IOA|I SCARARUL, sfantScara / Sffintul Ioan Scirarul;ed. a2-a rev. - Alba Iulia: Reintregkea,20lS.

rsBN 978-606-509-377 -5

I. Maxim, monah (trad.)II. Chryssavgis, John (introd.;

2

82r.14',02

SFANTUL IOAN SCARARUL

S CARA$

Acum din nou t5.lmlcitl in romdnegte

gi tipdriti cu binecuvdntarea

lnaltpreasfintitului Pbrinte

IRINEUArhiepiscop al Alba-Iuliei

$Edilia a II-arevdzvtl

^ Efu/,'CI

REINTREGIREA

Alba-Iulia, 2018

CUPRINS

Notd asupra edi1iei......... .............:...................:....................5

Introducere. ................9

Urcuqul Dumnezeiegtii Scdri....... ...................54

inainte-privire a Sfintei Scdri.........". ..............57

Viata in scurt a Fericitului loan............

Despre Cuviosul Ioan,Igumenul Muntelui Sinai.................................67

Epistolie a Awei loan, Igumenul Raithului.....,...................................70

Epistolia de rdspuns.. ...................71

Cuvdntul 1, Despre lepddarea de viafa cea degart[.. .........75

Cuv6ntul 2, Despre neimp[timire................. ....................88

Cuvdntul3, Despre instreinare ..............."......93

Cuvdntul 4, Despre fericita gi pururea-pomenita ascu1tare................102

Cuvdntul 5, Despre pocdinia cea cu deadinsul.... ........."..152

Cuv6ntul6, Despre pomenirea morfii......... ....................170

Cuv0ntul 7, Despre pldnsul cel de bucurie frcitor.............................176

Cuvdntul8, Despre nemdniere qi bl6ndete.. ....................I92

Cuvdntul 9, Despre pomenirea de riu......... ....................201

Cuvdntul 10, Despre clevetire.....

Cuvdntul 11, Despre multa-cuvdntare qi t[cere ...............208

Cuvdntul 12, Despre minciund.... .................211

Cuvdntul 13, Despre negrijanie... ................214

CuvAntul 14, Despre preavestitul qi vicleanul stdp6n pdntece...........218

CuvAntul 1 5, Despre nestricdcioasa curdlie gi intreagi-cugetar e.......227

Cuvdntul 16, Despre iubirea de arginti qi despre neagonisire............254

Cuv6ntul 17, Despre nesimtire.... ................259

bc CuprinsbcCuvdntul 18, Despre somn, ruglciune gi cdntarea de psa1mi...........

Cuvdntul 19 Despre privegherea trupului

Cuvdntul20, Despre temerea cealard de birb[fie.Cuvdntul2l, Despre slava degartl cea in multe chipuri.....................2

Cuvdntul 22, Despre mdndria cea ftrd de cap.........

Cuvdntul23, Despre negr[itele gOnduri ale hulei.....

Cuvdntul 24,Despre bldndele, simplime gi nerdutate.

Cuvdntul 25, Despre preainalta smeritii-cugetare.............................304,

Cuvdntul 26/l,Despre dreapta-socotin([ a gdndurilor . .lZfri,Cuvdntul 26 I 2, D espre dreapta-socotinl[ bine-deslugitl.........

Cuvdntul 26/3, Cupnndere ln scurt............

Cuvdntul Z7ll,Despre sfinfita linigtire a trupului gi a sufletului.......3

Cuvdntul 27 I 2, Despre felurile linigtirilor...

Cuvdntul 28, Despre sfinfita gi fericita rug5ciune...

Cuvdntul2g, Despre nep[timire.. .................41

CuvAntul30, Despre Credin{5, Nidejde qi Dragoste..........................

Cuvdnt cbtre Pistor

-C€r-

i

^.1

}l

")r

54 John Chryssavgiscautd experien{e sau vedenii de lumind, gi nici mdcar rugdciunea nein-cetatd sau indumnezeirea, ci cu smerenie gi cu dragoste incearci doars[ trdiasci pentru gi in Dumnezeu. El scrie pe piatra propriului mor-mdnt, nu pe buclti de hdrtie destinate s6 fie inmormAntate in biblioteci:a trdi pentru Dumnezeu inseamni a muri pentru Dumnezeu, iar Scd-rarul scrie tocmai in virtutea acestui act de viat[ gi de moarte.

