JEAN DES CARS

SCEPTRUL/\SI SANGELE

,REGI SI REGIUN iN TUMULTUL)-

CELOR DOUA RAZBOAIE MONDIALE

Traducere din frtncezdde Irina Negrea

TRCI

Cuprins

Cuu,int-tnainte. . . .

1. Anii periculogi (1908-1914) . .

Viduv de zece ani, FranzJoseph este in continuare iubit gi respectat ' . .

Lovituri de teatru: Austro-Ung aria anexeazi B osn ia-Hergegovina. . .

gi Ferdinand I devine larul bulgarilorl . .

Regele Petru I al Serbiei este furios: Viena ii gituie lara! . .

MiritAndu-gi fiicele, pringul Muntenegrului este ,,socrul Europei" . . . .

Eduard al VIIlea, ciruia ii plac franpuzoaicele,

fiuregte ,,Antanta Cordiali" 27

RegeleAngliei descoperiduplicitateaimpiratului habsburgic. . . . . . . . 28

Complexat fizic,kaizerul are tot mai multe aparilii spectaculare 30

O serati veseli in onoarea lui'S7'ilhelm al Illea se transformi in drami. . 31

Sogia kaizerului este ingroziti de haremul sultanului 33

Victor Emanuel al IIIlea este mic de stat, dar cu o ambigie imensi . . . . . 35

1911. Stupoare: regele Italiei intri in rizboi

15

t9

19

2t24

)5

contra Imperiului Otoman

Noul rege al Marii Britanii voia si fie ofi1er de marinl

t9I2: regele Muntenegrului declans,eazi Primul Rizboi Balcanic . . . . .

in Rusia, Nicolae al Il-lea celebreazi dinastia Romanovilor

intr-un entuziasm ingelitor

in Grecia, suveranul, erou al Rizboiului Balcanic,

este victima modestiei sale. . '

1913: garul bulgarilor igi trideazi fogtii aliagi... gi este invins!

Carol I al Rominiei, un german auster, ars o sofe excentrici

36

39

4t

43

44

45

47

Scsprnur sr sANcrrr

Carmen Sylva confundi giranii cu niste cirezi de vaci! . . 49

Scandal la Bucuresti: regina este exilati la Veneliacudoamnaeideonoare! ..... 50

in timpul ri.scoalei din 1907, regele Rominieiob;inecalmulinEarisioseriedereforme ....... 53

1913: CarolI, foartebolnav, suferi, dardomnestecudirzenie . . . . . . . 55

Uitati, silbatici, ne;tiuti, Albania independenti igi agteapti prin;ul . . . . 57

Pringul Albaniei dezamigegte populaliile 9i deranjeazi pe roati lumea . . . . 58

2. Sarajevo intre pace gi rizboi (28 iunie-28 iulie 1gl4) .. . . . . . . 61

Franz Ferdinand, un arhiduce tuberculos, rebel gi neiubit 62

Franz Ferdinand o iubegte pe Sofia: nu vreasi. se insoare decAt cu ea! $i nu cedeazi. 64

in Boemia, un mariaj din dragoste este boicotat de familia imperiali . . . 67

SfidinduJ pe impi.rat, arhiducele de-vine gi un opozantpolitic . . . . . . . 69

Berlin, 24 mai1913: ultimaintXlnire de familieamonarhiilor . . . . . . . 72

]arul arvrea si-gi naLrite una dintre fiice cu pringul Rominiei . . . . . . . 74

12-13 iunie 7914: Frunz Ferdinand il primegtepe \Tilhelm al Illea la Konopi5td

Inci din mai 19L4, Franz Ferdinand gtie deja ci va fi asasinat

Sarajevo, 28 iunie 19i4: dragosrea esre prima victimi a ucigagului . . . .

Stupefiat, Imperiul este inspiimintat:va supraviegui oare Franz Joseph?

Europa se intreabi.: este Serbia adevirata gi singura vinovati?

Suveranii au opinii diferite, in privinga intrebiriidaci un confict ar putea rlmine doar regional . . . . .

Rusia, 16 iulie: Nicolae al IIJea il primegtepe Raymond Poincard. Rlzboi sau pace? 93

23 iulie l9l4: FranzJoseph adrese azi un ultimatum Serbiei 96Din cauza lui Franz Joseph, Petru I al Serbiei iese din refugiul lui. . . . . 9g

Bad Ischl, Kaiservilla, 28 iulie 1914: FranzJoseph in faga istoriei . . . . . 101

3. Aliate? Vrijmage? Neutre? Monarhiilelnfalarizboiului (1914-1916).... .... 103

28-31 iulie 1914: dueluri telegrafice intre doi impiragi . . . . . . . LO4

Palatul Buckingham, 1 august 1914, oru 1:30 noaprea:George al VJea este trezit din somn! . . . . . IOT

