Scala Eca Bretonneau

8
SCALA ECA BRETONNEAU Scala permite explorarea copiilor autisti prin prisma a 7 domenii comportamentale. Scala ECA este destinata observarii copilului in cadrul micului grup in care este inclus in mod obisnuit. Fiecare item este cotat de la 0 la 4 in functie de frecventa aparitiei simptomelor - 0 – nu apare niciodata - 1 – uneori - 2 – deseori - 3 – foarte des - 4 – permanent In partea de jos a foii de cotare se noteaza remarci, observatii, unele simptome care nu figureaza in scala, sau evenimente care pot schimba cotarea. I. IZOLAREA DE TIP AUTIST 1. Cauta izolarea: se retrage intr-un colt intrerupe relationarea ramane in lumea lui 2. ii ignora pe ceilalti: nu le acorda atentie pare a nu-i auzi nu raspunde la solicitarile adultului copil prea cuminte, indiferent reactiile comportamentale sunt denaturate, retardate 3. interactiune sociala insuficienta nu se joaca nu initiaza jocuri, apropieri spontane utilizeaza adultii ca pe un obiect nu cauta companie nu este capabil sa intretina interactiuni sociale 4. privire inadecvata contact vizual absent, se uita cu coada ochiului, pe furis se uita fix la obiecte, se uita insistent fixandu-si privirea pe o persoana in mod nejustificat priveste fugitiv priveste prin persoana, privire vida, transparenta II. TULBURARI ALE COMUNICARII VERBALE SAU NONVERBALE 5. nu face eforturi de comunicare orala scoram intentia copilului autist de a comunica, nu are intentia de a comunica aprecierea tentativelor de comunicare, incercarea de comunicare verbala nu se afla la nivelul de dezvoltare al limbajului

Transcript of Scala Eca Bretonneau

Page 1: Scala Eca Bretonneau

SCALA ECA BRETONNEAU

Scala permite explorarea copiilor autisti prin prisma a 7 domenii comportamentale. Scala ECA este destinata observarii copilului in cadrul micului grup in care este inclus in mod obisnuit.

Fiecare item este cotat de la 0 la 4 in functie de frecventa aparitiei simptomelor- 0 – nu apare niciodata- 1 – uneori- 2 – deseori - 3 – foarte des - 4 – permanent In partea de jos a foii de cotare se noteaza remarci, observatii, unele simptome care nu figureaza in scala,

sau evenimente care pot schimba cotarea.

I. IZOLAREA DE TIP AUTIST1. Cauta izolarea:

se retrage intr-un colt intrerupe relationarea ramane in lumea lui

2. ii ignora pe ceilalti: nu le acorda atentie pare a nu-i auzi nu raspunde la solicitarile adultului copil prea cuminte, indiferent reactiile comportamentale sunt denaturate, retardate

3. interactiune sociala insuficienta nu se joaca nu initiaza jocuri, apropieri spontane utilizeaza adultii ca pe un obiect nu cauta companie nu este capabil sa intretina interactiuni sociale

4. privire inadecvata contact vizual absent, se uita cu coada ochiului, pe furis se uita fix la obiecte, se uita insistent fixandu-si privirea pe o persoana in mod nejustificat priveste fugitiv priveste prin persoana, privire vida, transparenta

II. TULBURARI ALE COMUNICARII VERBALE SAU NONVERBALE5. nu face eforturi de comunicare orala

scoram intentia copilului autist de a comunica, nu are intentia de a comunica aprecierea tentativelor de comunicare, incercarea de comunicare verbala nu se afla la

nivelul de dezvoltare al limbajului un copil care a achizitionat deja limbajulpoate sa nu faca efort, dar poate avea manifestari

ecolalice (poate spune perfect cuvinte, dar nu le foloseste spontan) un copil care nu a achizitionat limbajul poate face efort de a comunica si atunci scoram

intentia de a comunica, nu nivelul de dezvoltare al limbajului.6. dificultati de comunicare prin gesturi si mimica

expresie imobila a fetei, fata rece, fata de gheata nu prezinta reactii posturale anticipative cand este luat in brate daca limbajul este prezent nu utilizeaza cu frecventa normala expresia faciala, vocala si