URCU$ULDUMNE Zf,.TE$TII SCANI

elor ce voiesc a li se scrie numele in Cartea Viefii,cartea de faJi le aratd in chip limpede calea cea mai

bund de urmat. Cd intru ddnsa citind, afla-o-vom ftrdde rdtdcire pov[fuind pe cei ce o unneazd, de toatil

piatra cea de poticnire nevdtdma[i pdzinfil.i, 9i scard

de la cele pamdntegti la cele ceregti int5rita inainte puindu-le, gi invarful ei pi Oumnezeu statornicit ardtdnduJ. $i socotesc cum claceastd scar[ este tocmai aceea pe catea Iacov, ,impiedec[torul"patimilor (Fac.27:36), o avdztrt atunci cdnd pe agternutul cel post-

,ri"".. se odihnea (Fac. 28: Il-12). ci s5 suim qi noi cu osardie 9i cu

credinfd, rogu-v[, aceastd duhovniceascd 9i la cer alergltoare_scar[,

al cereia inceputul este lepadarea de cele plm6nte9ti, iar sfarqitul,

Dumnezeul dragostei.

Tabli aminuntiti ^ cir{ii

1. Despre lep[darea de viata cea deqart[

2. Despre neimpdtimire

3. Despre instreinare gi despre visurile noilor incep[tori

4. Despre fericita qi pururea-pomenita ascultare

5. Despre pocdinta cea cu deadinsul qi cu adevdrat atltatd, intru care

9i viafa sfinJilor osdndili, qi despre Temnild

6. Despre pomenirea morfii

7. Despre p10nsu1 cel de bucurie fbcdtor

8. Despre nem6niere qi bldndefe

9. Despre pomenirea de rdu

10. Despre clevetire

1 1. Despre multa-cuvdntare qi tdcere

12. Despre minciund

13. Despre negrijanie

56 bq& ,s" &"*14. Despre preavestitul qi vicleanul stlpdn pdntece

15. Despre nestricdcioasa cur[fie qi intreagd-cugetare carea intru ceistricdcioqi din osteneli gi din sudori se agoniseqte

16. Despre iubirea de arginfi, intru carele qi despre neagonisire

17. Despre nesim{irea, adic[ murirea sufletului, gi despre moarteaminfii mai nainte de moartea trupului

18. Despre sofirn, despre rugdciune gi despre cdntarea de psalmi ceainffu adunare

19 Despre privegherea trupului qi cum se cade a o unelti

20. Despre temerea ceafard de bdrb6trie

21. Despre slava deqartd cea in multe chipuri

22.Despre mdndria ceafrrd"de cap

23. Despre negrditele gdnduri ale hulei

24. Despre bldndefe, simplime gi nerdutate, cele din sdrguinfd cdg-tigate, gi nu fireqti; qi despre viclenie

2 5 . D e spre pr efinalta smerit6- cug etar e, pierudto are a p atimilor

26. Despre dreapta-socotinfd a g6ndurilor, patimilor gi vdrtufilor

27 . Despre sfinfita liniqtire a trupului qi a sufletului qi despre felurilelinigtirilor

28. Despre sfinfita gi fericita rugiciune, rnaica vdrtutilor, qi desprestarea-inainte intru ddnsa cu mintea qi cu trupul

29. Despre cerul cel pdmAntesc, adic[ nep5timirea cea de-Dum-nezeu-urmdtoare, qi despre desdvdrqire, qi despre invierea sufletuluimai nainte de invierea cea de obgte

