S.C. Filiala Cod document: 8036 pag. 1/78 ICEMENERG S.A. Seria …arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Cod document: 8036 S.C. Filiala ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0

pag. 1/78


pag. 2/78

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL

“CONSTRUIRE PARC EOLIAN SMÂRDAN” PE AMPLASAMENTUL SITUAT ÎN EXTRAVILANUL COMUNEI

SMÂRDAN, SAT SMÂRDAN, JUDEŢUL GALAŢI

TITULAR: S.C. GENERA AVANTE S.R.L. Bucureşti

PROIECTANT: S.C. A.I.N. ACTIVE S.R.L. Braşov

ELABORATOR: S.C. Filiala ICEMENERG S.A. Bucureşti

MAI 2011


pag. 3/78

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE......................................................................................................... 5

1.1. Titularul proiectului ................................................................................................................. 5

1.2. Elaboratorului studiului de evaluare a impactului asupra mediului ................................... 5

1.3. Denumirea proiectului............................................................................................................. 5

1.4. Descrierea proiectului............................................................................................................. 6

1.5. Durata etapei de funcţionare. ................................................................................................. 9

1.6. Producţia de energie electrică ............................................................................................... 9

1.7. Materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ....................................................... 10

1.8. Poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă........ 11

1.9. Alegerea amplasamentului. .................................................................................................. 12

1.10. Informaţii privind planificarea/amenajarea teritoriului în zona amplasamentului.......... 19

1.11. Conectarea la infrastructura locală. ................................................................................... 19

2. PROCESE TEHNOLOGICE.................................................................................................... 20

2.1. Procese tehnologice de producţie....................................................................................... 20

2.2. Activităţi de dezafectare. ...................................................................................................... 33

3. DEŞEURI................................................................................................................................. 33

3.1. Perioada de construcţie a parcului eolian .......................................................................... 33

3.2. Perioada de exploatare a parcului eolian............................................................................ 37

3.3. După încetarea activităţii. ..................................................................................................... 39

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE ............................................................................................ 40

4.1. Apa.......................................................................................................................................... 42

4.2. Aer........................................................................................................................................... 46

4.3. Sol ........................................................................................................................................... 51


pag. 4/78

4.4. Geologia subsolului .............................................................................................................. 55

4.5. Biodiversitatea....................................................................................................................... 58

4.6. Peisajul ................................................................................................................................... 64

4.7. Mediul social si economic .................................................................................................... 67

4.8. Zgomotul ................................................................................................................................ 68

4.9. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ................................................................ 69

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................... 70

6. MONITORIZAREA .................................................................................................................. 71

7. SITUAŢII DE RISC .................................................................................................................. 72

8. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ................................................................................ 73

ANEXA................................................................................................................................................ 78


pag. 5/78

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

− S.C. GENERA AVANTE S.R.L.

− Adresa: Str. Nicolae Iorga nr. 8-10, Bucureşti

− Nr. înmatriculare R.C. : J40/4246/2008

1.2. Proiectantul

− S.C. A.I.N. ACTIVE S.R.L. Braşov

− Adresa: Str. Ioan Clopoţel, nr. 14 Braşov

− Nr. Registrul Comertului: J08/1183/2009

− Telefon: 0268415181; fax: 0268474665

1.3. Elaboratorului studiului de evaluare a impactului asupra mediului

− S.C. Filiala ICEMENERG S.A. Bucureşti

− Adresa: Bd. Energeticienilor nr. 8, sector 3, Bucureşti;

− telefon: 021 346 06 91, fax: 021 346 03 84

− Persoana de contact: Gheorghe Păuna

S.C. Filiala ICEMENERG S.A. este înscrisă în Registrul Naţional al Elaboratorilor de

Studii pentru Protecţia Mediului la poziţia 36, pentru elaboare de: Rapoarte de mediu,

Rapoarte privind impactul asupra mediului, Bilanţuri de mediu, Rapoarte de amplasament şi

Rapoarte de securitate.

1.4. Denumirea proiectului

"Construire Parc eolian Smârdan”, în vecinătatea localităţii Smârdan, judeţul Galaţi.


pag. 6/78

1.4. Descrierea proiectului

Proiectul urmăreşte realizarea unui parc eolian în judeţul Galaţi, într-o zonă colinară

aflată pe teritoriul administrativ al comunei Smârdan. Parcul eolian va avea în componenţă un

număr de 18 de turbine eoliene cu o putere electrică instalată de 54 MW.

Turbinele eoliene vor fi amplasate pe o serie de terenuri situate în zona comunei

Smârdan şi pentru care beneficiarul a încheiat cu proprietarii acestora Promisiuni Bilaterale

de Închiriere pe o perioadă de 49 de ani. Instalaţiile eoliene vor fi distribuite pe amplasament

în funcţie de condiţiile tehnice de funcţionare, în două zone dispuse de o parte şi de alta a

localităţii Smârdan şi a localitaţii Kogălniceanu. Zona din dreapta are o suprafaţă totală de

296,260 ha, iar cea din stânga (pe direcţia Sud-Nord) are o suprafaţă de 141,75 ha. Din

întreaga suprafaţă de teren a amplasamentului numai o mică parte va fi scoasă din circuitul

agricol pentru amplasarea echipamentelor şi instalaţiilor parcului eolian (circa 1,7 ha).

Fig. 1.4.1. Amplasarea în cadrul

judeţului Galaţi Fig. 1.4.2. Plan de încadrare în teritoriul judeţului Galaţi


pag. 7/78

Fig. 1.4.3. Zona amplasamentului Parcului Eolian SMÂRDAN– vedere din satelit

Coordonatele geografice ale celor două locaţii sunt 45º 29’ 25” latitudine nordică şi 27º

55’ 42” logitudine estică, respectiv 45º 30’ 17” latitudine nordică şi 27º 56’ 54” longitudine

estică.

Amplasarea turbinelor eoliene se regăseşte în planul de situaţie anexat:

Accesul în zonă se face de pe drumul judeţean 255C care străbate localităţile Smârdan

şi Mihail Kogălniceanu şi pe drumurile de exploatare agricolă din zonă.


pag. 8/78

Finalizarea şi punerea în funcţiune a parcului eolian va permite valorificarea

potenţialului eolian al zonei, cu consecinţe benefice asupra factorilor de mediu ca urmare a înlocuirii energiei electrice produse în instalaţiile termoenergetice cu energie “verde”.

Derularea proiectului va include următoarele etape:

- Ianuarie 2009 - Decembrie 2009 - Măsurători pentru determinarea potenţialului eolian

pe amplasament;

- Ianuarie 2010 - Septembrie 2011 - Obţinerea autorizaţiilor necesare pentru realizarea

proiectului;

- Octombrie 2011 – Începerea activităţilor privind amenajarea zonei şi instalarea

primelor turbine eoliene;

- 2012 - Punerea în funcţiune a primelor turbine eoliene.

Dezafectarea parcului eolian presupune demontarea turbinelor eoliene, evacuarea

subansamblelor de pe amplasament, eliminarea canalelor şi traseelor de cabluri electrice,

aducerea amplasamentului la starea iniţială prin dezafectarea fundaţiilor turbinelor eoliene şi

a celorlalte construcţii (staţii electrice, cameră de comandă), reducerea lăţimii drumurilor

agricole modernizate până la valoarea necesară exploatării agricole, desfiinţarea drumurilor

de acces devenite inutile pentru scopuri strict agricole, acoperirea cu teren fertil a zonelor

afectate.

După dezafectarea parcului eolian nu vor fi necesare măsuri suplimentare pentru

monitorizarea factorilor de mediu.


pag. 9/78

1.5. Durata etapei de funcţionare.

Durata de viaţă a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani. Conform

specificaţiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaţă a unei turbine eoliene este de

aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de utilizare nu este atinsă deoarece evoluţia

exponenţială a realizărilor tehnologice în domeniu, impune din considerente tehnico-

economice retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de expirarea duratei normate de viaţă a

echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente sunt înlocuite cu turbine eoliene de ultimă

generaţie care permit, atât creşterea gradului de valorificare a potenţialului eolian (creşterea

producţiei de energie electrică pe amplasament), cât şi implementarea noile tehnologii privind

protecţia factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a experienţei în

domeniul energiei eoliene).

Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de echipamente pentru

reducerea impactului asupra factorilor de mediu este evidenţiată de performanţele noilor

generaţii de turbine eoliene. Valorificând experienţa acumulată în exploatarea parcurilor

eoliene, producătorii de echipamente eoliene au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale

turbinelor eoliene de ultimă generaţie şi sub aspectul minimizării şi chiar reducerii impactului

negativ asupra factorilor de mediu sau a activităţilor socio-economice desfăşurate în zona

amplasamentului.

1.6. Producţia de energie electrică

Din măsurătorile pentru determinarea potenţialului eolian şi ţinând cont de

caracteristicile echipamentelor eoliene se estimează o producţie anuală de energie electrică

de circa 160000 MWh/an.


pag. 10/78

1.7. Materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Producţia de energie electrică pe amplasament este realizată în totalitate pe baza

conversiei energiei eoliene (puterea vântului), fără necesitatea utilizării altor surse de energie.

În componenţa turbinelor eoliene intră şi o serie de materiale auxiliare, care au scopul

de a asigura funcţionarea în condiţii de fiabilitate a ansamblului. Astfel, echipamentele eoliene

au în componenţă sisteme de transmitere şi transformare a parametrilor energiei (cutie de

viteză, generator electric), care necesită răcire sau ungere. În procesele de răcire şi ungere

sunt utilizate o serie de substanţe şi preparate chimice intermediare precum: ulei (pentru

ungerea şi răcirea cutiei de viteze) şi apă (pentru răcirea generatorului electric). Aceste

substanţe nu sunt consumabile, ele fiind vehiculate în circuite închise şi etanşe care

împiedică scurgerea acestora în exterior, căldura preluată fiind cedată aerului atmosferic prin

transfer termic.

Dintre substanţele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact potenţial asupra

mediului îl poate avea doar uleiul din unitatea hidraulică şi amplificatorul de turaţie, dar

cantitatea aflată în circuite este relativ mică. Astfel, o turbină eolină de 3.0 MW conţine circa

0,5 m3 (500 litri) de ulei.

Lichidele din circuitele hidraulice sunt vehiculate în instalaţii etanşe, prevăzute cu

dispozitive de identificare a scăpărilor accidentale şi de oprire în condiţii de siguranţă a

echipamentelor. Periodic sau atunci când condiţiile tehnice de exploatare o impun, aceste

substanţe sunt înlocuite în cadrul lucrărilor de revizii/reparaţii, conform unor proceduri tehnice

stabilite şi utilizând echipamente speciale. Lichidele uzate colectate în recipiente etanşe sunt

recondiţionate/valorificate/eliminate prin agenţi economici specializaţi şi autorizaţi în acest

domeniu. Tabel 1.7.1.

Clasificarea şi etichetarea preparatelor chimice * Denumirea materiei

prime, a substanţei sau preparatului chimic

Cantitatea anuală/ Existentă în stoc Categorie Periculozitate /

Fraze de risc Ulei hidraulic 0,1 m3 / 9 m3 P T – R 51/53 Ulei de transformator - / 25 tone P T – R 51/53 Ulei de ungere 2 tone / 10 tone P T – R 51/53

* Conform HG nr. 1408/2008


pag. 11/78

Cantitatea aflată în stoc include subsanţele aflate în circuitele echipamentelor eoliene

şi a staţiei de transformare.

Având în vedere cantităţile substanţe şi compuşi chimici aflaţi în componenţa turbinelor

eoliene şi faptul că pe amplasament nu vor exista depozite de substanţe periculoase,

obiectivul economic nu intră sub incidenţa domeniului de reglementare al HG 804/2007

privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante

periculoase.

1.8. Poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă.

Pe baza experienţei acumulate în timp privind funcţionarea parcurilor eoliene s-a

constatat apariţia următoarelor fenomene fizice cu impact asupra factorilor de mediu:

- creşterea nivelului de zgomot pe amplasamentul parcurilor eoliene şi în

vecinătatea acestora;

- producerea fenomenelor de umbrire sau sclipire în lumina soarelui;

- apariţia unor câmpuri electromagnetice generate de echipamentele şi

circuitele electrice din componenţa parcului eolian.


pag. 12/78

1.9. Alegerea amplasamentului.

La alegerea amplasamentului au fost analizate mai multe zone favorabile amplasarii

parcului eolian. În analiza acestora s-a avut în vedere următoarele criterii:

- existenţa unui potenţial eolian valorificabil, care să asigure eficienţa investiţiei;

- reducerea impactului asupra factorilor de mediu, prin amplasarea turbinelor eoliene

numai în locaţii în care biodiversitatea zonei nu este afectată în mod ireversibil. Suprafeţele

de teren afectate în cadrul lucrărilor de construcţie-montaj, în cea mai mare parte vor fi redate

circuitului agricol;

- existenţa în zonă a unor reţele de transport a energiei electrice, care să permită

racordarea în condiţii optime la Sistemul Energetic Naţional, astfel încât necesarul de zone

noi pentru amplasarea unor echipamente electrice să fie minim;

- existenţa unei infrastructuri rutiere, care să asigure accesul în zonă, astfel încât

necesarul de noi căi de acces să fie minim, în scopul minimizării impactului asupra mediului

generat de construcţia acestora;

- existenţa în zonă a unui potenţial de forţă de muncă calificată, care să permită

realizarea şi exploatarea în condiţii optime a parcului eolian.