gestuala nu-si agita mana in directia obiectului dorit, nu stie sa indice precis ceea ce ar dori prin

gesturi, atitudine si privire unii pot sa nu aiba expresie imobila a fetei dar nu este utilizata mana pentru a indica

obiectul dorit7. Emisii vocale stereotipe, ecolalia

Page 2: Scala Eca Bretonneau

imediata sau intarziata inversarea persoanei de la pers I la persoana II cuvintele folosite nu au valoare comunicationala inlantuire de cuvinte sau propozitii pornind de la cuvinte cheie cu sau fara legatura

(cuvinte auzite intr-o anumita grupa, la persoanal sau in familie, la televizor, si pe care le foloseste cand vede acel grup)

emisia unor sunete stereotipe cu ritm sacadat in momentele de deruta, bucurie sau in orice moment

III. REACTII BIZARE LA MEDIU8. lipsa initiativei, activitate spontana redusa

nesolicitat, copilul nu-si creaza un joc de la sine copil pasiv, neinteresat, lentoare

9. tulburari ale conduitei fata de obiecte si jucarii ignora obiectele sau se intereseaza de ele in mod fugitiv foloseste in maniera inadecvata obiectele, utilizeaza doar o parte a jucariei, bate jucaria baga jucaria in gura, o linge, o miroase, o musca lasa obiectele sa cada in mod pasiv atinge bizar obiectul aduna tot ce gaseste, ofera tot ce gaseste

10. intoleranta la schimbare exigenta imperioasa ca totul sa ramana neschimbat reactii de frustrare la intreruperea unor activitati preferate nemultumire din cauza unei asteptari nesatisfacute

IV. MOTRICITATE PERTURBATA11. activitati senzorio – motrii stereotipe

prezente in cadrul activitatilor, dar si in mers sau atunci cand copilul sta in diverse pozitii mers pe varful picioarelor, copiii autisti nu au siguranta cand pasesc si de aceea pipaie cu

varful altii au un mers cu aruncaturi inainte a corpului loviri cu spatele de perete stereotipii manifestate in fata ochilor jocul ochilor in soare miroase, priveste mainile

12. agitatie, turbulenta aceste simptome tulbura momentele de activitate sau de repaus agitatie necontrolata, fara scop turbulenta, copilul este zgomotos, exagrat in manifestari verbale (tipat, urlet)

13. mimica, postura si mers bizar bizareria se poate extinde si la activitate, grimase, miscari faciale bizare, postura, corpul

tinut in jos postura neechilibrata, destindere corporala violenta absenta anticipatiei corporale (cand mama vrea sa-l ia in brate el nu intinde bratele) mers bizar, misi sarituri, mers pe varfuri, pe calcaie fuge descriind cercuri, merge tarand picioarele, mers intr-o parte, miscari de proiectie inainte a intregului corp

V. REACTII AFECTIVE INADECVATE14. autoagresivitate

se automutileaza, se zgarie, se musca, se pisca se loveste cu capul de perete si de podea isi trage palme, se lasa sa cada cu putere se tranteste pe jos

Page 3: Scala Eca Bretonneau

se zgarie pe fata se loveste cu mainile pe cap

15. heteroagresivitate musca, zgarie, loveste pe altii

16. semne de angoasa ras nervos, plansete ca semn ca ar putea sa i se intample ceva, dar in mod nejustificat el

crede acest lucru aspect temator, ingrijorat, capul in jos mers fara scop tremuraturi la nivelul somatic stari specifice: vomat, tulburari de tranzit intestinal, transpiratie,

hiperpnee17. tulburari de dispozitie

saracia registrului emotional alternata emotiilor contrare plans si ras nemotivat, bizar – apare fara nici un motiv aparent, din senin