30. Despre legdtura cuvioasei treimi a vdrtutilor, adicd a Credin{ei,Nddejdii qi Dragostei

ixarNTE-PRrvrRE ASFINTEI SCARI

el ce suire intocmai la numlr cu vdrsta cea dupd trup a lui

Hristos ne-a tesldrit, bine cu adev[rat a socotit: cdci dup6

chipul anilor Lui celor treizeci, scatd a desdvdrqirii ne-a

alcdtuit. Prin carea gi noi la plinirea varstei Domnului ajungand,

drepli cu adevdrat gi necdzu{i ne vom afla; dar cel ce la aceasta nu a

ajuns, prunc inc[ este, gi intru toat6 marturia inimii neprimit se va

afla. insd noi am socotit c[ trebuincios lucru este ca, dupd inqiruirea

celor treizeci de trepte ale acestei duhovniceqti qi dumnezeieqti

scdri, sd aSezdm aici viafa preain{eleptului ei fburitor, cavdzdndu-i

ostenelile, sl credem celor scrise de dOnsul. Deci gi sfin{itele episto-

lii - cea a sfdntului p[rinte ce a ponmcit, qi a celui ce a ascultat -inaintea scrierii sale puindu-le, incepe-vom cuvintele ce intru ddnsa

se cuprind.

i'r-'&$d-:1'q-4i'r,,..

r "rll"

:' l

Mdndstirea Sf. Ecaterina din Sinai (gravurd din sec. XIX)

vrATA iX SCURT A FERICTTULUI IOANcel numit Sholasticul, igumenul Sfdntului Munte al Sinaiului, cel intre

sfin{i cu adev[rat, scrisd de monahul Daniil Raitheanul,

blrbat cinstit 9i imbunitlfit

u-mi este cu putin!6 a spune in chip neindoielnic qi cu

deamdruntul carea este cetatea ce pe acest dumnezeiesc

bdrbat l-a odr[slit qi l-a crescut, mai nainte de petre-

cerea lui intru lupt[ gi intru posfiriceasca nevoinld; dar

pe aceea carea acum il gdzduieqte, qi cu indulcirea

dumnezeiegtii hrane il ospateazd, marele Apostol Pavel mai nainte

de noi o a aflat, caci negregit este gi el intru acel ceresc Ierusalim

intru carele se afl6 biserica celor intai-ndsculi (Evr. 12:23), a cdrorapetrecerea tn ceruri este (Frl 3: 20), precum insuqi zice' Acolo, de

bun[ta{ile cele fbr5 de sa{iu prin nematerialnicl simlire saturdndu-

se,l qi nev[zutele frumusefi vdzdnd,vrednice rdsplltiri pentru sudori

prirneqte; gi plati a ostenelilor celor fdr6 de osteneala pe mogtenirea

iea de acolo dobandindu-o, ddnfuiegte in veci cu cei de acolo, al

c[rora picior a stdtut de-acum tntru dreptate (Ps. 25: l2). Zice-voidar acum in ce chip punrea-pomenitul a dobdndit aceastd fericire.

2. Acesta deci, de $asesprezece ani fiind cu varsta cea trupeascd,

adus-a pe sinegi lui Hristos jertfE binepldcuta 9i primitl (Filip. 4:

18), in Muntele Sinai jugul cllugdresc ludnd, qi, precum socotesc,

insaqi petrecerea in locul cel vdzut, cdtre nevdztLtul Dumnezeu l-a

cilIduzit qi povlfuit. $i imbrd{iqand instreinarea, ocrotitoarea tinere-

lelor celor 1n1 elegdtoarcz, lepddat-a printr'insa toat[ necuvioasa in-

drdzneald, gi dobdndind frumoasa smerenie, izgonit-a pentru totdea-

una, incb de la intrarea sa, dracul multramirii de sine qi intemeierii in

I Sholia 1. Sdturarea de cele nematerialnice este o sim{ire duhovniceascd ce are in-

suqirea de a primi puterea cea de-Dumnezeu-vdzdtoare (theoritikin), precum pu-

piia ochilor cilor trupeqti are insugirea de a primi intru sine pe cele ce au lumina

cea simtitii.2 Sholia 2. Tinerele inleleg[toare sdnt stdrile cele sufletegti, pe care instreinarea

gtie a le pdzi ascunse gi de nimenea vdntte, ca pe nigte fecioare incuiate intru a lor

osebitd cas6. Deci bine a numit streinitatea ,,ocrotitoare", cdci ea este pflzitoarea

vdrtu{ilor.

