Scale de cotare gerontopsihiatriceFolosirea scalelor de cotare la varstnici ridica probleme speciale, datorita probabilitatii mari a patologiei mixte, somatice si psihiatrice.Scalele care masoara functia cognitiva variaza in functie de numarul de abilitati pe care le testeaza. Ele pot fi folosite ca instrumente de screening, pentru depistarea deteriorarii cognitive in mediul clinic sau pentru identificarea cazurilor in studiile epidemiologice. Procesul de screening selecteaza persoanele cu probabilitate ridicata de a suferi de dementa. Scalele pot fi folosite, singure sau in asociere cu alti indicatori, ca indici de severitate a bolii si pot fi aplicate in mod repetat, pe parcursul timpului pentru a masura schimbarea.1.TESTE COGNITIVE1.1.Mini Mental State Examination ( MMSE, Folstein et al,1975) este unul din instrumentele cele mai folosite. Cuprinde 11 sarcini cognitive referitoare la memorie, orientare, atentie, limbaj si praxie. Scorul maxim care se poate obtine este 30, iar scorul prag recomandat este 23-24. Confidenta (fiabilitatea) si validitatea acestui instrument sunt bine stabilite, dar scorul poate fi influentat de varsta, statutul socio-economic si nivelul de instructie. Necesita 5-10 minute pentru a fi aplicata, se bucura de o buna acceptabilitate din partea subiectilor si de largi posibilitati de aplicare seriala. Se poate utiliza si in studiile comunitare, prin adaugarea de itemi suplimentari.1.2.Abreviated Mental Test (AMT, Hodkinson, 1972) nu are decat 10 intrebari, referitoare la memorie si orientare. Are o buna acceptabilitate din partea bolnavului, dar domeniul restrans pa care il investigheaza il face nepotrivit pentru evidentierea modificarilor seriale.1.3.Alzheimer Disease Assesment Scale (ADAS, Rosen et al, 1984) reprezinta un compromis intre un instrument scurt si unul comprehensiv, destinat utilizarii la pacientii cu maladie Alzheimer confirmata, pentru masurarea modificarilor in timp. Include itemi cognitivi si necognitivi si dispune de confidenta si validitate bune. Este o baterie de teste scurte, inclusiv memorarea cuvintelor, numirea obiectelor, intelegerea si indeplinirea comenzilor, construirea si formarea ideilor, orientarea in timp si spatiu, recunoasterea cuvintelor, vorbirea si intelegerea limbii, si rememorarea instructiunilor anterioare. Se realizeaza intr-o ora, iar punctajul se stabileste dupa numarul de greseli acumulate de la zero la saptezeci. Este considerat etalonul de aur, dar are nevoie de un examinator foarte rabdator si de un pacient extrem de cooperant, cu o buna gama a atentiei. In examenele de rutina se foloseste Testul de Memorie Concentrare Informatie (TMCI). Consta din douazeci si sapte de intrebari care evalueaza orientarea, memoria pe termen lung, memoria pe termene mai scurte, concentrarea si performanta. Dureaza douazeci-treizeci de minute. Reisberg et al. (1993) au conceput Brief Cognitive Rating Scale (BCRS), un interviu standardizat a carui administrare este preferabil sa fie facuta in prezenta celui care acorda bolnavului principalele ingrijiri de care acesta are nevoie. Instrumentul evalueaza deteriorarea cognitiva in termenii concentrarii, memoriei recente, memoriei indepartate si in cei ai functionarii /autoingrijirii. 