VI. TULBURARI ALE FUNCTIILOR INSTINCTUALE18. tulburari ale conduitelor alimentare

tulburari calitative si/sau cantitative indiferenta pasiva – se lasa hranit fara participare afectiva. Mesteca si inghite mecanic,

nu se bucura si nici nu se opune refuzul activ – urla la vederea mancarii, tipa, intoarce capul, se opune gesticuland alege exclusiv anumite tipuri sau feluri de mancare mananca altceva decat mancare, alimente – pamant, nisip, frunze, melci, pietricele, hartie varsaturi mananca dezordonat, murdareste hainele, varsa farfuria cu mancare manifesta ritualuri – doar mama la 5 dimineata ii face pe aragaz gustarea preferata,

mananca numai mancare gatita de mama, mananca numai mancare alba absenta gustului bulimie

VII. TULBURARI ALE ATENTIEI, PERCEPTIEI SI FUNCTIILOR INTELECTUALE19. fixare dificila a atentiei

nu se concentreaza integrare lenta intr-o activitate, in functie de interesele sale nu finalizeaza sarcinile nu percepe consemnele sau le percepe cu o usoara intarziere raspunsuri intarziate (ii dam timp pentru reactie, pentru a raspunde). Daca i se propune o activitate, nu-si fixeaza atentia, e distrat, nu raspunde la ceea ce i se

cere Atentie anormala – acorda atentie unor detalii nesemnificative, atentie acordata

bazaitului neonului, nu vorbeste adulutului fiind atent la masinile de pe starada, sau la surse sonore nesemnificative

Acorda atentie propriilor productii verbale, sonore Atentia este labila, modificarile atentiei sunt provocate si de schimbarile din mediu

20. bizarerii ale auditiei rol privilegiat al functiilor auditive in relatie cu lumea exterioara sensibilitate excesiva sau insuficienta la zgomote, sunete, apeluri reactii paradoxale – nu intoarce capul la trantirea usii, la zgomote puternice, la numele

sau, dar intoarce capul la sunetul pe care il face mototolirea unei hartii

Page 4: Scala Eca Bretonneau

nume.....................prenume...........................data nasterii...................................................data examinarii..............................................

0 – niciodata 1 – uneori 2 – deseori 3 – foarte des 4 – permanent 0 1 2 3 4

1 Cauta izolarea

2 Ii ignora pe ceilallti

3 Interactiune sociala insuficienta

4 Privire inadecvata

5 Nu face eforturi de comunicare orala

6 Dificultati de comunicare prin gesturi si mimica

7 Emisii verbale stereotipe, ecolalia

8 Lipsa initiativei, activitate spontana redusa

9 Tulburari ale conduitei fata de obiecte si jucarii

10 Intoleranta la schimbare

11 Activitati senzorio-motorii stereotipe

12 Agitatie, turbulenta

13 Mimica, postura si mers bizar

14 Autoagresivitate

15 Heteroagresivitate

16 Semne de angoasa

17 Tulburari de dispozitie

18 Tulburari ale conduitelor alimentare

19 Fixare dificila a atentiei

20 Bizarerii ale auditiei

Profil simptomatologic

Page 5: Scala Eca Bretonneau

Scala ECA rezuma evaluarea facuta de clinician. Cotarea diverselor simptome permite obtinerea unui portret, profil simptomatic pentru un copil, la un moment dat. Datorita simplitatii sale, scala este esentialmente descriptiva. Ea permite realizarea unor rezumate observative precise. Notele atribuite simptomelor le confera acestora o dimensiune la care pot fi urmarite variatiile, pornindu-se de la cateva luni, la cativa ani. Analiza acestor variatii prezentate foarte concret, permite imbogatirea informatiilor legate de traiectorile evolutive intelectuale ale copiilor. De asemenea este posibila evaluarea copiilor in situatii diferite: in grupul sau de la centru, in cadrul terapiei de acasa, in cabinetul psihologic. Daca rezultatele lor sunt pozitive sau negative, omogene sau disociate, confruntarea lor permite initierea discutiilor legate de cea mai eficienta strategie.

In momentul in care utilizam aceasta scala aplicand-o la intervale constante de 1 luna sau de 3 luni, cotarea se face pe ultimul interval.

Este o scala descriptiva- urmareste evolutia pe orizontala (in medii diferite, dar in aceeasi perioada de timp)- evolutia pe verticala (in timp)Aceasta scala nu permite diagnosticarea. Este o scala de urmarire a evolutiei copilului.

