FINANFINANŢŢEEPROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE PRIN CARE SEFORMEAZĂ, DISTRIBUIE ŞI SE REDISTRIBUIE RESURSELEÎN FORMA BĂNEASCĂ PENTRU SATISFACEREA DIFERITELOR NECESITĂŢI

- sume de bani sau fonduri băneşti administrate la diferite niveluri şi structuri de organizare a vieţii economico-sociale;- venituri, cheltuieli sau rezultate ale diverselor activităţi; - forme, tehnici şi instrumente prin care se acumulează şi se distribuie resursele băneştiş- operaţiuni de plăţi-încasări în numerar sau prin conturi bancare;- tranzacţii bursiere sau pe pieţe financiare; - relaţiile dintre persoane (fizice, juridice, stat) implicate în derularea proceselor sau operaţiunilor axate pe folosirea banilor;

FINANFINANŢŢEEPROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE PRIN CARE SEFORMEAZĂ, DISTRIBUIE ŞI SE REDISTRIBUIE RESURSELEÎN FORMA BĂNEASCĂ PENTRU SATISFACEREA DIFERITELOR NECESITĂŢI

- sume de bani sau fonduri băneşti administrate la diferite niveluri şi structuri de organizare a vieţii economico-sociale;- venituri, cheltuieli sau rezultate ale diverselor activităţi; - forme, tehnici şi instrumente prin care se acumulează şi se distribuie resursele băneştiş- operaţiuni de plăţi-încasări în numerar sau prin conturi bancare;- tranzacţii bursiere sau pe pieţe financiare; - relaţiile dintre persoane (fizice, juridice, stat) implicate în derularea proceselor sau operaţiunilor axate pe folosirea banilor;

Etimologiefinis, finantio, financias,

financia pecuniaria

Banii Statul(autoritatile publice)

BANII CA PREMISĂ A MANIFESTĂRII FINANŢELOR

FORMELE BANILOR

1. BANUL “MARFĂ”2. BANUL “SEMN”

FUNCŢIILE BANILOR

1. MĂSURĂ A VALORII- capacitatea banilor de a mijloci dimensionarea valorică a diferitelorbunuri şi servicii

2. MIJLOC DE SCHIMB- capacitatea banilor de a mijloci diferitele tranzacţii (schimbarea valorilor de întrebuinţare)- BANII MIJLOCESC PROCESELE DE ALOCARE ŞI UTILIZAREA VALORII ÎN FORMĂ BĂNEASCĂ (ÎN PRIMUL RÂND OPERAŢIUNILEDE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI), CARE AU CONŢINUT FINANCIAR

1. MIJLOC DE PREZERVARE A VALORII-capacitatea banilor de a mijloci acumularea şi păstrarea valorii ( sub formă de bani) , inclusiv transformarea acesteia în orice fel deutilităţi de valori echivalente-BANII MIJLOCESC PROCESELE DE ACUMULARE, ALOCARE ŞIUTILIZARE A RESURSELOR SUB DENUMIREA DE FONDURI BĂNEŞTI, ADMINISTRATE DE DIFERITE PERSOANE ŞI ENTITĂŢI

- procurarea de resurse băneşti în vederea satisfacerii diferitelor nevoi (personale sau colective), folosirea lor în tranzacţiile cu bunuri şi servicii, crearea şi stingerea obligaţiilor între difertiele persoane presupun anumite procese şi relaţii economice prin care se constituie, distribuie şi utilizează resursele băneşti = FINANŢE!

TrocTroc

Obiecte - baniObiecte - bani

Metale pretioaseMetale pretioase

Monede metalpretiosMonede metalpretios

Bancnote convertibileBancnote convertibile

Banii scripturaliBanii scripturaliBanii electroniciBanii electronici

Bancnote neconvertibile (!!)Bancnote neconvertibile (!!)

Monede divizionareMonede divizionare

Banii scripturaliBanii scripturali

B A N – S E M N B A N – M A R F A

STATUL CA PREMISĂ A MANIFESTĂRII FINANŢELOR

FUNCŢIA ECONOMICĂ A STATULUI- SATISFACEREA UNOR NECESITĂŢI CU CARACTER PUBLIC

PREMISĂ A FINANŢELOR- activitatea instituţiilor publice ce satisfac aceste nevoi este, în principiu, nematerială - resursele necesare funcţionării instituţiilor statului nu pot fi asigurate decât prin redistribuire din sfera activităţilor materiale (creatoare de valoare) - REDISTRIBUIRE = CONSTITUIRE/DISTRIBUIRE/UTILIZARE

FORME ALE PROCESELOR DE REDISTRIBUIRE- NATURAL – MATERIALĂ : dări în natură, prestaţii în muncă- BĂNEASCĂ : impozite, tributuri, cheltuieli cu plata soldelor

PRIMELE ELEMENTE DE FINANŢE

REPARTITIEprocese si relatii in forma

baneasca

REPARTITIEprocese si relatii in forma

baneasca

PRODUCTIEprocese si relatii in forma

baneasca

CONSUMprocese si relatii in forma

baneasca

CIRCULATIEprocese si relatii in forma

baneasca

REPARTITIEprocese si relatii in forma natural-materiala

PRODUCTIEprocese si relatii in forma natural-materiala

CONSUMprocese si relatii in forma natural-materiala

CIRCULATIEprocese si relatii in forma natural-materiala

Procese/relatii economice

Procese/relatii b

anesti

FIN

AN

TE

(sens larg)

FINANTE (sens restrans)

-constituirea, distribuirea si utilizarea de fonduri banesti-transfer de valoare (modificarea marimii patrimoniului)

Pro

cese

/rel

atii

in f

orm

a n

atu

ral m

ater

iala

Finante publice Finante private

Procese/relatii economice

Procese/relatii economicein forma natural-materiala

Procese/relatii economicein forma baneasca

FINANTE (sens larg)

Procese/relatii economicein forma baneasca ce presupun

un transfer de valoareFINANTE (sens restrans)

TRASATURI ALE FINANTELORFO

RM

A B

AN

EA

SC

A D

E E

XPR

IMA

RE ...

FINA

NTE ( S

EN

S LA

RG

)

- modificarea marimii valorice a patrimoniului administrat departicipanti

- transfer de putere de cumparare

- definitiv SAU rambursabil

TRANSFER DE VALOARE

FINA

NTE (S

EN

S

RESTR

AN

S)

caracter definitivscopuri (nevoi) cu caracter colectiv socialfara contraprestatie (directa si imediata)

FINANTE PUBLICE

FINANTE PRIVATE

SFERA DE CUPRINDERE A FINANTELOR

Finante private Finante publice

Asigurari (sect. privat)- bunuri, pers., rasp. civila- sociale

Credit (sect. privat)

Finantele intreprinderilor/organizatiilor private

Finantele gospodariilor (menajelor)

Finantele statului

Finantele localeAsigurari (sect. public)- bunuri, pers., rasp. civila- sociale

Credit (sect. public)

Finantele entitatilor publice

Forma de proprietate

Tipul de interese

TRASATURILE FINANTELOR CORESPUNZATOARE SFEREI LOR DE CUPRINDERE

Transfer puterede cump.

