Savatie Bastovoi - Micul Pateric.pdf

8/17/2019 Savatie Bastovoi - Micul Pateric.pdf

1/38

?#*bi.

Stvrtie3?$togoi

t a-rHrthr


2/38

MICUL

PATERIC

PARTMTE E

tAVATlt

EAITOVOI

, ATH )hrA


3/38

Reda.bor

EleM Ma i €6d

Cop€rta:

mmdah Sa$tie

8altorci

O

ebmorEh Salatie

Batto@i

O

Editura Cathisnr,

P6Eu

Prezdta

edilie,

Bucuietti,

2ftl8

D..@d

CIP. BiblioEdt

N.$dtL.I@&t

i

r,fi.lr ?.tdt

/

povdit

ti

ltu.hr

Fnh

@Pll

d. i.lmoi.n

thlie B.lorci.

-

Buclr.tn:

Carhb6. 20(E

L s.hne

8. orci, i@nonrh

(.drPti

tl

)

CUViNT

NAINTE

e abun nceput, r€buie I spunem eesreun

Pareric.

Cuvinhrl pat

nc provine

de ta g€ces-

cur

prrer,

adict

p&inte.

Prin

urmare

Parericul

esteo carte

carc

$pdnde

cuvinte le

Sfintilor

perinli

adunate entru

olosul

oedincioqilo .

Biserica

Ortodoxe

a mogtenit

mai

multe

Datedce. el

mai cunoscrrt

ste

Pokncnl

Ertpkar.

El cu;rinde

mtu-

turii

deEprp

6nFicare

au Uiiin

reacurite

rV-lea

at

Vl-lea,

n sFcid

in Pustia

Egptului,

dupd

cum l a.rat


4/38

Cu jmpulau

ostalc:tuite

i

alte

Paterice'

stfel

ncit

eleau

aiuns

estul

emLrlte.

ai oate

minJstirile

mari

din

lumea

ntreatd

au

Patericele

or'

Patericul

e

faF,

numit

de

noi

,,mi(,

nu

esteo

Prc_

s.urtare

a

vreunuia

dinte

Patericele

ad

ci o

culetere

Je tertedin m* multe

zvoarc,Qm

ar

h: LtL"ai@nul

Pd'

tn;it feiot"an,

Urro"aAul,

Ptoloagete

ctilesfrnliln Pe

[nc:

a&L+

am

pretuat

svmsitl

ds

Vt4ile

Sfnlilu

lta'

I'rsr"i

uprin:€

n

Dialogudle

fintul

ui Grigorie

el

Mare

Mi.ui Paterir

ste

mumit

astfel

alit d

n ca

uzad

men_

siunilor

sal€,cit

$

Perltru

aPtul

c,

s€ adreseazi

€lor

-i"i.

e* .aot

t

je

i"t".tim

Povestii

care

s:

hezeast

inieresul

copiilor.

Ele

au fost

rePovestite,

entfl

a fi cit

nai

clare

i

maiusorde

rmarit'

-

E" t*ti

"."tt

i

"u

tt"U"iesJuititn ct Micl Pakrtr

nu este

culeser

de

Po\€$i

Toate

ntimPlirile

Povestjte

Ae

slnt

ua""i'"t"

Sri"F,

i

oarnenii

mintiti

n

orte sint

reJ

oin

cauza

modatlet

nu

toate

numele-Efintilor

u

tJtransmise

ptnl la noi.

nse

aeasta

nu tsebuie

e ie

o

oi"ai.f l*mr'"

i,"t

"

ln

t

glture cu

ei

Prin

rugiciune'

'-N"

"'.

i"aoirn

ce Snn$t,

c

e au

fost atit

de

buni

in

timDul

vietii

nu

vor ntlrrh

3l vine

n

aiutorul

uturor

ceidr

re

*'or ati

cu

dtago.tr

vt4ile

lor

9i

vor

n'erca Be

urm€ze

aPtele

or bune.

MTCUL

PATERTC

(UVINTE

FOI.O3ITOAR

PENTRU

CEI

Mlcl


5/38

5TRU6URELE

5FINTULUI A


6/38

Rlmas

ingu

n €hilia a,

perintele

Macarie -a

gin-

dit se menince trugureleacela

atit de frumos care l

imbia u mireasnauiplacut:Darcind

vrut

A upa

o bobitd,dintr-odate

gi-a

adusaminte d€ ntreagaob-

Fte

d€ cilugiri

pe

careo conducea

i

s-a

gindit

cd

Si

€i

ar fi vrut, desigur, e

glste

dinh-un

astfelde strugrre.

Cesi faci sffntul? e-lmenince ingurn-amarvrut,

deoar€ce

indul

a ceilalf celugaril fdcuses€simtd

z8hcit

9i

lacom.

,Oaie

eu Eint chiar atit de mic la su-

flet, ncit se maninc acest trugure singrrr,

n timp c€

alti {rati abda e sete?

u voi face

cedstal"

)i-a

zis

pArintele n sineasa.

$i"

tot

gindindu-se

ce se facecu

acelstrugure,

Snntul Macadehoteri sil dea

primului

Nu tr€cumdte r'r€m€9i iatncd un ctlugir a bltut la

u$

pldnt€lui Macarie. -a"indu-1"

drintele

-abucurat

Ei,

dupl c. 6 vorbit

cu el a

sco6

trugur€le

i

i l-a dat zicin-

dunr

"htl,

fiaE,

primegie

e

a mineacest trugu€,d eu

lrt btfrtr

tl

.m

sionaculbolnavatacenu

pot

dnca Btru-

ld."

3ftttuI Macarie

zis

pricina

bolii doar

pentru

a-l tu-

t.

F

lnt .l

ptkmal.I darul,clci

9i

el ar

i

&stat

hi.ar o

ldf dh

.ol tod sft

dearlic

ri

debinemirositor. rate-

h I lud rtsqunle ii ea dusmultunind achiliasa.

l0

insA

cind

a ajuns n chilie

ii

a

vrut sl m;nin€e strugu-

re1e,inarulc5luger avut acela$i

ind pe

care

-a

avut

Si

Sfntul Macarie:

,Cum

voi m'incaeu singur acest tru-

gure,

n timp cealli

frati rabd; de s€te?