76

80

83

87

89

90

CuprrNs

Mobiliziri ale for;elor armate, angajiri in ri.zboi, ezitlri...giomareabsenti. .......109

De la neutralitiEile benevole la neutralitigile silite. . . . . Llz

Rispunsul lui Ferdinand I al Bulgariei, vulpoiul de la Sofia,

se lasi a$teptat. ll4O intrare in rizboi neasteptatS. 9i, adesea, uitati: aceea a. . . Japoniei! . . . . 1 15

Albert I, viteazul rege al belgienilor, line piept invaziei germane 118

Regina Elisabeta, infirmierl atestati, organizeazS. spitale. 119

Guvernul fuge in Franga, suveranii r5.mAn in Belgia . . - 122

Regele Albaniei pleaci: \(ilhelm de'S7ied era'Wilhelm ,,din vid"! . . . . . . 124

Jhrul Rusiei salveazlParisul in bitilia de pe Marna . . . 125

Jhrul di piept cu victorii si infringeri, impiriteasa devine infirmieri . . . 127

Franz Joseph beneficiazi de lealitatea popoarelor din imperiul siu . . . . I29

Un impirat bitrXn, un arhiduce prea tAnir,unregealSerbieiinflicirat ......130

\Tilhelm al Il-lea: un impirat fricos ;i depigit de evenimente . . . . . . . . 131

Regele Victor Emanuel al IIIlea al Italiei renungi la neutralitate. . . ' . . 133

22 august 1915: Nicolae al Illea preia comanda

armatelor imperiale ruse . .

in Marea Britanie, George al Vlea gi familia sa sunt in prima linie. . . .

Ferdinand al Bulgariei intri in rizboi, Petru I al Serbiei este invins. . . .

in Grecia, o lupti fari mila intre rege gi premierul siu . . .

Credincios Aliangei franco-ruse, larul trimite trupe in FranEa.

1916: Rominia, unde regina poeti se stinge din viagi,intri in rizboi. in sfrr;it!.

21 noiembri e l9l5t despirgirea lui Franz Josephde o lume care ii scapi de sub control . . . . 146

17 decembrie tgl? garina este distrusl, Rasputin a fost ucis! . . 149

Budapesta, 30 decembrie 1916: insolita incoronare a lui Carol gi aZitei . . . l5l

4. Agonia imperiilor (1917-1918) 1.55

in misiune la Petrograd, pringul mogtenitor al Rominieipare lipsit de luciditate . . . 156

3 martie lglTtlaPetrograd, revolugia il constringe

pe Nicolae al IIJea si abdice 158

Nicolae al Il-lea este obligar sI abdice... de doui ori!

$itotnueste deajuns... ......@ ....... 160

r35

t36138

r40

t4r

t43

t0 Scsprnut- gr sANcsrt

Care va fi soarta ,,cetigenilor Romanov"?

$i care monarhie europeani ii va gizdui? . . 163

in Grecia, duelul dintre rege gi premierincepe si semene cu un roman-foileton!. . . 156

1917, pacea separati: o mare idee deja lansatidecelmaimicdintrestate,Muntenegru.. ....... 167

22 martie: in apropiere de Viena, in toiul noPlii,impiratul Carol i9i asumi un risc enorm. . - l7l

3 aprilie I9l7: in apropiere de Frankfurt, lWilhelm al Il-lea

refszlpacea propusi de Carol. - . . 173

23 mai l9l7:laPalatul Buckingham, George al Vleaeste furios pe \Tilhelm al Il-lea . . . 175

' 17 iulie l9l7: regeleAngliei i9i reneagi originea germani! . . . . . 177

Yara l9l7: in Rominia, cuplul regal infruntiun dugman gi un aliat dezamigitor

August l9l7: dinmotive de sigurangi, fostul largi Romanovii sunt trimigi in Siberia.

Sfir;itul anului 1917: dupi Caporetto, mAnia

lui Victor Emanuel al III-lea;i zvicnetul italienilor

Februarie 1918: doi regi pe frontul italian

9i prinEesa Marie Jos6 in gondoli..

Aprilie 1918: Romanovii sunt separagi

pentru a fi transferagi intr-un loc secret.

Mai 1918: trandafirii Bosforului ii vor salva oare Pe Carol 9i Zita?. . . . .

Mai 1918: la Bucure;ti, curajoasa

regini Maria preferi exilul capitullrii.. '

26 mai 1918: ofensivi germani in Champagne.

Parisul la cheremul lui'S7ilhelm al ll-lea?