Scop Contraprestatie

Definitiv SAUrambursabil

Finantele statului

Credit

X

X

X

X

colectiv/social/public (national)

---- Definitiv

Definitiv

privatcolectiv/social/public

X

X

X

Asigurari

bunuri, pers, rasp. civ.

sociale

Finantelefirmelor

procese si relatii economice in forma BANEASCA de constituire, distribuire si utilizare a fondurilor banesti

FINANTE

Finantelegospodariilor

X privat X Definitiv

DefinitivRambursabil

Rambursabil

Finantele locale X colectiv/social/public

(local)---- Definitiv

privatcolectiv/social/public

privatcolectiv/social/public

privatcolectiv/social/public

X X

F U N C T I I L E F I N A N T E L O RF U N C T I I L E F I N A N T E L O R

RepartitieRepartitie

ControlControl

ReglareReglare

capacitatea finantelor de a mijloci repartitia PIB in forma baneasca

capacitatea finantelor de a mijloci exercitarea controluluiprin bani, in baza relatiilor financiare

capacitatea finantelor de a mijloci exercitarea unor influente asupra evolutiei vietii economice si sociale

Functia finantelor de repartitie a PIBFunctia finantelor de repartitie a PIB

REPARTITIEforma nat-mat.

forma baneasca

CONSTITUIREFONDURI BANESTI

DISTRIBUIREFONDURI BANESTI

-cheltuieli publice (destinatii, continut economic)- cheltuieli de exploatare, financiare, exceptionale, investitii, impozite (!!)

Impozite, taxe, contributii, amenzi, penalizari, redevente, imprumuturi etc. aport la capital, prelevari din profit, credite etc.

Intreprindere

Fluxuri reale de intrare Fluxuri reale de iesire

Fluxuri financiarede iesire

Fluxuri financiarede intrare

P.I.B.

Functia finantelor de control...Functia finantelor de control...

SferaSfera

Repartitie

Productie

Circulatie

Consum

moment

Fu

nctiile

ban

ilor

legalitateoportunitateeficienta

ObiectiveObiective

Forme de controlForme de control

organ de control

intern

extern

preventiv

ulterior

concomitent

Obiectiv si subiectiv

Obiectiv si subiectiv

Functia de repartitie

Functia finantelor de reglare ...Functia finantelor de reglare ...

Suport obiectivSuport obiectiv

AspecteAspecte

interconditionarea fluxuri reale – fluxuri financiare

reglarea anticiclica

stimularea cresterii economice

modernizarea, restructurarea economiei

InstrumenteInstrumente impozite, cheltuieli, credite, buget etc.

Mecanisme de interventie

Boom Recesiune

+T

-Vd

-C

, -I -D

-Y

-G

-Cg

, -Ig

-D

-Y

-T

+V

d

+C

, +I

+D

+

Y

+G

+C

g, +

Ig

+D

+

Y

Alte functii specifice unor componente ale finantelorAlte functii specifice unor componente ale finantelor

Finantele intreprinderilor(firmelor)Finantele intreprinderilor(firmelor)

CreditulCreditul

AsigurarileAsigurarile

functia de evaluare financiara a intreprinderii

functia de determinare a necesarului de capitalsi a surselor acoperitoare

functia de transfer de capitaluri si repartizare a rezultatelor activitatii

functia de protectie a investitorilor

functia de emisiune (monetara)

functia de diseminare a riscurilor(pagubelor si cheltuielilor)

Finantele publiceFinantele publice

functia de alocare

functia de distribuire

functia de reglare (stabilizare)

Functia derepartitie

Functia dereglare

Functia decontrol

Rolul finantelorRolul finantelor

reditribuiride resurse

activitatimateriale – nemateriale

ramuri economice

enitati administrativ-teritoriale

membrii societatii

reglareaeconomiei

imbunatatirea modului de administrare a resurselor,cresterea eficientei

aspecte sociale,demografice etc.

Mecanismul financiarMecanismul financiar

macroeconomicmacroeconomic microeconomicmicroeconomic

mecanismul financiarmecanismul financiar

mecanismul financiarmecanismul financiar politica financiarapolitica financiara

mecanismul (sistemul)economicmecanismul (sistemul)economic

- procese, tehnici, instrumente de infaptuire si reglare a fluxurilor banesti- mod de organizare si conducere a fluxurilor banesti

Tipuri de fluxurifinanciare

Tipuri de fluxurifinanciare

de contrapartida

decalate

autonome

multiple

Functionalitatea mecanismului financiar

FUNCTIONALITATE – capacitatea mecanismului financiar de a asiguraderularea continua a fluxurilor financiare, favorizand realizarea cu eficientaa proceselor reale

AUTOREGLARE - capacitatea mecanismului financiar de a se adapta, prin reactii deraspuns, la modificarea conditiilor de desfasurare aactivitatilor economice si sociale

activitatea economicasi sociala

CONEXIUNI

SUBSTITURI FUNCTIONALE – preluarea, automata, a functiilor unuimecanism blocat de catre alt mecanism

PRINCIPIUL VASELOR COMUNICANTE APLICABILFUNCTIONARII MECANISMULUI FINANCIAR

mecanismul financiar- microeconomic

- macroeconomic

directa

inversa (primara)

inversa (secundara)

SISTEMUL DE RELATII FINANCIARE

SISTEM FINANCIARPRIVATSISTEM FINANCIARPRIVAT

SISTEM FINANCIAR PUBLICSISTEM FINANCIAR PUBLIC

BUGETUL DE STATBUGETELE LOCALEBUGETUL ASIGURARILOR SOCIALECREDITULASIGURARI BUNURI ETC.FINANTELE INTREPRINDERILOR DE STAT

FINANTELE FIRMELORCREDIT BANCAR (PRIVAT)ASIGURARI SOCIALE PRIVATEASIGURARI BUNUJRI ETC.FINANTELE GOSPODARIILOR

SISTEMUL FONDURILOR FINANCIARE

nivelul organizatoricnivelul organizatoric

mediu-economic microeconomicmacroeconomic

destinatiedestinatie

consum asigurareinlocuire si dezv. rezerva

ipostaza in care se gaseste statulipostaza in care se gaseste statul

agent economic asiguratorautoritate publica bancher

COMPONENTELE SISTEMULUI COMPONENTELE SISTEMULUI FINANCIARFINANCIAR

(ca ansamblu de instituţii)(ca ansamblu de instituţii)

- INSTITUŢII NESPECIALIZATE (cu atribuţiuni şi în finanţe)

- Parlamentul- Guvernul - Ministerele- Consiliile Judeţene- Consiliile Locale- Prefecturile- Primăriile- Alte organe ale administraţiei de stat

- INSTITUŢII SPECIALIZATE (numai în finanţe)

- Ministerul Finanţelor Publice- Direcţii Centrale- Direcţii Judeţene ale Finanţelor Publice- Administraţii Financiare- Direcţii ale Finanţelor Publice Locale

- Curtea de Conturi- Banca Naţională a României- Băncile comerciale- Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare- Societăţile de valori mobiliare- Bursa de Valori- Societăţile de asigurări şi reasigurări- Compartimente specializate din cadrul ministerelor şi altor organe ale administraţiei de stat, centrale sau locale

PARGHIILE FINANCIAREPARGHIILE FINANCIARE

o categorie financiara utilizata ca instrument de INFLUENTARE a o categorie financiara utilizata ca instrument de INFLUENTARE a activitatilor economice si socialeactivitatilor economice si sociale

o categorie financiara utilizata ca instrument de INFLUENTARE a o categorie financiara utilizata ca instrument de INFLUENTARE a activitatilor economice si socialeactivitatilor economice si sociale

