S.C. Data: SITE CONSTRUZIONI MARTIE 2013 SRLapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Data: MARTIE 2013

Pag.1/pag.69

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE ..................................................................................................... 3

1.1. Titular proiect:.................................................................................................................. 3 1.2. Autorul raportului .......................................................................................................... 3 1.3. Denumire proiect: ......................................................................................................... 3 1.4. Descriere proiect ........................................................................................................... 3 1.5. Productia realizata si resursele energetice necesare ................................................... 4 1.6. Informatii despre materiile prime ................................................................................... 6 1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul ............................... 6 1.8. Alternative ..................................................................................................................... 7 1.9. Localizare geografica .................................................................................................... 8

2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................................................. 9

2.1. Alimentarea cu agent termic .......................................................................................... 15 2.2. Utilizarea terenului ......................................................................................................... 15 2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului ........................................................... 16

2.3.1. Prevederi ale P.U.G. ............................................................................................... 16 2.3.2. Modernizarea circulaţiei .......................................................................................... 16

2.4. Conectarea la infrastructura existenta .......................................................................... 16 2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect ..................................... 16 2.6. Activitati de dezafectare ................................................................................................ 17

3. DESEURI ............................................................................................................................. 17

3.1. Deseuri menajere .......................................................................................................... 17 3.2. Deseuri tehnologice ....................................................................................................... 17

4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA

COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ...................... 19

4.1. APA ............................................................................................................................... 19 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului ....................................................... 19 4.1.1.1. Hidrografia ....................................................................................................... 19 4.1.1.2. Apa freatica ...................................................................................................... 21 4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabila ............................................................................ 22 4.1.1.4. Managementul apelor uzate ............................................................................ 22

4.1.2. Prognozarea impactului ........................................................................................... 22 4.1.3. Masuri de diminuare a impactului ............................................................................ 23 4.2. Aerul .............................................................................................................................. 25

4.2.1. Date generale ......................................................................................................... 25 4.2.2. Surse si poluanti generati ....................................................................................... 26 4.2.2.1. Surse mobile .................................................................................................... 26 4.2.2.2. Surse stationare nedirijate ............................................................................... 29 4.2.2.3. Surse stationare dirijate .................................................................................. 29 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ................................................................................... 29 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................... 33

4.3. Solul .............................................................................................................................. 33 4.3.1. Caracteristicile solului ............................................................................................. 33 4.3.2. Surse de poluare a solului ...................................................................................... 33

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.2/pag.69

4.3.3. Prognozarea impactului .......................................................................................... 34 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................... 34

4.4. Geologia subsolului ....................................................................................................... 37 4.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologica ........................................................... 37 4.4.2. Seismicitatea zonei ................................................................................................. 39 4.4.3. Hidrogeologie .......................................................................................................... 39 4.4.4. Impactul prognozat ................................................................................................. 41 4.4.5. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................... 41

4.5. Biodiversitatea ............................................................................................................ 41 4.5.1. Impactul prognozat ................................................................................................. 42

4.6. Peisajul .......................................................................................................................... 50 4.6.1. Impactul prognozat ................................................................................................. 50

4.7. Mediul social si economic ........................................................................................... 51 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural ............................................................ 52

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ........................................................................................... 52

6. MONITORIZAREA .............................................................................................................. 56

7. SITUATII DE RISC .............................................................................................................. 64

8.LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOR OCUPATE

TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR AFECTATE DE LUCRARI ..... 65

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ............................................................................. 66

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.3/pag.69

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titular proiect:

S.C. SITE CONSTRUZIONI SRL

Dragsina nr. 106 com. CHEVERESU MARE

Telefon 0748268876

CIF RO 16581406

Administrator Monda Gennaro

1.2. Autorul raportului

Intocmit - SAVESCU ELENA MELANIA - expert auditor principal

Str. Letea nr. 13 Timisoara

Tel. 0256 272217,

0723 231815

1.3. Denumire proiect:

Amenajare piscicolă şi de agrement prin excavare agregate naturale

1.4. Descriere proiect

Societatea SC SITE Construzioni SRL cu sediul in localitatea Dragsina, jud. Timis,

inregistrata cu nr. de ordine la registrul comertului J35/1986/2004 are ca activitate secundara

‘’Extractia pietrisului si nisipului’’ si de asemenea activitatea de ‘’Servicii anexe pentru extractia

mineralelor”’. Luand in considerare cele de mai sus, SC SITE Construzioni prevede realizarea

unei amenajări piscicole şi de agrement prin excavare agregate naturale, în extravilanul

localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş, pe teren proprietate privată (SC SITE

CONTRUZIONI SRL) pe o suprafaţă de aproximativ 15.000 mp (14.879 mp).

Materialul rezultat în urma excavărilor pentru execuţia obiectivului, va fi valorificat ca şi

material de umplutură (brut) sau ca material finit (după sortare) pentru prepararea mortarelor şi

a betoanelor. Decopertarea se va realiza mecanizat, cu buldozerul S 1500. Săpătura

mecanică în spaţii deschise se va realiza mecanizat, cu excavatorul prin “metoda treptelor

orizontale descendente”, până la cota finală, cu taluz de 1:2. Materialul excavat va fi valorificat

în stare brută, cu transport direct la locul de punere în operă sau transportat la staţia de

spălare-sortare, aflata in apropierea amplasamentului studiat.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.4/pag.69

Evacuarea materialului extras se va face pe drumurile de exploatare existente, care

trebuie întreţinute periodic, la nevoie, de către beneficiar.

Elementele caracteristice pentru amenajarea piscicolă, sunt urmtoarele:

suprafaţa perimetrului de excavat 14.879 mp;

volum total care trebuie excavat 65.913 mc, din care valorificabil 61.450 mc;

lungime 245,35 m;

lăţime 60,60 m;

adâncime medie excavare 4,43 m;

adâncime maximă de excavare 6,28 m;

cotă maximă excavare 88.50 mdMN.

În urma lucrărilor de excavare în incinta creată, se va acumula un volum de apă de

17.000 mc, la o adâncime de aproximativ 1,8-2 m faţă de cota minimă (88.50 mdMN)

progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării. Lucrările pentru amenajarea piscicolă

constau în lucrări de excavaţii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum minim de apă

(captarea primului strat freatic).

După exploatarea agregatelor naturale, amenajarea piscicolă a fi populată cu câteva

specii de peşti:

Sander lucioperca – şalău;

Cyprinus carpio – crap;

Carassius gibelio – caras;

Ctenopharyngodon idella - amurul alb;

Aristichthys nobilis – novac;

Hypophthalmichthys molitrix – sânger.

Destinaţia amenajării va fi exlusiv pescuit recreativ. Nu vor exista alte instalaţii specifice

acvaculturii.

1.5. Productia realizata si resursele energetice necesare

Avand in vedere faptul ca proiectul la care ne referim este de exploatarea agregatelor

minerale din extravilanul localităţii Dragşina, putem sa vorbim despre o productie realizata.

Elementele caracteristice ale perimetrului temporar de exploatare, in cadrul perimetrului

supus avizului sunt urmatoarele:

suprafata perimetrului de excavat 14.879 m2

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.5/pag.69

volum 65.914 m3

din care: volum pamant vegetal 4.463 m3

volum valorificabil 61.450 m3

lungime 245,35 m

latime medie 60,60 m

adancime medie 4,43 m

adancime maxima 6,28 m

cota maxima de excavare 88.50 mdMN

In jurul perimetrului propus pentru lucrari de excavare, se va asigura o zona de

protectie a malului, avand latimea de ca. 4,00 m.

Materiile prime care vor fi obtinute:

Materii prime, materiale Cantitate obtinuta

Mod de depozitare

Agregate minerale rezultat din

exploatare 61.450 mc Se va valorifica ca materie bruta

Sol vegetal 4.463 mc

Se va depozita într-un loc special

care va fi amplasat în apropierea

perimetrului si se va folosi la

sistematizarea pe verticala care

se va face la amenajarea iazului

piscicol.

Agregatele minerale se va transporta cu ajutorul basculantelor proprii spre statia de

sortare in imediata apropiere sau direct la beneficiari.

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia maxima Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitate

anuala Denumirea

Cantitatea

anuala Furnizorul

Extractie

agregate

minerale

61.450 mc

motorina 99.800 l Furnizor

autorizat

ulei 800 l Furnizor

autorizat

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.6/pag.69

vaselina 200 kg Furnizor

autorizat

1.6. Informatii despre materiile prime

Fiind vorba despre extractia de agregate minerale din terasa, in perimetrul Dragsina, jud.

Timis, materia prima este reprezentata de agregatele minerale extrase.

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea mat.

prime/preparat chimic

Cantitate

anuala

vehiculata

mc/an

Clasificarea si etichetarea

substantelor sau a preparatelor

chimice

Periculoase

/Nepericuloase

Pericul

o-zitate

Faza

de risc

Agregate minerale 61.450 Nepericulos - -

1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul

Prezenta zgomotului in mediul ambiental, cu repercursiuni asupra starii de sanatate si

confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora.

Activitatea de extractie minerale nu va genera o poluare fizica din punct de vedere al

zgomotului determinat de utilajele cu care se va face extractia. Acest lucru nu va deranja decat

personalul din exploatare, pentru ca amplasamentul se afla la o distanta mai mare de 1,1 -1,3

km de ultima casa din sat. Utilajele folosite fiind noi, corespund standardelor şi nu depăşesc

limitele impuse. Sursele de zgomot şi vibraţii, fiind doar cele produse de motoarele utilajelor în

lucru.

Sursele de zgomot sunt urmatoarele:

functionarea utilajelor specifice: excavator draglina, incarcator frontal etc.;

circulatia vehiculelor – cele care transporta agregatele minerale.

Conform Ord. nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor

privind mediul de viata al populatiei emis de catre Ministerul Sanatatii se stabilesc, referitor la

activitatile economice generatoare de surse de zgomot si vibratii urmatoarele:

nivelul de zgomot acustic continuu sa nu depaseasca 50 dB(A) si curba de

zgomot 45;

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.7/pag.69

nivelul de zgomot acustic in timpul noptii (orele 22,00 – 6,00) trebuie redus cu 10

dB(A) fata de valorile din timpul zilei.

Cea mai apropiata asezare umana si implicit posibil a fi afectata de activitatea de

exploatare este localitatea Dragsina, aflata la cca. 1,1 -1,3 km de perimetrul de exploatare.

Nivelul de zgomot echivalent al fiecarei surse de zgomot la nivelul receptorului va fi:

Sursa de

zgomot

Nivel de zgomot

la sursa (dB(A))

Distanta pana la

cel mai apropiat

receptor (m)

Nivel de zgomot

echivalent la

receptor (dB(A))

Autobasculanta 70 2000 4

Excavator 70 2000 5

Buldozer 80 2000 5

Draglina 80 2000 5

Incarcator

frontal 70 2000 4

Pe perioada de realizare a excavărilor de agregate naturale, zgomotul se va intensifica

în zonă datorită funcţionării utilajelor; acesta, va varia, în funcţie de tipul şi intensitatea

operaţiilor realizate, respectiv de regimul de lucru.

Masurile de limitare a producerii undelor sonore pentru activitatea din cadrul

perimetrului de exploatare sunt urmatoarele:

mentinerea caracteristicilor tuturor utilajelor din perimetrul de exploatare la

parametri cat mai apropiati de cei indicati de catre firma constructoare;

reducerea la minim a timpilor de functionare a utilajelor;

intretinerea si controlul tehnic periodic al utilajelor din dotare.

Obiectivul nu va reprezenta o sursa majora de vibratii sau de radiatii.

1.8. Alternative

In vederea fundamentarii deciziei privind alegerea amplasamentului si a metodei de

exploatare, prin proiect au fost studiate mai multe aspecte, dupa cum urmeaza:

disponibilitatea de resursa;

eficienta economica;

accesibilitatea;

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.8/pag.69

amprenta asupra factorilor de mediu.

Exploatarea nisipului si pietrisului din perimetrul Dragsina terasa va produce un

impact asupra mediului din zonă, încadrându-se însă în normele tehnice emise de către

autoritatea în domeniu, precum şi în limitele prevăzute în cadrul actelor normative aflate în

vigoare.

Exploatarea la zi a substanţelor minerale utile afectează toţi factorii de mediu, atât prin

extragerea propriu-zisă a resurselor, cât şi prin activităţile de transport. In cadrul acestei

exploatari, se vor folosi metode clasice pentru acest tip de lucrări – săpături mecanice în spaţii

deschise care se vor realiza cu excavatorul sau draglina prin metoda „treptelor orizontale

descendente” până la o adancime medie de 4,43 m, adancime maxima de excavare 6,28 m si

cota maxima de excavare 88,50 mdMN.

In proiect au fost prevazute mai multe alternative dupa cum urmeaza:

ALTERNATIVA 0 - amplasamentul ramane in situatia actuala. nu se intervine

asupra sa .Optiunea „să nu se facă nimic” nu va duce la dezvoltarea zonei.Varianta primara

este ca amplasamentul sa ramana in starea si conditiile existente,

ALTERNATIVA 1 – exploatarea in o treapta orizontala descendenta cu inaltimea

medie a treptei de 4,4 m

ALTERNATIVA 2 – exploatarea in doua treapte orizontale descendente cu

inaltimea medie a treptei de 2,2 m

Factorii de mediu cei mai afectaţi de lucrările de exploatare industriale şi de construcţie

vor fi solul şi subsolul, aerul, apa şi aspectul peisagistic, prin:

modificarea morfologiei iniţiale a terenului;

emisiile de noxe în aer;

posibilele scurgeri accidentale de carburanţi şi lubrifianţi pe sol sau subsol.

1.9. Localizare geografica

Amplasamentul studiat se afla in extravilanul localitatii Dragsina si a comunei

Cheveresu Mare. Localitatea Chevereşu Mare este situată în partea central - sudică a

judeţului Timiş, în locul unde se întâlnesc trei câmpii: câmpia colinară a Gătăii, prin câmpul

Vucovei, golful Lugojului şi câmpia joasă a Timişului. Chevereşu Mare (germană

Grosskeweresch, maghiară Nagykövéres) este o comună în judeţul Timiş. Localitatea

Dragşina este aşezată în centrul Banatului, între oraşul Buziaş şi Municipiul Timişoara.

http://wapedia.mobi/ro/Limba_german%C4%83

http://wapedia.mobi/ro/Limba_maghiar%C4%83

http://wapedia.mobi/ro/Jude%C5%A3ul_Timi%C5%9F

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.9/pag.69

Coordonatele sale geografice sunt 21.431111° longitudine estică şi 45.699167° latitudine

nordică.Terenul se află în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş,

fiind proprietate privată a SC S.I.T.E. CONSTRUZIONI SRL, nr. cad. A46/2/7/4/a.

Suprafaţa pe care se va realiza amenajarea piscicolă şi de agrement este de

aproximativ 15.000 mp (14.879 mp) structurată astfel: teren arabil 85-90% si păşune 10-15%.

Amplasamentul este în zona de terasă a râului Timiş, pe malul stâng, în incinta îndiguită, la

aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina, comuna Chevereşu Mare, jud. Timiş.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Obiectivul proiectului constă în realizarea unei amenajări piscicole şi de agrement prin

excavarea de resurse naturale, în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud.

Timiş, pe teren proprietate privată a SC SITE CONSTRUZIONI SRL, nr. cad. A46/2/7/4/a.

În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 487/19.07.2011, Certificatul de

Urbanism nr. 7/14.03.2012 şi Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 194/4.08.2010, care a expirat

si apoi a fost emis Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 45/21.02.2013.

Suprafaţa perimetrului de excavat va fi de 14.879 mp, volumul total care trebuie excavat

va fi de 65.913 mc, din care valorificabil va fi 61.450 mc. În urma lucrărilor de excavare în

incinta creată, se va acumula un volum de apă de 17.000 mc la o adâncime de aproximativ 1,8

- 2 m faţă de cota minimă (88.50 mdMN) progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al

exploatării. După exploatarea agregatelor naturale, amenajarea piscicolă va fi populată cu

câteva specii de peşti cum ar fi: Sander lucioperca – şalău; Cyprinus carpio – crap; Carassius

gibelio – caras; Ctenopharyngodon idella - amurul alb; Aristichthys nobilis – novac;


Scopul amenajării este pescuit recreativ.

