Savu Mirela 30 - · PDF fileAplicatii An I 2012 – Stagiu Expert Contabil Savu Mirela ....

2

Cuprins

1. Studiu de caz privind ambalajele. ......................................................................................................... 4

2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare. ............................................... 4

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor. ....................................................................................... 5

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor. .............................................................. 6

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu. ................................................ 10

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie................................................... 13

7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie. ...................................................... 15

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu. ................................................ 18

9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor. ........................................... 22

10. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor in sistem second-hand. ..................................... 25

11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie. ............................................................ 30

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet. ........................................................................ 30

13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar. ............................................................ 32

14. Studiu de caz privind importul de stocuri. ............................................................................................ 34

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri. ............................................................................................ 35

16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision. .............................................. 38

17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare. ..................................................................... 38

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti. ............................................................ 40

19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti. ..................................................................... 40

20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedare de comision. .................................................... 42

21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar. .......................................................................... 43

22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar. ....................................................................... 44

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din

evidenta contabila. ..................................................................................................................................... 45

24. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de

forta majora. ............................................................................................................................................... 47

25. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de

masa. ........................................................................................................................................................... 47

26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii. ..................................................................... 48

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit. .......................................................... 49

3

28. Studiu de caz privind evaluarea creantelor si datoriilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului

financiar. ..................................................................................................................................................... 50

29. Studiu de caz privind impozitul pe profit. ............................................................................................. 51

30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol. ...................................................................................... 52

4

1. Studiu de caz privind ambalajele.

Societatea A obtine produse finite din productie proprie la costul de 70 000 lei. Acestea vor fi

utilizate ulterior ca ambalaje. Se caseaza ambalaje in valoare de 50000 lei.

- obtinerea de produse finite (bon de predare):

345 = 711 70 000 lei

Produse finite Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse

• transferul produselor finite in categoria ambalajelor (aviz de insotire, nota de

receptie):

381 = 345 70 000 lei

Ambalaje Produse finite

• casarea ambalajelor conform proces verbal de casare:

608 = 381 50 000 lei

2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si

financiare.

Societatea B a negociat cu furnizorul sau de materii prime o reducere de 10% ori de cate ori

achizitioneaza o cantitate mai mare 150 buc la o singura comanda. Societatea comanda 300 buc

la pret unitar de 100 lei/buc. Prezentati inregistrarile contabile ce sa fac atat la vanzator cat si

la comparator.

Reducerea acordata este remiza (o reducere comerciala acordata la momentul facturarii ea nu se evidentaza distinct in inregistrarile contabile. Pret de baza: 300 buc * 100 lei = 30 000 lei Reducere acordata de 10%: 30 000 lei * 10% = 3 000 lei. Valoare neta: 27 000 lei

5

La cumparator:

% = 401 Furnizori 33 480 lei

301 Materii prime 27 000 lei

4426 TVA deductibila 6 480 lei

La vanzator:

4111 Clienti = % 33 480 lei

701 Venituri din vanzare marfa 27 000 lei

4427 TVA colectata 6480 lei

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.

La sfarsitul exercitiului N, intreprinderea C detine un stoc de marfuri achizitionat la costul

de 150 000 lei. Se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut la pretul de 140 000 lei si ca cheltuielile

ocazionate de vanzare se vor ridica la 20 000 lei. La sfarsitul exercitiului N+1, pretul de

vanzare estimate este de 200 000 lei, iar costurile de vanzare estimate sunt de 40 000 lei.

Se estimeaza valoarea realizabila neta si se procedeaza la inregistrarea unei ajustari de valoare:

Costul activului = 150 000 lei

Valoarea realizabila neta = 140 000 – 20 000 = 120 000 lei

Ajustarea de valoare = 150 000 lei – 120 000 lei = 30 000 lei

6814 = 397 30 000 lei

Chelt. de exploatare Ajustari pentru privind ajustarile pentru deprecierea marfurilor deprecierea activelor circulante

Aplicatii An I 2012 – Stagiu Expert Contabil Savu Mirela

6

In exercitiul N+1: La sfarsitul exercitiului N+1 se aplica din nou regula prudentei:

Costul activului = 150 000 lei.

Valoarea realizabila neta = 200 000 lei – 40 000 lei = 160 000 lei

Valoarea relizabila neta > costul initial => activul va fi adus in bilant la costul initial

Depreciere contabilizata anterior = 30 000 lei

Deprecierea existent la sfarsitul exercitiului N+1 = 0 lei

Rezulta ca trebuie reluata deprecierea constata la sfarsitul exercitiului N:

397 = 7814 30 000 lei

Ajustari pentru Venituri din ajustari pentru deprecierea marfurilor deprecierea activelor circulante Se observa ca valoarea activului este dusa la valoarea pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi

depreciat in trecut, conform principiului prudentei. Plusul de valoare nu se contabilizeaza din

prudenta.

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.

Societatea D are ca si activitate comertul cu vin in magazin de specialitate (crama). Cumpara

marfa vrac (in butoaie) de la Institutul de cercetare si il vinde la pet-uri (2l, 5l). Care este

monografia pentru aceasta activitate pe de o parte si cum se inregistreaza marfa (vinul) data de

patron drept mostra pentru clienti (de exemplu, a dat un pet de 2 litri cu vin unui patron de la o

pensiune, pentru ca acesta sa se convinga de calitatea produsului), cum se scad aceste mostre

din gestiune, cum se inregistreaza in contabilitate?

Evidenta bunurilor de natura stocurilor se efectueaza respectand urmatoarele reglementari :

- Ordinul 3055/2009, Reglementari Contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor

Economice Europene;

- Ordinul 3512/2008, Normele Metodologice de intocmire si utilizare a documentelor

financiar-contabile;

- Legea 571/2003, Codul Fiscal .

In conformitate cu art. 154 din Ordinul 3055/2009 , Reglementari Contabile conforme cu

Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, marfurile si ambalajele sunt cuprinse in

categoria stocurilor care sunt active circulante. Ambalajele, includ ambalajele refolosibile,

achizitionate sau fabricate, destinate produselor vândute si care in mod temporar pot fi pastrate



7

de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte.

La data intrarii in unitate bunurile se evalueaza la costul de achizitie. (art. 51).

Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu

exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile

de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor

respective.

In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu

obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.

La data iesirii din entitate sau la darea in consum (art. 61) , bunurile se evalueaza si se scad din

gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate.

La iesirea din gestiune a stocurilor , acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin

aplicarea uneia din urmatoarele metode:

a)metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;

b)metoda costului mediu ponderat - CMP;

c)metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.

Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului

permanent sau a inventarului intermitent.

Inventarul intermitent nu se utilizeaza in comertul cu amanuntul in situatia in care se aplica

metoda global-valorica.

In comertul cu amanuntul se utilizeaza, de regula, metoda pretului cu amanuntul, pentru a

determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si

pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.

In aceasta situatie, costul bunurilor vândute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din

pretul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vânzare presupune recalcularea

marjei brute.

In conformitate cu Normele Metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-

contabile, Ordinul 3512/2008 contabilitatea analitica a bunurilor se poate tine pe baza uneia

dintre urmatoarele metode:

- operativ-contabila,

- cantitativ-valorica,

- global-valorica.

Metoda operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor prime,

materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,

produselor finite, produselor reziduale, marfurilor si ambalajelor.

Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime,


8

materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,

produselor finite, produselor reziduale, marfurilor, animalelor si ambalajelor.

Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor

din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite

la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protectie in

folosinta, precum si a altor categorii de bunuri.

Pretul cu amanuntul = costul de achizitie + adaosul comercial + TVA neexigibila

Inregistrari contabile:

La achizitia marfurilor (vin) :

% = 401 Furnizori

371 Marfuri

4426 TVA deductibil

Evidentierea si inregistrarea adaosului comercial si a TVA neexigibil aferent intrarii de marfa

(vin).

371 Marfuri = %

378 Adaos comercial

4428 TVA neexigibil

Se intocmeste documentul Nota de intrare receptie (Ordin 3512/2008).

In cazul prezentat de dvs., in cazul ambalajelor utilizate , consideram ca aveti urmatoarele

posibilitati:

1. Evidentierea ambalajelor (pet-urile) , la vanzare, distinct de marfa pe care contin, pe

principiul vanzarii – cumpararii. In acest caz:

1.1. Achizitia ambalajelor:

% = 401 Furnizori

381 Ambalaje

4426 TVA deductibil

1.2. Evidentierea ambalajelor folosite pentru a fi vandute:

371 Marfuri = 381 Ambalaje

Observam ca , valoarea costului marfurilor creste cu valoarea ambalajelor.


9

La vanzare ,

5311 = %

Casa in lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor

4427 TVA colectat

concomitent, se descarca gestiunea.

% = 371 Marfuri

607 Cheltuieli privind marfurile

378 Diferente de pret la marfuri

4428 TVA neexigibila

Adaosul comercial aferent se calculeaza cu cu ajutorul coeficientului de repartizare (K)

Coeficient de2 repartizare = Soldul initial al diferentelor de pret + Diferentele de pret aferente

intrarilor in cursul perioadei, cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la finele

perioadei de referinta/ Soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare + Valoarea intrarilor in

cursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul exercitiulkui financiar pana la

finele perioadei de referinta x 100

Adaosul comercial aferent marfurilor vândute = K x Rulaj Creditor cont 707.