Md voi duce

9i

l

voi

da

uui fratebolnav."Celugiiul

a eit

9i

s'a dus a

unhatepe

careil

tia

maibolnivicios:

,El

aremai mar€

nevoiede€it mine de strugure"

-

i$i zicea n sin€asa.

Dar s-a ntimplat ce ni€i calugdrul

olnavn-a

tinut

strugurele

entru

sine, i a

hot:dt sel deaaltcuiva.

$a

a trecutstrugurele

e a un ciluger h altut,c;ci

fi€care

s€

gindea

a ceilalti,

Si

nu la

sine.

Spresear;,unul din

11


7/38

cllugl4 care ocmai

prirnise

n dar a€el trugureminu-

nat de a un alt frate,

s-a

Sindit

n sinea a:

,Ce

tru$re

frurnos Cumde

a alunsel n aceasti

ustie

arsA

e soa-

e

9i

ipsiul de verdeall?

Md voi ducese-idau

strugure-

le

pr

ntelui nostru

Macarie,

entru

cA€l e btrtfin

qi

are

mai multe ne oie

de o hraneca aceasta €dt mure,

ca-

re sint tinlr 9iputemic."Zicind ac€st€a,Alugliul a as-

clrnsstrugurele

ub

haina

9i

s-adus cu el la chilia

Sffn-

tului Macarie.

1.2

Cind a vezutSnntul

Macade

trugurelemult s-ami-

mmal cici l-a recunoscutndatd.Erachiarstrugurele

€

carcet pdmindu{ in da 9inevnndsal mdrince, -adat

unui frate.Sa mirat,

pentru

ci fratele ar€ -a adusstru-

gurele

napoi

eraaltul decitcelde dimineall. Sffntul n-

dati

ii-a

dat s€ama e cele

nlimplate,

umcd

ralii

n-au

voit nici unul sn

ne

sEugur€le

entru

sine

Fi

-audatde

la unul la altul, ar acumstruBurele a intors napoi a

el. Pregdndu-6€ I nu

ttie

nimis S6nhll Macarie uat

strugurele

i

a mulumit, minunindu-se e citi dngoste

au dat

dovadi

c ugerii din obtteasa,deoarece imeni

nu ea gindit asine, i fiecareaceilalti.


8/38

Rimas sinSur, plrintele Macade

a luat strugure-

le, zicindu-gir

,De

vremece nici unul dintre frati nu

a

mincatacest trugure,

cum

l voi minca

eu, cate € sint

plrinte

9i

nvAtdto.?"

9i,

zicind ac€ste4a

dus strugu-

rel€

Si

-a

pus pe

o

piaht.

O paslre

a

venit

9i

l-a luat,

ducindu-lpuigorilor€i. AFaa sfiriit strugurel€Sfntu-

lui Macarie,

5FINTU AcATON 5I INGERUL

e w€measfrntului Antoni€ c€l Mare htria

n

Egipt un

pErinte

pe

numeAgaton.Sespunecl

A8atot

pe

dnd ela

dnl{, l-a vizitat

pe

Sfntul

Antonie.

Ac€6ta in ulrni aveade a Dumnezeu arul

d€ a €dea sulleteleoamenilor,

ata cufl noi

le vedem

fala. Deci.dupi ce au statde

vorbr, Sfintul Antoni€ a

zb dnirului

Agatonce

i

€l va aiunte sfnt

qi

va f

atit

de

btrnd

$

ftue de reutate,ncit

nu va mai

put€a

'€dea dul

in oammi, cinumaibinele.

14


9/38

A9as-a

Si

ndmplat

clci,

cu timpul, perintel€

Agaton

a ajuns

tit deblind,

ncitniciodaH

u

ce

sup;ra

pe

nj-

m€ni,oricit

de mult rtru

-ar fi

pricinuir.

A

avut loc,

atadar, cu

Snntul Agaror

urmitoarea

infmplare,

din caresevede

cit

de ribd;tor

qi

de blind

ajuns€se.tr-o zi. s-adussfnrul in ora savindd vas€"

Ie de ut pe

care

fecea u dina

sa n

pusrie

am

ui-

tat saspunem

e

pirintele

Agaton

ela

pusrnic.

Mer8ind

el a;a, a

SIsit

pe

cal€

un

lepro6.

L,eprosul

-a intr€bat:

,,Undee ducil"

,,In

orat,

s,

vind

va €le

cesrea,,-

-a

r;spuns

sfintul.

,,Fii

bun

-

a ,is

iar4i leprosul

,

ia-n,

9i

pe

mine

cu tin€."

,,Hai " -

a

crTut a invoiau

Sfintut

A^8aton

9i,

uindu-l pe epros

n

spate, -a dus

cu

gieu

L6

t7

cind

au atuns n

piat5,

eprosul -a

zis an

,,Pune'mi

acoloundeql vinT vas€le

Sfintula,cutaia

cum -a

cerutbolna\,lL dar nu

apucebinese indi un vas,

cind

leprosul

$ri iar cu

gura:

,,Ai

rindut

un vas?"

.Da "-

a r:spuns rrintele

gaton.

,Dace

-aivindul

ns€am-

ni ce ai banil Acl'm

sd-micumperio

pltcintl

de banii

4tid " Sfmtuln-astatdeloc e ginduri, -adus

i

i-a

cmp:rat leplosului

o

plEcintd.

Dar

leprosulnu s€ i-

niit€a. Numai ce a vindut pirintele

Agaton

umdtorul

l?s, €i leprosul ar a

strrit cu

gura:

,Ai

vindut incl

un

?3?Cump;r;-mi

un strugure:"

r

ot atd.pinS

n se.-

r&

de ndati cevindea

snntulcem, eprosul i cerea

i-i

cumPere

a un4 ba alt4

pintr

cind s-au erminat

9i

va-

E€le. i banii.


10/38

Cum

se apropiaseara, irint€le

Agaton

vru s:

poi-

neasce pr€ casl. Leprogul

ns: nu-l

shbea:

"Vrei

sd

pleci?

a-mi

ti

pe

mine,

casi mtr ati

acolodeunde

m-ai

luat "

Remas flre vas€

i

f;ri

bani, sffntul il lut tn

spatepe epros9ipomi inc€t adrum. Aiuns a locul de

unde l luase

imineaF

e

eprot

.a p'rs

cu

gnia

os

ii

a .rut

sd

plece.

