Un posibil cadru metodologic pentru analiza alegerilor

prezidențiale din România

19 iunie 2014

Ionel Nițu

Disclaimer

Această prezentare:-nu are scopuri politice sau electorale

-nu conține nume de politicieni sau de partide politice

-își propune să evidențieze modalități de utilizare a metodologiilor analitice

-este o reacție la superficialitatea pieței de analiză politică din România

Referințe

• Kahn, Herman (1965), Thinking About the Unthinkable, New York, Horizon Press, 1965

• Heuer, Richards J. Jr. & Pherson, Randolph H. (2011), Structured Analytic Techniques for Intelligence Analysis, CQPRES, Washington DC

• Maior, George Cristian & Nițu Ionel (2013), Ars Analytica, Editura RAO, București

Metoda scenariilor• Metoda este utilizată în avertizarea timpurie (dacă un

anumit scenariu poate evolua în sensul producerii de implicaţii majore pentru securitate), dar şi pentru proiectarea unor strategii sau decizii alternative, luând în calcul posibilele implicaţii ale fiecăreia. Capacitatea de a construi scenarii valabile depinde de specialitatea şi nivelul de pregătire ale analiştilor, de tipurile de modele şi criteriile pentru care aceştia optează, precum şi de măsura în care se respectă condiţia esenţială de plauzibilitate.

• În intelligence, scenariile sunt considerate „liste de evenimente ipotetice”, create pentru a trata aspectele esenţiale şi cauzele lor.

Alte metode utilizabile• Analiza SWOT• Matricea ponderată• Team A – Team B• Analiza de conținut

Metoda AHC Metoda scenariilor

Red Team

SWOT Matricea ponderată

Team A - Team B

Analiza de conținut

Brainstorming              

Delphi              

Avocatul diavolului

             

Etapele metodei

- definirea scopului şi a termenului temporal de referinţă;

- identificarea actorilor implicaţi în procesul decizional;

- estimarea tendinţelor în domenii importante;

- identificarea variabilelor necontrolabile şi impredictibile (sursele de incertitudine);

- schiţarea unui set iniţial de scenarii;

- evaluarea scenariilor iniţiale din perspectiva consistenţei şi plauzibilităţii;

- dezvoltarea de modele cantitative care pot ajuta la cuantificarea consecinţelor diferitelor scenarii;

- definitivarea scenariilor.

Contextul politico-social (1)

- Datorită multiplelor consecințe, 2014 este probabil cel mai important an de după 1989

- Analiza contextului politic evidențiază câteva idei, care vor jalona dezbaterile publice: absența viziunilor/proiectelor politice și chiar a elitelor (problemă la nivel european, nu numai în România); absența unui mare proiect după cel legat de integrarea în NATO (2004) și UE (2007); volatilitatea scenei politice.

- Dincolo de absența componentelor care-i vizează direct pe cetățeni, niciun proiect politic major nu a fost enunțat până în prezent, ceea ce va face și mai dificilă mobilizarea electoratului.

Contextul politico-social (2)

- Ne confrutăm cu o inflație de candidaturi (oficiale) în zona dreptei și candidaturi (neoficiale) la stânga scenei politice.

- La clasicii formatori de opinie (analiști și lideri politici cu apariții frecvente la televiziuni), aș adăuga rolul în creștere al blogg-erilor și al opiniilor exprimate în spațiul virtual

- Mass media este, în proporție covârșitoare, partinică, accentuând polarizarea socială și făcând dificilă misiunea analiștilor de a diferenția între realitatea faptică și realitatea construită.

Contextul politico-social (3)

- Ca strategii de comunicare publică, predomină mesajele în registru negativ.

- Deloc de neglijat, poziția cancelariilor occidentale (mai ales în momente-cheie) și poziția formatorilor de opinie vor modela semnificativ preferințele electoratului român.

- În vecinătatea României au loc evoluții cu finalitate greu previzibilă, care vor avea implicații asupra politici interne.

- Contextul euroalegerilor va încălzi dezbaterea politică din România, iar evoluțiile din estul Ucrainei și referendumurile din Scoția, Veneția și Catalonia vor fi prilej de exacerbare a atitudinilor naționaliste și a tentațiilor separatiste.