60 bs Viata in scurt a fericitului Ioan re

sine. Deci gruma Ll plec6ndu-qi, qi pirintelui ce il primise ca unuipreabun povlfiitor intru Dornnul incredin{6ndu-se, talazul cel ad6ncqi cumplit al vietii fdr[ de primejdie il strdbdtea. gi atdt de desivdr-qit a murit lumii, ca gi cum sufletul sdu ar fi fost cu adevdrat necu-vdnt[tor gi lipsit de a sa voie, qi de firegtile sale insupiri cu totul iz-r - .,1bdvit', mdcar cd, mai nainte de a veni intru aoeastd cereascl prosti-me avusese parte de o deplin[ iscusire intru infelepciunea cea dinafar6: lucru cu totul de mirare, cbci ingdmfarea filosofiei este de ce-le mai multe ori streind de smerenia cea intru Hristos.a

3. Deci petrecdnd astfel nou[sprezece ani intru fericitele nevoinfeale supunerii, mutdndu-se dintru aceastd viafd sfdntul B5trdn ce ii fu-sese dascdl, iegit-a qi el in locul cel de lupt[ al linigtirii, av6nd inmdini dumnezeieqtile rugdciuni ale aceluia drept putemice arme spresurparea intdriturilor vrdjmaqilor (2 Cor. 10: 3-4). Deci alegdndu-qipentru luptele sale un loc singuratic cu numele Thold, aflat ca la cincimile depdrtare de mdndstire, petrecu acolo fbrd de pregetare patruzecide ani, intru infocatd dorire, de focul dragostei cltre Dumnezeu puru-rea arzdnd. Dar cine este destoinic a povesti pi a face ardtate prin cu-vinte ostenelile sdvdrqite de ddnsul in acel loc? $i cum se va gr[i inchip ardtat osteneala ce in chip neardtat qi frr[ vreun martor se se-mdna? Cu toate acestea, ludnd prilej din pdrga roadelor sale, sb auzimpreacuvioasa petrecere a de-trei-ori-cuviosului.

4.Mdnca din toate cele ce fardpihand sdnt slobode rAnduielii c[-luglreqti, ins[ foarte puJin, trufia qi cornul p[rerii de sine cu mu1t5 ?n-

3 Sholia 3. Fireasci insuqire numegte lucrarea suflefului, adicd a voi aceasta sauaceea.4 Sholia 4. Mdcar ci intru toatd inJelepciunea cea omeneascd era cu deamdrunfuliscusit, precum cei progti vieluia, adicd precum {dranii qi neinv6ta(ii, smerind pesineqi pentru Dumnezeu, bine gtiind cd pre cele nebune ale lumii le-a ales Dum-nezeu, ca pre cei inlelepli sd-i ruqineze (1 Cor. l: 27). $i, zice, de mirare este cumacesta, care se impirtdgise de invi{dtura cea din afard, se supunea unui dascbl !5-ran gi neinvdlat, cdci ingdmfarea filosofiei celei din afard, departe fiind de sme-renie, vrdjmagd este filosofiei dupd Dumnezeu, in vreme ce aceasta, cugetare lamoarte gi hotdrnicire a ei fiind, este insdqi temelia smereniei.

t+ Via{a in scurt a fericitului Ioan soq 6l

feiepciune prin aceasta surpAnd. CIci, prin pulin[tate, pe- indrdcitul

stupa" fpAniece] in tot feluf il strdmtora, strigandu-i intru foamea lui:

TaLi, aiuyeste (Mc. 4:39); iar prin aceea cb se impdrt['ea din toate

cdte pulin, pe tirania slavei deqarte o robea's Ldngd acestea, prin pus-

tietate ji neint6lnirea cu alte fe{e a stins vdpaia cuptorului c_estuia, in

cenu$[ pfefrcdndu-o pdnd in sfdrgit, qi cu totul potolindu-o. Iar de in-

chinarea la idoli cu vitejie viteazul a scdpat, prin mila lui Dumnezeu

ii pri" lipsa ceior de nevoie6; qi sufletul s6u cu boldul pomenirii

irortil impungdndu-I, din moartea qi sl[b[nogirea cea de fiecare

."u, t-u i*l"1l prin omordrea imp[timirii, ori poate q^i prin simfirea

celor nematerialnice, Iegd1xamdhniciunii a dezlegats. 5i de vreme

ce tirania maniei fusesehai nainte omor6t[ de ddnsul cu pa1o9u1 as-

cultdrii, omorAt-a qi lipitoarea slavei de9arte, cea ca o pdnzd de p[-

iinlenn',prin neieqirea-trupului fdin chilie], qi mai vdrtos prin neie-

5 sholia 5. A mdnca din toate cele puse inainte 9i a bea din cele turnate 9i drese,

mul1[mind lui Dumnezeu, nu este tti.ide".t* ceva potrivnic dreptarului cunoaq-

terii. Ca toate sdnt bune foarte. Dar faptul cd cu pl6cere se depdrta de toate cele

pl6cute qi imbelqugate este lucru pt.ui.t dreaptS-socotin{[ 9i dreapt[ cunoqtinJ6.

inse ;" rro- p.ri"u a.frima cu pldcere plScerile cele de fa\d' de nu vom gusta din

dulceala lui Dumnezeu intru toat[ simJirea 9i deplin adeverirea'

u St otiu 6. ,,inchinare la idoli" numeqte iubirea de argin{i ori iubirea de_mdnciri

gustoase,dincaresena$teinvoireacupatimileqicuceledinsomn'Decareanumai mila lui Dumnezeu qi infrdnarea ne pot scbpa'

7 Sholia 7. ,,Moarte de fiecare ceas" este negrijania (akedia)' cdci ea stb aproape de

c6lug6r."u, d. ceas. Prea aceasta o numeqte ,,moarte de fiecare ceas", qi ,,slabdno-

gire;, adicdparulizie. pe carea cu boldul pomenirii morlii omordndu-o, gi-a inviat

Jufletul, deqieptdndu-l cdtre s0rguinfa dumnezeieqtilor lucrdri'8 sholia g. Adic6 pentru c5 a omorat impatimirea, ori 9i pentru simlirea celor

nematerialnice, a biruit mahniciunea carea din impdtimirea cdtre cele materialnice

;;;ffi;G.-in alte izvoadese scrie 9i aqa: ,,Iar prin deztegareaimp6timirii, ori gi

prin simlirea celor nematerialnice, legdtura mdhniciunii a dezlegat"'.

i Sholiu 9. ,,Lipitoareaslavei deqarte , cea ea o pdnzd de pdianjen" este ins69i slava

A.qufia. Ctrprecum lipitoarea bea sdngele trupului ftrd de sa{iu' aqa qi aceasta pri-

;a;i. viala sufletuiui, adicd vArtutea qi cunoaqterea' $i precum p[iajenul suge

,a"g.r" *rrqt"lo, celor ce par c6 zboar6, aga 9i Parintele acesta omora gdndurile

pdrerii de sine Prin linigtire.

62 bo" Viata in scurt a fericitului Ioan tu"

girea cuvdntului [din _gura sa]. Ce oare ii mai rdm6nea? Biruinfaasupra celei de-a oph10, adicd desivdrgita curd{ire de potrivnica luiDumnezeu mdndrie, cdreia acest [nou] Veseleil (Ieg. 31: 2-3)11 prinascultare i-a pus inceput, iar Domnul Ierusalimului Ceresc o a de-srvdrgit prin venirea sa de fatr si prin inblfarea smereniei lui impo-triva aceleia; cdci fbrd de aceasth [vdrtute a smereniei] nu se poatesurpa diavolul qi adunarea lui.