Amplasamentul ales pentru parcul eolian se află în vecinătatea comunei Smârdan, sat

M. Kogălniceanu, din sudul judeţului Galaţi, coordonatele geografice fiind 45º 29’ latitudine

nordică şi 27º 56’ logitudine estică. Coordonatele STEREO 70 pentru fiecare turbină şi ale

conturului parcului eolian sunt prezentate în planul de situaţie anexat. Selectarea acestui

amplasament a avut în vedere în principal criteriul minimizării impactului asupra factorilor de

mediu. Astfel:

- amplasamentul se află la distanţă de circa 6,5 km de aria naturala protejată

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi în afara culoarului de migraţie a

păsărilor din zonă;

- terenurile pe care urmează să fie amplasate turbinele eoliene sunt puternic

antropizate, acestea fiind utilizate anual în scopuri agricole. Studiile efectuate

pe amplasament nu au evidenţiat existenţa unor specii de plante sau animale

protejate. Suprafeţele mici de teren utilizate vor permite relocarea naturală a

faunei comune locale, fără un impact semnificativ;


pag. 13/78

- suprafeţele de teren agricol afectate au fost minimizate, prin reducerea

lungimii drumurilor necesar a fi modernizate sau realizate în vederea

accesului pe amplasament. Tot în acest scop fundaţiile turbinelor vor fi

acoperite cu un strat de sol fertil de circa 0,5 m, rezultat din excavări ce vor

avea loc în perioada construcţiei parcului eolian;

- amplasamentul permite menţinerea unei distanţe de siguranţă faţă de zonele

rezidenţiale sau faţă de obiectivele industriale din zonă, astfel încât să fie

evitate fenomenele de umbrire şi eventuale interferenţe electromagnetice de

natură a afecta telecomunicaţiile din zonă. În acest mod se va asigura şi

respectarea valorii maxime admisibile a nivelului de zgomot în zonele

rezidenţiale.


Smârdan şi pentru care beneficiarul a încheiat cu proprietarii acestora Promisiuni Bilaterale

de Închiriere pe o perioadă de 49 de ani. Instalaţiile eoliene vor fi distribuite pe amplasament

în funcţie de condiţiile tehnice de funcţionare în două zone dispuse de o parte şi de alta a

localităţii Smârdan şi a localitaţii Kogălniceanu. Zona din dreapta are o suprafaţă totală de

296,260 ha, iar cea din stânga (pe direcţia Sud-Nord) are o suprafaţă de 141,75 ha. Din

întreaga suprafaţă de teren a amplasamentului numai o mică parte va fi scoasă din circuitul

agricol pentru amplasarea echipamentelor şi instalaţiilor parcului eolian (circa 1,7 ha).


pag. 14/78

Fig. 1.9.1. – Amplasarea parcului eolian Smârdan

Locaţia 1 a parcului eolian are următoarele vecinătăţi:

- spre est terenuri agricole;


pag. 15/78

- spre nord şi nord-est terenuri agricole, iar spre nord-vest teren agricol la

marginea satului Mihail Kogălniceanu.

- spre vest terenuri agricole;


pag. 16/78

- spre sud terenuri agricole.

Locaţia 2 a parcului eolian are următoarele vecinătăţi:

- spre est terenuri agricole sau terenuri libere necultivate aflate în pantă, la circa

2 Km se află localitatea Mihail Kogălniceanu;


pag. 17/78

- spre nord terenuri agricole;

- spre vest terenuri agricole şi păşune;


pag. 18/78

- spre sud terenuri agricole, iar spre sud est limita nordică a localităţii Smârdan.

În prezent, amplasamentul propus pentru realizarea parcului eolian este utilizat în

exclusivitate în scopuri agricole.


pag. 19/78

1.10. Informaţii privind planificarea/amenajarea teritoriului în zona amplasamentului.

Pentru realizarea proiectului a fost solicitat Consiliului Judeţean Galaţi un certificat de

urbanism. Acesta a emis Certificatul de Urbanism nr. 181/2009 în scopul obţinerii autorizaţiei

de construire a Parcului eolian Smârdan, conform căruia:

- regimul juridic al terenului este “teren situat în extravilanul localităţii şi este

proprietatea privată a unor persoane fizice”;

- regimul economic este “teren arabil”;

- regimul tehnic “suprafaţa de teren 17000 m2”.

În vecinătatea amplasamentului se află în faza de autorizare realizarea şi a altor

parcuri eoliene. Amplasamentele nu au zone de suprapunere, parcurile eoliene nu vor

interfera şi nu vor genera un impact asupra ariilor naturale protejate, un impact semnificativ

asupra factorilor de mediu din zonă sau asupra activităţilor economice desfăşurate în zonă, în

mod direct sau prin efect cumulativ.

1.11. Conectarea la infrastructura locală.

Construcţia şi funcţionarea Parcului eolian Smârdan va necesita utilizarea

următoarelor componente de infrastructură:

- drumuri rutiere

Accesul pe amplasamente se va face din drumul judeţean 255C pe drumurile de

exploatare agricolă existente. Pentru aducerea pe amplasament a componentelor

turbinelor eoliene drumurile de exploatare agricolă şi zonele de curbură/intersecţie vor

fi modernizate prin extindere şi pietruire astfel încât să permită susţinerea greutăţii şi

manevrarea utilajelor de transport.

- reţeaua electrică

Energia electrică produsă de turbinele eoliene va fi evacuată în sistemul energetic

naţional prin intermediul unei staţii electrice de 30/110KV conectată la staţia electrică

de 110/400KV Smârdan. Racordarea la staţia electrică de 110/400KV va fi realizată în

baza unui aviz tehnic de racordare emis de C.N. TRANSELECTRICA S.A.


pag. 20/78

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul parcului eolian (zona

Smârdan, judeţul Galaţi) va fi producerea energiei electrice prin valorificarea potenţialului

eolian (forţa vântului). În acest scop vor fi montate 18 de turbine eoliene moderne VESTAS

V112, cu o putere unitară instalată de 3 MW. Puterea totală instalată a parcului eolian va fi de

54 MW.

Structura generală a unui grup eolian este următoarea:

- pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de aer

turbionari din zona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale

echipamentului;

- carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului;

- echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi echipamente

de măsură, control şi automatizare, amplasate în interiorul nacelei.

Caracteristicile tehnice ale turbinei eoliene Vestas V112 - 3,0 MW sunt următoarele:

- turnul de susţinere cu o înălţime de 119 m este realizat din module metalice, protejate

împotriva coroziunii. Turnul are o formă conică cu diametrul la baza de 4,2 m;

- nacela cu o lungime de 13 m, lăţimea de 3,9 m şi înălţimea de 3,7m;

- rotorul cu un diametru de 112 m are o turaţie nominală de 12,8 rotaţii/min;

- puterea instalată 3.0 MW;

- transformatorul electric este poziţionat în nacelă şi are următorii parametrii: puterea

3350 KVA, tensiunea în primar de 10-33,3KV, tensiunea în secundar de 650 KV;

- viteza vântului minimă 3m/s, maximă 25 m/s.


pag. 21/78

Fig. 2.1.1. Parc eolian

Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul. Datorită formei

aerodinamice rotorul, amplasat în faţa nacelei, se roteşte sub acţiunea vântului, transformând

energia eoliană (mişcarea aerului) în energie mecanică de rotaţie.

Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu răşină şi fibre de carbon,

fixate pe un butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului permite

modificarea automată a unghiului de atac al palei cu până la 95º, în funcţie de condiţiile

meteorologice specifice.

Palele sunt proiectate şi realizate astfel încât să asigure maximizarea randamentului

de transformare a energiei eoliene în energie mecanică şi minimizarea zgomotului şi a

fenomenului de reflexie a luminii.

Echipamentele amplasate în nacelă permit conversia energiei mecanice transmisă de

rotor în energie electrică şi orientarea ansamblului nacelă-rotor pe direcţia vântului.


pag. 22/78

Fig. 2.1.2 Elemente componente nacela

1- răcitor de ulei

2- răcitor de apă pentru generatorul electric;

3- transformator electric de înaltă tensiune;

4- senzor ultrasonic de vânt;

5- unitate pentru controlul şi monitorizarea funcţionării;

6- macara de serviciu;

7- generator electric;

8- disc de cuplare (ambreiaj);

9- sistem de orientare al turbinei;

10- cutie de viteză;

11- frâne mecanice;

12- fundaţia maşinii;

13- inelul paletei;

14- butucul paletelor;

15- palete;

16- 17 - componente ale sistemului de reglare a înclinării palei;


pag. 23/78

Sistemele de automatizare permit alarmarea locală şi la distanţă a operatorilor şi dacă

este cazul, oprirea automată în condiţii de siguranţă a turbinei eoliene, pentru prevenirea

distrugerii echipamentelor.

În scopul prevenirii unor poluări accidentale ale solului circuitul hidraulic este prevăzut

cu un sistem de colectare a scăpărilor accidentale de lichid. Simultan cu detectarea

scurgerilor intră în funcţiune un sistem de protecţie, care asigură oprirea automată în condiţii

de siguranţă a turbinei eoliene.

Sistemul VMP asigura controlul automat al funcţionării turbinei:

- monitorizarea şi supervizarea funcţionării;

- conectarea automată la sistemul energetic naţional;

- operarea sau oprirea în siguranţă în condiţii de avarie;

- orientarea pe direcţia vântului;

- controlul unghiului de înclinare a paletelor rotorului;

- controlul puterii reactive;

- controlul zgomotului produs în funcţionare;

- monitorizarea condiţiilor de mediu (vânt, temperatură, etc.);

- monitorizarea şi înregistrarea datelor loviturilor fulgerelor (identifică locul de impact,

puterea impactului şi semnalizează necesitatea unui inspecţii tehnice în zona afectată);

- supervizarea sistemului de detectare a fumului, cu semnalizare la distanţă.

Nacela este echipată cu două accelerometre pentru controlul oscilaţiilor transversale şi

longitudinale.

Sistemul de monitorizare este dotat cu senzori pentru: măsurarea condiţiilor climatice

(direcţia, viteza şi temperatura vântului), parametri de funcţionare a turbinei (temperaturi,

nivelul şi presiunea uleiului, nivelul apei de răcire, vibraţii), viteza rotorului şi unghiul de

înclinare, parametri de conectare la reţea (puterea activă şi reactivă, tensiunea, intensitatea şi

frecvenţa electrică).

Intervalul normal pentru realizarea inspecţiilor tehnice este de 12 luni, printre operaţiile

programate fiind şi verificarea nivelului uleiurilor pentru ungere/răcire a diferitelor

subansamble.


pag. 24/78

Fig. 2.1.3. Nacela turbină eoliană

Pentru a ajunge în zona comunei Smârdan vor fi utilizate drumurile de acces rutier

existente, încărcătura pe osie respectând caracteristicile drumurilor existente. Accesul pe

amplasament se va face utilizând drumurile de exploatare agricolă existente, care vor fi

modernizate (consolidate şi extinse) pe o lungime totală de 10 km şi vor fi realizate 2,8 km de

drum nou, între drumurile de exploatare agricolă şi locul de amplasare a turbinelor

eoliene/zonelor de exploatare. Poziţia drumurilor de exploatare sunt prezentate în planul de

situaţie anexat.

Drumurile de acces vor avea în faza de construcţie o lăţime de 6 m, urmând ca după

ridicarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor eoliene acestea să fie reduse la o lăţime de

numai 3 m.

Consolidarea drumurilor vechi şi construcţia celor noi se va face utilizând materiale de

construcţie autohtone, în principal piatră spartă adusă din carierele existente în zonă cu

ajutorul autobasculantelor şi compactată cu ajutorul echipamentelor mecanice.


pag. 25/78

Etapa de construcţie a parcului eolian Etapele de instalare a unei turbine eoliene sunt următoarele:

a) realizarea fundaţiei turbinei eoliene.

Fundaţia va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele dimensiuni: diametru la

bază 18 m, diametrul la vârf 4,2 m şi adâncime 2,6 m. Pentru realizarea fundaţiei unei turbine

eoliene vor fi utilizaţi circa 400 m3 de beton. Fundaţia va fi construită de firme specializate,

conform proiectelor tehnice şi cu ajutorul echipamentelor mecanice clasice (buldozere,

excavatoare, betoniere, macarale).

Pentru fiecare turbină în parte, pe amplasament vor realizate în prima fază lucrări de

excavaţie a solului şi de construcţie, în vederea realizării fundaţiei cu o suprafaţă totală la sol

de circa 250 m2. După realizarea fundaţiei aceasta va fi parţial acoperită cu pământ,

suprafaţa vizibilă la sol fiind mult mai mică.

Fig. 2.1.4. – Fundaţie turbină eoliană

Fig. 2.1.5, 2.1.6. – Aspecte realizare fundaţie turbină eoliană


pag. 26/78

Lângă fundaţie vor fi realizate una/două platforme temporare de lucru cu o suprafaţă

totală de circa 2000 m2 pe care va fi amplasată macaraua de mare tonaj şi se vor organiza

lucrările de montaj al subansamblelor turbinei eoliene.

b) înălţarea turnului.

Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor autovehicule de

transport rutiere de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme tractate. Modulele vor fi fixate

în fundaţie şi între ele conform proiectelor de execuţie, manevrarea acestora fiind realizată cu

ajutorul automacaralelor .

Fig. 2.1.7, 2.1.8, 2.1.9. – Aspecte din timpul înălţării turnului


pag. 27/78

c) montarea nacelei

Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto tractate şi va fi

ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale.

Fig. 2.1.10, 2.1.11, 2.1.12 – Montarea nacelei unei turbine eoliene


pag. 28/78

d) montarea palelor.

Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 55 m, o lăţime de 4 m şi o

greutate de circa 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o îmbinare

demontabilă, manevrarea palelor şi a subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei

automacarale.

Fig. 2.1.13, fig. 2.1.14. – Montarea palelor


pag. 29/78

e) Racordarea la reţeaua electrică şi la sistemul centralizat de conducere şi comandă.

Turbinele eoliene vor fi racordate la sistemul energetic naţional prin intermediul unei

staţii electrice de 30/110 KV.

Fig. 2.1.15. - Staţie electrică de transformare

Traseele electrice interne de cabluri care vor conecta turbinele eoliene cu staţia

electrică vor fi poziţionate îngropat (LES). Canale speciale de cabluri vor urma traseul

drumurilor de exploatare şi se vor realiza la o adâncime de circa 0,7-0,9 m, astfel încât să fie

prevenit pericolul ruperii acestora în cadrul lucrărilor agricole ce se vor desfăşura pe

amplasament.

