CirculaCirculaţţia la animale.ia la animale.Mediul intern la mamifere. Mediul intern la mamifere.

SSâângelengele

Prof. MogoProf. Mogoşş C Căăttăălinlin

În dreapta - sânge proaspăt recoltat.În stânga - sânge recoltat pe anticoagulant (EDTA) şi lăsat să sedimenteze. Se observă separarea de plasmă a elementelor celulare, care au sedimentat la fundul eprubetei.

Competenţe derivate: Competenţe derivate:

C 1 - Definirea mediului intern.C 1 - Definirea mediului intern.

C 2 - Enumeraea componentelor mediului intern. C 2 - Enumeraea componentelor mediului intern.

C 3 - Explicarea functiilor importante ale sangelui.C 3 - Explicarea functiilor importante ale sangelui.

C 4 - Identificarea componentelor sangelui.C 4 - Identificarea componentelor sangelui.

1. Circulaţia – caracteristici:1. Circulaţia – caracteristici:- în organismul plantelor şi animalelor există organe - în organismul plantelor şi animalelor există organe

specializate pentru diferite funcţii; specializate pentru diferite funcţii; - fiecare organ are nevoie de „serviciile" celorlalte organe;- fiecare organ are nevoie de „serviciile" celorlalte organe;- - circulaţia este funcţiacirculaţia este funcţia prin care se realizează schimbul de prin care se realizează schimbul de

substanţe şi de mesaje chimice între diferite organe ale substanţe şi de mesaje chimice între diferite organe ale organismului;organismului;

- - circulaţia sângeluicirculaţia sângelui este asigurată în primul rând prin este asigurată în primul rând prin contracţiile muşchiului cardiac, ajutat de valvulele venoase contracţiile muşchiului cardiac, ajutat de valvulele venoase în combinaţie cu contracţiile muşchilor scheletici;în combinaţie cu contracţiile muşchilor scheletici;

- în general vasele de sânge bogate în oxigen care pornesc de - în general vasele de sânge bogate în oxigen care pornesc de la inimă şi irigă ţesuturile se numesc la inimă şi irigă ţesuturile se numesc artereartere iar cele care iar cele care sosesc la inimă şi transportă produsele de catabolism de la sosesc la inimă şi transportă produsele de catabolism de la ţesuturi încărcate cu dioxid de carbon se numesc ţesuturi încărcate cu dioxid de carbon se numesc venevene;;

- - sistemul vascularsistemul vascular conţine la om ca. 70 - 80 ml de sânge pe conţine la om ca. 70 - 80 ml de sânge pe kilogram, deci la o greutate corporală normală a unui om de kilogram, deci la o greutate corporală normală a unui om de 70-80 kg va fi cca. 5 - 6 litri de sânge, bărbaţii au cca. cu 1 70-80 kg va fi cca. 5 - 6 litri de sânge, bărbaţii au cca. cu 1 litru mai mult sânge ca femeile.litru mai mult sânge ca femeile.

Circulaţia sângelui (Aparatul circulator)

Artere

Vene

2. Mediul intern:2. Mediul intern:- constituie spaţiul înconjurător al celulelor din organism - constituie spaţiul înconjurător al celulelor din organism

format din apă în care sunt dizolvate diferite substanţe format din apă în care sunt dizolvate diferite substanţe organice şi anorganice;organice şi anorganice;

- este un complex de lichide extracelulare care circulă prin - este un complex de lichide extracelulare care circulă prin organismul mamiferelor;organismul mamiferelor;

- ocupă cam 12-15% din volumul lichidian al organismului;- ocupă cam 12-15% din volumul lichidian al organismului;

- pentru o celulă, acesta este ceea ce mediul extern este pentru - pentru o celulă, acesta este ceea ce mediul extern este pentru organismul întreg: cu mediul intern face ea schimburile de organismul întreg: cu mediul intern face ea schimburile de substanţe;substanţe;

- circulând, mediul intern face legătura dintre părţile - circulând, mediul intern face legătura dintre părţile organismului;organismului;

- prin intermediul său se realizează schimburile de substanţe - prin intermediul său se realizează schimburile de substanţe dintre sânge şi celule.dintre sânge şi celule.

3. Componentele mediului intern:3. Componentele mediului intern:

- la mamifere, mediul intern este format din trei - la mamifere, mediul intern este format din trei lichide principale: lichide principale:

►►lichidul interstiţial;lichidul interstiţial;

►►limfa;limfa;

► ►sângele.sângele.

►► LLichidul interstiţial:ichidul interstiţial:- circulă foarte lent; - circulă foarte lent; - se gaseste in afara celulelor:- se gaseste in afara celulelor:- este un ultrafiltrat plasmatic sarac in proteine organizat sub - este un ultrafiltrat plasmatic sarac in proteine organizat sub

forma unui gel in interiorul acestuia existand fibre de forma unui gel in interiorul acestuia existand fibre de colagen, filamente de proteoglicani si vezicule ce contin colagen, filamente de proteoglicani si vezicule ce contin lichid liber;lichid liber;

- are contact direct cu celulele;- are contact direct cu celulele;- presiunea subatmosferica a lichidului interstitial contribuie la - presiunea subatmosferica a lichidului interstitial contribuie la

mentinerea coeziunii unor tesuturi; mentinerea coeziunii unor tesuturi; - organizarea complexa a lichidului interstitial este importanta - organizarea complexa a lichidului interstitial este importanta

deoarece nu permite deplasarea lichidelor spre partile deoarece nu permite deplasarea lichidelor spre partile declive (referitor la punctul cel mai de jos situat al unei declive (referitor la punctul cel mai de jos situat al unei cavitati naturale sau neoformate, a unei plagi, leziuni sau a cavitati naturale sau neoformate, a unei plagi, leziuni sau a unei parti din corp) ale corpului.unei parti din corp) ale corpului.