CONDITII DE FOLOSIRE CA PARGHIICONDITII DE FOLOSIRE CA PARGHII- sa favorizeze solutionarea unor probleme in CONDITII AVANTAJOASE, prinsa favorizeze solutionarea unor probleme in CONDITII AVANTAJOASE, princointeresarea factorilor implicaticointeresarea factorilor implicati- sa contribuie la imbunatatirea performantelor activitatilor- sa contribuie la imbunatatirea performantelor activitatilor

CONDITII DE FOLOSIRE CA PARGHIICONDITII DE FOLOSIRE CA PARGHII- sa favorizeze solutionarea unor probleme in CONDITII AVANTAJOASE, prinsa favorizeze solutionarea unor probleme in CONDITII AVANTAJOASE, princointeresarea factorilor implicaticointeresarea factorilor implicati- sa contribuie la imbunatatirea performantelor activitatilor- sa contribuie la imbunatatirea performantelor activitatilor

SUPLINESC DISFUNCTIONALITATILE mecanismului economic si financiarSUPLINESC DISFUNCTIONALITATILE mecanismului economic si financiarSUPLINESC DISFUNCTIONALITATILE mecanismului economic si financiarSUPLINESC DISFUNCTIONALITATILE mecanismului economic si financiar

au CA SUPORT OBIECTIV interdependentele dintre activitatile reale si celeau CA SUPORT OBIECTIV interdependentele dintre activitatile reale si celefinanciarefinanciare

au CA SUPORT OBIECTIV interdependentele dintre activitatile reale si celeau CA SUPORT OBIECTIV interdependentele dintre activitatile reale si celefinanciarefinanciare

impozite, subventii, credite, premii etc. impozite, subventii, credite, premii etc. impozite, subventii, credite, premii etc. impozite, subventii, credite, premii etc.

CERINTE DE FUNCTIONARECERINTE DE FUNCTIONARE- sa se incadreze organic in SISTEMUL CATEGORIILOR existente sisa se incadreze organic in SISTEMUL CATEGORIILOR existente sisa se imbine organic cu normele si normativele economico-financiaresa se imbine organic cu normele si normativele economico-financiare- ARMONIZAREA actiunii tuturor parghiilorARMONIZAREA actiunii tuturor parghiilor- sa actioneze DIFERENTIAT in raport cu specificul ramurilorsa actioneze DIFERENTIAT in raport cu specificul ramurilor- luarea in considerare a CONEXIUNILOR cu celelalte componente aleluarea in considerare a CONEXIUNILOR cu celelalte componente alemecanismului financiarmecanismului financiar

CERINTE DE FUNCTIONARECERINTE DE FUNCTIONARE- sa se incadreze organic in SISTEMUL CATEGORIILOR existente sisa se incadreze organic in SISTEMUL CATEGORIILOR existente sisa se imbine organic cu normele si normativele economico-financiaresa se imbine organic cu normele si normativele economico-financiare- ARMONIZAREA actiunii tuturor parghiilorARMONIZAREA actiunii tuturor parghiilor- sa actioneze DIFERENTIAT in raport cu specificul ramurilorsa actioneze DIFERENTIAT in raport cu specificul ramurilor- luarea in considerare a CONEXIUNILOR cu celelalte componente aleluarea in considerare a CONEXIUNILOR cu celelalte componente alemecanismului financiarmecanismului financiar

actioneaza prin STIMULAREA/INHIBAREA unor proceseactioneaza prin STIMULAREA/INHIBAREA unor proceseactioneaza prin STIMULAREA/INHIBAREA unor proceseactioneaza prin STIMULAREA/INHIBAREA unor procese

SISTEMUL FINANCIAR CA SISTEM DE SISTEMUL FINANCIAR CA SISTEM DE FINANŢARE A ECONOMIEIFINANŢARE A ECONOMIEI

FINANŢARE PE PIEŢELE DE CAPITAL ( ECONOMII ALE PIEŢELOR DE CAPITAL)- emisiunea şi vânzarea-cumpărarea de către firme a titlurilor de valoare (acţiuni, obligaţiuni) într-un cadru organizat (bursele de valori)- finanţarea se realizează în două faze:

- a procurării resurselor prin tranzacţii bursiere (firmele emit titluri iar deţinătorii de disponibilităţi băneşti le achiziţionează, devenind investitori şi dobândind anumite drepturi specifice)- al alocării şi utilizării resurselor băneşti procurate de firme corespunzător nevoilor acestora

- premise- dezvoltarea societăţilor pe acţiuni- inovaţia financiară

- condiţii- pieţe financiare dezvoltate

- avantaje - activarea monedei pasive( drenarea directă a fluxurilor băneşti spre activităţile creatoare de valoare)- nu generează efecte inflaţioniste- în concordanţă cu tendinţele de dereglementare, dezintermediere şi de globalizare- reducerea gradului de dependenţă a băncilor comerciale de banca de emisiune

FINANŢARE PRIN ÎNDATORARE (ECONOMII DE ÎNDATORARE)- acordarea de împrumuturi operatorilor economici cu deficit de către deţinătorii de resurse (excedentare) , prin intermediari bancari (mai ales) şi non-bancari

- premise- neconcordanţele obiective între momentele şi proporţiile acumulării de sume de bani şi cele ale manifestării nevoilor de cheltuire a lor la nivelul diferiţilor operatori economici

- condiţii- sistem bancar dezvoltat- lichiditate suficientă în sistemul bancar

- dezavantaje- posibilitatea creşterii (nejustificate de nevoile circulaţiei) a masei monetare (emisiune de monedă prin creditul bancar)

Norme juridice privind activitatea financiară

(Baza normativă)

 

CONŢINUT - cadru juridic (prevederi obligatorii) de organizare şi

derulare a proceselor şi operaţiunilor financiare

FORME – legi, ordonanţe, hotărâri etc.

CERINŢE – concordanţa reglementărilor financiare

PROBLEME FINANCIARE (vezi domenii politica financiară)

a) veniturile bugetare (ordinare şi extraordinare) şi cheltuielile bugetare

b) procesul bugetar

c) sistemul de impozite şi taxe

d) organele cu atribuţii în domeniul finanţelor publice;

e) regimul creditului bancar şi operaţiunilor cu valute, aur etc.

f) regimul asigurărilor

g) modul de organizare, funcţionare şi gestionare a regiilor autonome, a

societăţilor comerciale cu capital de stat şi a instituţiilor publice

h) controlul financiar

i) structura planurilor financiare ale întreprinderilor de stat şi a instituţiilor

publice, modul de elaborare, aprobare şi executare a acestora;

j) regimul amortizării mijloacelor fixe etc.

 

PROBLEME ECONOMICE CU IMPLICAŢII FINANCIARE 

a) intervenţiile statului în formarea sau controlul anumitor categorii de preţuri şi

tarife

b) intervenţia statului pe piaţa forţei de muncă

c) intervenţia statului pe piaţa capitalului de împrumut

d) ... ...