De asemenea, TVA neexigibila aferenta vânzarii, este identica cu TVA colectata

inregistrata cu aceasta ocazie. TVA neexigibila este o TVA in asteptare aferenta

marfii pe stoc, care devine exigibila (colectata), in momentul in care se vinde marfa.

2. Evidentierea ambalajelor (pet-urile) , la vanzare, cu pretul inclus in pretul de vanzare al marfii

(vinului).

In acest caz, cheltuiala cu ambalajul nu se ma transfera pretului de cost al marfii, ci este tratata ca

o cheltuiala a unitatii. La stabilirea pretului de vanzare cu amanunutul al marfii (vinului) se va

tine cont si de aceasta cheltuiala.

2.1. Achizitia ambalajelor se va evidentia similar cu punctul 1.1.

2.2. La momentul vanzarii, pentru ambalajele vandute odata cu marfa, se intocmeste articolul

contabil:

608 = 381

Cheltuieli privind ambalajele Ambalaje

In conformitate cu art. 21, alin . (2), lit d din Codul Fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile

si cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau

serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor


10

necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si

publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru

incercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri si servicii

acordate cu scopul stimularii vânzarilor.

In conformitate cu art. 128, alin. 8 , lit e din Codul Fiscal nu constituie livrare de bunuri,din

punct de vedere al TVA, acordarea in mod gratuit de bunuri in scop de reclama sau in scopul

stimularii vânzarilor sau, mai general, in scopuri legate de desfasurarea activitatii economice.

In baza documentelor intocmite (Bon de consum, Decizie a conducatorului unitatii pentru

acordarea de mostre, etc) inregistrarea contabila poate fi:

- in cazul acordarii de mostre, gratuit:

607 = 371

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

- in cazul acordarii de produse in cadrul unor campanii de reclama, publicitate :

623 = 371

Cheltuieli de reclama si publicitate Marfuri

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in

patrimoniu.

Societatea E se ocupa cu cresterea bovinelor de lapte. Care este modelul de calculatie al

costului de productie al laptelui destinat vanzarii?

In principiu, aceasta calculatie porneste de la determinarea costului de productie, conform pct.

52 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea. Modul de efectuare a calculatiei costului si

cateva reglementari punctuale privind structurarea cheltuielilor in cheltuieli de productie directe,

indirecte, cheltuieli generale sunt descrise in OMFP nr. 1826/2003 privind contabilitatea de

gestiune si calculatia costurilor.

Costul de productie cuprinde cheltuieli cu materii prime, materiale, manopera, cheltuieli directe

de productie, precum si o cota de cheltuieli indirecte de productie legate rational de procesul de

productie.


11

Astfel, societatea dvs trebuie sa grupeze cheltuielile in functie de natura lor in contabilitatea de

gestiune, pe:

• cheltuieli directe;

• cheltuieli indirecte

• cheltuieli de desfacere;

• cheltuieli generale de administratie.

Reamintim si cheltuielile ce nu se regasesc in costul de productie, conform actelor normative

amintite, dupa cum urmeaza:

• pierderi de materiale, manopera si alte costuri de productie peste limitele normal admise

• cheltuieli cu depozitarea, cu exceptia cazului cand depozitarea este o parte a procesului

tehnologic de productie si ulterior depozitarii se trece intr-o noua faza de productieregii

generale de administratie;

• costul de desfacere;

• regia fixa nealocata costului de productie pentru neutilizarea intregii capacitati de

productie.

Tipuri de cheltuieli inregistrate:

1) cheltuieli cu achizitia si consumul hranei bovinelor 1000 lei

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 1000 lei;

2) cheltuieli cu apa pentru alimentatia bovinelor 200 lei

605 Cheltuieli cu energia si apa = 401 Furnizori 200 lei;

3) cheltuieli cu energia electrica utilizata la instalatiile de muls 100 lei

605 Cheltuieli cu energia si apa = 401 Furnizori 100 lei;

4) cheltuieli cu medicamente pentru sanatatea animalelor 150 lei:

6028 Cheltuieli cu alte mat. consumab. = 3028 Alte mat. consumab. 150 lei;

5) cheltuieli cu medicul veterinar ce emite o factura pentru prestarea de servicii 300 lei

628 Cheltuieli cu alte serv. exec. de terti = 401 Furnizori 300 lei

6) cheltuieli cu salarii 2000 lei, asigurari sociale 500 lei


12

641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului = 421 Personal – remuneratii datorate 2000 lei

645 Cheltuieli cu asigurari sociale = 431 Asigurari sociale 500 lei

7) cheltuieli cu amortizarea grajdurilor 50 lei

6811 Cheltuieli cu amortizari = 2812 Amortizarea constructiilor 50 lei

8) cheltuieli cu ambalajul laptelui 200 lei

608 Cheltuieli cu ambalajele = 381 Ambalaje 200 lei

9) amenda directia sanitar veterinara 200 lei

6581 Cheltuieli cu amenzi si penalitati = 446 Alte impozite si taxe 200 lei

10) intarzieri la plata unei facturi de telefon 20 lei

626 Cheltuieli postale si telecomunicatii = 401 Furnizori 20 lei

11) cheltuieli cu transportul de la ferma la un client 300 lei

624 Cheltuieli cu transportul = 401 Furnizori 300 lei.

In exemplul exista si cheltuieli de productie, dar si cheltuieli care nu sunt aferente costului de

productie, respectiv nu se cuprind in costul de productie cheltuiala cu amenda, cu penalitatile la

factura de telefon si cheltuiala cu transportul de la ferma la client.

Presupunand ca s-au realizat 2000 litri lapte, valoarea costului de productie este de 4500 lei.

Inregistrare in contabilitate productie realizata:

345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 4500 lei

corespunzand cost unitar pe litru de lapte de 2,25 lei/litru.

Se vinde o cantitate de 500 litri la pretul de vanzare de 3 lei plus TVA.


a) vanzarea:

4111 Clienti = 701 Venituri din productia proprie 500 l x 3 lei = 1500 lei

4111 Clienti = 4427 TVA colectata 360 lei

b) descarcarea gestiunii:

711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 500 l x 2,25 lei = 1125 lei.



13

Contul 711 se comporta ca un cont colector de venituri, echilibrand cheltuielile la data realizarii

productiei, si similar unei cheltuieli la data scaderii din gestiune a productiei vandute.

Nota! La sfarsitul perioadei de gestiune a stocurilor, daca in urma inventarierii permanente se

constata diferente intre valoare scriptica sic ea faptica se vor inregistra diferente constatate la

inventor pe baza listei de inventariere si a procesului verbal de inventariere.

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie.

Societatea F realizeaza un program software pentru unul din departamentele sale proprii. La

realizarea acestuia s-au folosit mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile inregistrate sunt

prezentate mai jos, insotite de o impartire a acestora in cheltuieli aferente fazei de dezvoltare si

fazei de cercetare.

Specificatie Cercetare Dezvoltare

Anul N

Prima echipa de

informaticieni achizitioneaza

multiple cd-uri in vederea

studiului asupra unor

programe similare

Activitati de obtinere de

cunostinte noi

4 000 lei

A doua echipa efetueaza un

studiu suplimentar asupra

activitatii primeia precum si o

analiza prin intermediul

internet-ului

Cautare de alternative

6 000 lei

A treia echipa de

informaticieni analizeaza si

evalueaza concluziile primelor

doua echipe

Selectia aplicatiilor obtinute

3 000 lei


14

Intocmirea modelului logic al

datelor

Selectia finala a altenativelor

posibile

5 600 lei

Intocmirea modelului

conceptual al datelor si

proiectarea aplicatiei,

informaticienii nu sunt siguri

de existent resusrselor pentru

finalizarea proiectului

Intrucat nu exista certitudinea

finalizarii proiectului, aceasta

faza va fi inclusa tot in

cheltuieli de cercetare

8 000 lei

Programarea efectiva si

analiza programului

informatic

Proiectarea, testarea si

analiza alternativelor alese

18 000 lei

Total costuri An N 26 600 lei 18 000 lei

Specificatie Cercetare Dezvoltare

Anul N

Testarea programului 24 000 lei

Total costuri An N+1 0 lei 24 000 lei

a) faza de cercetare – an N:

614 = 5121 26 600 lei

Cheltuieli cu studii si cercetari Conturi la banci in lei

b) faza de dezvoltare – an N:


15

233 = 721 18 000 lei

Imob. necorp in curs de exec. Venit din prod. de imob. necorp

a) faza de dezvoltare – an N+1:

233 = 721 24 000 lei

Imob. necorp in curs de exec. Venit din prod. de imob. necorp

b) receptie imobilizare – an N+1:

208 = 233 42 000 lei

Alte imob. necorporale Imob. necorp in curs de exec.

7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.

Societatea G isi propune realizarea unei cladiri in regie proprie, constructie ce urmeaza a se

finaliza intr-un termen de 3 luni. Pentru realizarea constructiei va utiliza personalul propriu

angajat.