1.4.Cambridge Mental Disorder of the Elderly Examination (CAMDEX, Roth et al, 1986) si Clifton Assesment Procedures for the Elderly CAPE, Pattie si Gilleard,1975) dispun de scurte sectiuni de evaluare cognitiva, care pot fi administrate in mod de sine statator-CAMCOG si cele 12 intrebari ale subscalei de Informare/Orientare ale CAPE. CAMCOG este sensibila atat in dementa usoara cat si fata de cazurile moderate. Scala este influentata de varsta, factori socio-culturali si deficiente auditive si vizuale, chiar daca ramane independenta fata de dispozitia depresiva. Instrumentele care evalueaza severitatea deteriorarii cognitive curente pot fi influentate de nivelul intelectual si instructional premorbid.1.5.Informant Questionnaire on Cognitive Decline in the Elderly (IQCODE, Jorm si Jacomb, 1989) confrunta acest fenomen cu ajutorul solicitarii ca informantul (persoana care acorda bolnavului principalele ingrijiri necesare) sa evalueze modificarea functionarii cognitive a subiectului pe o perioada de 10 ani. Chestionarul are 26 itemi si se coreleaza bine cu alte teste ale functiei cognitive. Consistenta sa interna este foarte ridicata, dar cea mai mare limitare pe care o are este cea legata de persoanele varstnice care locuiesc singure.CAMDEX-ul complet reprezinta o evaluare multilaterala, al carei scop este sa puna la dispozitie un diagnostic psihiatric. Include un interviu standardizat si examenul starii somatice si psihice si interviul cu persoana principala care are grija de bolnav. Se mai include si Hachinski Ischaemia Score, pentru a ajuta la diferentierea dementei multiinfarct de maladia Alzheimer, iar Blessed Dementia Scale evalueaza activitatile din viata de zi cu zi.2.SCALE FUNCTIONALE2.1.Geriatric Mental State (GSM, Copeland et al., 1976) este un interviu semistructurat care are si o sectiune ce se adreseaza unui informant. Afectiunile somatice si cele mintale exercita un efect disproportionat de mare asupra activitatilor cotidiene ale varstnicilor iar gradul in care este afectata activitatea se constituie inntr-un important comentariu asupra severitatii tulburarii cauzatoare si reprezinta o posibila masura a rezultatului oricarei interventii terapeutice.2.2.Activities of Dayly Living Index (ADLI, Mahoney,1965) este o scala bine validata, fiabila si larg utilizata care evalueaza zece activitati de autoingrijire si mobilitate, cotata cu un scor maxim de 20.2.3.Instrumental Activities of Dayly Living Scale ( IADL, Lawton , 1969) include opt activitati care ar putea necesita ajutorul altora, cum ar fi utilizarea telefonului, gatitul, cumparaturile si capacitatea de a manui mijloace financiare.2.4.Cornell Scale for Depression in Dementia (CSDD, Alexopoulos GS,et al.,1988) este un instrument cu 19 itemi pentru aprecierea simptomelor depresiei la pacientii diagnosticati cu dementa. Scala este administrata de clinician si foloseste informatii din interviul pacientului si al persoanelor care ingrijesc bolnavul. Scorurile scalei sunt bine corelate cu scorurile Hamilton Depression Rating Scale.2.5.Geriatric Depression Scale (GDS,J.Yesavage, 1986) este o scala cu 30 itemi de autoadministrat, pentru persoanele peste 65 de ani. Administrarea dureaza 20 minute. Utilizeaza raspunsuri simple (da si nu), poate fi administrata oral si in scris si omite intentionat acuzele somatice. Se utilizeaza pentru screeningul depresiei la populatia varstnica si pentru evaluarea rezultatelor tratamentului.1.Sunteti multumit de viata dumneavoastra?2.Ati renuntat la multe activitati si interese?3.Simtiti ca viata dumneavoastra este goala?4.Va simtiti deseori plictisit?5.Aveti speranta in viitor?6.Sunteti deranjat de ganduri pe care nu vi le puteti scoate din cap?7.Aveti dispozitie buna cea mai mare parte a timpului?8.Va temeti ca ceva rau vi s-ar putea intimpla?Va simtiti fericit cea mai mare parte a timpului?10.Va simtiti de obicei neajutorat?11.Va simtiti de obicei agitat ?12.Preferati sa stati acasa decat sa iesiti si sa faceti lucruri noi?13.Sunteti deseori ingrijorat in legatura cu viitorul?14.Credeti ca aveti mai multe probleme cu memoria decat majoritatea?15.Credeti ca este minunat sa traiti acum?16.Va simtiti uneori prost dispus si trist?17.Va simtiti