Noaptea de 16 spre 17 iulie 1918:

Romanovii sunt asasinagi la Ekaterinburg . . l9lScandal la Curtea RomAniei: pringul mogtenitor

dezeneazlpentruaseinsura! ....193Campanie victorioasi aArmatei din Orienc regina Maria igi ia revanga . . . 194

Victor Emanuel al IIIJea al Italiei, ajutat de trupele Alialilor,repurteazi victoria de la Vittorio-Veneto

Lumea Habsburgilor se pribugegte: impiratulCarol I al Austriei renunfl la coroani

Este anungati abdicarea lui \Tilhelm al IIJea, Pe care el nu o accePti.... . .

22 noiembrie i91B: suveranii belgieni revin triumfal la Bruxelles . . . . .

180

t82

tB4

185

185

188

189

190

195

196

197

199

CupnrNs

5. De la iluziile de pace la un nou cataclism (L919-L939)

La Londra, George al VJea este furios in sinea lui,din cauza ingratitudinii pregedintelui \Tilson

Regii invingitori nu sunt poftipi la pacea de la Versailles... . .

Regina Rominiei seduce Parisul gi negociazi in secret la Versailles... . .

ReginaMariaa RomAniei nu e doar diplomatl, ci gi pegitoare' .' . . . . .

Regele Alexandru I al Greciei a murit din cauza

unei mugcituri de maimuti! . '

La Atena, veselie surprinzitoare Pentru o restauralie

t1

20t

202

203

205

208

209

regall...neagteptate.... ...-...211Soarta diferiti a celor doi implragi detronagi. - . 212

De doui ori, Carol i;i pune toate speranlele in fidelitatea ungurilor . . . . 216

Republica Francezi recunoagte o femeie adoptatidreptprinlesimogtenitoaredeMonaco..... .... 217

Vara anului l92L regii din vremea

Rizboaielor Balcanice se sting din viagi . . 219

La33 de ani, Alexandru al Iugoslaviei

devine cel mai tlnir rege din Europa . - - - 221

La Belgrad, in iunie 1922, o nunti feerici, demni de alte vremuri. -. . . 222

in Italia, Victor Emanuel al IIIlea se confrunti cu crizade la Fiume. . . . 224

1922: penuua evita riscoala, regele il numegte ;efalguvernuluipeBenitoMussolini. ......225

Dupi rizboi, George al VJea este cuprins de remugciri:

arfipututoaresi-lsalvezepegar? ... ' - '.227Suveranii gi pringii igi reiau cilitoriile de agrement

gi...inscopuridiplomatice ......229in Grecia, regele George al Illea este acuzat,

penedrept,degregeliletatiluisiu... ....231Din cauza unei legituri scandaloase, pringul mogtenitor Carol

al Rominiei este for;at si renunEe la drepturile lui dinastice. . . . . . 233

Cine este enigmatica doamni Lupescu, poreclitlinstriinltate,,lupoaicadinCarpagi"?.... ....,. 236

Un nou scandal: ZiziLambrino pretinde

ca prinEul Carol si il recunoasci pe fiul lor! . ' . . . ' 236

Lovituri de teatru la Bucuregti: Carol, pringul expulzat,

se intoarce. Triiascl Carol al IIJea!. . . - . . 238

8 iunie 1930: fostul pring scandalos gi proscris

devineCarolalll-leaalRominiei...\.. ....... 240

t2 Scrp:rnur qr sANcnm

Ducele de Brabant si pringesa Astrid a Suedieise cSsltoresc de doui ori in sase zile. . . . . . 241

15 septembrie 1928: ZoguI transformi Republica Albania in regat. . . . 243in 1929, regele Italiei recunoasre un nou stat: Cetatea Vaticanului . . . . 246Ianuarie 1930: mogtenitorul tronului Italiei

seinsoari"cupringesaMarieJosdaBelgiei ....... 248Octombrie 1930: cisitorit cu Giovanna de Savoia,

regelui Bulgariei ii plac locomotivele!. . . . . 2481931: eveniment neasteptat in Spania, unde este proclamati

Republica, iar Alfonso al XIIIJca se rerrage. . . . . . 2501934.Teroare la Marsilia: regele Alexandru I

allugoslavieiesteasasinat!..... ..2551934-1935: Belgia este loviti. de doui tragedii ingrozitoare. . . . 257

1935: excedagi de Republica lor, grecii vor inroarcerearegelui...pecareilalungaseril..... .-..25g

Mussolini cucereste Etiopia; pringesa Elisabeta a Angliei^l ^

I w I vilimbirbiteazi,penegus. .......261Cucerirea Etiopiei accentueazd, rivalitatea

dintre Victor Emanuel al III-lea gi Mussolini . . . - . ZGZ

George al Vlea este ingrijorat: fiul si succesorul sl.ula tron are o amanti periculoasi . . 264

1935: in mai puEin de un an, trei regi se succed pe tronul britanicl . . . . 267

Martie 1938: cea mai detestabill persoanipentru Hitler este arhiducele Otto de Habsburg . . 270