I. In prima luna:

1. Societatea se aprovizioneaza cu materii prime si materiale, in baza facturilor primite de la

furnizori:

% = 401 Furnizori 24.800

301 Materii prime 10.000

3021 Materiale auxiliare 5.000

3022 Combustibili 3.000

3028 Alte materiale consumabile 2.000

4426 TVA deductibil 4.800

Se intocmeste documentul nota de intrare receptie la data intrarii, pentru fiecare gestiune.

2. Se inregistreaza consumul de materii prime si materiale utilizate pentru constructia cladirii.

Recomandam, pentru a avea o cheie de control in balanta contabila, utilizarea unui analitic

distinct pentru fiecare cont de cheltuieli.

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 2.500

6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 1.500


16

6022 Cheltuieli privind combustibilii = 3022 Combustibili 500

6028 Cheltuieli privind alte materiale = 3028 Alte materiale 300

Documente care stau la baza acestor inregistrari contabile sunt: bonuri de consum materiale,

deconturi justificative de cheltuieli, dupa caz.

3. Se inregistreaza cheltuielile generate de forta de munca proprie (personalul propriu angajat):

641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate 7.000

645 Cheltuieli privind asigurarile = 43X Asigurari sociale, 1.960

si protectia sociala

protectie sociala

Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: state de salarii, situatii de lucrari

efectuate de propriul personal, devize intocmite de propriul personal, dupa caz.

4. La finele primei luni :

a) se calculeaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie efectuate in regie proprie,

neterminate.

Valoarea imobilizarii corporale (total cheltuieli efectuate, aferente realizarii cladirii) :

- materii prime si materiale (2500+1500+500+300): 4.800

- cheltuieli cu salarii, asigurari si protectie sociala (7000+1960): 8.960

- alte cheltuieli (de ex :cheltuieli de transport, cota parte cheltuieli indirecte,

comisioane si onorarii) : 1.240

TOTAL CHELTUIELI (in prima luna) 15.000

b) se inregistreaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie efectuate in regie proprie,

neterminate.

231 Imobilizari corporale in curs = 722 Venituri din productia 15.000

de executie/analitic distinct de imobilizari corporale

Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: nota contabila insotita de un proces

verbal care atesta efectuare cheltuielilor sau deviz de lucrari,dupa caz .

La sfarsitul lunii se verifica, in balanta contabila, urmatoarea corelatie :

Rulaj curent debitor al conturilor din clasa 6 Conturi de cheltuieli , DOAR analitic Cladire =

Rulaj curent creditor al contului 722 Venituri din productia de imobilizari corporale

II. In mod similar se inregistreza cheltuielile efectuate in lunile urmatoare (luna a doua si a

treia de executie). Presupunem ca valoarea cheltuielilor, respectiv a imobilizarilor in curs de


17

executie, sunt:

- in luna a doua -25.000 , pentru care se face inregistrarea:



- in luna a treia -20.000 , pentru care se face inregistrarea:



III. Pentru lucrarile de bransare la reteaua electrica societatea X incheie un contract de prestari

servicii cu societatea Y. Prin contract, societatea Y se obliga sa execute si lucrarile interioare

care vizeaza instalatia electrica a cladirii (de ex.: montare cabluri electrice, prize, intrerupatoare,

etc).

231 Imobilizari corporale in curs = 404 Furnizori pentru 10.000

de executie/analitic distinct imobilizari

Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: contract, facturi, situatii de lucrari,

devize, procese verbale de receptie a lucrarilor, dupa caz.

IV. La data finalizarii constructiei sau, dupa caz, la data receptiei finale, se inregistreaza

valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie, receptionate, date in folosinta sau puse in

functiune.

Valoarea acestei inregistrari este data de valoarea tuturor cheltuielilor efectuate pentru realizarea

cladirii. (rulaj total debitor al contului 231 Imobilizari corporale in curs de executie/analitic

distinct cladirea in cauza).

212 Constructii = 231 Imobilizari corporale 70.000

in curs de executie/analitic distinct

Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: nota contabila insotita de Procesul

verbal de punere in functiune a cladirii.

NOTA :

Documentele se vor utiliza si intocmi respectand precizarile OMFP nr. 3512/2008 privind

documentele financiar contabile, cu modificarile si completarile ulterioare .


18

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din

patrimoniu.

Societatea H are o gestiune de marfa. Societatea va mai deschide o alta gestiune in aceeasi

localitate, pe care o va aproviziona din prima gestiune, transferul facandu-se pe baza de aviz de

insotire a marfii. Se intocmesc note de receptie la aceste avize in cea de a doua gestiune? Cum se

calculeaza adoasul comercial la aceasta si care este monografia contabila aferenta acestor

operatiuni?

Transferul intre gestiuni se poate face in baza Bonului de predare, transfer, restituire (Cod 14-3-

3A) sau a Avizului de insotire a marfii (cod 14-3-6A), daca gestiunile sunt dispersate teritorial.

In ceea ce priveste Avizul de insotire a marfii (cod 14-3-6A), Normele specifice de intocmire si

utilizare a documentelor financiar-contabile cuprinse in anexa nr. 2 la OMFP 3512/2008

stabilesc urmatoarele:

AVIZ DE INSOTIRE A MARFII (cod 14-3-6A)

Este formular cu regim special intern de tiparire si numerotare.

1. Serveste ca:

- document de insotire a marfii pe timpul transportului, dupa caz;

- document ce sta la baza intocmirii facturii, dupa caz;

- dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale

aceleiasi unitati;

- document de primire in gestiune, dupa caz;

- document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.

2. Se intocmeste, in doua sau mai multe exemplare, de catre unitatile care nu au posibilitatea

intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, precum

si in alte situatii stabilite prin procedurile proprii ale unitatii.

In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati, dispersate teritorial, precum si al

transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru stimularea vanzarii sau

testari la locul de desfacere, premii, materiale promotionale etc.) avizul de insotire a marfii va

purta mentiunea Fara factura , dupa caz.

(.....)

Potrivit Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice

Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 la data intrarii in entitate bunurile se evalueaza si se

inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:


19

a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;

c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capitalul

social;

d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere

(pct.50 alin. (1)).

Costul de achizitie al bunurilor trebuie sa cuprinda pretul de cumparare, taxele de import si alte

taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale),

cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei

bunurilor respective.

In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu

obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor

respective.(pct.51)

In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea,

metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in

comertul cu amanuntul (pct.160 alin. (1)).

In comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina

costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care

nu este practic sa se foloseasca alta metoda. In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se

calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice

modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute (pct.160 alin. (8)).

Astfel cum prevede punctul 161 alin. (1), la iesirea din gestiune a stocurilor si altor active

fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din

urmatoarele metode:

a) metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;

b) metoda costului mediu ponderat - CMP;

c) metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.

Asadar metoda pretului cu amanuntul poate fi utilizata doar in comertul cu amanuntul, pentru a

determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si

pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.

Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta cantitativ – valorica pe

feluri de marfuri sau evidenta global valorica la nivel de gestiune. De asemenea influenteaza


20

organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin preturile diferite utilizate ca preturi de

inregistrare a marfurilor. Astfel, in cazul in care evidenta analitica se tine cantitativ valoric, se

poate utiliza ca pret de inregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie, in

schimb in cazul in care evidenta analitica a marfurilor se tine global – valoric, la nivelul gestiunii

( asa cum se procedeaza in comertul cu amanuntul ), pentru inregistrare se urilizeaza pretul cu

amanuntul, inclusiv TVA. De aici decurg urmatoarele consecinte asupra contabilitatii:

• Cand evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de achizitie nu este

necesara folosirea contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri pentru evidenta adaosului

comercial.

• Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, interventia contului 378 ,, Diferente

de pret la marfuri este necesara pentru evidenta adaosului comercial continut in pretul de

inregistrare a marfurilor.

• In conditiile in care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv taxa pe

valoare adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pana in momentul vanzarii

marfurilor, in contul 4428 TVA neexigibila . Evident, in momentul vanzarii marfurilor, aceasta

taxa va fi transferata, devine exigibila si apare contul 4427 TVA colectata . Pentru taxa pe

valoare adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi in mod normal, contul 4426 TVA deductibila

.

In cazul de fata, transferul de marfuri dintr-o gestiune de marfa in alta gestiune de marfa se va

face astfel :

1/ iesirea de marfa din prima gestiune se va face in baza Avizului de insotire a marfii

2/ intrarea de marfa in a doua gestiune se va face in baza NIR-ului , care se va intocmi in

momentul receptionarii marfii , in prezenta delegatului/celui care transporta marfa dintr-un loc in

altul.


Consideram prima gestiune Depozit Central (371.1) ca fiind o gestiune prin intermediul careia se

realizeaza toate intrarile de marfa in cadrul societatii si gestiunea a doua – gestiune de vanzare cu

amanuntul (371.2), in care vanzarea marfurilor se face direct catre consumatorul final .