oarecum lipsit de valoare pentru modul in care va gasiti acum?18.Sunteti ingrijorat in legatura cu trecutul?1Gasiti ca viata este interesanta?20.Va este greu sa incepeti proiecte noi?21.Va simtiti plini de energie?22.Credeti ca situatia dumnevoastra este fara speranta?23.Credeti ca multi oameni duc o viata mai buna decat dumneavoastra?24.Va suparati des pentru lucruri marunte?25.Va vine sa plangeti des?26.Aveti probleme de concentrare?27.Va bucurati cand va treziti dimineata?28.Preferati sa evitati evenimentele sociale?2Va este usor sa luati decizii?30.Este mintea dumnevoastra la fel de limpede ca in trecut?Raspunsuri: 1.Nu; 2.Da; 3.Da; 4.Da; 5.Nu; 6.Da; 7.Nu; 8.Da; Nu; 10.Da; 11.Da; 12.Da;13.Da; 14.Da, 15.Nu; 16.Da; 17.Da; 18.Da; 1Nu; 20.Da; 21.Nu; 22.Da; 23.Da; 24.Da; 25.Da; 26.Da; 27.Nu; 28.Da; 2Nu; 30.Nu.Rezultatele scorurilor: 0-10 normal; 10-19 depresie moderata; 20-30 depresie moderata spre severa.2.6.Worry Scale for Older Adults (WS,Stanley M,Beck J,1996) este o scala cu 35 de itemi pentru autoadministrare care evalueaza ingrijorarea varstnicilor in legatura cu problemele sociale, financiare si de sanatate. Are patru variante de raspuns pentru fiecare intrebare (niciodata, rar-1-2 ori pe luna, deseori-1-2 ori pe zi, mai mult 2 ori pe zi).2.7.Indexul competentei sociale (ISC, R.McCorkey and Wals, 1982) este o scala care contine 17 intrebari impartite pe cinci nivele. Nivelele sunt ordonate de la complex la simplu. Se alege doar un nivel la fiecare intrebare, nivelul care se potriveste persoanei descrise. Este o scala folosita pentru acordarea de suport si ingrijire persoanei varstnice.Indexul competentei socialeNumele persoanei..Sex.Data nasterii..Persoana intervievataData interviuluiI. Handicapuri suplimentare1.Vederea: vedere normala 1 vedere partiala 2 fara vedere 3 2. Auz: auz normal 1 auz partial, ortezare 2 surditate profunda- rest auditiv 33.Epilepsie: fara crize, fara medicatie 1 are sau a avut crize, ia medicamente pentru a controla criza, nu are probleme reale in prezent 2 are sau a vut crize, ia medicamente pentru a controla criza, are probleme reale in prezent 3II. Abilitati de comunicareInstructiuni1.Isi poate aduce aminte si indeplini o secventa de instructiuni (o lista de cumparaturi.) 12.Isi poate aduce aminte instructiunile si le poate indeplini mai tarziu ( un mesaj de la locul de munca) 2 3.Poate urma o instructiune simpla care poate fi indeplinita atunci si in acel loc 34.Nu raspunde cand i se vorbeste, cu exceptia propriului nume 4Comunicarea 1.Vorbeste bine si inteligibil, foloseste un limbaj care poate fi inteles, capabil sa ofere informatii exacte 12.Unele dificultati in vorbire, lipsa claritatii si a fluentei (are tendinta de a se balbai) dar foloseste un limbaj care poate fi inteles 23.Dificultati in vorbire, este inteles doar de cei care il cunosc bine 34.Nu vorbeste, se foloseste de gesturi atunci cand vrea sa comunice 4III. Abilitati legate de propria ingrijireHranirea1.Se hraneste singur si isi poate organiza activitatile legate de hranire fara probleme 12. Se hraneste singur si isi poate organiza majoritatea actiunilor legate de hranire, dar are nevoie de ajutor si indrumare 23.Se hraneste singur, dar are nevoie de ajutor in pregatirea mesei , taierea carnii 3 4. Are nevoie de cineva sa il hraneasca ori, daca este lasat singur, se murdareste 4Nevoi personale1.Isi poate purta singur de grija in mod complet si independent- igiena corporala, mersul la toaleta, se imbraca singur si isi alege in mod potrivit hainele 12. Isi poate purta singur de grija, dar are nevoie de verificare si aducere aminte 23.Trebuie ajutat sa se spele, sa se imbrace etc. 34. Depinde de alte persoane pentru realizarea tuturor nevoilor sale personale 