Fig. 2.1.16 – Realizare traseu cabluri electrice


pag. 30/78

Conducerea şi comanda funcţionării turbinelor va fi realizată în sistem automatizat

dintr-o clădire ce va fi amplasată în zona staţiei electrice. Clădirea de comandă va fi dotată cu

o reţea de calculatoare care vor permite controlul automatizat al regimurilor de funcţionare a

turbinelor eoliene. Reţeaua electrică pentru evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru

comandă şi monitorizare va fi îngropată în canale de cable subterane, realizate conform

normativelor tehnice naţionale.

Fig. 2.1.17 – Camera de comandă parc eolian

Amplasarea turbinelor eoliene va ţine cont de necesitatea asigurării unei zone

tampon de minim 500 de metri faţă de perimetrul zonelor locuite (conform experienţei ţărilor europene în care funcţionează parcuri eoliene), astfel încât nivelul de zgomot să nu depăşească valoarea reglementată de 45 dB(A).

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul

urban, în conformitate cu prevederile STAS 10009/88 - "Acustica în construcţii. Acustica

urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot", sunt următoarele:

- parcuri zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic - 45 dB(A);

- incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii - 75 dB(A);

- pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber - 65 dB(A);

- incinte industriale - 65 dB(A).

Funcţionarea turbinelor eoliene poate genera interferenţe electromagnetice datorită

câmpurilor electromagnetice generate în zona echipamentelor electrice de producere şi

transport a energiei electrice.


pag. 31/78

Pentru prevenirea unor disfuncţii de această natură pentru emiterea autorizaţiei de

construcţie au fost solicitate şi avize de la: Autoritatea Aeriană Română, Ministerul Apărării,

Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, societăţile de

telefonizare, distribuitorul de energie electrică din zonă, distribuitorul de gaze naturale din

zonă.

S-au obţinut următoarele avize:

Nr. crt. Autoritatea emitentă Numărul şi Data obţinerii

1. Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ“ Mediaş – Departamentul Exploatare Teritorială Brăila

Aviz favorabil nr. 2679/2010

2. ROMTELECOM S.A.– Centru Tc. Galaţi Aviz nr. 2418/14.05.2010 3. S.C. Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice

ELECTRICA DISTRIBUŢIE MUNTENIA NORD, Sucursala de Distribuţie Galaţi

Aviz de amplasament favorabil nr. 30501000629/18.10.2010

4. Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Logistică

Aviz de principiu nr. 1.109.745/1 din 08.06.2010

5. Serviciul Român de Informaţii U.M. 0362 Bucureşti

Aviz nr. 55703 din 13.05.2010

6. Ministerul Apărării Naţionale – Statul Major General

Avizul nr. D/178

7. Autoritatea Aeronautică Civilă Română Aviz nr. 19264/733 din 2 august 2010 8. Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Galaţi Aviz nr. 18136/19.04.2010; Aviz nr. 18137/19.04.2010

Prezenţa turbinelor în imediata apropiere a zonelor rezidenţiale poate genera un

disconfort prin fenomenul de umbrire care apare în momentul în care turbina se interpune

între Soare şi observatorul din zona rezidenţială. Având în vedere necesitatea respectării unei

distanţe de circa 500 m pentru menţinerea nivelului de zgomot sub valoarea de 45 dB(A) la

limita zonei rezidenţiale fenomenul de umbrire nu va afecta locuitorii satelor Mihail

Kogălniceanu şi Smârdan.

Poluare calculată produsă de activitate Pe zone rezidenţiale

Fără Cu Tip poluator

Sursa de poluare

Nr. surse

de poluare

Limită maximă admisă

Poluare de fond Pe zona

obiectivului Pe zone de protecţie măsuri de

eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/reducere

Zgomot Echipamente

din nacela

turbinelor

eoliene

18 65 dB(A) la

limita parcului

45 dB (A) la

limita zonei

rezidenţiale

40 dB(A) 107 – 45

dB(A)

- 45 - nu este cazul

Tabel 2.1.1.


pag. 32/78


pag. 33/78

2.2. Activităţi de dezafectare.

Pe terenul pentru care se solicită acord de mediu în vederea realizării parcului eolian

nu sunt amplasate clădiri sau echipamente care să necesite lucrări de dezafectare.

3. DEŞEURI

3.1. Perioada de construcţie a parcului eolian

Lucrările de construire ale parcului eolian sunt cele care generează cea mai mare

cantitate de deşeuri.

În faza de construcţie a parcului eolian pe amplasament vor fi generate următoarele

tipuri de deşeuri:

- sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a terenului;

- deşeuri din activitatea de construcţie;

- deşeuri de ambalaje echipamente şi materiale auxiliare;

- deşeuri menajere.

Gestionarea deşeurilor pe amplasament se va face în conformitate cu prevederile

legale, urmărind întregul traseu de la generare până la eliminarea de pe amplasament prin

valorificare sau evacuare în depozite finale. Deşeurile generate vor fi inventariate, colectate,

sortate, depozitate temporar în spaţii special amenajate în funcţie de caracteristicile acestora.

Pentru activitatea de eliminare de pe amplasament vor fi încheiate contracte de prestări

servicii cu firme specializate, având în vedere caracteristicile deşeurilor. Pentru minimizarea

impactului asupra factorilor de mediu şi a cantităţii de deşeuri generate se vor adopta

următoarele măsuri:

- acoperirea în proporţie cât mai mare a fundaţiilor cu sol fertil, pe care să se

poată desfăşura lucrări agricole;

- depozitarea temporară a deşeurilor din lucrările de construcţie se va face în

containere metalice care să nu permită împrăştierea acestora sub acţiunea

vântului sau modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului;


pag. 34/78

- deşeurile metalice vor fi depozitate temporar într-un spaţiu special amenajat

pentru a nu afecta calitatea solului, după care vor fi valorificate prin firme

specializate;

- materialele auxiliare (vopsele, uleiuri/unsori, diluanţi) şi deşeurile rezultate din

utilizarea acestora vor fi depozitate în spaţii special amenajate care să asigure

integritatea acestora şi să prevină apariţia unor poluări accidentale;

- deşeurile menajere vor fi colectate selectiv şi depozitate temporar în spaţii clar

identificate şi amenajate, până la eliminarea de pe amplasament prin firme

autorizate.

Management deşeu Denumire deşeu Cantitate Stare

fizică Cod

deşeu* Cod principala

proprietate periculoasă ** Valorificată Eliminată Stoc

Sol vegetal 50 000 m3 solidă 17 05 04 - 50 000 m3 - -

Deşeuri materiale de

construcţii

10 tone solidă 17 01 07 - 5 tone 5 tone -

Deşeuri metalice 2 tone solidă 17 04 05 - 2 tone - -

Deşeuri din lemn 10 tone solidă 17 02 01 - 10 tone - -

Deşeuri din ambalaje 1t solidă 15 01 06 - - 1 tona -

Deşeuri menajere 5 t solidă 20 03 01 - - 5 tone -

Tabel 3.1.1.

Construirea parcului eolian Smârdan va genera pe amplasament următoarele cantităţi de deşeuri:


pag. 35/78


** conform OUG 78/2000


pag. 36/78

Pentru aducerea pe amplasament a componentelor turbinelor eoliene, manevrarea şi

montarea acestora, este necesară amenajarea unor căi de acces şi a unor platforme de lucru.

Lăţimea drumurilor de acces va fi de circa 6 m în faza de construcţie, după care acestea se

vor reduce la o laţime de 3 m, suficientă pentru realizarea lucrărilor de întreţinere a

echipamentelor eoliene. Consolidarea drumurilor vechi şi construcţia celor noi se va face

utilizând materiale de construcţie autohtone, în principal piatră spartă adusă din carierele

existente în zonă cu ajutorul autobasculantelor şi compactată cu ajutorul echipamentelor

mecanice.

În zona de amplasare a fiecărei turbine eoliene în parte vor fi realizate platforme

temporare de depozitare/montaj (circa 2000 m2 fiecare), care vor fi dezafectate după

montarea echipamentului eolian, terenul fiind redat circuitului agricol.

La finalizarea lucrărilor de construire a fiecărei/grupuri de turbine eoliene se va urmări

reutilizarea deşeurilor rezultate prin reducerea dimensiunii drumurilor de exploatare şi

dezafectarea platformelor de montaj.

Deşeurile din activitatea de construcţie vor fi colectate şi evacuate de pe amplasament,

astfel încât în zonele ocupate temporar pentru lucrările de montaj vor fi create condiţiile

optime pentru refacerea vegetaţiei iniţiale.

Pe amplasament nu vor fi amenajate decât spaţiile de lucru absolut necesare, fără a fi

realizate zone de depozitare pe termen mediu sau lung a deşeurilor sau a altor materiale de

construcţie.


pag. 37/78

3.2. Perioada de exploatare a parcului eolian.

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice prin conversia energiei eoliene, cu ajutorul turbinelor eoliene nu generează deşeuri în mod direct. Totuşi,

activitatea de mentenanţă a echipamentelor şi subansamblelor turbinelor eoliene generează o

serie de deşeuri precum: uleiuri de ungere şi răcire, lichide hidraulice, subansamble defecte

înlocuite.

Toate circuitele prin care se vehiculează ulei sau lichide hidraulice sunt circuite etanşe,

fără pierderi cantitative (cutia de viteze, circuitul hidraulic de acţionare, circuite de răcire a

transformatoarelor electrice). Turbina eoliană are în componernţă diferite tipuri de uleiuri (de

ungere/racire), cantitatea totală fiind nerelevantă din punct de vedere a prevederilor HG

804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate

substante periculoase (ex. o turbină conţine circa 500 litri de ulei).

Revizia anuală a echipamentelor şi circuitelor este realizată cu personal calificat, dotat

cu echipamente speciale pentru inspecţia şi atunci când este cazul înlocuirea uleiurilor şi

lichidelor hidraulice fără pierderi în mediul ambiant. Uleiurile sau lichidul hidraulic înlocuit este

trimis în recipiente etanşe către societăţi specializate în recondiţionarea, valorificare sau

eliminarea acestuia fără afectarea factorilor de mediu. Piesele şi subansamblele înlocuite vor

fi predate către societăţi comerciale specializate în dezmembrarea, valorificare sau eliminarea

acestora.

După expirarea duratei de viaţă turbinele eoliene vor fi demontate şi dezmembrate,

cea mai mare parte a materialelor fiind reutilizabile. Astfel, oţelul, fonta, oţelul inoxidabil,

cuprul, aluminiul, plumbul pot fi reciclate în proporţie de 100%. Materialele plastice şi

cauciucul vor putea fi incinerate în instalaţiile specializate de ardere a deşeurilor cu

recuperarea căldurii produse. Fibra de stică din palele rotorului poate fi incinerată în instalaţii

speciale de incinerare a deşeurilor din materiale compozite, cu recuperarea căldurii sau poate

fi utilizată ca deşeu rezultat din construcţii.

Management deşeu Denumire deşeu Cantitate Stare

fizică Cod

deşeu* Cod principala

proprietate periculoasă ** Valorificată Eliminată Stoc

Uleiuri hidraulice minerale

neclorinate

0,1 t/an lichidă 13 01 10* Anexa 1C

cat. A8

- 0,1 t/an -

Uleiuri minerale neclorurate

de transmisie şi de ungere

2 t/an lichidă 13 02 05* Anexa 1C

cat. A8

- 2 tone -

Deşeuri feroase 0,5 t/an solidă 16 01 17 - 0,5 tone - -

Deşeuri neferoase 0,1 t/an solidă 16 01 18 - 0,1 tone - -

Deşeuri menajere 0,1 t/an solidă 20 03 01 - - 0,1 tona -

Tabel 3.2.1.


pag. 38/78

Deşeuri rezultate din activitatea de exploatare a parcului eolian


** conform OUG 78/2000


pag. 39/78

Prezenţa şi activităţile desfăşurate de personalul de exploatare a parcului eolian vor

genera mici cantităţi de deşeri menajere şi ape uzate menaje, având în vedere numărul mic

de persoane necesare pentru exploatarea parcului eolian.

3.3. După încetarea activităţii.

La încetarea activităţii turbinele eoliene şi celelalte construcţii existente pe

amplasament vor fi dezafectate, deşeurile rezultate fiind colectate, sortate şi

valorificate/eliminate de pe amplasament.

Dezafectarea va presupune lucrări de demontare a componentelor turbinelor eoliene şi

în funcţie de situaţia concretă la acel moment se va putea recurge la valorificarea turbinelor

eoliene şi a instalaţiilor electirice ca echipamente second hand sau la valorificarea

materialelor din care sunt construite.

În cazul în care se va recurge la valorificarea materialelor, dezmembrarea

subansamblelor se va face numai la agenţi economici specializaţi, care deţin hale industriale

dotate corespunzător. Nu se vor realiza lucrări de dezmembrare a subansamblelor pe

amplasametul parcului eolian.

O atenţie deosebită va trebui să fie acordată lucrărilor de dezafectare a fundaţiilor

turbinelor eoliene şi a canalelor subterane de cabluri. Fundaţiile şi canalele tehnologice vor fi

sparte şi excavate, deşeurile rezultate urmând a fi utilizate ca material de construcţie sau

depozitate definitiv în depozite pe termen lung în funcţie de caracteristicile lor.

După eliminarea fundaţiilor şi a cablurilor subterane terenul va fi nivelat prin acoperire

cu sol fertil şi va fi redat circuitului agricol. Drumurile de exploatare vor fi păstrate, în măsura

necesităţilor, ca drumuri de exploatare agricolă.


pag. 40/78

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE

Anticiparea unei posibile crize energetice la nivel mondial şi efectele din ce în ce mai

vizibile ale fenomenului de încălzire climatică au condus la dezvoltarea tehnologiilor de

valorificare a unor surse de energie, care să permită acoperirea necesarului de energie

electrică fără emiterea în atmosferă a unor masive cantităţi de gaze poluante. Una din cele

mai răspândite tehnologii o reprezintă producerea energiei electrice prin valorificarea energiei

cinetice a curenţilor de aer atmosferic (vântul) cu ajutorul turbinelor eoliene.

