Evaluarea memorieiContinut• Cand este utilă evaluarea• Sisteme mnezice• Proceduri de evaluare ale memoriei

Reactualizare imediată• Scrieti ce ati vazutCand facem evaluarea1. Pentru a stabili un nivel de bază2. In reabilitare (Identificarea deficitelor, plan de intervenție, evaluare dupa o intervenție,3. etc.)4. In situatii unde memoria are un aport important (ex.performanta la locul de munca, in

activitatile zilnice)Sisteme mnezice

Tipuri de memorie 1. Declarativă

Explicit – are la baza cunostinte, “conscious awareness”, “learning that”– Lucru (Working) – abilitatea de a mentine informatia in timp ce se lucrează cu ea– Semantică – cunostințe despre concepte, reguli, principii, semnificații– Episodic – informații relaționate cu eul personal

2. non DeclarativăImplicită – fara control constient, “learning how”-Procedurală –- Priming -

3. Prospectivă• Să îți amintesti ce trebuie să faci• “Remembering to remember”• Este una dintre cele mai practice tipuri ale memoriei de zi cu zi

Sisteme mnezice• Ce tipuri de memorie sunt implicate in diferite activitati zilnice– Exemplu: sa faci cumparaturi• Ce tipuri de memorie sunt implicate in diferite meserii– Exemplu: sa servesti intr-un restaurant

1

• Encodare vs. Reactualizare• Memorie declarativa vs. non-declarativa (proceduri, conditionare, priming)• Memorie Episodica vs. Semantica• Ce evaluam? Ce tipuri de deficite exista in tulburari specifice

Proceduri de evaluare ale memoriei• Interviul clinic

– Cu pacientul, apartinatorii, alte persoane relevante• Comportamental – scale de evaluare care se centrează pe aspecte ale functionarii mnezice• Teste standardizateEvaluarea comportamentalăExemple de itemi:

– Did you unlock your door this morning for the carer?– Did you take purse, keys, diary and coat when you went out?– Did you check your door was locked last night?– Did you remember what time the carer started and finished today?– Last night, did you get clean clothes out for the morning?

2

Proba de memorie Rey verbal

Autor: Andre ReyScopul testului: ML

1. Stabilirea volumului memoriei verbale2. Calitatea reproducerilor – strategiile utilizate de subiect în encodarea informației3. Implicarea resurselor atenționale si de rezistență la efort

Procesele implicate la nivel de:Input

1. Percepția stimulilor verbali2. Procesările secvenționale3. Utilizarea unor concepte supraordonate care pot influența discriminarea si stocarea4. Nivelul de adâncime al procesării informației

Elaborare:1. Utilizarea unor concepte necesare stocării informației2. Stabilirea relației dintre stimuli3. Organizarea diferită a stimulilor4. Păstrarea stimulilor până la restructurarea lor

Output:1. Evocarea verbală a stimulului2. Impulsivitate, control

Descrierea probei:• Evaluează memoria de lucru explicită• Alcătuită dintr-o serie de 15 cuvinte, respectiv o povestire care include într-o modalitate cu sens aceste cuvinte

– Faza de memorare: există 1 liste de cuvinte– Faza de recunoastere: text scurt– Materialul verbal e de dificultate identică, variantele sunt în scopul reexaminării

• Se desfăsoară în 6 faze:– Fazele I-V – faze de reproducere• Timp de reproducere 1 min (prima fază), 1min30 (următoarele faze)– Faza VI – faza de recunoastere (pentru compararea capacității de reproducere cu cea de recunoastere)

Capacitatea de reproducere– 5 faze de reproducere:• Faza I :- se citeste una din listele de cuvinte ( se pronunță clar, pauza de 1 secundă între fiecare cuvânt)

• timp de evocare 1 minut• se trasează câte o linie la fiecare 15 sec. (ritmul de reproducere)

• Faza a II-a: - se reciteste lista de cuvinte• instrucțiunea trebuie să fie clară• timp de evocare 1min. 30sec• se comunică nr. anterior de cuvinte reproduse