Dar nu apucl

si fad

un

pas,

ind a auzir

in

urma sa m

glas

atit de

pHcut,

ndt n-ai

i

gisit

in

rot

pemintul

un

Slas

mai dulce

i

mai frumosde.it

acela:

,,Bin€cuiintat

e9ti.Atato&

de Domnul n

cer

9i

pe pr-

mint "

lnsd cind

s-a ntor6 si vad:

cine a

gr;ft,

n-a

mai

vezutpe nimeni.

18

79

Ahrncia

nteles

fi.nrutAgdron

d eprosul

e

care

-a

punat

in.spateiu

era

un tepro6

ddeve

ar

ci

un Inger

d h

cer,

timis

de Dumnezeu

asJ

ncerce

tindeled

,i

r:b-

darea ui.

D€

ariti

bucu

ie, p&inretui

Aga

on _a

ie


11/38

CALU6ARUL

'ARA<

' I


12/38

Cind a htrat in ddlia Bitrinului, cer$€torul -a mi-

nunat oarte

are.Ciluglrul

nu mai

avea

imic n

afard

de cimaF

p€

carco

purta.

Atunci dezlegindu-ri rai'

sta,

cer9€torul delertat

n mijlocul

chiliei tot ce avea,

zicind:

,Ia

acestea"5lugdrgc, eu

voi mai

8;si

in alte

Darte €l€ce mi t€buiesc "

Certetorula lecat, indindu-sen sinea aot de u-

bitor em acelcelu8fusA6c,dacr

gi-a

dat ultima

ui pii-

ne ca milostenie.Din ziua acee4cerg€torul hotedt si

fie mai

bun, si

nu mai facemofturi atuncicind sedi

ceva, i

str

primeascAotul cu muliumire.

22 23

CALUCARUL

ARE

DORMEA

U E I

ot

in

pustia

ordanului treia

m

alt c{uger bi-

trin care,

pmtru

multa ui bunltate,ajunsese

a

sffnimi€. Sffntulbedn iubeaa6t de mult rug;-

ciunea"ncit de multe od

ple.a

din mEnlstire

9i

petre-

cea dp6nini

intr€gi n singurAtatea

ustiului.

Acoloel

vorb€a u Dumnezeu

i

cu inSerii

9i

multe ucruri mi-

nunate

se

nfmDlau.


13/38

Trebuie e

tim

ce n

pustiu

sint o multime de 6nima-

le fioroase,

umar fi

bii,

hienel€,

ar a fel

de

periculoti

sint

$i

gerpii

ve-nino$i. tlugerd

ins; nu

se €meade ni-

mic,

deoar€cel a €a a

aprrebr chiar

pe

Celcarea A-

cut toateanimalele,

dicl pe Dumn€zeu.

S€spun€a espre cest {ugtu brfiin nu doar cAnu

se emeade iarele

sebatice, ar

Si

c , atuncicind

pleca

singur n

pustie,

sead;poGtea

€ste

noapte

n culcuju-

rile

leilor Odattr

bdtrinul s-a ntors n

m;nesdre

cu doi

pui

de Ieu nveli$

n hainasa.Totj

criug;rii s-auminu-

nat

9i

-au ntrebat

cumde a reu9it

str a ac€i

pui

din cul-

cutul lor, c{nd

se

gtie

cit de fioroase

Si

elesint eoaicele

€are&iapird puii.

Betrinul e-azb:

,,Dace

om pdzipo-

nrncileDorhnului

nostru isus

Hdsto6, eii

sevor teme

25

denoi. Cici Dumnezeu-a ftrcut

9i

animalele u s€ating

de

cei careascultd e Dumnezeu."

ToficaluBarii u rrmas nnai

fi

de atunci u nc€-

put

sI ffe mai

buni

9i

mai bfmziunul cu altul, ca

$

ei

str

ajuryd

neinJri€ati,

abdtfnul celstrnt.


14/38

STiNTUtEU RO5IN

tr

ME

RE

EDrN

RAI

uviosul Eufroein -an&cut intr-o familie foar-

te

s;raci. De mic copil a fost inittit

;i

a3cnlttr-

tor. Clnd a ctes


15/38

In aceamanistire

heia

f

un

preot

sffnt.Acesta

€ u-

ga

de mul6

vr€me

a Dumnezeu

e-idescop€re

m

e3-

tein Gr;dinaRaiului. ot u8ind -s€ F, ;H cr 6.apo-

menit

ntr-o nodpte

ntr-o gredini preafrumoasa,

lina

cu

pomi/

n caredntau pis&i

nemaipomenite.

:md

s€

uite mailine, preotul

cesl vad;?

Nu-i venea .{

oeade

odilorl

ln mijlocul gredinii

stlt€a EuJrosin,

ucrrarul,

9i

s€ ndulcea

din roadele omilor.

Apropiindu-s€, reotul

-a nbebat

mirar

,,A

cui es-

te

gr;dina

ac€asta

i

cum ai ajunsaici?"

,,Aceasta

st€

Sridina

alegilor ui

Dumnezeu,

ar

p€

mine

Dumnez€u

28

29

m-a esataici si o

pezesc

se mininc din ea ot c€vo-

iesc." uncipreotuli-a is:

,Oa

e

poli

sJ-mdai

i

mie

mecarcevadin ac€asti

$idina

preafrumoase?"

,Ia

ce

voiesti"

i-a

rtrspunsuftosin.

reorul aritdtcu

mind

niite mer€ rumoase,ar Eufrosi& upind citeva, le-a

pus

n rasn. n ace€a'i lipd a betut oaca

9i

preotul

s-a

trezit din acea edenie.

Prcotula crezutce ot ces-a ntimplat a fostun sim-

plu

vis. Dar,cind s-a idicat din

pat,

€ese

vad:?

Pema-

sderau rei

mere rumoase,

aie umDleau amera e o


16/38

rnireasrne emaipohenitd.

Bdgindmerele n

snr

preo-

tul a alergat epede el caute

pe

Eufrogin.Acesta o€-

mai eFea in chiliasa,dnd

preotul

Srtbit

l-a oprit,,Eu-

frosine,spun€-miunde ai fost azinoapte?"

,La

mine

in chilie"

-

ia i:Bpuns

Eufrosin.

;Ie

ur

p€ Durnnezeu,

spune-miadeverul "Vezind ce

pr€otul gtie

otul, Eu-

frosinnu s-amai putut ascunde i -a zis: ,Amfost aco-

lo undeai fost

Si

Sfmtia

Ta

9i

eu

F-am

dat

merele e car€

le ascunzi cum n sin."

