Schizofrenia

Definiie:Din punct de vedere etimologic, cuvantul schizofrenie provine din skhizein = a despica, a rupe, a scinda + phren = suflet, spirit. In manualul de diagnostic i statistica a tulburarilor mentale DSM IV, schizofrenia este definita ca o: "Tulburare mintala care dureaza cel putin ase luni i presupune pentru cel putin o luna existenta unei stari de boala (adica existenta a doua sau mai multe simptome dintre urmatoarele:

idei delirante, halucinatii, dezorganizarea gindirii si vorbirii, comportament profund dezorganizat sau catatonic, simptome negative

Schizofrenia este o boala mintal din categoria psihozelor endogene cu etiologie necunoscut, multifactorial, cu evoluie cronic, prognostic grav, se manifest cu disocierea proceselor psihice i duce la dezadaptare social.

Istoric: Esquirol Idioie ctigat 1838Morel Demen precoce 1857Hecker Hebefrenia 1871Kahlbaum Catatonia 1874Emil Kraepelin Dementia Praecox 1896E. Bleuler Schizofrenie 1911

Epidemiologie:Se ntlnete n populaie cu o frecvena de 1-1,5 %.Incidena cazurilor noi ale schizofreniei este de 10-20 persoane la 100.000 anualPrevalena scizofreniei este de aproximativ 300 la 100.000 anualBrbaii i femeiile prezint risc egal de dezvoltare a schizofrniei, Raportul barbai / femei = 1, doar la brbai debutul bolii este cu la 3-4 ani mai devreme dect la femei. Debutul majoritar Intre 20-35 de ani. Vrsta de instalare a schizofreniei este de 15-25 ani pentru brbai i 25-30 ani pentru femei. A doua perioda critic pentru femei este ctre 40 de ani. Are o rata de suicid de 10 %.

Etiologie n ipoteze:Mecanismele de producere a bolii raman necunoscute. Posibil o heterogenitate etiologica (sunt implicati factori: biologici, biochimici, genetici, de mediu etc.).

Factorul ereditar Factorul endocrin Factorul dizontogenetic Factorul psihologic Factorul biologic

Patogeneza:Teoria dopaminergicTeoria serotonergic Teoria noradrenergicTeoria glutamatergic. Teoria de autointoxicare Teoria imunologic.

Clinica schizofrenieiSimptomele schizofeniei au un caracter polimorf i depind de stadiul, forma i evoluia maladiei. Schizofrenia este o boala complexa care nu are o singura trasatura definitorie, cu multiple simptome caracteristice din domenii:

cognitievolitieemotie activitate motorie personailtate

Principala trasatura clinica a schizofreniei este poate aceea ca psihismul pacientului pare rupt, fragmentat, disociat. Simptomele schizofreniei pot fi subdivizate n grupuri de simptome polare:Pozitive: distorsiuni sau exagerari ale functiilor normale;Negative: diminuarea funciilor normale.

Simptome productive ( positive):HalucinatiiIdei deliranteGandire si vorbire dezorganizataComportament bizarSimptome negative:AlogieAplatizarea afectuluiAbulieAnhedonie

In ceea ce priveste simptomele productive, halucinatiile si ideile delrante sunt de mai multe tipuri:

Tipuri de halucinatii: Tipuri de idei deliranteAuditive De persecutieOlfactive De influenta Kinestezice De grandoareVizuale De gelozieTactile De inventie, De reforma, Somatice

Psihopatologie generala:Tulburari ale gindirii:Atit a continutului (delir, neologizme, simbolism, idei de referinta,saracie a continutului) cit si a formei gindirii(de.ex.deraieri, slabire a asociatiilor, rationament sau ideatie sterila, discordana gndirii: rupturi, incoerenta, tangentialitate, paralogie, globalizare, ambitendinta, blocari(sperrung),goluri in cap, Pot fi tulburri de fluiditate a gandirii manifestate prin .mentism , vebigeraia, perseveratia