4Mobilitate1. Poate merge, alerga si urca scari fara dificultate 12. Poate merge distante lungi ( aproximativ) dar alearga si urca scarile cu dificultate 2 3. Poate merge doar pe distante scurte, oboseste usor 34. Nu poate merge singur 4Folosirea mainilor1.Isi poate folosi mainile si degetele- poate bate un cui cu ciocanul, poate pune ata in ac, poate folosi desfacatorul de conserve 12.Isi poate indeplini majoritatea activitatilor zilnice, activitati ce presupun utilizarea mainilor-descheiatul nasturilor, folosirea cutitului si furculitei, legarea sireturilor 23.Incet si mai degraba stangaci in folosirea mainilor, dar se descurca in activitatile zilnice 34.Isi poate folosi mainile in activitati grosiere sau de loc 4Activitati in jurul casei1.Capabil sa faca majoritatea muncilor din jurul casei fara supraveghere, isi poate face patul, spala si usca vasele, curatarea podelei 12.Incearca sa faca majoritatea muncilor, dar are are nevoie de supraveghere si ajutor in terminarea acestora asa cum trebuie 2 3.Poate sa faca munci simple si repetitive asezarea mesei, stregerea vaselor din bucatarie 34.Incearca sa faca munci simple si repetitive, dar nu le poate termina asa cum trebuie 45.Este incapabil sa indeplinesca orice fel de activitate in gospodarie 5Prepararea hranei1.Isi poate prepara singur si in mod adecvat o larga varietate de feluri de mancare fara supraveghere 1 2.Poate prepara feluri de mancare (calde ) simple, fara supraveghere- isi poate face oua prajite, supe la pachet 23.Isi poate prepara feluri de mancare care nu necesita folosirea aragazului ori cu care persoana cu handicap este obisnuita-cereale, ceaiuri, 3 4.Are nevoie de supraveghere la prepararea felurilor de mancare simple 45.Are nevoie ca altcineva sa-i pregateasca hrana 5IV. Abilitati de trai in comunitateCititul1.Poate citi si urmari o serie de instructiuni scrise (modul de folosire scris pe un pachet de alimente, reteta farmaceutica,etc.) 1 2.Poate citi si reactiona in mod corespunzator la semnele, panourile indicatoare din magazine sau de pe strada 23.Isi poate recunoaste propriul nume scris pe o hartie 34.Recunoaste si alege din sase etichete diferite de pe cutii de cereale, detergent sau conserve alimentare 45.Nu poate recunoaste nimic scris 5Scrisul1.Poate scrie scurte notite 12.Isi poate scrie propriul nume si adresa fara ajutor 23.Poate scrie nume intregi 34.Poate scrie un nume si o adresa prin copiere 45.Incapabil sa scrie 5Masurarea timpului1.Foloseste cu regularitate ceasul pentru a verifica timpul unei actiuni 12.Poate exprima timpul in ore si minute cu ajutorul ceasului 23.Cunoaste sa spuna care este ora folosind un ceas 34.Arata prin comportament ca poate anticipa anumite evenimente din timpul zilei (de ex.:inceputul unei emisiuni TV) 45.Pare sa nu aiba idee despre timp 5 Folosirea banilor1.Este capabil sa foloseasca banii in mod responsabil-nu are dificultati in efectuarea de tranzactii cu bani in activitatile sale zilnice, poate oferi suma exacta si poate verifica restul 12.Poate oferi suma de bani potrivita la pretul afisat al produsului 23.Poate estima cu dificultate ce poate cumpara cu o suma data de bani 3 4.Poate sorta banii dupa valoarea acestora 45.Nu intelege ce sunt banii 5V. Nivelul de dependentaStapanirea nevoilor1.Nu prezinta incontinenta urinara 12.Prezinta incontinenta urinara numai noaptea 23.Prezinta incontinenta urinara 3 Probleme de comportament1.Nu exista probleme de comportament 12.Exista una sau mai multe probleme care apar rar sau nu sunt severe (se raneste, este agresiv, distruge obiecte, are nevoie de multa atentie) 23.Una sau mai multe probleme apar adesea si sunt severe (se raneste, este agresiv, distruge obiecte, are nevoie de multa atentie) 3Alte probleme