• Faza a III-a, faza a IV-a, faza a V-a – idem faza II

3

Capacitatea de recunoastere• Faza a VI-a: compararea capacității de recunoastere cu cea de reproducere (se spune “da” la auzul unui cuvânt din fazele anterioare la citirea textului) – nu există cuv. dubleInterpretarea rezultatelor• Pentru fiecare fază se identifică tipuri de cuvinte:corecte, false, dubluri1. Realizarea graficului• Performanță scăzută (sub curba normală în primele 2 faze, ulterior performanțe normale) – agăsit strategii eficiente de encodare; nu a stiut ce tip de sarcină era, apoi a înțeles; dificultăți deantrenare în sarcină• Reproducere initiala buna urmata de o slaba achizitie - incapacitate de efort sau refuzulefortului• Randament scăzut la toate fazele – capacitate de fixare si evocare deficitară• Aparitia „platoului” final – insuficiensa efortului; scăderea motivației• Scăderea numărului de cuvinte reproduse, după un punct culminant - oboseală provocatăde efortul anterior; fluctuație în eficiența mintală• Fluctuații anormale în volumul reproducerilor- incapacitate de a transporta volumul materialului memorat de la o reproducere la alta; „blocaj” sau „vidului” mintal determinat de un comportament psihomotor agitat2. Volumul reproducerilor• Efectul recenței si primordialității – reținerea sfârsitului listei, respectiv începutului, este un fenomen normal în procesul memorării – strategie involuntară• Tendința de a reproduce cuvintele în ordinea prezentării lor - o slabă capacitate de organizare spontană a cunostințelor• Tendinta de a incepe fiecare evocare cu cuvintele nereproduse in fazele anterioare - incearca sa evoce cuvintele noi cât mai repede, înainte de a le uita; uneori incapacitatea de a mai evoca datele anterior fixate• Repetarea multiplă a acelorasi cuvinte si incapacitatea de a mai reproduce altele - A.Rey spune că este un semn al deteriorării mintale foarte grave3. Fidelitatea reproducerilor – analiza cuvintelor false si a celor duble• Analiza cuvintelor false – din prisma procesării informației– La nivelul prezentării stimulului (ex. Câte litere “a” sunt la un stimul)– Pe bază fonetică (ține cont de modul în care rimează cuvintele: ex. masă-casă) - slabe inhibitii de diferențiere– La nivel semantic, de prelucrare a sensului (ex. Cofetărie în loc cafenea)– Cuvinte care desemnează obiectele din ambianța subiectului – reacții infantile prezente la indivizii incapabili de a se degaja de impresiile prezente– Cuvinte false apărute prin derivarea cuvintelor prezentate– Cuvinte false la care nu se poate stabili nic o legatură cu serie de stimuli - apar ca urmare a unei derivații asociative– Cuvinte false ce apar la una din reproduceri, dar care dispar la următoarele - activitate asociativă ce se organizează progresiv, ca efect al autocontrolului– Cuvinte false persistente la mai multe reproduceri – formarea unui complex asociativ; autocontrol insuficient– Cuvinte false ce apar la ultimele faze - o scadere a autocontrolului; o oarecare indiferență față de sarcina de executat– Tendința de a spune orice pentru a realiza un număr cât mai mare de cuvinte reproduse

4

• Analiza cuvintelor duble– Un număr mic de dubluri – sunt datorate particularitaților strategiei pe care o foloseste– Număr ridicat si aproape constant de cuvinte duble• insuficientă capacitate de organizare a materialului• incapacitate de a bloca impresiile care revin periodic în constiință• incapacitate de a cuprinde în acelasi timp trecutul apropiat si prezentul– Repetarea multipla cu voce tare a cuvintelor reproduse – lipsa capacității de interiorizare a comportamentului verbal– Număr mare de dubluri începând de la a treia faza – indică apariția oboselii– Apariția cuvintelor duble, numai la primele reproduceri – denotă că subiectul a înțeles proba, că începe să se concentreze si să îsi organizeze reproducerile– Apariția dublurilor sub forma interogativă - subiectul vrea să se sustragă efortului si caută ajutorul examinatorului