Minrh'hdu-se

oane ar€,hdat; dupa terminarea

rugiciunii

preotul

a adunat oaE

rdnistirea

d

le-a

po-

vestit cnlugeribr cele ndmplate

Fi

despredarul mare

al

p:rint€lui

Eufrosin. nsncind oli au wut sealer8e a

Eufrosinsl-gi ia binecuvintar€,al

pe

Eufrosinde un-

de nu-i Cdciace5ta,iind smerit$ nesuportind aude-

le oam€nilor, fugit int -o alti

mlnlstire,

unde ea a5-

c is,

ca

nimenisAnu-l flmoas.e.AcoloSffntulEufrosin

a continuat ase

oage

n taintr

ui Dumnezeu

sA

plece

in fiecare oapten Gddina Raiului.

Iar merele celea inunate u fostvezute € mul-

t lume. Multi bolnavi,

gustind

cite o bucilict

din

ele, s-au

vindecat de bolile lor. Iar

preotul

a

p;strat

unul din mere

pini

la doartea sa,clcl mlrul

nu

ard-

30

ta deloc semnec; ar

putrezi,

ca mer€leobi$nuite,

ci,

dimpotrivt

rdspindeantotd€auna mireasmi oar-

te Dlicutd.

31


17/38

i l

5FINTUL

CONON

TILHARII INMARMURITI

Inia odateun c ugArbltrtn p€ nume Conon.

Acesta€ra foane iubit

de Dumnez€u

pentru

b$ltatea

lui.

De aceeaDumn€zeul

pa"€a

n-

totdeauna,

aBi

nu

i s€ ndmple ceva ;u.

OdateSffntulCononm€rgea rin pustie.

Nigte ilhai

l-au vlzut

ii

.u vrut

sll omoare.Dar,cind au aiuns n

dreptul Bffntului

i ii-au

ridicat sebiile

ca si-l

loveasct

au nmirmudt. Mai miSclti ntnnik,

dacd

poti

Tilhadi

au

rimas

aga, u sdbiile idicate,

petrecind

oatt ziua n

arqitAi ribdind de s€te.

Spre €ar{,

Sfintul Conons€ ntorcea

pe

acela:idrum

in mdndstirea a.

Tilharji

cind

-au vezui, au nceput a

striga

9i

a s€dita, zicind:

,Omule

al

lui Durnne"er e

ru8&r, fAc€va as: nu rrminem aici ntep€niti, ar noi

fictduim cAde acumn-o Be

mai a.em rAuniminui "

-Sfintului

Conon

s-a acut miH de tithari

pentru

c:

a v;zut cit de nectriilierau,

cu buzel€crtpate de aliiF

9i

c

fafa plinsi.

,,Bine

a zis Sfintu]

,

€u m;

voi rugd

pentruvoi, dar voi sl

vl

tin4i

de

cuvint,cecialtfel o se

intep€niti

ar&i "

9i,

ficind SffntulConono

ruSeciune,

tilharii

9i-au

cvenit

9i

plingeau

de buclrie,

mullumind

Sfntului Conon

9i

ui Dumnez€u. e atunci ilharii ac€-

ia n-aumai lcut rlu nimenui.

33


18/38

POVESTEA

iMPARATULUTrLosTrv

te, mpdratul

gi-a

scoshaina a acoperit

mortul. APoi

Si-a

ontinuat

rumul, rci avea

mult de mers n

Tiua

in# tot c dtorind

el at4 s-a ntimplat ca

a cezutde

pe

cal

i

s-a init fo6rte are

a

Picior.

Ajuns acast

im-

piratul a chemat €i mai buni doctori a palat, dar in

zadar

Picioruls-aumflat

9i

doctorii au

zis c;, dacd

nu-t

vor tei4 ac€sta

a putrezi

9i

mpiratul \a

muri. ASace

au

hotldt ca a doua

zi

de dimineaF

se-i aie

piciorul,

Dentrua-i salva

iata.

fost

odata

un imPArat

iner

9i

foartebrln

a ini_

mi. Acesta

de mult€ od obitnuia

sn s€

Plimbe

rin

tara

Eansotit doar

d€ o singurtr lut:.

De

dte ori intiln€a u€l,n om

sirman,

rnP:ratul ii dddea

milostenie

i-l

atuta

cu ce

Putea.

Odati

mergind

pe

cal€,

mpirahl a

vizut intr-un

locpustiuun .llu8:r mort. Trimilindu-ti sluga nain-

35


19/38

In noaptea ceea

mpdBtul n-a putut domi. EI a ru-

gat

o sluSl

sl-i aprind:candela

i

a rimassingur,

ri-

vind ta icoane

9i

gindindu-se

a soalta sa

grea.

Chiar

atuncis-ades{his €r€astra

i

n

camer a

intrat

un

c:-

luger uminos.

,De

ce

etti asamihnit, mFrate?"

-

l-a

intr€bat .iiu8rrul.,Cum ; nu fiu mih^it,dacamiine

trebuie

sr-mi taie

piciorul?"-

i-a espunsel.

Atunci cnlugeruls-aatinsde

piciorul impdiatului

si

acelandatA6-a icut sdnetos.

,Ridicl-te

9i

mergil"

-

ra

zis cilugirul.

,,Nu

pot,

c{ este

upt"

-

a r;spuns mpe-

ratul. Dar uindu-l c ugirul de

rnid, imperatul s-a i-

dicat

Si

a

putut merge

a

9i

mai nainte.

,Spune-mi,

in€

elti?"

-

a ntrebat

mpiratul nedumerit.

,Cum,

nu me

recunosti? are nu esteaceasta

aina a, cu carem.ai

36

acoperit

eri?Dumnezeu vizut

neca2ul

iu

9i

m-a d-

missa e

vindec,

eoarece

i

tu mi-ai tcutbine."

A douazi imperatulela dnltos,

spremirareadocto-

dlor. El a

povesdt uturor ces-a ntimplat

9i

toli au

?iu-

dat

pe

Dunm€z€u,are

i aiuta

ecei

buni a nib;.


20/38

cRADTNARUT

l

BOR(ANU


21/38

Nimeni nu

pricepea

ce s€

petsece

u

glidinarul.