Handicapurisuplimentare

TotalIntrebari Scor

7-94

5-63

42

31

Abilitati de comunicare

TotalIntrebari Scor

7-84

5-63

42

2-31

Abilitati legate de propria persoana

TotalIntrebari Scor

20-254

13-193

9-122

6-81

Abilitati de trai in Comunitate

TotalIntrebari Scor

16-204

11-153

7-102

4-61

Scorul obtinut imparte pacientii in doua grupe:- cand toate scorurile unui client se situeaza sub linia zonei umbrite acesta va fi inclus in grupul cu abilitati scazute- cand toate scorurile unui client sunt situate peste linia zonei umbrite acesta va fi inclus in grupul cu abilitati pastrateI.Scorul intre 4 si 7 = capabil de viata independentaII.Scorul intre 8 si 11 = are nevoie de sprijinIII.Scorul intre 12 si 16 = persoane dependente3.SCALE DE RATING GLOBALEDaca pacientul nu doreste sau nu poate sa coopereze, se folosesc impresiile globale ale medicilor. Pentru aceasta se pun intrebari medicilor si persoanelor care ingrijesc zilnic pacientii.3.1.Global Dementia Scale (GDS, Reisberg et al, 1982) gradeaza dementa in sapte nivele, de la absenta declinului cognitiv (Stadiul 1) la dementa foarte severa (Stadiul 7) pe plan cognitiv, fizic si comportamental. GDS este evaluata de un medic care are acces la toate sursele de informare despre pacient. Fiecare etapa este usor de recunoscut si masurat, si poate dura intre doi si sapte ani, astfel incat evolutia lenta spre stadiul final, al imobilismului si al pierderii complete a ratiunii si a intelegerii, poate dura mai mult de douazeci de ani.Stadiul 1 reprezinta normalitatea functionarii creierului si a vietii. In stadiul 2, pacientii se plang de dificultati cognitive moderate analiza si intelegerea problemelor complexe.(de ex. Intelectual de 80 ani care lucreaza inca cu indemanare si succes in domeniul sau, dar este exasperat ca nu reuseste sa inteleaga problemele si tehnologiile noi). Acest stadiu defineste batranetea normala. Majoritatea persoanelor ajunse in stadiul 2 nu trec la stadiul 3.Dintre cei care ajung acolo, prima dificultate survenita este aceea de a rezolva sarcini complexe la serviciu de obicei sarcini cu care erau familiarizati, astfel incat colegii observa ca eficienta lor lasa de dorit-pot lucra mai incet sau cu mai multe greseli decat inainte. Stadiul 3 este etapa incipienta a bolii Alzheimer. Doar jumatate din pacientii aflati in stadiul 3 ajung in stadiul 4. De obicei, stadiul 3 dureaza cam sapte ani, dar poate lipsi complet. In stadiul 3 oamenii se plang ca isi pierd mintile. Ingrijorarea dispare in stadiile ulterioare negarea bolii fiind o problema serioasa. In stadiul 4, bolnavii sufera de Alzheimer incipient sau usor le e greu sa faca fata unora dintre domeniile mai complexe ale vietii de zi cu zi, cum ar fi administrarea finantelor uita sa-si plateasca facturile, au nevoie de ajutor ca sa se organizeze, dar inca mai pot locui acasa, sub supravegherea si ingrijirea familiei si a altora. Dureza de obicei cam doi ani dupa care majoritatea bolnavilor ajung in stadiul 5. Acesta este sindromul Alzheimer moderat. De-acum pacientii nu mai pot lua nici cele mai simple decizii in viata de zi cu zi. Nu reusesc sa faca cumparaturi, sa se orienteze fara ajutor. Desi pot parea normali cunostintelor trecatoare, nu-si mai amintesc scolile unde au invatat, numele sefului statului, sau propria adresa. Stadiul 5 dureaza cam optsprezece luni. In stadiul 6, bolnavii nu se mai pot imbraca fara ajutor, nu se mai pot spala, au nevoie de o persoana care sa-i ajute la toaleta. Stadiul 6 este perioada cind povara incepe sa fie insuportabila pentru familie. Spre sfarsitul stadiului 6, bolnavii devin incontinenti. Schimbarile emotionale variaza de la un pacient la altul. Scenariile tipice bolii sunt Oamenii fura lucruri, Asta nu e casa mea. Etapa 6 dureaza intre doi si trei ani apoi se continua cu etapa 7. In aceasta faza finala, incepe sa se piarda capacitatea de a vorbi. Pierderea capacitatii de a vorbi este urmata de disparitia celei de a merge. Isi pierd expresiile faciale, ultima fiind capacitatea de a zambi. Aptitudinile pe care pacientul le-a dobandit la inceputul vietii se pierd exact in ordinea inversa invatarii lor, cam in acelasi timp. Majoritatea pacientilor sucomba in al doilea sau al treilea an al stadiului 7, dar uneori poate dura opt ani sau mai mult. Stadiile GDS se pot corela aproximativ cu scorurile MMSE. 3.2.Brief Cognitive Rating Scale (BCRS, Reisberg et al, 1982) este un instrument de utilizat cu GDS ( Global Deterioration Scale) pentru a stadializa persoana care sufera de demente degenerative. Acest instrument investigheaza cinci arii diferite Axe patru cognitive si una functionala. Pentru primele patru axe cel care aplica testul pune o varietate de intrebari pentru a determina nivelul afectarii. Rezultatul celei de-a cincea axe se determina prin observatie. Dupa ce se determina scorul pentru pentru fiecare axa, totalul se divide la 5; raspunsul corespunde unui stadiu al GDS.