►► LLimfa:imfa:

- care circulă lent;- care circulă lent;- se formează la nivelul ţesuturilor;- se formează la nivelul ţesuturilor;- circulă prin vase limfatice şi se varsă până la urmă tot în sânge;- circulă prin vase limfatice şi se varsă până la urmă tot în sânge;- fluid incolor eliberat de sânge, care se acumuleaza în tesuturi, si îl - fluid incolor eliberat de sânge, care se acumuleaza în tesuturi, si îl

aduce la inima;aduce la inima;- transporta substantele nutritive si preia deseurile celulare;- transporta substantele nutritive si preia deseurile celulare;- are drept sarcina transportul lipidelor si al moleculelor liposolubile, din - are drept sarcina transportul lipidelor si al moleculelor liposolubile, din

intestin pâna în sânge;intestin pâna în sânge;- contine proteine, grasimi, saruri minerale;- contine proteine, grasimi, saruri minerale;- compozitia sa se apropie de cea a plasmei, din care are rezultat;- compozitia sa se apropie de cea a plasmei, din care are rezultat;- compozitia si aspectul sau difera totusi dupa regiune în care se gaseste - compozitia si aspectul sau difera totusi dupa regiune în care se gaseste

(în intestine, limfa contine multe grasimi si are un aspect laptos, in (în intestine, limfa contine multe grasimi si are un aspect laptos, in ficat, ea este bogata în proteine);ficat, ea este bogata în proteine);

- sistemul limfatic contine vase limfatice, ganglionii linfatici (au un rol - sistemul limfatic contine vase limfatice, ganglionii linfatici (au un rol important în imunitate) si organele limfoide (amigdalele, apendicele important în imunitate) si organele limfoide (amigdalele, apendicele vermicular si splina) repartizate în diverse regiuni ale corpului;vermicular si splina) repartizate în diverse regiuni ale corpului;

- circulatia limfei se face dinspre tesuturi spre sânge, prin intermediul - circulatia limfei se face dinspre tesuturi spre sânge, prin intermediul valvelor si datorita contractiei muschilor netezi ai peretelui vaselor; valvelor si datorita contractiei muschilor netezi ai peretelui vaselor;

- limfa dreneaza mediul intern, jucând rolul de supapa de „preaplin”.- limfa dreneaza mediul intern, jucând rolul de supapa de „preaplin”.

4. Sângele - generalităţi:4. Sângele - generalităţi:a) Sângele-definiţie:a) Sângele-definiţie: - sângele vine din limba latină de la cuvântul - sângele vine din limba latină de la cuvântul sanguissanguis=sânge;=sânge;- este un ţesut special sub formă lichidă care, prin intermediul aparatului circulator - este un ţesut special sub formă lichidă care, prin intermediul aparatului circulator

(alcătuit din inimă şi vasele sanguine), transportă nutrienţii şi oxigenul la (alcătuit din inimă şi vasele sanguine), transportă nutrienţii şi oxigenul la nivelul ţesuturilor corpului, de unde preia dioxidul de carbon şi produşii de nivelul ţesuturilor corpului, de unde preia dioxidul de carbon şi produşii de catabolism tisular, transportându-i la nivelul organelor de eliminare;catabolism tisular, transportându-i la nivelul organelor de eliminare;

- în medicină, disciplina care se ocupă cu studiul sângelui se numeşte - în medicină, disciplina care se ocupă cu studiul sângelui se numeşte hematologiehematologie;;- asigură celulelor organismului materialele necesare activităţii lor normale, - asigură celulelor organismului materialele necesare activităţii lor normale,

concomitent cu eliminarea produşilor de metabolism proveniţi din această concomitent cu eliminarea produşilor de metabolism proveniţi din această activitate;activitate;

- - din punct de vedere fizico-chimic sângele este o suspensiedin punct de vedere fizico-chimic sângele este o suspensie , cu alte cuvinte un , cu alte cuvinte un amestec de lichide, gaze, substanţe solide printre care se înţeleg şi celulele.amestec de lichide, gaze, substanţe solide printre care se înţeleg şi celulele.

- valoarea pH-ului sanguin este de 7,4;- valoarea pH-ului sanguin este de 7,4;- culoarea roşie a sângelui este datorată pigmentului (cu fier) numit hemoglobină - culoarea roşie a sângelui este datorată pigmentului (cu fier) numit hemoglobină

care se găseşte în eritrocite (sau globule roşii) şi care încărcate cu oxigen au o care se găseşte în eritrocite (sau globule roşii) şi care încărcate cu oxigen au o culoare mai deschisă. culoare mai deschisă.

●●mmetabolismetabolism=totalitatea proceselor nutritive de asimilație (anabolism) și =totalitatea proceselor nutritive de asimilație (anabolism) și dezasimilație (catabolism) care se produc în organismele vii; totalitatea dezasimilație (catabolism) care se produc în organismele vii; totalitatea proceselor complexe de sinteză, de asimilare (cu înmagazinare de energie), de proceselor complexe de sinteză, de asimilare (cu înmagazinare de energie), de degradare și de dezasimilare (însoțită de eliberare de energie), pe care le suferă degradare și de dezasimilare (însoțită de eliberare de energie), pe care le suferă substanțele dintr-un organism viu.substanțele dintr-un organism viu.

b) Funcţiile sângeluib) Funcţiile sângelui::- - funcţia respiratoriefuncţia respiratorie (transportul O (transportul O22 si CO si CO22););- - funcţia nutritivăfuncţia nutritivă (transportul glucidelor, aminoacizilor, (transportul glucidelor, aminoacizilor,

grăsimilor);grăsimilor);- - funcţia excretoriefuncţia excretorie (transportul produşilor de catabolism); (transportul produşilor de catabolism);- menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi al pH-ului;- menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi al pH-ului;- conexiunea pe cale umorală a diferitelor ţesuturi şi organe;- conexiunea pe cale umorală a diferitelor ţesuturi şi organe;- - funcţia de apărarefuncţia de apărare prin anticorpi şi mecanismele prin anticorpi şi mecanismele

imunologice celulare;imunologice celulare;- - funcţia hemostaticăfuncţia hemostatică (de coagulare a sângelui, adică de a (de coagulare a sângelui, adică de a

oprii o hemoragie);oprii o hemoragie);- - funcţia defuncţia de homeostaziehomeostazie ( (homeostaziahomeostazia=constă în menţinerea =constă în menţinerea

constantă a proprietăţilor mediului intern pentru a permite constantă a proprietăţilor mediului intern pentru a permite activitatea normală a celulelor).activitatea normală a celulelor).