Toti

au vezut ce de la

un timp el s€ schimbase oarre mult.

Seracii,care mai nainte

veneau a el

ti

prim€au

din

le-

gumele

din grddine,

erau acumalungali

cu

minie.

Grd-

dinaiul vindea

totul la

pialt

iar banii ii

ascundea u fti-

40

47

Vezindzgirceniade carea

fost cuprins

gridinarul,

Dumnezeu

i-a

ntors fala de a el

$

nul mai ajuta.

9i

iatd

ce

ftr-o zi, lunind

prin gredine

i

gindindu-s€a

borcanul u bani,

gredinarul

a c;lcat

ntr-o greblt

ri $i-a

renitpiciorul pind aos.Mutti doctoria.h€mat SrAdi'

narul,dar fere

obs,

cdci

piciorul seumfla ot mai are

9i

de acum

ncepuse I putrezeas.L

ASaa cheltuit

grtdinarul

tot borcanulcu

galb€nip€

docto

. Rlmas

qi

bolnav

i

firA bani, a hotedt se che-

me un doctoi,

ti

de

ultimul

galben

srl roagesn-i aie

piciorul.

Noaptea

rddinarula adormit mihnit

9i

iati

.5 i s-a

adtat in vis Ingerul

Doimului

i

i-a zis:

,,Unde

ti sint


22/38

banii

grldinarc?

De c€nu t€ Iaci slnltos

cu ei, aia cum

neddjduiai? e

Stii

de

acumctrbanii nu sint de mare o-

los, ar

omul

milostiv

l areca ajutor

pe

Dumnezeu.

a-

t;,

ri

eu am ost rimis a tine

El te aiuLctrciDumnezeu

9i-a

adus

amintede

vremea

nd impa4eaiavereaa

s:-

racilor

9i

e.aibun cu oate umea." nterul

a atins

picio-

rul gridinarului Siacela -a lcut srnrtos.

Gnd a venit doctorul

dirbin€aF, -a

glsit pe grldi-

nar ucfnd in gddine.

Toati Iumea ,aminunat

de cele

intimplate,

dar mai alesoameniis:rmani

s-aubucurat

de tdmiduirea

gredinarului.

Clci din acea i

$Adina-

lul a nceputsI fie milostiv camai naint€

Ei

ot ci*i8d

siu il imDtrnea

aracilor.

4l

TiLHARUL

ARE

A A'UNs 5FINT

fost odatl,

cu multe

€acuri n urmI,

in

Pe4jr€

Egiptului,un ilhar

pe

nume

Mois€.Ace5ta

ra

negru

9i

atit

d€

putemic, ncit erasPaima

utu-

ror

Nu numaroam€nii

obiQnuiti

e em€au

e Moise,ci

i

tilhaii

s€cutremurau ind

auzeau

e numele

ui.

lnsd

nimeni nu

Stia

ci, dincolo

d€ obiceiulcel

ioros,

tilharul Moiseavea

o iniml

buna. De multe

ori s€

n-

treba n inima a


23/38

sa:

,Oare

ce bun s; fa€ atitea rdut:ti?

M-am dturat sA se team,

toti de mine. Pentru ce sint

atit de reu, nimeni nu me iub€$te

Si

eu mi

simt atit de

krtr-o zi,

g'indindu-se

el a9a,

ata

€d s-a ntilnit

pe

ca-

le

cu un celuger. nda6 ce I-a vezut, celugarul

a

vrut

sI tugt dar tilharul

a

zis:

,,Nu te teme,d nu-ti voi face

nici un reu. Ci te rog sestai d€ vorb: cu mine "

Cdlugi-

rul i-a

povestit

tilharului despre credinta n Hristos

Ai

despreviala in minestire.

filharului i-au plicur foate

mult €eleauziie de a cI-

luger

9i

a hotarit se

plece

mpreunl cu el la m:n:stire.

44

AAaa ajuns Moise, din tilharul vestit ce eia, cilugir.

EI

i

a construit chilie

mici nu

depate de

m;dstire

5i

r:ia acolo ugindu-se i

Qi

oapteui Dunnezeq

p€

Care l iubea oarte mult.

intr-o zi,

pe

cind Mois€se uga

n

chilie,au nrvalu-

it

asupra

ui patru tilhari. Dar, spre mirarea or, cllugl-

rul i-a hintit

pe

toti la

p;mint

si,

legindu-i fedeleq, -a

dus ca

pe

un


24/38

riti, cici

i-a cAzutde

pe

cap

qi

ei l-au recunoscut

eeste

vestitul

Mois€, iperenia

or de

altidate.

Atunci ilharii

siau

cerut

ertared€ a staret

d,

intdnd

in vorH cu Moise,

-au ntrebatcnm

a ajuns ilu86r,clci

ei il clutau

demutt.

Moise €-a

Pov€stit

ool

de-a ir a

prr, ata ncit tilharii au crezut9iei n Hdstos,

dSeduin-

du-s€ Ade acum

nu vor mai ace

ici

ei

rau nim;rui

Pirintele Moisea trlit

ince multi ani

n menestire

Ei

a devenit

atit de bfmd, nclt

a ajunssffnr

i

Dumnezeu

i-a diruit darul

fac€riide

minuni. El a aiutat

multi Iu-

mecu rugdciuile

i

cu sfatudte ale,

ncit v6tea

despre

sfintenia ui s-a

respindii n tot

EgiPtul,ajungind

pini

AvA

DANIL

t l

EVLO6HE PIETRARUL

ra odate m pi€trar pe

nume

ta

m$cea

toati ziua a cioplit

cirtigati i impirtea in

doui: o

ne, ar alta

p€ntru

sAraci.EvloShie

ra

incit

avea ntotdearma iile cas€i ale

strrini.

Evloghie.Aces-

piatrt iar banii

Paite

pentru

sr-

atit de milostiv,

des€hise entiu


25/38

S-a ntimplat odatA a Sfntul Daniil pusts

cul se

zr-

bov€asca

prin

acele ocuri iar Evloghie,

anind de eL

l-a chemat n casasa. Ata a allat Sffntul Daniil

despre

faptele bune

pe

care e f6ceaEvloghie. ntorcindu-se n

pustie,

Sffntul Daniil s-a rugat lui Dumnezeu, zicind:

,,Doame, am

vizut

cit de milostiv €ste

pietrarul

Evlo-

ghie,

ca 9i

imparte putinul

snu cittig cu stdinii. Te rog

sa acicaEvloghiesi

seimbogAteascl.

entru

ci a'a

va

ajuta

qi

rnai mutti oamenil"

Durnnezeu

asculta ntotdeauna rugiciunile Sfintu-

lui Daniil. Dar acum,

auzindu-i

rug;mintea

l-a intr€-

ba

,,Pentru

e,

pidnte

Daniile,ceri un

lucru

ca

acesta?

