1

SCD LA NIVEL MICROECONOMIC

2

Nu există un singur principiu valabil pentru consumul de viitor.

Particularitatea deciziilor consumatorilor este un element constitutiv al societăţii moderne, democratice şi pluraliste, care nu este pus sub semnul întrebării de către scenariile care prevăd noi stiluri de viaţă durabile.

Deciziile consumatorilor sunt şi vor fi mereu influenţate de:- deciziile politice, - preţurile, - tehnologiile disponibile, - veniturile şi distribuţia lor, - normele sociale şi principiile după care se ghidează diversele

grupuri existente în societatea precum şi, nu în ultimul rând,- influenţa exercitată de publicitate şi marketing

3

A trăi durabil înseamnă:- a trăi bine, sănătos, în parteneriat şi în mod tolerant- a recunoaşte valoarea lucrurilor, a le savura şi consuma

cu plăcere- a pune preţ pe calitate, a nu alerga după fiecare

tendinţă a modei, fără a le neglija însă pe toate - toate acestea ţin de calitatea vieţii.

Stilul de viaţă durabil este arta de a şti să ne comportăm corect în structurile false. De aceea este nevoie de amândouă: de politica de la vârf şi de acţiunile noastre de la bază. Doar acţionând împreună se pot mai apoi naşte structuri durabile economice, de producţie  şi de consum

4

Principiile "Strategiei mai bine-altfel-mai puţin" (Institutul din Wuppertal pentru Climă, Mediu şi Energie) 1. să trăim mai bine în loc de să avem mai multe 2. oraşul ca spaţiu vital 3. răbdarea şi timpul 4. regenerarea solului şi a agriculturii 5. de la mormanele de gunoi la reciclare 6. o infrastructură capabilă să înveţe 7. o economie de piaţă ecologică 8. civilizarea conflictelor 9. dreptatea şi vecinătatea globală 10. aspectele unei şcoli de viitor

5

DOMENII DE ACTIVITATE ALE CD

6

Mobilitate

trecerea la mijloace de transport cu un consum redus de energie

trecerea la transportul în comun

7

Alimentaţie

creşterea aportului de produse regionale

alegerea alimentelor provenite din culturi ecologice

achiziţionarea produselor comercializate în spirit de fair-play

achiziţionarea produselor de sezon

8

Refolosirea obiectelor

oferirea produselor folosite spre refolosire

achiziţionarea produselor cu etichetă ecologică

luarea în considerare a ofertelor de închiriere-, second hand şi de schimb ('mai bine împrumutăm decât să ne cumpărăm', reţele de schimb)

folosirea comună a bunurilor de consum ('Car Sharing')"

9

Consumul de energie şi apă

extinderea tehnologiilor ecologice

promovarea cercetării şi dezvoltării în domeniul energiei ecologice

folosirea (sporită) a energiilor regenerabile

diminuarea consumului de apă

folosirea sporită a aparaturii care economiseşte consumul de energie, respectiv de apă

10

Evitarea acumulării de deşeuri

promovarea reciclării la nivelul producătorilor şi consumatorilor

folosirea sistemelor refolosibile şi reîncărcabile

evitarea produselor complicate pentru împachetat

facilitarea importurilor de produse ecologice

sortarea gunoiului menajer / preluarea şi sortarea gunoiului în mod diferenţiat

achiziţionarea produselor cu durată lungă de viaţă

11

STRATEGIA EFICIENŢEI ŞI SUFICIENŢEI

12

"Strategia eficienţei

are ca scop reducerea drastică a consumului printr-o redirecţionare a progresului tehnic

→ creşterea productivităţii resurselor

→ reducerea consumului de resurse naturale

13

Strategia eficienţei nu constituie însă decât un nivel al trecerii la o dezvoltare durabilă.

Acest nivel trebuie completat şi susţinut de o altă dimensiune: strategia suficienţei.

→ este vorba despre:- necesităţi şi stiluri de viaţă, - redefinirea calităţii vieţii.