- - funcţiaa de termoreglare funcţiaa de termoreglare (de reglare şi menţinere constantă (de reglare şi menţinere constantă a temperaturii mediului intern, a corpului);a temperaturii mediului intern, a corpului);

HomeostaziaHomeostazia::- - este procesul de meneste procesul de menţţinere constantinere constantăă a compozi a compoziţţiei iei

mediului intern prinmediului intern prin ajustarea proceselor fiziologiceajustarea proceselor fiziologice (ajustarea proceselor fiziologice pentru realizarea (ajustarea proceselor fiziologice pentru realizarea homeostaziei se face: sub controlul sistemului homeostaziei se face: sub controlul sistemului nervos vegetativ şi prin mecanisme de control care nervos vegetativ şi prin mecanisme de control care au la baza procese de feedback negativ);au la baza procese de feedback negativ);

- constă în menţinerea constantă a proprietăţilor - constă în menţinerea constantă a proprietăţilor mediului intern pentru a permite activitatea normală mediului intern pentru a permite activitatea normală a celulelor;a celulelor;

- h- homeostaziaomeostazia vine vine din limba greacă, din limba greacă, homoishomois=aceeași, =aceeași, și și stasisstasis=stare=stare şi şi reprezintă în biologie proprietatea reprezintă în biologie proprietatea unui organism de a menține, în limite foarte unui organism de a menține, în limite foarte apropiate, constantele mediului său intern. apropiate, constantele mediului său intern.

AcAcţţiuni iuni dde control e control pe pe termen termen scurtscurt ppenenttruru

menmenţţinerea mediului intern inerea mediului intern îînn parametrii optimiparametrii optimi::

►►ingestia ingestia şşi digestia nutrieni digestia nutrienţţilorilor;;►►schimburile de gaze cu mediulschimburile de gaze cu mediul;;►►reglarea volumului de lichide reglarea volumului de lichide

din corp,din corp, osmoreglareaosmoreglarea;;►►transportul de gaze transportul de gaze şşi ali alţţi i

nutriennutrienţţi prin si prin sâângenge;;►►eliminarea produeliminarea produşşilor de ilor de

catabolismcatabolism;;►►reglarea temperaturiireglarea temperaturii;;►►realizarea comportamentului de realizarea comportamentului de

reproducerereproducere;;►►comportamente de apararecomportamente de aparare..

AcAcţţiuni iuni dde control e control pe pe termen termen lung plung penenttru ru menmenţţinerea inerea

mediului intern mediului intern îînn parametrii parametrii optimioptimi::

- - refacerea organismului (ritmul refacerea organismului (ritmul somn-veghe)somn-veghe);;

- - dezvoltarea dezvoltarea şşi meni menţţinerea inerea ţţesuturilor esuturilor şşi organelori organelor;;

- - protecprotecţţia la nivel celular ia la nivel celular şşi i tisular (reglarea proceselortisular (reglarea proceselor

inflamatorii, controlul sistemului inflamatorii, controlul sistemului imunitar)imunitar)..

5. Componentele sângelui sunt:5. Componentele sângelui sunt:- - plasmaplasma (sau (sau plasma sanguinăplasma sanguină)) (cca 55- (cca 55-

60% din sânge); 60% din sânge);

- - elementele figurateelementele figurate ( (sau sau elemente celulare)elemente celulare) (cca 40-45% din sange).(cca 40-45% din sange).

A) Plasma sanguină:A) Plasma sanguină:- reprezintă aproximativ 55–60% din sânge;- reprezintă aproximativ 55–60% din sânge;

- este partea lichidă a sângelui;- este partea lichidă a sângelui;

- în plasma sanguină plutesc o serie de celulule specifice - în plasma sanguină plutesc o serie de celulule specifice sângelui;sângelui;

- este lichidul transparent şi uşor gălbui aflat deasupra - este lichidul transparent şi uşor gălbui aflat deasupra elementelor figurate;elementelor figurate;

- este o soluţie apoasă ce conţine în jur de 10 % substanţe - este o soluţie apoasă ce conţine în jur de 10 % substanţe solide (organice (9%) şi anorganice (1%));solide (organice (9%) şi anorganice (1%));

- principalele substanţe anorganice din plasmă (ionograma) - principalele substanţe anorganice din plasmă (ionograma) sunt reprezentate de sărurile de Nasunt reprezentate de sărurile de Na++ (sodiu), K (sodiu), K+ + (potasiu), (potasiu), CaCa2+2+ (calciu), Cl (calciu), Cl-- (clor), HCO3 (clor), HCO3-- (ioni de bicarbonat); (ioni de bicarbonat);

- substanţele organice sunt reprezentate de proteinele - substanţele organice sunt reprezentate de proteinele plasmatice şi substanţele neproteice;plasmatice şi substanţele neproteice;

Componentele plasmei sanguine:Componentele plasmei sanguine:- 90 % apă- 90 % apă (în care se află dizolvate substanţe solide în cea (în care se află dizolvate substanţe solide în cea

mai mare parte organice);mai mare parte organice);

- - 9 % substanţe organice9 % substanţe organice:: ►►substanţe nutritivesubstanţe nutritive: proteine, glucide, lipide, vitamine si: proteine, glucide, lipide, vitamine si derivaţi ai acestora etc.) (raportul de proteine variază întrederivaţi ai acestora etc.) (raportul de proteine variază între 60 şi 80 g/litru cca. 8 % din volumul plasmei);60 şi 80 g/litru cca. 8 % din volumul plasmei);►►substanţe cu molecule mici ca monozaharide, hormoni,substanţe cu molecule mici ca monozaharide, hormoni, gaze dizolvate; gaze dizolvate; ►►produse de catabolism destinate excreţiei (rinichi) ca produse de catabolism destinate excreţiei (rinichi) ca ureee,ureee, acid uric, hipuric.acid uric, hipuric.