.Tulb.perceptie: iluzii,pseudohalucinatii auditive, uneori olfactive si tactile3,Sfera afectiva:racire emotionala, afect paradoxal,plat,tocit,extrem de labil,inadecvat,caraghios,ambivalenta,4.Sfera volitiva:diminuarea asa numitului potential energetic,pulsiuni sau motivatii inadcvate, ambivalenta marcata, ambitendinta, inatentie, abulie, neglijarea ingrijirii corporale5.Functionarea interpersonala-deficitara(de ex.retragere sociala si detasare emotionala, agresivitate, negativizm, inadecvare sexuala, si unul din cele de baza si cele mai specifice- autizm

Tulburri de memorie. Nu sunt specifice pentru schizofrenie

Tulburri de contiin. Nu sunt specifice pentru schizofrenie. n genereal, simptomatologia n schizofrenie se manifest pe fundal de contiin clar. Doar la forma catatonic pot s apar tulburri de contiin de tip oneiroid sau amentiv.

Simptome de prim rang in Sch: Criterii ICD-10Ecoul gndirii ( pacientul percepe ecoul propriilor gnduri)Inseria gndirii ( senzaia relatat de pacient c cineva i-ar introduce din exterior gndurile avute ) Penetrarea gndirii ( se refer la senzaia c propriile gnduri sunt citite de cei din jur) Furtul gndirii ( senzaia c propriile gnduri sunt extrase fr voia pacientului din cap ) Simptome de automatism mintal (gndurile, micrile sau senzaiile pacientului sunt percepute ca dirijate din exterior ) Halucinaii auditive (voci, care se adreseaz pacientului la persoana a treia, i comenteaz sau ordon aciunile )

Clasificarea schizofrenieiDup clasificarea internaional ICD-10 deosebim:F 20.0 Sch paranoidF 20.1 Sch hebefrenicaF 20.2 Sch catatonicaF 20.3 Sch nediferentiatF 20.6 Sch simplF 20.8 alte forme (sch cenestopat, ipocondriac, febril, rezidual)F 20.9 Sch nespecificat (propfschizofrenie)

Modalitatea evolutiva(tipurile de evolutie )Continu Episodic, cu deficit progresiv (progredienta in accese)Episodic, cu deficit stabil (in accese)Episodic, remitenta (remitenta )

Forma paranoid.

Este cea mai frecvent forma de schizofrenie i se caracterizeaz prin dominarea fenomenelor delirante care sunt precedate, asociate sau urmate de fenomene halucinatorii. Debuteaz ca regul la vrst de 25-40 de ani, dar poate s se declaneze i mai timpuriu, la adolescena. n evoluia bolii deosebim trei etape paranoial, paranoid i parafren

Etapa paranoialImpreuna cu debutul bolii are o durat de 10-15 ani. La bolnavi se constat tulburri pseudoneurotice (asemantoare nevrozelor), psihopatiforme ( cu tulburari de comportament) sau afective. Sindromul paranoic(paranoial) reprezint o stare psihopatologic cu monodelir sistematizat cu ncrctur afectiv, coninut, fabula aparent veridice , fr tulburri de percepie asociate. Pacienii sunt activi pentru realizarea ideilor sale. Ca coninut tematic predomin urmtoarele: delirul de invenie, delirul de gelozie, delirul ipohondric , delirul cverulent ( petiii repetate catre organele de stat, judectorii pentru probleme minore). Mai rar delir de relatie,si cel erotomanic.

Etapa paranoida

Odat cu evoluia etapei paranoice(paranoiale) coninutul devine mai amorf, mai variat,mai bizar cu mai multe tematici delirante ( de persecuie, relaie, otrvire, influen) . La aceast etapa se asociaz frecvent tulburrile de percepie sub form de halucinaii, preponderent auditive.

Etapa parafrenan a treia etapa apar primele simptome de aa numit defect psihic ( demena schizofren ), are loc o transformare a ideilor delirante ntr-un sindrom parafrenic- coninutul delirului are un caracter mistic; religios, idei de grandoare fantastice, cu supraevaluarea propriilor capaciti.

Concluzie:Pentru forma paranoid sunt caracteristicnceput relativ trziuPredominana simptomelor halucinator-deliranteComportament agresiv, anxietate, tensionare afectiv. Simptome deficitare ( aplatizare afectiv, autism, detaare social) mai puine

Schizofrenia hebefrenica.

