Raport privind impactul asupra mediului ţ Tarla 104 ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Raport privind impactul asupra mediului

Sediu birouri, staţie de sortare, staţie de betoane, hală şi parcare auto, Tarla 104, Parcela P565, Sat Şerbeştii Vechi, Comuna Şendreni, judeţul Galaţi

Beneficiar: SC GALROM TRANS SRL

1/100

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul

Sediu birouri, staţie sortare, staţie betoane, hală şi parcare auto,

Tarla 104, Parcela 565, Sat Şerbeştii Vechi, Comuna Şendreni, judeţul Galaţi

Beneficiar : SC GALROM TRANS SRL Autori : SC DANIAS SRL Societate certificată de Ministerul Mediului pentru elaborarea studiilor pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia nr. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Bojoi Silvia PFA Persoană fizică autorizată certificată de Ministerul Mediului pentru elaborarea studiilor pentru potecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de Securitate (RS), poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Glăvan - Caranghel Teodor PFA Persoană fizică autorizată certificată de Ministerul Mediului pentru elaborarea studiilor pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare Adecvată (EA), Poziţia 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Iulie 2011




2/100

CUPRINS

Introducere ______________________________________ ________________________________ 5 1. Informa ţii generale ______________________________________ _______________________ 6 1.1. Informaţii despre titularul proiectului ________________________________________________ 6 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului privind impactul asupra mediului ____________________________ 6 1.3. Denumirea proiectului ___________________________________________________________ 6 1.4. Amplasament _________________________________________________________________ 6 1.5. Descrierea proiectului ___________________________________________________________ 7 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei _____________________________________________ 7 1.5.2. Reglementări urbanistice ______________________________________________________ 8 1.5.3. Reglementări existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ________________________________________________________________________ 9 1.6. Durata etapei de funcţionare ______________________________________________________ 9 1.7. Informaţiile privind producţia _____________________________________________________ 10 1.8. Resursele folosite _____________________________________________________________ 10 1.9. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ____________________ 12 1.10. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă ________________________________________________________________________ 14 1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ___________________________________________________________________ 16 1.12. Localizarea geografică ________________________________________________________ 16 2. Proces tehnologic ______________________________ _______________________________ 16 2.1. Flux tehnologic la prepararea betonului ____________________________________________ 16 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului ________________________________ 23 2.3. Activităţi de dezafectare ________________________________________________________ 24 3. Deşeuri _____________________________________________ _________________________ 24 4. Impactul poten ţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora 26 4.1. Apa ________________________________________________________________________ 26 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie _____________________________________________________ 26 4.1.2. Managementul apelor uzate ____________________________________________________ 29 4.1.3. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 30 4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 30 4.2. Aerul _______________________________________ _______________________________ 31 4.2.1. Date generale _______________________________________________________________ 31 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ______________________________________________________ 32 4.2.3. Prognozarea poluării aerului ___________________________________________________ 38 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 38 4.3. Solul şi subsolul ________________________________________ _____________________ 39 4.3.1. Surse de poluare a solului _____________________________________________________ 39 4.3.2. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 41 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului _______________________________________________ 41 4.4. Zgomot şi vibra ţii_____________________________________________________________ 42 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii _____________________________________________________ 42




3/100

4.4.2. Prognozarea impactului _______________________________________________________ 42 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului ________________________________________________ 44 4.5. Biodiversitatea _____________________________ _________________________________ 45 4.5.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului _______________________________________________________________________ 45 4.5.1.1. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior/aria protejată Balta Potcoava/ aria protejată Balta Tălăbasca _______________________________________________________________________ 45 4.5.1.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului _______________________ 51 4.5.1.2.1. Pasari __________________________________________________________________ 51 4.5.1.2.2. Flora ___________________________________________________________________ 55 4.5.1.2.3. Fauna __________________________________________________________________ 57 4.5.1.2.4. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul PP propus”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati __________________________________________________________________________ 62 4.5.1.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi relaţia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora __ 62 4.5.1.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar __________________ 62 4.5.1.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate ______________________ 63 4.5.1.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ______________________________________________________________ 63 4.5.1.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar - Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior _______________________________ 64 4.5.1.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar _____ 65 4.5.1.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar __ 65 4.5.1.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar _____________ 65 4.5.2. Identificarea şi evaluarea impactului _____________________________________________ 66 4.5.2.1. Evaluarea impactului _______________________________________________________ 66 4.5.2.1.1. Impactul direct şi indirect ___________________________________________________ 66 4.5.2.1.2. Impact pe termen scurt sau lung _____________________________________________ 66 4.5.2.1.3. Impactul în faza de construcţie _______________________________________________ 66 4.5.2.1.4. Impactul în faza de operare _________________________________________________ 67 4.5.2.1.5. Impactul în faza de închidere ________________________________________________ 67 4.5.2.1.6. Impactul rezidual _________________________________________________________ 67 4.5.2.1.7. Impact cumulat ___________________________________________________________ 67 4.5.2.2. Evaluarea semnificaţiei impactului _____________________________________________ 69 4.5.3. Măsuri de reducere a impactului ________________________________________________ 70 4.5.4. Monitorizarea biodiversităţii din perimetrul proiectului „Sediu Birouri, Staţie Sortare, Staţie Betoane, Hala şi Parcare Auto”, sat Serbeştii Vechi, comuna Sendreni, judeţul Galaţi ____________ 74 4.5.5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate ________________________________________________________________ 77 4.6. Peisajul ____________________________________ ________________________________ 77 4.7. Mediul social şi economic ________________________________________ _____________ 78 4.8. Condi ţii culturale şi etnice __________________________________________ ___________ 79




4/100

4.9. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului c u alte proiecte ________________________ 80 5. Analiza alternativelor _________________________ __________________________________ 81 5.1. Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) __________________________________________ 81 5.2. Alternativa realizării proiectului __________________________________________________ 81 5.3. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului şi dacă există incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului ________________________________________________ 82 6. Monitorizarea _________________________________ ________________________________ 85 7. Situa ţii de risc ________________________________________ _________________________ 86 8. Descrierea dificult ăţilor _____________________________________________ ___________ 91 9. Rezumat f ără caracter tehnic __________________________________ __________________ 92 9.1. Descrierea activităţii ___________________________________________________________ 92 9.2. Metode utilizate pentru evaluarea impactului ________________________________________ 92 9.3. Impactul prognozat asupra mediului _______________________________________________ 93 9.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul ____________________________ 95 9.5. Măsuri de diminuare a impactului _________________________________________________ 95 9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ________________ 95 9.7. Prognoza asupra calităţii vieţii şi asupra condiţiilor sociale ______________________________ 95 Glosar de termeni _________________________________ _______________________________ 96 Bibliografie ______________________________________ _______________________________ 97 Anexe ____________________________________________ _____________________________ 98 Anexa nr. 1 - Certificat de urbanism nr. 204 din 01.07.2010 emis de Primăria Comunei Şendreni Anexa nr. 2 - Contract de concesiune nr. 5927 din 27 07.2007 (25 ani) Anexa nr. 3 - Aviz nr. 9795/30.07.2009 emis de SC APA CANAL SA Galaţi pentru obţinerea Autorizaţiei de construire Anexa nr. 4 - Certificat de înregistrare ORC SC GALROM TRANS SRL Anexa nr. 5 - Aviz de mediu nr. 2 din 21.01.2010 emis de ARPM Galaţi pentru PUZ - Sediu birouri, staţie de betoane, hală parcare auto, Tarla 104, Parcela P565, Sat Şerbeştii Vechi, Comuna Şendreni, judeţul Galaţi, titular plan SC GALROM TRANS SRL Galaţi Anexa nr. 6 - Aviz de mediu nr. 19 din 10.03.2010 emis de ARPM Galaţi pentru PUG Comuna Şendreni, judeţul Galaţi, titular plan Consiliul Local Şendreni Anexa nr. 7 - Decizia APM Galaţi nr. 307 din 30.08.2010 - Etapa de evaluare iniţială Anexa nr. 8 - Adresa APM Galaţi nr. 12.356 din 20.10.2010 referitoare la problemele de mediu care trebuiesc analizate în Raportul privind impactul asupra mediului şi în Studiul de evaluare adecvată, cu elementele de îndrumar Anexa nr. 9 - Avizul costodelui F.N. Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani Anexa nr. 10 - Plan de încadrare în zonă Anexa nr. 11 - Plan de situaţie; Anexa nr. 12 - Anexe Studiu de evaluare adecvată




5/100

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul

Sediu birouri, staţie de sortare, staţie de betoane, hală parcare auto,

Tarla 104, Parcela P565, Sat Şerbeştii Vechi, Comuna Şendreni, judeţul Galaţi Introducere Raportul privind impactul asupra mediului solicitat de APM Galaţi a fost realizat pentru beneficiarul SC GALROM TRANS SRL pentru proiectul de investiţie „Sediu birouri, staţie sortare, staţie de betoane, hală şi parcare auto, Tarla 104, Parcela P565” propus a se realiza în satul Serbeştii Vechi, Comuna Şendreni, Judeţul Galaţi. Raportul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de APM Galaţi în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare. Structura Raportului la Studiul de evaluare a impactului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectul propus intră sub incidenţa: - HG nr. 445/2009 fiind încadrat în Anexa nr. 2 din HG nr. 445/2009 – Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului: pct. 10 a – proiecte de dezvoltare a unităţilor/zonelor industriale; 2d iii – foraje pentru alimentarea cu apă; - art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Având în vedere că prin proiect sunt propuse a fi realizate activităţi în perimetrele Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, declarată parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România prin H.G. nr. 1284/2007, evaluarea impactului asupra mediului va: - identifica dacă speciile şi/sau tipurile de habitate de interes comunitar pentru a căror conservare s-a desemnat situl respectiv se află pe amplasamentul propus; - identifica impactul proiectului asupra acestora în toate fazele de realizare; - propune măsuri de reducere a impactului, măsuri de conservare şi/sau măsuri compensatorii; - identifica potenţialul impact asupra celorlalte specii/habitate, pentru care a fost desemnat situl respectiv, conform Formularului Standard Natura 2000; se va analiza mărimea impactului, durata şi reversibilitatea; - analiza şi prognoza efectele lucrărilor propuse asupra speciilor şi va propune măsuri de reducere a efectelor, după caz; - evalua modul în care se asigură respectarea cerinţelor aplicabile proiectului din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC. În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.




6/100

1. Informaţii generale 1.1. Informa ţii despre titularul proiectului Beneficiarul proiectului este SC GALROM TRANS SRL, cu sediul social în Galaţi, B-dul Galaţi, nr. 4, Bloc A13B, Sc.7, Et.1, Ap. 143, Judeţul Galaţi; J17/404/01.03.2006, CUI: RO18435504, fax: 0744 719 884; Persoana de contact: Ing. Nica Dorin, mobil.0746986950; 1.2. Autorii atesta ţi ai Raportului privind impactul asupra mediului Autorii atestaţi de Ministerul Mediului ai Raportului privind impactul asupra mediului sunt: � SC DANIAS SRL – societate certificată de Ministerul Mediului pentru elaborarea studiilor pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia 224 în Registrul Naţional al elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236 412 126, fax: 0236 435 180, mobil: 0745 116 685; www.mmediu.ro; � Bojoi Silvia PFA, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; Certificat de înregistrare valabil din 17.11.2009 – 17.11. 2014; Sediul social în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751 024 651; www.mmediu.ro; � Glăvan – Caranghel Teodor PFA, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată, poziţia 355 în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; Certificat de înregistrare valabil din 17.02.2011– 17.02. 2016; Sediul social în Galaţi, Str. Roşiori nr. 27, Bl.B1 sc. 6 et.1, ap. 53, mobil + 40 755073761; www.mmediu.ro; 1.3. Denumirea proiectului Sediu birouri, staţie de sortare, staţie de betoane, hală şi parcare auto, Tarla 104, Parcela 565, Sat Şerbeştii Vechi, Comuna Şendreni, Judeţul Galaţi; Proiectant - Cabinet individual de arhitectură: Arh. Roxana Maria Gheorghiu, Galaţi, Strada Traian, nr. 69, CIF RO 20613425, TNA 773, RUR B D E F6 G6, mobil: 0744 772156; Proiect nr. 268/MAI 2010; - Memoriu general „Hală, sediu birouri, cabină poartă” - Arh. Doina Ciofu, Proiect nr. 28/05. 1.4. Amplasament Comuna Şendreni este situată în partea de sud – vest a judeţului Galaţi, fiind limitrofă Municipiului Galaţi. Localitatea Şendreni se desfăşoară pe ambele părţi ale DN 25, iar teritoriul comunei este străbătut şi de calea ferată Galaţi – Tecuci; zona studiată, respectiv Tarlaua T 104, Parcela P 565 este situată în partea de sud-vest a teritoriului administrativ al comunei Şendreni. Teritoriul administrativ al comunei are următoarele vecinătăţi: la nord – comuna Smârdan, la est – Municipiul Galaţi, la nord – vest se află comuna Schela, la sud – Judeţul Brăila, la vest - comuna Braniştea. Terenul cu suprafata totală de 3,6 ha studiat prin PUZ pentru care s-a obţinut Avizul de mediu nr. 2/21.01.2010 emis de ARPM Galaţi este teren arabil, amplasat în extravilanul comunei Sendreni, în partea de vest a teritoriului administrativ al comunei Sendreni şi are următoarele vecinătăţi: la nord - rambleul căii ferate Galaţi - Tecuci; la vest - hotar comuna Braniştea; la sud - drum de exploatare, canal de irigaţii şi staţie de pompare; la est - dig de protecţie la râul Siret . Amplasamentul este situat în interiorul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior – codul sitului ROSPA 0071.




7/100

1.5. Descrierea proiectului 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investi ţiei Obiectivul acestui studiu este prezentarea activităţii care se va desfăşura pe amplasamentul staţiei de sortare şi staţiei de betoane din Satul Şerbeştii Vechi, Comuna Şendreni, judeţul Galaţi şi a impactului acestora asupra factorilor de mediu: emisii în aer, nivelul de zgomot şi modul de dispersie al acestora în mediul înconjurător. Se vor identifica: - sursele de ape uzate: ape uzate meneajere, ape uzate tehnologice, ape pluviale, în scopul respectării prevederilor în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă; - calitatea apelor freatice din incinta societăţii în scopul respectării prevederilor în domeniul protecţiei calităţii apelor freatice; - emisiile de substanţe poluante (gaze de ardere, pulberi) şi zgomot în atmosferă şi a modului de dispersie al acestora în mediu, ca urmare a desfăşurării procesului tehnologic; - aspectele legate de transportul, depozitarea şi manipularea materiilor prime. Staţia de betoane din cadrul SC GALROM TRANS SRL Galaţi are ca profil de activitate producerea de diverse reţete de betoane necesare în activitatea de construcţii din zonă. Prin declaraţia de conformitate, producătorul staţiei, firma STETTER precizează că staţia este fabricată în conformitate cu recomandările internaţionale O.I.M.L R-60, clasa C şi îndeplineşte norma europeană EN 45501. Toate echipamentele poartă marca CE. Furnizorul instalaţiei precizează că staţia de betoane este în conformitate cu normele armonizate legislaţiei statelor membre UE. In cazul staţiei de betoane, în cartea tehnică se menţionează: conţinutul de praf rezidual la nivelul aerului curat. Acesta este < 0,005g / mc şi este asigurat de filtre cu suprafaţa de 4 mp. Staţia de betoane este de tip STETTER, are o capacitate de producţie de 80 mc/h, puterea instalată P = 120kW, U = 380V, având un consum de apă necesar de aproximativ 18mc/h. Aceasta este dotată cu patru buncare (pentru fiecare sort în parte) şi este echipată cu unitate de dozare. Staţia de sortare este de tip GMFV-304 cu capacitatea de 100 mc/h, cu o putere instalată P = 55kW, U = 380V, având un consum de apă necesar pentru spălare de aproximativ 30mc/h. Aceasta nu necesită fundaţie, se va amplasa pe o suprafaţă betonată. Silozuri. Cele două silozuri pentru depozitarea cimentului au capacitatea de 81 tone fiecare şi se vor amplasa pe o fundaţie comună. Capacitatea de prelucrare este 80 mc/h beton; se va lucra în regim de 40 - 60 mc/h. Suprafa ţa pe care este amplasată staţia de betoane este de 2200mp, staţia de sortare 2200mp. Pentru realizarea celei mai uzitate reţete de beton, pentru obţinerea a 60 mc beton, se folosesc următoarele materiale: 26 mc agregate de 0-4 mm; 13 mc agregate de 4-8 mm; 14 mc agregate de 8-16 mm; 18 mc agregate de 16-31 mm; 9 mc apă; 10 mc ciment şi 0,15 mc aditivi. Resursele energetice necesare desfăşurării producţiei în Staţia de betoane sunt asigurate direct din postul de transformare existent, prin intermediul unei linii electrice aeriene de joasă tensiune LEA 0,4 kv, până la blocul de măsură şi protecţie (BMP) ce se va amplasa la limita de proprietate. Pentru staţia de betoane s-a prevăzut alimentarea cu energie electrică de rezervă printr-un grup electrogen isonorizant, având o putere instalată de P = 100 KVA. Pentru întreţinerea angrenajelor utilajelor se folosesc lubrefianţi şi vaselină.




8/100

În procesul de obţinere a betonului se folosesc agregate, ciment, apă şi aditivi, în conformitate cu reţeta de preparare a fiecărui tip de beton solicitat de beneficiari. Motorina necesară funcţionării mijloacelor auto care deservesc staţia este aprovizionată într-un rezervor cu capacitatea de 20,4mc. 1.5.2. Reglement ări urbanistice Obiectivele menţionate vor fi realizate pe un teren în suprafaţă de 2,94ha, adiacentă conturului intravilanului aprobat prin Planul Urbanistic General Şendreni, pe latura de est. Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 204 din 01.07.2010 emis de Primăria Comunei Şendreni, judeţul Galaţi care prevede: - la regimul economic: folosinţa actuală a terenului: arabil. - la regimul juridic : terenul în suprafaţă de 36.403 mp este situat în intravilanul Satului Şerbeştii Vechi – extindere, comuna Şendreni, judeţul Galaţi; terenul este deţinut în concesiune conform Contractului de concesiune nr. 5927 din 27.07.2007.

Plan de încadrare în teritoriu administrativ al Com unei Şendreni, jude ţul Gala ţi




9/100

1.5.3. Reglement ări existente privind planificarea/amenajarea terito rial ă în zona amplasamentului proiectului Intravilanul aprobat al comunei Şendreni este de 482,99 ha. Pentru introducerea în intravilan a suprafeţei de teren s-a solicitat şi obţinut Avizul de mediu nr. 2/22.01.2010 emis de ARPM Galaţi, iar PUZ-UL a fost aprobat prin HCL Şendreni nr. 38 din 11.06.2010. Conform PUZ terenul este amplasat în intravilanul extins aferent UTR 9 trup B sat Şerbeştii Vechi şi este împărţit în 2 subzone cu funcţiuni distincte (zona de protecţie CF – zonă de protecţie avifaunistică) astfel: - Z1 – interdicţie definitivă de construire; - Z2 – sediu birouri, construcţii, cu caracter de producţie, lucrări edilitare; Z1 – zonă cu interdicţie de construire; Z1 reprezintă zona de protecţie a CF100,00 m din ax, suprapusă cu aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior, codul sitului ROSPA0071; Z2 este zona pentru instituţii şi servicii, depozitare, cu funcţiuni complementare admise (IS+ID+C+SP+TE);

Nr. crt.

Denumire categorii teren

Suprafa ţa construit ă

Ac (m2)

Suprafa ţa desf ăşurat ă

Ad (m2) %

A.

Construc ţii , depozitare 6.765,00 6.765,00 23 1. Hala 2.000,00 2.000,00 2. Sediu birouri 200,00 200,00 3. Staţie sortare 2.200,00 2.200,00 4. Statie betoane 2.200,00 2.200,00 5. Cabină portar 15,00 15,00 6. Cântar basculă 100,00 100,00 7. Rezervor combustibil 50,00 50,00

B.

Lucr ări edilitare 791 791 2,7 8. Puţ forat 100,00 100,00 9. Bazin betonat vidanjabil 16,00 16,00 10. Decantor 675,00 675,00

C. Circula ţii (carosabile, pietonale, platform ă betonat ă, parc ări, trotuare)

9.269.19 9.269.19 31,52

D. Spaţiu verde de protec ţie 6.200,00 6.200,00 21,08

E. Zonă interdic ţie de construire 6.380,00 6.380,00 21,70

S total teren 29.405,19 29.405,19 100.00 Regimul de înălţime Parter (hală, sediu, birouri); P+1 (cabină poartă) 1.6. Durata etapei de func ţionare - construire: 12 luni; - funcţionare: 40 ani;




10/100

1.7. Informa ţiile privind produc ţia

Produc ţie Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei

Denumire Capacitate/ Cantitate anual ă Denumire Cantitate anual ă Furnizor

Betoane Maxim 80 mc/h 108.800 mc/an

Diferite sorturi de agregate minerale

Conform reţetei de preparare betoane

SC GALROM TRANS SRL

Apă Ciment

Societăţi autorizate Aditivi

Energie electrică 129.880 KW SC FDEEE Sucursala Galaţi

1.8. Resursele folosite 1.8.1. In perioada de construire Pentru realizarea obiectivelor proiectate se vor utiliza următoarele materii prime şi materiale: � Materii prime pentru zidării - agregate naturale; - ciment Portland, beton de ciment, aditivi pentru betoane; - var pentru construcţii (pulbere, pastă); � Accesorii pentru zidării - oţel laminat la cald platbande; - oţel beton OB37; - bolţuri de oţel pentru implantat cu pistolul. � Materiale pentru tencuieli interioare: - mortare de ciment pentru zidărie şi tencuieli; glet de ipsos (suport vopsitoriilor lavabile); - mortar pentru dibluri din ciment, nisip şi rumeguş; - vopsele lavabile pentru interior; � Materiale pentru placaje pereţi şi pardoseli - plăci de faianţă (plăci de faianţă glazurată 20 x 15 cm); - plăci din gresie ceramică; - pietre naturale prelucrate pentru construcţii; - pardoseli din mochetă sau pvc cu grad ridicat de uzură; � Materiale pentru clădirea birourilor: - finisaje exterioare realizate cu tencuieli driscuite, durabile, acoperire tip terasă necirculabilă; - ferestre cu ochiuri mari, cu geam termopan low-y, realizate din aluminiu sau pvc, cu structură metalică, cu elemente de rupere a punţii termice; - jgheaburi, burlane; � Materiale pentru placări - polistiren; - polistiren expandat (4 bucăţi/m2 în zona de câmp a pereţilor şi 6 bucăţi/m2 în zonele de colţ) - polistiren extrudat; - termosistem (toate faţadele se vor placa pe exterior cu polistiren expandat de 50 mm, iar la glafurile ferestrelor şi uşilor se va face o placare cu un polistiren de 20 mm). Structura de rezisten ţă � Construcţia halei se va realiza în regim parter, cu dimensiunile 20 x 100 m, pe o structură metalică construită din stâlpi, rigle, ferme şi pane metalice, fundaţii izolate din beton armat, închideri cu panouri termoizolante la pereţi şi acoperiş, ferestre cu geam termopan şi uşi mari roluite, cu uşi pietonale înglobate.




11/100

� Construcţia sediului de birouri se va realiza în regim parter, cu dimensiunile 10 x 20 m, pe o structură din cadre din beton armat, închideri din zidărie poroterm, fundaţii directe din beton armat şi acoperire tip terasă necirculabilă. � Construcţia cabină poartă se va realiza în regim parter + 1 E, cu dimensiunile 3 x 5 m, pe o structură metalică, cu fundaţii directe din beton armat, închideri cu panouri termoizolante şi acoperiş cu ferme metalice şi panouri termoizolante. Amestecuri de mortare - Ciment Portland: 165 kg - Pastă var (consistentă 12cm): 130 kg; - Nisip natural 0-7mm cu umiditatea 2%: 1660kg. Aprovizionarea cu materiale se face din instalaţiile furnizorilor autorizaţi specializaţi şi va fi executată de firma angajată pentru executarea lucrărilor specifice, conform contractului de prestări de servicii. Măsurile pentru managementul corect al materialelor se referă la: - măsuri pentru asigurarea calităţii: certificate şi documente de calitate; - măsuri pentru garantarea cantităţilor: documente de transport, cântărire sau măsurători pe eşantioane; - măsuri pentru evitarea degradărilor: acoperire sau depozitare corespunzătoare; - măsuri pentru evitarea furturilor; - măsuri pentru a asigura o manipulare corectă: specifice pe tipuri de materiale; - măsuri pentru sănătatea şi securitatea muncii în toate operaţiunile efectuate: instructaje specifice, echipamente de protecţie; - măsuri pentru întreţinerea şi stropirea permanentă a drumurilor de acces şi zonale.