Iugoslavia: moartea lui Alexandru I este urmati de o regengi ambigul . . . . 272

in Rominia, regele Carol al Il-lea nu mai are de ales

gi instaureazl ,,dictatura regali". . . 273

in Bulgaria, Boris al IIIJea meritS. aceeagi poreclicatati.llui:estesieltotunvulpoigiret!.. ....... 275

7 aprilie 1939: Mussolini il imiti pe Hitler,invadAnd Albania regelui Zogu. . . 276

6. Ce monarhii vor supravieluiceluide-aldoileaseism? (1939-l9O)..... .... 27g

Londra, 3 septembrie 1939: George al Vl-leagiElisabetase considerimobilizagi ......280

Cuplul regal britanic este ferm hoti.rAt: viaga trebuie sI meargi inainte. . . , 2BlGeorge al Vl-lea este ingrijorat: nigte spioni ar putea

s-o rl.peasci pe mama lui, regina Mary.. . . . 282

CupnrNs

1939: campion de tenis, Gustav al V-lea practici gi susEinerea pagnici . . . 283

Rizboi ciudat gi la Monaco: pringul de Monaco,generalfrancez,estepregitit ......254

Monarhii scandinavi sunt pioni esengiali pentru Hitler. . . . . . . 285

Mai 1940: George al Vl-lea apeleazi.la un incepS"tor

de...66de ani,\TinstonChurchill. .....287in Belgia, decizialui Leopold al IIIlea impinge regatul in haos . . . . . . 289

in Luxemburg gi in Jlrile de Jos, Charlotte gi \Tilhelminadaudovadideoenergiesuveranl .......290

Doui suverane exilate lanseazi. si ele ,,apelul de la Londra' . . . . . 29IItalia intri in rizboi, contrar opiniei regelui Victor Emanuel al III-lea. . . . 292

1940: Palatul Buckingham este bombardat,cuplul regal intruchipeaz| rezistenpa nagionali. . . . 293

in RomAnia, din cauza,,dictaturii regale", Carol al IIJea pierde tronul . . . . 296

Leopold al III-lea se intilnegte cu Hitler la Berchtesgaden:

o stangicie de neiertat! . . . 298

Mihai al RomAniei, rege fi.ri putere la 19 ani, ostatic al dictaturii. . . . . 299

Trei campanii ale lui Mussolini, trei esecuri: Libia, Etiopia gi Grecia . . . . 300

Iugoslavia fiind cuceriti de Hitler,regele Petru al ll-lea pleacl la Londra . . . . 301

Germania ocupi Grecia, regele George al Illeapleaci la Londra... 9i el! . . 303

Doi suverani exilagi, un pic dapi uitirii, mor in 1941:

Alfonso al XIIIlea si \Tilhelm al Il-lea . . . 304

Recisitorindu-se, Leopold al IIIJea, regele Belgiei,

gocheazi profund opinia publici . . 305

Ducele de Kent, fratele lui George al VIJea, este victimaunuiciudataccidentdehidroavion.... ..306

George al Vllea, un rege foarte politic,trece de la indoiall la euforia primelor victorii . . . . 309

in Italia, regele Victor Emanuel al III-lea il aresteazl pe Mussolinil. . . . 311

Hitler face o noui victimi: regele Boris al IIIJea al Bulgariei . . 314

George al Vl-lea ii interzice lui Churchill si participela debarcarea din Normandia, in 6 iunie 1944. . . . 3I5

La Napoli, George al Vl-lea line neapirat si evite

ointllnirecuregeleltaliei! ......317Regeleltalieiigivaplstraoaretronul? !,..!r ....... 318

t3

t4 Sceprnur sr sANcBrB

8 mai t945: la Londra, triumful lui George al VIJea,alfamilieisalegialluiChurchill..... ...318

Glorioasa intoarcere a monarhilor care s-au impotrivit nazismului . . . . 320

Leopold al III-lea, regele care se inqelase, este deportat ln Germania. . . . 32IDupI manifestafii violente, Leopold al III-lea

esteconstrAnssialeagiabdicarea ...,...322La Monaco, pringul mogtenitor Rainier salveazS. onoarea

principatului afat sub ocupatie striini . . . 323

Iugoslavia, Bulgaria, RomAnia: pedepsirea monarhiilor balcanice . . . . . 324

Umberto al IIJea 9i Marie Josi, sau sfArgitul regatului Italiei. . . 327

Grecia, cade obicei, aclamlintoarcerea regelui ei! . . . . . . . . . . 328

Concluzie. Monarhiile din secolul al XXIJea:orealitategionostalgie ...33t

Note. .......337Indice . ....... 351

Cuuintedemulpurnire ...... ,.367

Anii periculogi

( 1 908- r9L4)

