ŞCOLI PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA – BUCURE...

ŞCOLI PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA

– BUCUREŞTI -

ŞCOLI PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA- BUCUREŞTI -

Învăţământul profesional şi tehnic capătă noi valenţe în condiţiile impuse de reforma de deschidere europeană.

Două din cele trei ţinte prevăzute în „Strategia European ă Orizont 2020” se referă la sistemele de învăţământ :

� Creşterea inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

� Creşterea favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.


În România, educaţia reprezintă factorul strategic al dezvoltării viitoare a ţării prin contribuţia sa esenţială la modelarea multidimensională şi anticipativă a capitalului uman.

În „Strategia Na ţional ă pentru Dezvoltare Durabil ă a

României - Orizonturi 2013-2020-2030” , sunt precizate

obiective care privesc Educaţia şi formarea profesională.

I. Evolu ţia şcolii profesionale pân ă în anul 1990

II. Evolu ţia şcolii profesionale în perioada 1990 – 2012

III. Perspective ale şcolii profesionale



� învăţământului profesionalUnităţi şcolare

1950/1951

1960/ 1961

1970/1971

1980/1981

1985/1986

1989/1990

Şcoli profesionale 546 519 403 603 753 798

Licee 343 587 831 971 981 981


0

200

400

600

800

1000

1950/

1951

1960/

1961

1970/

1971

1980/

1981

1985/

1986

1989/

1990

Şcoala profesională

Licee


Înainte de 1990 şi câţiva ani după, a existat o şcoal ă profesional ă eficientă şi normală:

● aceasta funcţiona pe lângă întreprinderi în care elevii îşi desfăşurau pregătirea practică;

● elevii beneficiau de contracte deşcolarizare cu asigurarea

locurilor de muncă;● bursele de şcolarizare acopereau

cheltuielile de masă, cazare şiechipamentul de protecţie.


Schimbările din mediul economic şi de pe piaţa forţei de muncă, cum ar fi:

� dezindustrializarea - dispariţia marilor platforme industriale bucureştene (23 August, Republica, I.M.G.B., I.M.U.C., UREMOAS, CESAROM etc.);

� privatizarea multor unităţi economice;� disponibilizarea unui număr mare de muncitori;� angajarea unui număr mic de muncitori tineri;� dispariţia contractelor de şcolarizare,

au condus la declinul învăţământului profesional.


Învăţământul profesional cuprindea:

� 1990 – 2003 - Şcoala profesional ă - durata de 3 ani ;- Şcoala de ucenici/ com plementar ă

- durata de 2 ani.

• Planurile cadru cuprindeau, discipline de cultură generală,cultură de specialitate şi 2-3 zile (a câte 6 ore/zi) de instruire practică realizată la agentul economic sau în atelierele şcolii.

• Finalizare cu examen de absolvire nivel 1, respectiv nivel 2.• În Bucure şti au existat 43 licee tehnologice/ grupuri şcolare

în care se realiza pregătirea şi prin şcoală profesională.


Prin Proiectul Phare VET RO 9405 – program de modernizare a învăţământului profesional şi tehnic, s-a realizat: � modernizarea bazei materiale, specifică domeniului

principal de pregătire pentru 10 unităţi şcolare din Municipiul Bucureşti;

� pregătirea în meserii cuprinse în 19 familii ocupaţionale;� examenul de absolvire - la nivel naţional care cuprindea 3

probe : probă practică, probă scrisă, susţinerea proiectului.


Utilizarea bazei materiale din Programul PHARE :

� se realizează pregătirea elevilor şi microproducţie(Colegiul Tehnic “Dumitru Moţoc”, Colegiul Economic “Viilor”, Colegiul Tehnic “Media”);

� pregătirea elevilor, a adulţilor prin proiecte POSDRU sau prin cursuri de calificare organizate ca centre de formare a adulţilor (Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” );

� transformarea în liceu teoretic (Liceul Teoretic “Nichita Stănescu”).


� 2003 – 2011- Şcoala de arte şi meserii (SAM) - Bucure şti - durata 2 ani; - pregătirea în 17 domenii, 47 calificări profesionale;

- examen de certificare a competenţelor profesionale nivel 1

0

2000

4000

6000

8000

10000

2002-

2003

2003-

2004

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

Total elevi cuprinşi în clasa a

IX-a Şcoala profesională

Nr. elevi cuprinşi în Şcoala de

arte şi meserii

� 2005 - 2012 - Anul de completare - durata 1 an; - pregătirea în 132 de calificări profesionale;

- examen de certificare a competenţelor profesionale nivel 2.