Denumirea materialului sau a

substan ţei chimice

Cantitatea necesar ă

Clasificarea substan ţelor sau preparatelor chimice*

Categorie periculoase/ nepericuloase (P/N) Periculozitate **

Motorină Nu este stocată pe amplasament P – periculos Inflamabil

Ulei de motor Nu este stocat pe amplasament P – periculos Inflamabil

Lubrifianţi Nu sunt stocaţi pe amplasament P – periculos Inflamabil

Carbid Nu este stocat pe amplasament P – periculos Exploziv

*), **) Conform OUG nr. 145/2008 pentru abrogarea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase 1.8.2. In perioada de func ţionare Pentru realizarea celei mai uzitate reţete de beton, pentru obţinerea a 60 mc beton, se folosesc următoarele materiale: 26 mc agregate de 0-4 mm; 13 mc agregate de 4-8 mm; 14 mc agregate de 8-16 mm; 18 mc agregate de 16-31 mm; 9 mc apă; 10 mc ciment şi 0,15 mc aditivi. Utilajele şi mijloacele de transport (autobasculantele) folosite în perioada de construcţie şi transport utilizează pentru funcţionare motorină şi uleiuri. Consumurile de materiale, carburanţi sunt rezultate din indicatoarele de norme de deviz pentru lucrările de construcţii, respectiv extrasele de materiale, utilaje de construcţii şi transporturi (constructorul, în funcţie de dotarea sa va stabili numărul de utilaje cu care se va lucra).




12/100

Utilajele de transport şi de construcţii echipate cu motoare Diesel utilizate pentru executarea lucrărilor de investiţie prevăzute în proiect sunt: autobasculante de 16 t, motocompresor (45 CP), excavator (140 CP), buldozer (65 CP), automacara (215 CP), compactor (65 CP), autocisternă (215 CP), tractor pe pneuri (65 CP). Consumurile medii de motorină/utilaj determinate la timpul mediu de lucru şi la distanţele parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii) sunt prezentate în tabelul de mai jos, cu următoarea precizare: consumul mediu de motorină pentru utilaje de construcţii este de 0,206 litri/CP.h, pentru regimul de funcţionare în sarcină. Consumul de ulei este de 0, 9 – 1% din consumul de motorină. Consumul de motorină pentru autobasculanta de transport de 16 t este de 30 l/100 km pentru o viteză de 30 km/h.

Utilaje echipate cu motoare Diesel Consum orar de motorin ă, litri/or ă

Autobasculantă de 16 t 9 Motocompresor (45 CP) 9 Excavator (140 CP) 28 Buldozer (65 CP) 13 Automacara (215 CP) 44 Compactor (65 CP) 13 Autocisternă (215 CP) 44 Total litri utilaje de transport 9 Total litri utilaje de construcţii, funcţionare în sarcină

160

Total litri utilaje de construcţii (50 % funcţionare în sarcină)

80

Total litri 89 In perioada de operare, resursele necesare sunt:

Resurse folosite în perioada de operare Denumirea Cantitate anual ă Furnizor

Gaze naturale - - Energie electrică 129.880 KW Electrica SA EFDFEE Sucursala zonală Motorină 10 tone

Staţie de distribuţie carburanţi autorizată Uleiuri minerale 500 litri Combustibil solid (lemn) pentru centrala termică

13.600 kg Societăţi autorizate

1.9. Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice Resursele energetice necesare desfăşurării activităţii staţiei de betoane sunt reprezentate de energia electrică şi combustibilul necesar pentru alimentarea utilajelor. După realizarea investi ţiei, în faza de operare/exploatare , pe amplasament se vor stoca carburanţi (motorină). Pe amplasament va exista un rezervor de combustibil (motorină) cu capacitatea de 20,4 mc. Aprovizionarea se va face cu cisterne auto de la producători autorizaţi. Clasificarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase s-a făcut conform OUG nr. 145/2008 pentru abrogarea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase (MO nr. 754/07.11.2008) şi a HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (MO nr. 813/04.12.2008).




13/100

Cantităţile maxime stocate pe amplasament sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Denumire substan ţă chimic ă

Număr CAS

Clas ificare, etichetare/

fraze de risc

Capacitate total ă de stocare (tone)

Stare fizic ă

Mod de stocare

Densitate, kg/m 3

Condi ţii de stocare

1. Motorină 68334-30-5

F+ - extrem de inflamabil

R 12

15 Lichid 1 rezervor suprateran

860 p = 1 atm t = 200C

Nr. CAS este în conformitate cu prevederile din Anexa II a Regulamentului CE nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH) şi a Directivei nr. 58/2008 care amendează Directiva EEC nr. 67/548 privitor la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.

Denumirea substan ţei

chimice

Cantitate stocat ă

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau preparatelor chimice

Categorie periculoase/

nepericuloase P/N

Nr. index (Anexa 2 la HG nr. 490/2002)

Fraze de risc

Motorină 20,4mcx 860kg/mc = 17.544kg = 17,544 t 17,544 t x 85% = 15t

P – periculos H3B

Carc. Cat 3, Xn, N R40, R65, R66, R51/53

Semnificaţia frazelor de risc: - R40 – posibil efect cancerigen – dovezi insuficiente; - R51/53 – toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic. - R65 – nociv; poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire; - R66 – expunerea repetată poate cauza uscarea sau crăparea pielii. Unitatea nu intră sub incidenţa HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. Cantităţile luate în considerare sunt cantităţi maxime, prezente sau posibil a fi prezente pe amplasament :

Nr. crt.

Substan ţă periculoas ă nominalizat ă

Cantitate tone

Cantitate relevant ă (tone) conform HG nr. 804/2007 pentru aplicarea

art. 7 şi 8 art. 10

1. Motorină 15 2.500 25.000 Capacitatea maximă de stocare a carburanţilor este de 15 t, fiind mult mai mică decât cantitatea relevantă de 2.500 t, de la care se aplică prevederile HG nr. 804/2007 anexa 1, partea 1 (col 2). Investiţia propusă nu intră sub incidenţa Directivei 96/82/EC, transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, modificată ulterior – Directiva SEVESO.




14/100

1.10. Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă

Tipul polu ării

Sursa de poluare

Poluare maxim ă permis ă

Poluare de fond

Poluare prognozat ă şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a

polu ării

În zona obiectivului

(la surs ă)

In zone de protec ţie aferente

obiectivului

În zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a polu ării de fond

Fără măsuri de reducere/ eliminare

Cu implementarea măsurilor de

reducere/ eliminarea

polu ării In perioada de execu ţie

Poluare aer Utilaje; Nr. surse: 4

CMA conform STAS

12574/87 Nesemnificativ - - - -

Verificarea tehnică a utilajelor;

Poluare fonică

Utilaje: Nr. surse - 4

STAS 10009/

1988 65 dB(A)

Specifică organizării de

şantier

Funcţie de utilaj, cu

respectarea HG nr.

1756/2006

Sunt surse exterioare cu acţiune limitată, în timpul zilei. Distanţa până la zona locuită este de cca 1,5km.

In perioada de func ţionare

Poluarea fonică

Utilaje: Nr. surse – 4

STAS 10009/1988 65 dB (A)

la limita incintei

45 dB (A)

103 dB (A)

19 dB (A)

20 dB (A)

10 dB (A)

Sunt surse exterioare cu acţiune limitată, numai pe timpul zilei. Distanţa până la zona locuită este de cca 1,5km.




15/100

Zgomotul Evaluarea încadrării în limita admisibilă a nivelului de zgomot pentru activităţi cu diferite grade de solicitare a atenţiei face obiectul STAS 11330/1980. Limita maximă admisibilă pentru zgomot la locurile de muncă obişnuite, care necesită o solicitare redusă a atenţiei este de 90 dB(A). Metodele de măsurare a nivelului de zgomot la locurile de muncă, în vederea evaluării încadrării în limita admisă pentru nivelul de zgomot, sunt cuprinse în STAS 7150/1977, metode care recomandă determinarea zgomotului cu un sonometru de precizie prevăzut cu circuit de ponderare A şi cu răspuns lent. Zgomotul produs de diferitele activitati, constituie un factor de disconfort pentru riverani. S-a constatat că expunerea omului la un nivel de zgomot de peste 90 dB peste 8 ore/zi , poate avea ca efect reducerea capacităţii auditive, putându-se ajunge chiar la surzire. Expunerea la zgomot are asupra omului influenţe fiziologice exprimate prin dereglrări de ritm cardiac, tulburări ale reflexiilor, precum şi influenţe exprimate prin tulburări ale somnului. Conform literaturii de specialitate, limita de apariţie a disconfortului se poate situa la : - 55-65 dB în câmp liber pentru activitatea exterioară ; - 60-70 dB la faţada unei clădiri pentru un disconfort resimtit în interiorul unei încăperi; Propagarea zgomotului depinde de următorii factori : - natura amplasării topografice, vegetaţie, construcţii existente în apropiere; - condiţii climatice – vânturi dominante ; - structura traficului rutier (vehicule uşoare sau grele) ; - condiţii de circulatie (număr vehicule/oră, viteza de circulaţie) ; - caracteristici tehnice ale traseului; In cazul obiectivului studiat sursa majoră de zgomot este reprezentată de funcţionarea staţiei de sortare – concasare, spălare şi staţia de betoane: surse exterioare cu acţiune limitată, numai în timpul zilei. Distanţa până la zona locuită este de cca. 1500m. Utilajele folosite în procesul tehnologic sunt amplasate în aer liber. Condiţiile de propagare a zgomotelor depind, fie de natura utilajelor şi de dispunerea lor, fie de factori externi suplimentari cum ar fi: - fenomenele meteorologice: viteza şi direcţia vântului, temperatura; - absorbţia undelor acustice de către sol, fenomen numit “efect de sol”; - absorbţia undelor acustice în aer (depinde de presiune, temperatură) ; - umiditate relativă; - topografia terenului; - vegetaţie. Distanţa până la cea mai apropiată casă faţă de zona de amplasare a staţiei de sortare-concasare, spălare şi staţia de betoane este de cca 1500 m; se poate constata ca nivelul de zgomot (în dB) se micşorează progresiv, situându-se sub limita de apariţie a disconfortului.

Distanţa faţă de staţia de sortare - concasare şi spălare, staţia de betoane (m) 10 20 40 60 80 100

Nivel de zgomot (dB) 78 72 66 62 60 58




16/100

Nivel de zgomot (dB)

78

72

66

6260

5855

60

65

70

75

80

10 20 40 60 80 100

Distan ţa fa ţă de sta ţia de sortare-concasare, sp ălare, sta ţia de betoane (m)

Niv

el d

e zg

omot

(dB

)

nivel de zgomot (Db)

Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă Radiaţie electro-magnetică, radiaţie ionizantă, poluare biologică - Nu este cazul. 1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre eleDescrierea alternnativelor este prezentată în capitolul 5: alternativa „0” (nerealizarea proiectului) şi alternativa la proiect (staţie de betoane mobilă, staţie de betoane fixă). 1.12. Localizarea geografic ă Amplasamentul se află în partea de sud – vest a satului Şerbeştii Vechi (limitrof intravilanului). Perimetrul de exploatare propus este poziţionat în zona bornei CSA 97-98. Punctele care delimitează perimetrul de exploatare în sistem de proiecţie STEREO 70, conform documentaţiei tehnice prezentate de beneficiar, au următoarele coordonate:

Nr. punct X Y 1 489174 677904 2 489178 677913 3 489019 678097 4 488972 678041

2. Proces tehnologic 2.1.1. Fluxul tehnologic la prepararea betonului Realizarea unui sortiment de beton presupune un proces de fabricare stabilit pe baza unor reţete, funcţie de cerinţa beneficiarului. Odată compoziţia stabilită, urmează dozarea materialelor şi apoi prepararea betonului. Etapele procesului tehnologic sunt prezentate în figura de mai jos : - aprovizionarea cu materii prime; - depozitarea agregatelor în padocuri şi în buncărul pentru agregate; - depozitarea cimentului în 2 silozuri; - sortarea, spălarea şi concasarea agregatelor minerale; - dozarea agregatelor conform reţetei de fabricaţie; - alimentarea malaxorului prin intermediul jgheabului de alimentare cu agregate şi a şnecurilor pentru alimentare cu ciment ; - malaxarea - producerea de betoane; - încărcarea betoanelor în autobetoniere;




17/100

Procesul este automatizat şi controlat de operator (şeful staţiei). Capacitatea staţiei de betoane este de 80 mc/h. Testarea calităţii betonului fabricat în staţia de betoane se face prin intermediul laboratoarelor de materiale de construcţii, conform contractului de prestări de servicii care va fi încheiat.

Padocuri agregate

Agregate (nisip, pietri ş)

Buncăr agregate

Dozare agregate

Malaxor

Silozuri consum

Ciment

Dozare ciment

Apă

Beton

Incărcare în autobetoniere

Schema fluxului tehnologic de preparare a betoanelo r – SC GALROM TRANS SRL




18/100

2.1.2. Dotări Perimetrul analizat cuprinde construcţii cu caracter de micro-producţie. Obiectivul va ocupa o suprafaţă totală de 29.405,19 mp şi va cuprinde: hala, clădire birouri, staţie sortare tip GMFV-304, statie betoane tip STETTER cu buncăre şi silozuri, cabină poartă, cântar-bascule, rezervor combustibil, puţuri forate, bazin vidanjabil betonat şi bazin decantor. � Staţia de sortare – model GMFV-304 este formată din sită vibrantă; benzi transportoare; alimentator cu vibraţie, recuperator şi moara cu ciocănele. � Staţia de sortare – concasare-sp ălare are capacitatea maximă de 100 mc/h şi se compune din: - buncăr de alimentare cu capacitatea de V=10mc; - bandă de alimentare ciur cu lungimea de 10 m, lăţimea de 0,8m; - ciur vibrator cu suprafaţa S = 8mp, cu patru rânduri de site; - benzi transportoare mobile - 5 buc, cu dimensiunile L = 8m, l = 0,6m; Staţia de sortare are un ciur vibrator cu capacitatea de 80mc/h, roata desecătoare, banda de alimentare balast, benzi transportoare. Roata desecătoare are o capacitate de 80 mc/h. Refuzul de ciur va fi preluat de un concasor. � Staţia de betoane de tip Stetter cu capacitatea de 80 mc/h , compusă din: - buncăr de stocare agregate (umplere directă prin intermediul încărcătorului frontal); - 2silozuri pentru depozitarea cimentului (capacitate siloz: 81 tone); silozurile sunt dotate cu sisteme de aerare cu legătură la un compresor pentru barbotarea cimentului din interiorul silozului.; la partea superioară a fiecărui siloz există un filtru de praf cu suprafaţa filtrantă de 4 mp format din cartuşe de filtrare poliester şi un sistem de curăţare a filtrelor prin vibrare care se vor schimba conform mentenanţei. - sistem de transport pentru agregate; - unitate de dozare şi cântărire; - sistem de aditivare pentru 2 substanţe; - unitate de mixare (malaxor cu dublu ax 2mc); - unitate electronică de operare, cabină de comandă şi control (microcomputer MC 150) - compresor de aer; � Rezervor de combustibil (motorin ă), capacitate 20,4 mc; - 1 rezervor orizontal, suprateran cu o singură cameră; este prevăzut cu o cuvă de retenţie din beton ce permite reţinerea a 65% din capacitatea maximă de carburant depozitată. - Caracteristici tehnice: diametrul nominal: 2000 mm; lungime 6830 mm; greutate: 2700 kg; grad de umplere 95%; temperatura maximă de funcţionare: (+ 500C); temperatura minimă de funcţionare: (- 200 C); presiune 0,075 Mpa; � Spaţiu tehnologic In cadrul investiţiei este propusă executarea unei construcţii (hală depozitare), cu regim de înălţime parter, cu dimensiunile 20 x 100 m, având deschiderea de 19,2m şi traveea de 6,6m, realizată pe o structură metalică, fundaţii izolate din beton armat, închideri din panouri termoizolante la pereţi şi acoperiş, ferestre cu geam termopan şi uşi mari roluite, uşi pietonale înglobate. Hala va avea în componenţă zona de atelier mecanic, magazie, un birou şi un grup sanitar. Suprafaţa halei este de 2000mp. � Spaţiu pentru birouri Construcţia sediului administrativ va fi realizată în regim de înălţime parter, cu dimensiunile 10 m x 20,45m, pe o structură din cadre din beton armat, cu închideri din zidărie poroterm, fundaţii directe din




19/100

beton armat şi acoperite cu terasă necirculabilă. Sediul administrativ va cuprinde: 2 birouri pentru directori şi grup sanitar; secretariat; sală de şedinţe (16 locuri); birou mecanizare; birou contabilitate; birou aprovizionare; birou tehnic; sală de mese (20 persoane); oficiu; grup sanitar. � Cabin ă poart ă Construcţia cabinei poartă se va realiza în regim de înălţime P+ 1E, cu dimensiunile 3,4 x 4,2 m, pe o structură metalică, cu fundaţii directe din beton armat, închideri cu panouri termoizolante şi acoperiş cu ferme metalice şi panouri termoizolante. Cabina poartă va avea la parter un birou de recepţie, iar la etaj o încăpere destinată pentru supraveghere. � Echipare tehnico – edilitar ă Lucrările tehnico – edilitare cuprind 2 puţuri forate: unul pentru consum menajer şi al doilea pentru consum tehnologic, staţia de tratare a apei potabile, cu ultraviolete, bazinul etanş vidanjabil (V = 27mc), bazin decantor (V = 648 mc), reţeaua de canalizare şi reţelele electrice din incintă. � Acces, sta ţionarea autovehiculelor - Accesul carosabil va fi de 6m lăţime dintr-o circulaţie publică (drum de exploatare). Accesul auto în incintă se va face prin intermediul unei porţi culisante cu lăţimea de 12,00m, acţionată electric. - Circulaţia pietonală se va face prin amenajarea de trotuare cu lăţimi de 1,00 m, adiacente construcţiilor. Accesul pietonal se va realiza prin intermediul unei porţi cu lăţimea de 1,00m, adiacentă celei pentru autoturisme şi autocamioane. - Din punct de vedere al circulaţiilor, amplasamentul studiat este o platformă generală carosabilă pe care sunt amplasate construcţiile propuse. Circulaţia se desfăşoară pe 2 fluxuri: fluxul de materii prime (săgeata galbenă); fluxul de produse finite (săgeata roşie); (vezi planşa A2 – Reglementări urbanistice PUZ ); Suprafaţa alocată circulaţiilor este de 9.269,19mp. (PUZ CIA Gheorghiu Roxana) - Staţionarea autovehiculelor care deservesc obiectivul (aprovizionare-desfacere) este admisă numai în interiorul parcelei, în afara circulaţiei publice; suprafaţa pentru parcare auto este de 4641,5 mp; - In interiorul parcelei vor fi prevăzute spaţii de încărcare, circulaţii şi întoarcere şi vor fi amenajate trasee pentru transporturi agabaritice şi grele; - În spaţiul de retragere faţă de aliniament maxim 30% din teren poate fi amenajat ca spaţiu pentru parcare. � Spaţii verzi şi împremuriri Suprafaţa totală ocupată de spaţii verzi este de 6.200 mp. Imprejmuirea terenului se va face cu un gard metalic opac cu înălţimea de 2,0m, având prevăzută o poartă de acces rutier şi pietonal pe latura de sud. Finisaje, tâmpl ărie Finisajele interioare ale construcţiilor se vor executa cu var lavabil, iar la exterior se vor executa zugrăveli decorative. In spaţiile de lucru pereţii şi tavanul au panouri termoizolante, pardoselile sunt din beton şi şapă autonivelante cu protecţii din materiale elastice, de tip inustrial. Pardoselile vor fi acoperite cu mochetă sau PVC cu grad ridicat de uzură; în grupurile sanitare şi oficiu pereţii vor fi placaţi cu faianţă, iar pardoselile cu gresie. Tâmplăria va fi din aluminiu sau PVC cu structură metalică, cu geam termopan. Acoperişul va fi tip terasă necirculabilă. 2.1.3. Materii prime Materia primă pentru procesul tehnologic este balastul de râu. Balastul este spălat şi sortat pe dimensiuni : 0 – 3mm, 3 – 7mm, 7 – 16mm şi 16 - 31mm. Refuzul de ciur (pietre cu Ø > 31 mm) este depozitat într- un padoc separat. Apa de spălare este evacuată din sistem prin scurgere liberă în bazinul decantor şi apoi este recirculată. Norma de apă necesară pe unitatea de produs este aceeaşi cu norma de restituire, adică 0,2mc de apă pentru 1mc de agregat sortat.




20/100

Pentru realizarea celei mai uzitate reţete de beton, pentru obţinerea a 60 mc beton, se folosesc următoarele materiale: 26 mc agregate de 0-4 mm; 13 mc agregate de 4-8 mm; 14 mc agregate de 8-16 mm; 18 mc agregate de 16-31 mm; 9 mc apă; 10 mc ciment şi 0,15 mc aditivi. Materii şi materiale auxiliare utilizate: - piese de schimb pentru utilajele şi mijloacele de exploatare ; - anvelope, baterii; - carburant (motorină) şi uleiuri de ungere; - lemne de foc pentru încălzire. Utilajele de exploatare folosite sunt alimentate cu motorină si electric. Aprovizionarea cu carburant se face din rezervorul de motorină existent pe amplasament: capacitate 20,4 mc. Consumul anual de motorină estimat pentru exploatare este de cca. 10 t/an, iar pentru uleiurile minerale: cca. 500 l/an. Consumul de lemne pentru încălzire: cca. 17 kg/h. 2.1.4. Produse ob ţinute Producţia de beton este de maxim 80 mc/h. 2.1.5. Program de lucru 6 angajaţi, 8 ore/zi, 170 zile/an; 2.1.6. Utilit ăţi 2.1.6.1. Alimentare cu ap ă Alimentarea cu ap ă potabil ă se va face din puţul forat PF1 (H = 40m) echipat cu o pompă submersibilă şi hidrofor. De la hidrofor apa este dirijată spre obiectele sanitare prin conducte de polietilenă Dn 50mm şi Dn 32mm montate în canale de protecţie şi în pământ. Apa potabilă este tratată prin intermediul unui sistem de dezinfecţie microbiologică apei, cu ultraviolete, având debitul Q = 2,25mc/h. Alimentarea cu ap ă a sta ţiei de betoane se va asigura din puţul forat PF2 (H = 40 m) amplasat între staţia de betoane şi staţia de sortare prin intermediul unei conducte metalice îngropate. Apa este pompata din foraj în bazinul de alimentare al staţiei care are un volum de 648mc. Din bazinul de alimentare (V = 648mc) se alimentează cu apă staţia de sortare şi staţia de betoane, prin intermediul unei pompe amplasată pe marginea bazinului şi a unor conducte PEHD. Staţia de betoane va funcţiona cca. 170 zile/an, cu un program de lucru de 8 ore/zi, în funcţie de condiţiile meteo şi de comenzi. Puţul forat la adâncimea de 40 m are un debit apreciat la cca. 1l/s. Pompa submersibilă are trei trepte de aspiraţie. Caracteristici tehnice: Q = 6,8 l/s; H= 25mCA; P = 6 kW. Pompa funcţionează intermitent, doar atunci când indicatorul de nivel sezisează că nivelul apei din rezervor este jumătate (50 %). Apa este înmagazinată în rezervorul tip decantor cu V = 648 mc printr-o conductă metalică PE80; SDR11; PN10atm. Conductele se vor monta în pământ la adâncimea de îngheţ, pe un strat de nisip de 10 cm grosime şi se vor acoperi cu un strat de 10 cm de nisip şi apoi cu pământ rezultat din săpătură. Distribuirea apei către utilizatori se face printr-o conductă PEHD, Dn 50mm, L = 20 m şi pe care este prevăzut un apometru pentru contorizarea consumurilor de apă. Apa se foloseşte pentru prepararea betoanelor, spălarea malaxorului, spălarea autobetonierelor.