“Cheia”: noile modele de bunăstare.

14

“O jumătate din cât aţi avut, în schimb de două ori mai bun”

Civilizaţia adeptă a principiului suficienţei se orientează după “măsura corectă” şi după atingerea unui echilibru între bunăstarea:

- asigurată de bunurile de consum,

- cea temporală şi

- cea spaţială.

15

CALITATEA VIEŢII ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ

16

„Domeniul calităţii vieţii poate fi definit prin ansamblul elementelor care se referă la:

- situaţia fizică, economică, socială, culturală, politică, de sănătate etc. în care trăiesc oamenii,

- conţinutul şi natura activităţilor pe care le desfăşoară, - caracteristicile relaţiilor şi proceselor sociale la care

participă, - bunurile şi serviciile la care au acces, - modelele de consum adoptate, - modul şi stilul de viaţă, - evaluarea împrejurărilor şi rezultatelor activităţilor care

corespund aşteptărilor populaţiei, precum şi- stările subiective de satisfacţie/insatisfacţie, fericire,

frustrare etc.” (Mărginean, 2005).

17

Principiile modelului conceptual al calităţii vieţii (Fahey, 2003) includ:

Adoptarea unei viziuni globale asupra vieţii şi evitarea concentrării exclusive asupra standardului de viaţă;

Conceperea „calităţii” în termeni de oportunităţi pe care indivizii le au pentru a-şi atinge scopurile;

Includerea resurselor şi condiţiilor de viaţă şi, acolo unde este posibil, a caracteristicilor contextuale în care oamenii trăiesc;

Măsurarea resurselor şi condiţiilor de viaţă prin indicatori obiectivi/descriptivi;

Includerea componentei atitudinale şi subiective, dar şi concentrarea pe relaţia dintre nivelurile de satisfacţie şi resurse/condiţii şi mai puţin asupra satisfacţiei în sine;

Încorporarea preferinţelor şi atitudinilor în domenii care afectează satisfacţia şi comportamentul;

Încercarea de a caracteriza calitatea societăţii acolo unde există o bază de valori comună.

18

Strategiile de dezvoltare durabilă, în cele mai recente forme, stabilesc explicit sensul schimbării sociale ca fiind dat de calitatea vieţii:

(dezvoltarea durabilă)…

„urmăreşte îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii şi bunăstării pe planetă pentru generaţiile prezente şi viitoare” (Consiliul Europei, 2006).

19

Principiile care orientează politicile Uniunii Europene în domeniul dezvoltării durabile sunt:

promovarea şi protecţia drepturilor omului, solidaritatea între generaţii şi în interiorul acestora, o societate deschisă şi democratică, participarea cetăţenilor în luarea deciziilor, participarea mediului economic şi a partenerilor sociali, coerenţa politicilor şi o bună guvernare, integrarea politicilor prin luarea în considerare a aspectelor economice,

sociale şi de mediu, utilizarea celor mai bune cunoştinţe disponibile în scopul implementării

unor politici eficiente.

Principiul prevenirii are în vedere:- anticiparea acelor acţiuni care pot avea efecte negative asupra mediului

şi sănătăţii oamenilor- sancţionarea celor care poluează mediul.

(Consiliul Europei, 2006).

20

Dezvoltarea durabilă este o strategie de schimbare socială, în timp ce calitatea vieţii exprimă sensul schimbării.

- primul concept indică mai degrabă mijloace,

- în timp ce al doilea are capacitatea de a indica atât mijloace, cât şi scopuri.

Calitatea vieţii poate releva:- pe de o parte, problemele şi nevoile de intervenţie

socială, - iar pe de altă parte, desemnează obiectivul unei vieţi

bune, aşa cum este ea definită de către indivizi.

În concluzie, se poate spune că eforturile de schimbare socială trebuie orientate în direcţia unei societăţi care utilizează mijloacele dezvoltării durabile pentru ca oamenii să aibă o viaţă de calitate.