Evoluţia spectaculoasă a tehnologiilor de transformare a energiei eoliene în energie

electrică a transformat turbinele eoliene în principala alternativă pentru înlocuirea instalaţiilor

de ardere a combustibililor fosili. Necesitatea adoptării acestei soluţii devine din ce în ce mai

presantă pe fondul valorificării aproape în totalitate a potenţialului hidroenergetic existent şi a

dorinţei reducerii utilizării combustibililor fosili, în scopul eliminării impactului negativ generat

asupra factorilor de mediu de funcţionarea instalaţiilor termoenergetice.

Producerea energiei electrice în instalaţii termoenergetice bazate pe arderea

combustibililor fosili conduce la emisia în atmosferă a unor importante cantităţi de poluanţi:

dioxid de carbon (8-12% din volumul gazelor arse), dioxid de sulf, oxizi ai azotului, monoxid

de carbon şi pulberi solide. Deşi noile reglementări internaţionale au condus la diminuarea

semnificativă a concentraţiei poluanţilor în gazele arse evacuate, prin utilizarea unor instalaţii

de depoluare (electrofiltre cu randamente de 99,99%, instalaţii de desulfurare şi de reducere

a oxizilor de azot, arzătoare cu formare redusă de NOx denoxare), cumularea cu emisiile de

poluanţi din alte ramuri industriale (chimie, petrochimie, transporturi, metalurgie) generează în

opinia majorităţii specialiştilor o serie de schimbări climatice la nivel mondial.

Totodată, funcţionarea instalaţiilor termoenergetice necesită utilizarea unor reactivi

chimici industriali pentru tratarea apei brute. Procesele fizico-chimice de tratare a apei

utilizată ca agent termic generează ape uzate, care sunt evacuate în canalizările urbane sau

direct în apele de suprafaţă.

Combustibilii fosili gazoşi şi lichizi sunt prin caracteristicile fizico-chimice substanţe

periculoase, care prin eliberarea lor accidentală în mediu pot conduce la apariţia unor explozii

sau la contaminarea factorilor de mediu, cu repercusiuni negative asupra faunei şi florei

locale/zonale.


pag. 41/78

Impactul negativ generat asupra factorilor de mediu de instalarea şi funcţionarea

este nesemnificativ în condiţiile alegerii unui amplasament corespunzător, din

următoarele puncte de vedere:

- să nu afecteze dezvoltarea speciilor din flora şi faună locală;

- să nu fie o zonă protejată din punct de vedere cultural şi/sau arheologic;

- să fie asigurată o distanţă suficient de mare faţă de zonele locuite, astfel încât să fie

respectate valorile limită impuse pentru nivelul de zgomot.

Principalii factori de mediu necesar a fi analizaţii din punct de vedere al impactului

generat de realizarea şi funcţionarea parcurilor eoliene sunt următorii:

- flora şi fauna;

- zgomotul;

- peisajul;

Utilizarea turbinelor eoliene permite obţinerea energiei electrice necesară dezvoltării

societăţii umane evitând pericolele menţionate anterior. Avantajele oferite de aceasta

alternativă la combustibilii fosili vor fi prezentate în subcapitolele următoare, care respectă

conţinutul cadru stabilit de Ghidul metodologic de realizare a raportului la studiul de evaluare

a impactului asupra mediului, aprobat prin Ordinul nr. 863 din 2002 privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra

mediului.


pag. 42/78

4.1. Apa Hidrologia şi hidrogeologia zonei Reţeaua hidrologică a judeţului Galaţi – constituită de cursul inferior al râurilor Siret,

Prut, precum şi de bazinul hidrologic al fluviului Dunărea se înscrie într-un profil hidro-

economic complex, care cuprinde alimentări pentru centre urbane şi rurale, acumulări pentru

irigaţii, măsuri antierozionale, lucrări de apărare contra inundaţiilor şi desecări.

Cea mai apropiată apă de suprafaţă este râul Mălina, care străbate localitatea

Smârdan şi care este situat la o distanţă minimă de circa 250 m de conturul parcului eolian.

Teritoriul judeţului Galaţi se caracterizează prin prezenţa unui complex litologic alcătuit

din alternanţe de pietrişuri, nisipuri şi argile. Orizonturile de pietrişuri şi nisipuri favorizează

infiltrarea apelor din precipitaţii şi topirea zăpezii, precum şi a apelor care alcătuiesc reţeaua

hidrografică, formând strate acvifere întinse sau locale situate însă la adâncimi mari (20-

30m). Spre sud şi sud vest, către terasele Siretului, adâncimea acestora descreşte treptat.

Fig. 4.1.1. – Hiodrogeologia judeţului Galaţi


pag. 43/78

Alimentarea cu apă potabilă şi menajeră se va face din surse mobile, în baza unor

contracte de prestări servicii încheiate cu firme specializate. Tabel 4.1.1- Bilanţul consumului de apă

Proces tehnologic Sursa de apă

(furnizor)

Consum total de apă

Apă prelevată din

sursă

Recirculată/ reutilizată

Comentarii

Construcţie – 40 de persoane pe amplasament

Scopuri igienico-

sanitare

rezervoare metalice

2 m3/zi 730 m3/an

- -

Operare – 2 persoane

Scopuri igienico-

sanitare

rezervoare metalice

0,1 m3/zi 36,5 m3/an

- -

Activitatea propusă nu va genera pe amplasament ape industriale uzate.

Apele uzate menajere vor fi colectate în rezervoarele toaletelor ecologice şi vor fi

eliminate de pe amplasament prin firme specializate, care vor asigura serviciile de întreţinere

a toaletelor ecologice. Indicatorii de calitate ai apelor menajere uzate vor respecta valorile

limită admisibile prevăzute în NTPA 002/2002 cu completările şi modificările ulterioare.

Tabel 4.1.2. - Bilantul apelor uzate

Ape uzate evacuate Ape dirijate spre reutilizare/recirculare Totalul apelor

uzate generate menajere industriale pluvi-ale*) in acest obiectiv catre alte

obiective

Sursa apelor uzate, Proces tehnologic mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/

zi mc/ an mc/ zi mc/an mc/

zi mc/ an

Clădirea de

comandă şi control

0,1 36,5 0,1 36,5 - - - - - -

*) nu sunt poluate şi nu necesită colectare şi tratarea înainte de evacuare

Apele pluviale căzute pe amplasament se vor infiltra în solul din zona adiacentă

fundaţiilor turbinelor eoliene. Procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament nu

generează pericolul antrenării de către apele meteorice a unor substanţe cu potenţial

poluator.


pag. 44/78

Impactul realizării şi funcţionării proiectului asupra calităţii apelor de suprafaţă şi

a celor subterane. Construirea şi funcţionarea pe amplasamentul propus a unui parc eolian nu va genera

un impact negativ asupra apelor de suprafaţă sau subterane. Mai mult, energia electrică

produsă pentru acoperirea necesarului din sistemul energetic naţional va conduce la

reducerea funcţionării sau chiar la oprirea unor instalaţii termoenergetice şi implicit la

diminuarea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă sau infiltraţi în apele

subterane, la nivel zonal/naţional.

Ape de suprafaţă

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice cu ajutorul turbinelor eoliene nu

generează ape industriale uzate sau alte substanţe care să conducă la poluarea apelor de

suprafaţă.

Pericolul poluării apelor de suprafaţă cu ulei sau lichid hidraulic scurs accidental din

circuitele şi echipamentele turbinelor eoliene este nesemnificativ având în vedere

caracteristicile constructive, distanţa faţă de apele de suprafată, cantităţile reduse de

substanţe cu potenţial poluant şi forma reliefului, astfel:

– pe aplasament nu există ape curgătoare sau albii secate ale acestora care să

poată canaliza eventualele scăpări accidentale de ulei în apele de suprafaţă;

– cantitatea de ulei din circuitele unei turbine eoliene de 3 MW este de circa 500 litri,

turbinele fiind prevăzute cu sisteme de oprire automată şi captare a scăpărilor

accidentale din circuitele hidraulice sau cele de ungere;

– forma plană a terenului nu crează condiţile naturale de scurgere a unor eventuale

scăpări accidentale de lichide;

– pe arealul analizat nu există cantonate strate acvifere care să poată fi afectate de o

eventuală poluare accidentală.

Pe amplasament nu vor fi realizate construcţii pentru activitatea de

construcţie/întreţinere/reparaţii în care să fie generate ape uzate industriale.

Singura sursă de apă uzată menajeră va fi clădirea de comandă şi control a

funcţionării parcului eolian.


pag. 45/78

Ape subterane

Amplasarea şi funcţionarea parcului eolian nu va conduce la poluarea apelor

subterane, având în vedere următoarele aspecte tehnice:

– pe amplasament nu sunt depozitate materii prime şi materiale;

– uleiurile şi lichidul hidraulic utilizat pentru comandă, ungerea şi răcirea unor

subansamble ale turbinelor eoliene sunt vehiculate în circuite etanşe. În cazul

apariţiei unor scurgeri accidentale circuitele sunt prevăzute cu sisteme de colectare

şi de oprire automată a funcţionării tubinelor;

– procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament nu generează ape uzate

tehnologice şi nu conduc la poluarea apei pluviale.

Prin respectarea normelor tehnice privind utilizarea şi întreţinerea toaletelor ecologice

nu se impune aplicarea unor măsuri suplimentare pentru protecţia apelor de suprafaţă şi a

apelor subterane.


pag. 46/78

4.2. Aer

Clima şi calitatea aerului Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea

sudică si centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă

de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de

deal).

În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase,

marcate de viscole puternice, dar si cu întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer

cald si umed din S si SV care determină intervale de încălzire si de topire a stratului de

zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunării introduc în valorile si

regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui

topoclimat specific de luncă, mai umed si mai răcoros vara si destul de umed si mai puţin

rece iarna.

Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a

advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales în sezonul cald), frecvenţa de

asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE si E (mai ales în anotimpul

rece), precum si advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din

SV si S.

Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţă de 18,4%, iar

intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8

m/s.

Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de 18,6%, iar

intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând din octombrie

si ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate

depăsind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.

Informaţii meteo climatice:

– Temperatura medie anuală a fost de 12,30C;

– Temperatura maximă absolută a fost de 38,40 C înregistrată în data de

24.07.2009;

– Temperatura minimă absolută a fost -14,40 C înregistrată în data de

19.12.2009.


pag. 47/78

Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ)

Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare si cristalizare a

vaporilor de apă din atmosferă, denumite si hidrometeori, sub formă lichidă (ploaie si aversă

de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare si aversă de zapadă, grindină etc.) sau sub ambele

forme în acelasi timp (lapoviţă si aversă de lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra

precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata si intensitatea lor) si instumental,

masurându-se si înregistrându-se continuu cantitatea de apă cazută în timpul căderii

precipitaţiilor. Particularităţile si repartiţia precipitaţiilor, ca si a altor elemente meteorologice,

depind direct de caracterul miscărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei

termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasările advective.

Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice:

– Media/ suma 2009 - 492,9 l/mp;

– Minima anuală – 5,8 l /mp înregistrată în luna august;

– Maxima anuală – 62,0 l /mp înregistrată în luna septembrie

Calitatea aerului în zona amplasamentului este afectată de prezenţa la o distanţă de

circa 4 Km pe direcţia NE a combinatului siderurgic ARCELOR MITTAL. O influenţă relativ

scăzută prin cantităţile de poluanţi emişi o au şi activităţile economice şi gospodăreşti din

zona localiăţilor Smârdan şi Mihail Kogălniceanu şi traficul auto din zona drumurilor judeţene

251 şi 255C.

În conformitate cu rezultatele privind calitatea aerului în zonele şi aglomerările din

Regiunea 2 Sud-Est, nivelurile actuale ale concentraţiilor în aerul ambiental ale principalilor

poluanţi sunt:

– PM10 – valori maxime pe 24 de ore 30-50 µg/m3, valori medii anuale de 14-20

µg/m3;

– CO – valori maxime ale mediilor pe 8 ore sub 1,5 mg/m3;

– SO2 – valori maxime zilnice sub 50 µg/m3, valori medii anuale sub 8µg/m3;

– NOx – valori medii anuale de 19,5-24 µg/m3.


pag. 48/78

Surse şi tipuri de poluanţi. În etapa de construire a parcului eolian se vor înregistra emisii de poluanţi gazoşi,

generate de echipamentele de mecanizare care funcţionează pe combustibili (autocamioane,

macarale, autoutilitare, motogeneratoare).

Tot în această perioadă se va putea înregistra o creştere a concentraţiei de pulberi în

suspensie, ca urmare a lucrărilor de excavare, trafic auto, amenajarea drumurilor şi a

platformelor de lucru.

Poluanţi şi debite masice (g/h) Cd Cu Cr Ni Se Zn Denumirea sursei

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Pb x 10-3 PTS

Autovehicule 533 3,125 102 427,5 1,5 25 3,94 0,125 21,25 0,625 0,875 0,125 12,5 26,25

Utilaje 3660 531 531 12,75 97,5 150 23,62 0,75 127,5 3,75 5,25 0,75 37,5 157,5

Lucrări de excavaţie

- - - - - - - - - - - - - 6350

Total 4193 534,1 633 440,25 99 175 27,56 0,875 148,75 4,375 6,125 0,875 50 6534

Valorile prezentate în tabel reprezintă debitele de poluanţi evacuaţi pe amplasament, fără a include emisiile înregistrate pe

drumurile publice

Emisiile de poluanţi prezentate în tabel sunt valorile maxime orare, posibil a fi emise în condiţiile respectării tehnologiilor de

construcţie/montaj şi au fost calculate utilizând metodologiile CORRINAIR şi AP-42.

Pe amplasament vor fi emise diferite cantităţi de poluanţi sub valorile maxime orare din tabel, numai în perioada efectuării

lucrărilor de construcţie a parcului eolian (când funcţionează echipamentele de mecanizare) .

Tabel 4.2.1.

Emisii de poluanţi din sursele mobile care vor fi utilizate în etapa de construcţie a parcului eolian:


pag. 49/78

Cod document: 8036 S.C. Filiala ICEMENERG S.A. Seria de modificări: 0

pag. 50/78

Impactul realizării şi funcţionării proiectului asupra calităţii aerului.

Amplasarea şi funcţionarea parcului eolian nu va provoca un impact negativ

semnificativ asupra calităţii aerului din zonă. Mai mult, utilizarea turbinelor eoliene pentru

producerea energiei electrice necesare pentru acoperirea cererii din sistemul energetic

national va avea drept consecinţă reducerea cantităţilor de combustibili fosili consumaţi.