21/100

Suprafaţa betonată, pe care este poziţionată staţia, este echipată cu o rigolă din beton, independentă de sistemul de preluare al apelor pluviale, care asigură scurgerea gravitaţională spre decantor a apelor pluviale de pe platforma staţiei, în lungime de 20 m. Decantorul este o construcţie subterană, betonată, cu un volum de 648 mc, cu rol de deznisipator; produsele decantate sunt refolosite la fabricarea betoanelor, prin transfer în malaxor. 2.1.6.2. Evacuare ape uzate Ape uzate colectate: ape uzate menajere; ape uzate tehnologice; ape pluviale. - Apele uzate menajere de pe amplasament vor fi preluate de o reţea de canalizare locală şi vor fi evacuate într-un bazin etanş vidanjabil cu capacitatea de 27 mc. Apele menajere, la evacuarea de pe amplasament, vor respecta prevederile Normativului NTPA 002/2005 şi vor fi vidanjate şi transportate în reţeaua de canalizare a municipiului Galaţi. - Apele uzate tehnologice provenite de la staţia de sortare şi staţia de betoane se vor recircula în proces, excesul fiind evacuat în cursul de apă pârâul Bârlădel, aflat la limita sudică a incintei, numai în condiţiile impuse de NTPA 001/2005. - Ape pluviale de pe acoperişul clădirilor se vor colecta prin intermediul jgheaburilor şi burlanelor în reţeaua de rigole betonate şi dirijate prin pante către bazinul decantor. Apele pluviale colectate de pe suprafeţele betonate, perimetrul staţiilor (sortare, betoane), suprafaţa spaţiilor de parcare vor fi dirijate prin pante şi rigole colectoare către un separator de hidrocarburi, iar din separator apa curată va fi dirijată către bazinul decantor, prin intermediul unei conducte din polipropilenă. Separatorul de hidrocarburi are urmatoarele caracteristici: - volum trapă nămol: 450l; - volum separator: 550l; - volum total: 1000l; - diametru: 0,93m; - lungime: 1,61m. 2.1.6.3. Alimentare cu energie electric ă Alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori se va face din reţeaua electrică de medie tensiune (LEA 20 kV) aflată la limita perimetrului analizat. Obiectivul se va alimenta cu energie electrică din postul de transformare existent, prin intermediul unei linii electrice de joasă tensiune LEA 0,4 KV până la blocul de măsură şi protecţie, ce se va amplasa la limita de proprietate. Instalaţia electrică exterioară pentru alimentarea clădirilor se va executa în cablu montat subteran. Pe clădiri s-au prevăzut firide electrice de distribuţie, din care se vor racorda tablourile electrice pentru alimentarea clădirilor. Pentru staţia de betoane s-a prevăzut şi o alimentare cu energie electrică de rezervă printr-un grup electrogen insonorizat, având o putere instalată Pi= 100 KVA ce se va amplasa în apropiere. a.Hala - iluminat şi prize hală 2.000 mp x 25 W/mp = 50 kw; PiT = 50 kW Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa1 = 0,7 x PiT (kW) = 0,7 x 50 kW = 35 kW b. Staţia de sortare PiT = 55 kW Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa2 = 0,7 x PiT (kW) = 0,7 x 55 kW = 38.5 kW c. Staţia de betoane PiT = 120 kW Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa3 = 0,7 x PiT (kW) = 0,7 x 120 kW = 84 kW




22/100

d. Sediu birouri Valoarea medie orientativă a puterii active de calcul pentru spaţii administrative şi comerţ este Pi = 50W/mp. Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa4 = Ku x Pi x Sd = 0,8 x 50W/mp x 200 mp = 8 kW e. Iluminat exterior PiT = 3 kW Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa5 = 0,7 x PiT (kW) = 0,7 x 3 kW = 2,1 kW f. Grup de pompare decantor PiT = 3 kW Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa6 = 0,7 x PiT (kW) = 0,7 x 3 kW = 2,1 kW g. Pompa submersibilă PF1 (puţ forat nr. 1) PiT = 1,5 kW Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa7 = 0,7 x PiT (kW) = 0,7 x 1,5 kW = 1,05 kW h. Pompa submersibilă PF1 (puţ forat nr. 2) PiT = 4 kW Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa8 = 0,7 x PiT (kW) = 0,7 x 4 kW = 2,8 kW i. Cântar electronic PiT = 8 kW Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa9 = 0,7 x PiT (kW) = 0,7 x 8 kW = 5,6 kW j. Utilaje centrală termică PiT = 4 kW Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa10 = 0,7 x PiT (kW) = 0,7 x 4 kW = 2,8 kW k. Grup de pompare incendiu PiT = 18 kW Puterea maxim simultan absorbită : Pmsa11 = 0,7 x PiT (kW) = 0,7 x 18 kW = 9 kW Ku = factor de utilizare a receptoarelor (Ku = 0,8) Pi = puterea medie orientativă (Pi = 50W/mp) Sd = suprafaţa desfăşurată; Puterea maximă simultan absorbită din reţea va fi: PmsaT = Ks1 x (Pmsa1 + Pmsa2 + Pmsa3 + Pmsa4 + Pmsa5 + Pmsa6 + Pmsa7 + Pmsa8 + Pmsa9 + Pmsa10 + Pmsa11 = 0,5 x (35kW + 38,5kW + 84kW + 8kW + 2,1kW + 2,1kW + 1,05kW + 2,8kW + 5,6kW + 2,8kW + 9kW) = 95.5 kW Ks1 = coeficient de simultaneitate între consumatorii racordaţi la această linie; Puterea aparentă necesară va fi:

Su = =ϕcos

1,1 xPmsaPT1,1 x 95.5/0,92 = 117 kVA

1,1 = factor care ţine seama de căderile de tensiune pe linii cos φ = factorul de putere




23/100

2.1.6.4. Alimentare cu energie termic ă Incălzirea spaţiilor de lucru (sediu de birouri şi hală) şi prepararea apei calde se va realiza cu o centrală termică cu combustibil solid (lemn). Centrala termică va fi echipată cu un cazan pe lemne cu gazeificare, având o putere termică P = 48kW, boiler cu serpentină şi rezistenţă electrică pentru prepararea apei calde menajere, pompă de circulaţie încălzire, pompă recirculare cazan, vas de expansiune, pompă circulaţie boiler, sonde de temperatură, armături de siguranţă, coş de fum confecţionat din inox, d = 220mm, h = 8,5m .echipament de automatizare. Sala cazanelor va fi prevăzută cu prize de aer din exterior pentru admisia aerului de combustie şi de evacuare a aerului viciat, protejate cu rame cu jaluzele fixe şi plasă de sârmă zincată. 2.1.6.5. Alimentare cu combustibil Motorina va fi aprovizionată din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Motorina va fi stocată într-un rezervor cu capacitatea de 20,4 mc. 2.2. Surse tehnologice cu impact poten ţial asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele folosite pentru realizarea producţiei de beton. Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt aerul, apa şi solul. Silozurile de ciment din cadrul staţiei de betoane sunt dotate cu sisteme de aerare cu legătură la un compresor pentru barbotarea cimentului din interiorul silozului. La partea superioară a fiecărui siloz există un filtru de praf pentru reţinerea pulberilor în suspensie, pulberi care se recuperează şi se reintroduc în procesul tehnologic. In aceste condiţii, impactul emisiilor în aer la funcţionarea normală a obiectivului, asupra calităţii aerului atmosferic, va fi nesemnificativ. Utilajele pentru transport funcţionează cu motorină. Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer generate de funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de acestea. Măsurile pentru controlul emisiilor de particule sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse: - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de autovehicule şi de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare; - întreţinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor; se urmăreşte utilizarea unor utilaje moderne cu nivel redus de zgomot, care constituie un factor determinant pentru reducerea efectelor negative. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, utilajele se vor menţine în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte fiecare utilaj de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse.




24/100

2.3. Activit ăţi de dezafectare Activitatea de dezafectare a organizării de şantier va consta în retragerea utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor societăţilor autorizate specializate. La încetarea activităţii staţiei de betoane, dezafectarea, postutilizarea şi refacerea amplasamentului se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce cuprinde: a. dezafectarea utilajelor (verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor; demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor); b. dezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice (identificarea conductelor în funcţie de fluidul vehiculat; pregătirea reţelelor de conducte pentru dezmembrare; dezmembrarea propriu-zisă; sortarea elementelor de conductă; sortarea armăturilor; evaluarea gradului de uzură pentru fitinguri, conducte, etc.); c. dezafectare/dezmembrare agregate (izolarea, scoaterea de sub tensiune a motorului electric, golirea şi asigurarea împotriva prezenţei accidentale de produse periculoase; transportarea în secţiile specializate pentru inspecţie din punct de vedere electric şi mecanic; în funcţie de gradul de uzură constatat se va hotărâ destinaţia utilajelor, respectiv reutilizarea în altă locaţie, repararea utilajelor şi apoi refolosirea pe o nouă locaţie). d. dezafectare instalaţii electrice şi de automatizare (scoaterea de sub tensiune); e. demolarea construcţiilor (întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a reţelei de canalizare; demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi canalizare şi transportul acestora pe alte locaţii); f. aducerea terenului la starea iniţială (se recoltează probe de sol şi subsol din incinta dezafectată şi din amonte de aceasta şi se compară rezultatele obţinute cu valorile de referinţă la punerea în funcţiune a obiectivului; în cazul contaminării solului şi subsolului se fac lucrări de decontaminare în funcţie de poluantul depistat). In concluzie, refacerea amplasamentului după încetarea activităţii va consta doar în valorificarea sau eliminarea materialelor de construcţie care în momentul respectiv vor deveni deşeuri sau deşeuri reciclabile.

3. Deşeuri În perioada de construire Se vor genera deşeuri specifice activităţilor de construcţii: - pământ şi pietre (02 01 07) extrase în urma operaţiunilor de decopertare, depozitate temporar pe latura lungă a perimetrului de exploatare, într-o zonă amenajată corespunzător; vor fi utilizate la amenajarea drumurilor; - deşeuri din construcţii: pământ (17 05 04); se vor utiliza pentru umplerea zonelor limitrofe; - deşeuri municipale amestecate (20 03 01) se vor colecta în pungi de plastic amplasate în recipiente metalice şi se vor trasporta cu mijloacele de transport ale societăţii de salubrizare autorizate la cel mai apropiat depozit de deşeuri conform; - ambalaje de hârtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06); se vor colecta în recipiente amplasate în spaţii special amenajate şi se vor valorifica prin societăţi autorizate specializate conform contractului încheiat;




25/100

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc; Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus. În perioada de operare/func ţionare se vor genera următoarele tipuri de deşeuri: - ambalaje de hârtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06); se vor colecta în recipiente amplasate în spaţii special amenajate şi se vor valorifica prin societăţi autorizate specializate conform contractului; - deşeuri municipale amestecate (20 03 01); cantitatea generată va fi de cca. 585 kg/an. Se vor colecta în pungi de plastic amplasate în recipiente metalice. Periodic deşeurile menajere vor fi transportate cu mijloacele de transport ale operatorului de salubrizare autorizat, conform contractului încheiat.

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc;

Denumirea deşeului

Cantitate Kg/an

Starea S - solid, L - lichid,

Sl - semilichid

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Cod privind principala proprietate

periculoas ă*)

Colectare

Managementul de şeurilor Kg/an

V E R

In perioada de construire

Pământ, pietre - S 02 01 07 -

Spaţiu special

amenajat Integral - -

Ambalaje din hârtie şi

carton 150 S 15 01 01 - Recipiente

amplasate în spaţii special

amenajate

Integral - -

Ambalaje de plastic

300

S 15 01 02 - Integral - -

Ambalaje amestecate S 15 01 06 - Integral - -

Pământ

-

S 17 05 04 - Spaţiu special

amenajat Integral - -

Deşeuri menajere

0,5kg/zi. angajat Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -

Denumirea deşeului

Cantitate Kg/an

Starea S - solid, L - lichid,

Sl - semilichid

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Cod privind principala proprietate

periculoas ă*)

Colectare

Managementul de şeurilor Kg/an

V E R

In perioada de func ţionare/operare

Ambalaje din hârtie şi

carton 150 S 15 01 01 - Recipiente

amplasate în spaţii special

amenajate

Integral - -

Ambalaje de plastic

300

S 15 01 02 - Integral - -

Ambalaje amestecate S 15 01 06 - Integral - -

Ambalaje aditivi - S 15 01 10* -

Container- se

returnează Integral

Deşeuri menajere 585 Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -




26/100

Notă: Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de funcţionare (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus. Managementul de şeurilor Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte: - distanţa până la cea mai apropiată staţie de transfer, depozit ecologic; - tipul de deşeuri generate (menajere, ambalaje). Soluţia propusă pentru colectarea separată va avea următorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de mase plastice; - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de hârtie, carton şi sticlă; - transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat;

Ambalajele aditivilor se returnează furnizorului, la achiziţionarea unui nou lot; depozitarea temporară a acestora se face în hala de producţie.

Transportul de şeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

Concluzie Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje.

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a

acestora

4.1. Apa 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie A. Apele de suprafa ţă Potenţialul hidrologic al teritoriului comunei Şendreni este reprezentat de ape de suprafaţă şi ape subterane. Reţeaua hidrografică a comunei Şendreni este parte componentă a bazinului hidrografic Siret. Reţeaua apelor de suprafaţă cuprinde un sector (de cca. 7 km) al cursului inferior al Siretului situat în sudul regiunii, orientat pe direcţie est – vest şi sectoarele inferioare ale cursurilor văilor Rusca Mică – Rusca (9 km), Obreja şi Valea lui Odobescu (3 km). Văile afluente Siretului au cursuri cvasiparalele cu orientare generală nord – sud, cu uşoare devieri către est, încrustate între prelungirile extrem sudice ale Colinelor Tutovei. Acestora li se adaugă lacul Mălina (176 km2) alimentat de pâraiele Valea lui Manolache, Coada Mălina şi Valea Movileni. Regimul hidrologic al acestor cursuri de apă prezintă oscilaţii de nivele şi debite, scurgerile cele mai mari provocându-se primavara, la topirea zapezii şi vara în timpul ploilor torenţiale, cele mai mici iarna şi toamna. In timpul scurgerilor mari, creşterile de nivele şi debite au provocat inundaţii şi excese de umiditate, afectând terenurile agricole şi aşezări.




27/100

Siretul este una dintre principalele artetre hidrografice ale României, cu debitul cel mai mare dintre râurile interne, suprafaţa bazinului hidrografic este de 42.890 km2 şi o lungime totală a cursului de 559 Km. Debitul mediu multianual al râului Siret înregistrat în aval de Ciuslea este de 179 m3/s, distribuţia scurgerii anuale pe sezoane calendaristice evidenţiind o valoare medie de 42 % primăvara, 13 % toamna, iar în sezonul de iarnă 10 -18 %. Cele mai evidente diferenţe se observă la sezoanele cu scurgere medie cea mai scăzută, aceasta realizându-se toamna datorită condiţiilor fizico-geografice din bazinul hidrologic. Nivelul hidrostatic al pânzei de apă freatică se găseşte cantonat în nisipuri şi pietrişuri, el fiind interceptat de foraje la adâncimea de 20 – 30 m pe terasa superioară, 10 – 15 m pe terasa inferioară şi la circa 2 – 3 m în zona de luncă. Peisajul este dominat de cele două componente hidrografice majore: Balta Mălina şi sectorul de curs al Siretului. Alimentarea apelor din reţeaua hidrografică este predominant pluvială, regimul hidrologic caracterizându-se prin absenţa viiturilor de iarnă, prin faptul că apele mari de primăvară încep în martie şi ţin până în mai şi prin existenţa viiturilor în iulie – august. Se impune însă a fi precizat faptul că marea parte a peisajului, şi în special reţeaua hidrografică şi microrelieful regiunii au fost puternic transformate de intervenţia antropică, materializată în bălţi al căror nivel hidrografic este controlat, diguri de direcţionare a apelor, dar şi excavaţii sau depozite haotice de materiale. Gradul de intervenţie asupra luncii este din ce în ce mai accentuat către aval. Trupul sudic comparativ cu cel nordic, al Ariei de protectie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior se caracterizează printr-un grad mai ridicat de antropizare, aproape întreaga albie majoră fiind marcată de numeroase canale şi bălţi amenajate. Reţeaua amenajată de canale are structura majoră orientată pe direcţia naturală a pantei generale a reliefului, respectiv nord-vest - sud-est. Din aceste axe majore se desprind perpendicular canale. Debitul Siretului a fost calculat la 171 m3/s la Lungoci şi de 190 m3/s la Şendreni în judeţul Galaţi (staţii hidrometrice situate în aval). Debitul solid al Siretului este de 450 kg/s, turbiditatea oscilează în medie între 2.500 g/m3, iar scurgerea solidă specifică de la mai puţin de 0,5 până la 1 t/ha/an.

Date morfologice – râul Siret

Lungime curs Suprafa ţă bazin Diferen ţă nivel L (km) F (km 2) H med (m)

554 25.303 854 Calitatea apei de suprafa ţă Râul Siret are din punct de vedere hidrochimic ape clorurice, cationul predominant fiind sodiul, alături de calciu. Dintre substanţele biogene se remarcă azotaţii şi azotiţii, ca urmare a descompunerii resturilor organice. Apare şi fierul, acesta fiind legat de spălarea substanţelor humice, de alimentarea subterană relativ bogată, dar şi de evacuarea apelor industriale. In secţiunea de control Cosmeşti, amonte de Municipiul Galaţi, amplasată în zona de câmpie, apele suferă modificări ale parametrilor fizico – chimici şi biologici, datorate aportului afluenţilor cu mineralizare mai crescută, dar şi diferitelor surse de poluare. Apa râului se caracterizează aici în clasa a - II -a, de calitate impusă de Ordinul nr. 161/2006, încadrarea fiind dată în special de indicatorii din grupa salinitate.




28/100

Următoarea secţiune de control este situată la Şendreni, în zona de câmpie, calitatea apei în această secţiune menţinându-se în clasa a - IV-a în anul 2006, datorită în special deversării de ape uzate insuficient epurate şi de seceta hidrologică în perioada mai – septembrie, care a contribuit la încărcarea cursurilor de apă cu diverse substanţe poluante prin concentrarea acestora. În anul 2008 râul Siret s-a încadrat în obiectivele clasei a II-a de calitate impuse de Ordinul nr. 161/2006. Calitatea apei râului Siret s-a îmbunătăţit faţă de 2007 în secţiunile de supraveghere situate pe teritoriul judeţului Galaţi. B. Apele subterane Apa subterană nu a fost interceptată în forajele executate până la adâcimea de 5,50 m. Nivelul hidrostatic în fântânile din zonă, la vest de amplasament este stabilizat la adâncimea de 3,50m faţă de cota terenului. Din observaţiile făcute în timp, rezultă că apa subterană prezintă variaţii pe verticală, în funcţie de cotele apelor Siretului şi ale pârâului Odobescu, cât şi de cantitatea de precipitaţii căzute. C. Chimismul apelor Din analiza chimică a apei, efectuate anterior în zonă, apa subterană prezintă o agresivitate sulfatică slabă faţă de metale, betoane neprotejate (conform normelor în vigoare), fapt de care s-a ţinut seama la stabilirea condiţiilor de fundare. Alimentarea cu ap ă Bilan ţul apei – consumuri (necesarul de ap ă) Necesarul zilnic de apă menajeră: 6 salariaţi, consum apă: 50 l apă salariat/zi: Qigs = 6 salariaţi x 50 l apă/zi = 300 l apă/zi Q uzat igs = 0,8 x Q igs = 240 l/zi Consum tehnologic

- staţia de betoane: Q1 = 16 mc/h; - staţia de sortare: Q2 = 4 mc/h - Total debit tehnologic Qt = 20 mc/h = 5,56 l/s

Pentru prepararea betonului, cantitatea de apă necesară s-a determinat astfel: capacitatea staţiei de betoane 80 mc/h; timpul efectiv pentru prepararea betoanelor: 4 h/zi; cantitatea de apă înglobată în produs este de 200 litri de apă/mc beton preparat. 80 mc/h x 0,2 mc/mc beton x 4 h/zi = 64 mc/zi = 16 mc/h Staţia de sortare va folosi apă din puţul forat (H = 40m); pentru spălarea sorturilor se foloseşte apa din decantor; apa se recirculă cu ajutorul pompelor.




29/100

Bilan ţul consumului de ap ă (m3/zi, m 3/an)

P F

Consum total de

apă Col.4,10,11

Apă prelevat ă din surs ă Recirculat ă/reutilizat ă

Comentarii Total Consum

menajer A S

Pentru compensarea pierderilor în

circuit închis

Apă de la

propriul obiectiv

Apă de la alte

obiective

A S 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

13.560 m3/an -

13.600 m3/an

13.600 m3/an

40 m3/an

40 m3/an -

40 m3/an -

40 m3/an - -

P – proces tehnologic, F- furnizor, A- apă subterană, S- apă de suprafaţă 4.1.2. Managementul apelor uzate Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice Din activitatea desfăşurată vor rezulta ape uzate menajere şi ape uzate tehnologice. Apa uzat ă menajer ă - Cca 80 % din consumul de apă menajeră este evacuat în bazinul etanş vidanjabil cu capacitatea de 27 mc: Q uzat igs = 0,8 x Q igs = 240 l/zi. Apele menajere, la evacuarea de pe amplasament, vor respecta prevederile Normativului NTPA 002/2005 şi vor fi vidanjate şi transportate în reţeaua de canalizare a municipiului Galaţi. Ape uzate tehnologice Apele uzate tehnologice provenite de la staţia de sortare şi staţia de betoane se vor recircula în proces printr-o conductă metalică cu L = 20m într-un bazin decantor (V = 648 mc) situat între staţia de sortare şi staţia de betoane. Excesul se va evacua cursul de apă pârâul Bârlădel, aflat la limita sudică a incintei, numai în condiţiile impuse de NTPA 001/2005. Ape pluviale Debitul apelor pluviale s-a calculat conform STAS 1846/1990: Qp = m x S x Φ x i , unde: m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care depinde de capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii “t” - m = 0,8 pentru t < 40 min - S = aria secţiunii de calcul (ha); S = 2,94 ha. - Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846/90) (0,10 – pentru incinte nepavate); - i = intensitatea ploii de calcul: i = 65 l/s (conform STAS 9470/73) Qp = 0,8 x 2,94 x 0,10 x 65 = 15,228 l/s Qp = 55 mc/h - Apele pluviale de pe acoperişul clădirilor se vor colecta prin intermediul jgheaburilor şi burlanelor în reţeaua de rigole betonate şi dirijate prin pante către bazinul decantor. - Apele pluviale colectate de pe suprafeţele betonate, perimetrul staţiilor ( sortare, betoane), suprafaţa spaţiilor de parcare vor fi dirijate prin pante şi rigole colectoare către un separator de hidrocarburi, iar din separator apa curată va fi dirijată către bazinul decantor, prin intermediul unei conducte din polipropilenă.




30/100

Bilan ţul apelor uzate (m 3/zi, m 3/an)

Sursa apelor uzate

Proces tehnologic

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape direc ţionate spre reutilizare/recirculare

Obs. Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv

Către alte obiective

Zi m3/zi

A m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

Zi m3/zi

An m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Ape de

spălare la staţia de spălare

64 10.880 - - 64 10.880 - - 64 10.880 - - -

Ape menajere

0,24 40 0,24 40 - - - - - - - - -

P – proces tehnologic, F- furnizor, A- apă subterană, S- apă de suprafaţă

4.1.3. Prognozarea impactului - Lucrările proiectate pentru captarea, transportul, stocarea şi distribuţia apei potabile, precum şi lucrările pentru evacuarea apei uzate nu vor influenţa negativ alte obiective social – economice existente în zonă. - Apele uzate tehnologice rezultate de la spălarea balastului trebuie să respecte valorile limită admisibile pentru indicatorii de calitate specifici, impuşi de Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în receptori naturali NTPA 001/2005: materiile în suspensie nu trebuie să depăşească concentraţia de 35 mg/l. - Având în vedere categoria de ape uzate care va rezulta de la obiectivul analizat (ape uzate tehnologice provenite de la spălarea balastului) şi măsurile luate prin proiect pentru preepurare (decantare suspensii în decantor, separare hidrocarburi) se consideră că valorile limită admisibile pentru indicatorii de calitate specifici sunt respectate. - Evacuarea apelor uzate tehnologice preepurate rezultate la sortarea agregatelor minerale nu are un impact asupra calităţii apelor subterane şi solului; decantorul va fi o cuvă din beton armat cu capacitatea de 300mc, iar separatorul de hidrocarburi va fi prevăzut cu filtru de coalescenţă.

4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului Perioada de construire Pentru asigurarea unor conditii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului, precum şi pentru reducerea la minim a posibilităţilor de poluare a apelor subterane, se vor adopta următoarele măsuri: - în incinta organizării de şantier se va asigura scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic; - întreţinerea utilajelor (reparaţii, curăţarea lor) se va face în spaţii special amenajate pentru a nu se produce pierderi de ulei sau apă poluată; In perioada de func ţionare , activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse.