-- 1 % substanţe anorganice 1 % substanţe anorganice (săruri minerale care conţin (săruri minerale care conţin ioni dintre care mai importanţiioni dintre care mai importanţi sunt cei de Na (sodiu), Cl sunt cei de Na (sodiu), Cl (clor), K (potasiu), Mg (magneziu), P (fosfor) şi Ca (calciu);(clor), K (potasiu), Mg (magneziu), P (fosfor) şi Ca (calciu);

- proteinele totale sunt intr-o concentratie de 6-8 g/100 ml;- proteinele totale sunt intr-o concentratie de 6-8 g/100 ml;- proteinele sunt reprezentate de albumine si globuline ce pot fi separate - proteinele sunt reprezentate de albumine si globuline ce pot fi separate

prin electroforeza (proteinele separate prin electroforeză sunt prin electroforeza (proteinele separate prin electroforeză sunt albumine ca: α1-, α2-, β- şi γglobuline);albumine ca: α1-, α2-, β- şi γglobuline);

PProteinele din plasmăroteinele din plasmă au au rol:rol: -- de transportde transport;;- - în apărarea organismului prin sistemul imunologicîn apărarea organismului prin sistemul imunologic;;- în - în procesul de coagulare a sângeluiprocesul de coagulare a sângelui;;- - rolul de tampon în menţinerea unui pH constantrolul de tampon în menţinerea unui pH constant;;- - menţinerea constantă a presiunii osmotice din sângemenţinerea constantă a presiunii osmotice din sânge;;- compozitia plasmei este apropiata de cea lichidului interstitial, dar - compozitia plasmei este apropiata de cea lichidului interstitial, dar

destul de diferita de cea a lichidului celular;destul de diferita de cea a lichidului celular;- compoziţia plasmei, foarte complexă, este menţinută constantă prin - compoziţia plasmei, foarte complexă, este menţinută constantă prin

numeroase mecanisme de reglaj;numeroase mecanisme de reglaj;- plasma care nu mai conţine factorii de coagulare este numit - plasma care nu mai conţine factorii de coagulare este numit ser ser

sanguinsanguin,, acesta se obţine prin centrifugarea sângelui după coagulare; acesta se obţine prin centrifugarea sângelui după coagulare;- - serulserul conţine 91 % apăconţine 91 % apă, factori de creştere care nu sunt prezenţi în , factori de creştere care nu sunt prezenţi în

plasmă, plasmă, 7 % proteine7 % proteine, restul sunt electroliţi şi hormoni, culoarea , restul sunt electroliţi şi hormoni, culoarea galbenă a serului se datorează bilirubinei.galbenă a serului se datorează bilirubinei.

B) Elementele figurate ale sângelui (sau elementeleB) Elementele figurate ale sângelui (sau elementele celulare din sângele uman):celulare din sângele uman):

-- hematiile hematiile (sau globulele roşii, sau eritrocite);(sau globulele roşii, sau eritrocite);- - leucocitele (sau globulele albe)leucocitele (sau globulele albe);;-- trombocitele (sau plachetele sangvine)trombocitele (sau plachetele sangvine)..

Hematocritul Hematocritul reprezintă masa eritrocitară dintr-un volum de reprezintă masa eritrocitară dintr-un volum de sânge.sânge.

VValorile normale ale hematocrituluialorile normale ale hematocritului::- variază în funcţie de vârstă şi sex;- variază în funcţie de vârstă şi sex;- - la bărbaţila bărbaţi, valoarea normală a hematocritului este între 44 - , valoarea normală a hematocritului este între 44 -

46 %;46 %;- - la femeila femei între 41 - 43 %; între 41 - 43 %;- - la copiila copii variază în funcţie de vârstă, la nou născuţi fiind de variază în funcţie de vârstă, la nou născuţi fiind de

60 %, iar la copiii până la pubertate de numai de 30 %.60 %, iar la copiii până la pubertate de numai de 30 %.

a) Hematiilea) Hematiile ( (sau sau eritrociteeritrocite sausau globulele roşiiglobulele roşii): ): - sunt celule fară nucleu (la celelalte vertebrate au nucleu);- sunt celule fară nucleu (la celelalte vertebrate au nucleu);- au o forma discoidală (de lentilă biconcavă);- au o forma discoidală (de lentilă biconcavă);- au un diametru de aproximativ 7 µm;- au un diametru de aproximativ 7 µm;- numărul hematiilor este la bărbat de 5-5,5 milioane/mm- numărul hematiilor este la bărbat de 5-5,5 milioane/mm3 3 de sânge de sânge

circulant, iar la femeie de 4,5-5 milioane/mmcirculant, iar la femeie de 4,5-5 milioane/mm33 de sânge circulant; de sânge circulant;- creşterea numărului acestora poartă denumirea de - creşterea numărului acestora poartă denumirea de poliglobuliepoliglobulie, iar , iar

scăderea de scăderea de anemieanemie;;- durata vieţii lor este de 120 zile;- durata vieţii lor este de 120 zile;- principala substanţă din eritrocite este - principala substanţă din eritrocite este hemoglobinahemoglobina formată din formată din

globinaglobina si si hemhem care conţine fier (ocupă cam 33% din volumul unei care conţine fier (ocupă cam 33% din volumul unei hematii; în 100 ml sânge există în medie 15 g hemoglobină), restul hematii; în 100 ml sânge există în medie 15 g hemoglobină), restul este reprezentat de lipide (7este reprezentat de lipide (7 %), glucide (3%), glucide (3 %), diferite alte substanţe %), diferite alte substanţe organice şi anorganice şi apă (57organice şi anorganice şi apă (57 %);%);

- au rolul de a transporta gazele respiratorii (O- au rolul de a transporta gazele respiratorii (O22 şi CO şi CO22) cu ajutorul unei ) cu ajutorul unei proteine specifice numităaproteine specifice numităa hemoglobinahemoglobina care conţine fier;care conţine fier;

- hemoglobina preia O- hemoglobina preia O2 2 de la nivelul plămânilor şi îl cedează în ţesuturi;de la nivelul plămânilor şi îl cedează în ţesuturi;

- din ţesuturi hemoglobina preia numai o parte din CO- din ţesuturi hemoglobina preia numai o parte din CO22 (cel mai mult (cel mai mult COCO22 circulă sub formă de ioni bicarbonat); circulă sub formă de ioni bicarbonat);

- o cantitate foarte mică de gaze respiratorii circulă în stare dizolvată.- o cantitate foarte mică de gaze respiratorii circulă în stare dizolvată.