Avand in vedere cele mentionate mai sus vom avea urmatoarele inregistrari :

• Aprovizionare marfa in gestiunea de vanzare cu amanuntul din depozit :

371.2 = %

371.1

378.2

4428.2

• Vanzare marfa cu bon fiscal :


21

5311.2 = %

707.2

4427.2 , se va intocmi registru de casa separate (in baza raportului Z de la casa de marcat

Sau ,

411 = %

707.2

4427.2

5311 = 411 , in cazul in care clientul solicita factura

• Scadere gestiune vanzare cu amanuntul cu marfa vanduta :

% = 371.2

378.2

4428.2

607.2

In cazul in care exista retururi de marfa din gestiunea de vanzare cu amanuntul catre depozit , se

fac aceleasi inregistrari ca la aprovizionare marfa , dar cu semnul minus.

Calcul adaos comercial afferent marfurilor vandute :

K = _______ Sic378 + Rc378___________ x 100 , unde

( Sid 371 + Rd 371) - (Sic 4428 - Rc4428 )

sic - sold initial creditor la inceputul lunii

sid - sold initial debitor la inceputul lunii

rd - rulaj lunar debitor

rc - rulaj lunar creditor

Dupa ce se calculeaza coeficientul k , vom avea :

% = 371.2 ( vanzarile din luna cu tva = 707 cu tva )

4428.2 ( tva aferent vanzarilor din luna respectiva )

378.2 ( 707.2 din luna * k)

607.2 ( diferenta)


22

9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta

stocurilor.

Societatea I detine productie neterminata si produse finite. De ce prevederi legale trebuie sa tina

seama aceasta si ce inregistrari contabile sunt necesare in vederea evidentierii acestora?

Pentru organizarea contabilitatii in cazul activitatilor de productie se tine seama de prevederile

Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, ale OMFP 3055/2011 privind aprobarea

Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene precum si ale OMFP 1826/2003

pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea

contabilitatii de gestiune

Pentru desfasurarea activitatilor:

• Achizitia de materii prime si materiale

% = 401 - pret de achizitie

301 Furnizori

Materii prime

302

Materiale consumabile

303

Materiale de natura obiectelor de inventar

4426

TVA deductibila

• Colectarea lunara a cheltuielilor aferente procesului de productie, dupa natura lor

- Evidentierea salariilor catre personalul implicat in realizarea proiectului:

641 = 421

Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate

*din fondul de salarii brute se retin contributiile suportate de salariat conform prevederilor legale

in vigoare.

- Evidentierea contributiilor suportate de societate:

6451 = 431

Cheltuieli privind Asigurari sociale

asigurarile si protectia sociala


23

6452 = 4371

Contributia unitatii pentru Contributia unitatii la

fondul de somaj fondul de somaj

- Consumul de materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, pe baza

bonurilor de consum intocmite la eliberarea din gestiune utilitati specifice pe baza facturilor

primite de la furnizorii de astfel de utilitati:

601 = 301

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

602 = 302

Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile

603 = 303

Cheltuieli privind materialele Materiale de natura obiectelor de inventar

de natura obiectelor de inventar

605 = 401

Cheltuieli privind energia si apa Furnizori

- Amortizarea mijloacelor fixe utilizate

6811 = 281

Cheltuieli de exploatare Amortizari privind imobilizarile

privind amortizarea imobilizarilor corporale

- Diverse servicii prestate de terti necesare realizarii proiectului

% = 401

628 Furnizori

Cheltuieli cu serviciile prestate de terti

622

Cheltuieli privind comisioanele si onorariile

624

Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal

626

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

627

Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

La sfarsitul fiecarei luni se realizeaza inregistrarea productiei in curs cu o suma egala cu

valoarea cheltuielilor colectate de la inceputul perioadei pana la finele lunii respective si care

sunt aferente acestei constructii.


24

Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la

sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de

efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.

331 = 711

Produse in curs de executie Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

* la sfarsitul lunii, in aceste conturi se colecteaza valoarea totala a cheltuielilor colectate, de la

inceputul perioadei pana la finele lunii respective.

• La inceputul lunii urmatoare se reia inregistrarea contabila:

711 = 331

Venituri aferente Produse in curs de executie

costurilor stocurilor de produse

* Aceste inregistrari se repeta lunar (colectarea cheltuielilor in contul 711, cumulate de la

inceputul lucrarilor pana la finele lunii respective la sfarsitul lunii, si reluarea sumei la inceputul

lunii urmatoare) pana la finalizarea procesului de productie si obtinerea produsului finit.

• Inregistrarea produsului finit cu valoarea totala a costurilor aferente

345 = 711

Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

• Vanzarea produselor finite si descarcarea de gestiune

411 = %

Clienti 701

Venituri din vanzarea produselor finite

4427

TVA colectata

si

711 = 345

Venituri aferente costurilor Produse finite


Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la

sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de

efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.


25

10. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor in sistem

second-hand.

Care este monografia contabila pentru o firma K care vinde cu amanuntul haine second hand

achizitionate din tara, UE, NON UE; cum ar trebui intocmite NIR-urile, se fac transformari

pentru vanzare la kg, vanzare la bucata?

Aspecte de natura contabila

Receptia marfurilor se face in baza facturilor primite de la furnizor, indiferent de sursa de

provenienta.

Receptia marfurilor se poate face in kg sau in bucati, in functie de cum vinde magazinul.

Pentru trasnformarea marfurilor din Kg in bucati se intocmeste un proces verbal la receptia

marfii in care se inscrie numarul de bucati, pe sortimente (bluze, fuste, etc).

Se obtine pretul de achizitie pe bucata prin impartirea pretului total de achizitie, fara TVA, la nr.

de bucati rezultate.

Pe baza facturii si a procesului verbal se intocmeste NIR, in care se inscrie numarul de bucati

rezultate, pretul de achizitie si pretul de vanzare pe bucata stabilit.

Reduceri ulterioare de pret

La acordarea reducerilor ulterioare de pret se tine seama de prevederile OG 99/2000 privind

comercializarea produselor si serviciilor de piata si ale HG 333/ pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea

produselor si serviciilor de piata.

Conform prevederilor actelor mentionate mai sus este interzisa vanzarea in pierdere, cu exceptia:

vanzarilor de lichidare, vanzari de soldare, vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite

magazin de fabrica sau depozit de fabrica, vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi

ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele

respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale, vanzari ale produselor care intr-

o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vandute, vanzari accelerate ale produselor

susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu mai poate fi asigurata pana la limita

termenului de valabilitate, vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de ceilalti

comercianti din aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediul

concurential, vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare

s-au diminuat.

Aceste tipuri de vanzari presupun proceduri specifice de notificare.

Prin urmare, se pot practica discounturi de pret, fara notificare prealabila, cu conditia ca pretul de

vanzare sa nu fie mai mic decat costul de achizitie si cu respectarea conditiilor enumerate mai

sus.


26

La reducerea de pret se intocmeste o lista de inventariere cu produsele existente in stoc in care

se inscrie atat pretul de vanzare vechi cat si pretul de vanzare nou.

Prevederi de natura fiscala:

In ceea ce priveste TVA conform prevederilor art. 126 din Legea nr. 571/2003 , cu modificarile

si completarile ulterioare, nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile

intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si de antichitati,

• atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza in aceasta

calitate, iar

• bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special

pentru intermediarii persoane impozabile, in sensul art. 313 si 326 din Directiva 112,

Pentru bunurile second - hand se poate aplica regimul special prevazut la art 152^2 din Legea nr.

571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, persoana impozabila revanzatoare va aplica regimul special pentru livrarile de bunuri

second-hand, pentru care exista obligatia colectarii taxei, bunuri pe care le-a achizitionat din

interiorul Comunitatii, de la unul dintre urmatorii furnizori:

- o persoana neimpozabila;

- o persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de respectiva persoana

impozabila este scutita de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g);

- o persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea de catre aceasta a fost supusa

taxei in regim special.

Baza de impozitare este marja profitului, determinata conform exclusiv valoarea taxei aferente.

Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru

bunurile second hand in masura in care livrarea acestor bunuri se taxeaza in regim special.

Persoana impozabila revanzatoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrare

eligibila pentru aplicarea regimului special.

Bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care se

afla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau

antichitatile, pietrele pretioase si alte bunuri prevazute in norme.

Persoana impozabila revanzatoare este persoana impozabila care, in cursul desfasurarii activitatii

economice, achizitioneaza sau importa bunuri second-hand si/sau opere de arta, obiecte de

colectie sau antichitati in scopul revanzarii, indiferent daca respectiva persoana impozabila

actioneaza in nume propriu sau in numele altei persoane in cadrul unui contract de comision la

cumparare sau vanzare.


27

Marja profitului este diferenta dintre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabila

revanzatoare si pretul de cumparare, in care:

1. pretul de vanzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la

cumparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele,

obligatiile de plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport si

asigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu exceptia

reducerilor de pret;

2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului

de vanzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare;

Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie taxa aferenta livrarilor de bunuri

supuse regimului special, in mod distinct, in facturile emise clientilor.

Obligatii de evidentiere a TVA

Persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special trebuie sa indeplineasca

urmatoarele obligatii:

a) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in

care trebuie sa depuna decontul de taxa

b) sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul special.