BALANTE FINANCIARE BUGETE

Balan

ta finan

ciara a statulu

i

Bu

ge te le intre p

rind

eri lo r

Bu

ge te pu

blice

Balan

ta finan

ciara a econom

iei n

ationale

Balan

ta de p

lati externe

Balan

ta venitu

rilor si cheltu

ielilor b

anesti ale p

opu

latiei

Balan

ta formarii cap

italurilor

RESURSE BANESTI DESTINATII VENITURI CHELTUIELI

Rol – dimensionarea din punct de vedere financiar a obiectivelor de realizat (identificarea surselor de finantare si a destinatiilor date resurselor Conditie – dimensionarea judicioasa a resurselor/destinatiilor (realitate) Nivel de concepere/utilizare

-macroeconomic (balantele financiare, unele bugete)-microeconomic (unele bugete)

INSTRUMENTE DE CONDUCERE SI REGLARE A ACTIVITATII FINANCIARE

+

Balanta financiara a statului

Venituri curente- impozite, taxe, contributii- venituri nefiscale- transferuri curente din strainatate

Cheltuieli curente- consum public- dobanzi aferente datoriei publice-transferuri catre persoane fizice si juridice (din interiror sau exterior)

Economii curente

Finantarea formarii de capital- amortismente- transferuri de capital primite

Formarea de capital- investitii- transferuri de capital efectuate- credite acordate (la valoarea ramasade rambursat)

Soldul final

pozitiv(excedent) negativ (deficit)Plasamente externe Imprumuturi externe

!- rol informativ- nu substituie bugetele operationale- orizont de timp : anul financiar (bugetar)

Soldul operatiunilor de capital

Bugetul

Rol-fundamentarea deciziilor din punct de vedere financiar-exercitarea controlului financiar (eficienta si oportunitate)-fundamentarea echilibrului financiar

- VENITURI = CHELTUIELI- VENITURI = COST + PROFIT- ALOCATII BUGETARE +VENITURI PROPRII = CHELTUIELI- VENITURI BUG. = CHELTUIELI NOMINALIZATE. + REZERVE BUG.

Tipologie

1. Dupa obligativitatea respectarii prevederilor- bugete orientative- bugete imperative

2. Dupa specificul activitatilor- bugetele intreprinderilor (private)- bugetele publice

3. Dupa orizontul temporal- prevederi anuale- prevederi plurianuale

Bugetele intreprinderilor

Caracterizare generala- fundamentarea, sub aspect financiar, a obiectivelor de realizat- analiza realizarii obiectivelor, eventual reconsiderarea lor- previziuni asupra veniturilor banesti si cheltuielilor banesti- au ca sursa primara de informatii planul de afaceri- se intocmesc pentru un an financiar, cu defalcare pe trimestre

Bugetul activitatii generale

Bugetul activitatii de productie(de exploatare)

Bugetul de trezorerie! – termen foarte scurt

Bugetul de investitii

Bugetul activitatii de import-export

Venituri (exploatare, financiare, exceptionale)Cheltuieli (exploatare, financiare, exceptionale)

Rezultat net

Venituri (productia marfa la pret vanzare)

Cheltuieli (productia marfa la cost)

Rezultat optenabil

Resurse financiare proprii (incasari)

Necesar resurse financiare (plati)

SoldExcedent de trezorerie

Deficit de trezorerie credite

plasamente

Plati in valuta previzibile

Disponibilitati valuta + Incasari previzibile

Sold (excedent/deficit)

Resurse necesare

Resurse proprii de finantare a investitiilor

Sold (excedent/deficit)

Bugetele publice

Bugetele intreprinderilor cu capital de stat

Bugetele institutiilor publice

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetele locale

Bugetul de stat (al administratiei centrale)

Bugetele fondurilor speciale

- componente ale SISTEMULUI BUGETAR (v.cap.6)- se intocmesc pentru un AN BUGETAR- contin prevederi OBLIGATORII- indicatorii din bugete pot fi modificati numai prin RECTIFICARI!

Bugetul functional (de mijloace)Bugetul functional (de mijloace)

Bugetul program ( de obiective)Bugetul program ( de obiective)

Continutresursele alocate serviciilor publice (cheltuielile) si

veniturile (eventual) realizate din activitatea proprie

Caracteristici- caracter informativ- se intocmeste pentru un an- grupeaza resursele dupa finalitatea,costul si randamentul serviciilor publice

Avantaje- elimina dublele inregistrari- elimina miscarile de fonduri intre diferitele componente ale sistemului bugetar

Variante- SUA (nomenclatura administrativa si functionala)- Franta (“costul si randamentul serviciilor publice”, “placheta”)

Continutcheltuielile legate de realizarea diferitelor obiective, grupate pe tipuri de obiective

Caracteristici- caracter informativ- programare purianuala- se urmareste echilibrarea bugetului pe termenmediu si lung

Avantaje- asigura premisele realizarii echilibrului bugetar pe termen lung- ofera o imagine completa asupra costurilor si avantajelor implicate de realizare fiecarui obiectiv

Bugetul economiei nationaleBugetul economiei nationale

prognoza si programare macroeconomica PLURIANUALA

previziuni cu privire la productia, consumul si repartitia PIB

RESURSELE BANESTIRESURSELE BANESTI UTILIZARIUTILIZARI

pro

du

s in

tern

b

rut

imp

ortu

ri exp

ortu

rivaria

tia

sto

cu

rilor

form

are

a b

rura

de

cap

ital

con

su

m

inte

rmed

iar

con

su

m

fin

al

VarianteSUA – bugetul economicFRANTA – conturile previzionale ale natiuniiMAREA BRITANIE – cartile albe

indicatori ai sectorului public SI indicatori ai sectorului privat!

STATUL

ÎNTREPRINDEREA

SALARIAŢISINDICAT

ACŢIONARIMANAGERI

PIEŢELE DE BUNURI ŞI SERVICII

PIEŢE FINANCIARE

mediul economic

mediul social

mediul financiar

BUGETUL DE STAT

ASIGURARILE SOCIALE

FINANTELE ÎNTREPRINDERII

PRIVATE

BUGETELE LOCALE

CREDIT ASIGURARI DE BUNURI …

Continutul economic

relaţii economice in formă bănească prin care se mobilizează, repartizează şi utilizează resursele băneşti necesare desfăşurării activităţii de producţie, investiţii şi satisfacerii altor cerinţe la nivelul intreprinderii private

Participanti

persoane fizice şi juridice, instituţii financiar-bancare, autorităţi publice

FINANŢELE PRIVATE ALE ÎNTREPRINDERIIFINANŢELE PRIVATE ALE ÎNTREPRINDERII

Gestiunea financiara

ConceptConcept - complex de decizii financiare si operaţiuni banesti care se referă la procurarea capitalurilor necesare, la utilizarea lor, la obţinerea rezultatelor financiare, la repartizarea acestora

ActivitatiActivitati - gestiunea activelor imobilizate, gestiunea activelor circulante, gestiunea numerarului, gestiunea trezoreriei, gestiunea rezultatelor financiare

Factori de decizie implicatiFactori de decizie implicati – Consiliul de Administratie, Cenzorii, Adunarea Generala a Actionarilor; manageri, directori economici, sefi de compartimente specializateFunctia financiara

se concretizeaza prin activităţile de administrare a resurselor băneşti destinate investiţiilor şi exploatarii, inclusiv mecanismele de urmărire şi control asupra activităţii desfăşurate

fundamentarea strategiei financiare a întreprinderiievaluarea şi administrarea patrimoniului întreprinderiielaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi urmărirea realizării prevederiloranaliza şi controlul costurilor de producţie;realizarea încasărilor şi plăţiloranaliza şi dimensionarea preţurilor şi tarifelor, negocierea şi urmărirea efectelor asupra profitului întreprinderii;stabilirea şi plata la termen a drepturilor băneşti ale salariaţilorcalcularea şi virarea la termenele legale a impozitelor, taxelor, contribuţiilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale;asigurarea şi urmărirea realizării echilibrului financiarprelucrarea datelor şi informaţiilor necesare deciziilor şi analizei activităţii economico-financiare a întreprinderii