Reducerea perioadei de funcţionare sau chiar oprirea instalaţiilor termoenergetice va avea

un impact pozitiv asupra factorilor de mediu, prin reducerea cantităţilor de poluanţi gazoşi

(CO2, SO2, NOx, CO), solizi (pulberi în suspensie, deşeuri solide) şi lichizi (ape uzate,

deversări accidentale de substanţe şi preparate chimice).

Astfel, pentru a produce 1 KWh energie electrică într-o instalaţie termoenergetică,

în procesul de ardere a combustibilului fosil sunt generate 0,826 Kg CO , 0,02 Kg SO ,

0,0034 Kg NO în cazul cărbunelui şi 467 g de CO în cazul utilizării gazelor naturale. La o

producţie anuală de energie electrică de aproximativ 160000 MWh/an, rezultă o ca nu vor

mai fi emise in atmosfera circa 132160 t O , 3200 t O , 544 t NO .

2 2

x 2

2 2 x

Reducerea emisiilor de CO generate de procesele tehnologice din industria

termoenergetică va fi dublată şi de reducerea cantităţilor de poluanţi gazoşi, lichizi sau

solizi menţionaţi anterior cu valori variabile în funcţie de caracteristicile fizico-chimice ale

combustibililor fosili utilizaţi şi de performanţele de funcţionare a instalaţiilor de producere

a energiei electrice.

2

În etapa amenajării terenului şi realizării fundaţiilor se va manifesta riscul creşterii

concentraţiei de pulberi aflate în suspensie în aerul atmosferic, pe fondul unor curenţi

atmosferici suficient de puternici. Având în vedere numărul relativ redus de turbine eoliene

apreciem că nu se vor înregistra depăşiri ale valorilor limită impuse prin Ordinul nr.

592/2002, iar spulberările nu vor avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu, a

florei şi faunei din zonă.

Lucrările de excavare şi consolidare a drumurilor de exploatare nu diferă cu mult de

lucrările agricole şi se vor desfăşura pe o suprafaţă mult mai mică în aceste condiţii

apreciem că nu se vor înregistra o diminuare a calităţii aerului atmosferic în zonă.


pag. 51/78

Pentru prevenirea depăşirii concentraţiei de pulberi în aerul atmosferic în perioada

intensificării vântului se recomandă aplicarea următoarelor măsuri cu caracter temporar

sau permanent:

- utilizarea unor autocamioane pentru transportul pământului dotate cu prelate de

acoperire a încărcăturii;

- stropirea cu apă a pământului excavat;

- adaptarea vitezei autovehiculelor la condiţiile meteorologice;

- curăţarea roţilor autovehiculelor la ieşirea pe drumurile publice asfaltate.

4.3. Sol

Caracteristicile fizico-chimice ale solului din zona amplasamentului sunt specifice

terenurilor utilizate intensiv în scopuri agricole. Solul din această zonă este de clasă III şi

IV, neavând o valoare deosebită din punct de vedere agricol.

Solurile din zona de amplasament a viitorului parc eolian sunt de tip cernoziom

carbonatic. Acestea au o textura lutoasa-lutoargiloasa, continutul de argila sub 0,002 mm

fiind intre 27,4% si 35,3%. Aceste soluri sunt netasate pana la moderat tasate, densitatea

aparenta variind intre 1,09 si 1,59 g/cm3. Porozitatea este mai mare la suprafata si ceva

mai redusa pe profil. Astfel, porozitatea totala variaza intre 51 si 59 % in orizontul Amp si

intre 41 si 54 % sub acest orizont. Au un continut de humus mijlociu, valorile variind intre

3,6 si 4,2% in orizontul Amp si sub acest orizont, valorile scad la 1,8-2,9% in Am si sub

1,5% in prima parte a orizontului C. Continutul de azot total este, de asemenea, mijlociu:

0,17-0,20% in orizontul Amp si ceva mai mic in orizontul Am (0,08-0,13%). Capacitatea

de schimb cationic este, in general, mare (28,90-37,49 me/100 g sol), dintre cationi

predominand Ca++ si Mg++, cu peste 95%, numai in orizonturile alcalizate, Na+ schimbabil

ajungand la valorile de 8-17%.

Carbonatii sunt levigati in baza orizontului Am. Orizontul de acumulare maxima se

afla la cca 100 cm adancime, continutul de CaCO3 la acest nivel ajungand la cca 30-35%.

Ca urmare a spalarii carbonatilor si a usoarei debazificari a solului in orizontul Am

(V = 85-93%) reactia solului este slab acida - neutra (pH 6,6-7,3), iar in orizonturile AC si C

devine slab alcalina (pH 8,0-8,5). La orizonturile alcalizate, care apar adesea in partea

inferioara a profililui de sol, reactia devine puternic alcalina (8,8-9,2).

In general, solurile din teritoriu sunt rezistente la actiunea diferitilor agenti poluanti.

Vulnerabilitatea redusa este data de reactia neutra-slab alcalina a solurilor, proprietate ce


pag. 52/78

confera o anumita capacitate de tamponare a stimulilor acidifianti. De asemenea, solurile

sunt relativ rezistente la poluarea cu metale grele, reactia si continutul de materie organica

mentinand eventualele metale grele in forme stabile.

Pe câmpul interfluvial dintre Mălina şi Lozova procesul de tasare a solului este

evidenţiat prin prezenţa unor depresiuni mici, alungite, adânci de numai 2-3 m, în care

stagnează uneori provenită din precipitaţii. În lungul râului Mălina inundaţiile frecvente şi

aporturile laterale ale organismelor torenţiale, sub forma conurilor de dejecţie, produc

colmatarea luncilor şi albiilor minore.

Principala sursă de modificare a caracteristicilor solului va fi activitatea de

amenajare a drumurilor de exploatare, a traseelor electrice îngropate, a staţiei

electrice/comandă, a platformelor de montaj şi a fundaţiilor turbinelor eoliene. Aceste

amenajări presupun aducerea şi utilizarea pe amplasament a unor materiale de

construcţie în principal beton pentru fundaţii şi piatră spartă pentru drumurile de acces.

Realizarea parcului eolian nu va genera pericolul apariţiei unor poluări accidentale

semnificative, faţă de situaţia existentă în prezent, când sunt efectuate lucrări agricole

mecanizate. Pe amplasament nu vor fi stocate sau vehiculate cantităţi semnificative de

substanţe chimice sau materiale care să genereze un astfel de pericol.

În perioada de exploatare a parcului eolian nu va avea loc un impact asupra solului,

în condiţii normale de funcţionare a instalaţiilor eoliene şi a echipamentelor electrice

aferente.

Impactul realizării şi funcţionării proiectului asupra calităţii solului. Lucrările de construcţie a parcului eolian presupun schimbarea definitivă a

caracteristicilor fizice de la suprafaţa solului pe o arie relativ redusă, de circa 1,7 ha.

Pentru executarea lucrărilor de construcţie va fi necesară scoaterea temporară din circuitul

agricol a unor suprafeţe cu o suprafaţă totală de aproximativ 125 ha.

Solul din zona amplasamentului este puternic antropizat datorită lucrărilor

mecanizate şi tratamentelor agricole aplicate în procesele tehnologice de exploatarea

agricolă a terenului.

Funcţionarea turbinelor eoliene nu conduce la poluarea solului, având în vedere

faptul că pe amplasament nu vor fi stocate materii prime şi materiale a căror caracteristici

fizico-chimice să genereze pericolul contaminării solului.

În etapa derulării lucrărilor de construire vor fi ocupate la sol următoarele suprafeţe

de teren, zone ce vor fi consolidate prin acoperirea totală sau parţială cu materiale de

construcţie (în principal piatră spartă):


pag. 53/78

– zona de organizare de şantier – 15000 m2, unde vor fi amenajate spaţii de lucru

şi depozitare temporară a unor echipamente şi materiale de construcţie;

– drumuri de acces – 60000 m2;

– platforme de lucru – 36000 m2;

– fundaţii turbine eoliene – 4600 m2;

– staţia electrică şi camera de comandă – 2000 m2;

– zona de poziţionare a cablurilor electrice subterane – 6000 m2.

Construcţia parcului se va realiza în etape, turbinele eoliene urmând a fi montate

succesiv. Astfel, suprafaţă de sol afectată la un moment dat în zona amplasamentului va fi

de maxim 45 ha.

În momentul finalizării construcţiei parcului eolian situaţia suprafeţelor de teren

ocupate definitiv la suprafaţa acestuia va fi de:

– fundaţii turbine eoliene 250 m2;

– staţia electrică – 2000 m2;

– drumuri de acces – 30000 m2, dintre care 18000 m2 existent.

Din suprafaţa totală de teren de 12,36 ha afectată temporar în diferite etape ale

realizării proiectului, 10,13 ha vor fi redate circuitului agricol după eliminarea de pe

amplasament a tuturor materialelor de construcţii utilizate la consolidarea drumurilor şi

zonelor de lucru.

Respectarea tehnologiilor de constructii moderne pentru realizarea fundaţiilor şi

structura modulată a turbinei eoliene (care nu necesită utilizarea pe amplasament a unor

substanţe cu potenţial poluator) va conduce la minimizarea impactului negativ asupra

solului în perioada de construcţie. Cantităţile mici de materialele de construcţie rămase

după ridicarea turbinelor eoliene şi finalizarea parcului eolian vor fi sortate şi valorificate în

condiţiile legii.

Suprafaţa de teren necesară pentru realizarea unei fundaţii este de circa 250 m2, iar

pentru amenajarea platformelor de descarcare/montaj de 2000 m2 pentru fiecare turbina

eoliană în parte. Amenajările efectuate pentru consolidarea terenului în zona platformelor

de lucru în faza de montare a turbinelor eoliene vor fi dezafectate. Deşeurile de construcţie

rezultate se vor utiliza în alte zone de lucru de pe amplasament, iar în final vor fi sortate şi

evacuate de pe amplasament.

Pentru a ajunge în zona comunei Smârdan vor fi utilizate drumurile de acces rutier

existente, încărcătura pe osie respectând caracteristicile drumurilor existente. Accesul pe

amplasament se va face utilizând drumurile de exploatare agricolă existente, care vor fi


pag. 54/78

modernizate (consolidate şi extinse) pe o lungime totală de 10 km şi vor fi realizate 2,8 km

de drum nou, între drumurile de exploatare agricolă şi locul de amplasare a turbinelor

eoliene/zonelor de exploatare.

Măsuri adoptate pentru reducerea impactului asupra solului:

– proiectarea şi realizarea fundatiilor se va face astfel încât să permită acoperirea

cu un strat de sol vegetal, rezultat în cadrul lucrărilor de excavare, care va avea

o grosime minimă de 0,5 m;

– platformele de lucru vor fi dezafectate, deşeurile vor fi colectate şi

reutilizate/eliminate. Suprafeţele vor fi nivelate cu sol vegetal rezultat din

activitatea de excavare a fundaţiilor;

– după finalizarea lucrărilor de montaj, drumurile de acces vor fi reduse la

dimensiunile necesare în etapa de exploatare. Deşeurile rezultate vor fi

colectate, sortate şi reutilizate/eliminate de pe amplasament. Suprafeţele vor fi

nivelate cu sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a fundaţiilor;

– reţelele electrice îngropate vor fi amplasate la marginea drumurilor de acces la o

adâncime de 0,7 m, în zona deja afectată în faza de montare a turbinelor

eoliene. Traseele de cabluri vor fi realizate îngropat, fiind acoperite cu circa 0,5

m sol fertil;

– turbinele eoliene vor fi montate succesiv, materialele de construcţie utilizate la

amenajarea zonei de montaj putând fi reutilizate;

– materialele auxiliare utilizate în etapa de construire a parcului eolian vor fi

depozitate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, în funcţie de

caracteristicile acestora şi instrucţiunilor de stocare şi utilizare specificate de

producător;

– activitatea de depozitare a deşeurilor va respecta cerinţele menţionate la

capitolul 3.

După încetarea activităţii pe amplasament şi obţinerea avizelor/acordurilor

necesare echipamentele şi instalaţiile energetice vor fi demontate şi eliminate de pe

amplasament. Fundaţiile turbinelor şi staţiilor electrice vor fi sparte excavate şi eliminate

de pe amplasament, după care terenul va fi acoperit şi nivelat cu sol vegetal de o calitate

cel puţin egală cu cel iniţial. După refacerea zonelor în care au fost amplasate turbinele

eoliene şi celelalte construcţii aferente terenul va fi redat circuitului agricol.


pag. 55/78

4.4. Geologia subsolului

Din punct de vedere geologic judetul Galati se suprapune in general partii de Sud a

Platformei Moldovenesti, in zona in care fundamentul sau se afunda si ia contact cu cel de

tip nord-dobrogean. Cuvertura sedimentara ce acopera soclul rigid al platformei, cu

grosimi de peste 3000 m este constituita din formatiuni paleozoice (gresii, calcare, marme,

sisturi argiloase), mezozoice (calcare, marme, dolomite, gresii) si neozoice (gresii, marme,

calcare, conglomerate, nisipuri, pietrisuri). La zi apar numai cele mai recente formatiuni

neogene, respectiv cele pliocene si cuaternare. Pliocenul, deschis in lungul vailor, este

alcatuit predominant din nisipuri si argile cu intercalatii subtiri de gresie. Depozitele

cuaternare, extinse pe podul interfluviilor, sunt formate din prundisurifluvio-lacustre sau

fluvio-torentiale acoperite, la randul lor, de luturi loessoide. Prundisurile alcătuiesc unele

terase fluviatile şi luncile actuale ale Siretului, Bîrladului, Prutului şi Dunării.

Fig. 4.3.1. – Geologia judeţului Galaţi

Structura geologică de suprafaţă a ambelor locaţii se prezintă astfel:

- pământ vegetal

- depozite loessoide prăfoase şi argiloase;

- soluri reziduale preponderent argiloase;

- depozite argiloase la baza depozitelor loessoide

- depozite de vârsta Pleistocen inferior (acestea apar în zona din dreapta pe

direcţia N-S)


pag. 56/78


pag. 57/78

Impactul realizării şi funcţionării proiectului asupra calităţii subsolului este similar cu

cel asupra solului, în toate cele trei etape de desfăşurare a proiectului.