31/100

Harta hidrologic ă

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Poziţionat pe valea Siretului, amplasamentul beneficiază de un climat temperat-continental, influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelul continentului. Aceste condiţii barice împreună cu factorii radiativi şi suprafaţa adiacentă, asigură condiţiile de manifestare locală pentru elementele climatice. Circula ţia maselor de aer la nivelul ţării este influenţată de două arii anticiclonale, poziţionate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi a două arii ciclonale, situate deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterane. Aceşti centri barici, prin valorile de presiune existente impun direcţia de deplasare a maselor de aer la nivelul continentului european. Interpunerea lanţului muntos al Carpaţilor Orientali redirecţionează masele de aer de la o direcţie vest-est spre o direcţie dominantă în toată aria Moldovei, de la nord spre sud sau invers. Temperaturile din zonă cuprind un maxim mediu în luna iulie, între 210C – 23 0C şi un minim mediu în luna ianuarie : între – 4 0C şi – 6 0C. Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 430 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sud, direcţiile lor fiind determinate de circulaţia generală a maselor de aer şi influenţate de orientarea formelor de relief. Adâncimea maximă de îngheţ este de 1.00 m, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T< 00C este de 91,3 zile/an. Factorii radiativi reprezintă principala sursă de căldură pentru suprafaţa pământului. Radiaţia globală directă este în zonă de 115-117 Kcal/cm2. Cea mai mare parte este primită ca radiaţie directă în lunile de vară (68,7 Kcal/cm²), în timp ce în lunile de iarnă se primeşte doar 10% din cantitatea anuală. Condi ţiile orografice influenţează gradul de înmagazinare a factorilor radiativi şi formare de noi substanţe chimice. Prezenţa doar a suprafeţelor orizontale asigură înmagazinarea diferenţiată a radiaţiei în funcţie de starea atmosferică şi de poziţia Soarelui pe bolta cerească.

Şendreni




32/100

Toate aceste elemente determină o manifestare diferenţiată a elementelor climatice (temperatură, precipitaţii, umiditate, vânturi etc.) de la o zi la alta, de la o lună la alta sau de la un anotimp la altul. 4.2.2. Surse şi poluan ţi genera ţi Sursele de impurificare ale atmosferei sunt reprezentate de particule cu un spectru dimensional larg şi poluanţi specifici gazelor de eşapament generaţi de arderea combustibilului solid (lemn), utilaje, utilaje mobile şi autovehicule pentru transportul materiilor prime şi produselor finite. a. Emisii din arderea combustibilului solid (lemn) În cadrul obiectivului analizat există o centrală termică (CT), folosită pentru încălzirea spaţiilor administrative şi tehnice. Combustibilul utilizat este combustibil solid (lemn); consumul de lemn estimat este de 17 kg/h. Poluanţii caracteristici sunt: pulberi, monoxid de carbon, oxizi de azot. Emisiile de gaze arse sunt evacuate prin coşul de fum executat din tablă de oţel inox, izolat termic, cu diametrul interior Di = 220 mm şi înălţimea de H = 8,5m. Caracteristici tehnice: centrala termică cu 1 cazan: Putere utilă max.: lemn: 48 kw, η = 80 %; Presiunea max. de lucru: 4,0 bari; Temperatura de lucru: 90/700C. Conform Indrumar – Calcul termic al generatoarelor de abur – Editura Tehnică Bucureşti, ediţia 1988, caracteristicile principale ale combustibilului utilizat (lemn) sunt: - putere calorifică inferioară: Pcinf – 2.080 kcal/kg - volum teoretic de gaze uscate de ardere: Vg0 = 4,5 Nm3/kg; - debit teoretic de gaze de ardere: L0 = 3,8 Nm3/kg; - compoziţia gazelor de ardere (% în volume): CO2 16,6; H2O 16,0; N2 67,4; SO2 - ; - greutate specifică: 450 kg/m3; Noxele rezultate în urma arderii combustibilului solid (lemn) se vor încadra în valorile maxime de emisie ale poluanţilor prevăzute de – Normativul I13 – 02, art. 9.17, care sunt identice cu prevederile Anexei 2 din Ordinul MAPPM nr. 462/1993 - „Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei”, respectiv: pulberi: 100mg/Nm3; CO: 250mg/Nm3; SOX: 2000mg/Nm3; NOX: 500mg/Nm3. Arderea reprezintă o reacţie de oxidare a substanţelor chimice constituiente a combustibililor, în prezenţa oxigenului din aer. Aceasta presupune în practică, un contact direct între aer şi combustibil. De aceea, la arderile cu scop industrial, se realizează introducerea forţată a aerului de combustie în focar şi se introduce o cantitate mai mare decât cea teoretic necesară. Raportul dintre cantitatea de aer real necesară şi cantitatea de aer teoretic necesară se numeşte coeficient de exces de aer. Acest coeficient, λ este cu atât mai mic cu cât combustibilul se poate amesteca mai bine cu aerul. Pentru combustibilii solizi, cantitatea de aer de combustie suplimentar este mai mare, λ = 1,2 -1,6, iar raportarea noxelor emise în atmosferă se face la un conţinut de 6 % O2 în gazele de ardere. Cantităţile de noxe emise în atmosferă la centrala termică: combustibil solid (lemn) sunt prezentate în tabelul de mai jos:




33/100

Cantitatea de lemn consumat ă

Volumul de gaze

arse

Pulberi (100mg/Nm 3)

CO (159mg/Nm 3)

SOX (0mg/Nm 3)

NOX (500mg/Nm 3)

Kg m3 Nm3/h kg/h Kg/h kg/h kg/h Consum orar mediu

17 0,0377 99,62 0,009962 0,01587 0 0,04981 Consum mediu zilnic

408 0,906 2390,88 0,239 0,380 0 1,195 Consum mediu anual 148.920 330,933 872.671,2 87,235 138,7 0 436

În concluzie, toate emisiile de noxe, conţinute în gazele arse se încadrează în prevederile Ordinului MAPPM nr. 462/1993 – Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei. Întrucât concentraţiile emisiilor de poluanţi din gazele de ardere provenite de la Centrala termică se vor situa sub nivelul valorilor limită de emisie admise de Ordinul MAPPM nr. 462/ 1993 modificat prin Ordinul MAPM nr. 592/2002, se poate considera că şi valorile concentraţiilor la limita incintei se vor situa sub limita maximă prevăzută de STAS 12574/87 – „Aer din zonele protejate” şi Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, modificat prin HG nr. 210/2007. Având în vedere cele men ţionate mai sus, direc ţiile dominante ale vântului (NE şi N), precum şi amplasamentul noului obiectiv fa ţă de locuin ţe (distan ţă şi pozi ţionare), se poate afirma c ă noul obiectiv va avea un impact relativ sc ăzut asupra mediului în general şi asupra factorului de mediu aer în special, şi asupra confortului locuitorilor din zon ă precum şi asupra biodiversit ăţii. b. Emisii de pulberi din proces (prepararea betoane lor) Următoarele activităţi sunt considerate surse de poluare a atmosferei cu particule: a. manevrarea, descărcarea şi stocarea agregatelor: aprovizionare, stocare, transfer; - descărcarea agregatelor (poluanţi: pulberi minerale, gaze de eşapament; sursă la nivelul solului, punctiformă, liberă, intermitentă); - stocare agregate (poluant: particule minerale antrenate prin eroziune eoliană; sursă de suprafaţă, liberă, la sol, cvasicontinuă, cu emisii variabile în funcţie de condiţiile meteorologice (viteza vântului, absenţa/prezenţa precipitaţiilor); - manevrarea agregatelor (poluanţi: particule minerale, gaze de eşapament; sursă de suprafaţă, liberă, la sol, intermitentă); b. manevrarea şi stocarea cimentului: aprovizionare, transfer (poluant: particule de ciment; surse punctuale, înălţimea de 10 m pentru cele 3 silozuri, prevăzute cu sisteme pentru controlul emisiilor de particule (filtre cu cartuşe pentru reţinerea pulberilor fine, cu capacitate filtrantă ridicată şi sistem de curăţare pneumatic). Presiunea aerului trebuie să fie permanent mai mică de 1,5 bari, filtrul să aibă cartuşele curate după umplere, cu respectarea timpilor de pauză între descărcări şi deschiderea electrovalvelor, prin care se garantează curăţirea totală a cartuşelor şi, după descărcarea cimentului, şoferul cisternei va curăţa treptat cisterna, prin deschiderea şi închiderea alternativă a ventilului de




34/100

închidere, pentru a permite filtrului să elimine cantitatea mare de aer ce-l tranzitează. Dacă nu se respectă aceste condiţii, supapa de siguranţă, care asigură integritatea silozurilor de ciment, se va deschide, caz în care se produc emisii puternice de praf în aerul atmosferic. Prin sistemul de siguranţă pentru umplerea silozurilor proiectat, emisia de praf în momentul încărcării şi umplerii silozurilor de ciment este eliminată. Sistemul de siguranţă dispune de un presostat pentru măsurarea continuă a presiunii creată în interiorul silozului de ciment. In momentul în care presostatul detectează o presiune prea mare în interiorul silozului, activează alarma, pentru a se reduce presiunea de alimentare. Dacă presiunea din interiorul silozului nu scade într-un timp programat în prealabil, sistemul închide automat supapa de intrare prin care se opreşte alimentarea cu ciment a silozului şi se obligă cisterna să reducă presiunea de alimentare. In momentul când presiunea din interiorul silozului de ciment revine în limitele programate, sistemul redeschide supapa de alimentare şi se continuă umplerea silozului. Protec ţia aerului: - staţia de preparare betoane asigură dozarea componentelor şi transferul direct în malaxorul în care se realizează amestecul componentelor; - transportul de la silozuri la dozatorul pentru ciment din dotarea staţiei se realizează cu transportor cu şnec prevăzut cu carcasă metalică, împiedicând evacuarea pulberilor în aer; - transportul agregatelor de la buncărele de alimentare la silozuri se face pe benzi transportoare închise; - pentru limitarea emisiilor de pulberi de la operaţiile de alimentare a silozurilor pentru ciment sunt prevăzute cartuşe filtrante cu randament de reţinere de 98%; la o instalaţie de reţinere sunt cuplate 2 silozuri. Inventarele de emisii Debitele masice de poluanţi caracteristice surselor descrise au fost determinate cu ajutorul Metodologiei AP-42 – European Environmental Agency. Calculul emisiilor de poluanţi a fost efectuat luând în considerare, în funcţie de sursă, capacitatea de producţie a staţiei de betoane şi consumurile de materii prime declarate. Rezultatele sunt prezentate în tabelele de mai jos. Staţia de preparare betoane In perioadele de vârf vor fi necesare cantităţi betoane de 640 mc/zi betoane de, respectiv 1600 t/zi. Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US-EPA/AP42/1999. Factorii de emisie şi debitele masice ale emisiilor de particule sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile cuprind în principal praf de ciment şi particule fine din agregatele minerale utilizate la prepararea betonului. Surse punctuale – surse dirijate prev ăzute cu sisteme de control pentru emisiile de parti cule

Denumirea sursei de poluare Factor de emisie Debitul masic al emisiilor zilnice de PM*), kg/zi

Încărcarea agregatelor 0,014 22,4 Descărcarea pneumatică a cimentului în silozuri

0,13 208

Dozarea, amestecul şi încărcarea betonului în autobetoniere

0,04 64

PM – particule materiale;




35/100

Debitele masice de PM rezultate din staţia de preparare a betonului au valori importante şi pot depăşi concentratiile maxime admise în aer de 0,5 mg/mc în condiţii meteorologice nefavorabile. Emisiile de particule de ciment pot reprezenta aprox. 1 ‰ din cantitatea manipulată. Pentru reducerea pierderilor de ciment şi încadrarea concentraţiilor de particule materiale în aer în reglementările legale s-au prevăzut filtre la silozurile de stocare a cimentului. In cazul staţiei de betoane, în cartea tehnică se menţionează conţinutul de praf rezidual la nivelul aerului curat. Acesta este < 0,005g / mc şi este asigurat de filtre cu suprafaţa de 4 mp. Verificarea etanşeităţii instalaţiei pneumatice de descărcare/ încărcare a cimentului este de asemenea o măsură obligatorie. Rezultatele privind sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici asociate activităţilor din cadrul obiectivului analizat pun în evidenţă următoarele: � valorile estimate ale emisiilor în atmosferă cu potenţial impact asupra calităţii aerului în zonă sunt cele ale pulberilor în suspensie (pulberi totale -TSP şi fracţiunea PM10), monoxidului de carbon (CO) şi ale oxizilor de azot (NOx, NO2). � principalele surse dirijate generatoare de particule asociate staţiei de preparare betoane, silozurile de ciment, sunt prevăzute cu sisteme eficiente pentru controlul emisiilor, iar unitatea de malaxare este casetată; � concentraţiile de poluanţi estimate în emisiile de la sursele dirijate sunt conforme cu valorile limită prevăzute de legislaţia în vigoare (Ordinul MAPPM nr. 462/1993); � principalele surse de poluare asociate staţiei de preparare betoane sunt reprezentate de sursele staţionare nedirijate (padocuri, alimentarea buncărului) şi traficul intern.




36/100

Valori limit ă şi praguri de evaluare conform OM nr. 592/2002

Poluant Valoarea limit ă VL (µg/mc)

Marja de toleran ţă

MT (µg/mc)

Prag inferior de evaluare PIE (µg/mc)

Prag superior de

evaluare PSE (µg/mc)

Timp de mediere

Nr. de depăşiri permise

Limita pentru protec ţie

Anul intr ării în vigoare a

VL

Prag de alert ă

(µg/mc)

NO2 200 16,6 100 140 1h 18 ori/an Populaţie 2010 400 (300 ore

consecutive) 40 3,3 26 32 An Nu este cazul. Populaţie 2010 -

CO 10.000 - 5000 7.500

Maxima zilnică a mediilor

glisante pe 8h

Nu este cazul. Populaţie 2007 -

PM10 50 0 - - 24 h 35 ori/an Populaţie 2007 - 40 0 - - An Nu este cazul. Populaţie 2007 -

Notă: Până în anul în care intră în vigoare valorile limită, valoarea limită acceptată este egală cu suma dintre valoarea limită şi marja de toleranţă. Marja de toleranţă scade anual progresiv, astfel încât la 1 ianuarie al anului intrării în vigoare a valorilor limită, marja de toleranţă devine zero. Concentra ţii maxime admisibile pentru TSP – conform STAS 1257 4-87 şi praguri de alert ă conform Ordin MAPM nr. 756/1997

Poluant TSP

Medie zilnic ă Medie anual ă Concentraţii maxime admisibile (CMA) µg/m3 150 75 Prag de alertă (PA = 70%CMA), g/m3 105 52,5

Notă: concentraţii maxime admisibile posibil a fi calculate din medii orare




37/100

Analiza rezultatelor Conform Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1269/2008, pentru aprobarea încadrării localităţilor din Regiunea 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 746/4.11.2008, Comuna Şendreni este încadrată în următoarele liste per poluant:

Incadrarea în liste a comunei Şendreni, jude ţul Gala ţi conform OM nr. 1269/2008:

Poluant Lista PM10 Lista 1 NO2 Lista 3; Sublista 3.3. CO Lista 3 Sublista 3.3.

Notă: - Lista 1 - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranţă sau mai mari decât valoarea limită, în caz că nu a fost fixată şi o marjă de toleranţă. - Lista 3 Sublista 3.3 - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită şi nu depăşesc pragul inferior de evaluare. c. Emisii de gaze de e şapament traficul rutier şi mişcarea utilajelor în zona de lucru: poluanţi: particule antrenate de pe căile de acces, gaze de eşapament; sursă de suprafaţă (multitudine de surse liniare), înălţimea de 2 m, liberă, intermitentă. În vederea efectuării inventarului de emisii pentru faza operaţională de funcţionare trebuie luaţi în considerare următorii parametri: - cantitatea maximă de materii prime, - întregul domeniu de operaţii asociate executării lucrărilor (manipulare şi transport) cu luarea în considerare a cantităţilor maxime prevăzute a fi transportate - numărul total de km parcurşi de vehiculele de transport şi numărul de ore lucrate, - viteza medie de transport, lungimea drumului, - consumul de combustibil diesel pentru transport şi alte echipamente staţionare şi mobile, - graficul de lucru pentru fiecare transport, - tipul de vehicul utilizat, - suprafeţele active supuse eroziunii vântului, - umiditate, - concentraţie medie de praf. Factorii de emisie pentru autovehiculele grele (>3,5 t) – Benzină sunt:

NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 24,0 l/100 km

Total g/km 6.75 0.11 5.13 58.4 0.006 553 g/kg combustibil 37.5 0.64 28.5 324 0.035 3183 g/MJ 0.86 0.02 0.65 7.46 0.001 73.2

Factorii de emisie pentru autovehiculele grele (>3,5 t) – Motorină sunt:




38/100

NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800 g/kg combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138 g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Limitele de variaţie a debitelor masice şi a concentraţiilor de poluanţi sunt date de ponderea motoarelor alimentate cu benzină, respectiv motorină, din totalul autovehiculelor care vor funcţiona în incintă. Valori în imisie Valorile imisiilor substanţelor poluante rezultate în urma desfăşurării activităţii cuprinse în Ordinul nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi a oxizilor de azot, pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, se vor încadra în valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane, astfel:

Indicator Perioada de mediere Valoare limit ă UM

Dioxid de sulf 1 oră 350 µg/m3 24 ore 125 µg/m3 Anuală 20 µg/m3

Dioxid de azot şi oxizi de azot 1 oră 200 µg/m3 NO2

Anuală 30 µg/m3 NOx Monoxid de carbon Zilnică 10 mg/m3

Pulberi în suspensie 24 ore 50 µg/m3 PM10 Anuală 40 µg/m3 PM10

Plumb Anuală 5 µg/m3 Benzen Anuală 5 µg/m3

Din punct de vedere al calităţii aerului trebuie respectate prevederile STAS 12574/87 - Aer din zone protejate:

Substan ţă poluant ă Concentra ţia maxim ă admisibil ă, g/m2/lun ă Metoda de analiz ă

Pulberi sedimentabile 17 STAS 10195-75 4.2.3. Prognozarea poluării aerului Impactul prognozat asupra atmosferei va fi local, direct, reversibil şi nesemnificativ.

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport ) parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea societăţii vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice.




39/100

4.3. Solul şi subsolul Invelişul de sol reprezintă partea cea mai subţire şi mai nouă a litosferei formată în holocen; grosimea nu depăşeste doi-trei metri când aceasta nu se asociază cu alte soluri mai vechi (fosile). Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţioneaza învelişul vegetal şi calitatea apei, în special a râurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă şi serveşte ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi resturile organice. O caracteristică a zonei studiate o reprezintă faptul că pe o suprafaţă nu foarte mare se succed următoarele fâşii de soluri pe direcţia est-vest: cernoziomuri argiloiluviale (acestea pretându-se, cu rezultate bune, pentru culturi legumicole, pajişti etc.). Aceste soluri zonale s-au transformat în loess sau depozite loessoide, textura lor de suprafaţă fiind predominant mijlocie. Condiţiile favorabile de sol şi relief explică caracterul predominant cerealier al regiunii. Terenul pe care se vor amenaja obiectivele propuse (staţie de sortare, staţie de betoane, hală, parcare auto) nu pune probleme din punct de vedere al stabilităţii generale. In subteranul zonei nu sunt prezente săruri solubile sau nisipuri lichefiabile, care în condiţii specifice (dizolvari datorate infiltrării apelor sau şocuri seismice ) ar putea să producă deformaţii nedorite la suprafata terenului. Pietrişurile prezente sunt bune pentru fundare. Cel mai frecvent tip de sol întâlnit este cernoziomul agroiluvial pseudorendzinic, a cărui caracteristici sunt prezentate în continuare; cernoziomul argiloiluvial pseudorendzinic (1404) cu profil Am-Bt-Cpr este format pe depozite loessoide şi marne, în câmpii: - slab alcalin la suprafaţă, pH = 7,8 şi moderat alcalin în profunzime cu pH = 8,2; - foarte humifer cu un conţinut de hummus pe grosimea 27 cm de 4,1 %. - slab la moderat carbonatic (1.1-9.1%), foarte bine aprovizionat în azot total (0,24 g %) Din punct de vedere geomorfologic , zona este constituită în suprafaţă din depozite cuaternare recente, de natură eoliană (loessuri) şi aluvionară (prafuri, argile, nisipuri). Conform datelor desprinse din studiul geotehnic, terenul are o suprafaţă aproximativ plană, cu slabe denivelări locale şi o înclinare de la nord la sud. In zona de luncă se găsesc pământuri aluvionare fine, alcătuite din argile şi prafuri argiloase de consistenţă medie la partea superioară. Sub complexul de aluviuni fine, urmează nisipuri fine-medii cu liant argilos şi cu rar pietriş mic, rulat. Acestea se caracterizează prin gradul redu de consolidare, gradul ridicat de umiditate, compresibilitate ridicată şi în consecinţă capacitatea portantă redusă până la moderată. Din punct de vedere hidrogeologic , zona analizată se caractaerizează prin prezenţa unei pânze de apă subterană cantonată la adâncimi de cca. 10,00m faţă de cota terenului. Din punct de vedere seismic, comuna Şendreni prezintă gradul de intensitate seismică, conform STAS 11100/1/1993, perioada de colt Tc = 1,0 sec şi o acceleraţie orizontală ag = 0,24 g pentru o perioadă IMR = 100 ani, conform Codului de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, Indicativ P100/1/2006. Fundarea construcţiilor proiectate se va face pe un teren cu calităţi îmbunătăţite, cum este perna de balast de 1,00m sau 2,00m grosime, în funcţie de încărcarea pe care o transmite terenului de fundare, la adâncimea de 1,00m (adâncimea minimă de îngheţ conform STAS 6054/1977).




40/100

Harta solurilor 4.3.1. Surse de poluare a solului Sursele potentiale de poluare a solului şi subsolului pot fi: - pierderi accidentale de produse petroliere de la autovehiculele ce asigura operaţii de transport - încărcare sau alte lucrări; - depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activităţile de şantier; - pierderi accidentale de ape uzate sau alte substanţe. - circulaţia auto în incinta obiectivului, prin: pulberile de substanţe minerale şi chimice provenite de pe suprafaţa carosabilă, care prin acţiunea curenţilor de aer pot fi transportate şi depuse pe sol ; - apele pluviale de pe platforma unitatii; Posibilitatea de poluare a solului ca rezultat al surselor menţionate mai sus este redusă, datorită faptului că prin proiect a fost prevăzută existenţa unei platforme betonate, pe care se vor depozita materiile prime / auxiliare, deşeurile rezultate. Principalul impact asupra solului în perioada de implementare a proiectului este consecinţa ocupării temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare şi producţie, organizări de şantier, depozitare deşeuri etc. Reconstrucţia ecologică a zonei este recomandată după finalizarea lucrărilor. Activităţile care se vor desfăşura nu vor reprezenta surse de poluare a solulului şi subsolului.




41/100

4.3.2. Prognozarea impactului Nu va exista un impact direct asupra componentelor subterane, lucrările în sine fiind de natura să protejeze atât solul, cât şi subsolul. Se apreciază că, odată cu adoptarea unor măsuri minimale precum cele prezentate mai jos, afectarea solului şi subsolului prin lucrările proiectate este nesemnificativă. 4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului Perioada de construire - terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita la suprafeţele necesare frontului de lucru; - se vor lua măsuri pentru evitarea polarii solului cu carburanţi sau uleiuri ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor; - se vor lua măsuri pentru evitarea împrăştierii pe sol a deşeurilor sau altor materiale rezultate din trafic; în cazul unor poluări accidentale cu produse petroliere sau cu alte materiale dăunatoare solului se vor lua măsuri pedoameliorative; - deşeurile rezultate din activitatea zilnică desfăşurată în cadrul organizărilor de şantier vor fi colectate în pubele tipizate amplasate în locuri special destinate acestui scop; pubelele vor fi preluate periodic de către operatorul de salubritate din zonă, pe bază de contract; - pentru suprafeţele de teren contaminate accidental în timpul execuţiei se va excava volumul de pământ afectat şi se va transporta la societăţi specializate autorizate în valorificarea sau eliminarea acestuia. Perioada de func ţionare - Depozitarea aditivilor se face în locuri securizate, ventilate, ferite de surse de foc, departe de canalizări, ape de supafaţă şi soluri neprotejate, la temperatura mediului ambiant, în ambalajul original bine închis sau în recipiente de stocare curate şi uscate, confecţionate din materiale adecvate pentru a evita poluarea solului şi subsolului; - Stocarea carburanţilor, uleiurilor şi materiilor prime care intră în procesul de fabricare a betoanelor se va face în rezervorul etanş asezat pe suprafaţă betonată, respectiv în recipiente; pentru evitarea producerii de accidente accesul vehiculelor la combustibil şi la instalaţiile de producere a betoanelor se va face după un flux prestabilit; - Depozitul de carburanţi este prevăzut cu cuvă de retenţie din beton ce permite reţinerea a 65% din capacitatea maximă de carburant depozitată. - Deşeurile rezultate din activitatea zilnică desfăşurată în cadrul obiectivului vor fi colectate în pubele tipizate amplasate în locuri special destinate acestui scop; pubelele vor fi preluate periodic de către operatorul de salubritate din zonă, pe baza de contract; - Betonarea sau asfaltarea zonelor pe care se desfăşoară activităţi de manipulare şi transport; Se recomandă urmărirea activităţii utilajelor din dotare pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere care ar afecta proprietăţile solului, iar în cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante pentru reducerea efectelor negative. In perioada de funcţionare activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate. Nu sunt necesare alte măsuri de diminuare a impactului asupra subsolului.