Aspecte legate de faza de recunoastere• A. Rey – la 9 ani, recunoasterea tuturor cuvintelor este o regulă• se calculează numărul de cuvinte corecte si false (nu există cuvinte duble)• Se analizează în funcție de performanța medie (etalon)• Se analizează comparativ performanța dintre fazele de reproducere si cea de recunoastere– Performanța la reproducere medie sau bună – perfomanța la recunoastere medie saubună– Recunoasterea mai scăzută decât volumul reproducerilor - intelect diminuat,manifestat prin incapacitatea de a desprinde cuvintele învățate, când ele apar în structuramai complexă a unui text; oboseală si resurse scăzute; lipsa motivației– Recunoasterea mai bună decât reproducerea – nu are strategii voluntare eficiente dememorare (explicite); la recunoastere învățarea este implicită, involuntară– Recunoasteri false - spune „da” la întâmplare - insuficientă fixare a cuvintelor înprimele cinci faze– Atât recunoasterea cât si reproducerea realizate la un nivel scăzut – capacitate redusă de fixare determinată de un inteligenŃă redusă; nu are strategii eficiente de memorare corectăEventuale referiri la comportamentul verbal sau motor al subiectului in timpul evaluarii (daca e relevant pentru interpretarea rezultatelor)

Evaluarea memorieiMemoria de lucruMeoria VizuospațialăMemoria de lucru - caracteristici

1. Spatiul de lucru mental2. Capacitate limitată3. Diferențe individuale4. Componentă esențială a sistemului cognitiv cu o pondere importanta in activitate

cu implicatii– In domeniul academic– In activitatile zilnice– La locul de munca, etc.

ML & MSD• MSD – Reactualizare• ML – Reactualizare + Prelucrare

5

6

Modelul memoriei de lucru(Baddeley & Hitch, 1974)

Phonological loop1. Implicat in invatarea cititului:Copiii cu dificultati in invatarea cititului au un span al ML redus bsi au dificultati in sarcini care fac apel la manipulareaninformatiei fonologice(Ex. se da Stop, se cere Top).2. Intelegerea limbajului:Mai ales pentru fraze complexe“Fetita ia merele” = OK;“Cele 2 fete culeg merele galbene din copac” = Impaired3. Achizitia vocabularuluiCorelatie puternica intre repetarea non-cuvintelor (care incarca puternic bucla fonologica) si volumul vocabularului(Gathercole & Baddeley, 1989)

The visuospatial sketch-padCodarea spatiala a informatieiPlanifiacrea si realizarea sarcinilor spatiale

Executivul central• In some ways the central executive functions more like an attentional systemthan a memory store” - Baddeley (1997)

Evaluarea ML• Structura generala a unei sarcini de măsurare a capacității memoriei de lucru:– Să fie o sarcină duală (dual task),– Să presupună derularea simultană a două procese:

• de prelucrare informațională (sarcina secundară) si• stocare de informație (sarcina primară).

– Declinul performanțelor constatate în sarcina primară sau secundară reflectă limitele memorie de lucru (Saito & Miyake, 2004).Proba de memorie de lucru, Operation Span (OS)• Perechi de afirmații aritmetice – cuvânt, organizate în serii a câte 3, 4, .. 7 astfel de perechi.• Ex. serie cu 3 perechi• 8*5-7=32 (A/F) - casă• 5*4+5=25 (A/F) - parte• 32/4+7=16 (A/F) – balon• Reactulizarea cuvintelor prezentate: casă, parte si balon• Scor - se adună sirurile corect reactualizate (ex. reactualizarea sirului de trei = 3p).

Stocare verbală: Digit recall839251839251

Sarcini complexe: Listening recall “scaune le se sprijina pe oua “ “bananele au dinti”

Stocare vizuo-spațială: memorarea labirintelor

7

TESTUL REY FIGURĂ COMPLEXĂ

• Propus de Andre M. Rey în anul 1941, ca metodă de diagnostic diferențial între deficiența mintală constituțională si deficiența determinată ca urmare a traumatisme lor cranio-cerebrale (în Archives de Psychologie, articolul Examenul psihologic al encefalopatiei traumatice)

• Prima fază (copiere): modalități în care subiectul analizează si integrează datele perceptive furnizate• A doua fază (reactualizare): se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma analizei perceptive (datele integrate perceptiv în desen) – modul de organizare perceptivă si cunostințele influențează reactualizareaDESCRIEREA PROBEI• Model grafic fără corespondent real, un ansamblu de elemente grafice simple; nuelementele grafice sunt cele care sunt dificile, ci modul de lor de relaționare• Figura are la bază un dreptunghi pe baza căruia sunt construite apoi celelalte elemente