Etapa 1 - Definirea scopului analizei şi a termenului temporal de referinţă

• Scop: indentificarea scenariilor probabile

• Termenul temporal: 6 luni (iunie-noiembrie), împărțit în 4 etape: 1. (iunie-iulie); 2. (august-octombrie), 3. (campania electorală și primul tur) și 4. (perioada dintre cele două tururi de scrutin).

• Acest document ar trebui actualizat la începutul fiecăreia din cele 4 etape

Etapa 2 - Identificarea actorilor implicaţi în procesul decizional

Aici ar trebui descrise tendințele partidelor și opțiunile fiecărui candidat, ceea ce am făcut deja în alte articole publicate

Etapa 3 - Estimarea tendinţelor în domenii importante

Indicatori:• 3.1. Preferințele electoratului• 3.2. Politic• 3.3. Economie• 3.4. Social• 3.5. Instituții • 3.6. Legislație (sistem politic și electoral)• 3.7. Media (inclusiv new media)

Etapa 3 (continuare)

• 3.8. Agenda (modul de raportare la agenda publică, agenda guvernării, agendele principalilor actori politici, agenda internațională).

• 3.9. (preferințele lui) președintelui• 3.10. (decizia lui) premierului• 3.11. (forța unui) tandem• 3.12. Extern

Etapa 4 - Corelarea indicatorilor pe fiecare candidat

• Am utilizat matricea ponderată, ca metodă de ierarhizare a ponderii indicatorilor de mai sus.

• În acordarea de punctaje, am ținut cont de toți cei 11 indicatori definiți la capitolul 3, precum și de tendințele politice. Nu am acordat punctaj indicatorului “agenda”, datorită dificultății de a evalua prestația/opinia candidaților față de subiectele adiacente agendei.

• Rezultă următorul tabel (îl puteți schimba cum doriți, dacă aveți o altă percepție asupra punctajului acordat fiecărui candidat):

Etapa 4 (continuare) MI RA VP SO MG GCM CA KI CPT MRU CP cs

Preferințele electoratului - - - - - - - - - - - -

Politic 11 10 12 9 8 2 7 6 3 5 4 -

Economie 12 2 11 9 4 6 5 8 10 7 3  

Social 11 12 10 9 5 3 7 8 6 4 2 -

Instituții 10 9 7 3 5 12 2 6 4 11 8 -

Legislație 3 2 12 11 10 4 9 8 5 7 6 -

Media 9 8 12 11 10 7 5 4 6 3 2 -

Agenda - - - - - - - - - - - -

Președinte 6 5 2 4 3 12 9 11 7 10 8 -

Premier 7 6 12 11 10 8 2 3 9 5 4 -

Tandem 11 12 8 9 7 6 5 4 10 3 2 -

Extern 12 7 5 4 11 10 3 9 8 6 2 -

Medie ponderată                        

Etapa 4 (continuare)• Acum ar trebui să acordăm ponderi indicatorilor de pe

prima coloană, în funcție de importanța pe care le-o atribuim în influențarea scrutinului. Am putea face, cu titlu de exercițiu, o ierarhizare după ordinea în care sunt trecute, respectiv 12 (factor de multiplicare) pentru preferințele electoratului, 11 - pentru politic ș.a.m.d. până la 1 – extern.

• Dvs. puteți încerca altă grilă, de exemplu acordând o pondere mai mare indicatorului “media”.

• De asemenea, puteți adăuga alți indicatori pe care îi considerați relevanți pentru influențarea scrutinului prezidențial (ex. resursele financiare, charisma etc.).

• Înmulțim acest factor de multiplicare cu punctajul acordat în dreptul fiecărui candidat/indicator și obținem:

Etapa 4 (continuare)

MI RA VP SO MG GCM CA KI CPT MRU CP cs

12 Preferințele electoratului - - - - - - - - - - - -

11 Politic 121 110 132 99 88 22 77 66 33 55 40 -

10 Economie 120 20 110 90 40 60 50 80 100 70 30 -

9 Social 99 108 90 81 45 27 63 72 54 36 18 -

8 Instituții 80 72 56 24 40 96 16 48 32 88 64 -

7 Legislație 21 14 84 77 70 28 63 56 35 49 42 -

6 Media 54 48 72 66 60 42 30 24 36 18 12 -

5 Agenda - - - - - - - - - - - -

4 Președinte 24 20 8 16 12 48 36 44 27 40 32 -

3 Premier 21 18 36 33 30 24 6 9 27 15 12 -

2 Tandem 22 24 16 18 14 12 10 8 20 6 4 -

1 Extern 12 7 5 4 11 10 3 9 8 6 2 -

Medie ponderată 574 441 609 508 410 369 354 416 372 383 256 -

Etapa 5 - Identificarea variabilelor necontrolabile şi impredictibile (sursele de incertitudine)