Din punct de vedere granulometric, s-a apreciat, dupa observatiile efectuate in teren,

urmatoarea compozitie estimativa:

cca. 80% nisip fin, mediu si grosier;

cca. 20% pietris.

Elementele caracteristice ale perimetrului temporar de exploatare sunt:

suprafata perimetrului de excavat 14.879 m2

volum 65.914 m3

din care: - volum pamant vegetal 4.463 m3

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.10/pag.69

- volum valorificabil 61.450 m3

lungime 245,35 m

latime medie 60,60 m

adancime medie 4,43 m

adancime maxima 6,28 m

cota maxima de excavare 88.50 mdMN

In jurul perimetrului propus pentru lucrari de excavare, se va asigura o zona de

protectie a malului, avand latimea de cca. 4,00 m.

Se va respecta de asemenea, zona de protectie a digului de pe malul stang,

respectiv 4,00 m fata de canalul existent la piciorul taluzului dinspre incinta indiguita

(minim 20,00 m fata de piciorul taluzului dinspre incinta indiguita). Pentru accesul la

obiectiv, vor fi folosite drumurile de exploatare existente in zona. Pentru siguranta

terenurilor invecinate cu perimetrul de exploatare este necesar si obligatoriu sa se asigure

zona de protectie a malurilor cu latimea de 4,0 - 5,0 m.

Suprafata propusa pentru investitie va fi S = 14.879 mp. Investitia pentru amenajarea

iazului piscicol, consta in lucrari de excavatii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum

minim de apa (captarea primului strat freatic).

Produsele rezultate din excavare vor fi depozitate pe platforma provizorie creata in

incinta proprietatii si vor fi transportate spre valorificare in stare bruta sau prelucrate.

Efectul lucrarilor de exploatare asupra stratelor acvifere de suprafata, respectiv asupra

stratului freatic va fi cantitativ si calitativ.

Impactul cantitativ se va manifesta prin:

deschiderea freaticului, prin crearea unei amenajari piscicole;

scaderea nivelului hidrostatic si pierderi de volum al freaticului prin intensificarea

fenomenului de evapotranspiratie.

Avand in vedere faptul ca luciul de apa care se va crea este progresiv, functie de ritmul

de avansare al excavarii, cat si faptul ca se vor executa zone de exploatare cu suprafete mici,

impactul cantitativ asupra acviferului va fi nesemnificativ.

Lucrarile de excavare care se vor executa pentru amenajarea piscicola, nu vor avea o

influenta negativa asupra apelor de suprafata, respectiv asupra raului Timis, cu respectarea

metodologiei, a adancimii de exploatare si a masurilor de siguranta pentru prevenirea

defectiunilor la utilajele din dotare.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.11/pag.69

Pentru evitarea degradarii panzei freatice, prin lucrari de exploatare, se vor respecta

urmatoarele:

metodologia de excavare;

pilierul de siguranta al malurilor;

limita de excavare;

sensul de avansare al excavarii;

distanta de protectie fata de drumul existent;

zona de protectie fata de malul raului Timis.

Destinatia amenajarii piscicole va fi pentru pescuit sportiv/recreativ si se va realiza o

adancime a apei de minim 1,80 m, considerata ca fiind o adancime buna pentru cresterea

speciilor de pesti autohtoni, populati în regim natural conform punctului de vedere ANPA.

a. Lucrari de amenajare

Pentru realizarea amenajarii piscicole sunt necesare lucrari de taluzare a malurilor, cu

materialul provenit din decopertarea suprafetei. Apa din amenajare se va acumula prin

infiltrare din panza freatica, nivelul ei fiind influentat de nivelul apei din subteran dictat de

nivelul raului Timis. Alimentarea se va realiza direct din freaticul existent, cantonat în orizontul

poros – permeabil din zona de terasa. In acest caz, nu s-au prevazut lucrari de alimentare cu

apa din subteran (foraje) sau din cursurile de apa din zona. Adancimea minima a apei poate

varia între 1,80 m si 2,00 m.

Principalele operatii care compun fluxul tehnologic pentru realizarea amenajarii

piscicole sunt urmatoarele:

lucrari de excavare;

depozitarea si încarcarea materialului excavat în mijloace de transport;

expeditia si transportul materialului excavat;

lucrari de terasamente si imbunatatiri funciare pentru amenajarea luciului de apa.

b. Elemente privind procesul tehnologic de excavare pentru amenajarea

piscicola:

Alegerea metodei de excavare este influentata de conditiile tehnice si de factorii

geologici - structurali ai acumularii minerale, respectiv:

natura petrografica si structura substantei excavate;

morfologia terenului;

forma de zacamant si grosimea substantei utile;

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.12/pag.69

grosimea intercalatiilor sterile;

conditiile hidrogeologice;

tipul si grosimea copertei;

factori de natura tehnica, respectiv conditiile de relief si amplasare, precum si

mijloacele mecanice pentru excavare existente la dispozitia agentului economic;

posibilitatile tehnologice de valorificare etc.

Pentru realizarea investitiei, societatea va folosi întreaga gama de utilaje necesare

desfasurarii activitatilor de excavare.

LUCRARI DE EXCAVATII

Alegerea metodei de excavare în perimetrul studiat este conditionatã de factorii geologici

- structurali ai acumularii minerale, respectiv:

conditiile de zacamant ale depozitului aluvionar;

datele de cunoastere asupra caracteristicilor substantelor utile;

grosimea zacamantului de agregate naturale si variatiile acesteia pe directie si

înclinare;

distributia spatiala si caracteristicile formatiunilor acoperitoare (copertei);

caracteristicile si productivitatile utilajelor aflate în dotare;

tehnologiile de excavare si extractie aplicabile;

posibilitatile actuale de acces la fronturile de lucru;

posibila etapizare a lucrarilor de exploatare, în functie de conditiile concrete de

teren.

In cazul de fata, s-a impus o metoda de excavare cu aplicabilitate larg, care va consta

în: „excavarea mecanica în felii si fasii orizontale paralele, dezvoltate de la suprafata spre

adancime, în cadrul unei singure trepte de exploatare”. Excavarea agregatelor utile se va

realiza într-o singura treapta de exploatare. Excavarea se va realiza in regim uscat cu ajutorul

escavatorului si în regim umed, sub forma de hidromasa, cu ajutorul draglinei. Exploatarea va

consta în extractia agregatelor minerale în camp continuu, în fasii paralele si succesive.

Latimea si lungimea fasiilor va fi în functie de performantele tehnice si modul de orientare al

utilajului. Sensul de avansare a frontului în cadrul fasiei va fi pe directia nord – sud, iar a

fâsiilor, pe directia est - vest.

1. Lucrari de deschidere: pentru accesul la obiectiv va fi folosit drumul existent (drum

de exploatare agricola). Decopertarea, se va realiza mecanizat, cu ajutorul

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.13/pag.69

buldozerului S 1500, materialul rezultat urmand sa fie depozitat. Spatiul amenajat

pentru depozitare inseamna o suprafata de teren nivelata , din incinta Statiei de

sortare-spălare a pietrişului şi nisipului, care se afla in imediata vecinatate a

amplasamentului nostru. Volumul de sol decapat va fi depozitat temporar, pana

cand va fi folosit din nou la taluzarea amenajarii.

Cantitatea de sol vegetal ce urmeaza a fi indepartata s-a evaluat avand in vedere

urmatorii parametri:

suprafata acoperita cu sol vegetal (S vg) = 14.878 mp, cu o grosime medie a stratului

de sol vegetal (hvg) = 0,30 m;

volumul de sol vegetal ce urmeaza a fi indepartat prin lucrari de decopertare a fost

estimat: V vg =14.878 mp x 0,30 m = 4463 mc.

Volumul de sol vegetal decapat urmeaza a fi depozitat intr-un spatiu special amenajat in

apropiere, unde se va pastra si conserva in vederea folosirii lui, la lucrarile de amenajare a

taluzurilor amenajarii piscicole.

2. Lucrarile de exploatare se vor realiza astfel incat sa se asigure continuitatea

exploatarii si sa se evite amestecarea sterilului din coperta cu materialul util extras.

Sapatura mecanica in spatii deschise se va realiza cu excavatorul prin metoda

“treptelor orizontale descendente“.

Pe parcursul realizării proiectului se vor realiza urmatoarele:

excavarea unei suprafeţe de 14.879 mp din zona de terasă a râului Timiş, malul

stâng, în incinta îndiguită, la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea

Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş; volumul care trebuie excavat va fi

de 65.913 mc (sol + agregate minerale). Săpătura se va realiza cu excavatorul

prin metoda « treptelor orizontale descencente ». Lucrarea va consta în lucrări

de excavaţii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum minim de apă

(captarea primului strat freatic);

acumularea progresiva, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării, a unui

volum de 17.000 mc de apă la o adâncime de 1,8-2 m faţă de cota minimă

(88.50 mdMN) pentru amenajarea piscicolă şi de agrement;

popularea cu peşti a amenajării piscicole şi de agrement cu următoarele specii:

Sander lucioperca – şalău; Cyprinus carpio – crap; Carassius gibelio – caras;

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.14/pag.69

Ctenopharyngodon idella - amurul alb; Aristichthys nobilis – novac;


Pentru realizarea unei amenajări piscicole şi de agrement, în scop recreativ se vor

realiza lucrări de excavare a agregatelor naturale, pe o suprafaţă de 14.879 mp, din care vor

rezulta agregate minerale valorificabile - predominant din nisip fin, mediu şi grosier (80%) şi

pietriş (20%); după care va acumula progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării,

un volum de apă de 17.000 mc la o adâncime de 1,8-2 m faţă de cota minimă 88.50 mdMN şi

poluarea cu câteva specii de peşti. Scopul amenajării piscicole va fi recreativ.

La incetarea activitatii de exploatare a nisipurilor si pietrisurilor din perimetrul

DRAGSINA, SC SITE CONSTRUZIONI va efectua toate lucrarile necesare de refacere a

mediului si anume:

dezafectarea perimetrului de toate utilajele folosite in procesul de exploatare,

transportul intregii cantitati de sol vegetal indepartat si depunerea pe vatra si taluzurile

laterale a gropii formate;

nivelarea solului vegetal depus;

depunerea de sol vegetal pe taluzurile amenajate;

semanarea de iarba sau plantarea de arbori adecvati pe taluzurile laterale ale zonei

excavate;

lucrari de intretinere dupa semanare si plantare.

Dupa incetarea lucrarilor de excavare, se va realiza o amenajare piscicola pentru

pescuitul recreativ. In incinta se vor amenaja un umbrar cu masa si banci si WC-uri

ecologice. Nu vor exista alte instalatii specifice acvaculturii.

Eşalonarea perioadei de implementare a proiectului este redata in tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Denumire etapă de implementare

Responsabil Perioada Sursa de

finanţare

1 Lucrări de deschidere Titularul

proiectului

6 luni Surse proprii de

finanţare

2 Lucrări de pregătire Titularul

proiectului


finanţare

3 Lucrări de amenajare

piscicolă şi de agrement,

populare cu peşti

Titularul

proiectului


finanţare

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.15/pag.69

Total 36 luni -

Amenajarea ecosistemului acvatic NU se va realiza în perioada de cuibărit şi de ieşire a puilor (mai-iulie).

2.1. Alimentarea cu agent termic

Nu este cazul in acest proiect.

2.2. Utilizarea terenului

Terenul se află în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş,


Suprafaţa pe care se va realiza amenajarea piscicolă şi de agrement este de 14.879

mp, structurată astfel: teren arabil 85-90 % si păşune 10-15 %.

Amplasamentul este în zona de terasă a râului Timiş, pe malul stâng, în incinta

îndiguită, la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina, comuna Chevereşu

Mare, jud. Timiş.

Coordonatele STEREO 70, sunt următoarele:

Pct. X Y

1 223.515,5 474.657,25

2 223.524 474.403,7

3 223.584,4 474.408,9

4 223.576,4 474.646,8

Vecinătăţile amplasamentului: în imediata apropiere a amplasamentului se găseşte o

staţie de spalare-sortare agregate minerale care are ca beneficiar tot pe SC SITE

CONSTRUZIONI SRL si care a obtinut Autorizatia de Mediu. În partea de nord-vest faţă de

amplasamentul propus, la aproximativ 1,720 m se găseşte un punct de extragere de agregate

minerale. În partea de sud-est se implementează un proiect care are ca obiectiv realizarea

unei ferme piscicole pe 32 ha.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.16/pag.69

2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului

2.3.1. Prevederi ale P.U.G.

In organizarea acestei zone s-a luat in considerare faptul ca terenul in cauza este teren

extravilan. Acest teren in suprafata totala de 14.879 mp este inscris in Cartea funciara nr.

400958 A 46/2/7/2 sat Dragsina, comuna Cheveresu Mare dupa cum urmeaza:

CF nr. 400958 Nr. topo A 46/2/7/2 Teren arabil extravilan 14.879 mp

2.3.2. Modernizarea circulaţiei

Accesul în zonă se va face pe drumul Timişoara-Buziaş, până în localitatea Dragşina şi

apoi pe drumurile de exploatare existente pe malul stâng al râului Timiş, până la perimetrul

propus.

2.4. Conectarea la infrastructura existenta – nu este cazul

Alimentarea cu gaze naturale - nu este cazul;

Alimentarea cu energie electrica – nu este cazul;

Alimentarea cu apa potabila – nu este cazul;

Telefonie - nu este cazul.

2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect

Parametru

(unitatea de

masura)

Tehnici alternative propuse de titular Consumuri /Emisii Cantitati/an

kW

Amenajare piscicola

Energie Electrica -

mc Agregate minerale 61.450

kg Deseuri menajere 1,22

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.17/pag.69

2.6. Activitati de dezafectare

Nu este cazul, deoarece terenul pe care se vor face lucrari de exploatare in cadrul

perimetrului de exploatare supus avizarii se afla in terasa pe malul stang al raului Timis si este

in proprietatea SC SITE Construzioni SRL.

3. DESEURI

In incinta amplasamentului se vor identifica urmatoarele categorii de deseuri rezultate

ca urmare a activitatii desfasurate:

deseuri menajere;

deseuri tehnologice.

3.1. Deseuri menajere

Deseuri menajere – total angajati 4

4 persoane*0,306 kg/zi persoana =1.22 kg/zi

= 435 kg/an

Unitate Productie

Personal nr. 4

Deseuri menajere kg/zi 1,22 kg/zi

tone/an 435 kg/an

3.2. Deseuri tehnologice

deseuri tehnologice - sol vegetal din copertă cod 01.01.02 - 4.463 mc.

Solul vegetal rezultate din lucrările de decopertare a terenului va fi depozitat separat.

Spatiul amenajat inseamna o suprafata de teren nivelata in incinta Statiei de sortare-spălare a

pietrişului şi nisipului, care se afla in imediata vecinatate a amplasamentului nostru. Volumul

de sol decapat va fi depozitat temporar, pana cand va fi folosit din nou la taluzarea

amenajarii.

Deşeurile metalice, din plastic si hartie (daca este cazul) – vor fi depozitate într-un

spaţiu amenajat în incinta Statiei de sortare si spalare care se afla in imediata apropiere a

amplasamentului studiat. Acestea vor fi transportate şi valorificate, periodic, prin unităţi

specializate.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.18/pag.69

In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care prin

activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii acestora in

conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu. Datele centralizate

lunar si apoi anual se trimit apoi Agentiei pentru Protectia Mediului Timis. In baza Ordonantei

de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (anexa IA si IB) aprobata cu modificari si completari prin

Legea nr. 426/2001, deseurile sunt clasificate in functie de activitatea care le genereaza,

fiecare tip de deseu fiind definit in mod individual printr-un cod.