5. Ci, intru impletirea acestei cununi, unde voi aqeza izvorullacrdmilor sale, lucru ce nu la mulli se poate afla? Al cdrora ascunsloc de lucrare qi p6nd acum se afld: o pegterd ingust6, pierdut[ un-deva la poalele muntelui, indeajuns de depdrtatd de chilia lui gi detoate celelalte, cdt s[ poatl scdpa de urechile slavei degarte, daraproape de cer cu tdnguirile gi cu strigdrile, asemenea celor scoasede cei strdpunqi de s[bii gi arqi de fiare inroqite in foc, gi de ceicdrora li se scot ochii. De somn se-mp[rt[qea numai atdt cdt s6 nu-qivat[me firea minJii cu privegherea. Dar mai nainte de a adormi,preamult se ruga, gi cdrfi alcdtuia, cd acesta era singurul lucru cucare punea frdu negrijaniei. Iar toatd alergarea viefii sale era rug6-

Alta. P6ianjenul, mrejele sale cele supliri intinzdnd, prinde mugtele cele neputin-cioase. rar dacd, oarecarea din cele mai mari va c6dea intr'insere, rupdndu-1e, seduce. Aqa gi slava deqartd intinzandu-se, pe toli cei neputincioqi cu cugetul iibiruieqte: iar pe cei tari cu cugetul qi s6n[toqi la minte nu poate s6-i biruiascd, cimai vdrtos ei rupdndu-o pe ddnsa, zboardla cer, precum qi mugtele cele puternicece rup pdnza de pdiajen. Iar ,,pAnz.d de pdianjen" a numit-o pentru cI este putredd,neputincioasd qi degart6; iar,,lipitoare", pentru cd nu se saturd niciodatr a se sui pecel biruit de d6nsa, precum nici lipitoarea de s6nge.10 Sholia 10. ,,A opta" o numeqte pe m6ndrie, ci a opta patimi s,a pus de pirinfiinfre cele opt gdnduri, adicd patimi. Iar,,biruinf6" nume$te curdlia cea desivdrgiti,adicd nepltimirea, carea prin ascultare gi prin venirea sfintului Duh se isprdvegte.$i mai intdi a pus instreinarea, apoi infrdnarea, iar dup6 aceea depdrtareide teco-mia pdntecelui, de negrijanie, de pomenirea rdului, de impdtimire gi de slava de-$afte.r1 sholia 11. Precum veseleil, fEcdnd cortul, prin ribdare l-a sdldgluit intru ddnsulpe Dumnezeu ca sd dea rdspunsuri, aga gi acesta, sufletul impodobindu-qi gi trupullumindndu-gi, lScag preafrumos al Preasfiintului Duh s,a ardtat.

t* Viala in scurt a fericitului Ioan tq

ciunea cea necontenitd qi neasemuita dragoste c[tre Dumnezeu, cd

pe acesta, noaptea qi ziua, intru limpedea oglindd a cur[fiei sale

inchipuindu-l, saliu nu voia a lua, iar mai pohivit a zice, nu putea.

6. De r6-rna acestui Pdrinte de-Dumnezeu-purtAtor imboldindu-se un oarecarele Moisi cu numele, dintre cei ce luaserd asupra lor

viafa monahiceasc[, rugatu-l-a cu deadinsul, prin mijlocirile multo-

ra dintre P6rinfi, s[ i se fac6 ucenic ai s[ invefe de la d6nsu1 ince-

pdfr:ra adevlratei filosofiil2. $i silit fiind fericitul de rugaciunile

iceloru,l-a luat pe ldngd sineqi. Deci intru una din zile poruncit-a

sfantul Parinte acestui Moisi sd mute dintr'un loc in altul niqte p[-mdnt roditor pentru gr6dinlrit. $i ajungand el la locul ardtat, fbr6 de

preget ponmca s[vdrqea. Ci sosind miezul zilei, 9i locul dogorind ca

.nt inptor de argitra cea cumplitd (c6 era de-acum luna cea mai din

urm[13), Moisi, stors de puteri gi ostenit de atdta c[rat, socoti cd se

cade sd se odihneascb pu{in. Deci tolanindu-se la umbra unei stdnci

uriaqe, adormi, precum se obignuiegte. Dar iubitorul de oameni

Dumnezeu, cel ce nu voiegte s6 mahneasc[ intru nimic pe robii s5i

cei credincioqi, sdrguit-a, dupb obicei, a-lizbdvipe Moisi de primej-

dia ce venea asupra lui, qi iati in ce chip.

