Jean-Paul Charles Aymard Sartre(1905-1980) a fost lider in filosofia franceza a vremurilor sale, inexistentialismprecum si in marxism. conceptul delibertate hj\Reflecia asupra libertii este, pentru Sartre, proiectul esenial al filosofiei. definim libertatea ca acea putere care ne permite s ne determinm fr a fi constrni de nimicVertijul existenei l ncerc n msura n care nici o esena nu m determin s fiu ceea cesunt. Dimpotriv, existena mea mi apare ca pur virtualitate, posibilitate permanenta: eu potntotdeauna s fiu ceea ce nu sunt i s nu fiu ceea ce sunt.Sensul existentei mele nu este niciodat dat, ci urmeaz sa fie construit: esena mea, sauceea ce sunt, rmne mereu de neles la captul unui efort.Satre defineste omul ca proiect deoarece acesta considera ca personalitatea unui om nu este construit pe un model deja dat; dimpotriv, fiecare om, alegnd sa serveasc cutrui scop sau sa se angajeze n cutare aciune, i inventeaz o personalitate.Realizarea acestui proiect face omul, i construiete esena si nu invers: "Omul estecondamnat sa fie liber", adic destinat sa-si dea o natura si sa si-o pun fr ncetare nchestiune. Aceasta este condiia sa.

Incepand cu inteleptii din Grecia Antica a fost general acceptat faptul ca omul trebuite sa respecte anumite reguli care se aplica tuturor fiintelor umane, fara exceptii. Cu alte cuvinte, trebuie sa devii ceea ce esti Aceasta idee a fost corelata cu o alta notiune care atesta ca niciun individ au are de ales decat sa incerce si sa copieze, in cel mai inalt grad posibil, acest arhetip sau esenta.Aceasta teorie filosofica are doua: pe de o parte, fiecare fiinta umana trebuie sa tinda spre aceeasi esenta care nu poate fi schimbata si pe de alta parte, omul trebuie sa se regaseasca in ceva exterior fiintei sale. Prin urmare, individul se regaseste in univers (arhetipul umanfiecare i ia singur viaa n grija, fr recurs i fr ajutor, fr s se poat referi la o natura uman dat i fix, fiecare om, crend omul care ar vrea sa fie, creeaz n acelai timp imaginea omului aa cum l estimeaz ca trebuie sa fie. Astfel, el nu duce numai responsabilitatea propriei existente,dar si responsabilitatea totala a existentei tuturor celorlaliCnd afirmm c omul se alege, vrem s spunem c fiecare dintre noi trebuie s se aleag pe sine; dar prin asta vrem de asemenea s spunem c alegndu-se pe sine el alege n acelai timp pentru toi oamenii. Cci ntradevr, din toate aciunile pe care le-ar putea desfura un om pentru a se crea pe sine aa cum i dorete, nu e nici una care s nu fie creatoare, n acelai timp, a unei imaginidespre om aa cum l concepe el c ar trebui sa fie. A alege ntre un lucru i un altul eacelai lucru cu a afirma valoarea a ceea ce a fost pn la urm ales; cci nu putem salegem ce e mai ru. Ceea ce alegem este ntotdeauna mai bun; i nimic nu poate fi maibun pentru noi dac nu este bun pentru toi. Dac, n plus, existena precede esena i noivrem s existm n timp ce ne crem o imagine despre noi, acea imagine e valabil pentrutoi i pentru ntreaga epoc n care ne aflm. Responsabilitatea noastr este astfel cu multmai mare dect am presupus, cci privete umanitatea n ntregul ei. Dac sunt unmuncitor, de pild, pot alege s m nscriu ntr-un sindicat catolic mai degrab dect ntrunulcomunist; i dac, prin acel statut de membru, aleg s hotrsc c demisia e, la urmaurmei, atitudinea care i se potrivete cel mai bine unui om care tie c mpria omului nue pe aceast lume, eu nu m aliniez de unul singur acestei viziuni. Demisia este voina meapentru toi, iar aciunea mea este, n consecin, un angajament n numele ntregiiumaniti. Sau dac, pentru a lua un caz mai personal, hotrsc s m nsor i s am copii,chiar dac aceast hotrre decurge pur i simplu din situaia mea, eu m angajez prinaceasta nu doar pe mine nsumi, ci umanitatea ntreag, n practica monogamiei. Suntastfel responsabil pentru mine nsumi i pentru toi oamenii, i creez o anumit imagine aomului aa dup cum l-a vrea eu s fie. Modelndu-m pe mine, modelez deopotrivomul.