După Anul de completare absolvenţii optau pentru:- continuarea studiilor în ciclul superior al liceului;- inserţie pe piaţa muncii.


Anul de completare / zi - în municipiul Bucure şti

An şcolar 2008 / 2009 2009 / 2010 2010 / 2011

Clase / EleviNr. clase

Nr. elevi

Nr. clase

Nr. elevi

Nr. clase

Nr. elevi

An de completare

94 2007 121 2908 71 1699

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2008/2009 2009/2010 2010/2011

Clase / elevi


� 2011 – 2012 - Stagii de pregătire practică- durata 6 luni la agent economic (3 zile/săptămână)- examen de certificare a competenţelor profesionale

nivel 2

După Stagiile de preg ătire practic ă absolvenţii pot opta pentru:

- continuarea studiilor în ciclul superior al liceului;- inserţie pe piaţa muncii.

În Municipiul Bucureşti această formă de învăţământ se desfăşoară la Şcoala Profesională Specială nr. 2 şi Şcoala Profesională Specială nr. 3.


� 2012 – 2013 – Învăţământ profesional de 2 ani- durata 2 ani- în Bucureşti - 12 unit ăţi de înv ăţământ /12 clase ,

- calificările profesionale :� mecanic auto, � tinichigiu vopsitor auto, � mecanic de mecanică fină, � bucătar, � brutar - patiser -preparator produse făinoase,� preparator produse din carne şi

peşte, � electronist reţele de telecomunicaţii, � apicultor- sericicultor.


� 2012 – 2013 – Învăţământ profesional de 2 ani

- contract de pregătire practică între unitatea de învăţământ, operatorul economic şi elevul sau părintele /tutorele legal;

- susţinere financiară (200 lei/lună) prin H.G. 1062/ 30.10.2012;

- examen de certificare a calificării profesionale;

- continuarea studiilor în ciclul superioral liceului;

- inserţie pe piaţa muncii.


Pentru anul şcolar 2013 – 2014, în Municipiul Bucureşti suntpropuse 26 clase de învăţământ profesional, având calificările profesionale:

�mecanic auto ( 4 clase);� sudor (4 clase);� tinichigiu vopsitor auto (1,5 clase);� strungar (1,5 clase);� instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze (1 clasă);�electronist aparate şi echipamente (1 clasă);�electronist reţele de telecomunicaţii (1 clasă);� confecţioner tâmplărie aluminiu, mase plastice (1 clasă);�ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (1 clasă)�preparator produse din carne (1 clasă) etc.

Proiecte şi programe

Multe unităţi şcolare sunt implicate în derularea proiectelor finanţate din fondul social european pe domeniul de intervenţie 2.1 „Tranziţia de la şcoală, la viaţa activă", pe care se finanţează stagiile de preg ătire practic ă pentru elevi.

În Municipiul Bucure şti sunt în implementare astfel de proiecte la care aplicanţi sunt ISMB, CNDIPT, ISJ Prahova şi unităţi şcolare (Colegiul Tehnic “Carol I”, Colegiul UCECOM “Spiru Haret”, Colegiul Tehnic “Iuliu Maniu”).

Proiectele în care sunt implicate unităţi şcolare din ÎPT pentru stagii de practic ă:

� “Preg ăti ţi pentru pia ţa muncii” – pentru calificări profesionale din domeniile: mecanică, electric, construcţii;� "Competen ţe pentru o pia ţă a muncii competitiv ă în context european"

pentru calificări profesionale din domeniile comerţ, turism, industrie alimentară, agricultură;

� „Îmbun ătăţirea calit ăţii educa ţiei şi form ării profesionale prin re ţeleparteneriale” are ca obiectiv dezvoltarea şi consolidarea de reţeleparteneriale pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării înînvăţământul profesional.

Concurs de proiecte Concurs de proiecte vizita de studiuvizita de studiu îîn n Italia Italia NNooiembrieiembrie 20122012

Implica ţiile activit ăţilor desf ăşurate asupra dezvolt ării profesionale

• Lărgirea orizontului cultural şi profesional;

• Dobândirea unei experien ţe în medii noi de lucru;

• Obţinerea unei calific ări cu posibilitatea angaj ării;

• Creşterea interesului pentru disciplinele tehnice şi

continuarea studiilor în domeniu la nivel universit ar

sau postliceal.