cd petrecand marele nostru parinte Ioan in chilia sa, adancit in-

tru sineqi gi in Dumnezeu, precum obiqnuia, venit-a ?ntru o atdtare

de somn preasublire, qi avdnttpe cineva cu sfinlitd cuviin!6 deqtep-

tdndu-I, gi pentru somn prihdnindul qi zicdnd: Ioane, cum dormi

fbr[ de grijd, iar Moisi in primejdie se afl6? Iar el, indata venindu-$i

in sine, cu rugaciunea pentfu ucenic s'a intrarmat. Apoi seafa, ve-

nind acela, l-a intrebat: Nu cumva !i s'a intdmplat ceva rdu 9i ne-

aqteptat? Iar el a zis: O stancd uriagl eru cdt pe ce s5 mI striveascd

gi si md zdrobeasc[ cu totul pe la ceasul amiezii, cdnd dormeanLa

umbra ei, de nu m'aq fi sculat cu repede sdrituri qi foarte turburat

din locul acela,pdr0ndu-mi-se cd aud glasul t[u; 9i indat[ amvdzttt

12 Sholia 12. Adevbrata filosohe este indreptarea nlravurilor irnpreunatd cu cu-

noa$terea Celui Ce Este cu adevdrat,precum zice Nil Postnicul.13 Sholia 13. Luna lui August, cu car:ea se sfdrqeqte anul bisericesc'

63

64 be" Viata in scurt a fericitului Ioan te

stdnca desprinzdndu-se gi crzdnd la pdmdnt Iar el, smerit cu ade-vdrat fiind, nimic din cele vdntte nu i-a vestit, ci cu ascunse strigdrigi cu avdntate porniri de iubire lduddnd, mull[mea lui Dumnezeu.

7. Era incl qi doftor de rane ascunse acest om al lui Dumnezeu.Cd, odatd, oarecarele monah cu numele Isaac, de povara draculuicelui iubitor de trupuri tare strdmtordndu-se, qi de mare mdhniciunecuprinzdndu-se, la marele acesta cu sarguin{d a alergat qi rdzboiulcel din lSuntrul sdu cu tdnguiri qi cu lacrdmi i l-a frcut ardtat. rarvrednicul de minunare, de credin{a lui minun6ndu-se, a zis: Sd st6mamdndoi la rug[ciune, frate, gi negreqit, bunul gi milostivul Dumne-zel:nu va trece cu vederea cererea noastrd. Deci aceasta frcdndu-se,mai nainte de a se sfhrgi rugdciunea, inc[ cu falalaprmdnt z6cdnd,bolnavul, fbcut-a Dumnezeu voia robului sbu, ca gi inku aceasta sd-ladevereascd pe David proroculla: c[ garpele trupului a f',git, de bi-ciul rug[ciunii cdii curate impilat fiind. Iar cel bolnav, ftrb de boal6vlz6ndu-se qi slobozit de orice turburare, foarte s,a preauimit, $i luiDumnezeu, celui ce l-a prosldvit pe robul sdu, c6t gi robului celuiprosldvit de ddnsul mulldmire aindl[at.

8. $i fiindcd punnea-pomenitul pdrinte diruia cu bogifie cuvdntulharului celor ce veneau la ddnsul, qi apa invdfdturii sale din belgug qicu prisosinfd o revdrsa, oarccaii oameni vicleni, impungdndu-se dezavistieis, crutdnd sd pund capdt acelui preamult folos, il iumeau fle-

14 sholia 14. carele zice inPsalmul 144: 19: voia celor ce se tem de el vaface, siruga lor va auzi, Si va mdntui pre ddnSii.15 sholia 15, a Sf. Maxim. Supdrarea celui ce zavistuieqte cu ostenealE o vei potoli, c6primejdie socoteqte a fi lucrul pe care il zavistuieqte intru tine. $i nu este cu putintainf'alt fel sd o potolegti, fErd numai ascunzdnd acel lucru. rar dacdil supdrd numai peddnsul, dar foloseqte pe mu$i, care parte o vei defdima? Deci trebuie s[ preJuiegti maivdrtos folosul celor mulfi, qi de acela pe c6t pofi sd nu te leneveqti, nici de rilrateapatimii si te biruiegti, cdci astfel nu patimii, ci celui ce pbtimeqte ?i faci izb6ndire. incdgi prin smerita cugetare s5-l socoteqti cd te cov6rgegt., gi tn touta wemea gi locul gi lu-crul sd-i dai intdietate. Iar zavistia ta pofi sd o potoleqti dac5 intru cele de care se bucurdcel de tine zavistuit, impreunr cu ddnsul te bucuri, gi intru cele de care el se sc6rbegte,gi tu impreund te scarbeqti, plinind cuv6nhrl Apostolului de a ne bucura cu cei ce sebucrnd qi apl6nge cu cei ce pl6ng (Rom. 12: l5).