GESTIUNEA FLUXURILOR SI CICLURILOR FINANCIARE GESTIUNEA FLUXURILOR SI CICLURILOR FINANCIARE ALE INTREPRINDERIIALE INTREPRINDERII

Intreprindere

Fluxuri reale de intrare Fluxuri reale de iesire

Fluxuri financiare de iesire

Fluxuri financiare de intrare

plati pentru achizitii materii prime etc.impozite, taxe contributii (bugetul central, bugetele locale, bugetul asig. sociale, bugetele fondurilor speciale)rambursari imprumuturi si plata dobanzilorplata dividendelor, rascumparari titluriplati in valutacheltuieli extraordinareplata primelor de asigurare

incasari din vanzarea produselorsubventiicrediteaport la capitalul socialincasari in valutavenituri extraordinaredespagubiri din asigurari de bunuri etc.

Ciclul de investitii

Ciclul operatiunilor cupietele financiare

Faza de aprovizionare

Faza de productie

Faza de comercializare

Ciclul de exploatare

AUTOFINANTARAUTOFINANTAREE

(FINANTARE INTERNA)(FINANTARE INTERNA)

RESURSE PROPRII(CAPITAL+REZERVE) FINANTARE FINANTARE

PERMANENTAPERMANENTA

FINANTARE FINANTARE EXTERNAEXTERNA

SURSE ATRASE PE TERMEN LUNG

DATORII DIN EXPLOATARE PE TERMEN SCURT FINANTARE FINANTARE

TEMPORARATEMPORARACREDITE BANCARE PE

TERMEN SCURT

FINANTAREFINANTAREAA

AUTOFINANTAREAAUTOFINANTAREA- sens larg : sens larg : acoperirea din surse proprii a tutror nevoilor de resurse (de funcţionare şi dezvoltare)- sens restrans: sens restrans: capacitatea intreprinderii de a-si acoperi nevoile de dezvoltare pe seama resurselor proprii

FORMEFORMEBRUTA : BRUTA : pe seama tuturor resurselor proprii (amortismentele, profitul, rezervele etc. )NETA : NETA : numai pe seama resursele formate din profit

PARTIALA : PARTIALA : resursele proprii (sau numai profitul) satisfac numai partial cerintele functionarii si dezvoltarii (sau numai dezvoltarii)INTEGRALA : INTEGRALA : resursele proprii (sau numai profitul) satisfac in totalitate cerintele functionarii si dezvoltarii (sau numai dezvoltarii)

CAPITALURI PROPRII

SURSE DE FINANŢARE

CAPITAL SOCIAL

PRIME LEGATE DE CAPITAL

DIFERENŢE DIN REEVALUARE

REZERVELE

REZULTATUL REPORTAT ŞI REZULTATUL EXERCIŢIULUI

SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII

PROVIZIOANE REGLEMENTATE

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI

CHELTUIELI

ÎMPRUMUTURI PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

INVESTITIILEINVESTITIILE

SENS LARG – capitalul plasat in active corporale, necorporale si financiareSENS RESTRANS – cheltuielile pentru achizitionarea de noi mijloace fixe, precum si pentru dezvoltarea, reconstruirea si modernizarea celor existente

RESURSERESURSE

-amortizareamortizare-sume din valorificarea mijloacelor fixe scoase din functiunesume din valorificarea mijloacelor fixe scoase din functiune- profit profit - credite pentru investitiicredite pentru investitii

CHELTUIELI DE INVESTITIICHELTUIELI DE INVESTITII

- cheltuieli pentru proiecte de investitii cheltuieli pentru proiecte de investitii - rambursari de rate scadente la creditele de investitiirambursari de rate scadente la creditele de investitii- plati de dobanzi la creditele pentru investitiiplati de dobanzi la creditele pentru investitii-alte plasamentealte plasamente

TREZORERIA INTREPRINDERIITREZORERIA INTREPRINDERIITREZORERIA INTREPRINDERIITREZORERIA INTREPRINDERII

RESURSE BĂNEŞTI

RESURSE BĂNEŞTI MATERII ŞI

MATERIALE

MATERII ŞI MATERIALE

PRODUSE ÎN CURS DE

FABRICAŢIE

PRODUSE ÎN CURS DE

FABRICAŢIEPRODUSE FINITE

PRODUSE FINITE RESURSE

BĂNEŞTI

RESURSE BĂNEŞTI

ACTIVE IMOBILIZATECAPITALURI PROPRII

CA

PIT

AL

PE

RM

AN

EN

TC

AP

ITA

L P

ER

MA

NE

NT

ACTIVE CIRCULANTE- stocuri- clienti- disponibilitati banesti

FR

FRPP

FR

NF

RN

FO

ND

RU

LM

EN

T B

RU

TF

ON

D R

UL

ME

NT

BR

UT

FR

SF

RS

DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG

DATORII PE TERMEN SCURT

RE

SU

RS

E D

E

RE

SU

RS

E D

E

TR

EZ

OR

ER

IET

RE

ZO

RE

RIE

Bilantul financiarBilantul financiar

RELATII SI TEHNICI PRIVIND CONSTITUIREA SI UTILIZAREARELATII SI TEHNICI PRIVIND CONSTITUIREA SI UTILIZAREACAPITALURILOR CAPITALURILOR

RELATII SI TEHNICI PRIVIND CONSTITUIREA SI UTILIZAREARELATII SI TEHNICI PRIVIND CONSTITUIREA SI UTILIZAREACAPITALURILOR CAPITALURILOR

CONTINUT : operaţiile de mobilizare a resurselor băneşti necesare activităţii de exploatare, inclusiv cele împrumutate, precum şi de valorificare a disponibilităţilor băneştiOBIECTIVE:asigurarea concordantei dintre fluxurile banesti si fluxurile materialeasigurarea concordantei dintre fluxurile banesti de intrare si cele de iesirefolosirea eficientă a resurselor băneşti disponibile prin anumite plasamente;fundamentarea necesarului de credite bancare

NFR = (Stocuri + Creante) – (Datorii curente + Pasive de regularizarea)NFR = FR(N); NFR > FR(N); NFR < FR(N)