La 78 de ani, in 1908, el este decanul monarhilor europeni. Franz Joseph

domnegte asupra imperiului Austriei incepind din 1848 si este, de aseme-

nea, rege al Ungariei, din 1867. Sogia lui, celebra qi imprevizibila Sisi, l-a aju-

tat mult si recucereasci inimile maghiarilor gi si faci din Budapdsta egala

diplomatici a Vienei. Cu geasta de timpuriu plequvi;i cu obrajii devoragi de

favorigi lungi, purtind mereu o uniformS. strins ajustati pe talie (monarhul

se consideri un soldat gi doarme pe un pat de campanie), impS.ratul-rege este

foarte apreciat de milioanele de supugi rispAndili pe un imens teritoriu, de

noui. ori mai mare decit Austria actuali, unde se vorbesc aproximativ cinci-

sprezece limbi ;i unde o autentici toleranli permite si coabiteze cinci religii,

in cultele lor, dar gi in constiinge.

Vdduu de zece ani, Franz Joseph

este in continudre iubit {i respectdt

Viaga personali a lui Franz Joseph a fost marcati de trei drame. in 1862 fratele

siu Maximilian, efemer impirat al Mexicului, a fost impugcat de revolugio-

narul Juarez, la Querdtaro. Apoi, in zorii zilei de 30 ianuarie 1889, moartea,

enigmatici gi considerati scandaloasi, a singurului fiu pe care i l-a dat Sisi,

arhiducele mo;tenitor Rudolfi al cirui trup neinsuflegit a fost descoperit in

pavilionul de vAnitoare de Ia Mayerling, a alimentat supoziEii 9i teorii contra-

dictorii, la care piringii, coplegili de durere, n;au reacfionat decAt prin ticere.

20 Sceplrur sr sAucrrp

O ti.cere surprinzi"toare. in fine, in 10 septembrie 1898, asasinarea la Genevaa impirS"tesei-regine Elisabeta (Erzs6bet, in Ungaria) l-a cufundat pe suveranintr-o am5.r5.ciune inconsolabili. Anarhistul care a ucis-o pe Sisi pe cheiulMont Blanc - o victimi celebri, aleasi la intAmplare - a amplificat mitulacestei frumusegi neimblAnzite, capricioase, dar vizionare. Drama, care a rivlsitEuropa, l-a lisat pe FranzJoseph in fala unei solitudini oficiale, incremenit insimgul datoriei si ciinAndu-se in sinea lui: ,,De nimic nu voi fi fost crugat." Si

totugi, isi sacrificase mulEumirea sufleteasci, asigurAnd-o pe eterna cili,toare:

,,Prefer si te gtiu fericiti departe de mine, decAt nefericitl lingi mine..." Sisi,

sogie prea absenti si foarte criticati din acest motiv, ajunsese si admiti cisoEul ei avea neyoie de consoliri. O gi alesese, inrr-un fel, pe aceea care ayea

s-o inlocuiasci pe lAngi sogul ei, talentata actrigi Katharina Schratt - deqi

natura exacti a acestei relaEii nu a fost niciodati stabiliti cu adevirat. CAnd

aceasti glorie a Burgtheater (echivalentul Comediei Franceze) a ameningat,

in 1900, cL nu se va mai vedea cu el, Franz Joseph a fost distrus la gAndul de

a se trezi 9i mai singur. ActriEa era la o cotituri din carierl si din viaEa ei de

femeie. Capriciile ei, pretengiile ei profesionale deja imposibil de satisfS"cut nui-au ameliorat reputagia la curte. Chiar dacl nu i s-a reprogat prietenia intimicu suveranul, care trecuse prin atAtea grele incerciri in viagI., s-a considerat

totugi ci aceastS. femeie de rAnd, ficAnd pe confidenta indispensabili, nu-;i juca

tocmai bine rolul. Mai grav, arhiducesa Marie Valerie, ultima fiici a lui Franz

Joseph cu Sisi (pe care aceasta o numea ,,singurul meu copil", fiindci puruse

si o creascS. personal), nu prea o apreciazl,pe doamna Schratt, temS.ndu-se cidin disperare tatil ei s-ar putea recisitori cu ea. De fapt, pe vremea cXnd triiaimpiriteasa, relagiile erau, oricAr ar pirea de ciudat, mai clare si mai simple

in ambiguitatea lor demnl de o piesi vienezl" de Arthur Schnitzler. Daci, pe

timpul cAnd triia Sisi, trioul linistea spiritele, duoul care a urmar ingrijorafamilia imperiali. Oricum, dupi un an, Katharina revenise in inima bitrA-nului monarh, un pic mai impliniti la trup. Cel pugin, ea nu ilnea regimulnebunesc al lui Sisi care friza anorexia!