Persoana impozabila revanzatoare va indeplini urmatoarele obligatii:

a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului

special;

b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special;

c) va tine un registru care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, alta

decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarile

efectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata;

d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;

e) va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri

supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura. Factura emisa prin

autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:

1. numarul de ordine si data emiterii facturii;

2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari prevazut

la lit. a) sau data primirii bunurilor;

3. numele si adresa partilor;

4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare;

5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite;

6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in

regim de consignatie.


28

Se achizitioneaza 1000 kg haine la pretul de 50 lei/kg.

In baza procesului verbal, rezulta 20.000 buc la pretul de 2,5 lei/buc - pret furnizor

(1000kg*50 lei/kg= 50.000 lei: 20.000 buc)

371.02 = 401 50.000 lei

Cand se intocmeste NIR-ul, intrarea va fi de 20.000 buc la pretul de 2,5 lei/buc pret furnizor si

pretul de vanzare de 4,8 lei/buc (pret de vanzare cu amanuntul)

371.02 = 378.02 46.000 lei [(4,8-2,5)*20.000 buc].

Achizitie marfa din tara

% = 401

371 Marfuri Furnizori

4426 TVA deductibila

Achizitie marfa import:

371 = 401

Marfuri Furnizori

- inregistrare taxe vamale in valoarea marfii

371 = 446

Marfuri Alte impozite si taxe

- TVA datorata la buget

4426 = 462

TVA deductibila Creditori diversi

Achitare TVA si taxe vamale catre bugetul de stat

% = 5121

446 Conturi la banci in lei

Alte impozite si taxe

462

Creditori diversi


29

Achizitie marfa intracomunitara:

371 = 401

Marfuri Furnizori

- taxarea inversa

4426 = 4427

TVA deductibila TVA colectata

Inregistrare adaos comercial

371 = 378

Marfuri Diferente de pret la marfuri

Inregistrare discount marfuri in rosu ( cu diferenta de pret rezultata in urma aplicarii

discountului)

371 = 378

Marfuri Diferente de pret la marfuri

Vanzare pe baza bonului emis de casa de marcat

5311 = %

Casa in lei 707

Venituri din vanzarea marfurilor

4427

TVA colectata*

TVA colectata se determina fie conform regimului normal, fie conform regimului special pentru

achizitiile din interiorul comunitatii, nu si pentru import.

Descarcarea gestiunii

607 = 371 pret de achizitie

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

378 = 371 adaos comercial

Diferente de pret la marfuri Marfuri


30

11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.

Societatea K trimite un lot de produse finite inregistrat la costul de productie de 4.000 lei

pentru a fi vandute in consignatie la pret de 6.000 lei. Dupa vanzarea produselor, se trimite

factura si se incaseaza in numerar.

La trimiterea produselor finite se inregistreaza, pe baza Avizului de insotire a marfii cu

mentiunea pentru vanzarea in regim de consignatie si a Bonului de primire in consignatie (sau

alte documente primare pe care le intocmiti conform politicilor si procedurilor aplicate de dvs. si

consignant):

354 Produse aflate la terti = 345 Produse finite 4 000 lei

Dupa ce sunt vandute produsele, consignantul va anunta si intocmiti factura:

411 Clienti = % 7 440 lei

701 Venituri din vanzarea produselor finite 6 000 lei

4427 TVA colectata 1 440 lei

Destocarea produselor finite vandute :

711 Variatia stocurilor = 354 Produse aflate la terti 4 000 lei

Incasarea contravalorii facturii

5311 Casa in lei = 411 Clienti 7 440 lei

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.

In anul N, societatea L (casa de amanet) incheie un contract cu o persoana fizica in baza caruia

ii imprumuta acesteia suma de 10 000 lei pe 6 luni. Obiectu gajului il reprezinta 2 bijuterii din

aur. Dupa sase luni daca persoana fizica nu ramburseaza imprumutul, iar bijuteriile trec in

proprietatea casei de amanet, care le va vinde ca marfuri prin aplicarea uni adaos de 10%, TVA

24%. Marfurile sunt evidentiate la pret cu amanuntul. Comision casei de amanet este de 10%.

Inregistrarile ce trebuie effectuate sunt urmatoarele:

Acordarea imprumutului:

2678 Alte creante imobilizate = 5311 Casa in lei 10 000 lei


31

Contul 2678 se utilizeaza in vederea reflectarii naturii financiare a creantei insa la sfarsitul

anului, partea scadenta sub un an va fi prezentata la creante in cadrul activelor circulante

conform prevederilor OMFP nr. 3055/2009.

Bunurile in regim de amanet sunt evidentiate doar in afara bilantului:

8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie = 10 000 lei

Dupa 6 luni casa de amanet inregistreaza intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute:

371 Marfuri = % 13 640 lei

2678 Alte creante imobilizate 10 000 lei

378 Diferente de prêt la marfuri 1 000 lei

4428 TVA neexigibila 2 640 lei

In afara bilantului se inregistreaza:

= 8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie 10 000 lei

In cazul in care persoana fizica ramburseaza imprumutul la scadenta se vor face urmatoarele

inregistrari contabile:

5311 Casa in lei = % 11 000 lei

2678 Alte creante imobilizate 10 000 lei

704 Venituri din servicii prestate 1 000 lei

Si in afara bilantului se inregistreaza:

= 8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie 10 000 lei

Casa de amanet are obligatia completarii registrului de evidenta a metalelor pretioase, asa cum

este prevazut in OMFP nr. 1.809/2004.

Din punct de vedere al TVA

Potrivit prevederilor art. 147 din Legea nr. 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare

persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze operatiuni care dau drept de

deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este persoana impozabila cu regim

mixt.

Potrivit prevederilor pct. 35 alin. (3) din Norme imprumuturile acordate de casele de amanet sunt

operatiuni scutite conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct.


32

Operatiunea de livrare de bunuri second - hand de catre casele de amanet sub regimul special

prevazut la art. 152^2 este o operatiune taxabila.

Casele de amanet sunt persoane impozabile cu regim mixt, care isi exercita dreptul de deducere

conform art 147 dinCodul fiscal .

Bijuteriile ramase in proprietatea unei case de amanet se incadreaza in categoria bunurilor

second-hand si se aplica prevederile art. 152^2 din Codul fiscal si ale pct. 64 din normele de

aplicare a Codului fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004 cu modificarile si completarile

ulterioare.

Daca se aplica regimul special, la emiterea facturii, persoana impozabila revanzatoare nu are

dreptul sa inscrie, in mod distinct, suma TVA colectata.

Potrivit art. 152^2 alin (7) se poate opta pentru aplicarea regimului normal de TVA.

13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.

La o casa de schimb valutar M in data de 10 septembrie 2011 urmatoarele operatii de vanzare/

cumparare de valuta catre/de la populatie, la cursurile afisate in moneda nationala:

- cumpararea a 1000 $ * 3.1 lei/$

- vanzarea a 1000 $ * 3.3lei/$

Tranzactiile de cumparare/vanzare valuta se consemneaza in buletinul de schimb valutar care

este obligatoriu insotit de bonul de la casa de marcat. La sfarsitul zilei se intocmeste registrul

zilnic al tranzactiilor punctului de schimb valutar care reprezinta centralizarea tuturor buletinelor

de schimb emise in cursul unei zile.

Pentru fiecare tranzactie efectuata, casele de schimb valutar au obligatia sa intocmeasca buletine

de schimb valutar sau bonuri fiscal, documente care trebuie sa contina cel putin urmatoarele

elemente:

• denumirea si adresa emitentului;

• codul statistic al punctului de schimb valutar;

• data emiterii, seria si numarul buletinului de schimb valutar/bonului fiscal;

• numele, prenumele si tara clientului;

• categoria resident / nerezident;


33

• documentul de identitate al clientului: tip, serie, numar;

• suma incasata de la client (valute cotate / moneda nationala)

• cursul de schimb valutar;

• suma platita clientului (valute cotate / moneda nationala);

• semnatura casierului si stampila punctului de schimb valutar.

Buletinele de schimb valutar sunt formulare cu regim special care se intocmesc in doua

exemplare, din care:

• un exemplar este inmanat clientului;

• un exemplar este atasat registrului tranzactiilor.

Operatiile facute trebuie consemnate in registrul zilnic al tranzactiilor, document in care se

evidentiaza cumpararile si vanzarile de valute cotate, pe feluri de valute, si sumele in moneda

nationala platite/incasate sau transferate.

Conform art. 141, alin. (2) operatiunile desfasurate de casele de schimb valutar sunt operatiuni

scutite de TVA.

1) Cumpararea valutei :

5314. 01 Casa in valuta = 5311 Casa in lei 1 000$ *3.1 lei = 3 100 lei

2) Vanzarea valutei

5311 Casa in lei = % 1 000$*3.3 lei = 3 300 lei

5314 Casa in valuta 1 000$*3.1 lei = 3 100 lei

708 Ven. din activit. diverse 1 000 $*(3.3 – 3.1)= 200 lei

Deci in contul de venituri se inregistreaza doar diferenta de curs interna a valutei tranzactionate

sau comisionul casei de schimb valutar.