Având în vedere volumul lucrărilor ce vor fi efectuate şi caracteristicile instalaţiilor

eoliene este evident faptul că structura geologică nu va fi afectată semnificativ în niciuna

din fazele proiectului. Un posibil impact va apărea în etapa realizării fundaţiilor turbinelor

eoliene când se vor executa săpături la adâncimi stabilite în urma unui studiu geotehnic

detaliat pentru faza de proiectare. Respectând specificaţiile de proiectare rezultate în urma

acestui studiu geotehnic, referitoare la adâncimile optime de fundare şi tehnica de

efectuare a săpăturilor pentru fundaţiile turbinelor eoliene, impactul asupra subsolului va fi

minimizat.

Măsurile luate pentru diminuarea impactului asupra solului vor conduce şi la

diminuarea impactului asupra subsolului.


pag. 58/78

4.5. Biodiversitatea

Prezentăm în continuare concluziile Studiului de Evaluare Adecvată elaborat de

S.C. BIOSYS GROUP S.R.L. Constanta - persoana juridică înscrisă în Registrul naţional

al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia 85 pentru elaborare de Studii

de Evaluare Adecvată. Studiul de evaluare adecvată a fost acceptat în urma analizării şi

consultăriii Comisiei de Analiză Tehnică întrunită la ARPM Galaţi în data de 23.02.2011.

De asemenea, sunt prezentate şi măsurile propuse pentru limitarea impactului proiectului

asupra factorilor de mediu şi calendarul de implementare a acestora.

Cele două locaţii în care se doreşte amplasarea de turbine eoliene se află în afara

zonei de protecţie a Reţelei Natura 2000 (nu se află în SCI-uri sau SPA-uri).

Pentru culegerea informatiilor legate de habitatele de interes comunitar, asociatiile

vegetale, speciile de plante si animale – vertebrate si nevertebrate – s-au aplicat metodele

clasice de analiza in teren. Astfel, pentru speciile de plante, acestea au fost identificate in

teren, iar asociatiile vegetale au fost identificate in conformitate cu datele existente in

literatura de specialitate coroborate cu lucrarea monografica “Habitatele din Romania”

(Doniţă et al., 2005). Pentru vegetatie s-au efectuat transecte in zonele cu vegetatie

naturala si s-a parcurs perimetrul zonelor de amplasare a parcului eolian; de asemenea

s-au parcurs drumurile de pamant dintre culturile agricole. Suprafata zonelor analizate a

fost determinata in teren folosind echipamente de navigatie prin satelit (GPS) iar

cordonatele puncteleor au fost transpuse pe o harta satelitara.

Speciile de nevertebrate si vertebrate au fost de asemenea identificate direct pe

teren. Pentru avifauna s-au efectuat observatii directe, cu ajutorul binoclului; s-au efectuat

atat observatii pe transect cat si observatii la punct fix. Observatiile la punct fix s-au

realizat timp de 1 ora pentru fiecare din punctele fixe alese (trei puncte pentru locatia 1 si 4

puncte pentru locatia 2). De asemenea, observatii au mai fost efectuate si in raza localitatii

Mihail Kogalniceanu si in zonele limitrofe ariei de implementare a proiectului.

Pentru reptile – s-au efectuat observatii pe transecte aflate la limita zonei de

implementare a proiectului, in zone acoperite cu vegetatie spontana.

Pentru mamifere – s-au efectuat observatii la punct fix, in zona de vest a localitatii

Mihail Kogalniceanu, in zona terenurilor degradate.

S-au efectuat si fotografii ale diferitelor specii de nevertebrate care au fost

identificate ulterior prin comparatie cu literatura de specialitate.


pag. 59/78

Pentru observatile de teren s-au efectuat doua iesiri pe teren - 5 – 6 iulie 2009 si

respectiv 12 – 13 noiembrie 2010. Observatiile pe teren au durat in medie 8 ore pe zi, la

deplasari participand trei specialisti.

Tipurile de habitate prezente în zona de interes sunt deja intens afectate de

prezenţa constantă a omului şi de activităţile agricole sau pastorale desfăşurate în cea mai

mare parte a anului, fiind lipsite de valoare conservativă.

Cea mai mare parte a suprafeţelor de teren din zona observată sunt utilizate în

scopuri agricole (agroecosisteme) şi ca islazuri comunale; au fost observate de asemenea

zone restrânse de pârloagă (foste terenuri agricole abandonate). La marginea loturilor

agricole şi a drumurilor de acces se dezvoltă comunităţi vegetale ruderale (de margini de

drumuri) şi segetale (buruieni de culturi agricole) favorizate în dezvoltarea lor de activităţile

agricole. Pajiştile stepice secundare sunt prezente insular, pe suprafeţe mici, între culturile

agricole sau pe marginea căilor de acces către loturile cultivate. Aceste tipuri de pajişti

s-au format în timp în urma păşunării intensive a pajiştilor stepice primare. Apropierea de

culturile agricole şi izolarea între culturi a favorizat însă ruderalizarea lor, prin infiltrarea

masivă de plante ruderale şi segetale.

Refacerea pajiştilor stepice primare este foarte puţin probabilă în această zonă

datorită activităţilor agricole desfăşurate pe scară largă şi a păşunatului practicat de

localnici.

Gradul ridicat de antropizare al întregii zone, apropierea de oraşul Galaţi şi de

câteva mici localităţi (Smârdan, Mihail Kogălniceanu, Cişmele), sunt principalele cauze ale

biodiversităţii reduse observate în zona de interes.

Nu au fost observate în locaţiile studiate tipuri de habitate de interes conservativ,

care ar necesita instituirea unor măsuri speciale de protecţie şi conservare a zonei

conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 EEC).

Asociaţiile vegetale identificate sunt comune pentru zonele intens afectate de

activităţi agricole sau de păşunat. Nu au fost observate asociaţii vegetale cu valoare

conservativă medie sau ridicată. Plantele stepice care compun asociaţiile de pajişti

secundare sunt frecvente în cadrul vegetaţiei xerofile şi xero-mezofile din sudul şi din estul

ţării.

Inventarierea speciilor de plante vasculare nu a dus la identificarea de rarităţi

floristice, adică a unor specii de plante menţionate în Listele roşii naţionale (Oltean & al.,

1994; Dihoru, 1994; Negrean, 2001), în anexele OUG 57/2007, în anexele Directivei

Habitate sau în cele ale Convenţiei de la Berna.


pag. 60/78

In cadrul entomofaunei nu a fost identificată nici o specie cu valoare conservativă;

nu au fost observate în zona studiată specii incluse în Listele roşii naţionale sau în anexele

unor Convenţii şi Directive internaţionale care au ca scop conservarea formelor de viaţă

sălbatice.

Păsările, chiar dacă unele dintre ele sunt menţionate în anexele Directivei Păsări,

anexele Convenţiei Berna sau în OUG 57/2007, sunt reprezentate în general de specii

rezistente la impactul antropic. Multe dintre ele cuibăresc în afara locaţiilor studiate,

terenurile agricole servindu-le doar ca loc de hrănire. In general, zonele agricole sau

islazurile din apropierea localităţilor adăpostesc o avifaună săracă, alcătuită din specii

comune.

Activităţile de monitoring realizate cu ocazia unor studii precedente, au arătat că

turbinele eoliene nu reprezintă pentru păsări un pericol evident (dacă sunt respectate

distanţele standard dintre stâlpi), mai ales în zonele în care numărul de păsări este mic,

aşa cum este zona din preajma localităţilor Smârdan şi Mihail Kogălniceanu.

Reptilele sunt foarte slab reprezentate în locaţiile studiate, singura specie

identificată fiind una comună la noi în ţară, chiar dacă la nivel european este protejată.

Mamiferele sunt reprezentate de specii comune în zonele de şes şi cele colinare ale

ţării. Amplasarea de turbine eoliene în zonă nu va afecta semnificativ habitatul acestor

specii care îşi sapă galerii în pământ.

În ceea ce priveşte impactul amplasării de turbine eoliene asupra avifaunei, mamiferelor şi reptilelor, acest impact este unul neglijabil. Speciile prezente în zonă nu vor fi deranjate de turbinele eoliene mai mult decat sunt deranjate în prezent de reţeaua densă de stâlpi de înalta tensiune sau de activităţile cotidiene ale locuitorilor din zonă.

Prin urmare, considerăm că amplasarea de turbine eoliene în zona localităţilor Smârdan – Mihail Kogălniceanu, zonă deja intens antropizată, va avea un impact neglijabil asupra florei şi faunei zonale. Impactul cumulativ

In vecinatatea amplasamentului sunt propuse a se realiza alte 4 proiecte privind

constructia unor parcuri eoliene. Aceste parcuri eoliene insumeaza un numar de 110 de

turbine, dispuse pe o suprafata de circa 8.400 ha, la care se aduaga cele 18 turbine

dispuse pe o suprafata totala de circa 270 ha ale proiectului de fata. In ce priveste

dispunera celor 5 parcuri eoliene fata de siturile Natura 2000 din zona acestea se afla in


pag. 61/78

vecinatatea ROSCI0151 Padurea Garboavele, ROSPA0070 Lunca Joasa a Prutului

Vladesti-Frumusita si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

A fost analizat efectul cumulativ pe suprafata totala a celor cinci parcuri eoliene din

zona deoarece este vorba de activiati cu acelasi tip de impact asupra biodiversitatii. In

plus, distantele dintre aceste parcuri eoliene sunt mici in doua din cazuri limitele lor

suprapunandu-se.

Scara de timp pentru care se realizeaza estimarea impactului cumulativ este durata

medie de exploatare a unui parc eolian – respectiv 25 de ani.

In ceea ce priveste cumularea impactului, pentru zona analizata nu poate fi vorba

decat de impact cumulativ pe cale aeriana. Reteaua hidrografica nu este afectata de

parcul eolian si ca urmare efectul cumulativ pe cale apei un exista in acest caz. Tinand

cont de numarul de centrale eoliene care urmeaza a fi amplasate in celelalte patru parcuri,

apreciem ca valoarea totala a efectului cumulativ va fi de 6 ori mai mare raportata la parcul

eolian analizat. Impactul principal va fi asupra pasarilor care se deplaseaza intre cele doua

arii naturale avifaunistice - respectiv ROSPA0070 Lunca Joasa a Prutului Vladesti-

Frumusita si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Din punct de vedere al biodiversitatii, situatia este similară si pentru proiectele

adiacente. Diversitatea specifica ramane scazuta pe tot cuprinsul acestor teritorii,

deoarece zonele unde urmeaza a fi amplasate centrale eoliene sunt reprezentate in cea

mai mare parte de terenuri de utilitate agricola.

Pentru limitarea impactului pe care această activitatea îl va avea asupra mediului

înconjurător şi a populaţiei din zonă, se recomanda următoarele măsuri:

– respectarea tehnologiilor de lucru prezentate în proiectul propus, pentru care se

solicită acordul de mediu;

– îmbunătăţirea stării tehnice a drumurilor de acces prin repararea şi menţinerea

permanentă în bună stare.

– menţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport în stare bună de funcţionare;

– efectuarea reviziilor şi intreţinerii în ateliere specializate;

– determinarea periodică a cantităţii de praf rezultat faza de implementare a

proiectului, iar dacă este cazul, aplicarea unor măsuri suplimentare de

diminuare a cantităţilor de praf eliberate în atmosferă;

– determinarea periodică a nivelului emisiilor de gaze de eşapament al utilajelor

destinate implementării proiectului, iar în cazul în care nivelul de nivelul acestora


pag. 62/78

îl depăşeşte pe cel maxim admis, se va lua măsura înlocuirii lor sau montarea

unor echipamente mai performante de reducere a nivelului noxelor;

– determinarea nivelului de zgomot, iar în cazul în care nivelul de zgomot îl

depăşeşte pe cel maxim admis, montarea unor echipamente mai performante

de reducere a zgomotului la motoare;

– dotarea autobasculantelor cu prelate pentru acoperirea încărcăturii în timpul

transportului, pentru a diminua a cantitatea de praf eliberat în atmosferă;

– dotarea permanentă a punctului de lucru cu recipienţi adecvaţi depozitării şi

transportului deşeurilor menajere şi transportul periodic al acestora la un

operator autorizat in preluarea acestora;

– dotarea punctului de lucru cu cisternă cu apă cu dispozitiv de stropire, pentru

intervenţii în caz de incendiu şi pentru diminuarea cantităţii de praf ridicat în

atmosferă;

– instruirea personalului privind măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor, de

protectie a muncii şi a celor privind conduita în vecinatatea ariilor protejate;

– intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea

rutei, vitezei de circulaţie si a modului de transport al încărcăturii, precum si

intervalul orar alocat acestor operatiuni;

– transportul şi depozitarea carburanţilor si lubrifiantilor in recipienţi corespunzători

normelor de depozitare şi transport a produselor petroliere; Calendar de implementare a masurilor de reducere a impactului Nr. crt.