Globulele roşii (sau hematii, sau eritrocite)

Hemoglobina

A. Structura Hb (hemoglobina)= cromoproteină porfirinică care conţine fier – din:

4 molecule de hem (cu 1 atom de Fe2+ - leagă O2, CO2) 4 catene polipeptidice (globine).

Hemul = partea fiziologic activă = fero-protoporfirină IX: atomul de Fe în centrul ineluluiPorfirinic; - fierul heminic = Fe 2+Globina = tetramer din 4 lanţuri pp., două câte două identice.- fiecare lanţ pp are ataşată o grupare hem la ext. moleculei

Eritrocit matur

ERITROPOIEZAERITROPOIEZAMMaturarea eritrociteloraturarea eritrocitelor::

1. Caracteristici morfo-funcţionale1. Caracteristici morfo-funcţionale a a eritrocitelor:eritrocitelor:

1. 1. Numărul de eritrociteNumărul de eritrocite = 4–5,5 mil/mm= 4–5,5 mil/mm33

- bărbaţi = 4,9 - bărbaţi = 4,9 0,7 mil/mm 0,7 mil/mm33;;

- femei = 4,3 - femei = 4,3 0,6 mil/mm 0,6 mil/mm33..

2. 2. Forma eritrocituluiForma eritrocitului

- - disc biconcav, cu marginile rotunjitedisc biconcav, cu marginile rotunjite

- - asigură suprafaţa mare la volum asigură suprafaţa mare la volum micmic

3. 3. Dimensiunile eritrocitelorDimensiunile eritrocitelor

- - DEM = 6,8 – 7,7DEM = 6,8 – 7,7m;m;

- - GEM = 1,7 – 2,5 (2) GEM = 1,7 – 2,5 (2) m; m;

(în centru - cu 1 (în centru - cu 1 m m << decât periferic) decât periferic)

4. 4. Culoarea eritrocitelorCuloarea eritrocitelor

- - dată de Hbdată de Hb (hemoglobina) (hemoglobina) eritrocitară eritrocitară

- - eritrocitul normal colorat = normocrom.eritrocitul normal colorat = normocrom.

EEritrociteritrocite

De la stânga la dreapta: globulă roşie de sânge, trombocită, limfocită (globulă albă de sânge)

VVariaariaţţii ale ii ale eritrocitelor:eritrocitelor:

De numărDe număr numărului de eritrocite = numărului de eritrocite = anemieanemie numărului de eritrocite = numărului de eritrocite = poliglobuliepoliglobulie

De formăDe formă ovale = ovale = ovalociteovalocitecu forme negeometrice, bizare = cu forme negeometrice, bizare = poikilocitepoikilociteeritrocite sferice = eritrocite sferice = sferocitesferociteîn seceră = în seceră = drepanocitedrepanocitecu excrescenţe = cu excrescenţe = acantociteacantocite

De dimensiuniDe dimensiuni = = microcitemicrocite 99m (10-12) = m (10-12) = macrocite macrocite ((megalocite)megalocite) şi grosime şi grosime = = platiciteplaticite

De culoareDe culoare palide, slab colorate = palide, slab colorate = hipocromehipocromeintens colorate = intens colorate = hipercromehipercromeE normo-, hipo-, hipercrome = E normo-, hipo-, hipercrome = anizocromieanizocromie

Eritrocite

(sau globule roşii)

Proprietatile eritrocitelorProprietatile eritrocitelor 1. 1. PlasticitatePlasticitate = = proprietatea proprietatea eritrociteloreritrocitelor mature de a îşi mature de a îşi

modifica forma la trecerea prin capilare cu diametru modifica forma la trecerea prin capilare cu diametru << diametrul eritrocitar.diametrul eritrocitar.

2. 2. PlachetareaPlachetarea = proprietatea = proprietatea eritrociteloreritrocitelor de a se deplasa în de a se deplasa în fişicuri la nivelul capilarelor.fişicuri la nivelul capilarelor.

3. 3. Rezistenţa globularăRezistenţa globulară (RG) (RG) = rezistenţa = rezistenţa eritrociteloreritrocitelor la la solicitări mecanice, chimice, biol.solicitări mecanice, chimice, biol.

- Uzual: RG în soluţii cu hipotonicitate progresiv crescândă. - Uzual: RG în soluţii cu hipotonicitate progresiv crescândă. - - Normal: Normal: - - RG min. (hemoliză incipientă) = 0,40-0,44 g% NaCl, RG min. (hemoliză incipientă) = 0,40-0,44 g% NaCl, - - RG max. (hemoliză totală) = 0,32- 0,28 g% NaCl.RG max. (hemoliză totală) = 0,32- 0,28 g% NaCl.

DHAG e-m#328

Plasticitatea eritrocitelor

Plachetarea eritrocitelor

Normale

Fragile

http

://h

sc.v

irg

inia

.ed

u/m

ed

icin

e/c

linic

al/p

ath

olo

gy/

edu

c/in

nes/

text

/rcd

/m

em

bra

ne.

htm

l

Rezistenta globulara

b) Leucocitele (sau globulele albe):b) Leucocitele (sau globulele albe):- sunt în număr de 6- sunt în număr de 6 000-8000-8 000/mm000/mm33 de sânge circulant. de sânge circulant.a) din punct de vedere morfologic există leucocite:a) din punct de vedere morfologic există leucocite:►►polimorfonuclearepolimorfonucleare::

- - granulocite neutrofilegranulocite neutrofile (2.500–7.500 mm(2.500–7.500 mm33 de sânge de sânge circulant); circulant);

- - granulocite eozinofilegranulocite eozinofile (40–400 mm(40–400 mm33 de sânge circulant); de sânge circulant); - - granulocite bazofilegranulocite bazofile (10–100 mm(10–100 mm33 de sânge circulant). de sânge circulant). ►►mononuclearemononucleare::

- - limfocitelimfocite (1.500–3.500 mm(1.500–3.500 mm33 de sânge circulant); de sânge circulant); - - monocitemonocite (200–800 mm(200–800 mm33 de sânge circulant). de sânge circulant). b) din punct de vedere funcţional există leucocite:b) din punct de vedere funcţional există leucocite: ►►fagocitefagocite:: - - granulocitele polimorfonucleare;granulocitele polimorfonucleare; - - monocitele; monocitele; ►►imunociteimunocite:: - - limfocitele Blimfocitele B (iau naştere în măduvă); (iau naştere în măduvă); - - limfocitele Tlimfocitele T (iau naştere în măduvă). (iau naştere în măduvă).