Alte inregistrari posibile:

3) Depunerea la banca a disponibilitatilor in lei / valuta :

5121 Conturi la banci in lei = 581 Viramente interne

581 Viramente interne = 5311 Casa in lei

5124 Conturi la banci in valuta = 581 Viramente interne

581 Viramente interne = 5314 Casa in valuta


34

La sfarsitul fiecarei luni soldul conturilor Casa si Banca in valuta se reevalueaza in functie de

cursul BNR din ultima zi bancara a lunii :

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar = 5314 Casa in valuta sau

5124 Conturi in valuta

in cazul in care din reevaluare rezulta o diferenta nefavorabila sau

5314 Casa in valuta sau = 765 Venituri din diferente de curs valutar

5124 Conturi la banci in valuta

in cazul in care in urma reevaluarii rezulta o diferenta favorabila.

Organizarea si conducerea contabilitatii la casele de schimb valutar se supune Legii nr. 82/

1991 republicata cu toate modificarile si completarile ulterioare, Codului fiscal in vigoare (Legea

571/2003 cu toate modificarile si completarile ulterioare), OMFP 3055/2009 modificat si

completat cu OMFP 2869/2010.

De asemenea, dat fiind ca functionarea caselor de schimb valutar este reglementata , pe

langa Legea 31/1990conform careia sunt infiinate, si de Regulamentele BNR, trebuie sa tineti

cont si de Regulamentul B.N.R. nr. 4, din 1 aprilie 2005, privind regimul valutar - M. Of. nr. 297

din 8 aprilie 2005 - si in Norma nr. 4 din 1 aprilie 2005, privind efectuarea operatiunilor de

schimb valutar - M. Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005.

14. Studiu de caz privind importul de stocuri.

Societatea N importa marfuri pentru un client in conditii CIF, valoarea marfurilor fiind de 8000

$, taxa vamala de 10%, comision vamal de 0.5%, accizele 40%, TVA 24%, comisionul societatii

N 5%, cursul de schimb la data vamuirii 3.5 lei/$.

Determinarea obligatiilor fiscale si a comisionului societatii N:

Valoarea externa CIF: 8 000$ * 3.5 lei/$ = 28 000 lei

Taxa vamala: 28 000 lei * 10% = 2 800 lei

Comision vamal: 28 000 lei * 0.5% = 140 lei

Accize: (28 000 lei + 2 800 lei + 140 lei) * 40% = 30 940 * 40% = 12 376 lei

TVA: (28 000 lei + 2 800 lei + 140 lei + 12 376 lei) * 24% = 43 316 lei * 24% = 10 395.84 lei


35

Comision intermediere: 28 000 lei * 5% = 1 400 lei

TVA comision intermediere: 1 400 lei * 24% = 336 lei

Achizitia de marfuri de la extern in comision pe baza de factura:

4111 Clienti = % 53 711.84 lei

401 Furnizori 28 000 lei

446.1 Taxa vamala 2 800 lei

446.2 Accize 12 376 lei

446.3 TVA 10 395.84 lei

447 Fonduri speciale – taxe 140 lei

si varsaminte assimilate

Facturarea comisionului de intermediere:

4111 Clienti = % 1736 lei



Plata taxelor datorate in vama:

% = 5121 Conturi la banci in lei 25 711.84 lei

446.1 Taxa vamala 2 800 lei

446.2 Accize 12 376 lei

446.3 TVA 10 395.84 lei

447 Fonduri speciale – taxe 140 lei

si varsaminte assimilate

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.


36

Societatea comerciala O a vandut in luna iunie 2011 marfuri la extern pe cont propriu in

conditii de livrare CIF: vaoare externa CIF 3000$, transport extern pe apa 200$, asigurare pe

parcurs extern 100$. Cursurile de schimb au fost urmatoarele:

• la livrarea marfurilor: 3.2 lei/$;

• la incasarea creantelor: 3.25 lei/$;

• la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern: 3.23 lei/$;

• la plata transportului pe parcurs extern: 3.19 lei/S.

Obs! Utilizand transportul pe apa, livrarile la extern se pot face in urmatoarele conditii de

livrare:

• FOB – portul romanesc de incarcare, pretul extern este format doar din pretul marfii;

• CAF – pretul extern este format din pretul marfii si transportul pe parcurs extern;

• CIF –pretul extern este format din pretul marfii, transportul pe parcursul extern si

asigurarea pe parcurs extern.

Determinarea valorii externe FOB:

Valoare externa CIF: 3 000$ * 3.2 lei = 9 600 lei

Transport pe parcurs extern: 200$ * 3.2 lei = 640 lei

Asigurare pe parcurs extern: 100$ * 3.2 lei = 320 lei

Valoare externa FOB: (3000$ - 200$ - 100$) * 3.2 lei = 8640 lei

Livrarea marfurilor la extern pe baza facturii externe si a facturii externe de uz intern in conditii

de livrare CIF:

4111 Clienti = % 9 600 lei

707 Venituri din vanzarea marfurilor 8640 lei

708 Venituri din activitati diverse 960 lei

Inregistrarea cheltuielilor de asigurare:

613 Chelt. cu primele de asig. = 401 Furnizori 320 lei

Plata contravalorii cheltuielilor de asigurare:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 320 lei

Inregistrarea incasarii contravalorii marfurilor vandute la extern:

-Stabilirea diferentei de curs valutar:


37

Valoarea la incasare: 3000$ * 3.25 lei = 9 750 lei

Valoarea la facturare: 3000$ * 3.2 lei = 9 600 lei

Diferenta de curs favorabila: 150 lei

5124 Conturi la banca in valuta = % 9 750 lei

4111 Clienti 9 600 lei

765 Venit din dif. curs valutar 150 lei

Inregistrarea cheltuielilor de transport pe parcurs extern conform facturii:

-Stabilirea diferentelor de curs valutar:

Valoarea la livrarea marfii: 200$ * 3.2$ = 640 lei

Valoare la facturarea transportului: 200$ * 3.23 lei = 646 lei

Diferenta de curs valutar nefavorabila: 6 lei

% = 401 Furnizori 646 lei

624 Chelt. cu transportul 640 lei

665 Chelt din dif de curs valutar 6 lei

Plata datoriei fata de prestatorul de servicii:


Valoarea la facturare: 200$ * 3.23 lei = 646 lei

Valoarea la plata: 200$ * 3.19 lei = 638 lei

Diferenta de curs valutar: 8 lei

401 Furnizori = % 646 lei

5121 Conturi la banca in lei 638 lei

765 Venituri din dif. de curs valutar 8 lei


38

16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de

comision.

Societatea P actioneaza ca intermediar. Aceasta revinde bunurile in numele vanzatorului, pe

baza de comision. Societatea a primit bunuri in valoare de 10 000 lei pe care le revinde cu un

comision de 10%, adica la 11 000 lei. Redati inregistrarea contabila a venitului inregistrat de

societatea P.

Conform OMFP 3055/2009 sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti, inclusiv in

cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial incheiate potrivit legii, nu reprezinta

venit din activitatea curenta, chiar daca din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata

persoanele care actioneaza in nume propriu sunt considerate cumparatori revanzatori.

In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisionul de

intermediere.

Facturarea comisionului de intermediere:

4111 Clienti = % 1 240 lei



17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare.

Societatea Q detine materii prime in valoare de 10 000 lei si marfuri in valoare de 5 000 lei

pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile dar care sunt in curs de aprovizionare.

Prezentati inregistrarile contabile ce trebuie facute pentru bunurile in curs de aprovizionare

precum sip e cele care trebuie facute in momentul in care se incheie procesul de aprovizionare.

Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara

sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.

In aplicarea acestui principiu este necesar sa se asigure:

a) Receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la locurile

de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se

receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor

bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;


39

b)In situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod

cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:

- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat

si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;

- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune;

In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din

entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi

in afara bilantului;

- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de

depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune

potrivit legii;

- bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la

intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.

Inregistrarea valorii materiilor prime cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile

aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 10.000 lei:

321 = 401 10.000

Materii prime in curs de aprovizionare Furnizori

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul de aprovizionare la o

valoare de 5.000 lei:

301 = 321 10.000

Materii prime Materii prime in curs de aprovizionare

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile

aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 5.000 lei:

327 = 401 5.000

Marfuri in curs de aprovizionare Furnizori

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul de aprovizionare la o

valoare de 5.000 lei:

371 = 327 5.000

Marfuri Marfuri in curs de aprovizionare


40

Obs! Stocurile cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care

sunt in curs de aprovizionare, se vor inregistra distinct in contabilitate.

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.

Societatea R a trimis spre prelucrare la terti materiale consumabile in valoare de 50 000 lei

conform avizului de insotire. Se primesc de la terti obiecte de inventor in valoare de 55 000 lei,

costul prelucrarii 5 000 lei, TVA 24%. Prezentati inregistrarile contabile.

351 Materii si materiale aflate la terti = 3021 Materiale auxiliare 50 000 lei

Primirea obiectelor de inventar de la terti (conform avizului, facturii si notei de receptive):

303 Obiecte de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terti 50 000 lei


303 Obiecte de inventar 5 000 lei


19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.