Evloghie mi este

phcut

ata cums€afli

ii

nu estebine

p€nfruel $ se mboSileasct." ,Doamne a zis iar;fi

avaDaniil

-,

Terog sn-mi ndeplinetti aceastidorinF,

dci cled c

Evloghie ,?

ajuta

pe Ioarte mul6 lume."

,;Ie

pui

tu €hezai

p€ntru

el?"

-

a intrebat

Dulmezeu.

,,Da,

Doamne " a

zi'

cu

hoftire ala Daniil,

A douazi umblind dupe

piand.

Evloghiea

glsit

as-

cuns

n pamint

un burduJcu

galb€ni.nsr, n loc s: faci

mai muke mibstenie,ata cums€atteptaSffntulDaniil,

Evloghiea disparutcu bani cu tot. Marea fo8t

ntrista-

rea uturor cecinu mai aveaone str-iprimeascipeci-

48

49


26/38

Htoni

striini. Sffntul Daniil era

mihnit

qi

el l:e nu L-a as-

cultat

pe Dumnezeu.

intr-o noapte oumne.eu

i

S-aarttat

in vis Sffntului

Daniil in chip de copil

si

i-a zis:

,,Vezi

ce s-a'intimplat?

Unde este

acum Evloghie al Meu

9i

cine

i mai ajuti

pe

streini?"

,,Doamne,

Tu Ie

gtii pe

toate dinainte

9i

trebu'

ia se

Te

asult

-

a zis ava Daniil. Ce

pot

5;

fac

ca

s:-mi

ispetescvina?"

,,Dac:

t€-ai

pus

chezaS

entru

el, du-te

acumsi-l adu. cici el seaflA

n Alexandria."

50 51

intrebind

din om in om, ava

Daniil a

Sesit

n celedin

urml casa ui Evloghie.

Acesta nse

nu mai era acum

pietrarul milostiv de alt;date.

Aveao casemare,

p€

care

o

pizeau

slujitori

inarmati. Vezindu-l

Pe

caluS:rul

b;

trin care

striga din urma

sa Evloghie a

Poruncit

si

fi€

Mtut cu bete.

il r€nea

ti

el de multe ori acas:

la Evloghie,

cAcibie-


27/38

.e,

Asa a rlbdat

ava Daniil dulte

sepGtnini a

poarta ui

EvloShie,betut

9i

batjocorit

de slugi,

dar Evloghie nu-l

blea

in s€ama.

V:zind

Dumnezeu rdbdarcaSffntului

Dannl

a flcut

urmdtoarca

minune. S-a ntimplat

.a Evloghi€sasecer-

te cu un mare dresltot

care -a

9i

dat

in

jud€ca6.

Dre-

gitorul acelaera neam cu imp;ratul, a;a cI s-ahot;ft

ca ui Evloghie

is€ taiecdpul.

u chiu,cu

vai

a

reu-

tit

Evloghie sl tugI

intr"o noapte din

Atexandria

9i

sl

s€ ntoarcl

in saful seu.Ajuns acase,

Evloghi€

a tePldat

hainelescumpe

pe

care

e avea aqacI

urm;ritorii stri

nu

l-ar mai fi recunoscut

niciodatl

Evloghie s-a

nrors iar la

viata

sa de

mai nainte, oo-

plind pietre

ti

impn4indu-9i ci$ti8 l

cu strdinii

El a n-

ceput

sA ie iartr9i

pltrcut lui Dumnezeu. Snntul

Dani-

51

5l

tul

pietrar

-a

cerut ertare

p€ntru

ci

poruncise

lugilor

sd-lbat;

in Alexandria ar snntul -a i€rtat. Povestirea

aceasta istodsit-ochiar ava Daniil unui u.emc de-a]

siu,

vrind sl-l invetecI nu estebine strceremoricede

la Dumezeu, ci

numaicelecene sint de folos.


28/38

STiNTUtDEPE

6UNoI

cestSfint a

fost neobisnuitnci de a nastere-

insuqinumele ui o arita - coprie, adica el de

pe gunoi.

CAciCuviosul Coprie,

pe

cind era

inci

su8ar,

fostg&it

de citre cilugirii din obqtea 6n-

tului Teodosie el Mare

p€

o

gremadi

de

gunoi.

Mama

s4 fiind

gonitl

de barbari,a Hsat mpilul

pe gr&nada

de

gllnoi

din apropiereanendstirii.

Copilul Coprie a fost luat in menistire d€ €alugAri.

Aici €l a fost hranit cu laptede o caprd.Capracred ce

gtia

ctr acest opil

va

ajunge fnt, ceci,

de ffecare

ate

54

55

cind

copilul

plingeo alergadin turma

cu care

pa9tea

i

venea e

auDtezeopilul.

insuri Sffntul

Teoaosi€l iubea

oartemult

Pe

copil,

pentru

5era n toate

scrltator

r

hamic CoPrie

n(:

de cand

era mifit€L

i aiuta

Pe

celu8drii

are mPleteau

coturi, ducindule

apdde bAut.

Cr€scind,

fost AcuL a

randul ui, celusrr

P€ntrucd era smerit

9i

ascult tor,

Durnnezeu-a in-


29/38

vrednicit eCoprie €maridaruri, ecare l nsufinu

9tia.

Aceasta

i

pentru marea

dragoste

pe

careo

avea

Coprie

pentru

Sfntul Teodosie,ici el credea e

pentru

rugiciunile

s6ntului

poate aceorice.

&a

s-ahtirnplat cns-adw odati n

pidure

dupi lem-

ne.Un urs, dvilind aslpra m:giru$lui, i-a sfiliat pi-

ciorul.