Scalele schimbarilor globale identifica o modificare destul de importanta ca sa fie semnificativa spre a putea arata ce sanse are tratamentul de a ameliora calitatea vietii celor ce sufera de dementa. Totusi, ele raman aproximative si de aceea sunt necesare scale care sa masoare comportamentul si activitatile vietii cotidiene.Principalul motiv al existentei tuturor scalelor este ca dementa sa poata fi masurata.Cu toate ca specialistii beneficiaza de aceste instrumente, medicii nu-si suspenda judecata clinica, ci pornesc de la problemele particulare ale pacientului probleme ce difera de la un cazla altul. Stadiul si gravitatea dementei devin tot mai evidente pe masura ce trece timpul, iar valoarea de necesitate a scalelor este inlocuita de cea academica.

3.3.GRILA NATIONALA DE EVALUARE A NEVOILOR PERSOANELOR VARSTNICECriteriile de incadrare in gradede dependentaNu necesita supraveghere sau ajutorNecesita supraveghere temporara si / sau ajutor partialNecesita supraveghere permanenta si/ sau ajutor integral

EVALUAREA AUTONOMIEI

A.Evaluarea statusului functional

A.I.Activitati de baza ale vietii de zi cu zi 0 1 2

1.Igiena corporala,toaleta generala/intima/specialaautonomajutor partialse realizeaza numai cu ajutor

2.Imbracat/dezbracatautonomautonom pentru imbracat;trebuie incaltat se realizeaza numai cu ajutor

3.Alimentatiemananca singur ajutor pentru taiat carne,fructe,painese realizeaza numai cu ajutor

4.Igiena eliminarilor(continenta)autonomincontinenta ocazionalaincontinent

5.Mobilizareautonomnecesita ajutorimobilizat

6.Deplasare in interiorautonomnecesita ajutorpartialnu se deplaseza fara ajutor

7.Deplasare in exteriorautonomnecesita ajutor partialnu se deplaseza fara ajutor

8.Comunicare (utilizarea telefonului, sonerie, etc.)utilizare normala a mijloacelor de comunicarenu uitlizeaza spontan mijloacele de comunicareincapabil de a utiliza mijloace de comunicare

A.II.Activitati instrumentale 0 1 2

1.Prepararea hranei (capacitatea de a-si prepara singur hrana)prevede,preparasi seveste mesele in mod normalnecesita ajutor partialmasa este preparata siservita de alta persoana

2.Activitati de menaj efectueazasingur activitatile menajereefectueazapartial activitati usoareincapabil sa efectuezeactivitati menajere

3.Gestiunea si administrareabugetului si bunurilorgestioneaza in mod autonom finantele propriinecesita ajutor pentru operatiuni financiare mai complexeincapabil de a-si gestiona bunurile si de a utiliza banii

4.Efectuarea cumparaturilorefectueaza singur cumparaturileefectueaza un numar limitat si/sau necesita insotitorincapabil de a face cumparaturi

5.Respectarea tratamentului medicalia medicamentele in mod corect(dozaj si ritm)ia medicamentele daca sunt pregatite de altcinevaincapabil sa ia singur medicamentele

6.Utilizarea mijloacelor de transportutilizeaza mijloacele de transport public sau conduce propria masinautilizeaza transportul in comun numai insotitse deplaseazaputin, numai insotit, in taxi sau in masina

7.Activitati de timp liber(culturale,intelectuale, fizice, etc. solitare-sau in grup)realizeaza in mod curentrealizeaza fara participare spontananu realizeaza si nu participa la astfel de activitati

B.Evaluarea statusului senzorial si psihoafectiv 0 1 2

1.Acuitate vizualasuficient de buna pentru a scrie, citi, lucra manual,etc.distinge fetele suficient pentru a se orienta si evita obstacolelevede numai umbre si lumini:cecitate

2.Acuitate auditivaaude bineaude numai vocea puternicasau aude numai cu protezaaude sunetele/ nu intelege cuvintele/surditate

3.Deficiente de vorbirefaradisfazieafazie

4.Orientareorientat in timp si spatiudezorientat in timpdezorientat in spatiu si /saufata de alte persoane

5.Memoriefara tulburari de memorieprezinta tulburari medii,benigneprezinta tulburari severe