 

L'échelle ECA - échelle d'Evaluation du Comportement Autistique - a été créée par l'équipe du Pr. Gilbert Lelord en 1989 au sein du centre du CHU Bretonneau de Tours. Elle a pour objectif d'évaluer des symptômes chez des enfants chcez lesquels un trouble envahissant du développement est soupçonné.

Cet instrument est une nouvelle version d'une échelle plusieurs fois réévaluée en fonction de l'évolution des connaissances sur l'autisme, la ERC, établie pour la première fois par la même équipe en 1976. Le premier avantage de cette échelle est sa réédition régulière. Sa dernière version date de 1997 et a été mise au point par C. Barthélémy.

Cette échelle comporte 29 items présentés dans un tableau regroupant les principaux signes de l'autisme décrits à l'aide du DSM. Le Pr. Sauvage (1988) la présente comme un résumé de l'évaluation psychiatrique réalisée par le clinicien, l'interne ou l'infirmière à l'hôpital ou dans un service de jour. Les cotateurs sont aidés par un glossaire donnant la signification de chaque item de telle sorte qu'ils puissent rapidement l'utiliser sans avoir recours à d'autres documents. Chaque item est coté de 0 à 4 (0 : le trouble n'est jamais observé, 1 : quelque fois, 2 : souvent, 3 : très souvent, 4 : toujours).

Items1. Recherche l'isolement2. Ignore les autres3. Interaction sociale insuffisante4. Regard inadéquat5. Ne s'efforce pas de communiquer par la voix et la parole6. Difficulté à communiquer par les gestes et la mimique7. Emissions vocales ou verbales stéréotypées; écholalies8. Manque d'initiative. Activité spontanée réduite9. Trouble des conduites vis-à-vis des objets, de la poupée

Page 6: Scala Eca Bretonneau

10. Utilise les objets de manière irrésistible et/ou ritualisée11. Intolérance au changement, à la frustration12. Activité sensori-motrice stéréotypée13. Agitation, turbulence14. Mimique, posture, démarche, bizarres15. Autoagressivité16. Hétéroagressivité17. Petits signes d'angoisse18. Troubles de l'humeur19. Trouble des conduites alimentaires20. N'essaie pas d'être propre (selles, urines). Jeux fécaux21. Activités corporelles particulières22. Troubles du sommeil23. Attention difficile à fixer, détournée24. Bizzarreries de l'audition25. Variabilité26. N'imite pas les gestes, la voix d'autrui27. Enfant trop mou, amorphe28. Ne partage pas les émotions29. Sensibilité paradoxale au toucher, aux contacts corporels

En 1981-1982, une adaptation de cette échelle a été réalisée pour les tout-petits (0-3 ans) : l'ECA-N (N = Nourrissons). Elle comporte 33 items. Les modifications concernent les items définis comme les plus caractéristiques chez les très jeunes enfants : l'absence de sourire, de contact par le regard, d'imitation des gestes ou de la voix d'autrui; l'hypotonie, la non-différenciation des personnes, l'absence de manifestations des émotions...

La cotation est réalisée selon une technique d'observation directe mais un travail rétrospectif peut également être appliqué à partir de films familiaux. Cette dernière méthode permet l'analyse simultanée des documents par plusieurs cliniciencs (5 à 8 en moyenne). Ces cotations réalisées et discutées en commun permettent l'harmonisation des jugements cliniques et l'homogénéité des résultats.

Cet instrument n'est pas considéré comme un outil diagnostic mais comme un complément, une aide au diagnostic.

L'utilisation d'une échelle quantitative permet d'évaluer l'intensité du syndrome de manière globale mais également pour chacun des items. Elle permet de définir des secteurs de comportements où les manifestations sont particulièrement inadaptées. L'évolution des notes comportementales peut ensuite être perçue au cours de la prise en charge en faisant repasser l'évaluation régulièrement.

"Elle est au moins en apparence, une échelle "négative" puisqu'elle évalue des troubles dont on attend la diminution" (Sauvage et al., 1995)

BIBLIOGRAPHIE

SAUVAGE D. , Autisme du nourrisson et du jeune enfant, Masson, 1988