Societatea S achizitioneaza de la societatea Ş pe baza de factura, materii prime in valoare de

100 000 lei si materiale auxiliare in valoare de 50 000 lei, TVA 24%, pe care le lasa in custodia

societatii Ş, pe o durata de 30 zile din cauza lipsei de spatiu de depozitare.

La expirarea perioadei bunurile sunt aduse in gestiunea societatii S intocmindu-se nota de

primire, receptie si constatare de diferente. Pentru societatea Ş aceste bunuri reprezinta produse

finite, al caror cost efectiv de productie 62 000 lei, iar pretul de inregistrare este de 65 000 lei.

a) Inregistrarile in contabilitatea societatii comerciale Ş (furnizor):

Vanzarea produselor finite, conform facturii, catre societatea S:

4111 Clienti = % 186 000 lei

701 Venituri din vz. prod. finite 150 000 lei



41

Descarcarea gestiunii de prdusele finite vandute, la pretul de inregistrare:

711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 65 000 lei


Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute:

348 Diferente de pret la produse = 711 Venituri aferente 3 000 lei

costurilor stocurilor de produse

Incasarea contravalorii produselor finite vandute:

5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 186 000 lei

Inregistrarea produselor finite vandute si incasate ramase in custodia societatii Ş:

Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 150 000 lei

La expirarea perioadei contractuale (30 de zile) are loc scoaterea produselor finite din custodie:

Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 150 000 lei

b) Inregistrarile in contabilitatea societatii comerciale S (cumparator):

Inregistrarea bunurilor procurate de la societatea comerciala Ş pe baza de factura, dar ramase in

custodia acesteia:


351 Materii si materiale aflate la terti 150 000 lei


Plata contravalorii facturii, potrivit extras de banca:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 186 000 lei

Aducerea in patrimoniu a materiilor prime si a materialelor auxiliare achizitionate, platite si

lasate in custodia societatii comerciale Ş:

% = 351 Materii si materiale aflate la terti 150 000 lei

301 Mterii prime 100 000 lei

302 Materiale consumabile 50 000 lei


42

20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedare de comision.

Societatea T a vandut in luna august 2011 marfuri la extern in comision, practicand un comision

de 5%, valoare externa CAF fiind de 5000$, transportul extern antecalculat de 300$, iar

transportul extern efectiv (adica facturat de prestatorul de servicii de 350$.

Cursurile de schimb au fost urmatoarele:

• la livrarea marfurilor: 3.2 lei/$;

• la incasare contravalorii marfurilor: 3.3 lei/$;

• la facturarea cheltuielilor de transport: 3.28 lei/$;

• la plata cheltuielilor de transport: 3.32 lei/$.

Determinarea comisionului societatii de intermediere:

Valoarea externa CAF: 5 000$ * 3.2 lei = 16 000 lei

Transportul pe parcurs extern: 300$ * 3.2 lei = 960 lei

Valoarea externa FOB: (5 000$ - 300$)* 3.2 lei = 4 700 $ * 3.2 lei = 15 040 lei

Comision: (4 700$ * 5%) * 3.2 lei = 235 $ * 3.2 lei = 752 lei

Suma datorata proprietarului bunurilor exportate:

(4700$ -235$) * 3.2 lei = 4465$ * 3.2 lei = 14 288 lei

Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CAF:

4111 Clienti = % 16 000 lei


408 Furnizori – facturi nesosite 960 lei

704 Venituri din servicii prestate 752 lei

Incasarea contravalorii marfurilor vandutela extern:


Valoarea la incasare: 5000$ * 3.3 lei = 16 500 lei

Valoarea la facturare: 5000$ * 3.2 lei = 16 000 lei

Diferenta de curs favorabila: 500 lei


43

5124 Cont banca valuta = % 16 500 lei

4111 Clienti 16 000 lei

765 Venit din dif. de curs valutar 500 lei

-Regularizarea operatiei privind transpotul extern:

Datorie fata de prestatorul de servicii: 350$ * 3.28 lei = 1148 lei

Cheltuieli de transport antecalculate: 300$ * 3.2 lei = 960 lei

Transport de recuperat (50$ - 5% * 50$) * 3.2 lei = 47.5$ * 3.2 lei = 152 lei

Diminuarea comisionului cu valoarea transportului facturat in plus de prestatorul de servicii:

(5% * 50$) * 3.2 lei = 8 lei

Diferenta de curs nefavorabila: 350$ * (3.28 lei – 3.2 lei) = 28 lei


408 Furnizori – facturi nesosite 960 lei

461 Debitori diversi 152 lei

704 Venituri din prestari servicii 8 lei

665 Cheltuieli din dif. de curs valutar 28 lei

Plata datoriei fata de prestatorul de servicii:

% = 5124 Conturi la banci in valuta 1 176 lei


665 Cheltuieli din diferente de curs favorabile 28 lei

21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.

La inventarierea de sfarsit de an la societatea U se constata urmatoarele plusuri.

• Alte imobilizari necorporale – suma de 5 000 lei;

• Materii prime – suma de 2 000 lei;

• Produse finite – suma de 500 lei

• Investitii financiare pe termen scurt – suma de 1 000 lei


44

• Casa in lei – suma de 20 lei

Redati inregistrarile contabile ce evidentiaza aceste plusuri de valoare constatate la inventar.

Plusuri de inventar la active imobilizate, la valoarea de inventar:

208 Alte imobilizari necorporale = 475 Subventii pentru investitii 5000 lei

Si concomitent:

4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata 1 200 lei

635 Chelt. cu alte taxe = 4427 TVA colectata 1 200 lei

Plusuri de stocuri cumparate:

301 Materii prime = 601 Chelt. cu materiile prime 2 000 lei

Plusuri inregistrate la produsele finite obtinute;

345 Produse finite = 711 Ven. aferente costului productiei 500 lei

in curs de executie

Plusuri de investitii financiare pe termen scurt:

50 Investitii financiare pe T.S. = 768 Alte venituri financiare 1 000 lei

Plusuri constatate la inventarierea casieriei:

5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare 20 lei

22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.

In urma procesului de inventariere, la societatea V se constata un minus la inventar, la materii

prime, in valoare de 1 000 lei. Prezentati inregistrarile contabile in cazul in aceasta lipsa va fi /

nu va fi imputata gestionarului.

Minusul constatat reprezinta bunuri depreciate calitativ, peste limita admisa legal (suma nu va fi

imputata gestionarului):

Inregistrarea in contabilitate a minusului


45


Colectarea TVA aferent minusurilor inregistrate 1 000 x 24% = 240 lei:

635 = 4427 240 lei

Cheltuieli cu alte impozite si taxe TVA colectata

Minusul constatat reprezinta materii prime lipsa care se imputa gestionarului:


4282 Alte creante in = % 1 860 lei

legatura cu personalul 7581 Venit din despag. 1 500 lei


Conform legislatiei in vigoare, in cazul constatarii unor lipsuri imputabile in gestiune,

administratorii trebuie sa impute persoanelor vinovate bunurile lipsa la valoarea lor de inlocuire.

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate

sau alte forme de scoatere din evidenta contabila.

Societatea X comercializeaza produse de macelarie. Datorita naturii activitatii desfasurate

societatea se confrunta des cu stocuri degradate, expirate sau perisabilitati. Prezentati pe scurt

cadrul legislativ existent pentru aceasta situatie si operatiile de inregistrare in contabilitate.

Perisabilitatile sunt reglementate prin H.G. nr. 831/2004, privind limitele admisibile de

perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.

Prin perisabilitati, se inteleg scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii,

depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare,

volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor

sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere,

faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de

comercializare in reteaua de distributie - depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si

de alimentatie publica.

Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele

produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate

sau cele determinate de cauze de forta majora.


46

Perisabilitatile produse se aproba de managerul, directorul sau administratorul persoanei

juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia

receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele

prevazute de lege.

Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente

in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa

efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.

Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii

activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit

pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare

pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.

Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc.

Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru

cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita

intre furnizor si beneficiar.

Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite, magazine,

gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitatea

incadrarii in limitele maxime de perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri.

Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt

deductibile din punct de vedere fiscal.

Perisabilitatile, marfurile expirate si cele depreciate se scad din gestiune in baza unui proces

verbal de constatare a starii marfurilor respective.

- Inregistrarea in evidenta contabila a perisabilitatilor in limitele admise:

% = 371 Marfuri




In acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 este deductibila la calculul impozitului

pe profit intrucat se incadreaza in limitele perisabilitatilor admise conform H.G. nr. 831/2004.

- Inregistrarea in evidenta contabila a marfurilor expirate in limitele admise:

% = 371 Marfuri





47

- Inregistrarea TVA nedeductibila pentru marfurile expirate la nivelul TVA dedus:

635 Cheltuieli cu alte taxe = 4427 TVA colectata

In acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 Cheltuieli privind marfurile este

nedeductibila la calculul impozitului pe profit, intrucat nu se incadreaza in limitele

perisabilitatilor admise, conform H.G. nr. 831/2004. Totodata, este nedeductibila si suma

integistrata in contul 635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si varsaminte asimilate.

24. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind stocurile

produse ca urmare a unor cauze de forta majora.