III. Perspectiva şcolii profesionale

Planificarea strategică a ofertei educaţionale din învăţământul profesional utilizează următoarele documente:

� Planul Regional de Ac ţiune pentru Înv ăţământ (PRAI)-realizat la nivel regional;

� Planul Local de Ac ţiune pentru Înv ăţământ (PLAI) -realizat la nivel local;

� Planul de Ac ţiune al Şcolii (PAS) - realizat de unitatea de învăţământ la nivelul comunităţii.

PUNCTE TARI-Disponibilitatea unit ăţilor de învăţământ de a şcolariza în aceast ă form ă de înv ăţământ;- Buna pregătire de specialitate a cadrelor didactice;-Disponibilitatea cadrelor didactice pentru formare continu ă;

PUNCTE SLABE- Promovarea insuficientă a acestei forme de învăţământ;-Dotare învechit ă şi insuficient ă a laboratoarelor tehnologice şi atelierelor de instruire practic ă;-Ponderea mare a elevilor cu nivel sc ăzut al competen ţelor de citire/lectur ă (PISA) care intr ă în înv ăţământul profesional;-Lipsa unei orient ări şcolare şi profesionale adecvate nevoilor elevilor.

OPORTUNITĂŢI - Deschiderea unor agen ţi economici de a sus ţine aceast ă form ă de înv ăţământ;- Motivarea elevilor prin contracte cu agenţi economici şi sus ţinere financiar ă (200 lei/lun ă) prin HG 1062/ 30.10.2012;-Implicarea comunit ăţi locale (prim ării) în modernizarea bazei materiale a şcolilor profesionale;- Accesarea Fondurlor Structurale pentru îmbun ătăţirea infrastructurii şcolare- Fondul Social European ofer ă oportuni ăţi de finan ţare pentru formarea cadrelor didactice şi pentru organizarea stagiilor de practic ă a elevilor.

AMENINŢĂRI- Lipsa manualelor de specialitate;- Instabilitatea locurilor de muncă în multe domenii economice;- Lipsa unui cadru legislativ care să responsabilizeze şi să motiveze agen ţii economici parteneri, în desf ăşurarea instruirii practice a elevilor;- Înscrierea elevilor dup ă promovarea clasei a IX-a de liceu şi nu dup ă finalizarea înv ăţământului gimnazial;- Lipsa de consiliere a absolven ţilor de gimnaziu şi a părin ţilor acestora privind posibilit ăţile reale de continuare a studiilor;- Mediile familiale din care provin elevii (num ăr mare de părin ţi pleca ţi în str ăinătate, familii dezorganizate etc.).

Analiza SWOT a înv ăţământului profesional

Concluzii

Legea Educaţiei Naţionale reintroduce învăţământul profesional care trebuie să fie un segment de educaţie şi formare la fel de important cu cel liceal, caracterizat prin:

� competenţe profesionale specifice formate fără presiunea curriculei teoretice generale (istorie, filosofie, chimie, matematica, biologie etc.);

� adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii, inclusiv atragerea şi implicarea agenţilor economici;

� învăţământul profesional agricol trebuie regândit, prin prisma agriculturii ecologice şi a turismului rural şi corelat cu acestea;

Concluzii (continuare)

� pentru elevii din învăţământul gimnazial şi părinţii acestora, trebuie declanşată o campanie de consiliere, inclusiv prin orientare şcolară şi profesională de calitate; pentru a

accepta că, piaţa muncii oferă doar 10% joburi pentru absolvenţii cu studii superioare şi foarte multe pentru muncitorii calificaţi în diferite meserii;

� asigurarea condiţiilor de infrastructură şi dotare a şcolilor dinînvăţământul profesional.

“ISMB, ca garant al serviciilor educa ţionale din Municipiul Bucure şti, vizeaz ă prin strategia institu ţional ă proprie, cre şterea implic ării tuturor actorilor relevan ţi la nivelul capitalei, reuni ţi în CLDPS, în vederea consolid ării unui înv ăţământ profesional de calitate, orientat spre satisfacerea nevoilor de dezvoltare regional ă, local ă şi individual ă.”

Viziunea ISMB asupra dezvoltării învăţământului profesional:

(PLAI – Municipiul BUCURE ŞTI 2012-2013-2020)

ŞCOLI PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA – BUCURE...

Documents

Transcript of ŞCOLI PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA – BUCURE...