REZULTATELE FINANCIAREREZULTATELE FINANCIAREREZULTATELE FINANCIAREREZULTATELE FINANCIARE

VENITURI DIN EXPLOATAREVENITURI DIN EXPLOATAREVENITURI DIN EXPLOATAREVENITURI DIN EXPLOATARE

CHELTUIELI DE EXPLOATARECHELTUIELI DE EXPLOATARECHELTUIELI DE EXPLOATARECHELTUIELI DE EXPLOATARE

VENITURI FINANCIAREVENITURI FINANCIAREVENITURI FINANCIAREVENITURI FINANCIARE

CHELTUIELI FINANCIARECHELTUIELI FINANCIARECHELTUIELI FINANCIARECHELTUIELI FINANCIARE

VENITURI EXCEPTIONALEVENITURI EXCEPTIONALEVENITURI EXCEPTIONALEVENITURI EXCEPTIONALE

CHELTUIELI EXCEPTIONALECHELTUIELI EXCEPTIONALECHELTUIELI EXCEPTIONALECHELTUIELI EXCEPTIONALE

REZULTATREZULTATDIN EXPLOATAREDIN EXPLOATARE

REZULTATREZULTATDIN EXPLOATAREDIN EXPLOATARE

REZULTATREZULTATFINANCIARFINANCIARREZULTATREZULTATFINANCIARFINANCIAR

REZULTATREZULTATEXCEPTIONALEXCEPTIONAL

REZULTATREZULTATEXCEPTIONALEXCEPTIONAL

REZULTATREZULTATCURENTCURENT

REZULTATREZULTATCURENTCURENT

REZULTATREZULTATBRUT ALBRUT AL

EXERCITIUEXERCITIULUILUI

REZULTATREZULTATBRUT ALBRUT AL

EXERCITIUEXERCITIULUILUI

REZULTATREZULTATNETNET

REZULTATREZULTATNETNET

IMPOZITIMPOZITPROFITPROFIT

IMPOZITIMPOZITPROFITPROFIT

PROFIT IMPOZABILPROFIT IMPOZABILPROFIT IMPOZABILPROFIT IMPOZABIL

ajustariajustari

BugetulBugetul

ETIMOLOGIE- budget- bouge, bougette- condica de venituri si cheltuieli, samile visteriei

CONTINUT

juridic juridic economiceconomic

procese,tehnici si relatii de mobilizare a unei parti a PIB si repartizare pe destinatii

raporturi sociale intre cetatenii unui stat

procese de repartitie a PIB- repartitie primara- repartitie secundara (redistribuire)

IPOSTAZE- tablou al veniturilor si cheltuielilor- plan financiar- program de cheltuieli- lege- fond banesc

Principii bugetare

universalitatea bugetului

unitatea bugetului

neafectarea veniturilor

specializarea bugetului

echilibrarea bugetului

realitatea bugetului

anualitatea bugetului

publicitatea bugetului

Cf. Legii Finantelor Publice 500/2002, principiile bugetare sunt (Capitolul 2, Sectiunea 1): UNIVERSALITATII, PUBLICITATII, UNITATII, ANUALITATII, SPECIALIZARII SI UNITATII MONETARE

Universalitatea bugetului

Continut – inscrierea in buget, in sume integrale, a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului- nu se pot inscrie in buget actiuni per sold

Argument - ofera o imagine reala asupra actiunilor inscrise in buget- compararea veniturilor cu cheltuielilorAbateri- bugete mixte (bruto si neto)

Continut – inscrierea intr-un singur document (buget general) a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului- existenta unui buget unic

Argument - compararea directa a veniturilor si cheltuielilor- control asupra structurii veniturilor si chelt. publiceAbateri- bugete extraordinare, bugete autonome, bugete anexe, conturile speciale de trezorie, conturile cu afectatie speciala, conturi de reglemenatre, conturi de operatiuni monetare

Unitatea bugetului

Neafectarea veniturilor

Anualitatea bugetului

Continut- depersonalizarea veniturilor bugetare- finantarea cheltuielilor bugetare din ansamblul venituirlor bugetare- nu se pot rezerva anumite venituri pentru a finanta anumite cheltuieli

Abateri- fondurile cu destinatie speciala

Continut- intocmirea, aprobarea, executia, incheierea bugetului sa se faca in limitele unei perioade de 12 luni

Anul bugetar- coincide sau nu cu anul calendaristic (motive subiective si obiective)- doua sensuri

- perioada pentru care se intocmeste si se aproba bugetul- perioada in care se executa si se incheie exercitiul bugetar

Abateri- sistemul de executie (vezi si sistemul de gestiune)- actiuni plurianuale aprobate prin buget- bugete ciclice (vezi functia de reglare)

Legea Finantelor Publice 500/2002: art.8 (Principiul universalitatii): Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte

Echilibrarea bugetului

Continut- egalizarea veniturilor ordinare cu cheltuielile din buget- echilibru in faza de proiectare si echilibru in executie

Argument- “cheia de bolta a finantelor publice”

Abateri- acceptarea “golurilor temporare de casa”- bugetele extraordinare (cheltuieli acoperite din resurse extraordinare)- “debugetizarea”- deficitul bugetar = “demaror” (vezi functia de reglare si stabilizatorii)

Realitatea bugetului

- sistem informational adecvat, date reale (realiste)- metode moderne de dimensionare a veniturilor/cheltuielilor bugetare- modele econometrice- rectificari

Publicitatea bugetului

- continutul bugetului sa fie adus la cunostinta publicului (alegatorilor)- media, statistici oficiale, dezbaterea in sedinta publica a Legii bugetului- sinteze ale bugetului- cimitir de cifre

Specializarea bugetara

Continut-inscrierea in buget, aprobarea si urmarirea executiei dupa o schema numita clasificatia bugetara

Argument-asisgurarea disicplinei financiare- faciliteaza controlul bugetar

Clasificatia bugetara- elaborata de Ministerul Finantelor (Publice)- cerinte

- sa reflecte provenienta veniturilor si destinatia cheltuielilor- sa fie simpla si clara- sa permita intelegerea structurii veniturilor si cheltuielilor- sa favorizeze efectuarea controlului

- criterii- administrative (structura aparatului de stat)- economice (surse de formare a veniturilor si destinatii ale cheltuielilor

Procesul bugetarProcesul bugetar

Elaborarea proiectuluiElaborarea proiectului

coordonate politica bugetara

propuneri proprii de cheltuieli

rezolvarea “conflictelor” (la dif nivele)

definitivarea proiectului la MFP

definitivarea proiectului la Guvern

Aprobarea bugetuluiAprobarea bugetului

Executia bugetuluiExecutia bugetului

Incheierea bugetuluiIncheierea bugetului

depunerea documentelor la Parlam.- proiectul de lege- expunere motive- anexe- alte documente

intocmirea contului de executie bugetara

dezbatere, reconciliere si promulgare

incasarea veniturilor

efectuarea cheltuielilor

aprobarea contului de executie bugetara

Controlul bugetar(politic, jurisdictional, administrativ)

Controlul bugetar(politic, jurisdictional, administrativ)

Executia bugetuluiExecutia bugetului

cheltuieli venituri

angajarea

lichidarea

ordonantarea

plata propriu-zisa

asezarea

lichidarea

emiterea titlului de percepere

perceperea (incasarea)

Executia de casa a bugetuluiExecutia de casa a bugetului

prin sistemul bancar

prin Trezorerie

reteaua larga a institutiilor bancare

neconcordante intre sistemele informationale

imobilizarea resurselor bugetare

intarzieri in raportarea datelor privind executia

organizarea unor structuri separate de control

functia de casier- org si efect op de incasari si plati- elaborarea de prognoze si asig lichiditatii- exercitarea controlului operativ- informatii pentru rapoartele periodice

functia de bancher- deschiderea si admin de conturi- operatiuni de garantare si coparticipare- gestionarea disponibilitatilor- operatiuni de finantare a deficitului bugetar

+

-

Bugetul de stat

bugetele locale

bugetele statelor membre

Bugetul asigurarilor sociale de stat

bugetele fondurilor speciale

Sistemul bugetarSistemul bugetarB

ug

etu

l g

en

era

l con

solid

at

- repartizarea veniturilor si cheltuielilor intre componentele sistemului bugetar- transferuri intre diferitele componente- unitatea bugetului !!