De asemenea, in evidenta gestiunii deseurilor trebuie sa se indice si tipul de stocare,

modul de tratare, scopul tratarii, mijlocul de transport, precum si destinatia deseurilor. Aceasta

evidenta trebuie obligatoriu tinuta de o persoana de la S.C. SITE Construzioni S.R.L.

Denumire

deseu

Can

titat

ea p

reva

zuta

a f

i

gene

rata

Sta

rea

fizic

a

Cod

ul d

eseu

lui

Cod

ul

priv

ind

prin

cipa

la

prop

rieta

te

Per

icul

oasa

*

Cod

ul

clas

ifica

rii

stat

istic

e**

*

Managementul deseurilor –

cantitatea prevazuta a fi

generata (t sau mc /an)

Valorifica

ta

Eliminat

a

Ramas

a in

stoc

Sol vegetal din

decoperta

4.463 mc soli

d

010102 nu - - mc 0

Deseuri

menajere

2,44

kg/zi

soli

d

200301 nu - 0,266 0,266 0

Pe amplasamentul studiat nu sunt semnalate alte tipuri de deşeuri si nu se vor utiliza

substante toxice si periculoase.

Conform Decretului nr. 466/1979 privind regimul substantelor toxice, in cadrul viitoarei

exploatari a nisipului si pietrisului nu sunt detinute sau produse substantele prevazute in lista

anexata la prezentul decret si nici substantele farmaceutice cuprinse in Hotararea nr. 7/2003

(Separannda sau Venena).

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.19/pag.69

4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA

COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA

4.1.1. Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului

4.1.1.1. Hidrografia

Teritoriul administrativ al comunei este strabătut în partea de sud de râul Timiş ce

prezintă un regim natural de curgere cu fluctuaţii mari de debit dependente de volumul

precipitatiilor căzute în bazinul lui hidrografic.

Timisul izvoraste din Carpatii Meridionali (Muntii Semenic) si are o lungime de 244 km

pe teritoriul romanesc. Raul colecteaza apele a 150 de cursuri de apa codificate cu o lungime

a retelei hidrografice de 2. 434 km (3,1% din lungimea totala a retelei hidrografice codificate si

o densitate de 0,33 km/km2, identica cu media pe tara). Suprafata bazinului de 7.310 km2

reprezinta 3,1% din suprafata tarii. Bazinul hidrografic Timis este situat in partea de vest

(orientarea generala E-V). Cursul Timisului traverseaza Muntii Banatului - Godeanu, Tarcu si

Poiana Ruscai - intrand pe culoarul Cerna si strabatand Campia Lugojului si Campia Timisului.

Timisul ara urmatorii afluenti principali: Bistra (60 km/919 km2) si Barzava (154 km/1.

202 km2 ), cu confluenta in Serbia. Avand in vedere ca acest rau este sursa de alimentare cu

apa pentru orasele Caransebes, Lugoj si apoi Timisoara (prin directionarea debitelor pe Bega)

este urmarita cu atentie calitatea apei. Aceasta se face in 5 sectiuni de control pe cursul de

apa principal: Sadova, Amonte Caransebes, Lugoj, Sag, Graniceri si in 5 sectiuni de control pe

afluenti principali care si acestia pot influenta calitatea apei pe raul Timis. Sectiunile de control

pe afluentii principali sunt: Obreja si Voislova - Bucova paraul Bistra; Cheveresu Mare pe raul

Surgani; Brebu si Otvesti pe raul Poganis.

In vederea apararii impotriva inundatiilor a localitatilor si terenurilor aferente acestora,

raul Timis este amenajat prin indiguire si lucrari hidrotehnice pe sectorul frontiera - Costei-

Lugoj-Lugojel-Jena, judetul Timis si sectorul Sacu-Slatina Timis, judetul Caras Severin. In

conformitate cu studiile hidrologice, valorile debitelor cu diferite probabilitati de depasire pe

raul Timis in sectiunile caracteristice de pe acest sector sunt:

Raul Sectiunea de

control

Debitele maxime cu diferite

probabilitati de depasire (mc/s)

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.20/pag.69

1% 5% 10%

Timis Sag 1252 1009 675

Timis Lugoj 1225 840 670

In situatia actuala, in vederea apararii impotriva inundatiilor, raul Timis este amenajat

prin indiguire si lucrari hidrotehnice pe sectorul FRONTIERA- COSTEl - LUGOJ - LUGOJEL –

JENA (jud. TIMIS) si JENA - SLATINA TIMIS (jud. CARAS SEVERIN).

Pe teritoriul Judetului Timis, in vederea apararii impotriva inundatiilor, raul Timis este

amenajat prin indiguire si lucrari hidrotehnice pe sectorul FRONTIERA SERBIA - N.H. COSTEl

- LUGOJ - LUGOJEL - GA VOJDIA. Asigurarile de calcul si verificare pentru r. Timis

alterneaza:

Clasa a III - a si a IV - a pentru lucrarile aval de N.H.Costei;

Clasa a II - a pentru lucrarile din Municipiul Lugoj;

Clasa a IV - a pentru lucrarile amonte de Lugoj si in extravilan Lugoj - Costei.

Apararea de inundatii in bazinul hidrografic Timis se realizeaza in special prin lucrari de

indiguire, prin atenuarea viiturilor in lacurile de acumulare permanente prevazute cu volum

pentru atenuare si in acumularile nepermanente (poldere).

Un rol foarte important in atenuarea undelor de viitura o au acumularile nepermanente

(polderele): Padureni, Gad si Hitias, lucrari amplasate in aval de N.H. Costei si acumularea

nepermanenta Cadar - Duboz executata pe pr. Pogonis (afluent de stanga a r. Timis), care

controleaza varful viiturilor mai mari de 5% a raurilor Timis si Bega (prin polderul Hitias si

canalul descarcator Bega - Timis).

Pentru regimul scurgerii maxime este importanta derivatia Topolovat care dirijeaza

apele mari din Bega spre Timis, lasand ca in aval de derivatie pe canalul Bega sa se scurga

debite reduse. In cazul acumularilor Gad si Cadar - Duboz, apele sunt retinute in incinta,

respectiv lac, ele fiind evacuate in Timis dupa trecerea viiturii, astfel ca nu afecteaza debitele

maxime pe r. Timis. Raul Timis pe sectorul Lugoj - frontiera este indiguit pe ambele maluri,

distanta intre diguri variind intre 250 si 2500 m. Dupa cum se poate observa lucrarile

hidrotehnice - poldere, sunt executate in aval de localitatea Hitias (incepand cu zona de

amplasare a deversorului de ape mari al palderului Hitias - malul drept r. Timis).

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.21/pag.69

4.1.1.2. Apa freatica

Conform studiului hidrogeologic întocmit de C.N. Apele Române – Directia Apelor Banat

Timişoara, din interpretarea hartii hidrogeologice, rezulta ca directia de curgere a fluxului

subteran se face pe doua directii general NE-SV pe malul drept al Timisului si SV-NE mal

stang.

Functie de suprafata morfologica, s-au delimitat mai multe zone cu niveluri

piezometrice, astfel:

Np=0,00-2,00 m in lunca;

Np= 2,00-5,00 m terasa joasa;

Np= 5,00-10,00 m terasa superioara.

Freaticul, se dezvolta in imediata apropiere a suprafetei morfologice, in zona joasa, sau

la adincimi reduse in zona terasei inferioare.

Freaticul este constituit din formatiunile aluvionare ale Timisului si afluentilor, fiind

alcatuit din bolovanisuri si pietrisuri in proportie de pana la 80%, nisipuri medii-grosiere 17% si

nisipuri fine 3%.

Grosimea stratului freatic este cuprinsa intre 4,0 m si 6,0 m, mai mare in sectorul

aluvionar al vaii Timisului. Coperisul stratului freatic este alcatuit din prafuri argiloase

nisipoase, argile nisipoase si nisipuri prafoase cu grosimi de 1,5-2,5 m. In baza, se dispune

argila prafoasa. Nivelurile piezometrice sunt direct influentate de factorii exogeni: precipitatii,

temperatura, evapotranspiratia.

Prin pompari experimentale ale diferitolor foraje din zona, amplasate pe malurile raului

raului Timis s-au obtinut urmatorii parametri hidrogeologici:

Nivel piezometric Np = 2,30 m

Debit Q = 5.0 l/s

Denivelare s =1,0 m

Debit specific q = 5,0 l/s/m

Permeabilitate Kf = 107,6 m/zi

Raza de influenta R = 108 m

Tranmisivitatea T = 430 mp/zi

Chimismul startului freatic - Apa cantonata in freatic prezinta depasiri a limitei

exceptionale la indicatorul Fe++>1,0 mg/l.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.22/pag.69

4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabila

Bilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an)

Pro

ces

tehn

olog

ic

Sur

sa d

e ap

a

furn

izor

Con

sum

tota

l de

apa

Apa prelevata din sursa Recirculata/

reutilizata

Obs

.

Tot

al in

trar

e in

sta

tie

Con

sum

men

ajer

Consum industrial

Apa

de

la p

ropr

iul o

biec

tiv

Apa

de

la a

lte o

biec

tive

Apa

sub

tera

na

Apa

de

supr

afat

a

Compensa

rea

pierderilor

in sist

circuit

inchis

Apa

subt

eran

a

Apa

de

supr

afat

a

NU ESTE CAZUL

Pentru angajatii, apa potabila va fi distribuita in sticle de plastic.

4.1.1.4. Managementul apelor uzate

Pe amplasamentul studiat nu se vor produce ape uzate. Pentru angajatii va fi montata o

toaleta ecologica.

4.1.2. Prognozarea impactului

Avand in vedere faptul ca extractia nisipului se va face in terasa, nu in albia raului si

amplasamentul studiat se afla la 90 m de cursul de apa (raul Timis) si la aproximativ 20 m de

digul raului, nu se va descarca nici un fel de apa intr-un rau de apa de suprafata, deci

activitatea nu va avea nici un fel de impact asupra acestora.

Lucrarile de exploatare care se vor executa nu vor avea influenta negativa aupra apelor

de suprafata, respectiv raul Timis, cu respectarea metodologiei si a adancimii de exploatare.

Lucrarile de exploatare vor avea un efect direct asupra panzei freatice prin producerea la

suprafata a unui luciu de apa.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.23/pag.69

4.1.3. Masuri de diminuare a impactului

Pentru evitarea infestarii si degradarii panzei freatice va trebui sa se respecte

urmatoarele:

metodologia de exploatare;

limita de exploatare;

sensul de avansare al exploatarii;

distanta de protectie fata de mal;

material absorbant in dotare in cazul scaparilor accidentale de carburanti.

Amplasamentul studiat nu se gaseste in zona inundabila a raului Timis. Crearea unui

lac artificial in urma lucrarilor de exploatare, nu va influenta negativ lucrarile hidrotehnice

existente in zona sau pe cele care se vor proiecta in viitor. Dupa finalizarea lucrarilor de

extractie, zona va fi amenajata ca amenajare piscicola de agrement.

Modul de actionare, in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui

eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a solului si panzei freatice, este urmatorul:

Persoana care observa fenomenul (mecanici deserventi utilaje) anunta imediat

conducerea unitatii si se iau masuri imediate:

eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul sistarii

ei prin efectuarea reparatiilor curente care au cauzat scurgerile de ulei sau

motorina;

limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;

pentru situatii ce nu pot fi remediate la fata locului, se dispune si se asigura

transportul utilajelor in baze specializate de reparatii.

In momentul aparitiei unei scurgeri de carburant sau ulei, pe sol se va imprastia

materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.

Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se va transporta imediat pentru a evita ca ploile

sa antreneze poluantii pe solul care se exploateaza.

Punctele critice din cariera de unde pot proveni poluari accidentale sunt urmatoarele:

Locul de unde poate

proveni poluarea

accidentala

Cauzele posibile ale poluarii

Poluanti potentiali

Denumirea Obs.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.24/pag.69

Zona perimetru de

exploatare

scapari de ulei la utilaje

spargere rezervor

combustibil utilaje

ulei motor

motorina

Poluarea accidentala este indirecta, atat pentru panza freatica, cat si pentru sol in zona

de exploatare a agregatelor minerale. Ea poate fi produsa prin antrenare de poluanti (ulei si

motorina) prin apele meteorice.

Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale pentru

platforma utilaje este redat in tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Masura sau lucrarea Scopul Responsabilitati

1

Verificarea zilnica a

utilajelor

Evitarea scurgerii

de ulei, motorina Mecanici utilaje

2

Alimentarea ingrijita cu

motorina din canistre

metalice a utilajelor

Evitarea scurgerii

de motorina Mecanici utilaje

3

Executarea schimbului de

ulei ingrijit

Evitarea scurgerii

de ulei Mecanici utilaje

4

Interdictie reparatii utilaje pe

amplasamentul studiat

Evitarea scurgerii

de ulei Mecanici utilaje

5

Interdictie spalare utilaje si

mijloace de transport auto in

amplasamentul studiat

Evitare poluare Seful de exploatare

La constatarea unei poluari accidentale, se procedeaza la indepartarea solului afectat,

mecanic sau manual, pe suprafata si adancimea afectata, prin executia de sapaturi manuale,

adunarea materialului in gramezi, incarcarea manuala in mijloace de transport auto si

transportul materialului la o societate autorizata pentru neutralizare. Pamantul imbibat cu ulei

sau motorina se va transporta imediat pentru a evita ca ploile sa antreneze poluantii.

Utilajele sunt proprietatea SC SITE COnstruzioni SRL si se vor gasi in permanenta pe

perioada de exploatare, in zona de amplasare a amenajarii piscicole. In cazul aparitiei unei

poluari accidentale, se va folosi materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.25/pag.69

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Clima si calitatea aerului

Tipul general de climat este temperat continental moderat, la care se adauga

diversitatea conditiilor naturale. Judetul Timis este cuprins intre coordonatele 20° 16' si 22° 33'

latitudine estica si 45° 11' si 46° 11' latitudine nordica. Ca urmare a pozitiei sale geografice,

judetul Timis se incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene.

Precipitatile sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati intregistrandu-se vara.

Climatul de campie de sud in care se inscrie acesta zona are influente submediteraneene, cu

ploi de toamna si ierni blinde, cu veri secetoase. Aceasta zona se afla la interferenta maselor

de aer cu caracter continental, de origine vestica, care de cele mai multe ori ajunge aici cu un

grad ridicat de continentalizare si a celor cu caracter continental de origine estica, suferind in

plus si invazia unor mase de aer cald sudice care traveraseaza Marea Mediterana. Pregnanta

acestor tipuri de mase de aer influenteaza regimul termic si pluviometric. Astfel, in Banat este

o clima temperata, cu un grad de continentalism moderat, cu influente subtropicale, mai mult

sau mai putin accentuate pe anumite areale geografice.

Datorita diversitatii mari a reliefului, in clima Banatului s-au identificat o serie de

topoclimate specifice, acestea oglindindu-se fidel in conditiile pedogeografice si geobotanice.

Tipul topoclimatic este specific zonei de silvostepa.

Regimul climatic in comuna Cheveresu Mare si imprejurimi este urmatorul:

Temperatura

temperatura medie lunara: +20°C - 22oC;

temperatura medie lunara minima: - 1o C si - 2 °C, in ianuarie;

temperatura maxima absoluta: +40oC in iulie 1954;

temperatura minima absoluta - 35o C in ianuarie 1963.

Precipitatiile

regimul precipitatiilor ca medie multianuala: 600-700 mm;

regimul precipitatiilor ca medie lunara maxima 70-80 mm in iunie;

cantitatea maxima de precipitatii in 24 ore – 100 mm in iului 1915;

indicii hidrotermici indica o extindere a perioadei cu umiditate moderata si optima

pana in luna iulie. Perioada cu deficit de umiditate este toamna.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.26/pag.69

Vanturile

directia predominanta este nord vest 18%, est vest 12%;

calm atmosferic (50,2%).