6.Judecataintactadiminuatagrav alterata

7.Coerentapastrata in totalitatepastrata partialincoerenta

8.Comportamentnormaltulburari medii(hipoactiv,hiperactiv)tulburari grave

Tulburari afective(prezenta depresiei)faradepresie mediedepresie majora

Pentru fiecare activitate evaluata se identifica trei posibilitati:0 activitate facuta fara ajutor, in mod obisnuit si corect; nu necesita ajutor.1 activitate facuta cu ajutor partial si / sau mai putin corect; necesita supraveghere temporara si / sau ajutor partial.2 activitate facuta numai cu ajutor; necesita supraveghere permanenta si / sau ajutor integral.Gradele de dependenta se stabilesc pa baza criteriilor mentionate in grila, fiecare activitate se cuantifica cu cifrele 0,1,2 si rezulta :Gradul IA persoanele care si-au pierdut autonomia mentala, corporala, locomotorie, sociala si pentru care este necesara prezenta continua a personalului de ingrijire ;Gradul IB - persoanele imobilizate, lucide sau ale caror functii mentale nu sunt in totalitate alterate si care necesita supraveghere si ingrijire medicala pentru marea majoritate a activitatilor vietii curente, noapte si zi. Aceste persoane nu isi pot efectua singure activitatile de baza de zi cu zi.Gradul IC - persoanele cu tulburari mentale grave (demente), care si-au conservat in totalitate sau in mod semnificativ facultatile locomotorii, precum si unele gesturi cotidiene pe care le efectueaza numai stimulate. Necesita o supraveghere permanenta, ingrijiri destinate tulburarilor de comportament, precum si ingrijiri regulate pentru unele dintre activitatile de igiena corporala.Gradul IIA - persoanele care si-au conservat autonomia mentala si partial autonomia locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi.Gradul IIB - persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat in picioare, dar care, o data ridicate, se pot deplasa in interiorul camerei de locuit si necesita ajutor partial pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi.Gradul IIC - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sa fie ajutate pentru activitatile de igiena corporala si pentru activitatile instrumentale.Gradul IIIA - persoanele care se deplaseaza singure in interiorul locuintei, se alimenteaza si se imbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activitatile instrumentale ale vietii de zi cu zi. In situatia in care aceste persoane sunt gazduite intr-un camin pentru persoane varstnice ele sunt considerate independente.Gradul IIIB - persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activitatile vietii cotidiene. Ingrijirea persoanelor varstnice in camin se poate realiza dupa cum urmeaza:- persoanele incadrate in gradele de dependenta IA, IB si IC sunt ingrijite in sectii pentru persoane dependente;- persoanele incadrate in gradele de dependenta IIA, IIB si IIC sunt ingrijite in sectii pentru persoane semidependente.- persoanele incadrate in gradele de dependeta IIIA si IIIB sunt ingrijite in sectii pentru persoane independente.Grila mai contine date de stare civila ale persoanei evaluate, despre sistemul relatiilor sociale, evaluare sociala si economica, evaluarea starii de sanatate somatice.