Sistemul bugetar in Romania cuprinde:

a) bugetul de stat;b) bugetele localec) bugetul asigurărilor sociale de stat;d) bugetele fondurilor speciale;e) bugetul trezoreriei statului;f) bugetele instituţiilor publice autonome;g) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din

bugetele anterioareh) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri

proprii;i) bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau

garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice

j) bugetul fondurilor externe nerambursabile

bugetele institutiilor publice

!

Cheltuielile publiceCheltuielile publice

ContinutContinut

juridic – plata pentru functionarea institutiilor publice juridic – plata pentru functionarea institutiilor publice

economic - procese economice de repartitie a PIB pentru realizarea de actiuni publice- procese si relatii economice in forma baneasca prin care are loc distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor financiare publice- procese de redistribuire financiara a PIB prin intermediul autoritatilor publice

economic - procese economice de repartitie a PIB pentru realizarea de actiuni publice- procese si relatii economice in forma baneasca prin care are loc distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor financiare publice- procese de redistribuire financiara a PIB prin intermediul autoritatilor publice

InterpretariInterpretarisens larg – ansamblul activitatilor cu caracter public (inclusiv cheltuielile materiale ale intreprinderilor cu capital de stat

sens larg – ansamblul activitatilor cu caracter public (inclusiv cheltuielile materiale ale intreprinderilor cu capital de stat

sens restrans - numai activitati desfasurate prin institutii publice (bugetare) reflectate in bugetul public

sens restrans - numai activitati desfasurate prin institutii publice (bugetare) reflectate in bugetul public

ConceptiiConceptii

Clasica – consumuri definitive, nerecuperabile impact negativ reduse la strictul necesar

Clasica – consumuri definitive, nerecuperabile impact negativ reduse la strictul necesar

Moderna - procese de realocare a resurselor, cu efecte pozitive (direct sau indirect) - intrepretare diferentiata - parghie financiara

Moderna - procese de realocare a resurselor, cu efecte pozitive (direct sau indirect) - intrepretare diferentiata - parghie financiara

ComponenteComponente

Mod finantareMod finantare

Autoritati publiceAutoritati publice

cheltuieli bugetare (BS, BL, BASS !)

cheltuieli extrabugetare

cheltuieli speciale

cheltuielile intrprinderilor cu capital de stat

cheltuieli ale administratiei centrale

cheltuieli ale administratiilor locale

cheltuieli ale intreprinderilor cu capital de stat

rol in procesul reproductiei rol in procesul reproductiei

reale (negative) economice (pozitive)

destinatiadestinatia

functionare (curente)

transfer investitii

aportul la crestereaavutiei nationale

optimizarea structurii

continut economiccontinut economic

materiale de personal

functionarea normalaa institutiilor publice

frecventafrecventa

ordinare extraordinare

comparabilitate

continut financiarcontinut financiar

definitive temporare virtuale

Anul Cheltuieli publice (mld lei)

PIB

(mld lei)

Deflator

(%)

2003 610.879 1.903.354

115,82004 734.232 2.387.914

Caracterizarea globala a cheltuielilor publiceCaracterizarea globala a cheltuielilor publice

Cresterea

reala – 734.232/115.8=634.051,8 634051,8-610.879 = 23.172,8

nominala – 734.232 – 610879 = 123.353 (mld. ROL)

Modificarerelativa

reala –

nominala – %19,20100879.610

353.123100

879.610

879.6107,231.734

Elasticitateain raport cu PIB

0

0

PIBPIB

CPCP

Ke

793,02546,02019,0

1.903.354484.560

610879353.123

eK

NIVELUL – Cpn; Cp

r

0/1

11 Ip

CpCp

nr

STRUCTURA

pondere in PIB; chelt/loc.

100t

iCP CP

CPGS

i

DINAMICA

%79,3100879.610

8,172.23100

879.610

879.6108,051.634

FACTORI DE INFLUENŢĂ factori demografici     creşterea populaţiei      modificările structurale ale populaţiei pe vârste, categorii socio-profesionale (creşterea duratei medii de viaţă creşterea proporţiei populaţiei de vârstă înaintată acţiuni de protecţie socială. creşterea numărului populaţiei ocupate în sectorul public.factori economici Ø     gradul de dezvoltare economică Ø     gradul de implicare a statului în susţinerea progresului economicØ     fenomenul deprecierii monetarefactori socialiØ     preocuparea statului pentru o mai bună repartizare a veniturilor în societateØ     acordarea de sprijin material unor categorii sociale defavorizate Ø     dezvoltarea reţelei de instituţii social-culturaleurbanizareaØ     finanţarea de lucrări publice edilitare, construcţii de străzi, canalizare, gospodărie comunală, locuri de agrementfactori militari   factori politiciØ     opţiunile grupărilor politice aflate la putereØ     statul-jandarm statul-providenţădatoria publică  Adolph Wagner "lege a nevoilor financiare crescânde ale

statului şi organelor autonome"

S IS T E M U L R E S U R S E L OR F IN A N C IA R E P U B L IC E

RE S URS E A L EA D M INIS T RA T IE I C E NT RA L E

RE S URS E A L EA D M INIS T RA T IIL O R L O C A L E

RE S URS E A L E A S IG URA RIL O RS O C IA L E D E S T A T

RE S URS E BUG E T A RE RE S URS E A L E INT RE PRIND E RIL O RPUBL IC E

RE S URS E F INA NC IA RE PUBL IC E RE S URS E F INA NC IA RE PRIV A T E

RE S URS E F INA NC IA RE

totalitatea mijloacelor banesti administrate de autoritatile publice pentru ...

RESURSELE FINANCIARE PUBLICERESURSELE FINANCIARE PUBLICE

procese/relatii economice in forma baneasca de repartitie a PIB

Repartitie: -repartitie primara- repartitie secundara (redistribuire)

CO

NTIN

UT

F ISCALE NEFISCALE

RESURSE O RDINARE

IMPRUMUTURI(im p ozite am an ate)

tran sfer tem p orar, acord d e voin tacon trap restatie

EMIS IUNE MO NEDAcaracter fiscal

afecteaza n u m ai ven itu rile realecaracter voalat

ALTE RESURSEfon d am ortizare

van zarea b u n u rilor statu lu irezerva valu tara, au r

RESURSE EXTRAO RDINAREd octrin a m od ern a

REG ULARITATEAFO LO SIRII

RESURSE F ISCALE RESURSE NEF ISCALE

RESURSE DE TREZ O RERIE RESURSE IMPRUMUTATEPE TERMEN MEDIU S I LUNG

RESURSE DIN EMIS IUNEADE MO NEDA

CO NTINUTECO NO MIC

BUG ETUL DE STAT BUG ETELE LO CALE

BUG ETUL ASIG URARILO RSO CIALE DE STAT

RESURSE CU DESTINATIESPECIALA

CO MPO NENTELEBUG ETULUI

RESURSE INTERNE RESURSE EXTERNE

PRO VENIENTA

RESURSELE FINANCIARE PUBLICERESURSELE FINANCIARE PUBLICE

Politica financiaraPolitica financiaraOPTIUNI privind metode, mijloace, institutii cu caracter financiar antrenate in procurarea, distribuirea si utilizarea resurselor banesti SI influentarea activitatilor economice si sociale