Regimul eolian este important pentru dispersia poluantilor gazosi. Concentratia

poluantilor in partea inferioara a atmosferei este favorizata de aparitia in sezonul rece, mai

ales a inversiunilor termice, in conditiile de calm atmosferic.

4.2.2. Surse si poluanti generati

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot constitui surse

de poluare a atmosferei sunt cele legate de exploatarea nisipului si pietrisului.

Sursele de impurificare a atmosferei specifice sunt:

surse stationare nedirijate - datorita activitatii de exploatare a nisipului si pietrisului.

Singura poluare care poate sa apara este poluarea cu praf, care poate sa apara la

manevrarea agregatelor minerale. Acest lucru este mai accentuat atunci cand exista o

intensificare a vantului;

surse stationare dirijate – nu exista centrala termica proprie;

surse mobile – datorat traficului masinilor si utilajelor in zona de excavare.

Emisii de poluanti

4.2.2.1. Surse mobile

Calcului echivalarii emisiilor de noxe aferente traficului in cadrul zonei de excavare la o

functionare maxima s-a facut tinand seama de urmatoarele date:

masini intrate maxim 4;

masini iesite maxim 4;

timpul de mers in gol (stationare) 20 sec.;

durata stationarii < 1/2 ore;

lungimea maxima pana la locul maxim de exploatare a agregatelor - 250 m;

functionare utilaje de incarcare.

Utilajele care vor funcţiona în incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel,

principalele noxe eliberate în atmosferă de către acestea, fiind cele rezultate din gazele de

eşapament, şi anume:

oxizi de azot (NOx);

oxizi de sulf (SOx);

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.27/pag.69

monoxid de carbon (CO);

compuşi organici volatili (COV);

particule.

În procesul de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul Dragsina Nord pot fi

prezente următoarele surse de poluanţi pentru aer:

arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă ale utilajelor

folosite, care vor afecta calitatea aerului doar local, în perimetrul de exploatare şi pe traseul de

transport al agregatelor minerale;

● praful creat de mijloacele de excavat, încărcat şi de transport al agregatelor

minerale, în perioadele secetoase.

Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer variază în funcţie de numărul de utilaje

folosite şi timpul de funcţionare al acestora.

Concentraţiile poluanţilor pentru cantitatea de un litru motorină consumată sunt:

particule ……….…0,51 mg/l

SOX …………...….3,41 mg/l

HC (nearse)………0,15 mg/l

NO x ……………....0,62 mg/l

aldehide ………….0,11 mg/l

CO ……………......0,25 mg/l

Tinand seama de cele aratate mai sus si de factorii de emisie din metodologia Corinair–

Copert, au rezultat urmatoarele debite masice maxime orare ale principalilor poluanti care pot

fi evacuati in atmosfera din aceste surse mobile:

Denumirea sursei

POLUANT

Cantitate totala poluant

(g)

Emisii poluante ale

autovehiculelor

Monoxid de carbon 24,95

HC (nearse) 14,97

Oxizi de azot 61,88

Aldehide 10,98

SOx 340,32

Particule 50,89

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.28/pag.69

Impactul produs asupra factorului de mediu aer se referă la cantităţile de noxe ce se vor

degaja în atmosferă ca urmare a arderii combustibililor lichizi, folosiţi pentru funcţionarea

utilajelor de excavat, încărcat şi transport. Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la

incinta obiectivului şi în imediata vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în

calitatea aerului, mai ales că în afara perimetrului nu se prevăd, ca posibile, efecte de

sinergism.

Noxele emise în atmosferă datorită funcţionării utilajelor sunt formate din componenţi

gazoşi şi pulberi în suspensie. Aceste emisii nu constituie o problemă deosebită de impact

asupra mediului, dacă se ia în considerare efectul de aerare şi dispersie produs de circulaţia

activă a aerului din zonă, limitarea timpilor de funcţionare a utilajelor la strictul necesar şi

întreţinerea utilajelor la parametri optimi.

Concentraţiile poluanţilor la sursă se vor putea încadra în limitele admise prin Ordinul

MAPPM nr. 462/93. Factorul de mediu aer va fi totuşi afectat în limite admisibile de emisiile de

poluanţi efectuate prin activităţile ca se va desfăşura în cadrul perimetrului.

Activitatile de transport ale agregatelor minerale, realizate de SC SITE Construzioni

SRL, pot influenta prin urmatoarele:

mijlocele de transport vor avea capacitate considerabile si vor produce un nivel mai

ridicat de zgomote si vibratii;

prin circulatia mijloacelor de transport se vor emite in aer noxe rezultate prin arderile

combustibililor in motoarele termice.

Cantitatile de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de utilaje

folosite, caracteristicile carburantului folosit, precum si de timpul efectiv de functionare al

acestora. Prezenta unei bune circulatii a aerului in zona pe tot parcursul anului, permite

aprecierea ca va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor gazoase rezultate in

urma proceselor de combustie in motoarele termice.

Esapamentele motoarelor trebuie sa fie dirijate prin constructie (conform normelor

europene in vigoare) la o inaltime de cca. 3 m si sa fie prevazute cu filtre speciale de retinere,

care in conditiile unei folosiri corecte, sa realizeze o epurare a gazelor. Ordinul nr. 462/1993,

referitor la traficul rutier, precizeaza ca emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se

limiteaza prin conditiile tehnice prevazute la omologarea autovehicolului. Aceasta operatiune

se face la inmatricularea pentru prima data in tara a tipului respectiv de masina. De

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.29/pag.69

asemenea, aceste emisii sunt verificate periodic la inspectiile tehnice care se efectueaza

periodic pe toata durata utilizarii masinii in Romania.

4.2.2.2. Surse stationare nedirijate

Ca si surse stationare nedirijate pentru amplasamentul in cauza se poate mentiona

praful, astfel ca in perioada secetoasa prin vehicularea nisipului pe drumul de exploatare poate

sa apara praful.

Avand in vedere faptul ca zona de excavare este la distanta de aproximativ 1,1-1,3 km

de ultima casa din sat, acest lucru nu prezinta inconveniente decat personalului care lucreaza

in zona. Pentru acestia, in perioada foarte calduroasa va trebui instituit un program de lucru

special si de asemenea, tot pentru eliminarea prafului in perioadele deosebit de calduroase, va

fi necesara stropirea cu apa a drumurilor de acces.

4.2.2.3. Surse stationare dirijate - Emisii din procese de combustie

Nu este cazul.

Se poate asadar concluziona că, din punct de vedere al factorului de mediu AER, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă semnificativă de poluare.

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

Pentru studiul dispersiei noxelor provenite, în atmosferă s-a folosit modelul gaussian de

dispersie. Detaliile legate de acest model de dispersie, precum şi de programul de calcul

utilizat, sunt prezentate în continuare.

Noţiuni teoretice privind dispersia poluanţilor în aer

Dispersia efectivă a poluanţilor gazoşi sau sub formă de particule fine evacuate în

atmosferă, în apropierea solului, depinde de procesele de amestec natural pe diferite niveluri.

În principal, turbulenţa aerului este consecinţa directă a mişcărilor convective generate în

stratul limită. Acesta este stratul care conţine aproximativ 10% din masa de aer atmosferic, în

care proprietăţile de curgere sunt determinate în parte de fiecare aerodinamică a suprafeţei de

sub el, dar şi de stratificarea densităţii aerului datorită diferenţelor de temperatură, care apar

deasupra solului, în primul rând, în cursul ciclului zilnic al încălzirii şi răcirii acestuia, prin

radiaţie, dar şi datorită circulaţiei aerului din regiunile mai calde sau mai reci ale planetei.

Stratul limită este adesea denumit şi stratul de amestec sau stratul Eckman, datorită

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.30/pag.69

modificării sistematice a direcţiei de mişcare cu distanţa de la limita stratului, analogică cu

modificarea curenţilor oceanici datorită vântului – studiată de Eckman.

Complexitatea şi variaţia mişcărilor turbulente în atmosferă au o influenţă directă asupra

naturii neuniforme a distribuţiei materialelor purtate de vânt. În această privinţă sunt foarte

importante dimensiunile relative ale mişcării şi volumul de aer peste care a fost împrăştiat

materialul, în fiecare moment. De asemenea, este importantă disfuncţia între efectele de

dispersie asupra materialului evacuat în atmosferă, sub forma unui curent continuu staţionar şi

efectele în cazul unei evacuări virtual instantanee a materialului. Creşterea volumului

deasupra căreia este împrăştiată o anumită cantitate de material în suspensie, a fost privita în

mod convenţional, ca un proces de schimb analog difuziei moleculare, dar la o scară mult mai

mare, cu suprafeţe de aer în locul moleculelor.

Curentul continuu sau “pana” de efluent ce iese poate fi privită ca o succesiune de

secţiuni elementare, care se comportă într-un fel ca norii individuali. Trebuie specificat faptul

că masa de material continuu conţinută într-un asemenea element de pană, de lungime dată

paralel cu vântul, va fi invers proporţională cu viteza acestuia. Această diluţie directă, de către

vânt, apare în toate formulările teoretice pentru surse continue punctiforme, având ca efect

proporţionalitatea inversă dintre concentraţie şi viteza vântului dintr-un jet.

Dispersia transversală şi verticală pentru o secţiune de pană (care reprezintă celelalte

două dimensiuni ale volumului în care este distribuită o cantitate dată de material) cresc sub

acţiunea proceselor de distorsiune pe scară mică şi din această privinţă, dispersia penei

bidimensionale este similară cu cea tridimensională din cazul unui nor singular. O diferenţă

importantă este aceea că secţiunile penei nu sunt identice, ci deplasate neregulat datorită

fluctuaţiilor mari în curent, rezultând o mărire progresivă a frontului transversal de împrăţtiere a

materialului. Astfel, concentraţia medie produsă de o sursă punctiformă pe direcţia vântului, se

diminuează nu numai cu distanţa de la sursă, ci şi cu timpul de expunere.

Variaţia de temperatură cu înălţimea deasupra suprafeţei terestre, este definită ca

profilul temperaturii. În timpul unei zile calde, însorite, temperatura scade cu înălţimea

deasupra suprafeţei. După apus, în timpul unei nopţi senine, temperatura suprafeţei scade

rapid şi răceşte stratul adiacent, astfel că temperatura aerului creşte rapid cu înălţimea

deasupra suprafeţei, stabilind o inversiune.

Un interes special este acordat gradienrului vertical de temperatură, care apare în

mişcarea verticală a aerului (adiabatică). Acest gradient este definit ca descreşterea

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.31/pag.69

temperaturii aerului într-un proces adiabatic uscat. Neglijând termenii inerţiali şi de freacare

datorită mişcării vertical încetinite, rezultă:

0* g

z

p

unde z

p

- variaţia presiunii cu înălţimea z

- masa specifică şi g – acceleraţia gravitaţională

Variaţia temperaturii cu înălţimea este:

k

k

R

g

dz

dT 1

pentru aer cu k =1, 4; R = 282, 2 J/ kg*K şi g = 9, 81 m/s2, rezultă:

mKmFdz

dT100/4.5100/78.1

Dacă temperatura atmosferei are un gradient vertical egal cu descreşterea adiabatică a

temperaturii de -1, 78 oF/100 m, atmosfera este denumită neutră. Dacă atmosfera are un

gradient vertical mai mic decât -1, 78 oF/100 m, atmosfera este denumită instabilă şi dacă este

mai mare decât -1, 78 oF/100 m, inclusiv gradienţi pozitivi caracteristici inversiei, este stabilă.

Curgerea atmosferei pe suprafaţa Pământului este în general de natură turbulentă.

Gradienţii de temperatură pe verticală, în atmosferă, accentuează turbulenţa verticală dacă

profilul temperaturii este instabil şi diminuează turbulenţa dacă profilul temperaturii este stabil.

În concordanţă cu aceasta, dispersia noxelor evacuate în atmosferă este afectată nu numai de

curentul mediu de aer (vânt), ci şi de descreşterea temperaturii aerului în acel curent.

În cazul în care temperatura creşte cu altitudinea, avem de a face cu aşa numita

inversiune termică. Aceasta corespunde unor condiţii stabile în care orice cantitate de de aer

cald poluat aflat în apropierea solului, va fi menţinut aici, nefiind dispersat pe verticală. Există

câteva cauze ale inversiunii termice, durata lor fiind de la câteva ore la câteva zile. Ele apar

frecvent în marile metropole, având o contribuţie majoră la poluarea acelor zone.

Datorită complexităţii curgerii turbulente a aerului atmosferic, studiul acestuia a fost

orientat spre descrierea caracteristicilor sale statistice. De aceea, se presupune că mişcarea

fluidului poate fi separată într-un curent mediu, adică se pot folosi valori medii raportate la

timp, într-un anumit punct din fluid (aşa numitele medii Euler).

În practică, se au în vedere valorile medii pentru o perioadă de timp cât mai mare şi se

determină dacă variaţia acestor medii se uniformizează sau nu în timp. O asemenea

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.32/pag.69

uniformizare va exista doar dacă exista o “ întrerupere ” în variaţia totală a spectrului de valori

al debitului. Această condiţie este îndeplinită în stratul atmosferic de suprafaţă, deasupra unui

teren uniform. Deasupra unui teren neuniform sau în interiorul stratului limită, această “

întrerupere de spectru ” poate să lipsească.

Majoritatea surselor industriale sunt coşuri care cedează mediului ambient pe lângă

noxe moment de mişcare şi căldură. Înălţarea rezultantă a penei poate atinge sute de metri şi

poate ajuta substanţial diluarea componentelor penei, înainte ca aceasta să atingă solul. De

aceea, înălţarea penei e un factor important în studiul modelării difuziei.

Înălţarea penei variază nu numai cu condiţiile caracteristice ale sursei, dar şi cu

condiţiile meteorologice locale: viteza vântului, stratificarea mediului (gradientul potenţial de

temperatură) şi turbulenţa acestuia, fiind o funcţie care depinde mult de distanţa de la sursă.

Această dependenţă de distanţă a fost ignorată în primele studii empirice (de exemplu Holland

în 1953) în care înălţarea a fost considerată a fi cea mai îndepărtată observare a penei,

determinată vizual sau prin senzori comandaţi de la distanţă. Comportarea diferită a penelor

de noxe face ca pentru unele să existe modele teoretice în concordanţă cu observaţiile de

evaluare a variabilelor de control. În plus, un model simplu este mai folositor decât unul

complex, nu numai pentru aplicaţiile de difuzie, ci şi pentru interpretarea datelor

experimentale.

Modelul Gaussian de dispersie a poluanţilor în mediul ambiant

Există o multitudine de metode teoretice de prognoză a difuziei, pentru comparare cu

măsurătorile din teren şi cu experimentele de difuzie din laborator. Aceste metode includ

modele care au la bază difuzivitatea spectrală, condiţiile la limită de speţa a doua, simulările

de mişcare turbulentă şi micile perturbaţii (Briggs & Binkowski, 1985). Aceste modele necesită

în general măsurători detaliate de date meteorologice şi de turbulenţă, fie valori prognozate

ale majorităţii acestora.

Programele de bază pentru majoritatea sistemelor de modelare a calităţii aerului, atât în

SUA, cât şi în Europa, sunt cele din familia ISC (Industrial Source Complex). Acestea au la

bază modelul de dispersie gaussian, fiind capabile să calculeze concentraţia la nivelul solului

şi la o anumită înălţime deasupra solului. Acest complex de programe, adaptat pentru datele

meteorologice disponibile pentru prelucrare, constituie baza studiului de dispersie efectuat.

Calculele au fost efectuate pe axa vântului, situaţie în care concentraţiile au cele mai

mari valori, pentru toate condiţiile meteorologice posibile.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.33/pag.69


verificarea periodica a emisiilor la inspectiile tehnice care se efectueaza la

masinile si utilajele care deservesc exploatarea de agregate minerale;

folosirea unui combustibil ecologic pentru masini;

intretinerea utilajelor utilizate.