Atunci

inirul Coprie

-a apucatpe

u6

de uE he

ii

i-a zis:

,De

ceai ficut asta?erintele Teodosie e at-

te.pti cu

lemn€le cffi o s: te nham

pe

ine

i

o secan

tu lemnelen locul

mlgliugului, pinl

se

.a vinde.a "

Mare e-a ost mirarea uturor s; vad; cumursul carA

lemnein ocul megarului

Cuviosul

Copriea riii in otqteaSfintutuiTeodosie

i'

ni

la

adincibidneti,

fitdnd mdtimi de minuni. Unel€

dintre €le s-auscris,dar ;i mai multe au fost uitate de

l|reme cecide ahmciau tsecutmdte veacud.

56

57

vAMEtUL

6iR(T

t l

PiINEAARUNCATA

fo6t odatl

in

pd4ile Africii rm vameg

roarte

zgircit,

p€ nume Petru.

Acesta €Ia atit de

riu

i de nemilostiv

ndt Etuacii

E€ €meau

i

s:

se

apropiede el. Nimeni

nu

PrimiEe

iciodatenimic de

a


30/38

Intr-o zi, shinSindu-se

stuacii mpreune,

unul

din €i

a

pus

rimlgag

cenu sevd lsd pina

cenu va pnml

ce-

va de a vdmeful

zgircit.7is

ri

facur.Slracul

5-adus Ia

Poarta

vame lui

Si

a inceput

se strige

cit il

tinea

gura

s,-i deacevamitostenie.

S-a ntimplat

ca vamegul

ocmais: aduci

acasa

clrul; cu

p'iini.

Nemaipurind

rlbda

strigftele s:racu-

lui, Petrua udt

o

piine

i

a dnDcaro

n acela

u minie.

l'rind

si-l alung€.SAracul

uat bucurospiinea

i

a aler-

gat

la ceilalli cert€tori,

hudindu-se

ce a

primit

miloste-

nie de la vame$l

cel hain.

Noapteavamequl

a avut un vis

care ,a nfricoqat

oar-

te mult.

Parceau venit

la el nitte negri

ii

i-au luat sune-

58

59

tul, ducindul

la

un

ludecdtor

mbrecat

n haine de

lu'

minl. Aretd.ile

cele

n€8re zbierau,

zicind €i ei

trebuie

si ia sufletul

vameqului,

deoalece

celanu a

flcut nimic

bun.

Atunci a aplrut

un inger

luminos

qi

a zis:

,Nu

este

adev;iatl leri Petru a dato Piineunui seracl atl aceas-

te Diinel"

itrmci

ludecdtorul,

care

nu era altul decit

Hristos,

a

zis:

,,Si

punem

pe

cintar

faPtele cle ale

ui Petru,

cteo

pa

e, iar de cealalte

parte aceasttr

iine " Demorui au

;ll3 oe

cintdJ

multime

de fapte

ele

i

cintdnl

c-a n-

llin;t

p'rd

ios.

Ahs(i

s-aapropiar

i

ingerul

i

a

Pu5

piinea pe

ceulat

taler

Ce minunel

Piinea singuri

a ridi-

iat ciniarul

ri

a tras

mai mult decit

toate

aPtele ele

in-

datl, urlind superati,demonii au

dispArutdin fata

u-


31/38

de€AtoruluiMilostiv

Trezindu-se,

ametul a nlel€sce

a

fost

acelvis

9i

6-a

minunai

,,Dacl

o piine pe

careadrdat-ounui Eirac, l-

d voia mea,mi-a

ajutata€t de mult, oarcdt de phcuti

lui Dunhez€u

6int ceicar€ ac milostenie

ot timpul?"

De atuncivame l Petrua nc€puts faci mibstenie

in fiecare i, ndt nu

se

putea

Sdsi

m om maimilostiv

i

mai bun n

tot orasul.

@

61

HAINA

DATALUI

H

RI'TOs

?

ntr-o zi

vamqul

petru

a

intilnit un om

atit de

s5-

I

rac,

ncitnu avea

ici

haine

Pe

el Flcindu-i-semi-

I la, Petrusi-ascoshainasa rumoasiti s(umPi ti

i-a dat-o

slrac;lui.

Slracul,

dupl

cea

'rma6

singur,

'a

Sind

t ci nu

Poate

sj| Doarte

hainl atit

ile scumpa

i

a

hotalit sJ

o

vindl

Dup:

cit€ra

zile,merSind

Prin Pial:,

Petru

j-a

vtuut

haina

e.are

o drduse

dracului

us,

a

vivare El s-a

mihnii

oarte

mult

fi 9i-a

is n

gindr

,Dumnezeu

u

a

primit milostenia

mea,d€oarece

iracul

nu a

PtuFat

haina,

ci a

pus-o a

vinzar€

Petru

a umblat

mihnit

toatdziua

$

agaa

9i

adormit.

Noaptea l a alut urmetorulvis.


32/38

Un dner frumosa ve-

nit la el imbrAcatn hainape

careo diduse siracului.

Nedumerit

peste

misure, Petru -a ntrebar

,,Cine

egti

d

de und€ai aceastl aind?" indrul

i-a rdspurucu

glas

dulc€:

,Eu

sint Hristos,

i

aceast hainAMi-ai

dat-o u.

CAcioricined, ce ?unui B;racMie mi dA."

Petru

s-a rezit nespusde bucuror hoterind ca d€

atunci nainte se ace

Fi

mai multi milosteni€.El a

de-

venit atit de bun, ncit a ailis sfnt.

62 53

5TICLA

'CUN5A

u

foarte

mdte

.reme

n urmt

treia

in

Pa4ib

ttalieiun ciluglr sfnt PenumeBenedict. ces-

ta

€ra staret

al unei

mrnestid,

Pe

care

o con-

ducea

cu stnctete.

Nimeni

nu

Putea

ascunde

imic

de

Sfintul

Benedict,

eci

btrtrinul

eta

nzestrat

de Dumn€-

zeucu darul

darviziunii

9i

ved€a ot

cese

lcea n taine,

la oricedepe(are.

in ace€asi

:nAstire

rlia

$

un

dnar

Pe

nume

Fxilarat

intr-o zi. Sfinhtl

Benedict

-a trimis

pe

b;jat

si aduc:

de

la cineva

ni*e vin.

Exilarat

a

primit

doue

sricle cu vin,

dar pe

drum

a

hot;dt

st ascunda

o srid;

9i

sel minte

pe


33/38

baHn cea primit

numai

lna.Atd d

rifacut.