SURSA: http://www.dementia-assessment.com.au/cognitive/Cognition Assessment Measures Modified Mini Mental Exam (3MS) Purpose: The Modified Mini Mental (3MS) was designed and validated to replace the Mini Mental (MMSE). The Australian government's assessment of the Mini Mental (MMSE) in DOMS 2007 found the Mini Mental to have serious validity issues. The Modified Mini Mental (3MS) addresses those issues and is a longer form. It takes five more minutes to administer.Admin Time: 15 minUser Friendly: HighAdministered by: Qualified health-care professional (at least trained in the Mini Mental) interviews the patient using a standard set of questions. Scoring takes 5 min.Most Appropriate: Acute, Primary, Community, and Residential Care to assess global cognitive status in older people. The 3Ms can be used to track cognition trend over time. The 3MS can be used any time the Mini Mental is considered and a valid measure of cognition is desired.Downloads: 3MS Manual 3MS Quiz A 3MS Quiz B 3MS Answers Sheet 3MS Answer Keys 3MS Record Form Side 1 3MS Record Form Side 2 3MS New Improved Format The Alzheimers Disease Assessment Scale- Cognition (ADAS-Cog)Purpose:To evaluate cognitive impairment in the assessment of Alzheimers disease. Recommended for second stage or more detailed assessments and/or for particular research evaluations rather than for applications in routine care settings.Admin time: 30-45 minUser Friendly: MediumAdministered by: Staff with specialist qualifications - Interviewer administered. Requires additional training.Most Appropriate: Usually administered by a neuropsychologist or psychologist with appropriate training. Downloads: ADAS Scale, Scoring and Manual (pdf)Guidelines: 2. The statement: Used with permission from the NIA Alzheimers Disease Cooperative Study (NIA Grant AG10483). Please note that the ADAScog itself is not an ADCS-generated instrument, but the additional tasks of the maze and number cancellation are, and should be recognized with the above statement2. The following reference for the maze and number cancellation tasks:Mohs, R.; Knopman, D.; Petersen, R.; Ferris, S.; Ernesto, C.; Grundman, M.; Sano, M.; Bieliauskas, L.; Geldmacher, D.; Clark, C.; Thal, L.; and the ADCS. Development of Cognitive Instruments for Use in Clinical Trials of Antidementia Drugs: Additions to the Alzheimers Disease Assessment Scale That Broadens its Scope. Alzheimers Disease and Associated Disorders, 1997, Volume 11 (S2): S13-S21. General Practitioner Assessment of Cognition (GPCOG)Is recommended because of its usefulness in the primary care setting. Purpose: A reliable, valid and efficient instrument to screen for dementia in primary care settings.Admin time: Less than 4 minutes to administer to a patient and 2 minutes to interview a care-giver.User Friendly: HighAdministered by: GP, Practice Nurse, or Nurse Practitioner.Most Appropriate: Primary and Residential Care Downloads: GPCOG Website GPCOG Scale Psychogeriatric Assessment Scale (PAS)Added post DOMS 2007 Purpose:Cognitive screening tool to assess level of cognitive impairment/decline. The Scale also assesses stroke and behaviour change.Admin time: 10-20 minUser Friendly: HighAdministered by:Interviewer administereddata is routinely collected by nursing home staff trained in assessment as part of entry into care facilitie as per FICA. There are two scales, i.e. interview with resident and interview with care giver.Most Appropriate: Nursing HomesDownloads: PAS Scale (pdf) PAS Manual/Guidelines (pdf) PAS Demo (Youtube) This video demonstrates how to conduct the assessment. Because the scoring and interpretation is so important please refer to the PAS Manual/Guidelines above. Rowland Universal Dementia Assessment Scale (RUDAS)Designed to enable the easy translation of the items into other languages and to be culture fair--it is recommended for use with those from culturally and linguistically diverse backgrounds.Purpose: Short cognitive screening tool, for assessment of dementia.Admin time: 10 minUser Friendly: HighAdministered by: Interviewer administered, patient response questionnaire.Most Appropriate: Primary, Community and Residential Care. A short cognitive screening instrument designed to minimise the effects of cultural learning and language diversity on the assessment of baseline cognitive performance. The respondent is encouraged to communicate in their first language. Therefore, the use of an interpreter is important. (The RUDAS, however, contains an item on judgement that may be inappropriate for remote Indigenous situations.)Downloads: RUDAS Scale (pdf) RUDAS Scoring (pdf) Kimberley Indigenous Cognitive Assessment (KICA-Cog)Purpose: The only validated dementia assessment tool for older indigenous Australians.Admin time: 10 min with 18 questionsUser Friendly: HighAdministered by: Interviewer administered, patient response questionnaire.Most Appropriate: Primary, Community and Residential Care. In remote communities for those age 45 and older, when other instruments are not appropriate.Downloads: KICA Scales/Guidelines (pdf) Montreal Cognitive Assessment (MoCA)(Added since DOMS 2007) Is recommended because of its usefulness as a quick Mild Cognitive Impairment (MCI) assessment.Purpose: A reliable, valid and efficient instrument to use for screening, diagnosis and tracking of mild cognitive impairment. Not as useful for assessing more advanced stages of Alzheimers Disease.Admin time: 10 - 20 minutes to administer .User Friendly: HighAdministered by: Clinicians in all settings.Most Appropriate: Primary, Acute and residential settings.The MOCA was designed as a rapid screening instrument for mild cognitive dysfunction. It assesses different cognitive domains: attention and concentration, executive functions, memory, language, visuo-constructional skills, conceptual thinking, calculations and orientation. It has excellent psychometric properties and has become a widely used screening instrument for mild cognitive impairment (Smith, Gildeh & Holmes, 2007). Available in 31 languages.Downloads: MoCA Instructions - English MoCA Test - English