4.3. Solul

4.3.1. Caracteristicile solului

In vestul Banatului tinutul este strabatut de cursurile de apa: Bega, Timis, Pogonis,

Barzava si Caras. Depozitele litologice de suprafata, constituite din pietrisuri, nisipuri si argile,

sunt acoperite pe interfluvii cu loessuri si lehmuri. La baza loessurilor, pe interfluvii, se gasesc

strate freatice relativ continui, amplasate la adancimi ce variaza in jurul a 10 m.

SoIurile sunt in general cemoziomuri levigate, cemoziomuri levigate de faneata si

lacovisti. Orizonturile superioare ale acestora sunt in special argiloase si prafoase, iar gradul

lor de eroziune este neapreciabil.

In zona de stepa al Campiei Tisei de est, constituie parte din nord - vestul Banatului.

Tinutul este strabatut de cursurile de apa: Aranca, Bega si Timis. Litologia de suprafata este

constituita indeosebi din aluviuni argiloase si nisipoase, loessuri si luturi. Solurile sunt in

special lacovisti si crenoziomuri levigate. Orizonturile superioare ale acestora sunt argiloase

si lutoase, iar gradul lor de eroziune este in geneal slab.

4.3.2. Surse de poluare a solului

Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a

solului sunt :

♦ deseuri menajere depozitate necontrolat;

♦ scapari accidentale de carburanti pe sol.

Viitoarea exploatare este amplasata in terasa pe malul stang a raului Timis, la cca. 90

m de rau si 20 m de dig.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.34/pag.69

4.3.3. Prognozarea impactului

Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la

utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de excavatie. Aceste pierderi sunt nesemnificative

cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului.

Toate utilajele sunt in stare foarte buna de functionare si se vor alimenta cu combustibil

de la pompa de carburanti. In incinta nu se va amplasa un rezervor pentru carburanti.

Deseurile menajere vor fi depozitate in conteinere specializate si se vor colecta de catre

serviciul specializat al comunei Cheveresu Mare. Conform Avizului de Gospodarire a Apelor,

in jurul perimetrului propus pentru exploatare se va asigura o zona de protectie a malului

amenajarii piscicole cu latimea de 4 m.


Prin proiectul tehnic se impun urmatoarele restrictii pe parcursul exploatarii agregatelor

minerale din terasa in perimetrul Dragsina Nord:

se interzice executarea excavatiilor sub cota din proiect si mai ales formarea de

gropi locale;

se interzice extragerea de agregate (pietris si nisip) in afara perimetrului de

exploatare;

se interzice efectuarea de depozite in alte locuri decat in cele amenajate special.

In vederea diminuarii si chiar a eliminarii impactului asupra solului, prin proiect au fost

prevazut masuri luate in caz de scapari accidentale de combustibil pe sol.

Imprastieri/scurgeri: se vor acoperi scurgerile de carburanti cu materialul absorbant din

dotare (Cansorb sau similar). Se vor ridica diguri de pamant imprejurul suprafetelor de

depozitare pentru a controla scurgerile sau imprastierile.

Pentru prevenirea poluarii accidentale a solului, se va avea in dotare material absorbant

biodegradabil CANSORB, livrat de firma SC Envirotech Constanta.

« CANSORB » este un material absorbant a tuturor hidrocarburilor de natura organica

si uleiurilor, material realizat din fibre naturale – un anumit tip de turba – (Sphagnum Peat

Moss). Materialul are avantajul ca absoarbe produsul petrolier la nivelul « celulei » si nu « pe

exteriorul celului », cum este cazul argilei si ca urmare in timpul socurilor mecanice datorate

depozitarii intermediare, transportului si depozitarii finale nu are loc separarea materialului

absorbant de produsul petrolier absorbit.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.35/pag.69

Tipul de fibra naturala folosit contine in stare naturala 40-60 % apa (volumic) si poate

prelua, datorita structurii poroase pe care o are, inca 20-40% apa (volumic). Prin tratare,

(deshidratare – activare) la suprafata porilor interiori se formeaza o pelicula impermeabila si ca

urmare materialul rezista la absorbtia apei permitand numai absorbtia hidrocarburilor care sunt

practic « capsulate » in structura materialului.

Materialul poate fi folosit pentru prevenirea poluarii apei si solului cu produse petroliere

din urmatoarele domenii:

accidente;

industria petroliera de la extractie pina la statii de distributie carburanti;

transportul produselor petroliere;

industrie-chimie, metalurgie, grea, lacuri si vopsele, hartie, etc.

servicii – service auto, centre de reparatii utilaje de constructii, firme de reciclare

a solventilor si produselor petroliere, laboratoare, etc.

Din punct de vedere a protectiei mediului, materialul are o serie de avantaje si anume

faptul ca poate fi eliminat dupa folosire prin orice metoda fara a se polua mediul:

- poate fi depozitat controlat fara ca prin stocurile mecanice reprezentate de descarcarea

si imprastierea lui sa polueze din nou cu produse petroliere;

- poate fi folosit in procese de bioremediere a solurilor poluate cu produse petroliere

deoarece este un produs biodegradabil.

Principalele caracteristici ale materialului CANSORB sunt urmatoarele:

denumire – CANSORB – Sphagnum Peat Moss – turba tratata special scopului

utilizarii;

starea fizica – solida;

aspect – fibre de culoare maro;

pH – 3, 5- 4, 5;

densitatea in stare uscata – 60-95 g/dm;

inflamabilitatea – foarte scazuta;

temperatura de autoaprindere – 260 oC ;

stabilitatea chimica – stabil;

incompatibilitatea – este atacat de acizii puternici;

limita de expunere – 110 mg/m ca pulberi;

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.36/pag.69

probleme la contactul direct – cu piele – nu a fost semnalat un pericol; cu ochii –

la depasirea valorii mentionate mai sus pot apare stari de iritatie datorate

pulberilor; digestie – nu a fost semnalat pericol;

masuri de prevenire – nu sunt necesare a fi luate pentru piele; se va lucra cu

ochelari de protectie; nu se va depasi in spatiul de lucru valoarea mentionata mai

sus; se va proteja contra umezelii in special pentru a nu se degrada;

masuri de prim ajutor – spalarea fetei si a ochilor cu apa; scoaterea la spatii

deschise mai putin poluate;

culoare/aparenta produs-maro, particule fibroase.

Prevenirea incendiilor/exploziilor:

inflamabilitate - joasa atunci cand materialul este uscat ;

temperatura autoaprindere – 200 oC ;

produse periculoase dupa ardere – necunoscute ;

modalitate de stingere – agenti de stingere standard.

Reactivitate:

- stabilitate chimica – stabil;

- incompatibilitate – acizi puternici;

- produsi periculosi dupa descompunere - nu se cunosc.

Proprietati toxicologice:

- limita de expunere – TWA 10 mg/mc;

- contact cu pielea – nu exista risc;

- contact cu ochii-particile de praf pot cauza iritatii usoare;

- in caz de inghitire a produsului – nu se cunosc efecte adverse.

Din rezultatele obtinute in urma experimentarilor, privind capacitatea de absorbtie a

materialului se pot trage urmatoarele concluzii:

capacitatea de absorbtie a materialului analizat este in directa corelare cu

caracteristicile substantelor poluante absorbite (produse petroliere si solventi):

densitate, vascozitate, temperatura, viteza ;

capacitatea de absorbtie este:

pentru benzina: 13 g/1 g material absorbant;

pentru pacura: 12 g/1 g material absorbant;

pentru solventi: 14 g/1 g material absorbant;

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.37/pag.69

pentru uleiuri minerale: 12 g/1 g material absorbant.

capacitatea de absorbtie nu difera mult intre un timp de contact de 15 min. si unul de 30

min., diferenta fiind de 2 – 4 %. Mentionam ca la temperaturi mai mari capacitatea de

absorbtie a materialului analizat poate creste cu 15-20 %;

eficienta rezultata variaza in jurul valorii medii de 95%.

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologica

Din punct de vedere geomorfologic, zona este situata in campia de jos a raurilor Timis

si Bega, in partea centrala a unui mare complex aluvionar, a carei axa longitudinala este

constituita din raurile Timis si Bega, parte integrala din marea unitate geomorfologica a

Depresiunii Panonice

Geologic, zona este o componenta a unitatii tectonice a Depresiunii Panonice,

constituita la sfarsitul cretacicului si in neozoic, pe un fundament cristalin epi-mezozonal

fracturat si strabatut de intruziuni magmatice (granite, granodiorite). Cretacicul superior este

dispus discordant peste cristalin, alcatuit din marne si gresii. In succesiune se dezvolta

miocenul: argile, marne, gresii calcaroase. Partea superioara a miocenului o reprezinta

formatiunile panoniene cu o larga raspandire constituite din marne, argile, pietrisuri, nisipuri si

pe alocuri intercalatii gresoase.

La alcatuirea acesteia participa formatiuni de rama si fundament si depozite

sedimentare de umplutura.Formatiunile atribuite anteproterozoicului superior intra in constitutia

geologica a partii de nord si centrale a insulei cristaline. Acestea sunt constituite din sisturi

cristaline metamorfozate in conditiile faciesului amfibolitic, cu zona staurolit + disten. Din punct

de vedere petrografic,in aceste roci au fost separate cinci complexe si anume:

complexul micaceu;

complexul feldspatic;

complexul cuartos;

complexul amfibolitic;

complexul calcaros.

Proterozoic superior paleozoic

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.38/pag.69

Extremitatea sudestica a insulei cristaline este alcatuita din roci metamorfozate in

faciesul sisturilor verzi. In seria epimetamorfica s-au separat din punct de vedere mineralogic 3

complexe:

complexul sericito-cloritos;

complexul sericito-cuartitic;

complexul grafitos- calcaros.

Peste aceste formatiuni se dezvolta depozite sedimentare vechi de varsta:

Carbonifera - conglomerate, gresii si argile carbunoase;

Jurasica - calcare, gresii, microconglomerate;

Cretacica - formatiuni de flis, gresii, calcare, marno-calcare.

Acestor roci li se asociaza magmatite precambriene-paleozoice, mezozoice si

paleogene, reprezentate de diferite tipuri de granite, ofiolite, gabrouri, diorite, granodiorite si

roci filoniene.

Formatiunile sedimentare apartin Miocenului, Pliocenului si Cuaternarului.

Miocenul este reprezentat de:

depozite aquitaniene (conglomerate, gresii);

depozite badeniene (gresii calcaroase, argile verzi);

depozite sarmatiene (marne, nisipuri argiloase).

Pliocenul este reprezentat de:

depozite pannoniene (nisipuri, nisipuri argiloase, marne, argile, pietrisuri si

gresii).

Cuaternarul este reprezentat prin:

complexul nisipos argilos (pleistocen mediu), depozitele terasei inalte si

superioare, argila rosie, depozitele terasei inferioare, depozite loessoide

(pleistocen superior), aluviunile terasei joase si aluviuni recente ale luncilor

(holocen inferior si superior).

Piemonturile banatene, ocupa o larga fasie transversala intre Dunare si Mures, in

zona centrala a Banatului, constituind zona mijlocie a cursurilor de apa ce strabat aceasta

zona: Bega, Timis, Pogonis, Barzava, Caras si Nera.

Din punct de vedere morfologic, Piemonturile Banatene sunt dealuri prelungi

piemontane, constituite din depozite monoclinale sau slab cutate, intercalate cu martori de

eroziune formati din roci cristaline sau eruptive. Altitudinile lor maxime ating 500 m,

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.39/pag.69

altitudinea medie variind intre 200 ~ 250 m. In litologia depozitelor de suprafata predomina

argile, pietrisuri, nisipuri si luturi, intercalate cu foarte mici suprafete de granite sau sisturi

cristaline.

4.4.2. Seismicitatea zonei

Zonarea seismica in zona exploatarii se stabileste in functie de coeficientul Ks =0,12 si

perioada de colt Tc = 0,7 sec. Echivalenta dintre intensitatea seismica exprimata in grade

MKS, rotunjite la numere intregi si perechea de valori Ks-Ts incadreaza zona Cheveresu Mare

intr-un areal caracterizat intr-o zona seismica de calcul E, conform normativul P100-92.

4.4.3. Hidrogeologie

Pentru a pune in evidenta elementele ce determina caracteristicile regimului hidrologic,

cat si ponderea de influenta a fiecarei subzone a teritoriului Banatului, se va face o scurta

caracterizare a fiecarei subunitati fizico-geografice ce este strabatuta de raul Timis dupa cum

urmeaza:

Muntii Tarcu - Godeanu sunt amplasati in sectorul estic al Banatului, in zona

bazinelor superioare ale Bistrei si Timisului.

Litologia de suprafata a acestor munti este constituita in special din sisturi cristaline de

mezozona in Godeanu, din granite, sisturi cristaline de epizona si calcare in zona Tarcu.

Rocile cristaline din Tarcu si Godeanu, fiind foarte putin impermeabile, favorizeaza scurgerea

de suprafata. Prezenta calcarelor din Muntii Tarcu micsoreaza valorile coeficientilor de

scurgere de suprafat, favorizand scurgerea subterana si implicit, alimentarea sporita a

colectorului principal, din subteran.

Colectoarele principale ale acestor masive muntoase sunt: Timisul (Higecul) si Bistra,

rauri montane cu vai inguste si putin adancite si pante foarte mari, cuprinse intre 25 si 70

m/km. Densitatea retelei hidrografice are valori de 0,60 - 0,80 km/mp.

Muntii Semenic-Almaj constituie nodul oro-hidrografic de divergenta a raurilor

Timis, Barzava, Caras, Nera, Berzeasca, Mehadic si altele.

In Semenic, rocile de suprafata sunt indeosebi cristaline de mezozona, calcare si

granite. Rocile cristaline favorizeaza scurgerea de suprafata, iar cele calcaroase, creeaza

conditii favorabile formarii unei retele hidrografice subterane.

Masivul Poiana Rusca situat in nord-estul Banatului este drenat pe versantii

vestici de raul Bega superioara si afluenti ai Bistrei si Timisului. Litologia de

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.40/pag.69

suprafata a acestei zone muntoase este constituita din sisturi cristaline de

epizona si catazona, roci putin permeabile care favorizeaza dezvoltarea scurgerii

superficiale.

Reteaua hidrografica este caracterizata printr-o densitate de aproximativ 0,7-0,8

km/kmp, panta raurilor mai importante, nedepasind in general 15 m/km.

Depresiunea Timisului altitudinea medie a culoarului este de cca. 300 m,

fragmentarea reliefului avand valori de 500 - 700 m, panta raurilor ce strabat

depresiunile intramontane au valori care variaza in jurul a 5 m/km. Densitatea

retelei hidrografice atinge valori care raportate la altitudinea depresiunii, sunt

relativ mari, fiind cuprinse intre 0,6 si 0,7 km/kmp.

Reteaua hidrografica, formata din sectoare ale cursurilor mijlocii ale Begai, Timisului,

Pogonisului, Barzavei, Carasului si Nerei, este caracterizata printr-o densitate medie de 0,5 -

0,6 km/kmp, pante pana la aproximativ 5 m/km si vai relativ largi, cu terase, indeosebi in

cursurile mijlocii ale Begai si Timisului, cu pante mici de 1 m/km.

Tinutul de silvostepa, este treapta de relief spre vestul Banatului, la vest de

Piemonturile Banatene. Tinutul este strabatut de cursurile de apa: Bega, Timis,

Pogonis, Barzava si Caras. Inaltimile zonei scad de la aproximativ 150 m in est,

pana la mai putin de 100 m in vest. Depozitele litologice de suprafata, constituite

din pietrisuri, nisipuri si argile, sunt acoperite pe interfluvii cu loessuri si lehmuri.

La baza loessurilor, pe interfluvii, se gasesc strate freatice relativ continui,

amplasate la adancimi ce variaza in jurul a 10 m.

Raurile care traverseaza aceasta zona, au vai largi, divagante, cu albii majore mult

dezvoltate, constituind zone depresionare a caror panta longitudinala este local foarte redusa

(pana la 1 m/km). Densitatea retelei hidrografice din aceasta zona are valori relativ reduse,

de aproximativ 0,3 - 0,5 km/kmp.