Politica financiaraPolitica financiara Politica economicaPolitica economica

Decizii de politica financiara

Decizii de politica financiara

Strategice:coordonate majore, progame de perspectiva indelungata

Tactice :operatiuni banesti curente, cadrul organizatoric

Domenii de manifestareDomenii de manifestare

- procurarea resurselor banesti la fondurile financiare- distribuirea si utilizarea fondurilor banesti- activitatea de creditare- organizarea si functionarea pietelor financiare- organizarea si realizarea activitatilor privind asigurarile- organizarea si exercitarea controlului financiar- organizarea si functionarea aparatului financiar-bancar- folosirea instrumentelor financiare pentru influentarea activitatilor economice si sociale- echilibrul financiar si monetar

Politica financiara

(SENS LARG)

Politica financiar-

monetara a autoritatilor

publice

Politica bugetaraPolitica

bugetara

Politica cheltuielilor

publice

Politica politica

impozitelor

Politica fiscala

Politica fiscala

Politica finantelor

publice(SENS

RESTRANS)

Politica monetaraPolitica monetara

Politica de dividend

Politica de finantare

Politica de investitii

Politica financiara a

firmei

Politica financiara a

firmei

Politica exclusiv-bugetara

Politica valutaraPolitica valutara

SFERA PIESFERA PIEŢŢELOR ELOR FINANCIAREFINANCIARE

ACCEPŢIUNIACCEPŢIUNI

sens larg:

sens restrâns

PIEŢE MONETARE: titluri pe termen scurtPIEŢE VALUTARE : valutePIEŢE FINANCIARE PROPRIU-ZISE: titluri pe termen lung

PIAŢA VALORILOR MOBILIARE, PIAŢA DE CAPITAL

PIEŢE FINANCIARE NAŢIONALEPIEŢE FINANCIARE INTERNAŢIONALE

PIEŢE FINANCIARE PENTRU PRODUSE PRIMAREPIEŢE FINANCIARE PENTRU PRODUSE DERIVATE

EUROPIEŢE (FINANCIARE)

PIAŢA ACŢIUNILORPIAŢA OBLIGAŢIUNILORPIAŢA FUTURESPIAŢA OPŢIUNILOR

ADRESABILITATEADRESABILITATE

PRODUSEPRODUSE

NATURA VALORILOR MOBILIARENATURA VALORILOR MOBILIARE

COMPONENTELE PIECOMPONENTELE PIEŢŢEI EI FINANCIAREFINANCIARE

PIAPIAŢŢA PRIMARA PRIMARĂĂ

PIAPIAŢŢA SECUNDARA SECUNDARĂĂ

EMISIUNEA ŞI PLASAREA TITLURILOR

VÂNZAREA/CUMPĂRAREA TITLURILOR

•BURSA DE VALORIBURSA DE VALORI•PIAPIAŢŢA OTCA OTC

TILURILE DE VALORI TILURILE DE VALORI MOBILIAREMOBILIARE

TITLURI PRIMARETITLURI PRIMARETITLURI SECUNDARETITLURI SECUNDARE

TITLURI SINTETICETITLURI SINTETICE

BURSELE DE VALORIBURSELE DE VALORI

FUNCFUNCŢŢIIII- FINAN- FINANŢŢAREARE- MOBILIZAREA ECONOMIILOR B- MOBILIZAREA ECONOMIILOR BĂĂNENEŞŞTITI- BAROMETRU AL EVOL. ECONOMICEBAROMETRU AL EVOL. ECONOMICE- ASIGURAREA LICHIDITASIGURAREA LICHIDITĂŢĂŢIIII

ORGANIZAREORGANIZARE- ASOCIAASOCIAŢŢIA BURSEIIA BURSEI- INTERMEDIARIINTERMEDIARI

MECANISME MECANISME NEGOCIERENEGOCIERE

PIAPIAŢĂŢĂ DIRIJAT DIRIJATĂĂ PRIN ORDINE PRIN ORDINE

PIAPIAŢĂŢĂ DIRIJAT DIRIJATĂĂ PRIN CURS PRIN CURS

PIEŢELE INTERDEALERI (OTC)

- NU AU LOCALIZARE NU AU LOCALIZARE

- CONDICONDIŢŢII DE ACCES MAI ELASTICEII DE ACCES MAI ELASTICE

- INTERMEDIERE PRIN DEALERIINTERMEDIERE PRIN DEALERI

- PREPREŢŢURI DIFERENURI DIFERENŢŢIATEIATE

PARTICIPANŢIPARTICIPANŢIO

FER

TA

DE

OFER

TA

DE

CA

PIT

AL

CA

PIT

AL

-IN

VES

TIT

OR

I IN

STIT

UŢIO

NA

LI

INV

ES

TIT

OR

I IN

STIT

UŢIO

NA

LI

- IN

VES

TIT

OR

I IN

DIV

IDU

ALI

INV

ES

TIT

OR

I IN

DIV

IDU

ALI C

ER

ER

EA

DE

CER

ER

EA

DE

CA

PIT

AL

CA

PIT

AL

SO

CIE

TĂ

ŢI C

OM

ER

CIA

LE, IN

STIT

UŢII

SO

CIE

TĂ

ŢI C

OM

ER

CIA

LE, IN

STIT

UŢII

FIN

AN

CIA

R B

AN

CA

RE, A

UTO

RIT

ĂŢI

FIN

AN

CIA

R B

AN

CA

RE, A

UTO

RIT

ĂŢI

PU

BLIC

E, A

LTE E

NTIT

ĂŢI

PU

BLIC

E, A

LTE E

NTIT

ĂŢI

• capital minim• număr minim de acţiuni (acţionari)• profit în ultimele trei exerciţii• acces public la un procent din acţiuni• furnizare informaţii situaţia financiară• informarea conducerii bursei

BROKERBROKERII- vânzarea-cumpărarea de valori in contul clienţilor- garantarea plasamentelor-administrarea conturilor si fondurilor- vânzarea-cumpărarea de valori in contul propriu

DEALERIDEALERI

TIPURI DE OPERATIPURI DE OPERAŢŢIUNI IUNI

TERMENTERMEN

SCOPSCOP

LA VEDERELA VEDERE

LA TERMENLA TERMEN

INVESTIINVESTIŢŢIEIE

SPECULASPECULAŢŢIEIE““À LA BAISSE”, “BEAR”À LA BAISSE”, “BEAR”

““À LA HAUSSE”, “BULL”À LA HAUSSE”, “BULL”

NATURNATURĂĂ FERMEFERME

CONDICONDIŢŢIONATEIONATE

OPERAOPERAŢŢII CU II CU PRIMPRIMĂĂ

OPERAOPERAŢŢII DE DUBLUII DE DUBLU

OPERAOPERAŢŢII DE STELAJII DE STELAJ

PARTICULARITĂŢILEPARTICULARITĂŢILEPIEŢEIPIEŢEI

AMERICANEAMERICANEOPERAOPERAŢŢII II ““CASHCASH””

OPERAOPERAŢŢII II ÎN MARJĂÎN MARJĂ

EUROPENEEUROPENE

OPERAOPERAŢŢII II LA LA VEDEREVEDERE

OPERAOPERAŢŢII II CU REGLEMENTARE LUNARĂCU REGLEMENTARE LUNARĂ

OPERAOPERAŢŢII II CONDIŢIONATECONDIŢIONATE

ARBITRAJARBITRAJ

ACOPERIREA RISCULUIACOPERIREA RISCULUI