Granulocit bazofil

Granulocit neutrofil

Granulocit eozinofil

LeucociteleLeucocitele (globulele albe): (globulele albe):- sunt celule cu nucleu;- sunt celule cu nucleu;- au forme diferite;- au forme diferite;- participă în diferite feluri la funcţia numită - participă în diferite feluri la funcţia numită imunitateimunitate ( (este proprietatea este proprietatea

organismelor de a recunoaşte şi distruge structuri organice străine organismelor de a recunoaşte şi distruge structuri organice străine numite numite antigene.antigene. Ele pot proveni din afara organismului Ele pot proveni din afara organismului (microorganisme, substanţe produse de acestea, organe transplantate) (microorganisme, substanţe produse de acestea, organe transplantate) dar pot fi şi structuri proprii alterate (celule îmbătrânite, lezate, dar pot fi şi structuri proprii alterate (celule îmbătrânite, lezate, canceroase etc.));canceroase etc.));

- anumite leucocite acţionează prin fagocitoză (proprietaea celulelor de a - anumite leucocite acţionează prin fagocitoză (proprietaea celulelor de a captura si digera particule solide); captura si digera particule solide);

- ele capturează şi digeră antigenele;- ele capturează şi digeră antigenele;- alte leucocite, numite - alte leucocite, numite limfocitelimfocite pro duc anticorpi; pro duc anticorpi;- limfocitele sunt cele mai mici dintre leucocite (7-8 µm) au un nucleu - limfocitele sunt cele mai mici dintre leucocite (7-8 µm) au un nucleu

mare, rotund si citoplasma putina dispusa deobicei excentric;mare, rotund si citoplasma putina dispusa deobicei excentric;- anticorpii sunt proteine care se ataşează la molecula antigenului (ca o - anticorpii sunt proteine care se ataşează la molecula antigenului (ca o

cheie la un lacăt) şi îl neutralizează (îl fac nevătămător), urmând ca cheie la un lacăt) şi îl neutralizează (îl fac nevătămător), urmând ca antigenul să fie distrus apoi de fagocite;antigenul să fie distrus apoi de fagocite;

- limfocitele produc pentru fiecare tip de antigen anticorpul - limfocitele produc pentru fiecare tip de antigen anticorpul corespunzător.corespunzător.

Leucocite (globule albe)

De la stânga la dreapta: globulă roşie de sânge, trombocită, limfocită (globulă albă de sânge)

c) Trombocitele (sau plachetele sanguine):c) Trombocitele (sau plachetele sanguine):- sunt cele mai mici elemente figurate ale sângelui;- sunt cele mai mici elemente figurate ale sângelui;- provin din megacariocite (celule de mari dimensiuni);- provin din megacariocite (celule de mari dimensiuni);- sunt într-un număr de 150.000-300.000/mm- sunt într-un număr de 150.000-300.000/mm33 de sânge circulant, din de sânge circulant, din

care cam 2/3 se găsesc în sânge iar restul în diferite organe;care cam 2/3 se găsesc în sânge iar restul în diferite organe;- au diametru de 2-3 µm;- au diametru de 2-3 µm;- scăderea numărului de trombocite sub 20 000/mm- scăderea numărului de trombocite sub 20 000/mm33 de sânge circulant de sânge circulant

produce sângerări spontane;produce sângerări spontane;- granulele trombocitare conţin numeroase substanţe care le influenţează - granulele trombocitare conţin numeroase substanţe care le influenţează

activitatea atunci cand sunt eliberate (ADP, serotonina, activitatea atunci cand sunt eliberate (ADP, serotonina, tromboglobulina, factori de coagulare, trombospondina, fibronectina);tromboglobulina, factori de coagulare, trombospondina, fibronectina);

- principalul rol al trombocitelor este în hemostaza (constituie ansamblul - principalul rol al trombocitelor este în hemostaza (constituie ansamblul proceselor fiziologice care ca efecte prevenirea şi oprirea sângerărilor proceselor fiziologice care ca efecte prevenirea şi oprirea sângerărilor contribuind şi la refacerea integrităţii ţesuturilor lezate);contribuind şi la refacerea integrităţii ţesuturilor lezate);

- sunt fragmente celulare cu citoplasmă şi membrană, dar fără nucleu; - sunt fragmente celulare cu citoplasmă şi membrană, dar fără nucleu; - conţin substanţe care asigură coagularea sângelui;- conţin substanţe care asigură coagularea sângelui;- durata vieţii trombocitelor este de 9-11 zile, 10-15% se distrug în - durata vieţii trombocitelor este de 9-11 zile, 10-15% se distrug în

procesul de hemostaza şi menţinerea integrităţii vasculare, iar restul procesul de hemostaza şi menţinerea integrităţii vasculare, iar restul se distrug în ficat, plămâni şi splină;se distrug în ficat, plămâni şi splină;

De la stânga la dreapta: globulă roşie de sânge, trombocită, limfocită (globulă albă de sânge)

Stocul de elemente figurate se împrospătează mereu: Stocul de elemente figurate se împrospătează mereu: pe măsură ce unele îmbătrânesc şi mor, se formează pe măsură ce unele îmbătrânesc şi mor, se formează altele noi, mai ales în măduva oaselor.altele noi, mai ales în măduva oaselor.

Volumul sanguin totalVolumul sanguin total (sau (sau volemiavolemia)) are o valoare are o valoare de 5-6 L ce reprezinta cam 7.7% din greutatea de 5-6 L ce reprezinta cam 7.7% din greutatea corpului (76 ml/kg sau 2corpului (76 ml/kg sau 2,,6 L/m6 L/m22 suprafata suprafata corporala). Prezinta variatii cu sexul, marimea corporala). Prezinta variatii cu sexul, marimea corporala, antrenamentul fizic, altitudinea). corporala, antrenamentul fizic, altitudinea).