Tinutul de stepa al Campiei Tisei de est constituie parte din nord - vestul

Banatului. Tinutul este strabatut de cursurile de apa: Aranca, Bega si Timis.

Litologia de suprafata este constituita indeosebi din aluviuni argiloase si nisipoase,

loessuri si luturi. Prezenta unor straturi impermeabile la mica adancime, cat si faptul ca

majoritatea raurilor mari fiind indiguite, curg la nivelul suprior al campiei formand panze

freatice la mica adancime. Reteaua hidrografica are o densitate foarte redusa, 0,1 – 0,3

km/kmp, pante reduse de 0,1 – 0,3 m/km, caracter divagant si albii majore puternic dezvoltate.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.41/pag.69

4.4.4. Impactul prognozat

Intre suprafata morfologica si primul strat acvifer al pedofreaticului se succed depuneri

cu litologie permeabila, cum sunt: umplutura de pamant argilos, praf argilos nisipos si nisip fin

prafos de indesare medie. Aceasta structura favorizeaza miscarea apei pe verticala prin

drenare.

Avand in vedere faptul ca se fac excavari de pamant de 0,3 m strat vegetal si 4,0-4,1 m

agregate minerale, se ajunge in apropierea stratului freatic. Din acest punct de vedere este

foarte important sa nu apara poluari accidentale cu carburanti.

Conform Avizului de gospodarire a apelor nr. Administratia Apele Romane Banat nr. 45

din 21 februarie 2013, in jurul perimetrului propus pentru exploatare se va asigura o zona de

protectie a malului amenajarii piscicole cu latimea de 4 m.


Masurile de diminuare a impactului asupra subsolului, prevazute in acest proiect sunt:

eliminarea scurgerilor de carburanti in activitatea de transport si exploatare;

amenajarea de locuri speciale, dotat cu pubele pentru deseurile menajere;

neexecutarea lucrarilor de exploatare sub nivelul hidrostatic;

respectarea metodologiei de exploatare si a limitei de exploatare;

asigurarea unei zone de protectie a malului amenajarii cu latimea de 4 m.

4.5. Biodiversitatea

Arealul destinat amenajării piscicole şi de agrement se suprapune în totalitate peste

ROSPA0128 Lunca Timişului, iar cu ROSCI0109 Lunca Timişului se învecinează în partea de

sud. Poziţia rampei provizorii de acces către drumul pe care se vor transporta agregatele

minerale se suprapune peste un drum existent şi totodată se încadrează în limitele

ROSCI0109 Lunca Timişului.

Ecosistemele din cadrul celor două arii naturale protejate Lunca Timişului prezintă o

alternanţă dată de ecosistemele de pădure de luncă (situate de-a lungul râului Timiş), precum

şi de pajiştile de stepă. Pădurile aflate pe teritoriul ariei natural protejate sunt în număr de 11,

după cum urmează: Pădurea Hitiaş, Pădurea Bacova, Pădurea Sârbova, Pădurea Chevereş,

Pădurea Bazoş, Pădurea Dragşina, Pădurea Unip, Pădurea Giroc, Pădurea Lighed, Pădurea

Peciu Nou, Pădurea Macedonia.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.42/pag.69

Lunca Timişului este reprezentativă pentru pădurile de şleau existente. Dintre pădurile

Europei, şleaurile au fost supuse încă de timpuriu celui mai intens proces de defrişare, iar cele

ce s-au mai păstrat sunt situate în general, în regiuni puternic antropizate, suferind modificări

accentuate sub acţiunea omului. În ceea ce priveşte modul de utilizare al terenurilor în

ROSCI0109 Lunca Timişului, conform Ord. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului

Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, situaţia se prezintă astfel: mlastini si

turbarii 4%, teren arabil 7%, pasuni 2%, alte terenuri arabile 33% si paduri de foioase 54%.

In cadrul sitului de Importanţă Comunitară ROSCI 0109 Lunca Timişului, mai mult de

50% din sit cuprinde habitate de pădure şi aproape 40% terenuri arabile.În ceea ce priveşte

modul de utilizare al terenurilor în ROSPA0128 Lunca Timişului, conform H.G. nr. 971/2011,

situaţia se prezintă astfel teren arabil (culturi) 31%, pasuni 11%, alte terenuri arabile 18 % si

paduri de foioase 20%.

Arealul viitorului amenajament piscicol şi de agrement se suprapune în totalitate peste

situl de importanţă specială avifaunistică ROSPA0128 Lunca Timişului. Acest sit de protecţie

avifaunistică are ca obiective de conservare un număr de 29 specii de păsări caracteristice

atât zonelor umede, cât si pădurilor de foioase, dar şi zonelor stepice.


Impactul PP asupra speciilor de păsări din formularul standard ROSPA0128 Lunca

Timişului se poate exprima astfel:

proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor;

proiectul are efecte pozitive asupra speciilor sau a populaţiilor, deoarece creşte

suprafaţa habitatelor umede cu 0,0111% şi se diversifică hrana;

cresc sursele de hrană în zona de implementare a PP.

Impactul PP asupra speciilor de mamifere din formularul standard ROSCI0109 Lunca



proiectul are efecte pozitive asupra speciilor sau a populaţiilor deoarece creşte

suprafaţa habitatelor umede cu 0,0111% şi se diversifică hrana;

cresc sursele de hrană în zona de implementare a PP.

Impactul PP asupra speciilor de peşti din formularul standard ROSCI0109 Lunca

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.43/pag.69



proiectul NU are impact deoarece deoarece funcţiunile şi activităţile ce se

desfăşoară respectă normele legislaţiei naţionale şi europene privitoare la

gestiunea şi calitatea apei;

proiectul NU are impact deoarece amenajarea piscicolă se populează cu specii

autohtone de peşti.

Impactul PP asupra speciilor de nevertebrate din formularul standard ROSCI0109 Lunca


proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor.

Conform studiului de evaluare adecvata intocmit de catre expert Adina Horablaga

asupra mediului avem:

Impact direct şi indirect asupra mediului: prin emisii de praf, noxe, poluare

fonică, deşeuri, construcţii, excavare, poluare accidentală cu produse chimice şi

petroliere. Impactul direct asupra mediului poate fi întâlnit numai în faza de

amenajare a ecosistemului acvatic artificial.

Vegetaţia şi fauna este perturbată în perioada de implementare a PP de poluarea

fonică, chimică, luminoasă, distrugerea unei părţi a covorului vegetal.

Perturbarea are un impact direct, dar este limitată în timp; ea este generată de lucrările

impuse în perioada de implementare a PP.Aprobarea şi implementarea PP va reduce covorul

vegetal, dar va compensa prin oferta generoasă de habitate noi.

Reducerea covorului vegetal din zona de implementare nu are efect negativ asupra

speciilor şi habitatelor de interes comunitar deoarece este slab reprezentat în zona de

implementare, iar importanţa lui din punct de vedere furajer este este mică. Acest aspect este

prezentat într-un capitol expus mai sus.

Prin caracteristicile proiectului atât în perioada de implementare cât şi de exploatare nu

se vor înregistra emisii de deşeuri industriale.

Impact pe termen lung asupra mediului este indus de ocuparea

amplasamentului, ocupare care induce o fragmentare nesemnificativă a sitului.

După integrarea ecosistemului acvatic artificial în sit, fragmentarea dispare.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.44/pag.69

Impactul asupra biodiversităţii din zona de implementare a PP este exercitat numai în

perioada de amenajare. Speciile sensibile la poluarea fonică se vor retrage în zonele

învecinate fără să încarce nişele/habitatele altor specii.

Impact pe termen scurt asupra mediului Impactul vizează numai zona de

implementare a PP şi nu va genera mortalităţi în rândul speciilor macrofaunistice,

exceptând covorul vegetal.

Speciile macrofaunistice mobile nu vor înregistra pierderi populaţionale deoarece ele

prin natura tiparelor comportamentale efectuează migraţii (de hrănire, de cuibărit, de odihnă,

de reproducere, de iernat etc.).

Oferta scăzută de habitate din zona de implementare a proiectului a indus o populare

mică cu specii de interes comunitar, astfel putem spune că impactul pe termen scurt şi lung

este nesemnificativ pentru populaţiile acestor specii, suprafata amplasamentului fiind una

redusă în raport cu suprafaţa totală a sitului.

Impact rezidual. Oferta scăzută de habitate din zona de implementare a

proiectului a indus o populare mică cu specii de interes comunitar induce un

impact rezidual redus. Totuşi preconizăm un impact rezidual minim care se

exprimă numai în perioada de amenajare a ecosistemului acvatic artificial. După

finalizarea amenajarii, impactul rezidual va disparea.

Impactul cumulativ proiectul este situat la 1,1-1,3 km de zona locuită a

localităţii Dragşina şi la 4,4 km faţă de drumul asfaltat 592. În imediata apropiere

a amplasamentului se găseşte o staţie de sortare nefuncţională (în procedură de

obţinere a autorizaţiei de mediu). În partea de nord-vest faţă de amplasamentul

propus la aprox. 1,720 m se găseşte un punct de extragere de agregate

minerale. În partea de sud-est faţă de PP se implementează un proiect care are

ca obiectiv realizarea unei ferme piscicole pe 32 ha. Impactul indus de

fragmentarea temporară a habitatelor şi perturbarea faunei prin activităţile

desfăşurate în sit este nesemnificativ.

Descrierea rezumativă a impactului:

impactul asupra populaţiei – redus, PP este amplasat la o distanţă de peste 1,1-

1,3 km faţă de prima casă care este dispusă în partea de sud;

impactul asupra sănătăţii umane - fără impact negativ asupra sănătăţii umane;

impactul asupra faunei şi florei – nu are un impact semnificativ;

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.45/pag.69

impactul asupra solului - nu existã şi nu au fost identificate surse de poluanţi

pentru sol şi subsol;

impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei – fărăr impact; nu există

surse de poluare a apelor;

impactul asupra calităţii aerului, climei – fără impact; impact temporar redus în

perioada de amenajare;

impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor – redus la nivelul zonei de implementare

a PP şi este prezent numai în perioada de amenajare;

impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus;

impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre

aceste elemente – fără impact, deoarece în zonă nu există şi nu au fost

identificate obiective ale patrimoniului istoric şi cultural;

extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor

afectate) – nu se preconizează o extindere a impactului asupra zonei geografice,

populaţiei din zonă şi din localităţile învecinate, asupra habitatelor sau a anumitor

specii, impactul general fiind unul nesemnificativ.

magnitudinea şi complexitatea impactului - impact general nesemnificativ;

probabilitatea impactului –redusă;

durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – impact redus numai în perioada

de amenajare;

natura transfrontieră a impactului – nu este cazul, dată fiind distanţa de peste 50

km până la graniţă.

4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului si protecţie a florei si faunei Masurile de reducere a impactului asupra florei si faunei au fost propuse in Studiul de

evaluare adecvata care a fost intocmit pt acest proiect.

a. Reducerea emisiilor de praf şi pulberi

respectarea normelor tehnologice din domeniul construcţiilor şi alegerea unor

tehnici de lucru care să minimalizeze eliminarea de praf, pulberi;

umectarea platformelor de parcare şi a acceselor carosabile;

utilizarea drumurilor existente şi circularea maşinilor cu viteză redusă.

b. Reducerea emisiilor noxelor de eşapament

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.46/pag.69

utilizarea de maşini şi utilaje care corespund din punct de vedere tehnic şi

respectă normele în vigoare;

c. Măsuri de eliminare a zgomotului

utilizarea de maşini şi utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic;

respectarea programului de lucru;

respectarea perioadelor de cuibărire, migraţie pentru speciile de păsări,

asigurându-se astfel păstrarea echilibrului ecologic din zonă.

d. Măsuri de reducere a deşeurilor menajere şi tehnologice

respectarea regulilor de management a deşeurilor;

încheierea unui contract cu societăţi specializate autorizate pentru preluarea

deşeurilor;

instruirea angajaţilor privind gestionarea deşeurilor pe amplasament;

titularul va ţine o evidenţa a gestiunii deşeurilor conform legislaţiei în vigoare.

e. Măsuri de reducere a poluării apei

apele uzate menajere vor fi vidanjate de o societate specializată autorizată.

f. Măsuri generale de protejare a faunei şi vegetaţiei

monitorizarea ulterioară a gradului de ocupare a ecosistemului acvatic artificial

amenajat cu specii de păsări de interes comunitar;

desfăşurarea activităţii se va face în concordanţă cu menţinerea stării de

conservare favorabilă a siturilor Natura 2000 ROSCI 0109 Lunca Timişului,

respectiv ROSPA 0128 - Lunca Timişului şi cu luarea tuturor măsurilor de

reducere a impactului asupra speciilor de interes comunitar şi a habitatelor

naturale;

se interzic lucrările de întreţinere şi reparaţii la utilajele şi mijloacele de transport

în cadrul amplasamentului;

se va respecta nivelul de zgomot maxim admis conform – STAS 10009/1988

privind „Acustica în construcţii. Acustica urbană” – limitele admisibile ale nivelului

de zgomot;

abandonarea deşeurilor de orice fel, în aria naturală protejată este strict interzisă;

popularea ecosistemului acvatic se va face numai cu specii de peşti autohtone şi

sănătoase din punct de vedere clinic;

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.47/pag.69

se va amplasa o toaletă ecologică pentru angajaţi şi se va realiza o gestionare

corespunzătoare a deşeurilor conform legislaţiei;

beneficiarul are obligaţia să încheie un contract cu o firmă specializată în

vidanjarea toaletei şi un contract cu o firmă specializată autorizată pentru

preluarea deşeurilor menajere;

în conformitate cu art. 33 din OUG nr. 57/2007, cu completările şi modificările

ulterioare, pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi

subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de păsări, şi

care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului

lor biologic;

b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere,

de hibernare şi de migraţie;

c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau

ouălor din natură;

d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

e) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau

distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în

oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

f) deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi

oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în

oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

Având la bază descrierea cu caracter şi cu fundamentare ştiinţifică pe baza datelor culese din teren, consideram că nu se impune identificarea unor măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare al acestor specii la nivelul sitului Natura 2000.

Titularul activităţii este responsabil de implementarea măsurilor de reducere a

impactului asupra mediului, iar finanţarea se va face din surse de proprii.

Legăturile proiectului cu aria protejată:

proiectul propus este situat în ROSPA0128 Lunca Timişului şi este situat la

214 m în punctul cel mai apropiat de ROSCI0109 Lunca Timișului;

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.48/pag.69

nu există ameninţări semnificative asupra populaţiilor şi habitatelor din

ariile protejate, impactul fiind indus doar de schimbarea destinaţiei terenului;

pe teritoriul propus nu există habitate folosite pentru cuibărit de către

speciile de păsări menţionate în formularul standard al sitului;

proiectul nu are impact asupra speciilor şi habitatelor din ROSCI0109

Lunca Timişului;

proiectul propus nu este necesar pentru managementul ariilor protejate

învecinate, propunerile acestuia nefiind de natură sa afecteze populaţiile

speciilor şi habitatele din ariile protejate.

Masurile de reducere a impactului asupra mediului se regasesc in tabelul de mai jos pe

ambele perioade ale proiectului, cea de executie si cea de functionare a proiectului.

Nr.

crt.