impiratul rimAne foarte iubit - nu gi de slavi, insi -, fiindc5. este

un om demn gi curajos. intAiul birocrat al imperiului s5.u, categoric lipsit de

geniu, dar muncitor si disciplinat, se trezeste dimineaga la ora 4:30, pentrua studia dosarele. in ciuda gregelilor ;i a qecurilor sale, Franz Joseph intru-chipeazi un model al grandorii. $i, cum s-a intAmplat adesea, nenorocirilelui familiale i-au amplificat popularitatea. $tie, la fel ca ministrii sii, ciatagamentul fagi de persoana lui este un factor de coeziune intr-un impe-riu multinalional. Fiindcl preferi trlsurile cu cai automobilelor, lumea il

ANrt prnrcurogr (r9o8-r9r4)

considere osdl progresului, dar nu este adevi.rat: nu numai ci a acceptat si iifie inregistrati vocea pe cilindrul de ceari al unui fonografcu pAlnie, dar a gi

donat terenul necesar pentru a se putea construi, in centrul Vienei, clidireaSecession, faimoasa ,yarzi. auriti" pe care Gustav Klimt a imaginat-o dreptsimbol al curentului Art Nouveau la confuenga dintre veacuri. Chiar daciacest curenr, care reuneste artigti prodigiosi, nu este pe gustul impiratului,Franz Joseph nu l-a interzis si nici nu l-a combitut. L-a ingiduit... triginddraperiile unei inci.peri din palatul Hofburg, daci nu voia si. vadi un exem-

plu al esteticii urbane revolulionare, mai exact clidirea Casei de Economii

proiectatl de Adolf Loos, a cirei geometrie simpli infrunti arhitectura incir-cati a palatului imperial.

Viaga politici a impiratului a fost intunecati de doui esecuri usturltoare:

pierderea provinciilor Lombardia si Veneto dupi infrAngerile de la Magenta

gi Solferino in 1859, contra trupelor lui Napoleon al IIIJea, apoi umilingade la Sadova, in 1866, care a pecetluit superioritatea militarl a Prusiei. De

atunci, dubla monarhie austro-ungari, instituiti in lB57,gi-a deplasat ambi-giile spre regiunile dunlrene gi sudul Balcanilor. O modalitate de a extinde

Ungaria. Suveranul se gindegte si rlspundi revendicirilor nagionalitiEilornegermanofone din imperiul siu. Congresul de la Berlin (13 iunie-l3 iulie1878) i-a acordat lui Franz Joseph. un mandat de administrare a provincieiotomane Bosnia-Herpegovina, ceea ce i-a displicut profund garului Rusiei,

Aleksandru al IIJea, care se consideri ocrotitorul slavilor din sud, in special

al sXrbilor ortodoqi, si doregte si igi menginl infuenga'in regiune. Desi opusi,

impiratul ;i Earul vizeazi.acelagi obiectiv: eliminarea turcilor din Balcani.

Louituri de teatru: Austro-Ungaria anexeazd

Bosnia-Her{egouina. . . {i Ferdinand Ideuine {arul bulgarilor!

La inceputul lunii octombrie 1908, la Budapesta, Franz Joseph are o

intrevedere amicali gi secreti cu prinEul Ferdinand I al Bulgariei. Un perso-

naj straniu. Niscut la Viena, avA'nd acum 47 de ani, acesta este, dupl tati, unSaxa-Coburg-Gotha din ramura catolici; mama lui fiind fiica regelui Frangei,

Ludovic Filip. PurtAnd prenumele de Cl6mentine, acesteia ii pliceau atAt de

mult intrigile (o trisituri foarte frecventI.la cei din familia Orldans), incitfusese poreclitl in glumi,,Cl6mentine de lv{edici", ceea ce o amuza copios!

2l

22 Scrprnur gr sANctrEs

Dar, in realitate, igi ficea griji pentru 6ul ei cel mic, preferatul ei, care era prea

timid gi delicat, prea pasionat de botanici; il alinta ,,Ferdy dragi" gi ii ciutaun tron, cici - nu avea ea nicio indoiali - ms1i12 din plin si domneasc5...

Exact atunci, in anii 1880, Bulgaria trecea printr-o perioadi tulbure, pe dru-

mul sinuos al unitigii, fiind hlrguiti de revendicirile rugilor 9i ihfluengele tur-cesti, de la conflicte teritoriale pinl la dispute religioase. Multipla Bulgarie era

sfrgiati de diversitatea bulgarilor. Pringul german Alexandru de Battenberg

diduse greg ;i abdicase; din nou, bulgarii agteptau un stipan. ,,Cl6mentinede Medici", care dispunea de o formidabil5 refea de informatori, a intervenit

gi l-a propus pe fiul ei. Poate ci nici nu i-a cerut pirerea, dar oricum n-ar fiadmis ca acesta sI nu fie de acord. Triumful lui Cldmentine a venit, agadar,

in 7 iulie 1BBZ cind MareaAdunare Nagionali a Bulgariei a ales candidatura

lui Ferdinand, fiul ei rafinat, care in mod evident a sosit insogit de mama sa.