42/100

4.4. Zgomot şi vibraţii 4.4.1. Surse de zgomot şi vibra ţii 4.4.1.1. Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de construire Sursele de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile specifice lucrărilor de construcţii: excavare, manevră şi transport: excavator: Lw ≈ 115 dB (A); încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 16 m3 Lw ≈ 107 dB(A). Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de 60 –115 dB(A) pentru zona de acţiune a mijloacelor auto; 70 –75 dB(A) pentru zona de acţiune a încărcătorului frontal. 4.4.1.2. Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea staţiilor de sortare şi de preparare a betoanelor, transportul materiilor prime (agregate, ciment, aditivi) şi a produsului finit (beton). Vibraţiile au ca sursă circulaţia mijloacelor de transport. Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în: surse de zgomot şi vibraţii fixe şi surse de zgomot mobile. Surse de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: manevră şi transport: încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 16 m3 Lw ≈ 107 dB(A), autobetoniere. Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de 60 –115 dB(A) pentru zona de acţiune a mijloacelor auto; 70 –75 dB(A) pentru zona de acţiune a încărcătorului frontal. 4.4.2. Prognozarea impactului 4.4.2.1. Perioada de construire Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat, având în vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp. Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele necesare realizării obiectivului, materialele excavate se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă, iar viteza va fi redusă atât pe drumul de exploatare, cât şi în localităţi pentru a se evita deteriorarea căilor de circulaţie şi a construcţiilor din cauza trepidaţiilor. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale nivelului de zgomot se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane, diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia mediului.




43/100

Diagrama dispersiei zgomotului produs de motoarele utilajelor

Impactul în perioada de construire este tranzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere). Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul planului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri/recomandari de reducere a acestuia. Activităţile de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu deschis şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Sănătate şi Securitatea Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei 87 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). 4.4.2.2. Perioada de func ţionare Nivelul de decibeli emis la o funcţionare normală a staţiei este mai mic de 80. Malaxorul, compartimentul care are cea mai mare pondere în zgomotul emis, va fi izolat cu panouri sandwich, formate din spumă poliuretanică şi tablă, acţiune prin care se reduc emisiile de zgomot. Menţionăm faptul că staţia nu se va învecina cu clădiri cu înălţime similară; vibraţia/ reverberaţia va fi doar la limita amplasamentului. După intrarea în funcţiune a obiectivului şi după acoperirea staţiei de betoane cu panouri sandwich şi, ţinând cont de amplasarea staţiei, sunt necesare determinări asupra nivelului de zgomot şi dacă acesta va depăşi valorile admise legal să se impună măsuri de diminuare a acestui nivel. In timpul funcţionării/operării staţiilor de sortare şi preparare betoane se apreciază că nivelul de zgomot va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului.

Distanţa faţă de staţia de sortare - concasare şi spălare, staţia de betoane (m)

10 20 40 60 80 100

Nivel de zgomot (dB) 78 72 66 62 60 58




44/100

Nivel de zgomot (dB)

78

72

66

6260

5855

60

65

70

75

80

10 20 40 60 80 100

Distan ţa fa ţă de sta ţia de sortare-concasare, sp ălare, sta ţia de betoane (m)

Niv

el d

e zg

omot

(dB

)

nivel de zgomot (Db)

Pentru zgomot şi vibraţii se vor respecta condiţiile impuse de: - STAS 10009/1988 – Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot; - STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale – limite admisibile şi parametrii de izolare acustică; - Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 (nivel acustic la limita incintei); - HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Activităţile staţiilor de sortare şi betoane se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu deschis şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Sănătate şi Securitatea Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei 87 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). Din punct de vedere al biodiversităţii, deranjul cauzat de prezenţa fizică a operatorilor nu va determina un disconfort mare speciilor de păsări din zona proiectului deoarece majoritatea speciilor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci de-a lungul drumurilor sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia arboricolă, iar cele din vecinătatea drumului sunt de obicei obişnuite cu traficul, ele pot fi afectate de defrişări (nu este cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor (nu este cazul – suprafaţa analizată a amplasamentului şi zonele învecinate sunt acoperite de asociaţii vegetale ierboase specifice solurilor cu deficit de umiditate). Deoarece pe suprafaţa amplasamentului şi în vecinătate nu există locuri pentru cuibărit (vegetaţie arborescentă redusă şi predominarea speciilor ierboase) zgomotele produse pe amplasament nu vor perturba speciile de păsări. La limita incintei, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje se va încadra în prevederile legislaţiei în vigoare.

4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului Obiectivul studiat va înregistra un nivel de zgomot rezultat din efectul cumulativ al nivelului de zgomot produs de activitatea obiectivului în incintă, de traficul rutier din zona studiată, de traficul feroviar din vecinătate, fără a se putea delimita zgomotul produs strict de activitatea obiectivului.




45/100

4.5. Biodiversitate Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă. Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european. HG nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit. Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului. Perimetul solicitat ” Sediu birouri, statie sortare, statie betoane, hala si parcare auto”, Sat Serbestii Vechi, Comuna Sendreni, Judetul Galati, i nclus in lista ariilor de protec ţie special ă avifaunistic ă (Formularul Standard Natura 2000), Anexa 4 la HG n r. 1284/2007 privind declararea ariilor de protec ţie special ă avifaunistic ă, ca parte integrant ă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, se afla in interiorul sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

4.5.1.Date privind ariile naturale protejate de int eres comunitar afectate de implementarea proiectului In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior /aria protejată Balta Potcoava/ aria protejată Balta Tălăbasca (conform Formularului Standard Natura 2000). 4.5.1.1. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior/aria protejat ă Balta Potcoava/ aria protejat ă Balta Tălăbasca Aria naturală protejată ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior este situata în partea de sud-vest a planului. Acest sit include pe teritoriul administrativ al judeţului Galaţi şi rezervaţiile naturale Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.




46/100

Fig. 3. Limita ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i n zona implementarii proiectului

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 38496 ha, fiind situat atât în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor (66,40 %), Vrancea (29,10%) şi Brăila (4,50%). Este o zonă cu altitudini medii (cca 33 m) în care dinamica râului Siret se face remarcată.

Principalele biotopuri existente în zona sitului sunt:

• terenuri arabile neirigate (34,2%); • păsuni (7,6%); • păduri de foioase (21,3%); • zone cu vegeteţie ierboasă naturală (3,9%); • zone de tranziţie păduri - tufărisuri (7,7%); • mlaştini (4,7%); • cursuri de apă (12,1%); • ape stătătoare (3,5%)




47/100

Fig. 4. Aria de protective speciala avifaunistica R OSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul standard Natura 2000)

Habitatele prezente în ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Tabel 2

Nr. crt. Cod habitat Denumire habitat

1 3160 Lacuri distrofice şi iazuri

2 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea

4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

6 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Conform formularului standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:




48/100

Alte specii importante de flor ă şi faun ă Cat.: I Specia: Vertigo angustior Populaţie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana Populaţie: C Motiv: C Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului : Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus




49/100

olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importan ţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Genetic, Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta T ălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

Activit ăţi antropice, consecin ţele lor generale şi suprafa ţa din sit afectat ă Tabel 3

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip si pietris A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curatarea padurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vanatoare C 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundatii B 0 +

Activit ăţi şi consecin ţe în jurul sitului Tabel 4 Cod Activitate Intensitate % Infl.

403 Habitare dispersata B 0 0 421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 -




50/100

Managementul sitului Situl de importanta comunitara ROSPA0071 "Lunca Siretului Inferior" este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management al acestei arii protejate. Aria Protejat ă Balta Potcoava şi Aria Protejat ă Balta T ălăbasca Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Fig. 5. Aria protejat ă Balta Potcoava Balta Potcoava este un lac care are la origine cursul Siretului (braţ mort). În cadrul acţiunii de îndiguire a luncii Siretului inferior s-a încercat desecarea acestuia dar datorită suprafeţei, adâncimii mai mari şi legăturii strânse cu stratul de apă freatică aceasta nu s-a reuşit. Acesta este situat la sud de localitatea Braniştea, judetul Galati şi are a o suprafaţă de 39,3 ha.

Fig. 6. Aria protejat ă Balta Tălăbasca




51/100

Balta Tălăbasca este o zona de pe cursul Siretului Inferior cu o deosebită importanţă avifaunistica, fiind aflat în calea migraţiei a numeroase specii de păsări acvatice. Este un lac cu apă dulce fiind alimentat de pârâul Călmăţui şi de izvoare subterane, situat la vest de localitatea Tudor Vladimirescu, judetul Galati şi are o suprafaţă de cca 180 ha. 4.5.1.2. Date despre prezen ţa, localizarea, popula ţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe supraf aţa şi în imediata vecin ătate a proiectului Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitrar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

4.5.1.2.1. Pasari Specii de p ăsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79 /409/CEE desemnate pentru situl de protec ţie special ă avifaunistic ă ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi rela ţia acestora cu planul

• Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în




52/100

zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg răspandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Erete de stuf - Circus aeruginosus. În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În perimetrul studiat specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

• Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei.

• Egrata mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de




53/100

stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei.

• Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit.




54/100

Impact estimat. În perimetrul de realizare a obiectivului de investitie specia nu este prezentă. Nu se preconizeaza reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. • Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, în populaţia speciei. • Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. În situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai amre colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de




55/100

dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. • Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în populaţia speciei. Mentionam ca urmare a studiilor realizate speciile de pasari, in principal, acvatice, ce au stat la baza desemnarii acestei arii protejate, nu au fost observate in migratie si iernat pe suprafaţa planului analizat. Referitor la migratia speciilor de avifauna specificam ca pentru judeţul Galaţi se recunoaşte existanţa unui culoar de migraţie al pasarilor pe cursurile inferioare ale râurilor Siret, Prut şi a fluviului Dunărea, care este frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice. Pentru alte grupe de păsări, în special paseriforme, datele acumulate până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficiente pentru a trage anumite concluzii în acest sens. Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, de asemenea şi pe suprafeţele învecinate. Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, speciile migratoare de pasari, semnalate în zona de studiu sunt afectate nesemnificativ. Referitor la speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea proiectului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, menţionăm următoarele:

• speciile de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79 /409/CEE, în majoritate p ăsări acvatice şi de p ădure, nu au fost identificate pe amplasamentul planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Bet oane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati în niciunul din aspectele sezoniere (migra ţie, cuib ărit);

• habitatele tipice pentru aceste grupe de p ăsări sunt cele acvatice şi respectiv, silvice, ce nu sunt prezente pe perimetrul obiectiv ului de investitie;

• speciile de p ăsări enumerate nu vor avea de suferit şi nu vor fi influen ţate de realizarea planului, deoarece pe perimetrul analiza t nu au fost identifica ţi indivizi sau grupuri de p ăsări a acestor specii la cuib ărit sau în migra ţie;

4.5.1.2.2. Flora Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat Conform lucrarii ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), ce prezintă principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona amplasamentului planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”,




56/100

sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Astfel, vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale la următorul tip de habitat:

• R8702 - Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa;

• R8703 - Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra

Habitatul R8702 - Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa este răspândit pe islazuri în toată ţara. Ocupă terenuri plane, pante uşor înclinate la altitudini cuprinse în intervalul 50–350 (450) m. Asociaţiile vegetale se dezvoltă pe cernoziomuri, uneori slab sărăturate, cu acumulări de materiale organice în descompunere, soluri care au evoluat pe depozite loessoide. Din punct de vedere structural fitocenozele cuprind următoarele specii: Onopordon acanthium, O. tauricum, Carduus nutans, C. hamulosus, Cirsium lanceolatum, Verbascum thapsus, specii care realizează etajul superior care depăşeşte 1,5 m înălţime şi acoperirea de 70–80%. Densitatea mare a acestor plante face dificilă instalarea speciilor de talie mică, de aceea sunt puţine specii în stratul inferior dintre care mai reprezentative sunt: Malva sylvestris, Verbena officinalis, Marrubium praecox, Ballota nigra, Artemisia absinthium, Arctium lappa. Compoziţie floristică: � specii edificatoare: Carduus nutans, Onopordum acanthium, O. Tauricum; � specii caracteristice:Onopordum acanthium, O. tauricum, Carduus nutans, C.

Acanthoides; � alte specii importante: Arctium lappa, Chamomilla recutita, Descurania sophia, Stellaria

media, Chenopodium album, Agropyron repens, Lolium perenne, Centaurea calcitrapa, C. solstitialis, Artemisia vulgaris, Verbascum thapsus, Cirsium lanceolatum.

Valoare conservativă a habitatului este redusă. Habitatul R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra este răspândit pe terenurile nelucrate din toată ţara, dar mai ales în regiunile din sud şi est, la altitudini de 80–350 m, pe soluri de tipul cernoziomuri, soluri nisipo-lutoase, deficitare în umiditate. Din punct de vedere structural fitocenozele sunt alcătuite din speciile nitrofile dintre mai frecvente sunt: Sisymbrium loeselii, Descurania sophia, Agropyron repens, Datura stramonium, Artemisia annua, Capsella bursa pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum, C. arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus. Aceste plante de 30–40 cm înălţime realizează o acoperire de 75–80% împiedicând instalarea plantelor mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatrica, Amaranthus crispus, Geranium pusillum. Compoziţie floristică: � specii edificatoare: Malva sylvestris, Artemisia annua, Ballota nigra, Arctium lappa,

Conium maculatum; � specii caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa; � alte specii importante: Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum,

Chenopodium album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis.

Valoarea conservativă a habitatului este redusă.




57/100

Valoarea conservativ ă a acestor specii este redus ă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protec ţie la nivel european şi na ţional. Vegeta ţia nu este afectat ă de lucr ările de construc ţie a planului ” Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetu l Galati şi nu se impun m ăsuri speciale de conservare.

4.5.1.2.3. Fauna Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si i mediata vecinatate Fauna zonei de amplasament a planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati şi vecinătăţi include specii de nevertebrate reprezentate de clasa Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda), Insecta (ordinele Coleoptera, Diptera, Lepidoptera) s.a. Dintre speciile de insecte amintim de: Decticus verrucivorus (cosaş), Gryllotalpa gryllotalpa (coropişniţă), Formica rufa (furnică), Bombus terrestris (bondar), Apis mellifera (albină melifera), Coccinella septempunctata (gărgăriţă), Melolontha melolontha (cărubuş de mai), Chrysolina fastuosa, albilita (Pieris brassicae), striga, cap de mort (Acheronia atropos), ochi de păun (Saturnia pyri) etc.

Amfibieni si reptile. Sunt reprezentate de Rana esculenta, Natrix natrix, care populează

atât luciul apei cât şi malul râului. Rana esculenta (broasca mică de lac). Specie ce poate fi gasita in aproape orice tip de

habitat, predominant acvatic. Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea proiectului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

Natrix natrix (şarpele de casă). Specie comună ce populeaza locurile din preajma baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetatie, ducand o viata atat acvatica, cat si terestra. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Desfasurarea activitatilor din cardul planului ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati va influenta nesemnificativ specia.

Asadar, in ceea ce priveste speciile de herpetoafauna, s-au inregistrat putine specii si un numar mic de exemplare, deoarece pe suprafata analizata a amplasamentului planului nu au fost gasite balti, alte suprafete acvatice, ce ar persista o perioada lunga de timp, favorabile reproducerii amfibienilor, de asemenea si a lipsei adaposturilor naturale.

Nu se va inregistra pierdere de habitat pentru aceste specii, ele, dupa cum s-a mentionat anterior, fiind intalnite in diverse tipuri de habitat, predominant acvatic, unde se pot, cu usurinta, refugia in caz de schimbare a conditiilor de mediu. Astfel, habitatul ramas este destul de mare pentru a crea conditii prielnice speciilor de herpetofauna.

Mamifere. Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie raspandita in Europa. În toată ţara, pînă la l 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fîneţe, păşuni, livezi etc. Identificat in afara amplasamentului. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Mustela nivalis (nevastuica). Specie raspândita în toata Europa. La noi, destul de comuna, vara prin pajisti, poieni, iar iarna pe lânga asezari omenesti. Semnalata in zona limotrofa obiectivului de investitie. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.




58/100

Vulpes vulpes (vulpe). Specie comuna. Se hraneste cu soareci de camp, iepuri, pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. Pe perimetrul amplasamentului planului s-au identificat exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Pasari (avifauna). Conform surselor bibliografice pe raul Siret sunt cunoscute circa 168 specii de păsări (identificate in toate aspectele fenologice ale anului), in special pe lacurile de acumulare din aval.

In aria amplasamentului planului „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati s-au identificat specii de pasari, in majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare (Anexa Tab. 1).

In cele ce urmează prezentăm o caracterizare succintă a speciilor de pasari observate in zona de amplasament a planului şi realţia acestora cu obiectivul de investiţie ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati:

Phalacrocorax carbo (cormoran mare). Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat in zbor traversand perimetrul planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Egretta garzetta (egreta mica). Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara perimetrului obiecivului de investiţie ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Realizarea invstiţiei va avea un impact nesemnificativ asupra populaţiei speciei.

Ardea cinerea (starc cenusiu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în zona perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în perimetrul studiat. Prefera regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ asupra popilaţiei speciei urmare a construcţiei ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

Nycticorax nycticorax (starc de noapte). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara zonei de amplasamentului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Impactul estimat: Realizarea investiţiei va avea un impact nesemnificativ asupra populaţiei speciei.

Sterna hirundo (chira de balta). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zbor in afara perimetrului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta si tarmurile lacurilor continentale. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Larus ridibundus (pescăruş râzător). Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan




59/100

european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zbor pe perimetrul planului prin exemplare izolate.Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a construcţiei ”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

Larus cachinnans (pescarus argintiu). Specie Identificata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul coastelor marii, pe lacuri continentale, în orase. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Falco tinnunculus (vânturel roşu). Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a construcţiei”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Hirundo rustica (rândunică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate in perimetrul schitului de calugari au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Motacilla alba (codobatură albă). Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe amplasamentul planului. Observata in numar mai mare in timpul migratiilor. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ în ceea ce priveşte populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Sylvia curruca (silvie mică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arbustiva din preajma malurilor. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Realizarea investiţiei va avea un impact nesemnificativ asupra populaţiei speciei.

Parus coeruleus (piţigoi albastru). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului planului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei urmare a construcţiei”Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

Parus major (piţigoi mare). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Cuibareste in vegetatia arboricola din afara amplasamentului. Nu se impun




60/100

măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în ceea ce priveşte populaţia speciei urmare a realizării obiectivului de investiţie.

Pica pica (coţofană). Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţei speciei datorat realizării investitiei Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Specia poate fi intalnita prin effective mai mari in peprioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Realizarea investitiei va avea un impact nesemnificativ asupra populaţiei speciei.

Corvus corone cornix (cioară grivă). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ în ceea ce priveste populaţia speciei urmarea a constructiei ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

Sturnus vulgaris (graur). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in perimetrul planului. Stoluri ale speciei observate spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Passer montanus (vrabie de câmp). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Realizarea investitiei va avea un impact nesemnificativ asupra populaţiei speciei. Fringilla coelebs (cinteză). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european




61/100

este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ în ceea ce priveste populaţia speciei urmarea a constructiei ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

In corespundere cu legislatia in vigoare, HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra: a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari;

Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale;

Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului planului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în padurile/plantatiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localitatile invecinate obiectivului de investitie (Sendreni). c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici;

Pentru speciile de dimensiuni mici (lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii în zonă. d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari;

Amplasamentul planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci). e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire;

Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul proiectului studiat şi zona invecinata. f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire;

Pentru speciile necoloniale arealul planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (păsărele: vrabiile, graurii, sticleţii, etc.). g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni;

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din preajma malului raului Siret, localitati si amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire.

Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa pplanului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.




62/100

In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a planului, in majoritate, s-au identificat specii comune de fauna , doar unele dintre acestea avand statut de protectie.

Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate v a fi afectata nesemnificativ prin realizarea activitatilor planului ” Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni , judetul Galati .

4.5.1.2.4. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul PP propus”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoan e, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului planului mentionam următoarele:

• biodiversitatea din perimetrul studiat este formata , in majoritate, din specii comune şi pentru care nu se impun m ăsuri speciale de protec ţie;

• speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul planului nu prezinta valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse î n listele de protec ţie la nivel european şi na ţional;

• vegeta ţia zonei a fost încadrat ă în grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificia le, Comunitati ruderale la urm ătorul tip de habitat: R8702 - Comunit ăţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa; R8703 - Comunit ăţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Art emisia annua şi Ballota nigra;

• speciile de p ăsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/4 09 privind conservarea p ăsărilor s ălbatice, pentru situl de protectie speciala avifaun istica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost iden tificate in perimetrul studiat;

• cercet ările realizate nu au indicat prezen ţa unei migra ţii intense a p ăsărilor în perimetrul si vecinatatea planului.

• impactul asupra biodiversitatii din perimetrul proi ectului analizat, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.

4.5.1.3. Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi rela ţia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribu ţia acestora

Suprafata planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, prevazut realizarii obiectivelor specific proiectului, nu este ocupată de nici un habitat natural. Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse.

Vegetatia zonei invecinate perimetrului studiat este reprezentata prin pajisti degradate, terenuri agricole, buruienisuri si tufarisuri. Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate.

De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor retrage în zonele învecinate. 4.5.1.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar Specificam, ca în perimetrul destinat realizarii obiectivelor specifice planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat.




63/100

Cu toate acestea prezenta speciilor si a habitatelor acestora in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea unor masuri/recomandari de protectie si conservare a lor. Totodata, specificam ca populatiile de pasari, din zona invecinata obiectivului de investitie analizat, sunt incluse in aria protejata cu statut de conservare: situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior.

Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate: În formularul Natura 2000 populaţiile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există populatii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. 4.5.1.5. Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate

Realizarea obiectivelor specifice planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati nu va afecta efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice din habitatele învecinate. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna.

Biodiversitatea din zona planului este formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional.

Flora identificata pe perimetrul analizat a fost încadrata în grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, tipul de habitat: R8702 - Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa; R8703 - Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra, format din specii ruderale.

Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, este nesemnificativ.

4.5.1.6. Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

In natura fiecare specie are un rol ecologic bine determinat în ecosisteme, prin poziţia ce o deţine în cadrul lanţurilor trofice.

Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior /aria protejată Balta Potcoava/ aria protejată Balta Tălăbasca) au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste acest sit, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi fauna.

In ecosistemele acvatice din aria naturala protejata Lunca Siretului inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) şi chiar unii peşti (caras). Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi




64/100

(azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

In ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice.

Nivelul consumatorilor cuprinde numeroase specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc.

Foarte numeroasă este şi categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).

Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati se afla in situl de importanta comunitara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

Activitatea planificata a fi desfasurata, pe o suprafata redusa, nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala. O activitate la scara restrânsa, cum este cea prognozata în proiectului analizat, nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului natural ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. 4.5.1.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Situl de protec ţie special ă avifaunistic ă ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate se refera la protectia si conservarea avifaunei, in special a celei acvatice din lunca Siretului inferior. Astfel, in baza datelor stiintifice incluse formularul standard Natura 2000, situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior prezinta importanta pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre: pescăraş albastru - Alcedo atthis; stârc roşu - Ardea purpurea; stârc galben - Ardeola ralloides; raţa roşie – Aythya nyroca; chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus; barza albă - Ciconia ciconia; erete de stuf - Circus aeruginosus; lebădă de iarnă - Cygnus cygnus; egreta mare - Egretta alba; egrata mică – Egretta garzetta; pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica; ciovlică ruginie - Glareola pratincola; stârc pitic - Ixobrychus minutus; sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio; sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor; pescăruş mic – Larus minutus; stârc de noapte - Nycticorax nycticorax; pelican comun - Pelecanus onocrotalus; lopătar - Platalea leucorodia; ciocîntors - Recurvirostra avosetta; chiră de baltă - Sterna hirundo.