AntigenulAntigenul poate fi orice substanta (proteina, poate fi orice substanta (proteina, polizaharid sau chiar molecule mici numite haptene polizaharid sau chiar molecule mici numite haptene daca acestea sunt combinate cu molecule purtatoare daca acestea sunt combinate cu molecule purtatoare mari) pe care organismul o recunoaste ca straina mari) pe care organismul o recunoaste ca straina ("non self") si care declanseaza un raspuns imun ("non self") si care declanseaza un raspuns imun (producerea de anticorpi sau activarea (producerea de anticorpi sau activarea imunocitelor).imunocitelor).

Volumul sangvinVolumul sangvin total total (sau volemia) reprezint (sau volemia) reprezintăă:: Masura volumului ocupat de Masura volumului ocupat de globulele rosiiglobulele rosii (volumul globular total) si de (volumul globular total) si de

plasmaplasma (volumul plasmatic). Masa sangvina se evalueaza prin volumul sangvin (volumul plasmatic). Masa sangvina se evalueaza prin volumul sangvin total (suma volumului plasmatic si a volumului globular) si se exprima in mililitri total (suma volumului plasmatic si a volumului globular) si se exprima in mililitri per kilogram. Valoarea sa medie este de aproximativ 76 per kilogram. Valoarea sa medie este de aproximativ 76 la barbatila barbati si 68 la si 68 la femeifemei..SinonimSinonim: volemie.: volemie.

Aplicaţie – volum sanguin total (sau volemie)(subiect BAC biologie vegetală şi Aplicaţie – volum sanguin total (sau volemie)(subiect BAC biologie vegetală şi animală-iunie 2011):animală-iunie 2011):

1. Calculaţi conţinutul de apă al plasmei sângelui unei persoane ştiind următoarele:1. Calculaţi conţinutul de apă al plasmei sângelui unei persoane ştiind următoarele:- volumul sangvin repezintă 7% din masa corpului;- volumul sangvin repezintă 7% din masa corpului;- plasma reprezintă 55% din volum sangvin;- plasma reprezintă 55% din volum sangvin;- apa reprezintă 90% din compoziţia plasmei sangvine;- apa reprezintă 90% din compoziţia plasmei sangvine;- Persoana câtăreşte 56 de Kg.- Persoana câtăreşte 56 de Kg.Rezolvare:Rezolvare:- calcularea volumului sangvin total al persoanei: - calcularea volumului sangvin total al persoanei:

56x7:100=56x7:100=3,92 litri sânge3,92 litri sânge- calcularea valorii plasmei sangvine: - calcularea valorii plasmei sangvine:

3,92x55:100=3,92x55:100=2,156 litri plasmă2,156 litri plasmă- calcularea conţinutului în apă al plasmei sangvine: - calcularea conţinutului în apă al plasmei sangvine:

2,156x90:100=2,156x90:100=1,9404 litri apă1,9404 litri apă

Aplicaţie – volum sanguin total (sau volemie)(aplicaţie din testarea iniţială clasa aIX-a, varianta 1 din Aplicaţie – volum sanguin total (sau volemie)(aplicaţie din testarea iniţială clasa aIX-a, varianta 1 din 26.09.2011):26.09.2011):

2. Un adult având masa corporală de 80 Kg şi grupă sanguină AII, suferă un accident de circulaţie în urma căruia 2. Un adult având masa corporală de 80 Kg şi grupă sanguină AII, suferă un accident de circulaţie în urma căruia pirde 25% din volumul total de sânge (sau volemie). Plasma reprezintă 55% din sânge iar apa reprezintă 90% pirde 25% din volumul total de sânge (sau volemie). Plasma reprezintă 55% din sânge iar apa reprezintă 90% din volumul plasmei.din volumul plasmei.

a) Calculaţi câtă apă se găseşte în volumul de sânge rămas după accident (scrieţi toate etapele rezolvării).a) Calculaţi câtă apă se găseşte în volumul de sânge rămas după accident (scrieţi toate etapele rezolvării).b) Ce tip de grupă trebuie să aibă sângele transfuzat?b) Ce tip de grupă trebuie să aibă sângele transfuzat?c) Completaţi aceasta problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi; rezolvaţi cerinţa pe care aţi c) Completaţi aceasta problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.propus-o.Rezolvare:Rezolvare:- volumul sangvin repezintă 7- volumul sangvin repezintă 7-8-8% din masa corpului% din masa corpului (eu calculez cu 8%);(eu calculez cu 8%);- plasma reprezintă 55% din volumul sangvin (sau sanguin);- plasma reprezintă 55% din volumul sangvin (sau sanguin);- apa reprezintă 90% din compoziţia plasmei sangvine;- apa reprezintă 90% din compoziţia plasmei sangvine;- persoana câtăreşte 80 de Kg.- persoana câtăreşte 80 de Kg.a)a)- calcularea volumului sangvin total (sau volemia) al persoanei:- calcularea volumului sangvin total (sau volemia) al persoanei: 80 Kg x 8:100=80 Kg x 8:100=6,4 litri sânge6,4 litri sânge- calcularea volumului de sânge rămas după accident: - calcularea volumului de sânge rămas după accident:

6,4x25:100=1,6 litri de sânge pierdut în urma accidentului6,4x25:100=1,6 litri de sânge pierdut în urma accidentului 6,4-1,6=6,4-1,6=4,8 litri4,8 litri de sânge rămas după accident de sânge rămas după accident- calcularea valorii plasmei sangvine din sângele rămas după accident:- calcularea valorii plasmei sangvine din sângele rămas după accident:

4,8x55:100= 4,8x55:100= 2,64 litri plasmă2,64 litri plasmă- calcularea conţinutului de apă ce se găseşte în volumul de sânge (mai exact în plasmă) rămas după accident:- calcularea conţinutului de apă ce se găseşte în volumul de sânge (mai exact în plasmă) rămas după accident:

2,64x90:100= 2,64x90:100= 2,376 litri apa2,376 litri apab) Grupa AII, OI (fiind donatori universali)b) Grupa AII, OI (fiind donatori universali)c)c)- calcularea conţinutului în apă al plasmei sangvine din volumul total sangvin : - calcularea conţinutului în apă al plasmei sangvine din volumul total sangvin :

6,4x90:100= 6,4x90:100= 5,76 litri apă5,76 litri apă

HematopoHematopoiiezaeza- e- este ste procesul de formare a elementelor celulare sanguine la procesul de formare a elementelor celulare sanguine la

nivelul măduvei osoasenivelul măduvei osoase, din celulele sistemului reticulo-, din celulele sistemului reticulo-endotelial (celule de tip embrional) care prin procesul de endotelial (celule de tip embrional) care prin procesul de maturare se pot transforma în oricare celulă specializată din maturare se pot transforma în oricare celulă specializată din organism.organism.