Dacă în ceea ce privește indicatorii economici, sociali etc. (analizați mai sus) se pot face predicții, există o serie de indicatori – numiți, în teoria scenariilor, variabile necontrolabile şi impredictibile (surse de incertitudine) – care pot suferi modificări substanțiale în cele 6 luni rămase până la alegeri:

•5.1. Volatilitatea alianțelor •5.2. Poziția Președintelui•5.3. Decizia Premierului

Etapa 6 - Schiţarea unui set iniţial de scenarii

Nu avem spațiul necesar, dar pe baza variabilelor de la capitolul anterior, pot fi elaborate scenarii:

6.1. În funcție de volatilitatea alianțelor ...;

6.2. În funcție de poziția Președintelui...;

6.3. În funcție de variabila premierul va candida sau nu ...

Etapa 7 - Evaluarea scenariilor iniţiale din perspectiva consistenţei şi plauzibilităţii

Consistența și plauzibilitatea pot fi analizate din perspectiva corelării variabilelor de la punctul 5. și a scenariilor de la punctul 6.

Exemplu, Popescu poate ajunge președinte dacă: ...

ș.a.m.d.

Etapa 8 - Ierarhizarea scenariilor din perspectiva rezultatelor vizate/posibile

• Scenariul cu cel mai mare impact politic (câștigarea alegerilor prezidențiale) este cel care presupune refacerea, într-o formă sau alta, a alianței.... Așadar, avem ca scenarii: ...

• 1.1.• 1.2.• Al doilea, ca impact, este cel care presupune

alinierea dreptei în spatele unui singur candidat...• ș.a.m.d

Etapele 9 si 10 - Ce așteptări avem de la viitorul președinte?

• 9.1. Ce așteptări are electoratul• 9.2. Ce succesor vrea actualul președinte?• 9.3. Ce fel de președinte dorește premierul?

• 10. Gradul de suprapunere candidat-așteptăriAici ar trebui să vedem cum se suprapun cele 3 tipuri de

așteptări pe fiecare candidat. Acest fapt ne-ar permite nu doar să evaluăm corelarea indicatorilor, ci și să schițăm strategii de comunicare politică particularizate la profilul candidatului și adaptate așteptărilor. Analizele de tip SWOT ar putea fi utile fiecărui candidat, pentru maximizarea punctelor tari și estomparea celor slabe – în raport cu percepția publică pe care o au.

În loc de concluzii

• Presupunând că am parcurs toți pașii procedurali descriși mai sus, la final ar trebui să ierarhizăm scenariile în funcție de trei criterii: probabilitatea ca ele să se realizeze, impactul lor (asupra obiectivelor politice) și gradul de suprapunere candidat-așteptări.

• Puteți parcurge etapele, puteți schimba candidații, indicatorii sau ponderile acordate fiecarui candidat și veți putea elabora chiar dvs. scenariile.

Și o opinie personală

Candidații la prezidențiale ar trebui obligați, prin lege, să se prezinte în fața alegătorilor cu propunerile lor de echipă (consilierii prezidențiali, șefii serviciilor de informații etc.) și de strategie de securitate, tot așa cum Guvernul, la investire, solicită votul Parlamentului pe programul de guvernare și membrii cabinetului.

În felul acesta am putea analiza viziunea candidatului cu privire la principalele sale atribuții (politică externă, securitate națională), am cunoaște echipa cu care vrea să gestioneze aceste domenii (nu ne mai așteptăm la surprize) și am evita situațiile în care statul poate rămâne fără strategie de securitate.

În felul acesta și deciziile lor vor fi predictibile și votul nostru ar putea fi, parțial, de-emotizat pentru că ar prevala abordările raționale (pe idei/proiecte).

Vă mulţumesc pentru atenţie