Masuri de reducere a impactului

Etapa de realizare a proiectului

Masuri de reducere a impactului

Etapa de funcţionare a proiectului

1 Respectarea condiţiilor impuse în

actele de reglementare, avizul

custodelui sau a altor

avize/acorduri obţinute, precum şi

a legislaţiei în vigoare

Respectarea condiţiilor impuse în

actele de reglementare, avizul

custodelui sau a altor

avize/acorduri obţinute, precum şi

a legislaţiei în vigoare

2 Respectarea programului de lucru Respectarea programului pentru

actvitiăţile recreative

3 Respectarea perioadei de cuibărit,

hrănire, migrare a păsărilor

Respectarea perioadei de cuibărit,

hrănire, migrare a păsărilor

4 Înlăturarea oricărui impact negativ

asupra solului, apei, aerului (ex.

scurgeri de combustibil, ulei,

depunerea necontrolată a

deşeurilor de orice fel, etc)

Respectarea activităţilor

menţionate în proiect şi anume:

recreere, agrement

5 Interzicerea oricărei forme de

recoltare, capturare, ucidere a

vreunei specii de floră sau faună

Interzicerea oricărei forme de

recoltare, capturare, ucidere a

vreunei specii de floră sau faună

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.49/pag.69

din zonă din zonă

6 Organizarea corespunzătoare şi

cronologică a activităţilor de

şantier:

-lucrări de excavare,

-lucrări de decopertare,

-lucrări de transport a agregatelor

minerale,

-lucrări de amenajare piscicolă

-popularea cu specii de peşti

Monitorizarea ulterioară a gradului

de ocupare a ecosistemului

acvatic artificial amenajat, cu

specii de păsări de interes

comunitar

7 Monitorizarea stării tehnice a

utilajelor şi maşinilor utilizate

Monitorizarea stării de sănătate a

ihtiofaunei din amenajarea

piscicolă

8 Instruirea personalului care

executa lucrarile prevazute in

proiect, referitoare la importanta

amplasamentul desemnat ca sit

Natura 2000, asigurandu-se

obiectivele de conservare al sitului

Informarea celor care viziteaza

amplasamentul cu privire la

importanta zonei desemnate ca sit

Natura 2000, mentinandu-se

statutul de conservare al sitului

9 Monitorizarea impactului asupra

speciilor de pasari, habitatelor si

cadrului natural (observatii pe

teren, fotografii)

Monitorizarea impactului asupra

speciilor de pasari, habitatelor si

cadrului natural (observatii pe

teren, fotografii)

10 Informarea institutiilor de mediu

(Agentia de Protectie a Mediului,

Garda Nationala de Mediu) cu

privire la orice incident cu impact

negativ asupra ariei naturale

protejate

Informarea institutiilor de mediu

(Agentia de Protectie a Mediului,

Garda Nationala de Mediu) cu

privire la orice incident cu impact

negativ asupra ariei naturale

protejate

11 Intezicerea pe toata durata de

realizare a proiectului a distrugerii

sau colectarii cuiburilor si oualor,

Intezicerea pe toata durata de

desfasurare a activitatii a

distrugerii sau colectarii cuiburilor

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.50/pag.69

capturarea sau omorarea puilor si

pasarilor adulte, perturbarea

pasarilor din arealul perimetrului

si oualor, capturarea sau

omorarea puilor si pasarilor

adulte, perturbarea pasarilor din

arealul perimetrului

12 Utilizarea doar a drumurilor de

acces desemnate pentru circulatia

autovehiculelor pe perimetrul ariei

naturale protejate

Utilizarea doar a drumurilor de

acces desemnate pentru circulatia

autovehiculelor pe perimetrul ariei

naturale protejate

13 Interzicerea zgomotelor

suplimentare care ar putea afecta

speciile de pasari pentru care situl

a fost desemnat sit Natura 2000 in

zona amplasamentului si cea

limitrofa acestuia

Interzicerea zgomotelor

suplimentare care ar putea afecta

speciile de pasari pentru care situl

a fost desemnat sit Natura 2000 in

zona amplasamentului si cea

limitrofa acestuia

Amenajatea ecosistemului acvatic NU se va realiza în perioada de cuibărit şi de ieşire

a puilor (mai-iulie).

4.6. Peisajul


fiind proprietate privată a SC SITE CONSTRUZIONI SRL, nr. cad. A46/2/7/4/a.


aproximativ 15.000 mp (14.879 mp). Amplasamentul este în zona de terasă a râului Timiş, pe

malul stâng, în incinta îndiguită, la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina,

comuna Chevereşu Mare, jud. Timiş.Accesul în zonă se va face pe drumul Timişoara-Buziaş,

până în localitatea Dragşina şi apoi pe drumurile de exploatare existente pe malul stâng al

râului Timiş, până la perimetrul propus.


Suprafata de teren de 14.879 mp este proprietatea SC SITE Construzioni SRL si este

identificat prin nr. cad. A46/2/7/4/a:.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.51/pag.69

Nr.crt. Utilizarea terenului

Suprafata (ha)

Inainte de

punere in

aplicare a

proiectului

Dupa

punerea in

aplicare a

proiectului Recultivata

In agricultura

Nu este cazul

1 teren arabil,

pasuni 14.879

2

3 gradini

4 Paduri

5 Drumuri

Zone construite

6 cladiri

7 platforme betonate

8 Ape

Alte terenuri

9 vegetatie plantata

10 zone verzi 879

11 Luciu de apa 14.000

12 teren nefolosit

total suprafata (ha) 14.879

4.7. Mediul social si economic

Amplasamentul viitorului obiectiv este situat la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de

localitatea Dragşina. Conform Ordinului nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de

igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, nu s-a stabilit o distanta minima

de protectie sanitara fata de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare. Distanta

fata de zonele de locuit este de aproximativ 1,1-1,3 km.

Ca importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de munca.

Acest proiect va crea in zona aproximativ 4 de locuri de munca.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.52/pag.69

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

In imediata vecinatate a amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural,

arheologic sau monumente istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

ALTERNATIVA 0 - AMPLASAMENTUL RAMANE IN SITUATIA ACTUALA. NU SE

INTERVINE ASUPRA SA

Optiunea „să nu se facă nimic” nu va duce la dezvoltarea zonei.

Varianta primara este ca amplasamentul sa ramana in starea si conditiile existente,

ALTERNATIVA 1 – EXPLOATAREA IN O TREAPTA ORIZONTALA DESCENDENTA

CU INALTIMEA MEDIE A TREPTEI DE 4,4 M

ALTERNATIVA 1 – EXPLOATAREA IN DOUA TREAPTE ORIZONTALE

DESCENDENTE CU INALTIMEA MEDIE A TREPTEI DE 2,2 M

ALEGEREA VARIANTEI OPTIME

In cele de mai jos se expun avantajele si dezavantalele celor trei variante si motivele

pentru care se opteaza pentru varianta adecvata din cele mai multe puncte de vedere.

Alternativa nr. 0 – AVANTAJE

Nu exista nici un avantaj, terenul avand functiunea actuala.

Alternativa nr. 0 – DEZAVANTAJE

Prima varianta, de a nu se interveni constructiv asupra amplasamentului este

inadecvata din ratiuni economico-sociale. Luand in considerare varianta in care

amplasamentul ar ramane in situatia actuala se prevad printr-un exercitiu logic si natural

urmatoarele consecinte:

nu se dezvolta zona din punct de vedere economic.


dezvoltarea unei zone de exploatare;

creerea unei zone de recreere ;

realizarea unei amenajari piscicole si a unui luciu de apa


din punctul de vedere al protectiei mediului: nu se intrevad modalitati de poluare

rezultata din activitate, dupa cum am prezentat deja, cu exceptia traficului;

din punctul de vedere socio-economic: nu sunt dezavantaje.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.53/pag.69


cantitatea de material extras este mai mic dar extractia se face un timp mai

indelungat.


extractia se face un timp mai indelungat ;

cantitatea de praf produsa este timp mai indelungat

Analizand cele trei alternative expuse cu avantajele si dezavantajele fiecarei, se

propune selectarea ALTERNATIVEI NR. 1.

Analiza marimii impactului

Estimarea indicilor de calitate a mediului inconjurator se face dupa scara de bonitate a

acestora, prezentata in tabelul de mai jos:

Nota de

bonitate

Valoarea

Ip

Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip = 0

Starea naturala, in echilibru

9 Ip = 0 – 0,25 Fara efecte

8 Ip = 0,25 – 0,50 Fara efecte decelabile cauzistic; mediul afectat in

limite admise nivel 1

7 Ip = 0,50 – 0,1 Mediul este afectat in limite admise nivel 2

6 Ip = 0,1 – 0,2 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele

sunt accentuate

5 Ip = 0,2 – 0,4

Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2

4 Ip = 0,4 – 0,8 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3.

Efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 0,8 – 1,2 Mediu degradat - nivel 1.

Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 1,2 – 2,0 Mediul degradat - nivel 2.

Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip > 2,0 Mediul este impropriu formelor de viata

Indicele de calitate pentru SOL/SUBSOL, VEGETATIE, FAUNA (Ic S/S,V,F)

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.54/pag.69

Factorii de mediu sol, subsol, vegetatie si fauna vor fi afectati initial de lucrarile de

exploatare a acumularii de agregate minerale, in cadrul perimetrului Dragsina, judetul Timis.

Prin lucrarile de ecologizare prevazute pe parcursul exploatarii resurselor minerale,

impactul activitatii asupra acestor factori de mediu va fi considerabil diminuat, astfel incat

afectarea mediului se va incadra in limite admise, ceea ce va corespunde unui indice de

calitate Ic S/SVF = 0.50 – 1.00.

Indice de calitate pentru APA ( Ic APA)

Avand in vedere ca din activitatea de exploatare a agregatelor minerale in cadrul

perimetrului Dragsina, judetul Timis nu vor rezulta ape uzate, estimam ca factorul de mediu

apa va fi afectat in limite admise, astfel incat valoarea indicelui de calitate va fi Ic APA = 0 –

0.25.

Indicele de calitate pentru AER ( Ic AER )

Intreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto pentru a se asigura o limitare a noxelor

evacuate în atmosferă în urma funcţionării motoarelor şi a efectuării transportului de agregate

minerale. Va trebui sa se menţina în stare bună toate drumurile de acces si va trebui sa se

stropeasca ori de câte ori va fi nevoie drumul pe traseul de transport al agregate minerale

utile. Din cele prezentate in documentatie, rezulta ca factorul de mediu aer va fi afectat in

limite admise Indicele de calitate Ic AER = 0,5 – 1.00.

Indicele de calitate pentru ASEZARI UMANE ( Ic AS.UM )

Datorita faptului ca cele mai apropiate asezari umane se afla la distanta de aprox. 1,1-

1,3 km fata de exploatare, acestea vor fi afectate in limite admise, astfel incat valoarea

indicelui de calitate va fi Ic AS.UM =0.00- 0.25 .

Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor

de mediu se face utilizand “Scara de bonitate a indicelui de poluare”, atribuind notele de

bonitate corespunzatoare valorii fiecarui indice de calitate calculat in tabelul de mai jos:

FACTORI DE MEDIU Ic Nb

AER 0,5 – 1,0 8

APA 0 – 0,25 9

SOL/SUBSOL 0,5 – 1,0 8

VEGETATIE, FAUNA 0.50 – 1.00 8

ASEZARI UMANE 0.25 – 0,50 9

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.55/pag.69

Din analiza notelor de bonitate, se pot trage urmatoarele concluzii:

factorul de mediu SOL/SUBSOL, VEGETATIE SI FAUNA va fi afectat in limite

admise, nivel 1;

factorul de mediu APA va fi afectat in limite admise, nivel 0;

factorul de mediu AER va fi afectat in limite admise, nivel 1;

factorul de mediu ASEZARI UMANE va fi afectat in limite admise, nivel 0.

Calculul indicelui de poluare globala

Pentru simularea efectului sinergic al poluantilor, utilizand Metoda ilustrativa V.

Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiti factorilor de mediu, se

construieste o diagrama. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura geometrica

regulata, inscrisa intr-un cerc cu raza egala cu 10 unitati de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global are la baza exprimarea cantitativa a starii de

poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globala I.P.G.

Acest indice rezulta din raportul dintre starea ideala si si starea reala Sr a mediului.

Metoda grafica, propusa de V. Rojanski, consta in determinarea indicelui de poluare

globala prin raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala si suprafata ce reprezinta

starea reala, adica:

I.P.G = Si / Sr

unde:

Si = suprafata starii ideale a mediului;

Sr = suprafata starii reale a mediului;

Pentru I.P.G. = 1 – nu exista poluare

Pentru I.P.G. > 1 – exista modificari de calitate a mediului.

Pe baza valorii I.P.G., s-a stabilit o scara privind calitatea mediului:

IPG = 1 - mediu natural, neafectat de activitatea umana;

IPG = 1 - 2 - mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile;

IPG = 2 - 3 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort

formelor de viata.

IPG = 3 - 4 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de tulburari formelor

de viata.

IPG = 4 - 6 - mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.

IPG = peste 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viata.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.56/pag.69

Din figura geometrică rezultă că, pentru cele 5 elemente ale mediului: Si = 2.800 mmp

şi Sr = 1.848 mmp.

Rezultă, deci, că:

IPG = Si : Sr = 2.800 : 1.889 = 1,482

Din evaluarea impactului global asupra factorilor de mediu rezultă că mediul este

afectat de activităţile din perimetrul Dragsina terasa în limite admisibile.

IPG = 1,482 2

În concluzie, impactul produs de exploatarea agregatelor minerale – perimetrul

Dragsina terasa, judeţul Timis – este redus şi are efecte locale, previzibile în perioada de exploatare şi dupa exploatare se creaza un spatiu de recreere pentru pescuitul recreativ.

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea mediului în perioada de realizare a proiectului: se regăseşte în tabelul

de mai jos. Calendarul de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,

în perioada de realizare a proiectului este redat mai jos:

Nr.

crt.

Denumire măsură Responsabil Perioada Sursa de

finanţare

1 Respectarea

condiţiilor impuse

în actele de

reglementare,

avizul custodelui

sau a altor

avize/acorduri

obţinute, precum şi

a legislaţiei în

vigoare

Titularul proiectului

si dirigintele de

santier

Pe perioada de

realizare a

proiectului, 36 luni

Surse proprii

de finanţare

2 Respectarea

programului de

lucru


si dirigintele de

santier

Pe perioada de

realizare a


Surse proprii

de finanţare

3 Respectarea Titularul proiectului Aprilie-mai-iunie Surse proprii

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.57/pag.69

perioadei de

cuibărit, hrănire,

migrare a păsărilor

si dirigintele de

santier

Septembrie-

octombrie

de finanţare

4 Înlăturarea oricărui

impact negativ

asupra solului,

apei, aerului (ex.

scurgeri de

combustibil, ulei,

depunerea

necontrolată a

deşeurilor de orice

fel, etc)


si dirigintele de

santier

Pe perioada de

realizare a


Surse proprii

de finanţare

5 Interzicerea

oricărei forme de

recoltare,

capturare, ucidere

a vreunei specii de

floră sau faună din

zonă


si dirigintele de

santier

Pe perioada de

realizare a


Surse proprii

de finanţare

6 Organizarea

corespunzătoare şi

cronologică a

activităţilor de

şantier:

-lucrări de

excavare,

-lucrări de

decopertare,

-lucrări de transport

a agregatelor

minerale,


şi dirigintele de

şantier

Pe perioada de

realizare a


Surse proprii

de finanţare

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.58/pag.69

-lucrări de

amenajare

piscicolă

-popularea cu

specii de peşti

7 Monitorizarea stării

tehnice a utilajelor

şi maşinilor utilizate

Titularul proiectului Conform

verificărilor tehnice

specifice utilajelor

şi maşinilor utilizate

Surse proprii

de finanţare

8 Instruirea

personalului care

executa lucrarile

prevazute in

proiect, referitoare

la importanta

amplasamentul

desemnat ca sit

Natura 2000,

asigurandu-se

obiectivele de

conservare al

sitului


şi Dirigintele de

şantier

Pe perioada de

realizare a


Surse proprii

de finanţare

9 Monitorizarea

impactului asupra

speciilor de pasari,

habitatelor si

cadrului natural

(observatii pe

teren, fotografii)