A fost descris de Karl LudwigKahlbaum i Hecker. Debuteaz la 16-17 ani. Etapa iniial de scurt durat 1,5-2 ani. Aceasta forma clinica se caracterizeaza printr-o dezorganizare ideativa i comportamentala severa

Iniial se observ diferite schimbri de comportament. Bolnavii devin emoional reci fa de prini, cei apropiai, sunt neglijeni, murdari, nu se spala. Ulterior apare starea excitaie psihomotorie cu expresii patetice, euforii, rs neadecvat, grimase bizare, irascibilitate, neologisme, excitaie sexual, maneriism, comportamentul pueril, reacii impulsive, agresivitate, idei delirante rudimentare de persecuie, de otrvire, de influen, hipocondriace, discordan ideatorie , halucinaii auditive elementare.

Toate aceste simptome formeaz un sindrom de agitaie hebefren, care are multe elemente catatonice cu tulburri de vorbire (incoerena, verbigeraii). Sub aspectul continutului comunicarii, pac. folosete cuvinte noi: neologisme active - cuvinte din alte limbi sau neologisme pasive - folosirea de cuvinte auzite, unde continutul nu-i cunoscut pentru bolnav,sau cuvinte inventate de pacient.Forma hebefren are dinamic continu, cu prognostic nefavorabil cu tendin spre o demen schizofren profund peste 2-4 ani.

Concluzie: Pentru forma hebefrenica sunt caracteristice Comportament dezorganizat i deviantDezinhibiie psihocomportamentalAspect exterior bizarDezorganizare ideatorieDebut n copilrie sau adolescen cu aplatizare afectiv, tulburri de comportament, manierisme i comportament pueril n general

Schizofrenia catatonicaA fost descris Kahlbaum. n perioda prodromal se constat astenie, hipocondrie, tendin de autoizolare, tristee sau apatie i srcirea afectiv. Debuteaz la vrst de 19-35 ani, mai frecvent pn la 20 ani brusc sub forma de: excitaie catatonic,stupoare catatonicsucesiunea lor

Sindromul de excitaie catatonic se caracterizeaz prin excitaie psihomotorie i incoerena gndirii, labilitate afectiva exagerata ( de la manie la disforie) cu agresivitate), impulsivitate, stereotipii , manierisme, paramimie. Asociat se pot constata: - ecopraxie repetarea micrilor celor din jur- ecolalie repetarea cuvintelor celor din jur- ecomimie repetarea mimiciiDiscordana ideatorie se manifest prin construcia gramatical corect a frazelor , dar fara legatura logica. Uneori agitatia psihomotorie se limiteaza numai la cea verbala.

Stup. catat. se manifest prin:lipsa activitii motoriipoza embrionaramutismnegativism pasivflexibilitate ceroas, care consta n pstrarea timp indelungat a unei poziii anumite ( ex. mn ridicat)tonus muscular crescutsimptomul pernei de aer ( Dupre ) ( dup extragerea pernei de sub cap pacientul ramne cu capul n aceeai poziie )amimie, paramimiereflexe patologice

Concluzii: pentru forma catatonica sunt tipice :Tulburri motorii dominante Agitaia i stupoarea se pot schimba reciprocPot avea loc tulburri de contiin ( amentive sau oneiroide) Catatonia poate evalua pe fundal de constiinta lucid

Schizofrenia forma simpl. A fost descrid de Otodin. Debuteaz la vrsta 18-25 de ani, lent cu simptomatologie pseudoneuvrotic, adeseori de tip astenic: insomnie, fatigabilitate psihic, iritabilitate, cefalee,si asa numita cadere a potentialui energetic.

n debutul bolii la unii bolnavi se observ dereglri specifice pentru aceast form sindrom de intoxicare metafizic - interesul patologic i neproductiv pentru psihologie, parapsihologie, filosofie, istorie, medicina, astronomie sau religie,ioga.Toate acestea in defavoarea osupatiilor de baza.

Ulterior apare sindromul principal apato-abulic, cu pierderea intereselor fa de cei din jur, senzaia c sunt chiriai in propria familie. Elevii sau studenii abandoneaz studiile, angajaii serviciul , se pierde interesul pentru cei din jur, devin inactivi sau apar preocupri bizare.