Lunca Siretului inferior este o zona aflată în calea migratiei multor specii de pasari acvatice: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca,




65/100

piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a. 4.5.1.8. Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar

Dupa cum s-a mentionat anterior proiectul ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ,,Lunca Siretului Inferior”, regimul special de protecţie fiind instituit prin HG nr. 1284 din 31.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Biodiversitatea este constituită din sisteme ecologice care funcţionează în regim natural şi seminatural şi din sisteme antropizate prin transformarea şi simplificarea primelor categorii.

Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire şi odihnă pentru principalele populaţii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Realizarea acumulărilor de apă cu deosebire în bazinul râului Siret au amplificat importanţa culoarului est-european pentru migraţia păsărilor sălbatice, dintre care, numeroase specii acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Activităţi cu impact negativ asupra stării de conservare a sitului: păşunatul, poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, liniile de cale ferată, inundaţiile, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile, eutrofizarea.

Având o suprafaţă destul de mare (38.496 ha), starea de consevare a acestuia este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări ale râului Siret, mai ales din ultimii ani, şi de intervenţiile antropice.

Unele zone din lunca raului Siret au o stare de conservare favorabilă, iar alteleau fost supuse unor puternice presiuni antropice, ceea ce a dus la deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări, care la randul lor au conscinţe şi asupra stării de conservare a acestora. 4.5.1.9. Alte informa ţii relevante privind conservarea ariei naturale pro tejate de interes comunitar

Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate de proiect, se va vedea şi Raportul de Impact de Mediu pentru obiectivul de investiţie ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. 4.5.1.10. Alte aspecte relevante pentru aria natura la protejata de interes comunitar Situl de importanta comunitara ROSP A0071 "Lunca Siretului Inferior" este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management al acestei arii protejate.




66/100

In conformitate cu Regulamentul SPA “Lunca Siretului Inferior”, până la aprobarea planului de management se vor respecta măsurile provizorii de conservare stabilite de către custode. 4.5.2. Identificarea şi evaluarea impactului 4.5.2.1. Evaluarea impactului 4.5.2.1.1. Impactul direct si indirect. Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 2,94 ha, proprietatea privata a Consiliului Local Sendreni, concesionat prin Contractul de concesiune nr. 5927/27.07.2007 cu suprafata de 3,64 ha de SC Galrom Trans SRL, pe care se va desfasura planul ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

Nu exista impact direct asupra habitatelor terestre identificate, ele fiind reprezentate prin vegetaţia din grupa Terenurilor Agricole si Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, fara importanta conservatriva.

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din plan, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca Siretului inferior.

4.5.2.1.2. Impact pe termen scurt sau lung. Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectul ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati prin realizarea constructiilor industriale si obiective utilitare, specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. 4.5.2.1.3. Impactul in faza de constructie. În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu.

Impactul direct. Acest impact se va regăsi in crearea statiilor de betoane si sortare, hala de depozitare, rezervor de combustibil, de asemenea si a unui put forat, gospodarie de apa, fosa septica, statie de pompare cu decantor, circulatii (carosabile, pietonale, platform de manevra, parcari, trotuare s.a.)

În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai planului suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si a zonei invecinate.

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de construcţii-montaj, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare, etc). Toate speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere).

Având în vedere structura vegeta ţiei, precum şi componen ţa faunistic ă de pe

perimetrul proiectului analizat, consideram c ă impactul asupra biodiversit ăţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri/recomandari de reducere a acestuia.




67/100

4.5.2.1.4. Impactul in faza de operare. Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

Zgomotul şi vibraţiile. În faza de operare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de zgomot şi vibraţii. Se vor implementa prevederile PUZ şi respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase. Emisiile în aer şi în apă pot avea un efect negativ asupra speciilor si habitatelor, in cazul in care depasesc normele admise si sunt generate în interiorul ariilor protejate. 4.5.2.1.5. Impactul in faza de inchidere. În faza de incheiere a realizarii obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

4.5.2.1.6. Impactul rezidual. Studiul de fata inainteaza masuri/recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a recomandarilor/masurilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor planului ”Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

4.5.2.1.7. Impactul cumulativ Efecte cumulative - limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative;

Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv – sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a planului. A fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat. Din investitiile existente in imediata apropiere a obiectivului de investitie amintim de balastiera din comuna Braniştea, sat Traian, mal stâng, albie minoră râu Siret, în zona bornei CSA 17, Judeţul Galaţi, beneficiar S.C. GALROM TRANS S.R.L. si balastiera SC VEGA SRL.

Din investitiile ce sunt planificate a fi realizate in vecinatatea planului si care ar putea inregistra impact cumulativ sunt: parcurile eoliene de la Smârdan – 21 turbine; Tuluceşti – 26 turbine; Schela – 16 turbine eoliene s.a. De asemenea, in extravilanul comunei Braniştea, judeţul Galaţi se va realiza o centrală fotovoltaică de producere a energiei electrice din conversia energiei solare.

Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 13-14 km. - scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative;

Efectele cumulative intre proiectul ”Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si alte investitii din zona: balastiera din com. Braniştea, sat Traian, si balastiera SC VEGA SRL; parcurile eoliene de la Smârdan - Tuluceşti; Schela, centrala fotovoltaica de la Braniştea, judeţul Galaţi, au fost analizate doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, 1 an de zile. - identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor;

Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la




68/100

efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii. Fata de alte investitii, activitatile specificate in proiect: constructii cu caracter productie micro-industrie (statie de betoane, statie de sortare, hala depozitare, rezervor combustibil), lucrari edilitare (put forat, gospodarie de apa, fosa septica, statie de pompare cu decantor), au un impact de scurta durata, cu intensitate nesemnificativa.

S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot si vibratii, extractia de balast).

Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele nu se cumuleaza (distanta mare dintre obiective – perimetrul sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, balastiera din comuna Braniştea, sat Traian S.C. GALROM TRANS S.R.L si balastiera SC VEGA SRL, judetul Galati si parcuri eoliene, centrala fotovoltaica), atat la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. referitor la activităţile de constructii şi de transport de materii prime pentru zidării, material pentru tencuieli interioare, placaje pereţi şi pardoseli, placari s.a.), se inregistreaza emisii de poluanţi din combustia carburanţilor - carburanţii, motorina şi benzina utilizaţi de către mijloacele de transport rutiere; pentru parcurile eoliene, centrala fotovoltaica - folosirea in etapa de constructie a utilajelor cu motoare termice, cat si la emisiile de praf, datorate deplasarii autovehiculelor pe drumuri neamenajate etc. In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului si vecinatati, nu se vor folosi drumuri comune.

Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, datorita distantelor mari, efectele de zgomot produse in cadrul planului “Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, nu se cumuleaza cu zgomotele inregistrate la turbinele parcurilor eoliene (ex. limita admisibila prin norme se regaseste la cca 2,5 diametre ale elicei, respectiv 250-280 m; efectele cumulate ale unui parc eolian, dat fiind ca turbinele se gasesc la distanta mai mare, intre ele, nu depasesc cu mult aceasta distanta).

In ceea ce privesc zgomotul si vibratiile efectul cumulativ intre perimetrul sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si parcurile eoliene, centrala fotovoltaica nu poate avea loc din cauza distantei mari, chiar daca am accepta ipoteza ca acestea ar functiona concomitent.

Intre proiectul “Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, ce are ca profil de activitate producerea de diverse reţete de betoane necesare la activitatea de construcţii din zonă, efectul cumulat nu va exista nici in raport cu balastierele din zona (balastiera din comuna Braniştea, sat Traian S.C. GALROM TRANS S.R.L si balastiera SC VEGA SRL, judetul Galati), ce realizeaza activitati de extracţie de materie prima – agregate minerale brute. Aceste activitati, in faza de constructie, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite.

In faza de operare aprovizionarea cu agregate pentru staţia de betoane se va face de la balastierele din zonă. In acest caz se poate inregistra un impact cumulat pe portiunile de drum folosite in comun.

Referitor la zgomotul produs de instalaţie (statia de betoane, statia de sortare), se va înregistra un nivel de zgomot rezultat din efectul cumulative al nivelului de zgomot produs de activitatea obiectivului în incintă, de traficul rutier din zona studiată, de traficul feroviar din vecinătate, fără a se putea delimita zgomotul produs strict de activitatea obiectivului. Astfel, limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10.009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 – 89.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.




69/100

Incadrarea în procedura de evaluare: - limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului.

Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata prezentat, planul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara si alte investitii: balastiera S.C. GALROM TRANS S.R.L, com. Braniştea, sat Traian, balastiera SC VEGA SRL; parcurile eoliene de la Smardan – 21 turbine; Tulucesti – 26 turbine; Schela - 16 turbine eoliene, centrala fotovoltaica de producere a energiei electrice din conversia energiei solare de la Branistea, judetul Galati.

Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investitiilor din zona a fost de 13-14 km, ce au inclus obiectivele de investitie amintite.

Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul “Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, a fost apreciata pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei, 1 an de zile. Evaluarea impactului: - evaluarea impactului cumulativ.

Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si vecinatati, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului.

Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se afla si alte investitii, care realizeaza activitati de productie sau sunt planificate a fi realizate in vecinatatea proiectului si care pot inregistra impact cumulativ (balastiere, parcuri eoliene, centrala fotovoltaica).

S-a evaluat impactul cumulativ in fazele de executie si operare a planului si a altor investitii din zona. Astfel, in conformitate cu cele specificate anterior, activitatile realizate in cadrul investitiilor amintite si a obiectivelor proiectului “Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, fiind exclusa posibilitatea aparitiei unui impact cumulat în faza de execuţie. In ceea ce priveste faza de operare poate fi inregistrat un impact cumulat intre obiectivul de investitie si balastierele din zonă, pe portiunile de drum folosite in comun, in cazul in care aprovizionarea cu agregate pentru staţia de betoane se va face de la balastierele respective.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii. - limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului.

In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei si a căilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau cele ce sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului “Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si vecinatati, pe suprafata de cca 13-14 km.

Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei.

S-au evaluat caile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor s.a. 4.5.2.2. Evaluarea semnificatiei impactului

• procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut;




70/100

Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Pe durata realizarii obiectivului de investitie, situat in sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, va fi afectata o suprafata de cca 2,94 ha, pe care se vor construi statia de sortare, satatia de betoane, hala, parcarea auto etc. Aceasta reprezinta un procent de 0.07% din ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Proiectul se situeaza in sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

• procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar;

Nu este cazul, suprafetele invecinate sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile de hranire, odihna si reproducere a speciilor de fauna.

• fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); Prin realizarea proiectului Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar. Pe amplasament nu s-au semnalat habitate de interes comunitar.

• durata sau persistenta fragmentarii; Nu este cazul;

• durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar;

Nu este cazul. • schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata);

Nu se vor produce schimbari în densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor raportate la suprafaţa etc.

• scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP; Nu este cazul, deoarece in perimetrul solicitat nu s-au identificat specii/habitate afectate de impelmentarea proiectului.

• indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar;

Nu se vor produc modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. 4.5.3. Măsuri de reducere a impactului

Biodiversitatea amplasamentului planului „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati nu include specii cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in proiectul „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.).

Cu toate acestea avand in vedere ca situl ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati (Directiva pasari, Anexa I, 3 specii si 7 specii din Anexa II).

Dintre speciile de fauna identificate amintim de cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I şi II):

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Pasari




71/100

- Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris Linnaeus (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări

Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in majoritate, in

zbor deasupra amplasamentului „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.

În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii: - Din numarul total de 20 de specii de pasari observate, 3 specii sunt incluse şi în Formularul Standard al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Anexa I, Directiva Păsări); - Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (tab. 5), ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului, iar altele atât în zbor, cât şi pe sol.

Pentru speciile care sunt incluse în Anexa I si II din Directiva Păsări, facem următoarele precizări:

Egreta mică (Egretta garzetta) a fost observată în zbor, de obicei în exemplare singulare, inregistrand efective reduse. Pentru perimetrul studiat si vecinatati nu se poate preciza o anumită arie de odihnă sau căutare a hranei, fiind o specie destul de mobilă şi activă. Nu are o prezenţă constantă pe parcursul unui an, având fluctuaţii foarte mari de la un an la altul. Un număr mai mare de exemplare apare pe perioada migraţiei de toamnă. Impactul poate fi considerat nesemnificativ, raportat la aria de distribuţie şi numărul de exemplare observat. Nu se impugn măsuri de protecţie.

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) identificat doar în zbor, fiind o pasăre strict acvatică. În zona amplasamentului si vecinatati a fost identificata doar în zbor. Specia nu va fi afectată de activitatile de constructii (statie de betoane, statie de sortare etc.), prevazute a fi realizate in cadrul investitiei „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati şi nu există nici un impact în acest caz. Nu se impun măsuri de protecţie.

Chiră de baltă (Sterna hirundo). Specia a fost inregistrata in zbor prin exemplare singulare in zona de amplasament si imprejurimi. Nu s-a inregistrat la cuibarire pe perimetrul studiat. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi pe bancurile de nisip din lunca raului Siret. Efective mai mari inregistrate in timpul migratiei. Impactul activitatii de constructii asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protectie.

Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. Specia a fost observată doar în zbor. Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile specificate de plan. Nu se impugn măsuri de protectie.

Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament. Nu s-a inregistrat la cuibarire in perimetrul analizat. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi in cursul raului Siret. Specia nu este afectată de activitatea de constructie „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Nu se impun măsuri de protecţie.




72/100

Pescarus argintiu (Larus cachinnans). Specie Identificata în zbor in zona de amplasament si vecinatati. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul Siretului inferior. Nu s-a inregistrat la cuibarire in zona de studiu. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi pe cursul inferior al raului Siret. Impactul activitatii de constructii din cadrul planului asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protectie.

Coţofană (Pica pica). Pe amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor si pe sol. Specie cu o mobilitate sporita, nu se impugn măsuri de protecţie.

Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie.

Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie si imprejurimi a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie.

Pentru speciile respective au fost prevazute recomandari de reducere a impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specific planului „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Menţiunile făcute la rubrica “recomandari de reducere a impactului” pentru speciile de pasari incluse in Directiva Pasari, Anexa I si II, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie. Ele au fost totuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare in cazul aparitiei de evenimente spontane/neprevazute in vederea evitarii producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate. Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna: - realizarea lucrărilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele si speciile de fauna (pasari); - respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei; - respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - a se desfăşura activităţile din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări; - reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator) ,emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE ,ce au efectuat la termen reviziile tehnice; - Inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf; - colectarea selectiva a deseurilor menajere în pubele închise, depozitate într-un loc special amenajat pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.); - se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitătii de constructie care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă.

Pentru impactul datorat poluarii accidentale, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadecvate si managementului necorespunzator al deseurilor, impact ce poate aparea în toate fazele proiectului cu efect asupra speciilor si habitatelor se recomanda: - aplicarea unui regulament privind circulatia; - depozitare conform legislatiei in vigoare a hidrocarburilor si a altor substante toxice în perimetrul de realizare a lucrarilor de constructie; - realizarea unui management eficient al deseurilor; - asigurarea evacuarii deseurilor prin efectuarea unui contract cu o firma autorizata de profil s.a.




73/100

In ceea ce priveste analiza impactului existent, fara a tine cont de masurile de reducere a acestuia, cat si impactul rezidual, ce ramane in urma inplementarii masurilor de reducere a impactului, respective cuantumul financiar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate, specificam urmatoarele : - evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere.

In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sau investitii din zona propusă pentru implementarea planului ce se rezuma la: balastiere, parcuri eoliene, centrala fotovoltaica. Astfel, activitatile enumerate produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cativa km.

Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului studiat.

Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor si a habitatelor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului. La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei. - evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de reducere.

Obiectivul “Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati are drept scop constructia unor obiective de productie si industriale, lucrari edilitare, circulatii si spatiu verde de protectie.

Pe timpul realizarii, proiectul propus nu va avea un impact semnificativ asupra mediului Astfel, in studiul de evluare adecvata se specifica ca staţia de betoane din cadrul SC GALROM TRANS SRL Galaţi este fabricată în conformitate cu recomandările internaţionale O.I.M.L R- 60, clasa C şi îndeplineşte norma europeană EN 45501. Toate echipamentele poartă marca CE. In cazul staţiei de betoane, în cartea tehnică se menţionează: conţinutul de praf rezidual la nivelul aerului curat. Acesta este < 0,005g / mc şi este asigurat de filtre cu suprafaţa de 4 mp.

Din activitatea de producţie a staţiei de betoane nu vor rezulta deşeuri şi nici ape uzate. Apele folosite pentru spălarea malaxorului se vor stoca într-un bazin decantor şi se vor refolosi în şarja următoare de beton (atât apa cât şi materialul decantat). Deşeurile menajere se vor colecta selectiv şi se vor depozita în pubele amplasate în spaţii special amenajate, pe platforme betonate, fiind predate agenţilor economici autorizaţi specializaţi în vederea eliminării acestora.

Legat de emisiile de pulberi în aerul atmospheric, anual se vor face determinări privind emisiile de pulberi în aerul atmosferic şi se vor face referiri asupra conformării comparativ cu cerinţele Ordinului nr. 462/1993: pulberi – 50 mg/m3.

Specificam ca studiile realizate in perimetrul sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, au demonstrat ca investitia “Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto”, propusa a fi realizata, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000, respectiv a sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

S-au inaintat recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si vecinatati. Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectarii recomandarilor propuse. - evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung

Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor masurilor de reducere recomandate in cadrul Studiului de Evaluare Adecvata este de aproximativ 2% din valoarea totala a investitiei, inclusiv cu introducerea unui management special al proiectului „Sediu




74/100

birouri, statie de betoane, statie de sortare, hala si parcare auto” care sa reduca functionarea sau oprirea acestora in cazul in care sunt traversate de stoluri de pasari migratoare.

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru proiectul “Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati sa fie asistata de o persoana /firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de MMP contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).

Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul planului „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie

Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati. Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei

zonei, s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna). Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de

inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in: - inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante.

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile / lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile.

Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investitiei a fost structurat incat să poată indeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice in parte, aşa cum reiese din Tab. 5.

Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.

Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu.

Avand in vedere ca perimetrul „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati se afla in perimetrul sitului de protecţie special avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.




75/100

Plan de monitorizare a faunei Tab. 5

Plan de monitorizare Grupare taxonomic ă Scop Observa ţii

Amfibieni, Reptile

1. Monitorizarea herpetofauanei prezente in cadrul amplasamentului; 2. Monitorizarea speciilor de amfibieni si reptile pe terenurile limitrofe;

Au fost identificate in teren speciile de amfibieni si reptile in perioadele activitatii maxime ale acestora (aprilie-septembrie)

Păsări cuib ăritoare

1.Monitorizarea speciilor cuibăritoare de pasari in cadrul amplasamentului; 2. Monitorizarea speciilor cuibăritoare de pasari in zonele limitrofe;

S-a înregistrat avifauna in diferite aspecte sezoniere - perioada nidicola (mai-iunie). Au fost identificate efectivele, distributia speciilor, perechi cuibaritoare/ cuiburi etc.

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea migraţiei speciilor de pasari in perimetrul exploatarii; 2. Monitorizarea speciilor de pasari migratoare in zonele limitrofe;

S-au observat speciile de pasaj in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Au fost identificate efectivele speciilor, a localizarii acestora etc.

Păsări oaspe ţi de iarn ă

1. Monitorizarea speciilor de pasari oaspeti de iarna pe amplasamentul studiat; 2. Monitorizarea deplasărilor pasarilor oaspeti de iarna in zonele limitrofe;

Au fost identificate speciile de pasari oaspeti de iarna in perioada hibernala (decembrie-martie). S-a observant localizarea speciilor, efectivelor, a deplasarilor speciilor etc.

Monitorizarea pasarilor a inceput cu intocmirea unui Plan de monitoring (vezi ex. tabel - plan de monitorizare). Acesta a inclus date despre: perioada realizarii observatiilor, speciile monitorizate, efectivele inregistrate, locuri de concentrare a pasarilor (hranire, odihna), deplasarea pasarilor etc. (Tab. 5,6).

Perioadele de realizare a monitorizarii biodiversit atii

Tab. 6 Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni Reptile Mamifere Nevertebrate terestre

Legend ă:

Perioada favorabil ă Perioada optim ă




76/100

Metode de monitorizare a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor

Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de inregistrare a pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse locuri (copaci, sol, vegetaţie plutitoare, maluri, construcţii etc.), ce sunt caracteristice speciilor.

Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, ulii, şoimi).

Monitorizarea avifaunei perimetrului investitiei “Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” si a zonei invecinate sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, a cuprins perioada ianuarie-decembrie 2010 (ANEXA Tab.1).

Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile aprilie-mai, august-octombrie 2010 (ANEXA Tab.2). Monitorizarea pasarilor sedentare si a celor ce ierneaza in zona s-a efectuat in perioada ianuarie-februarie 2010 (ANEXA Tab.3). Anexele de monitorizare conţin: data, locul realizării observaţiei, speciile observate, numărul de indivizi, perioade de observaţie etc.

REZULTATE: Avifauna. In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Galerida cristata – ciocarlan, Alauda arvensis – ciocarlie de camp, Perdix perdix – potarniche, Passer montanus – vrabie de camp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – cotofana, Emberiza citrinella - presura galbena s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs – cinteza, Turdus merula - mierlă, Parus major - piţigoi mare ş.a.; specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; Larus cachinnans - pescarus argintiu; pasari rapitoare: Falco tinnunculus – vanturel rosu, ce reprezinta specii comune in zona.

În concluzie in ceea ce priveşte avifauna perimetrului “Sediu birouri, statie betoane, hala

si parcare auto” sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati mentionam urmatoarele: - speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind

conservarea păsărilor sălbatice, specificate pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate in perimetrul studiat (speciile egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo) s-au identificat prin exemplare izolate in afara amplasamentului);

- cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea planului;

- impactul asupra avifaunei din zona de amplasament si vecinatati, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.




77/100

4.5.5. Metode utilizate pentru culegerea informa ţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate 4.5.5.1. Materiale şi metode

Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora si fauna din perimetrul planului „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati.

Metode de lucru utilizate in studiul florei au inclus: - activitati de inventariere a florei zonei de amplasament si vecinatati;colectarea de material vegetal din teren pentru identificare; fotografierea speciilor de plante, a sectoarelor cu vegetatie studiate pentru identificarea tipului de habitat; - identificarea speciilor de plante, a incadrarii taxonomice a acestora, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; stabilirea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice etc.

Metode de cercetare a faunei. Studiul speciilor de fauna din perimetrul investitiei sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si vecinatati a constat in: - identificarea in teren a speciilor de amfibieni si reptile in perioadele activitatii maxime ale acestora (aprilie-septembrie). - Inregistrarea speciilor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrul planului, cat si pe terenurile limitrofe; - observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte; inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Identificarea efectivelor speciilor, a localizarii acestora etc.; - inregistrarea speciilor de pasari “oaspeti de iarna” in perioada hibernala (ianuarie-februarie). Localizarea speciilor, a efectivelor acestora, a deplasarilor etc.

4.6. Peisajul Dezvoltarea economică a comunei Şendreni şi a municipiului Galaţi a impus preluarea de terenuri agricole pentru dezvoltarea obiectivelor de infrastructură, peisajul extins în zona staţiei fiind cel antropic, cu largă dezvoltare a spaţiilor de depozitare, facilitate şi de larga extindere a căilor rutiere şi feroviare, în prezent peisajul fiind unul total antropizat.

Utilizarea terenului Suprafa ţa (m2)

Inainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului Recultivat ă

Construcţii, depozitări

29.405,19 m2

6.765,00

Nu este cazul.