şi specialistul

contractat de titular

in acest sens

Mai-iunie

Octombrie-

noiembrie

Surse proprii

de finanţare

10 Informarea

institutiilor de

mediu (Agentia de


şi Dirigintele de

şantier

Pe perioada de

realizare a


Surse proprii

de finanţare

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.59/pag.69

Protectie a

Mediului, Garda

Nationala de

Mediu) cu privire la

orice incident cu

impact negativ

asupra ariei

naturale protejate

11 Intezicerea pe

toata durata de

realizare a

proiectului a

distrugerii sau

colectarii cuiburilor

si oualor,

capturarea sau

omorarea puilor si

pasarilor adulte,

perturbarea

pasarilor din

arealul perimetrului


şi Dirigintele de

şantier

Pe perioada de

realizare a


Surse proprii

de finanţare

12 Utilizarea doar a

drumurilor de

acces desemnate

pentru circulatia

autovehiculelor pe

perimetrul ariei

naturale protejate


şi Dirigintele de

şantier

Pe perioada de

realizare a


Surse proprii

de finanţare

13 Interzicerea

zgomotelor

suplimentare care

ar putea afecta


şi Dirigintele de

şantier

Pe perioada de

realizare a


Surse proprii

de finanţare

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.60/pag.69

speciile de pasari

pentru care situl a

fost desemnat sit

Natura 2000 in

zona

amplasamentului si

cea limitrofa

acestuia

Monitorizarea mediului în perioada de funcţionare a proiectului: se regăseşte în

tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Denumire

măsură

Responsabi l Perioada Sursa de

finanţare

1 Monitorizarea

ulterioară a

gradului de

ocupare a

ecosistemului

acvatic artificial

amenajat, cu

specii de păsări

de interes

comunitar

Titularul

proiectului şi

personalul de

specialitate

contractat în

acest sens

Aprilie-mai,

respectiv

octombrie-

noiembrie timp

de 2 ani

Surse proprii

de finanţare

2 Monitorizarea

stării de sănătate

a ihtiofaunei din

amenajarea

piscicolă

Titularul

proiectului şi

personalul de

specialitate

contractat în

acest sens

Martie-mai

respectiv

septembrie-

octombrie,

anual

Surse proprii

de finanţare

3 Respectarea

condiţiilor impuse

în actele de

Titularul

proiectului

Pe toata

perioada de

functionare a

Surse proprii

de finanţare

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.61/pag.69

reglementare,

avizul custodelui

sau a altor

avize/acorduri

obţinute, precum

şi a legislaţiei în

vigoare

proiectului

4 Respectarea

programului

pentru actvitiăţile

recreative

Titularul

proiectului

Pe toata

perioada de

functionare a

proiectului

Surse proprii

de finanţare

5 Respectarea

perioadei de

cuibărit, hrănire,

migrare a

păsărilor

Titularul

proiectului

Aprilie-mai-iunie

Septembrie-

octombrie

Surse proprii

de finanţare

6 Respectarea

activităţilor

menţionate în

proiect şi anume:

recreere,

agrement

Titularul

proiectului

Pe toata

perioada de

functionare a

proiectului

Surse proprii

de finanţare

7 Interzicerea

oricărei forme de

recoltare,

capturare,

ucidere a vreunei

specii de floră

sau faună din

zonă

Titularul

proiectului

Pe toata

perioada de

functionare a

proiectului

Surse proprii

de finanţare

8 Informarea celor

care viziteaza

Titularul

proiectului

Pe toata

perioada de

Surse proprii

de finanţare

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.62/pag.69

amplasamentul

cu privire la

importanta zonei

desemnate ca sit

Natura 2000,

mentinandu-se

statutul de

conservare al

sitului

functionare a

proiectului

9 Monitorizarea

impactului

asupra speciilor

de pasari,

habitatelor si

cadrului natural

(observatii pe

teren, fotografii)

Titularul

proiectului şi

personalul de

specialitate

contractat în

acest sens

Mai-iunie

Octombrie-

noiembrie

Surse proprii

de finanţare

10 Informarea

institutiilor de

mediu (Agentia

de Protectie a

Mediului, Garda

Nationala de

Mediu) cu privire

la orice incident

cu impact negativ

asupra ariei

naturale protejate

Titularul

proiectului

Pe toata

perioada de

functionare a

proiectului

Surse proprii

de finanţare

11 Intezicerea pe

toata durata de

desfasurare a

activitatii a

Titularul

proiectului

Pe toata

perioada de

functionare a

proiectului

Surse proprii

de finanţare

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.63/pag.69

distrugerii sau

colectarii

cuiburilor si

oualor,

capturarea sau

omorarea puilor

si pasarilor

adulte,

perturbarea

pasarilor din

arealul

perimetrului

12 Utilizarea doar a

drumurilor de

acces

desemnate

pentru circulatia

autovehiculelor

pe perimetrul

ariei naturale

protejate

Titularul

proiectului

Pe toata

perioada de

functionare a

proiectului

Surse proprii

de finanţare

13 Interzicerea

zgomotelor

suplimentare

care ar putea

afecta speciile de

pasari pentru

care situl a fost

desemnat sit

Natura 2000 in

zona

amplasamentului

Titularul

proiectului

Pe toata

perioada de

functionare a

proiectului

Surse proprii

de finanţare

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.64/pag.69

si cea limitrofa

acestuia

7. SITUATII DE RISC

Atat in perioada de executie a lucrarilor de exploatare, cat si in perioada de amenajare a

terenului, poate exista posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra

mediului, generat de diferitele activitati care se desfasoara pe amplasament.

Din activitatea desfasurata in perimetrul de exploatare, vor rezulta agregate naturale cum

sunt pietrisul si nisipul. Acestea, fiind produse naturale, netoxice si nu prezinta pericol pentru

mediul inconjurator si sanatatea populatiei.

In urma activitatilor enumerate mai sus, pot rezulta impacturi semnificative asupra

calitatii solului, vegetatiei si faunei. Insa, daca vor fi respectate masurile de protectie pentru

fiecare factor de mediu, asa cum au fost ele mentionate in prezentul raport la studiul de

evaluare a impactului asupra mediului, impactul acestor activitati nu va fi semnificativ asupra

factorilor de mediu.

In ceea ce priveste sistemul de masuri ce sunt necesare pentru prognozarea,

avertizarea si alarmarea populatiei in caz de poluare accidentala se va intocmi un plan de

interventii la poluari accidentale.

Instalatii industriale cu risc major

In vecinatatea perimetrului de exploatare nu sunt identificate instalatii industriale cu risc

major.Instalatii care intra sub incidenta Directivei Consiliului 96/82/CE, transpusa si

implementata prin HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in

care sunt implicate substante periculoase, nu sunt identificate pe distante de 5,0 km fata de

perimetrul de exploatare Dragsina, judetul Timis.

Măsuri de prevenire a accidentelor Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor desfasurate

in cadrul perimetrului de exploatare Dragsina, judetul Timis, este necesara adoptarea

urmatoarelor masuri:

urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii rezervoarelor de

carburanti pentru mijloacelr de transport si utilajele folosite;

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.65/pag.69

verificarea, inainte de intrarea in lucru, a utilajelor si mijloacelor de transport, daca

acestea functioneaza la parametri optimi si daca nu exista eventuale defectiuni care

ar putea conduce la scurgeri de combustibili;

verificarea, la perioade normate, daca utilajele functioneaza la parametri optimi;

pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente, se vor

intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare, echipele,

dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident;

actionarea imediata in caz de accidente a autoritatilor abilitate si luarea de masuri

pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate;

realizarea de semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele de lucru;

realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, in special a celor privind

regimul de viteze si prioritati, amplasate astfel încât să permită participantilor la trafic

să le perceapă si să actioneze;

implementarea unui sistem de apel urgenta in scopul asigurarii posibilitatii de

transmitere de informatii cu caracter de urgenta, precum accidentele.

8. LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOR

OCUPATE TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR AFECTATE DE

LUCRARI

Dupa terminarea lucrarilor de exploatare, se vor executa lucrari pentru reabilitarea

suprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la o stare naturala sau la o stare la care

sa poata fi utilizate conform lucrarilor proiectate, cum ar fi:

retragerea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport;

evacuarea de pe amplasamentul studiat a tuturor deseurilor;

nivelarea terenului;

realizarea amenajarii piscicole;

folosirea solului vegetal care a fost depozitat in apropierea perimetrului la lucrarile

de sistematizare pe verticala;

lucrari de inierbare si amenajare peisagistica;

popularea luciului de apa cu pesti. Materialul biologic achiziţionat în vederea

populării va fi însoţit de un certificat sanitar veterinar care va atesta starea de

sănătate. Materialul biologic va fi procurat din unitati specializate autorizate in acest

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.66/pag.69

sens. Achiziţionarea materialul biologic (Sander lucioperca – şalău; Cyprinus

carpio – crap; Carassius gibelio – caras; Ctenopharyngodon idella - amurul alb;

Aristichthys nobilis – novac; Hypophthalmichthys molitrix – sânger) se va face în

baza unei norme de populare.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Denumire proiect: Amenajare piscicolă şi de agrement prin excavare agregate

naturale

Societatea SC SITE Construzioni SRL cu sediul in localitatea Dragsina, jud. Timis,

inregistrata cu nr. de ordine la registrul comertului J35/1986/2004 are ca activitate secundara

‘’Extractia pietrisului si nisipului’’ si de asemenea activitatea de ‘’Servicii anexe pentru extractia

mineralelor”’. Luand in considerare cele de mai sus, SC SITE Construzioni prevede realizarea

unei amenajări piscicole şi de agrement prin excavare agregate naturale, în extravilanul

localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş, pe teren proprietate privată (SC S.I.T.E.

CONTRUZIONI SRL) pe o suprafaţă de aproximativ 15.000 mp (14.879 mp).

În urma lucrărilor de excavare în incinta creată, se va acumula un volum de apă de

17.000 mc, la o adâncime de aproximativ 1,8-2 m faţă de cota minimă (88.50 mdMN)

progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării. Lucrările pentru amenajarea piscicolă

constau în lucrări de excavaţii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum minim de apă

(captarea primului strat freatic).

După exploatarea agregatelor naturale, amenajarea piscicolă a fi populată cu câteva

specii de peşti:

Sander lucioperca – şalău;

Cyprinus carpio – crap;

Carassius gibelio – caras;

Ctenopharyngodon idella - amurul alb;

Aristichthys nobilis – novac;


Destinaţia amenajării va fi exlusiv pescuit recreativ. Nu vor exista alte instalaţii specifice

acvaculturii.



Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.67/pag.69


aproximativ 15.000 mp (14.879 mp) structurată astfel: teren arabil 85-90% si păşune 10-15%.

Amplasamentul este în zona de terasă a râului Timiş, pe malul stâng, în incinta îndiguită, la

aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina, comuna Chevereşu Mare, jud. Timiş.

Obiectivul proiectului constă în realizarea unei amenajări piscicole şi de agrement prin

excavarea de resurse naturale, în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud.

Timiş, pe teren proprietate privată a SC S.I.T.E. CONSTRUZIONI SRL, nr. cad. A46/2/7/4/a.

În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 487/19.07.2011, Certificatul de

Urbanism nr. 7/14.03.2012 şi Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 194/4.08.2010, care a expirat

si apoi a fost emis Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 45/21.02.2013.

Avand in vedere faptul ca extractia nisipului se va face in terasa, nu in albia raului si

amplasamentul studiat se afla la 90 m de cursul de apa (raul Timis) si la aproximativ 20 m de

digul raului, nu se va descarca nici un fel de apa intr-un rau de apa de suprafata, deci

activitatea nu va avea nici un fel de impact asupra acestora.

Lucrarile de exploatare care se vor executa nu vor avea influenta negativa aupra apelor

de suprafata, respectiv raul Timis, cu respectarea metodologiei si a adancimii de exploatare.

Lucrarile de exploatare vor avea un efect direct asupra panzei freatice prin producerea la

suprafata a unui luciu de apa.

Zonarea seismica in zona exploatarii se stabileste in functie de coeficientul Ks =0,12 si

perioada de colt Tc = 0,7 sec. Echivalenta dintre intensitatea seismica exprimata in grade

MKS, rotunjite la numere intregi si perechea de valori Ks-Ts incadreaza zona Cheveresu Mare

intr-un areal caracterizat intr-o zona seismica de calcul E, conform normativul P100-92.

Arealul destinat amenajării piscicole şi de agrement se suprapune în totalitate peste

ROSPA0128 Lunca Timişului, iar cu ROSCI0109 Lunca Timişului se învecinează în partea de

sud. Poziţia rampei provizorii de acces către drumul pe care se vor transporta agregatele

minerale se suprapune peste un drum existent şi totodată se încadrează în limitele

ROSCI0109 Lunca Timişului.

Arealul viitorului amenajament piscicol şi de agrement se suprapune în totalitate peste

situl de importanţă specială avifaunistică ROSPA0128 Lunca Timişului. Acest sit de protecţie

avifaunistică are ca obiective de conservare un număr de 29 specii de păsări caracteristice

atât zonelor umede, cât si pădurilor de foioase, dar şi zonelor stepice.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.68/pag.69

Având la bază descrierea cu caracter şi cu fundamentare ştiinţifică pe baza datelor culese din teren, consideram că nu se impune identificarea unor măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare al acestor specii la nivelul sitului Natura 2000.

Titularul activităţii este responsabil de implementarea măsurilor de reducere a

impactului asupra mediului, iar finanţarea se va face din surse de proprii.

Legăturile proiectului cu aria protejată:

proiectul propus este situat în ROSPA0128 Lunca Timişului şi este situat la

214 m în punctul cel mai apropiat de ROSCI0109 Lunca Timișului;

nu există ameninţări semnificative asupra populaţiilor şi habitatelor din

ariile protejate, impactul fiind indus doar de schimbarea destinaţiei terenului;

pe teritoriul propus nu există habitate folosite pentru cuibărit de către

speciile de păsări menţionate în formularul standard al sitului;

proiectul nu are impact asupra speciilor şi habitatelor din ROSCI0109

Lunca Timişului;

proiectul propus nu este necesar pentru managementul ariilor protejate

învecinate, propunerile acestuia nefiind de natură sa afecteze populaţiile

speciilor şi habitatele din ariile protejate.

Amplasamentul viitorului obiectiv este situat la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de

localitatea Dragşina. Conform Ordinului nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de

igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, nu s-a stabilit o distanta minima

de protectie sanitara fata de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare. Distanta

fata de zonele de locuit este de aproximativ 1,1-1,3 km.

Ca importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de munca.

Acest proiect va crea in zona aproximativ 4 de locuri de munca. In imediata vecinatate a

amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente

istorice.

În concluzie, impactul produs de exploatarea agregatelor minerale – perimetrul

Dragsina terasa, judeţul Timis – este redus şi are efecte locale, previzibile în perioada de exploatare şi dupa exploatare se creaza un spatiu de recreere pentru pescuitul recreativ.

Beneficiar: S.C.

SITE CONSTRUZIONI

SRL


Data: MARTIE 2013

Pag.69/pag.69

Dupa terminarea lucrarilor de exploatare, se vor executa lucrari pentru reabilitarea

suprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la o stare naturala sau la o stare la care

sa poata fi utilizate conform lucrarilor proiectate, cum ar fi:

retragerea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport;

evacuarea de pe amplasamentul studiat a tuturor deseurilor;

nivelarea terenului;

realizarea amenajarii piscicole;

folosirea solului vegetal care a fost depozitat in apropierea perimetrului la lucrarile

de sistematizare pe verticala;

lucrari de inierbare si amenajare peisagistica;

popularea luciului de apa cu pesti. Materialul biologic achiziţionat în vederea

populării va fi însoţit de un certificat sanitar veterinar care va atesta starea de

sănătate. Materialul biologic va fi procurat din unitati specializate autorizate in acest

sens. Achiziţionarea materialul biologic (Sander lucioperca – şalău; Cyprinus

carpio – crap; Carassius gibelio – caras; Ctenopharyngodon idella - amurul alb;

Aristichthys nobilis – novac; Hypophthalmichthys molitrix – sânger) se va face în

baza unei norme de populare.

Intocmit,

Dr. ing. Elena Melania Savescu

Expert auditor principal

S.C. Data: SITE CONSTRUZIONI MARTIE 2013 SRLapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of S.C. Data: SITE CONSTRUZIONI MARTIE 2013 SRLapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...