Concluzii pentru forma simpl sunt caracteristic: n debut astenie cu simptomatologie pseudonevrotic, scderea potenialului energetic, simptomatologie psihopatiforma nu se distinge element clinic semnificativ, caracteristic, ci printr-o gama larga de simptome negative: scadere a capacitaii voliionale;scadere a capacitatii de rezonana afectiva;scadere pana la anulare a functionalitaii profesionale i sociale;anumita detaare;insingurare, izolare; un comportament autist.Adeseori sindrom de intoxicaie metafizic.Simptomatologie apato-abulic. Tulburri asociative rupturi in gandire,paralogie, mentism, senzaia de gol n cap, dereglri de atenie.

De obicei lipsa tulburarilor productive(halucinatiilor si delirului),daca chiar apare atunci halucinatii elementare(audecum este chemat pe nume, acoasme sau fotopsii).Delir numai rudimentar

Schizofrenia nedifereniat are trasaturi comune pentru diferite forme de schizofrenie. Cuprinde indivizii ce nu pot fi plasai n niciuna din categoriile precedente sau care intrunesc criterii pentru mai mult decat o singura forma clinica.

Schizofrenie rezidualAceasta form presupune ca a existat n trecut cel putin un episod acut de schizofrenie, dar tabloul clinic actual nu prezinta simptome psihotice pozitive notabile. Apare o retragere sociala marcata, aplatizarea afectului, abulie

Sch rezidual este un stadiu cronic al sch cu simptome negative ireversibile:lentoare psihomotoriehipoactivitatetocire afectivpasivitate, necomunicareo adaptare social sczut

Tratament:Tratamentul multidimensional reunete mijloacele:Medicamentoase in perioada acuta si in remisiune ca tratament de mentinere de lunga durataPsihoterapeutice in perioada de remisiune Socioterapeutice in perioada de remisiune

TratamentAntipsihotice- Neuroleptice Antipsihotice tipice (clasice) :Haloperidoli (Haldol)Trifluoperidoli (Trisedyl)Clorpromazini (Aminazin),Tioridazini (Sonopax), Trifluoperazini (Triftazin, Stelazin). Thioproperazin(Majeptil)Din pacate, acestea sunt insotite de o serie de efecte adverse extrapiramidale la peste 70% din pacienti .

Antipsihoticele noi, atipice RISPERIDONA (Rispolept, Rileptid )Rispolept- consta (iniectii cu actiune prelung.CLOZAPINA (Leponex, Azaleptin)SULPIRIDI(Eglonil)AMISULPIRIDA(Solian) OLANZAPINA (Ziprexa)QUETIAPINA(Serocvel )PALIPERIDON(Invega)(pastile actiune prelung, efect.sec. similare efect. placeboAripiprazolSertindol.

Distincia ntre cele dou grupe se bazeaz pe:

inciden redus a efectelor extrapiramidale la cele atipiceeficacitatea n formele rezistenteeficacitatea asupra simptomatologiei negative

Schizofrenia Ia copiiSchizofrenia la copii are o evoluie atipic, cu o simptomatologie polimorf, fragmentar, frust, care nu permite, mai ales la o vrst mic, de a o clasifica ntr-o form oarecare. Caracteristice pentru schizofrenia la copii sunt strile de fric, tulburrile psihomotorii i verbale asociate cu stereotipii, halucinaii vizuale, o fantezie patologic stereotip de tip delirant, fenomene de depersonalizare. La adolesceni sunt caracteristice anorexia, dismorfofobia, intoxicaia filozofic, fenomenele hebefrenice cu tulburri de comportament.

Forma infantil propriu-zis Schizofrenia cu evoluie lent Forma progredient (paranoid). La vrsta adolescenei sch se ntlnete mai des, are multe aspecte comune cu schizofrenia la aduli, poate fi manifestat ntr-o form clinic oarecare. La aceast vrst, spre deosebire de maturi, mai frecvent se observ fenomene hebefrenice

Diagnostic diferenial al schizofrenieiTulburare schizotipal Tulburare schizoafectiv Tulburare psihotic acut polimorf Tulburare delirant Tulburare de personalitate schizoida Tulburare de personalitate paranoida Tulbarare afectiv