Lucrări edilitare 791,00 Circulaţii carosabile, pietonale, platformă betonată, parcări, trotuare)

9.269,19

Spaţii verzi 6.200,00 Teren cu interdicţie de construire

6.380,00

Total 29.405,19 m2 29.405,19




78/100

4.6.1. Impactul prognozat Având în vedere faptul că pe amplasament şi în vecinătatea acestuia singurele activităţi desfăşurate sunt cele de exploatare a resurselor minerale, iar distanţa faţă de aşezările umane din zonă este de cca 1,5 km, impactul produs de activitatea de staţiei de betoane asupra peisajului va fi unul direct, local şi nesemnificativ. Nu sunt necesare măsuri speciale de atenuare a impactului asupra peisajului în etapa de funcţionare, având în vedere că prin construirea obiectivului, peisajul va trece de la un peisaj seminatural (păşune, terenul neproductiv), fără valoare estetică deosebită, la un peisaj tehnogen modern, care nu va afecta în sens negativ valoarea peisagistică.

4.7. Mediul social şi economic Comuna Şendreni, în componenţa căreia intră satele Şendreni, Şerbeştii Vechi şi Movileni se află situată în partea de sud a judeţului Galaţi, la cca. 10 km nord – vest de municipiul Galaţi, învecinându-se astfel: la nord – comuna Smârdan, com Schela; la est – municipiul Galaţi; la sud - judeţul Brăila; la vest – comuna Braniştea. Suprafaţa comunei este de 4733,55 ha, din care 482,99 ha în intravilan. Profilul economic al comunei Şendreni este predominant agricol, cu rezultate bune în condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei Şendreni se derulează activităţi economice dintre cele mai variate: comerţul, servicii, construcţii, agricol, creşterea animalelor.

Circulatia rutiera pe teritoriul administrativ al comunei este asigurata de urmatoarele drumuri publice: - DN 25 Tecuci – Galaţi, strabate satele Şerbeştii Vechi şi Şendreni; - DN 2B Buzău – Galaţi, strabate satele Movileni şi Şendreni; - DJ 255 A, ce face legatura Şendreni – Braniştea; Circulaţia feroviară este asigurată prin liniile Galaţi – Tecuci şi Bucureşti – Galaţi prin gara din satul Şendreni şi halda din satul Şerbeştii Vechi. Populaţia comunei Şendreni este de naţionalitate română 100 % şi era la data de 01.07.2006, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi de 3292 locuitori, căreia îi corespunde o densitate a populaţiei de 69,54 loc/km2, fiind puţin peste media pe judeţ (cca 67 loc/km2 pe total mediu rural). Localitatea Şerbeştii Vechi este o localitate rurală de rang V conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi. Comuna Şendreni, judeţul Galaţi este considerată centru cu activităţi industriale cu un număr de salariaţi între 50 – 100.




79/100

Numărul mediu al salaria ţilor din industrie în jude ţul Gala ţi Facilităţile oferite investitorilor constau în accesul în teritoriu: distanţa până la municipiul Galaţi este de 10 km. Proiectul propus va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de noi construcţii.

4.7.1. Prognozarea impactului Activitatea propusă va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă, contribuţii la bugetul local şi furnizarea de materiale de construcţii.

4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra mediului social şi economic. Proiectul propus nu va influenţa negativ calitatea mediului social şi economic din zonă.

4.8. Condiţii culturale şi etnice Proiectul „Sediu birouri, staţie de sortare, staţie de betoane, hală parcare auto, Satul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi” nu va avea influenţe asupra condiţiilor culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă. În vecinatatea amplasamentului nu există obective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice. În cazul în care pe amplasament, în timpul executării lucrărilor de construcţii proiectate se vor descoperi vestigii arheologice, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în acest domeniu.

Şendreni




80/100

4.9. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului cu alte proiecte Impactul cumulativ a fost apreciat în perimetrul respectiv – sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judeţul Galaţi şi vecinătăţi, doar pe perioada de realizare a obiectivelor. A fost luat în calcul efectul cumulat al investiţiei, propuse a fi realizată, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii existente în zona amplasamentului studiat.

Investiţii existente şi planificate Dintre investiţiile existente în imediata apropiere a obiectivului de investitie amintim de

balastiera din comuna Braniştea, sat Traian, mal stâng, albie minoră râu Siret, în zona bornei CSA 17, Judeţul Galaţi, beneficiar S.C. GALROM TRANS S.R.L. si balastiera SC VEGA SRL.

Investiţiile planificate a fi realizate în vecinătatea proiectului şi care ar putea înregistra un impact cumulativ sunt: parcurile eoliene de la Smârdan – 21 turbine; Tuluceşti – 26 turbine; Schela – 16 turbine eoliene s.a. In extravilanul comunei Branşstea, judeţul Galaţi SC Montana Wind SRL se va realiza o centrala fotovoltaica de producere a energiei electrice din conversia energiei solare.

Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 13-14 km. Cumularea impactelor poten ţiale (noxe emise, zgomot si vibra ţii, extrac ţia de balast)

Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele nu se cumulează (distanţa mare dintre obiective – perimetrul sat Serbeştii Vechi, comuna Sendreni, judeţul Galaţi, balastiera din comuna Braniştea, sat Traian S.C. GALROM TRANS S.R.L şi balastiera SC VEGA SRL, judeţul Galaţi şi parcuri eoliene, centrala fotovoltaică), atât la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. referitor la activităţile de constructii şi de transport de materii prime pentru zidării, material pentru tencuieli interioare, placaje pereţi şi pardoseli, placari s.a.), se înregistrează emisii de poluanţi din combustia carburanţilor: carburanţii, motorina şi benzina utilizaţi de către mijloacele de transport rutiere; pentru parcurile eoliene, centrala fotovoltaică - folosirea în etapa de construcţie a utilajelor cu motoare termice, cât şi la emisiile de praf, datorate deplasării autovehiculelor pe drumuri neamenajate etc. In acest sens, precizăm, că prin realizarea obiectivelor de investiţii din zona amplasamentului si vecinatati, nu se vor folosi drumuri comune.

Efecte cumulative asupra zgomotului şi vibraţiilor. Datorită distanţelor mari, efectele de zgomot produse în cadrul proiectului „Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat Serbeştii Vechi, comuna Sendreni, judeţul Galaţi, nu se cumulează cu zgomotele înregistrate la turbinele parcurilor eoliene (ex. limita admisibilă prin norme se regăseşte la cca 2,5 diametre ale elicei, respectiv 250-280 m; efectele cumulate ale unui parc eolian, dat fiind faptul că turbinele se găsesc la distanţă mai mare, între ele, nu depăşesc cu mult aceasta distanţă).

In ceea ce priveşte zgomotul şi vibraţiile efectul cumulativ între perimetrul sat Serbeştii Vechi, comuna Sendreni, judeţul Galaţi şi parcurile eoliene, centrala fotovoltaică nu poate avea loc din cauza distanţei mari, chiar daca am accepta ipoteza că acestea ar funcţiona concomitent.

Intre proiectul “Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judeţul Galaţi, ce are ca profil de activitate producerea de diverse reţete de betoane necesare la activitatea de construcţii din zonă, efectul cumulat nu va exista nici in raport cu balastierele din zona (balastiera din comuna Braniştea, sat Traian S.C. GALROM TRANS S.R.L şi balastiera SC VEGA SRL, judeţul Galaţi), ce realizeaza activităţi de extracţie de materie prima – agregate minerale brute. Aceste activităţi, în faza de construcţie, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafeţe diferite.

In faza de operare aprovizionarea cu agregate pentru staţia de betoane se va face de la balastierele din zonă. In acest caz se poate înregistra un impact cumulat pe porţiunile de drum folosite în comun.




81/100

Referitor la zgomotul produs de staţia de betoane, staţia de sortare, se va înregistra un nivel de zgomot rezultat din efectul cumulativ al nivelului de zgomot produs de activitatea obiectivului în incintă, de traficul rutier din zona studiată, de traficul feroviar din vecinătate, fără a se putea delimita zgomotul produs strict de activitatea obiectivului. Astfel, limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10.009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 – 89.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

Realizarea obiectivelor proiectului propus „Sediu Birouri, Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati se vor desfăşura separat în timp, pe suprafeţe diferite, astfel încât nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioada de execuţie. Pentru realizarea obiectivelor propuse de aceste investiţii, nu se vor folosi drumuri comune. În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

5. Analiza alternativelor Alternativele relevante posibile care au fost studiate pentru proiectul analizat pot fi grupate în două categorii: alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) şi alternativa realizării proiectului. 5.1. Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) Prin nerealizarea proiectului propus, zona analizată va continua să fie o zonă nevalorificată la potenţial maxim şi va fi supusă în continuare eroziunii. 5.2. Alternativa realiz ării proiectului Alternativele realizării proiectului relevante posibile care au fost studiate pentru proiectul analizat pot fi grupate în doua categorii: de amplasament şi de proiect. 5.2.1. Alternative de alegere a amplasamentului Selectarea amplasamentului a fost realizată pe considerente tehnico-economice: - asigurarea utilităţilor (sursa de apă: captarea acviferului din puţuri forate la adâncimea de 60m); - amplasament (drumuri de acces, tip de sol, panta terenului); - lipsa zonelor rezidenţiale în imediata apropiere; 5.2.2. Alternative de proiect Alternativele de proiect analizate au fost: - construire staţie de preparare betoane mobilă; - construire staţie de preparare betoane fixă; Alternativa propusă de proiect este realizarea sta ţiei de preparare betoane mobil ă, care prezintă următoarele avantaje: - cost redus de transport, montare şi punere în funcţiune, comparativ cu cea de-a doua alternativă de proiect (staţie de preparare betoane fixă); - costuri reduse de întreţinere şi exploatare; - durata redusă de montare;




82/100

- posibilitatea relocării. Dezavantaje: capacitatea de producţie limitată, datorită spaţiului mic de depozitare agregate minerale. Societatea va utiliza filtru cu cartuşe pentru limitarea emisiilor în aerul atmosferic la încărcarea şi descărcarea silozurilor de ciment, procesul tehnologic este total automatizat şi o atentă supraveghere a funcţionării staţiei în conformitate cu cartea tehnică a instalaţiei va determina conformarea emisiilor în aerul atmosferic cu valorile limită de emisie (V.L.E.) impuse de Ordinul MAPPM nr. 462/1993.

5.3. Metodologiile utilizate în evaluarea impactulu i şi dac ă exist ă incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului 5.3.1. Generalit ăţi Pentru evaluarea impactului global al realizării proiectului asupra mediului înconjurător, s-a utilizat metoda propusă de V. Rojanschi, metodă prezentată în revista „Mediul încojurător”, vol.II, nr.1-2/1991. S-au luat în considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potenţial cei mai afectaţi: apa, aer, sol, flora şi faun ă (biodiversitate) şi factorul uman. Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact calculat cu relaţia: IP = CE / CMA, în care: - CE este valoarea caracteristică efectivă a factorului care influenţează mediul înconjurător, sau în unele cazuri concentraţia maximă calculată (Cmax); - CMA este valoarea caracteristică maximă admisibilă a aceluiaşi factor stabilită prin acte normative atunci când acestea există, sau prin asimilare cu valori recomandate în literatura de specialitate, când lipsesc normativele; Impactul asupra mediului se apreciază pe baza indicelui de impact Ip din Scara de Bonitate. Este evident faptul că orice activitate umană aduce modificări asupra stării actuale a factorilor de mediu. Aceste modificări pot fi vizibile sau mai puţin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative să nu existe, sau să fie diminuate, astfel încât efectele lor asupra mediului să aibă consecinţe cât mai mici posibile. 5.3.2. Scara de bonitate Luând în considerare starea naturală neafectată de activitatea umană şi situaţia ireversibilă de deteriorare a unui factor de mediu se obţine o scara de bonitate exprimată prin note de la “1” Ia “10”, care pune în evidenţă efectul poluanţilor asupra mediului înconjurător.

Note de bonitate, valori ale indicelui de poluare ( ip) şi efecte asupra omului şi mediului înconjur ător corespunz ătoare

Nota de bonitate

Valoarea Ip = Cmax. /CMA Efectele activit ăţii asupra mediului înconjur ător

10 IP = 0 - Calitatea factorilor de mediu naturală, de echilibru. 9 IP = 0,0 - 0,25 - Fără efecte.

8 IP = 0,25 - 0,50 - Fără efecte decelabile cazuistic. - Mediul este afectat în limite admise – nivel 1.

7 IP = 0,50 - 1,0 - Mediul este afectat în limite admise – nivel 2.




83/100

6 IP = 1,0 – 2,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 1. - Efectele sunt accentuate.

5 IP = 2,0 – 4,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 2. 4 IP = 4,0 – 8,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 3.

3 IP = 8,0 – 12,0 - Mediul este degradat - nivel 1. - Efectele sunt letale la durate medii de expunere.

2 IP = 12,0 – 20,0 - Mediul este degradat - nivel 2. - Efectele sunt letale la durate scurte de expunere.

1 IP = peste 20,0 - Mediul este impropriu formelor de viaţă. Cmax – concentraţia maximă calculată CMA – concentraţia maximă admisibilă din STAS

Când nu există modificări ale calităţii factorilor de mediu, deci nu există poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrică ilustrând starea reală a mediului se suprapune pe figura ilustrând starea ideală.

Când există modificări ale calităţii factorilor de mediu, indicele de poluare globală IPG va căpăta, progresiv valori supraunitare, pe măsura reducerii triunghiului, deci a afectării factorilor de mediu.

Conform datelor din literatura de specialitate, au fost făcute aprecieri ale indicelui de poluare globală a mediului, pentru diverse situaţii, în urma cărora s-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG de la 1 la 6, din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul activităţii antropice asupra factorilor de mediu.

Valori ale indicelui st ării de poluare global ă (Ipg ) şi impactul asupra mediului

corespunz ător

Valoarea I P.G ; IP.G = Si / Sr

Efectele activit ăţii asupra mediului înconjur ător

IPG = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umană. IPG = 1 -2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile.

IPG = 2 – 3 Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă.

IPG = 3 – 4 Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă. IPG = 4 – 6 Mediul este afectat de activitatea umană periculos formelor de viaţă. IPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă.

5.3.3. Impactul prognozat asupra mediului S-au luat în considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potenţial cei mai afectaţi: apa, aer, sol, flora şi fauna (biodiversitatea) şi factorul uman. Impactul asupra fiecăruia dintre ei s-a evaluat printr-o notă în intenvalul 1... 10. Nota 1 corespunde unei poluări maxime a factorului de mediu respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecărui factor de mediu din cei cinci consideraţi s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare: - pentru factorul de mediu apa: nota 8,00; - pentru factorul de mediu aer: nota 8,00; - pentru factorul de mediu sol: nota 9,00; - pentru factorul de mediu biodiversitate: nota 8,00; - pentru factorul de mediu factorul uman: nota 9,00;




84/100

Raportul rezultat între cele două suprafeţe, Si fiind suprafaţa figurii geometrice, care ilustrează starea ideală a celor cinci factori, iar Sr suprafaţa figurii geometrice care ilustrează starea reală a aceloraşi cinci factori, la un moment dat, datorită activităţii, a dus la un indice de poluare global ă: IPG = 1,38, care corespunde unui mediu supus efectului antropiz ării, în limite admisibile. În figura de mai jos se prezintă reprezentarea grafică a valorilor care au condus la Indicele de risc global produs de funcţionarea obiectivului (staţie de sortare, staţie de betoane) asupra factorilor de mediu şi a factorului uman.

02468

10apa

aer

solfactorul uman

biodiversitatestarea ideala

starea reala

5.3.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Indicele de poluare globală obţinut (IPG < 2) estimează faptul că activităţile ce se desfăşoară în cadrul obiectivului/proiectului analizat, produc o afectare globală a factorilor de mediu apă, aer, sol, biodiversitate şi factorul uman ce se situează în limitele admisibile. 5.3.5. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului Concluzia generală, ca urmare a analizei raportului privind impactul asupra mediului efectuată în baza informaţiilor, datelor şi documentelor puse la dispoziţie, încadrează impactul generat de activitatea analizată la un nivel nesemnificativ. 5.3.6. Prognoza asupra calit ăţii vie ţii, standardului de via ţă şi asupra condi ţiilor sociale în comunit ăţile afectate de impact Prin realizarea acestui proiect, cu respectarea măsurilor de diminuare a impactului pentru fiecare categorie de factor de mediu analizat, considerăm că prognoza asupra calităţii vieţii se menţine în condiţiile anterioare, iar prin activitatea sa, atât în faza de realizare, cât şi de exploatare condiţiile sociale ale comunităţii din localitate se vor îmbunătăţii, atât prin forţa de muncă solicitată, cât şi prin calitatea forţei de muncă, prin sporirea numărului de specialişti şi a condiţiilor de muncă, în conformitate cu actualele standarde europene. Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcţii a populaţiei din zonă. Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local.




85/100

6. Monitorizarea 6.1. Considera ţii generale

Implementarea monitorizării implică, pe de o parte, verificarea respectării aplicării proiectului conform specificaţiilor prevăzute şi aprobate în documentaţia care a stat la baza evaluarii impactului şi, pe de altă parte, verificarea eficienţei măsurilor de minimizare în atingerea scopului urmărit.

Astfel de verificări implică inspecţii fizice (amplasarea construcţiilor, materiale de construcţii, depozitarea deşeurilor) sau măsurători (asupra emisiilor), folosind aparatură specifică şi metode profesionale de prelucrare şi interpretare. Monitorizarea este implementată cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosirii terenului, autorizaţii de construcţie, proceduri de control al poluării, etc. Principalul rol al monitorizării constă în a evidenţia că funcţionarea proiectului respectă condiţiile impuse la momentul aprobării sale. Aplicarea monitorizarii poate să nu fie necesară pentru orice proiect sau pentru oricare amplasament. 6.2. Monitorizarea implement ării proiectului Pe durata execuţiei proiectului se va urmări evaluarea următoarelor aspecte: - Calitatea solului rezultat din excavaţii pentru a se decide asupra locaţiilor de depozitare a acestuia. Prin contractele de antrepriză încheiate de beneficiar aceasta este sarcina contractuală a executantului. - Calitatea solului din zona riverană pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării impactului proiectului. - Nivelul apelor subterane în perimetrul excavaţiilor, calitatea acestor ape, în cazul în care nivelul ridicat al acestora impune realizarea epuismentelor; pe baza lor se va decide asupra posibilităţilor de debuşare a acestor ape. - Nivelul imisiilor din aer, pentru a servi ca probe martor în timpul impactului proiectului. - Nivelul zgomotului la limita amplasamentului în perioada de excuţie a lucrărilor de excavaţii. În perioada de construire Monitorizarea activităţii în perioada de construire este necesară pentru reducerea impactului produs asupra mediului înconjurător. Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în care se conformează societatea în perioada de excavare. � Factorul de mediu Aer - monitorizarea emisiilor de pulberi în suspensie, NOx , SOx şi COx şi a emisiilor de metale grele. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament. Personalul care utilizează utilaje (excavatorul, încărcătorul) va verifica funcţionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai scurt timp. In perioadele lipsite de precipitaţii, titularul va asigura monitorizarea calităţii aerului în cadrul şantierului, în principal a poluării cu pulberi. Frecvenţa monitorizării va fi stabilită de autoritatea locală pentru protecţia mediului, fiind obligatorie raportarea către aceste instituţii a rezultatului monitorizărilor. � Eviden ţa gestiuni de şeurilor - Înregistrarea volumelor de pământ se va face în fişe speciale, în care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată. � Factor de mediu apa - In perioada execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor adiacente, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare a exploatării utilajelor tehnologice. Se interzice evacuarea de ape uzate în apele de suprafaţă sau în subteran. � Factorul de mediu sol Se vor preleva probe de material excavat şi se vor efectua analiza de laborator în vederea stabilirii amplasamentului de depozitare; se vor analiza metalele grele şi produsele petroliere, iar rezultatele se vor compara cu valorile maxim admise conform Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului. Analizele de laborator din materialul excavat depus pe sol se efectuează lunar pe fiecare front de lucru.




86/100

� Zgomot şi vibra ţii - monitorizarea funcţionării echipamentelor implicate în procesul tehnologic, precum şi activitatea utilajelor, ce pot provoca disconfort zonelor aflate la limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizaţi aproape de axa drumului, prin depăşirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 şi vibraţii stabilite prin SR 12025/1994. In perioada de operare/exploatare � Factorul de mediu apa In vederea supravegherii calităţii factorilor de mediu se vor efectua periodic măsurători şi analize de către instituţiile abilitate pentru calitatea apei uzate deversate la canalizare, la fiecare vidanjare. � Factorul de mediu Aer Reglajul centralei termice se vor face după un program astfel încât să nu existe posibilitatea dezvoltării unor arderi incomplete şi, implicit a degajării unei cantităţi de noxe provenite de la procesul de ardere a lemnului. � Factorul de mediu sol Nu este cazul. Activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate. Depozitul de carburanţi este prevăzut cu cuvă de retenţie din beton ce permite reţinerea a 65% din capacitatea maximă de carburant depozitată. � Eviden ţa gestiuni de şeurilor Evidenţa gestiunii deşeurilor se va face conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa nr. 1 (cap 1 generarea deşeurilor, cap 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap 3 valorificarea deşeurilor, cap 4 eliminarea deşeurilor), titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe, precum şi raportarea acestora la instituţiile abilitate;

7. Situaţii de risc În general factorii naturali care pot provoca dezastre sunt determinaţi de potenţialul seismic, corelat cu traseul faliilor tectonice, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire cu vegetaţie, compoziţia solului, dispunerea straturilor geologice, tasările, tipul terenului. Există 2 tipuri de riscuri :

a. riscuri naturale: inundaţii, cutremure, sau alte evenimente naturale, independent de voinţa titularului pot genera accidente care să producă poluări accidentale;

b. riscuri datorate activităţii desfăşurate. Riscurile naturale sunt: a.endogene : � erupţii vulcanice – nu este cazul; � cutremure – activitate mare în zonă; Zona se încadrează din punct de vedere al macrozonării seismice (SR 11.100/1/93) în zona cu gradul 8 de seismicitate: Conform normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P 100/2006, amplasamentul se află în zona cu perioada de colt Tc = 1.0 sec şi valoarea de vârf a acceleraţiei ag = 0,28. b.exogene : � climatice – pentru perioada de iarnă – zona II CU Te = - 150 C conform STAS 10101/23-78 Şi normativ C107/3-1997; încărcarea din vânt conform codului de proiectare Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea Vântului, indicativ NP082/2004 pe intervalul de recurenţă de 50ani este qref. = 0.5 KPa, Uref. = 32m/s; Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor: conform indicativ CR 1-1-3/2005 amplasamentul se situează în zona „D”, în care intensitatea




87/100

normală a încărcării date de zăpadă este de 250 daN/mp. Adâncimea de îngheţ – 100cm conform STAS 6054/77; � geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni) – zona prezintă tasări datorită terenului: conform Studiului geotehnic categoria terenului aparţine grupei „B” de terenuri sensibile la umezire; conform Normativului NP 074/2007 privind principiile, exigenţele şi metodele geotehnice ale terenului de fundare categoria geotehnică este 2, ceea ce corespunde unui risc geotehnic moderat; � hidrologice (inundaţii) – terenul studiat este inundabil parţial sau total; digul de apărare al localităţii Şendreni asigură protecţia la inundaţii. Din cauza efectului combinat al deversărilor de la acumulările din amonte şi al remuului de pe Dunăre, hidrologii pot constitui cod roşu pe râul Siret, segmentul Şendreni – Galaţi, avertizare ce presupune risc de viituri majore, cu ameninţare directă asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor. In astfel de situaţii Drumul judeţean Galaţi – Tecuci poate fi închis, ca urmare a inundării zonei între Movileni şi Şendreni, traficul redirecţionându-se pe rute ocolitoare Galaţi – Smârdan – Schela – Slobozia Conachi – Izvoarele – Independenţa. � biologice (epidemii, invazii de insecte, rozătoare) – potenţial moderat; � biofizice (focul) – potenţial moderat; � astrofizice – neaplicabil; 7.1. Situa ţii de risc în perioada de construire Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizării obiectivului de investiţii sunt : � Risc de producere a unor polu ări accidentale : este importantă luarea unor măsuri de remediere rapidă a poluării (în cazul în care aceasta s-a produs) şi de reabilitare a calităţii apei şi solului afectate . � Risc de poluare accidental ă ca urmare a producerii de acte de vandalism şi efrac ţii Pentru protejarea contra încercărilor de pătrundere prin efracţie din exterior în interiorul clădirilor , cât şi din interior în compartimentele de importanţă deosebită s-a prevăzut un sistem de detecţie şi alarmare la efracţie . � Risc de producere a unor accidente de munc ă (electrocutări, lucru în încăperi ce prezintă acumulari de gaze, etc. ) – au fost prevazute urmatoarele : -instalaţie de paratrasnet şi pentru protecţia împotriva tensiunilor accidentale de atingere ; -pentru centrala termică, atelierul mecanic şi alte încăperi unde există riscul acumulărilor de gaz (CO) se prevede un sistem de detecţie gaz. 7.2. Situa ţii de risc în perioada de func ţionare După punerea în funcţiune, SC GALROM TRANS SRL va întocmi planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991, Legii nr. 265/2006 de aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi Ordinului MAPPM nr. 278/1997. Cauzele care pot determina poluarea mediului sunt: - zgomotul produs de instalaţie, apreciat în cartea tehnică la o valoare mai mică de 80 dB; - emisiile de pulberi în aerul atmosferic prin deschiderea supapei de siguranţă ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiei; Aceste situaţii pot determina poluarea atmosferică prin creşterea pulberilor emise în aerul atmosferic şi disconfort personalului angajat sau din vecinătăţi prin nivelul de zgomot emis. Unitatea trebuie să stabilească echipele care vor acţiona în cazul poluării accidentale, lista punctelor critice unde se pot produce poluări accidentale, precum şi fişa poluaţilor cu impact




88/100

mare – emisiile atmosferice. De asemenea, este necesară stabilirea de programe de măsuri pentru prevenirea poluărilor accidentale la încărcarea şi descărcarea silozurilor de ciment. În situaţii de urgenţă, de stopare a poluărilor şi de eliminare a efectelor acestora se va urmări: - oprirea imediată a staţiei; - comunicarea rapidă a informaţiilor despre eventualele poluări depistate; - recepţia şi prelucrarea datelor; - atribuirea responsabilităţilor; - pregătirea de măsuri operative de intervenţie; - transmiterea informaţiilor populaţiei, dacă este cazul. Planurile de prevenire şi măsuri necesare pentru controlul poluării, cu responsabilităţile pe oameni, trebuie avizate de conducătorul unităţii, care are răspunderea realizării la timp şi în bune condiţii a măsurilor şi lucrărilor stabilite. O deversare accidentală în mediu a conţinutului de pulberi poate determina apariţia unei concentraţii mari de pulberi în suspensie în aerul atmosferic. În astfel de situaţii este oprită funcţionarea instalaţiei, se elimină defecţiunea existentă, se stabilesc responsabilităţile pentru aceste poluări accidentale şi se vor dispune măsuri tehnice şi de organizare pentru a preveni apariţia ulterioară de astfel de situaţii; nu sunt permise modificări sau improvizaţii ale instalaţiilor de producţie, construcţiilor, dotărilor, fără acordul furnizorului staţiei.