te ViaJa in scurt a fericitului Ioan tq

car qi bdrfitor. Iar el, qtiind c[ toate le poate intru Hristos, cel ce ilintirea (Fil. 4: 13), qi voind nu numai prin cuvdnt a-iinvdta pe cei ce

pentru folos cdtre dAnsul se apropiau, ci cu mult mai mult prin t[cereqi prin filosofia cea din fapte, c6t sd taie prilejul celor ce cautd prilei,precum este scris (2 Cor. II: l2), rdmase tdcut un r[stimp de weme,

oprind crrgerea cuv6ntului sdu invd{Storesc cel dulce ca mierea- C[socotea cd mai bine este s6-i p[gubeascS pu{in pe iubitorii binelui, c6

aceia poate gi de tdcerea lui s'ar fi folosit, decdt sa-i zdd1tascd 9i mai

mult pe judecatorii cei rdu-voitori qi mai mult s6 le stdrneasci. r5ju-

tatea. Drept aceea) gi aceqtia din urm6, ruqindndu-se de purtarea cea

smeritd qi bine cumpdnitl a bdrbatului, qi pricepdnd ce izvor de mare

folos au astupat, gi cdt[ pagubb tuturor au pricinuit, incepurd a starui

pe l6ngd ddnsul, cerdndu-i, impreund cu ceilal1i, cuvdnt de invS!6turd,

gi rugdndu-l sd nu nedrept[feasc[ prin tdcetea sa pe cei ce prin

cuvintele lui iqi clutau mdntuirea. Deci s'a plecat indatd cel nu qtia a

grdi impotrivd, {indnd iar[qi intru totul agezarea sa cea dint6i.

9. Deci fiindcd pe toli ii covdrqea intru toate bun[tltrile, 9i toli de

ddnsul se minunau, cu sila la povdfuirea fralllot cu to{ii impreund l-au ridicat, ca pe un alt Moisi de curdnd ardtat, in sfegnicul proes-

togiei pe fbclie inallandu-o (Mt. 5: 15) bunii cerc[tori.16 9i nu s'au

Alta, a Sf. Thalasie. Pe mintea ceapizmdtatefa o orbeqte Domnul, cdci cu nedrep-

tate se mdhnegte pentru bundtdjile aproapelui.

Alta. Socoteala vicleand pe cele rele le pomeneqte, iar ispr[vile aproapelui nein-

sermate le socotegte.

Alta. Adu-{i aminte de Iudei gi te pdzeqte, cd aceia de zavistie orbindu-se, pe

Domnul Dumnezeu Veelzevul l-au socotit.

Alta. L6ng6 toate vdrtulile s6nt infipte qi rautelile, qi pentru aceasta cei rai soco-

tesc vdrtulile drept riutd1i.16 sholia 16. Acela se cuvine cu adev5rat sd st6p6neascd, Qare qi sufletului qi

trupului le pune drept lege lucrurile vdrhr{ii. Cd se cuvine a alege doftor, 9i prie-

ten, gi pdrinte duhovnicesc nu pe cel pl[cut, ci pe cel preafolositor.

.\lta. Lumindtorul trupului este ochiul. Deci dacd ochiul tdu nu va fi curat, tottrupul tdu tntunecat vafi (Lc. 11: 34). Deci ia seama, dacd nu se va face mintea

sdnbtoasd de r[utate, nu poate sd in{eleagi Lumina Dumnezeirii. Cd zid intunecat

se face min{ii r[utatea, gi pustiu face sufletul, precum este scris in Evanghelii:

65