8/19/2019 Scopul Este Să Te Cunoşti Pe Tine

1/1

”Scopul este să te cunoşti pe tine”

- Părinte, de obicei îmi dau seama de mândria pe care o am după aceea, atunci când

cad.

- Scopul este să-ţi dai seama de ea înainte de a cădea. Când cineva îţi spune că ai făcut

ceva bun, să nu simţi satisfacţie. Să nu se prindă, să nu se lipească laudă de tine.

- Ce m-ar ajuta ca să ajung la aceasta?

- Cunoaşterea de sine. Dacă omul se cunoaşte pe sine, s-a terminat. Laudele sunt dupăaceea corpuri străine nu se lipesc de el. !tunci când, de pildă, cineva ştie că este ţi"an,nu se poate lipi de el "ândul că este împărat. #i tu, dacă vei crede că eşti prinţesă, veiavea lipsuri.

- Dacă m-aş pregăti de mai înainte ca să nu primesc laudă, aceasta nu m-ar ajuta?

- !ceasta $reşte că trebuie să se facă, dar uneori vei $ pre"ătită, alteori nu. Scopul estesă te cunoşti pe tine. Dacă nu-şi cunoaşte cineva omul său cel vec%i, nu se smereşte şinu se poate face ruperea du%ovnicească a persoanei lui pentru ca să intre pe traiectoriadu%ovnicească, ci rămâne pe traiectoria lumească.

- Părinte, mă pot cunoaşte pe mine în chip greşit?

- Dar noi nu vorbim despre starea "reşită. Cel care se cunoaşte corect pe sine aresmerenie. &ar când omul se smereşte, neapărat va veni %arul lui Dumne'eu.

Cel care face lucrarea care trebuie ca să se cunoască pe sine se aseamănă cu cel care

sapă adânc şi a(ă metale în adâncul pământului. #i, cu cât înaintea'ă mai adânc încunoaşterea de sine, cu atât mai )os se vede pe sine şi se smereşte, însă mâna luiDumne'eu îl înalţă mereu. &ar când se cunoaşte de)a pe sine, smerenia lui devine o stare$rească şi %arul lui Dumne'eu îşi face *moratoriul”, adică îşi prelun"eşte perioada deşedere, şi atunci nu se mai prime)duieşte din pricina mândriei. +n timp ce acela ce nuface lucrarea aceasta, îşi acoperă mereu "unoaiele lui, îşi înalţă mereu vârful, stă puţin la

 înălţime prin mândria lui şi în cele din urmă cade "rămadă.