89/100

Factor de mediu Poluant Pericol Mod de poluare Probabilitate Gravitate Risc Remediere

Aer

Pulberi în suspensie şi sedimentabile

Asfixiant Dispersie în aer

2 2 4 Da

Dioxid de sulf 1 1 1 Da Dioxid de azot 1 2 2 Da CO (CO2) 2 2 4 Da

Apa de suprafa ţă (râul Siret)

Variaţii de debit Temporar Inundaţii 2 1 2 Nu pH

Acţiune sistematică Dispersie în apă

- Apele uzate tehnologice provenite de la staţia de sortare şi betoane se recirculă în proces, excesul fiind evacuat în pârâul Bârlădel, numai în condiţiile impuse de NTPA 001/2005. - Apele uzate menajere sunt vidanjate periodic şi transportate în reţeaua de canalizare a Municipiului Galaţi (NTPA 002/2002).

Suspensii, reziduu fix Ioni de metale grele

Sulfaţi, Ca, Mg

Ape subterane

Variaţii de debit Temporar Inundaţii 1 1 1 Nu pH

Acţiune sistematică Dispersie în apă

1 1 1 Nu Suspensii, reziduu fix 1 1 1 Nu Ioni de metale grele 1 1 1 Nu Sulfaţi, Ca, Mg 1 1 1 Nu

Sol

Distrugerea fertilităţii

Acţiune sistematică Contact direct Nu este cazul.

Activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate.

Metale grele Hidrocarburi (HTP) Ocupare teren Pierderea utilităţii iniţiale

Zgomot şi vibra ţii

Intensitate Efecte

psihologice şi ontologice

Propagare în aer

2 2 4 Da Influenţe asupra biosferei şi aşezărilor umane 2 1 2 Da

Disconfort psihic 1 2 2 Da Disconfort ergonomic 2 2 4 Da

Ecosisteme

Fauna acvatică Dispariţie - 1 1 1 Nu Fauna terestră

Afectare specie

- 1 2 2 Nu Flora spontană - 1 1 1 Nu Păsări - 1 2 2 Nu Fond silvic - 1 1 1 Nu




90/100

Conform datelor din tabelul de mai sus rezultă următoarele valori ale gradului de risc:

Riscul pentru factorul de mediu Aer

0 2 4 6 8 10 12

Pulberi în suspensie şi sedimentabile

Dioxid de sulf

Dioxid de azot

CO (CO2)

risc

aer

Riscul pentu factorul de mediu Apa de suprafa ţă (Siret)

0 0.5 1 1.5 2 2.5

Variaţii de debit

Ph

Suspensii, reziduu fix

Ioni de metale grele

Sulfaţi, Ca, Mg

risc

Apa de suprafaţă (Siret)

Riscul pentru factorul de mediu Ape subterane

0 1 2 3 4 5 6

Variaţii de debit

Ph

Suspensii, reziduu fix

Ioni de metale grele

Sulfaţi, Ca, Mg

risc

Ape subterane

Nr. Crt. Factori de mediu Valoare grad de risc 1. Aer 11 2. Apă de suprafaţă 2 3. Apă subterană 5 4. Sol 0 5. Zgomot şi vibraţii 12 6. Ecosisteme 7




91/100

Riscul pentru factorul de mediu Zgomot şi vibra ţii

0 2 4 6 8 10 12 14

Intensitate

Influenţe asupra biosferei şi aşezărilorumane

Disconfort psihic

Disconfort ergonomic

risc

Zgomot şi vibraţii

Riscul pentru factorul de mediu Ecosisteme

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Fauna acvatică

Fauna terestră

Flora spontană

Păsări

Fond silvic

risc

ecosisteme

Din cele prezentate în tabelul de mai sus rezultă că factorii de mediu cei mai afectaţi pot fi solul şi aerul, angajaţii (zgomot, vibraţii), cu disconfort ergonomic.

Riscul pentru factorii de mediu

0 2 4 6 8 10 12 14

aer

apă de suprafaţă

apă subterană

sol

zgomot, vibraţii

ecosisteme

risc

8. Descrierea dificultăţilor Nu au fost semnalate dificultăţi.




92/100

9. Rezumat fără caracter tehnic Denumirea proiectului: Sediu birouri, staţie de sortare, staţie de betoane, hală şi parcare auto Titularul proiectului: SC GALROM TRANS SRL Galaţi Amplasamentul: Sat Şerbeştii Vechi, Comuna Şendreni, judeţul Galaţi Terenul pe care va funcţiona obiectivul este situat în Satul Şerbeştii Vechi şi are ca vecinătăţi: la nord: Calea ferată Galaţi – Tecuci; la sud: teritoriul administrativ al comunei Şendreni; la est: teren intravilan Sat Şerbeştii Vechi (UTR 9); la vest: teritoriul administrativ al comunei Braniştea. Pentru investiţie a fost obţinut Certificatul de urbanism nr. 204 din 01.07.2010 emis de Primăria Comunei Şendreni, judeţul Galaţi care prevede: - la regimul economic: folosinţa actuală a terenului: arabil. - la regimul juridic : terenul în suprafaţă de 36.403 mp este situat în intravilanul Satului Şerbeştii Vechi – extindere, comuna Şendreni, judeţul Galaţi; terenul este deţinut în concesiune conform Contractului de concesiune nr. 5927 din 27.07.2007. 9.1. Descrierea activit ăţii Staţia de betoane din cadrul SC GALROM TRANS SRL Galaţi are ca profil de activitate producerea de diverse reţete de betoane necesare la activitatea de construcţii din zonă. Staţia de betoane este de tip STETTER, are o capacitate de producţie de 80 mc/h şi este echipată cu unitate de dozare, staţie de sortare – concasare – spălare GMFV-304 cu capacitatea de 100 mc/h, malaxor cu dublu ax 2 mc, compartimente pentru agregate uscate, 2 silozuri pentru depozitarea cimentului. Capacitatea de prelucrare este 81 mc/h beton, se va lucra în regim de 40 - 60 mc/h. Proiectul analizat propune realizarea unei staţii pentru prepararea betoanelor compuse din staţie de sortare, staţie de betoane, hală, parcare auto, instalaţii de depoluare a apelor uzate, depozit de carburanţi. Procesele de produc ţie Procesele de sortare-spălare a pietrişului şi de producere a betoanelor în cadrul SC GALROM TRANS SRL se desfăşoară în două staţii specializate complet automatizate. � Procesul tehnologic de sortare – spălare constă în alimentarea cu balast a buncărului staţiei de sortare - spalare cu un încărcător frontal, ciuruirea, spălarea, sortarea, transportul la depozitul de agregate. Staţia de sortare-spălare va asigura stocul de agregate de rezervă pentru funcţionarea bazei de producţie. Aprovizionarea cu agregate pentru staţia de betoane se va face de la balastierele din zonă. � Procesul tehnologic de producere a betoanelor constă în alimentarea cu agregate a dozatoarelor cu încărcătorul frontal, alimentarea cu apă a bazinului staţiei, alimentarea cu apă a betonierei, dozarea (agregate, ciment, aditivi), descărcare în betonieră, omogenizarea amestecului în betonieră. Staţia este automatizată şi este condusă de şeful staţiei. 9.2. Metodologia utilizat ă pentru evaluarea impactului Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului înconjurător de activităţile ce se vor desfăşura în cadrul obiectivului s-a utilizat o metodă de evaluare comparativă între starea ideală a mediului şi starea posibilă datorată activităţii viitoare, luându-se în discuţie cinci factori de mediu: aer, apa, sol, factorul uman, biodiversitatea. In acest sens, pentru obiectivul analizat, s-a realizat încadrarea calităţii fiecărui factor de mediu, pe o scara de bonitate de la 1 la 10 şi s-au acordat urmatoarele note:




93/100

- pentru factorul de mediu apa: nota 8,00; - pentru factorul de mediu aer: nota 8,00; - pentru factorul de mediu sol: nota 9,00; - pentru factorul de mediu biodiversitate: nota 8,00; - pentru factorul de mediu factorul uman: nota 9,00; Raportul rezultat între cele două suprafeţe, Si fiind suprafaţa figurii geometrice, care ilustrează starea ideală a celor cinci factori, iar Sr suprafaţa figurii geometrice care ilustrează starea reală a aceloraşi cinci factori, la un moment dat, datorită activităţii, a dus la un indice de poluare global ă: IPG = 1,38, care corespunde unui mediu supus efectului antropiz ării, în limite admisibile. În figura de mai jos se prezintă reprezentarea grafică a valorilor care au condus la Indicele de risc global produs de funcţionarea obiectivului (staţie de sortare, staţie de betoane) asupra factorilor de mediu şi a factorului uman.

02468

10apa

aer

solfactorul uman

biodiversitatestarea ideala

starea reala

9.3. Impactul prognozat asupra mediului Factorul de mediu Apa Pentru noua investiţie apa se foloseşte la spălarea agregatelor, la prepararea betonului şi la spălarea betonierelor. - Apa uzată menajeră va fi colectată într-un bazin betonat vidanjabil. Apele menajere, la evacuarea de pe amplasament, vor respecta prevederile Normativului NTPA 002/2005 şi vor fi vidanjate şi transportate în reţeaua de canalizare a municipiului Galaţi. - Apele uzate tehnologice provenite de la staţia de sortare şi staţia de betoane se vor recircula în proces, excesul fiind evacuat în cursul de apă pârâul Bârlădel, aflat la limita sudică a incintei, numai în condiţiile impuse de NTPA 001/2005. - Ape pluviale de pe acoperişul clădirilor se vor colecta prin intermediul jgheaburilor şi burlanelor în reţeaua de rigole betonate şi dirijate prin pante către bazinul decantor. Apele pluviale colectate de pe suprafeţele betonate, perimetrul staţiilor (sortare, betoane), suprafaţa spaţiilor de parcare vor fi dirijate prin pante şi rigole colectoare către un separator de hidrocarburi, iar din separator apa curată va fi dirijată către bazinul decantor, prin intermediul unei conducte din polipropilenă.




94/100

Factorul de mediu Aer - Sunt prevăzute sisteme pentru controlul emisiilor de particule (filtre cu cartuşe pentru reţinerea pulberilor fine, cu capacitate filtrantă ridicată şi sistem de curăţare pneumatic). Presiunea aerului trebuie să fie permanent mai mică de 1,5 bari, filtrul să aibă cartuşele curate după umplere, cu respectarea timpilor de pauză între descărcări şi deschiderea electrovalvelor, prin care se garantează curăţirea totală a cartuşelor şi, după descărcarea cimentului; şoferul cisternei va curăţa treptat cisterna, prin deschiderea şi închiderea alternativă a ventilului de închidere, pentru a permite filtrului să elimine cantitatea mare de aer ce-l tranzitează. - Prin sistemul de siguranţă pentru umplerea silozurilor proiectat, emisia de praf în momentul încărcării şi umplerii silozurilor de ciment este eliminată. Sistemul de siguranţă dispune de un presostat pentru măsurarea continuă a presiunii creată în interiorul silozului de ciment. In momentul în care presostatul detectează o presiune prea mare în interiorul silozului, activează alarma, pentru a se reduce presiunea de alimentare. Dacă presiunea din interiorul silozului nu scade într-un timp programat în prealabil, sistemul închide automat supapa de intrare prin care se opreşte alimentarea cu ciment a silozului şi se obligă cisterna să reducă presiunea de alimentare. In momentul când presiunea din interiorul silozului de ciment revine în limitele programate, sistemul redeschide supapa de alimentare şi se continuă umplerea silozului. Factorul de mediu Sol - Depozitarea cimentului se face în 2 silozuri. - Agregatele se depozitează pe sortimente într-un buncăr de agregate tip buzunar pentru umplere directă prin intermediul încărcătorului frontal. - Rezervorul de carburanţi (motorină) este orizontal, amplasat suprateran, are pereţi metalici dubli, este prevăzut cu cuvă de retenţie din beton ce permite reţinerea a 65% din capacitatea maximă de carburant depozitată. - Separatorul de produse petroliere este o construcţie din oţel, decantorul este construcţie monolit din beton armat. - Platformele staţiilor şi căile de acces sunt betonate asigurând protecţia solului. Factorul de mediu Biodiversitate Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul planului analizat, considerăm că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ şi se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica măsuri/recomandări de reducere a acestuia. Apreciem că impactul va fi nesemnificativ pentru factorii de mediu analizaţi: apă, aer, sol, factorul uman, biodiversitate. Impactul cumulativ va fi apreciat în perimetrul analizat, respectiv Satul Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati şi vecinătăţi, doar pe perioada de realizare a obiectivelor. Dinntre investitiile existente in imediata apropiere a obiectivului de investitie amintim: balastiera din comuna Braniştea, sat Traian, mal stâng, albie minoră râu Siret, în zona bornei CSA 17, Judeţul Galaţi, beneficiar S.C. GALROM TRANS S.R.L. si balastiera SC VEGA SRL. Din investitiile ce sunt planificate a fi realizate in vecinatatea planului si care ar putea inregistra impact cumulativ sunt: parcurile eoliene de la Smardan – 21 turbine; Tulucesti – 26 turbine; Schela – 16 turbine eoliene s.a. De asemenea in extravilanul comunei Branistea, judetul Galati se va realiza o centrala fotovoltaica de producere a energiei electrice din conversia energiei solare. Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 13-14 km.




95/100

Scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre proiectul ”Sediu birouri, statie betoane, hala si parcare auto” sat

Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati si alte investitii din zona: balastiera din com. Braniştea, sat Traian, si balastiera SC VEGA SRL; parcurile eoliene de la Smârdan - Tuluceşti; Schela, centrala fotovoltaică de la Braniştea, judeţul Galaţi, au fost analizate doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, 1 an de zile. Menţionăm că realizarea obiectivelor proiectului propus „Sediu Birouri, Staţie Sortare, Staţie Betoane, Hală şi Parcare Auto”, sat Serbeştii Vechi, comuna Sendreni, judeţul Galaţi se vor desfăşura separat în timp, pe suprafeţe diferite, astfel încât nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioada de execu ţie. Un alt aspect important de menţionat este faptul că în realizarea obiectivelor propuse de aceste investiţii, nu se vor folosi drumuri comune. În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii. 9.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Nu va exista o zonă care să fie afectată în mod semnificativ de realizarea investiţiei. Concentraţiile apelor uzate nu vor afecta biodiversitatea. Imisiile se vor situa sub valorile limită pentru sănătate şi vegetaţie. 9.5. Măsuri de diminuare a impactului Faţă de măsurile propuse în proiect nu sunt necesare alte măsuri pentru diminuarea impactului. 9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluare a impactului asupra mediului Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul de investiţie “Sediu birouri, staţie de sortare, staţie de betoane, hală şi parcare auto, Tarla 104, Parcela P565, Sat Şerbeştii Vechi, Comuna Şendreni, judeţul Galaţi” a evidenţiat impactul asupra componentelor mediului (apă, aer, sol, geologie, biodiversitate, perisaj, mediul social şi economic, zgomot) şi măsurile de reducere a impactului în etapele de construcţie, operare şi dezafectare. - Staţiile de sortare-concasare-spalare şi de producere betoane sunt la nivelul tehnicii actuale, parametrii de funcţionare sunt controlaţi automat. In cazul unor defecţiuni sau avarii se poate interveni în cel mai scurt timp pentru remedierea acestora. - Depozitul de carburanţi este prevăzut cu cuvă de retenţie din beton ce permite reţinerea a 65% din capacitatea maximă de carburant depozitată. - Sistemele de reţinere a pulberilor de la silozurile de ciment sunt în conformitate cu prevederile legislative actuale; concentraţia pulberilor emise se va situa sub valoarea maximă admisă. - Incărcătorul şi betonierele sunt verificate din punct de vedere tehnic, astfel încât nu vor exista pierderi de produse petroliere în timpul rulării pe amplasament. - Decantorul de ape uzate de la staţia de sortare-spălare şi separatorul de hidrocarburi vor asigura o bună preepurare a apelor uzate tehnologic şi pluviale, astfel încât acestea să se situeze sub limitele prevăzute în NTPA 001/2005. - Activitatea ce se va desfăşura în cadul obiectivului de investiţie nu va avea impact semnificativ asupra factorilor de mediu. 9.7. Prognoza asupra calit ăţii vie ţii şi asupra condi ţiilor sociale - Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcţii a populaţiei din zonă. - Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local.




96/100

Glosar de termeni Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect; Deşeuri – orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca ; Eliminare – orice operaţiune efectuată asupra deşeurilor , conform definiţiei prevăzute în Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; Emisie – evacuarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură, zgomot în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalaţiei; Evaluarea impactului asupra mediului – proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului; Impact asupra mediului – orice efect direct sau indirect al unei activităţi umane definită într-o anumită zonă, care produce o schimbare a sensului de evoluţie, a stării de calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiilor socio-economice; Monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun; Poluant – orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale; Poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldura, zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aduca prejudicii sănătăţii umane sau calitaţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia în sensul prevederilor legislaţiei în vigoare ; Prag de alert ă – concentraţii de poluanti în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/ evacuări ; Prag de interven ţie – concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;




97/100

Bibliografie � OUG nr. 195/2006 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; � Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările şi modificările ulterioare; � HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului � Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi completată cu Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006; � HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005; � OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2002; � Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidul de carbon şi ozonului în aerul înconjurător; � STAS 12574/87 privind calitatea aerului în zonele protejate; � OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare; � HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; � STAS 10009/88 privind protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor; � Ordinul nr. 58/19/2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind aplicarea şi urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului şi proiectul tehnic, modificat prin Ordinul nr. 27/2005; � OUG nr. 57/2007 privind regimul ariiilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice; � Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 (Harta geologică şi harta hidrologică) � Sanda V, Alexiu V – Vegetaţia prundişurilor şi a luncilor râurilor din România, Revistă de educaţie ecologică şi ocrotire a naturii, 2008; � Ciocă Doina - Măsuri de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România, dependente de zonele umede, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Direcţia Generală Implementări Politici de Mediu, Direcţia conservarea naturii, biodiversităţii, protecţie sol şi subsol 2006; � dr. C-tin Pârvu, dr. Stoica Preda Godeanu, Ing. Laurenţiu Stroe - Călăuză în lumea plantelor şi animalelor, Editura Ceres, Bucureşti, ediţia 1985; � S. Cărăuşu - Tratat de ihtiologie, Editura Academiei, 1952; Bibliografie Biodiversitate 1. Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London 2. Asher J., Warren M., Fox R., Harding P., Jeffcoate G. & Jeffcoate S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press 3. Askew R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England 4. Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford; 5. Bense U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany; 6. Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis




98/100

7. Bunalski M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava 8. Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti 9. Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 10. Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274 11. Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK. 12. Dietz, Ch., Helversen, O. von & D. Nill 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart 13. Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science 14. Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas 15. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti 16. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti 17. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca 18. Gibbons B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire 19. Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB 20. Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris 21. Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and mitigation, Quercus 22. Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London 23. Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj 24. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti 25. Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti 26. Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti 27. Ruicănescu A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136 28. Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti 29. Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu 30. Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages. 31. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International 32. Valenciuc, N. 2002, Fauna României, vol XVI, fascicula 3 Chiroptera, Editura Academiei Române, Bucureşti *** Indrumar definire domeniu. APM Galati, 2010 *** Notificare Proiect „Sediu Birouri,Statie Sortare, Statie Betoane, Hala si Parcare Auto”, sat Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati, 2010. *** Aviz custode. Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice 2010.




99/100

Documenta ţii tehnice puse la dispozi ţie de SC GALROM TRANS SRL � Memoriu - PUZ - Birouri, statie de sortare, statie de betoane, hala si parcare auto, Întocmit de Cabinet individual de Arhitectura Bacalu D. Mihai - Puiu. � Memoriu general „Hală, sediu birouri, cabină poartă” elaborat de Arh. Doina Ciofu, Proiect nr. 28/05; � Referat privind verificarea de calitate la cerinţa A1, A2 a proiectului Hală, sediu birouri şi cabină poartă – Verificator de proiecte Buşilă T. Constantin, atestat MLPAT cu nr. 1266; tel. 0236 454635; mobil: 0724720082; � Memoriu de rezistenţă întocmit de Ing. Vaman C – SC WIEL COM SRL Solca, judeţul Suceava � Memoriu tehnic reţele exterioare apă rece canalizare şi instalaţii sanitare – Elaborator PFA Bâtcă Lenuţa, CUI 25488528; Proiect nr. 28/05; � Memoriu tehnic Instalaţii electrice elaborat de PFA Mogoş Emilia, CUI 24154830; Proiect nr. 28/05; � Memoriu tehnic Instalaţii de încălzire elaborat de PFA Bâtcă Lenuţa, CUI 25488528; Proiect nr. 28/05; � Memoriu de arhitectură pentru proiectul „Sediu birouri, staţie de sortare, staţie de betoane, hală şi parcare auto, T 104/p565, Sat Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi – Elaborator CIA Arh. Roxana Maria Gheorghiu, mai 2010; Proiect nr. 268/2010; � Memoriu tehnologic – Elaborator SC GALROM TRANS SRL ing. N. Serban, 8 aprilie 2011; � Studiu geotehnic – Elaborator Ing. Margareta Bălan – Verificator MPLAT atestat 01980; � Aviz de mediu nr. 2/22.01.2010 emis de ARPM Galaţi pentru PUZ – Birouri, staţie de sortare, staţie de betoane, hală şi parcare auto, pe amplasamentul din Sat Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi ; � Avizul de gospodărire a apelor nr. 153 din iunie 2009 emis de AN Apele Române ; Planşe

- Plan de încadrare în zonă scara 1/10000; Proiect nr. 28/05; - Plan de situaţie pe suport topografic; - Plan sediu birouri; - Plan cabină poartă - Plan fundaţii; - Plan situaţii reţele exterioare apă – canalizare; - Plan situaţie – instalaţie electrică exterioară; - Plan sediu birouri – instalaţii sanitare; - Plan Hală instalaţii încălzire; - Plan birouri instalaţii iîncălzire;

Abrevieri : PP – Plan/Proiect




100/100

Raport privind impactul asupra mediului ţ Tarla 104 ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Raport privind impactul asupra mediului ţ Tarla 104 ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...