Măsoară:• Capacitatea de organizare perceptivă (analiza si integrarea datelor perceptive) – faza de copiere• Memoria de lungă durată în modalitate vizuală – faza de reproducereMateriale necesare:• Figura complexă (stimulul)• 2 pagini B5• 5-6 creioane colorate• CronometruVârsta de aplicare: 4 ani - adult

8

Aplicare:• Faza de copiere

1. Se cere copierea figurii asa cum este ea prezentata2. Se utilizeaza creioanele colorate, oferindu-se o alta culoare de fiecare data cand

schimba strategia3. Se noteaza ordinea culorilor folosite4. Se inregistreaza timpul de lucru5. Nu este voie sa schimbe pozitia figurii complexe

• Faza de reproducere1. Dupa trei minute de pauza, in care nu se discuta despre performanta anterioara2. Se realizeaza cu creion grafic3. Se cere reproducerea desenului din memorie4. Se inregistreaza timpul de lucru

Analiza rezultatelorÎntrebări:• Cum este perceput modelul? Haotic, puzzle, ordonat• Structurarea perceptivă (vârsta perceptivă = corespunde nivelului de dezvoltare mentală)2. Cum realizează subiectul modelul perceput?În totalitate, elemente uitate, neglijate sau deformate• Indică potențialul de atenție si analiză perceptivă:– Lacune si erori – atenție insuficientă– Deformări – insuficient control vizuo-motor3. Cum îsi reaminteste subiectul figura?Corect, cu lacune, fantezist, îmbogățit• Exactitatea exprimă capacitatea mnezică vizuală a subiectului (natural si brut )Analiza rezultatelor• Se face în două etape:1.analiza modului în care subiectul a copiat modelul2.analiza modului în care subiectul a reprodus din memorie figura complexăANALIZA CANTITATIVA1. FAZA DE COPIERE– Se coteaza realizarea figurii cu ajutorul figurii numerotate (pentru fiecare grup de elemente):• 1 pct sau 0 pct pentru pozitionare• 1 pct sau 0 pct pentru corectitudine• 0,5 pct pentru recognoscibil (doar in cazul punctarii cu 0 pct. anterior)• Se calculeaza totalul de puncte obtinut• Se realizeaza incadrarea in centil si se noteaza cat de dezvoltata este capacitatea de organizare perceptiva (conform etalonului)• Se incadreaza in centil timpul de copiere si se noteaza ce fel de timp este (conform baremului)• Se noteaza ordinea utilizarii culorilor2. FAZA DE REPRODUCERE• Se coteaza respectand regulile de mai sus• Se realizeaza incadrarea in centil si se noteaza cat de dezvoltata este memoria de lunga durata in modalitate vizuala

9

• Se incadreaza in centil timpul de reproducere si se noteaza ce fel de timp este (conform baremului)ANALIZA CALITATIVA1. FAZA DE COPIERE• se discuta tipul de structurare si organizare perceptiva (nivelul structurarii perceptive-“varsta perceptiva”), conform strategiei utilizate la copiere:– utilizarea cadranului central (caracteristic intre 12 anivarsta adulta (56.6%))– detalii înglobate în cadranul central (caracteristic intre 12 ani-varsta adulta)– realizarea conturului general al figurii– juxtapunerea detaliilor-tip puzzle- (caracteristic intre 5-12 ani, dar si la adulti)– detalii pe un fond confuz (caracteristic la 4 ani) – se recunosc doar unele elemente– reducerea figurii la o schemă familiară (caracteristic la 4 sau 5 ani)– Bizarerii – nici un element nu se recunoaste• Modul de realizare a figurii – potentialul de atentie si analiza perceptiva• Relatia strategie-performanta-timp– PerformanŃă inferioară-timp superior: neatenŃie, dorinŃa de a termina– PerformanŃă inferioară-timp inferior: oboseală, oscilarea atenŃiei– PerformanŃă inferioară-timp normal: posibile probleme de atenŃie, distragere2. FAZA DE REPRODUCERE• Relatia copiere-memorie, in ceea ce priveste strategiautilizata• Relatia timp-performanta• Ex. interpretare:Utilizarea unei strategii adecvate în faza de copiere a permis o bună structurare a câmpului perceptiv, exprimată în execuția tuturor celor 18 elemente.Demersul grafic relevă bune capacități de analiză si sinteză perceptivă, de relaŃionare a elementelor si integrare în unități cu sens. Se remarcă imprecizii în execuția itemilor si poziționare în raport unii cu alții.

10