Specificarea măsurii Perioada de implementare Responsabil implementare

Responsabil monitorizare

1 Respectarea tehnologiilor de

lucru prezentate în proiectul propus

Permanent Constructor, Beneficiar

Beneficiar

2 - Lucrări de amenajare a drumului de acces; - Imbunătăţirea stării tehnice a drumurilor prin repararea şi menţinerea permanentă în bună stare

-Până la începerea activităţii; -Permanent

Constructor, Beneficiar

Beneficiar

3 -Menţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport în stare bună de funcţionare; -Efectuarea reviziilor şi intreţinerii în ateliere specializate

Permanent pe perioada de implementare a proiectului

Constructor Beneficiar


pag. 63/78

4 Determinarea periodică a

cantităţii de praf rezultat faza de implementare a proiectului

Trimestrial pe perioada de implementare a proiectului

Beneficiar ARPM

5 Determinarea periodică a nivelului emisiilor de gaze de eşapament

Trimestrial pe perioada de implementare a proiectului

Beneficiar ARPM

6 Determinarea nivelului de zgomot

Trimestrial Beneficiar ARPM

7 Dotarea autobasculantelor cu prelate

Până la începerea activităţii Constructor Beneficiar

8 Dotarea punctului de lucru cu recipienţi adecvaţi depozitării şi transportului deşeurilor menajere

Până la începerea activităţii Beneficiar ARPM

9 Dotarea punctului de lucru cu cisternă cu apă cu dispozitiv de stropire


10 Instruirea personalului privind măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor, de protectie a muncii şi a celor privind conduita în vecinatatea ariilor protejate


Constructor, Beneficiar

Beneficiar, IPM, ISU, ARPM

11 Intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea rutei, vitezei de circulaţie si a modului de transport al încărcăturii


12 Transportul şi depozitarea carburanţilor si lubrifiantilor in recipienţi corespunzători normelor de depozitare şi transport a produselor petroliere


Constructor Beneficiar

13 Semnalizarea corespunzatoare a santierului de implementare a proiectului, precum si semnalizarea ulterioara a zonei de exploatare a turbinelor eoliene

Până la începerea activităţii Constructor, Beneficiar

Beneficiar, IPM, ISU, ARPM

Cuantumul financiar prevăzut pentru asigurarea măsurilor de reducere a impactului

pe perioada de implementare a proiectului este de 100000 euro.


pag. 64/78

4.6. Peisajul

Parcul eolian va fi vizibil din zona drumurilor publice DJ 251 (Galaţi – Slobozia

Conachi) şi DJ 255C care străbate localităţile Smârdan şi Mihail Kogălniceanu. Turbinele

eoliene vor fi vizibile şi din zona acestor localităţi învecinate cu amplasamentul.

În zona amplasamentului nu se află alte construcţii cu valoare culturală ridicată sau

zone naturale, a căror vizibilitate să fie afectate de prezenţa şi funcţionarea parcului

eolian.

În zona amplasamentului şi în vecinătatea acestuia există o reţea foarte dezvoltată

de reţele electrice aeriene, care împreună cu efectul viziual generat de utilizarea în scopuri

agricole a terenurilor din zonă conduc la un peisaj puternic antropizat.

Echipamentele eoliene sunt construcţii moderne cu un aspect plăcut şi culori calde

(verde sau alb) şi având în vedere distanţa relativ mare între acestea (min. 300 m)

apreciem că acestea nu vor avea un impact semnificativ asupra peisajului zonei. Prin

caracterul de noutate şi în tendinţă cu preocupările pentru o dezvoltare durabilă, parcul

eolian poate constitui o imagine a preocupării societăţii umane faţă de minimizarea

impactului activităţilor sale economico-industriale asupra factorilor de mediu.

Pentru minimizarea impactului peisagistic, beneficiarul parcului eolian va avea în

vedere următoarele:

- turbinele eoliene montate şi faţadele construcţiilor auxiliare să aibă o

culoare caldă, similară cu cea a celorlalte echipamente eoliene din

vecinătatea amplasamentului;

- nu va utiliza construcţiile de pe amplasament în scopuri publicitare, decât

în condiţiile legii.

Turaţia redusă a rotoarelor turbinelor eoliene (15 rotaţii/minut) nu va induce o imagine neplăcută asupra observatorului. Mai mult, prin caracterul de noutate şi design-ul modern parcul eolian şi zona în ansamblul va atrage în mod plăcut atenţia celor care tranzitează zona.

Pentru aprecierea impactului asupra peisajului, prezentăm imagini cu aspectul

viitorului parc eolian din mai multe puncte. Imaginile au fost prelucrate cu un program de

calcul specializat.


pag. 65/78

Fig. 4.6.1. - Vedere de ansamblu a viitorului parc eolian de la Smârdan

Fig. 4.6.2. - Vedere dinspre SE


pag. 66/78

Fig. 4.6.3. - Vedere dinspre SV

Modul de utilizare al terenului pe viitorul amplasament este prezentat în tabelul următor: Tabel 4.6.1.

Suprafaţa (ha) Utilizarea terenului Înainte de punerea în

aplicare a proiectului În etapa de construcţie

În etapa de exploatare

Teren agricol 438 12,36 1,7

Drumuri 1,8 6 3

Zone

construite/amenajate

0 0,025 0,025

Ape 0 0 0

Pentru realizarea şi funcţionarea parcului eolian vor fi reabilitaţi 7000 m de drum

agricol sau industrial şi vor fi construiţi 3000 m drum nou. Drumurile vor avea în faza de

montaj a turbinelor eoliene o lăţime de 6 metri, după care lăţimea va fi redusă la

dimensiuni normale (circa 3 m). Terenul ocupat temporar va fi reamenajat pentru

refacerea faunei şi florei existente înainte de realizarea parcului eolian.


pag. 67/78

4.7. Mediul social si economic

Judeţul Galaţi are o suprafaţă de 4466,3 Km2 şi avea în anul 2010 o populaţie de

608904 locuitori. Zona administrativ-teritoriala a judeţului include două municipii (Galaţi şi

Tecuci), două oraşe (Bereşti şi Târgul Bujor) şi 61 de comune.

Comuna Smârdan este situată în partea de sud a judeţului Galaţi, la circa 10 Km

distanţă de municipiul Galaţi şi are în componenţă localităţile Smârdan, Mihail

Kogălniceanu şi Cişmele. Comuna Smârdan are o suprafaţă totală de 13157 ha, din care

330 ha sunt în intravilan, restul de 12827 ha reprezentând teren în extravilan.

Populaţia stabilă a comunei la data de 1 iulie 2010 era de 4930 de locuitori, dintre

care 2300 sunt declaraţi apţi de muncă. Forţa de lucru din zonă este angrenată în

principal în lucrările agricole (cultivarea terenului, creşterea animalelor), comerţ cu

produse agricole, piscicultură şi în activitatea industrială din zona municipilului Galaţi.

Construirea şi exploatarea parcului eolian va contribui la dezvoltarea economică şi socială a zonei prin creerea unor noi locuri de muncă şi reducerea tendinţei de migrare a tinerilor cu studii medii către zonele urbane.

Funcţionarea parcului eolian nu va împiedica activităţile agricole desfăşurate pe amplasament şi în vecinătatea acestuia. Palele turbinei aflate în mişcare de rotaţie se vor afla la o înăltime de circa 45 de metri faţă de sol şi nu vor prezenta un potenţial pericol pentru lucrătorii şi animalele prezente temporar în zonă.

Parcul eolian nu va genera un impact negativ asupra factorilor de mediu locali, dar

dezvoltarea ulterioară a localităţilor trebuie să asigure o distanţă minimă a zonelor

rezidenţiale faţă de turbinele eoliene, astfel încât nivelul de zgomot să nu depăşească

valoarea maximă admisibilă de 45 dB(A).

Construirea şi exploatarea parcului eolian va fi o sursă importantă de venituri pentru

o parte a locuitorilor comunei Smârdan, în principal prin compensaţiile şi chiriile plătite

pentru terenurile ocupate de instalaţiile energetice. Activitatea economică de pe

amplasament se va fi o sursă de venituri la bugetul local prin taxele şi impozitele ce vor fi

plătite de operator, fapt ce va sprijini dezvoltarea socio-economică a localităţilor Mihail

Kogălniceanu şi Smârdan.


pag. 68/78

4.8. Zgomotul

În prezent nivelul de zgomot din zonă este unul redus, dar care în perioada

lucrărilor agricole şi în momentul trecerii aparatelor de zbor din zona aeroportului

Kogălniceanu creşte în mod semnificativ pe perioade relativ reduse. Traficul rutier de pe

drumurile publice DJ 251 şi DJ 255C ar şi el un aport redus la nivelul de zgomot din zona.

Cel mai important poluant fizic generat în perioada de construcţie şi în cea de

operare este zgomotul.

Intensificare traficului rutier pe amplasament şi funcţionarea echipamentelor

mecanice de amenajare a terenului şi montaj va conduce în perioada de execuţie a

parcului eolian la creşterea nivelului de zgomot în zonă. Nivelu de zgomot al utilajelor

mecanice şi a camioanelor ce vor funcţiona pe amplasament sau vor tranzita zona este de

circa 90dB(A). Având în vedere distanţa relativ mare faţă de zona rezidenţială, lucrările de

construire a obiectivului energetic nu vor conduce la depăşirea nivelului de zgomot

admisibil la nivelul zonei rezidenţiale.

În condiţiile în care perioada de construcţie a parcului eolian se va suprapune cu

cea de efectuare a lucrărilor agricole, iar transporturile auto şi lucrările de

amenajare/montaj vor avea loc ziua, apreciem că zgomotul nu va genera un disconform

semnificativ populaţiei din zonă.

Organizarea activităţii de transport care necesită utilaje grele va avea în vedere ca

traseele alese să evite pe cât mai mult posibil zonele rezidenţiale.

Zgomotul va fi un poluant fizic care se va înregistra şi în perioada de funcţionare a

parcului eolian. Funcţionarea turbinelor eoliene poate avea loc inclusiv pe perioada nopţii,

atunci când zgomotul de fond este mult diminuat. Nivelul zgomotului generat de turbinele

eoliene măsurat la o înălţine de 10m în zona turnului este de circa 106,5 dB(A), fapt care

impune adoptarea şi respectarea unor măsuri tehnico-organizatorice pentru respectarea

valorii limită admisibile.

Principala măsură o reprezintă amplasarea turbinelor eoliene la cel puţin 500 de

metri faţă de zonele rezidenţiale, iar viitoarea dezvoltare urbanistică a zonei trebuie să

aibă în vedere menţinerea acestei zone tampon. Turbina eoliana este prevăzută cu un

sistem de automatizare care permite modificarea parametrilor de funcţionare, astfel încât

să fie micşorat nivelul de zgomot produs. Acest sistem însă nu poate fi utilizat pe termen

lung deoarece conduce la diminuarea randamentului turbinei eoliene.


pag. 69/78

4.9. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Pe amplasament sau în zona amplasamentului nu sunt identificate obiective de

patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice care să poată fi afectate de

realizarea parcului eolian. Dacă excavaţiile efectuate pentru realizarea fundaţiilor

turbinelor eoliene vor scoate la iveală posibile situri arheologice, lucrările vor fi întrerupte şi

vor fi anunţate autorităţile competente, în conformitate cu procedurile legale.


pag. 70/78

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Amplasamentul propus pentru realizarea parcului a fost ales prin studierea

potenţialului eolian la nivel naţional şi zonal. Decizia amplasării parcului eolian în această

zonă a fost fundamentată pe următoarele condiţii locale specifice:

- potenţial eolian valorificabil;

- realizarea proiectului cu un impact minim asupra factorilor de mediu;

- asigurarea unei distanţe optime faţă de zonele rezidenţiale, astfel încât

nivelul de zgomot să se încadreze în limitele admisibile;

- existenţa în apropiere a unor reţele electrice care să permită evacuarea

energiei electrice produse;

- drumurile judeţene 251 şi 255C permit accesul în zona a echipamentelor

şi personalului necesar.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că producerea energiei electrice

utilizând alte surse de energie ar fi condus la: emisii semnificative de poluanţi în cazul

proceselor termoenergetice, investiţii mari şi ocuparea unor suprafeţe mari de teren prin

amenajări hidrotehnice în cazul hidrocentralelor, costuri ridicate şi măsuri drastice de

securitate în cazul centralelor nuclear electrice. Tabel 5.1.

Impact asupra Pericol Instalatie energetică aerului apei solului potenţial

Lucrări de amenajare pentru construcţie

Turbine eoliene - - minim minim minime

Amenajări

hidroenergetice

- minim mediu mediu medii

Instalaţii

termoenergetice

mare mediu mediu mediu medii

Centrală

nuclearelectrică

minim minim/

mediu

mediu mare mari

Pentru realizarea parcului eolian vor fi utilizate turbine eoliene noi de ultimă

generaţie, a căror tehnologie de fabricaţie valorifică experienţa acumulată până în prezent,

fapt ce conduce şi la minimizare impactului asupra mediului. Astfel, turbinele eoliene

moderne dispun de sisteme de control automatizat si sisteme de protecţie, care permit

oprirea automată a echipamentelor în cazul apariţiei unor incidente tehnice de natură a

produce poluări accidentale sau distrugerea instalaţiilor.


pag. 71/78

Tehnologiile de fabricaţie au permis reducerea pericolului apariţiei fenomenelor de

interferenţă electromagnetică şi diminuare a fenomenelor de reflexie a luminii, care pot

afecta sistemele de control ale traficului aerian sau maritim.

De asemenea, turbinele eoliene din noua generaţie au un nivel al emisiilor de unde

sonore sau infrasunete mai redus, fapt ce conduce la diminuarea impactului asupra

biodiversităţii (păsărilor şi liliecilor) şi reducerea nivelului de zgomot.

Structura modulară a turbinelor eoliene permite transportul şi montajul rapid al

acestora pe amplasament cu un impact minim asupra factorilor de mediu local.

6. MONITORIZAREA Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de monitorizare continuă a condiţiilor

meteorologice locale, pentru oprirea automată a instalaţiilor în cazul apariţiei unor pericole

potenţiale sau pentru semnalarea unor incidente de natură a pune în pericol integritatea

instalaţiei.

Deoarece, turbinele eoliene nu generează emisii de poluanţi nu este necesar un

sistem special de monitorizare a calităţii factorilor de mediu. În aceste condiţii considerăm

necesară monitorizarea periodică a nivelului de zgomot la limita parcului eolian, în scopul

verificării încadrării în limitele maxime admisibile.

Pentru a putea cuantifica efectul pe care aceste turbine eoliene îl au asupra

avifaunei şi având în vedere vecinătatea unor arii de protecţie naturală recomandăm

efectuarea periodică a unor studii de specialitate după punerea în funcţiune a parcului

eolian.


pag. 72/78

7. SITUAŢII DE RISC Cea mai importantă avarie care poate avea loc în cazul unei turbine eoliene este

distrugerea turbinei eoliene şi impactul cu solul a unor părţi componente ale acesteia,

generând riscul producerii unor poluări accidentale ale solului sau chiar vătămarea unor

persoane sau animale din zonă. Această avarie poate fi generată fie de o viteză prea mare

de rotaţie (sub efectul forţei centrifuge), fie ca urmare a unei lovituri directe de trăsnet.