Ajungind

la mlnistire

cu o

singur; srid:,

biiarul

a

dat-o staretului

s6nt,

care -a multumit

cu cilduri. in-

se h

despl4ire

Bfintul i-a zis:

,yezi

sA

nu

bei din

sticla

Pe

careai a


34/38

9i-a

pih.il,

ci, atrmcidnd

avea reme, nerS€a

a biserice

i

l

ruga

pe preot

sll

pomene.sc6

€

soldar a Utur8hje.

Dupl

rD timp,soldatul

fosr liberat.Intorcindu-s€

acase,

l ia

povestit

soti€ic;, in

anumitezile, anfurile

c:deau epeel,ncitgardieniiarel peze.u uqrjau e

6e ntimpli. F€meia i-a

dat seama t acelea

rau?ilel€

in

careeas€ducea a

biserice e

se

oagepentru

el-

66

67

iNA11rmre

SMERENIEI

reiau odatd n Alexandria

doi celugaribdtrini,

unul ntr-o

parte

a cetiiii,

iar altul n alta.

Ace$-

tia au

petrecut

oart€multi ani

nchi:i in chitii'

le

lor, ncit nimeni. n afarede ciliva u.enici,

nu le ve-

dea

ala.

Tot oratul

ziceadespre

ei doi bAhini

cnsinr Bfinti

i

multeminuni

sesivirgeaupentm

ugeciunile

or.

E usor

si ne

ddm seama

e toati

cetatea

a al€rgat

sA

vadi

o astfel

de

priveligte

minunati,

iar Bthinul

smerit'


35/38

Pentru

ce

erau atit de

bdrfni, s-a

apropiarvremea

caunul

dintre aluS;ri

amoart.

Acesta,

entru

; au-

zise

atit€a d€sprc

c€blalr

bdtrin sffnt,

a vrut sAt

cu-

noascenainte

e moarte.

ecia

trimis a

el

pe

ucem-

cul$u, rugindul sA ini sl-qi ia r;masbun nainrede

Auzind nvitatia

din

Bura

ucenicdui,

ceulalt

betrin a

hotlrit

5; faca

e

plac

ffntuluj

elug:-r,e

car€

i

et

de

m

u-lt;

vreme

dored

$

-l

cunod3{a.

nsJ hoE i

st nu vine

indati,

ci sI a9tepte

oaptea.

Cecise

€meabrtsinul

ca

nu cumva

oameniis:-l

vadA

d

sI alerge

dupt

el.

Trebuie

si

ttim

c sfintilor nu I€ phcea

ca oamenii

str-i aude.

Ei €rau

oarte modeqti.

Dar

cu cit seascun-

deaumai mult de audele ammilorcu arirDumne-

zeu e

dtrdeamai multe

daruri

ti

ei dev€neau

ot mai

vestiF.

Ata s-a nrimplat

ii

cu

bitfnul nostru.

Cici,

dorind

el s5s€ascundA

e

ochii oammilor,

d hot;rit

samearq;

la

celilaltbakinnoaptea.

ns:

cinaa 4t

in straae,;ati

cedoi ngeri

au statalAturi

de €l cu ictii

aprins€,

asa-i

in loc sl

s€ as.undt

a devmit

9i

mai

v€stit'

Asaseinlimpla

cu oti

ceicare

u s€

audacu

aptele

lor bune,

lci

ie

xertla

Dumnezeu

nsufiiilace

vestili

inaintea

tutur;r.

68

69

S6nh'l

Conon

i

lilharii

inmiftturiF

. . . .

. ..

Povestea

mp:ratului i lo6t iv

. . . . . . .

.

32


36/38

CUPRIN'

Cudnl l a in lc.. . . . . . . . .

Strugur€le ffntuluiMacarie .

, . . .

.

.

.

. . . . . . . . . . . . 8

SffntulAgaton

9i

nSerul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

CrluSerulsdmc

Ai

certetorul

udul . . . . . . . . . . . . . . . 20

Clluglrul caredormea u leii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Sftrtul Eufrosin

9i

merele

din Rai . . . . . . . . . . . . . . . . 26

70

77

crldinarul

i

borcanul

u

galbeni . ..

.....

Tilharul

calea ajunss6nt

AvaDan

Si

Evloghie

iet larul. . . . . . .

. . .

S6ntul ep€Bxrnoi. . . . . .

vam€rul

Sircit

i

piinea

imcati.......

. .

.

Haina at,

lri Hristo6. .

Sticla

asolns:

Puterea

u8lciunn.. . . . .

h iuF[\ea mereruel. , .. .

38

43

54

67


37/38

DIFUZARB

S.C

ssp.rg.pt

SRL

sE

Id Muut


38/38

e l. bun

j.Llput,

trebuie s;i spunen.c

esrc n

Patedc Clfintu I

tnrd,.

provine

dr ta

8r...s. l

I'rn?,

rrli.ri

firirle.

I)rin rmdre

Pateflul.src

o

.Itr.are

cuPri.d.

cnyinlr'.le Siintikr

l)iiri.li.drnrt(,

P.intru

dosul.r.dnlcnrsilor.

l'.rt.ritul

de fitii, mmr

de nor,,'nr',,

nu estuo pnr

scurii(.d rreunui.r

dftrc

f.r.i.elc

mnri,.to

Larlc8.iu

de \tc tlin

mai nr lrt' /vorr,,

cum r ri: rn,vrnunrt

lr

t.i.tt trltun, Lir.M tt, Pt"/"r,(ld 111/. Srt,rihr f.

lin8s.e(ea,

am

piullat

istorisifidin

rnJtfSln,rilr

lh

/td{J.utrnrsenr

Didl

\r,/.

Sfiflulur

(;rigo.ie

al Nlan,

Mrrrl lrrt(rir

estr d.runrir rsrfrl

.lil ilin

Lnu/a dinr.n

simild sal.,

cit

ii

p.nrr Iaptut.S

s. iJr€serzri

Lltd

nri.j Ah.iut.rt si srl..|jh porlnirr.rr. si ttu&ns.i

inter.\ul

(opiil()r

t:lt .r n,st

repo €srft.,

$ nrru

a li cit

mJi. l . r rc5imai

u$r d.

u.mir i r

Savatie Bastovoi - Micul Pateric.pdf

Documents

Transcript of Savatie Bastovoi - Micul Pateric.pdf