,,Destul de urXt din carzaunui nas prea proeminent, dar cu o splendidi pres-

tanli gi mogtenind superbii ochii alba;tri luminosi ai familiei Orl6ans, Ferdi-

nand avea 26 de ani in momentul cind a urcat pe tronul Bulgariei. Inteligent,

foarte cultivat, amator de parfumuri, de flori frumoase gi, de asemenea, se

spune, de biiegi frumosi, pringul avea deja calitiEile atribuite indeobgte unuiimplrat bizantin din perioada decadenti sau unui pagi oriental."1 Anglia gi

Austro-Ungaria au susfinut candidatura sa, pringul Ferdinand are rude la

mai multe curEi regale din Europa. La Sofia, lumea este fatati gi premierul

Stambulov, fiu de hangiu ;i fost seminarist, considerat in scuit timp drept un

,,Bismarck bulgar", se bucuri dinainte gXndindu-se la ,,ceea ce aceste legituridinastice prestigioase puteau aduce girii lui prea noi intr-o Europi prea veche".2

ii riman." acum lui Cldmentine si giseasci o so[ie pentru fiul ei, ceea

ce le putea inchide gura riuvoitorilor, care pomeneau de posibila bisexuali-

tate a pringului. Cldmentine s-a priceput si gteargi toate urmele, fiind la fel

de eficace in aceasti misiune ca gi in cea precedentl. Fiu docil, Ferdinand s-a

insurat, in 1893, cu pringesa Maria Luiza de Bourbon-Parma, strinepoata

ultimului rege al Frangei si al Navarrei, Carol al X-lea, pe care RevoluEia din1830 il izgonise de pe tron. O mami Orl6ans, o nevaste Bourbon: pringulii unea, in fine, pe monarhigtii francezi! Principatul bulgar, al cirui suveran

avea sAnge german, a devenit astfel cea mai francezi dintre dinastiile bal-

canice la rispi.ntia secolului al XIXJea si al X)Clea. Pioasa prinEesi MariaLuiza, rS.masi profund catolici si, de aceea, prea pufin bulgari, a avut patrucopii in decurs de gase ani 9i a murit in 1899, la nasterea celei de-a doua fiice.

inainte de a fi desemnat la tronul Bulgariei, Ferdinand a fost permanent pro-tejat de Viena si a servit chiar drept ofiger al Habsburgilor. De cind se insta-

lase la Sofia, nu primise consimgimAntul garului rus Aleksandru al III-lea,

ANrr prnrcur.ogr (r9o8-r9r4)

un colos a cirui putere de convingere era atat de mare, incAt mai multe state

europene manifestaseri acelasi disprep faEi de Ferdinand. Aceastl ignorare

firsese chiar la originea unui incident la Paris, cAnd ducele dAumale, unchiul

lui Ferdinand din partea mamei, nu il salutase pe nepotul siu cind se intAl-

niseri. Pringul Bulgariei se simgise ofensat. Ducele d'Aumale, in vArsti de

peste 70 de ani, avea, desigur, vederea proasti, dar nu-i lipsea prezenga de

spirit. Nepotului si.u impertinent, i-a rispuns:

- Eu sunt ca Europa, nu te.recunosc.3

Prinpl Bulgariei, multivreme dispreguit de vecinii lui incoronagi, s-a recon-

ciliat, in cele din urmi, cu Sankt-Petersburgul, grafie unui gest Pe care garul

Aleksandru al III-lea I'a apreciat: Ferdinand igi botezase primul fiu, Boris, con-

form ritului ortodox, ceea ce era normal pentru o dinastie bulgari, mai ales

aflati la inceput de drum. De atunci inainte, Ferdinand avea si clntireasclavantajele pe care le ofereau susfinerea din partea rugilor gi, respectiv, din partea

Austro-Ungariei. Chiar gi cu riscul de a-si renega simpatiile. $i de a le trida. De

la aceasti versatilitate, pe care Europa Centrali o observi cu nelinigte, i se trage

o nou5. porecli, lansati de verisoara lui vecini, pringesa mogtenitoare Maria de

Rominia: ;Foxy Ferdf'. Ferdinand I devine ,yulpoiul din Balcani". De acum

inainte, va fi respectat. Acesta este triumful postum al mamei sale, cea mai avi-

zati. poviguitoare a lui, decedati la Viena cu un an in urmi gi care fusese foarte

populari prin inteligenga gi generozitatea ei. O Medici, dar qi o Metternich.