În condiţii normale de exploatare aceste riscuri sunt practic nematerializabile,

turbinele eoliene fiind prevăzute cu instalaţii paratrăsnet şi sisteme de monitorizare a

factorilor de mediu şi a condiţiilor de funcţionare (inclusiv a turaţiei), care permit

semnalizarea şi oprirea automată la apariţia unui incident tehnic de natură a induce o stare

de pericol sau a creşterii vitezei vântului peste 25 m/s.

Riscul vătămării corporale a oamenilor sau a animalelor din zonă este semnificativ

redus având în vedere că terenul va fi utilizat exclusiv pentru păşunat, prezenţă în zonă va

fi ocazională şi de scurtă durată.

Un alt pericol care se manifestă în zona parcurilor eoliene îl reprezintă aruncarea

unor bucăţi de gheaţă formate pe palele turbinelor, sub efectul forţei centrifuge. Riscul

apariţiei unor accidente este semnificativ redus de faptul că acest pericol se manifestă

numai în sezonul rece şi în anumite condiţii meteorologice.

În ţările care valorifică potenţialul eolian prin utilizarea turbinelor eoliene la intrarea

în zona parcurilor sunt montate plăcuţe care avertizează asupra existenţei unui pericolului

de a fi loviţi de anumite corpuri dure, fără însă a impune restricţii cu privire la utilizarea

terenului în scopuri agricole sau de altă natură.

Producătorii de echipamente eoliene transmit operatorilor parcurilor eoliene

informaţii tehnice care conţin şi proceduri de semnalizare şi oprire automată/manuală a

turbinelor eoliene în cazul apariţiei unor pericole în funcţionare. Aceste informaţii sunt

ulterior cuprinse în instrucţiunile de exploatare şi înreţinere a echipamentelor din parcul

eolian.

Cantităţile şi substanţele utilizate în funcţionarea parcului eolian fac ca acesta să nu intre sub incidenţa prevederilor HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţele periculoase.


pag. 73/78

8. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Proiectul urmăreşte realizarea unui parc eolian în judeţul Galaţi, într-o zonă colinară

aflată pe teritoriul administrativ al comunei Smârdan. Parcul eolian va avea în componenţă

un număr de 18 de turbine eoliene cu o putere electrică instalată de 54 MW.


Smârdan şi pentru care beneficiarul a încheiat cu proprietarii acestora Promisiuni

Bilaterale de Închiriere pe o perioadă de 49 de ani. Instalaţiile eoliene vor fi distribuite pe

amplasament în funcţie de condiţiile tehnice de funcţionare, în două zone dispuse de o

parte şi de alta a localităţii Smârdan şi a localitaţii Kogălniceanu. Zona din dreapta are o

suprafaţă totală de 296,260 ha, iar cea din stânga (pe direcţia Sud-Nord) are o suprafaţă

de 141,75 ha. Din întreaga suprafaţă de teren a amplasamentului numai o mică parte va fi

scoasă din circuitul agricol pentru amplasarea echipamentelor şi instalaţiilor parcului eolian

(circa 1,7 ha).

Coordonatele geografice ale celor două locaţii sunt 45º 29’ 25” latitudine nordică şi

27º 55’ 42” logitudine estică, respectiv 45º 30’ 17” latitudine nordică şi 27º 56’ 54”

longitudine estică. Coordonatele stereo 70 ale fiecărei turbine în parte sunt prezentate în

planul de situaţie anexat.

Accesul în zonă se face de pe drumul judeţean 255C care străbate localităţile

Smârdan şi Mihail Kogălniceanu şi pe drumurile de exploatare agricolă din zonă.

Finalizarea şi punerea în funcţiune a parcului eolian va permite valorificarea potenţialului eolian al zonei, cu consecinţe benefice asupra factorilor de mediu ca urmare a înlocuirii energiei electrice produse în instalaţiile termoenergetice cu energie “verde”.

Derularea proiectului va include următoarele etape:

- Ianuarie 2009 - Decembrie 2009 - Măsurători pentru determinarea potenţialului

eolian pe amplasament;

- Ianuarie 2010 - Septembrie 2011 - Obţinerea autorizaţiilor necesare pentru

realizarea proiectului;

- Octombrie 2011 – Începerea activităţilor privind amenajarea zonei şi instalarea

primelor turbine eoliene;

- 2012 - Punerea în funcţiune a primelor turbine eoliene.


pag. 74/78

Producţia de energie electrică pe amplasament este realizată în totalitate pe baza

conversiei energiei eoliene (puterea vântului), fără necesitatea utilizării altor surse de

energie.

Din măsurătorile pentru determinarea potenţialului eolian şi ţinând cont de

caracteristicile echipamentelor eoliene se estimează o producţie anuală de energie

electrică de circa 160000 MWh/an.

În prezent, amplasamentul propus pentru realizarea parcului eolian este utilizat în

exclusivitate în scopuri agricole.

Construcţia şi funcţionarea Parcului eolian Sârdan va necesita utilizarea

următoarelor componente de infrastructură:

- drumuri rutiere

Accesul pe amplasamente se va face din drumul judeţean 255C pe drumurile de

exploatare agricolă existente. Pentru aducerea pe amplasament a componentelor

turbinelor eoliene drumurile de exploatare agricolă şi zonele de curbură/intersecţie

vor fi modernizate prin extindere şi pietruire astfel încât să permită susţinerea

greutăţii şi manevrarea utilajelor de transport.

- reţeaua electrică

Energia electrică produsă de turbinele eoliene va fi evacuată în sistemul energetic

naţional prin intermediul unei staţii electrice de 30/110KV conectată la staţia

electrică de 110/400KV Smârdan. Racordarea la staţia electrică de 110/400KV va fi

realizată în baza unui aviz tehnic de racordare emis de CN TRANSELECTRICA SA.

Turbinele eoliene sunt construcţii modulate, subansamblele fiind aduse pe

amplasament cu autotrailere de mare capacitate şi asamblate cu ajutorul unei

automacarale. În aceste condiţii, timpul de montare a unei turbine eoliene este de câteva

zile, iar impactul asupra factorilor de mediu este minim.

După punerea în funcţiune pe amplasament se vor executa numai lucrări tehnice de

mică amploare, pentru întreţinerea şi revizia echipamentelor. Aceste lucrări nu vor

necesita utilaje de mare capacitate şi nu vor afecta factorii de mediu.


pag. 75/78

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu generat de realizarea şi

funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul propus s-a bazat pe următoarele informaţii:

– studiu privind evaluarea adecvată, realizat de S.C. BIOSYS Group S.R.L. din

Constanţa;

– date statistice existente la nivel naţional cu privire la starea mediului în zona

amplasamentului;

– date obţinute din monitorizarea factorilor de mediu locali/zonali;

– datele statistice şi observaţiile înregistrate în ţările care au dezvoltat această

tehnologie (SUA, Danemarca, Marea Britanie, Spania);

– date furnizate de proiectant – S.C. AIN Active SRL Braşov;

– date tehnice furnizate de producătorii de turbine eoliene;

– inspecţii tehnice pe amplasament şi observaţii vizuale.

Concluziile studiului de evaluare a impactului asupra factorilor de mediului sunt

următoarele:

apele de suprafaţă sau subterane nu vor fi afectate, neexistând emisii de ape uzate

sau alţi poluanţi de natură a se scurge sau infiltra în acestea;

amplasarea şi funcţionarea parcului eolian nu va provoca un impact negativ asupra

calităţii aerului din zonă, neexistând emisii de poluanţi gazoşi;

Deoarece, turbinele eoliene vor fi amplasate la distanţe de aproximativ 500 de metri

între ele impactul asupra peisajului va fi echivalent cu cel generat de prezenţa stâlpilor

de înaltă tensiune din componenţa reţelelor electrice aeriene. Turaţia redusă a

rotoarelor turbinelor eoliene (15 rotaţii/minut) nu va induce o imagine neplăcută asupra

observatorului. Mai mult, prin caracterul de noutate şi design-ul modern parcul eolian şi

zona în ansamblul va atrage în mod plăcut atenţia celor care tranzitează zona.

funcţionarea turbinelor eoliene va conduce la creşterea nivelului de zgomot pe

amplasament, fără însă a fi depăşite valorile maxime admisibile (45 dBA) la nivelul

zonei rezidenţiale (localitatea Mihail Kogălniceanu şi localitatea Smârdan) în condiţiile

respectării distanţelor minime indicate;

construirea şi funcţionarea parcului eolian nu va afecta biodiversitatea zonei şi nu va

genera un impact negativ direct sau cumulativ asupra zonelor naturale protejate situate

la o distanţă minimă de circa 6 km de limita amplasamentului;

funcţionarea turbinelor eoliene nu conduce la poluarea solului, având în vedere faptul

că pe amplasament nu vor fi stocate materii prime şi/sau materiale a căror caracteristici

fizico-chimice să genereze pericolul contaminării solului.


pag. 76/78

în perimetrul de referinţă condiţiile hidrogeologice nu ridică probleme speciale în ceea

ce priveşte amplasarea unităţilor parcului eolian;

construirea şi exploatarea parcului eolian va contribui la dezvoltarea economică şi

socială a zonei prin creerea unor noi locuri de muncă şi reducerea tendinţei de migrare

a tinerilor cu studii medii către zonele urbane;

funcţionarea parcului eolian nu va împiedica utilizarea în continuare a terenului

neocupat în scopuri agricole. Palele turbinei aflate în miscare de rotaţie se vor afla la o

înăltime de circa 45 de metri faţă de sol şi nu vor prezenta un potenţial pericol;

pe amplasament sau în zona amplasamentului nu sunt identificate obiective de

patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice care să poată fi afectate de

realizarea parcului eolian. Dacă excavaţiile efectuate pentru realizarea fundaţiilor

turbinelor eoliene vor scoate la iveală posibile situri arheologice, lucrările vor fi

întrerupte şi vor fi anunţate autorităţile competente, în conformitate cu procedurile

legale.

Pentru limitarea impactului pe care această activitate îl va avea asupra mediului

înconjurător şi a populaţiei din zonă, se vor adopta următoarele măsuri:

– respectarea tehnologiilor de lucru prezentate în proiectul propus, pentru care se

solicită acordul de mediu;

– îmbunătăţirea stării tehnice a drumurilor de acces prin repararea şi menţinerea

permanentă în bună stare.

– menţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport în stare bună de funcţionare;

– efectuarea reviziilor şi intreţinerii în ateliere specializate;

– determinarea periodică a cantităţii de praf rezultat faza de implementare a

proiectului, iar dacă este cazul, aplicarea unor măsuri suplimentare de

diminuare a cantităţilor de praf eliberate în atmosferă;

– monitorizarea nivelului de zgomot pe amplasament şi stabilirea unui plan de

măsuri organizatorice care să permită încadrarea în valorile limită admisibile;

– dotarea autobasculantelor cu prelate pentru acoperirea încărcăturii în timpul

transportului, pentru a diminua a cantitatea de praf eliberat în atmosferă;

– dotarea permanentă a punctului de lucru cu recipienţi adecvaţi depozitării şi

transportului deşeurilor menajere şi transportul periodic al acestora la un

operator autorizat in preluarea acestora;


pag. 77/78

– dotarea punctului de lucru cu cisternă cu apă cu dispozitiv de stropire, pentru

intervenţii în caz de incendiu şi pentru diminuarea cantităţii de praf ridicat în

atmosferă;

– instruirea personalului privind măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor, de

protectie a muncii şi a celor privind conduita în vecinatatea ariilor protejate;

– intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea

rutei, vitezei de circulaţie si a modului de transport al încărcăturii, precum si

intervalul orar alocat acestor operatiuni;

– transportul şi depozitarea carburanţilor si lubrifiantilor in recipienţi corespunzători

normelor de depozitare şi transport a produselor petroliere;

Amplasarea şi funcţionarea parcului eolian nu va provoca un impact negativ

semnificativ asupra factorilor de mediu din zonă, în condiţiile respectării recomandărilor

făcute în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Mai mult, utilizarea turbinelor eoliene pentru producerea energiei electrice necesare

pentru acoperirea cererii din sistemul energetic national va avea drept consecinţă

reducerea cantităţilor de combustibili fosili consumaţi. Reducerea perioadei de funcţionare

sau chiar oprirea instalaţiilor termoenergetice va avea un impact pozitiv asupra factorilor

de mediu, prin reducerea cantităţilor de poluanţi gazoşi (CO2, SO2, NOx, CO), solizi

(pulberi în suspensie, deşeuri solide) şi lichizi (ape uzate, deversări accidentale de

substanţe şi preparate chimice).

Astfel, pentru a produce 1 KWh energie electrică într-o instalaţie termoenergetică,

în procesul de ardere a combustibilului fosil sunt generate 0,826 Kg CO , 0,02 Kg SO ,

0,0034 Kg NO în cazul cărbunelui şi 467 g de CO în cazul utilizării gazelor naturale. La o

producţie anuală de energie electrică de aproximativ 160000 MWh/an, rezultă o ca nu vor

mai fi emise in atmosfera circa 132160 t CO , 3200 t SO , 544 t NO .

2 2

x 2

2 2 x

Finalizarea şi punerea în funcţiune a parcului eolian va permite valorificarea

potenţialului eolian al zonei, cu consecinţe benefice asupra factorilor de mediu la nivel

naţional, prin înlocuirea energiei electrice produse în instalaţiile termoenergetice, şi cu un

impact negativ minim asupra biodiversităţii locale.


pag. 78/78

ANEXA

1. Certificat de urbanism

2. Avize solicitate prin C.U.

3. Plan de incadrare în zonă

4. Planuri de situaţie “Parc eolian Smârdan”

5.Certificat de înregistrare al S.C. Filiala ICEMENERG S.A. Bucureşti în Registrul

Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului

S.C. Filiala Cod document: 8036 pag. 1/78 ICEMENERG S.A. Seria …arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of S.C. Filiala Cod document: 8036 pag. 1/78 ICEMENERG S.A. Seria …arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...