Societatea Y obtine semifabricate, produse finite si produse reziduale din productie proprie.

Semifabricate in valoare de 2 000 lei, produse finite valoare de 1 000 lei si produse reziduale in

valoare 500 lei sunt distruse intr-un incendiu (lista de inventariere, proces verbal de constatare).

Inregistrarea contabila este urmatoarea:

671 Chelt. privind calamitatile si = % 3 500 lei

alte evenimente extraordinare 341 Semifabricate 2 000 lei

345 Produse finite 1 000 lei

346 Produse reziduale 500 lei

25. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind emiterea,

achizitia si utilizarea tichetelor de masa.

Societatea Z achizitioneaza 50 de bilete de tratament la pretul de 1 000 lei/bilet, comision

perceput de agentia de turism de 500 lei, tva aplicat la comision 24%. Biletele sunt distribuite

integral salariatiilor care suporta 60% din valoarea acestora, restul fiind suportat de societatea

Z. Tva aferenta se suport in acceasi proportie de salariati si de societatea Z.

Achizitia biletelor de tratament si odihna, conform factura si nota de receptie:


5322 Bilete de tratament si odihna 50 600 lei


48

4426 TVA deductibila 120 lei

Distribuire tichete salariati conform tabel de repartizare:

% = 5322 Bilete de tratament si odihna 50 600 lei

6458 Alte chelt privind asig. 20 240 lei

Alte creante in legatura cu personalul 30 360 lei

Inregistrarea TVA corespunzatoare suportata de entitate si de salariati (borderou cuprinzand

operatiile asimilate livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii):

% = 4427 TVA colectata 120 lei

6458 Alte chelt privind asig. 48 lei

Alte creante in legatura cu personalul 72 lei

26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.

La data 25 iulie 2011 societatea Alpha achita furnizorul de marfuri in numerar pentru suma de

4000 lei. La data de 29 iulie 2011 societatea Alpha vinde marfuri in valoare de 10 000 lei pe

credit comercial, in baza avizului de insotire a marfii. La data de 03 august 2011 societatea

intocmeste factura pentu marfurile vandute in valoare de 9 000 lei, TVA 24% si incaseaza

valoarea de la client in contul de la banca. Aratati care sunt inregistrarile contabile ce trebuie

facute.

Achitarea furnizorului in numerar la 25 iulie 2011:

401 Furnizori = 5311 Casa in lei 4 000 lei

Livrarea marfurilor pe baza de aviz de insotire a marfii in 29 iulie 2011

418 Clienti – facturi de intocmit = % 12 400 lei

707 Venit din vz. marfa 10 000 lei

4428 TVA neexigibila 2 400 lei

Inregistrarea facturii la data de 03 august 2011:

418 Clienti – facturi de intocmit = % (12 400 lei)


49

707 Venit din vz. marfa (10 000 lei)

4428 TVA neexigibila (2 400 lei)

4111 Clienti = % 11 160 lei

707 Venit din vz. marfa 9 000 lei


Incasare factura emisa client:

5121 Conturi la banca in lei = 4111 Clienti 11 160 lei

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.

Societatea Omega avalizeaza un bilet la ordin emis de societatea Alpha in favoarea societatii

Beta, in valoare nominal de 30 000 lei, cu scadenta la 90 zile. La data scadentei societatea

Alpha, emitentul, efectueaza plata catre societatea Beta, iar societatea Omega scoate din

evidenta angajamentul acordat societatii Alpha.

Inregistrarea emiterii biletului la ordin de catre Alpha in favoarea lui Beta:

401 Furnizori/Beta = 403 Efecte de platit 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Beta a pimirii biletului la ordin:

413 Efecte de primit de la client = 4111 Clienti/Alpha 30 000 lei

Inregistrarea avalizarii titlului in contabilitatea societatii Omega:

Debit 8011 Giruri si garantii acordate 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Alpha, la scadenta, a platii contravalorii efectului

comercial:

403 Efecte de platit = 5121 Conturi la banci in lei 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Beta a incasarii biletului la ordin, la scadenta:

5113 Efecte de incasat = 413 Efecte de primit de la clienti 30 000 lei

5121 Conturi la banci in lei = 5113 Efecte de incasat 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Omega a incetarii angajamentului sau de catre societatea

Alpha:


50

Credit 8011 Giruri si garantii acordate 30 000 lei

28. Studiu de caz privind evaluarea creantelor si datoriilor in lei si in

valuta la sfarsitul exercitiului financiar.

La 01 decembrie 2011 societatea Gamma are in contul curent un disponibil de 15 000€,

evidentiati la un curs valutar de 4.2282 lei/€.

In cursul lunii decembrie 2011 societatea Gamma efectueaza urmatoarele operatii:

• In data de 05 decembrie 2011 se face plata unui furnizor: 5 000€ la un curs de schimb

valutar de 4.2077 lei/€ (datoria este inregistrata la un curs valutar de 4.2377 lei/€);

• In data de 11 decembrie 2011 are loc incasarea unui client 3 000€ la un curs de schimb

valutar de 4.1383 lei/€ (creanta este inregistrata la un curs de 4.2477 lei/€);

• Pe 21 decembrie 2011 are loc rambursare unui credit bancar pe termen scurt: 3 500€ la

un curs de schimb valutar de 4.1440 lei/€ (creditul este inregistrat la un curs de 4.1281

lei/€).

• Pe 31 decembrie 2011 cursul BNR este de 4.3197 lei/€.

Prezentati inregisrarile contabile.

Plata furnizor 05 decembrie 2011

401 Furnizori = % 21 188.50 lei

5124 Conturi la banci in valuta 21 038.50 lei

765 Venit din dif. curs valutar 150 lei

Incasare client 11 decembrie 2011

% = 4111 Clienti 12 743.10 lei

5124 Conturi la banci in valuta 12 414.90 lei

665 Chelt. din dif. de curs valutar 328.20 lei


51

Rambursare credit 21 decembrie 2011

% = 5124 Conturi la banci in valuta 14 504.00 lei

519 Credite bancare pe termen scurt 14 448.35 lei

665 Chelt. din dif. de curs valutar 55.65 lei

Sold € 5124 la 31.12.2011

15 000€ - 5 000€ + 3 000€ - 3 500€ = 9 500€

Sold lei 5124 la 31.12.2011

64 423 lei – 21 038.50 lei + 12 414.90 lei – 14 448.35 lei = 41 351.05 lei

Valoarea in lei a celor 9 500€ la curs de inchidere de 4.3197 = 41 037.15 lei

665 Chelt. din dif. de curs valutar = 5124 Ct. la banci in valuta 313.90 lei

29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.

La societatea Lambda exista urmatoarea situatie in conturi la data de 30.06.2011:

• Venituri din exploatare: 250 000 lei

• Cheltuieli din exploatare: 100 000 lei

• Venituri financiare: 15 000 lei

• Cheltuieili financiare: 5 000 lei

• Venituri extraordinare: 7500 lei

• Dividende primite de la o alta persoana juridica romana: 15 000 lei

• Amenzi si penalitati in relatiile cu institutiile statului: 1500 lei

• Chelt. de protocol care depasesc limitele prevazute de lege: 500 lei

Profil impozabil = rezultat contabil – deduceri + cheltuieli nedeductibile

Profit impozabil = (250 000 lei – 100 000 lei) + (15 000 lei – 5 000 lei) + (7500 lei – 0 lei)

– 15 000 lei + (1500 lei + 500 lei)

Profit impozabil = 154 500 lei

Impozit de plata = 154 500 lei * 16% = 24 720 lei

Constituire obligatiei de plata:


52

691 Chelt. cu impozit/profit = 4411 Impozit/profit 24 720 lei

Inchidere cont de cheltuieli

121 Profit/pierdere = 691 Chelt. cu impozit/profit 24 720 lei

Virarea obligatiei de plata

4411 Impozit/profit = 5121 Conturi la banci in lei 24 720 lei

30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

Societatea Omicron a realizat in anul 2011 venituri impozabile de 200 000 lei si cheltuieli

aferente veniturilor impozabile de 160 000 lei, dintre care 2000 lei sunt cheltuieli de protocol si

3000 lei sunt cheltuieli cu impozitul pe profit. Prezentati modaliatea de calcul a cheltuielilor

deductibile cu protocolul, precum si a taxei pe valoare adaugata de colectat aferenta

protocolului ce depaseste limita de deductibilitate.

Limita maxima a cheltuielilor de protocol pentru care se acorda deducere este de:

2% * (200 000 lei – 160 000 lei + 2 000 lei + 3 000 lei) = 900 lei

Cheltuieli nedeductibile cu protocol: 2 000 lei – 900 lei = 1 100 lei

Presupunand ca pentru suma de 1 100 lei s-a dedus TVA in cursul anului, exista obligativitatea

colectarii acestui TVA: 1 100 lei * 24% = 264 lei.

Savu Mirela 30 - · PDF fileAplicatii An I 2012 – Stagiu Expert Contabil Savu Mirela ....

Documents

Transcript of Savu Mirela 30 - · PDF fileAplicatii An I 2012 – Stagiu Expert Contabil Savu Mirela ....