Motivul pentru care Frunz Joseph discuti cu Ferdinand la Budapesta,

la inceputul lunii octombrie 1908, chiar dacl din motive personale nu are

o pirere prea buni despre el, este o gtire alarmanti care a sosit de la inalta

Poarti.. Acesta avea si fie unul dintre primele declangatoare ale angrenajului

infernal. S-a aflat ci, la Constantinopol, in iulie, divergi intelectuali gi ofi-

Eeri otomani, reuniEi sub numele de ,Junii Turci", l-au obligat pe singero-

sul sultan Abdul-Hamid al IIJea si restabileasci libertatea de expresie 9i de

intrunire, gi urmau, negregit, si il constrAngi si abdice. Se spunea ci JuniiTurci intengionau si organizeze alegeri in imperiu. Exista riscul ca somno-

lenta tutelS otomani asupra Bosniei-Hergegovina si se trezeasci, diunindambiEiilor austro-ungare. Pentru Franz Joseph este necesar, agadar, si isi

consolideze de urgenli mandatul, anexAnd pur gi simplu aceasti provincie.

Ferdinand I profiti de ocazie pentru a negocia un schimb de servicii reciprop

avantajoase cu bitrinul impirat. Pringul aprobi anexarea Bosniei-He4egovina

contra recunoaqterii unui titlu pe care 9i-l arogi: gar al bulgarilor. Bulgaria

devine, in sfh.rgit, o monarhie. Acest acord este intru totul secret. De aceea,

in 5 octombrie 1908, bitr6.nul impirat surprinde Europa incluzAnd oficial

23

Scrprnul sr sANcun

Bosnia-Hergegovina in imperiul siu qi incilcind astfel simplul mandat de

gestiune pe care il primise la Congresul de la Berlin. in aceeagi zi de 5 octom-

brie, Ferdinand I profiti de moment pentru a declara independenga totali a

Bulgariei, pini atunci firimigati in trei provincii sub regimuri diferite - unmozaic umilitor qi insuportabil. Se intrevede deja revenirea Bulgariei Mari,care, in secolul al XIV-lea, era atotputernici in Balcani. Si, cu sprijinul luiFranz Joseph, pringul se proclamS" gar al bulgarilor; dupi independenEi", reu-

nificarea ar trebui si fie mai simpli. in 12 octombrie, Ferdinand, cLlare pe

un armisar, inconjurat de opt mii de cavaleri, este aclamat pe strlzile Sofiei

presirate cu fori, in special trandafiri. in lungi alaiuri pitoregti, giranii au

coborXt din mungi gi mitropolitul oficiazi o slujbi in aer liber.

Regele Petru I al Serbiei este furios:Viena ii gdtuie {ara!

FranzJoseph credea ci nu vor exista reacgii la decizia sa, dar se intimpli exact

invers: anexarea va provoca o crizd. majori. DacI Rusia nu protesteazi. este

fiindci fusese semnat un acord secret intre larul din Sankt-Petersburg gi suve-

ranul austro-ungar: Nicolae al Il-lea accepra anexarea in schimbul sprijinuluiaustriac fagi de doringa lui de a controla accesul la Strimtori; dar, ulterior,guvernul lui Nicolae al Il-lea va nega aceasti tranzacfle. in acelaqi timp, sArbii

gi grecii din Macedonia, printre algii, sunt furiogi din cauza felului cum Habs-

burgii gi-au insugit acest teritoriu. Firi si fi cumpinit, de fapt, efectele, Franz

Joseph a provocat prima scAnteie. in realitate, esre o dubli scAnteie: cregre pre-

zenga Austro-Ungariei in Balcani gi trebuie si se gini seama de.Bulgaria, ceea

ce este exasperant pentru Rusia. Anexarea Bosniei-HerEegovina obligi princi-palele state europene si pe conducitorii lor si ia atitudine, si igi aleagi alialii sau

inamicii. Iar'cigiva monarhi care, peste qase ani, vor fi antrenagi in confictulmondial domnesc deja. Decizia lui FranzJoseph a aprins un fitil lent. Mediciise nelinisteau din cauza brongitelor lui recurente, in timp ce bltrAnul impiratgi ministrii lui se pregiteau si punl Europa in faga unui fapt implinit.

Stupefiat qi foarte nemulgumit de anexare, regele Petru I al Serbiei, invi.rsti de 54 de ani, nu pregeti si igi manifesre frusrrarea. $i el igi flcea pla-nuri in privinga Bosniei-Hergegovina, nu numai fiindci participase, in 1875,

la insurecEia provinciei contra turcilor, dar mai ales din cauzi, cb. teritoriulbeneficia de iegire la Marea Adriatici. De fapt, decizia brutalS a lui Franz