- - hhematopoezaematopoeza are mai multe forme ca de exemplu are mai multe forme ca de exemplu eritropoeza eritropoeza formarea eritrocitelor, această maturare a eritrocitelor tinere se formarea eritrocitelor, această maturare a eritrocitelor tinere se produce prin acţiunea hormonului eritropoetină în ficat şi rinichi.produce prin acţiunea hormonului eritropoetină în ficat şi rinichi.

- - uun rol important în eritropoezăn rol important în eritropoeză îl joacă fierul, cobalamina îl joacă fierul, cobalamina (vitamina B12) şi acidul folic (vitamina F), o scădere a (vitamina B12) şi acidul folic (vitamina F), o scădere a concentraţiei sanguine în oxigen stimulează accelerarea concentraţiei sanguine în oxigen stimulează accelerarea eritropoezei cu producerea hormonilor necesari.eritropoezei cu producerea hormonilor necesari.

- - aaşa numitul cimitir al eritrocitelor este splina şi celulele şa numitul cimitir al eritrocitelor este splina şi celulele Kupffer din ficat,Kupffer din ficat, viaţa unei eritrocite durează 120 de zile, după viaţa unei eritrocite durează 120 de zile, după moartea eritrocitelor, hemoglobina suferă un proces de moartea eritrocitelor, hemoglobina suferă un proces de descompunere cu mai multe etape: bilirubină, urobilină, descompunere cu mai multe etape: bilirubină, urobilină, stercobilină acestea se elimină prin urină şi fecale.stercobilină acestea se elimină prin urină şi fecale.

HEMATOPOIEZAHEMATOPOIEZA

DefiniţieDefiniţie::

- procesul de formare al elementelor figurate ale sângelui:

• Proliferarea;• Diferenţierea; • trecerea în circulaţie.

- cuprinde:• eritropoieza = formarea eritrocitelor;• leucopoieza = formarea leucocitelor;• trombocitopoieza = formarea trombocitelor.

Hematopoieza

Foto pe fond întunecat sânge omenesc, mărit de x1000 de ori

Circulaţia sângelui (Aparatul circulator)

DenumireNumărul pe μl (mm3)

de sânge

Eritrocite4,5-5,0 mil. la femei

5,0-5,5 mil. la bărbaţi

Leucocite 6.000–8.000

Granulocite

Neutrofile 2.500–7.500

Eozinofile 40–400

Bazofile 10–100

Limfocite 1.500–3.500

Monocite 200–800

Trombocite 300.000

Elementele celulare (sau elemente figurate) din sange la om

În dreapta - sânge proaspăt recoltat.În stânga - sânge recoltat pe anticoagulant (EDTA) şi lăsat să sedimenteze. Se observă separarea de plasmă a elementelor celulare, care au sedimentat la fundul eprubetei.

Globulele rosii (hematii, eritrocite)

Siclemia (boala se mai numeşte şi drepanocitoză sau anemie falciformă) este o boală cauzată de o mutaţie punctiformă (în acest tip de mutaţie este afectată o singură bază azotată) la nivelul porţiunii de ADN ce codifică lanţul beta al moleculei de hemoglobină. Mai exact în poziţia a şasea astfel că singura modificare este înlocuirea acidului glutamic cu valina. Această modificare aparent minoră duce la sinteza unei molecule anormale de hemoglobină, Hbs (henoglobina normală este de tip A, HbA). Când o celulă (globul roşu) are doar HbS, atunci îşi pierde forma normală şi capătă o formă caracteristică acestei boli, în seceră. Persoanele homozigote (HbS/HbS), deci care au două exemplare ale genei pentru hemoglobina tip S, de la ambii părinţi, vor dezvolta forma mai gravă a bolii în care globulele roşii anormale, în formă de seceră, vor bloca vasele de sânge mici, periferice. De obicei, aceste persoane nu ating vârsta maturităţii dacă nu sunt tratate regulat. Acestea ar fi explicaţiile care se găsesc în toate cărţile de medicină privind această boală gravă.

Hematii normale vs Hematii normale vs hematii in secera in siclemiehematii in secera in siclemie

Leucemia este un cancer al celulelor sangelui. Celulele din sange sunt produse in maduva osoasa, care este un tesut prezent in majoritatea oaselor. In leucemie, maduva osoasa incepe sa produca prea multe leucocite (celulele albe) si uneori acestea nu-si mai indeplinesc functiile. Aceste celule se inmultesc in continuu, cand ar fi normal sa se opreasca din acest proces. Ele pot avea o diviziune celulara mult mai rapida decat celelalte celule. In timp, aceste celule anormale ajung sa inlocuiasca celulele normale - leucocitele, hematiile si trombocitele. Leucocitele au rolul de a ajuta organismul sa lupte cu infectiile. Hematiile au rolul de a asigura o buna oxigenare la nivel celular, necesara pentru o buna functionare a organismului, iar trombocitele ajuta in oprirea sangerarilor. In momentul cand aceste celule leucemice le inlocuiesc pe cele normale, sangele nu-si mai poate indeplini functiile. Ca urmare se pot produce sangerari si echimoze (vanatai) cu usurinta, poate exista o stare de oboseala continua sau persoanele in cauza se pot imbolnavi frecvent.

Leucemia

Sangele este cel mai important sistem de transport al organismului, transporta substante vitale (sagetile roz) in unele celule si duce mai

departe produsele de descompunere (sagetile galbene)