Sare de Bucătărie imagini

download Sare de Bucătărie imagini

of 17

description

sarea de bucatarie

Transcript of Sare de Bucătărie imagini

Sare de buctrieDe la Wikipedia, enciclopedia liberClorur de sodiu

Cristale de sare marin

Structura cristalin

Nume IUPAC

Alte denumiriClorur de natriu, sare de buctrie, halit, sare gem,aurul alb

Identificare

Numr CAS7647-14-5

Informaii generale

Formul chimicNaCl

Aspectmassolid, cristalizat, de culoare alb, higroscopic

Mas molar58,44 g/mol

Proprieti

Densitate2,165 g/cm3

Starea de agregaresolid

Punct de topire801C, 1074 K, 1474F

Punct de fierbere1413C, 1686 K, 2575F

Solubilitatefoarte bun nap(359 g L1), namoniac(21.5 g L1) i nmetanol(14.9 g L1)

Anionclor

Cationsodiu

Duritate(Scara Mohs)21/2

Date clinice

Date farmacocinetice

Pericol

Reglementri europene

Reglementri mondiale

NFPA 704

Sunt folosite unitileSIi condiiile de temperatur i presiune normale dac nu s-a specificat altfel.

modific

Sarea de buctrieeste denumirea popular acloruriidesodiu(NaCl), sarea de sodiu aacidului clorhidric.Srurilerezult din reacia chimic dintre unacidi obaz. Sarea debuctriese obine prin reacia dintre acidul clorhidric ihidroxidul de sodiu.

Rezult: clorur de sodiu (NaCl) +ap(H2O).La obinerea srii de buctrie, aceasta poate s conin pn la 3% sare marin i 15% alte sruri. n comer se poate gsi sarea rafinat care conine i alte substane pentru mbuntirea calitilor srii n afar de sarea propriu zis.Cuprins[ascunde] 1Proprieti fizice 2Etimologie 3Alimentaie 4Comerul cu sare 5Substane suplimentare 6Electroliza 6.1Electroliza soluiei 6.2Electroliza topiturii 7Vezi i 8Note 9Legturi externeProprieti fizice[modificare|modificare surs]Este o substan solid, ionic, cristalin (structur cunic cu fee centrate); punctul de fierbere este 14130C iar punctul de topire 8010C. Este foarte solubil n ap - 360,9 g/L la 200C. (H2O); Sarea este higroscopic..Densitatea a srii este 2,165 g/cm3(toate datele se refer la sarea pur). Duritatea sa este de 2,5 pe scara Mohs, adic ntregipsicalcit.Rezistena la compresiune variaz n funcie de ncrcarea probei, form, structur cristalin, stratificaii etc. Din probele executate se constat[necesitcitare]: Limita de elasticitate (sarcina, n kgf/cm2, pn la care sarea se comport ca un material elastic) este de 1525 kgf/cm2. Limita deformaiilor plastice de la 25 la 100kg/cm2: sarea se comport ca un material plastic, dar deformaiile sunt foarte mici. Aceast zon se numete regim al deformaiilor plastice mici. Limitele deformaiilor plastice mari cuprinse ntre 100kgf/cm2i ruperea probei.Rezistene mecanice, traciunea, forfecarea i ncrcarea arat valori foarte variate pentru calitatea srii. Astfel, pentru rezistena la traciune, valoarea medie este de 18 kgf/cm2 cu 9,4 pentru sarea alb, 16,2 pentru cea vrgat i 28,5 pentru cea vnt.Sarea de buctrie, dei contribuie la cretereapresiunii osmoticeintracelulare ipresiunii sanguine, datorit ionilor de sodiu, constituie un conservant i condiment de baz n alimentaie, fiind folosit n industria conservelor, n tbcrie, n industria chimic etc. Un substituent recomandat medical n anumite situaii esteclorura de potasiu, KCl, care nu prezint efectele secundare menionate, dar nu prezint acelai gust. Consumul zilnic de sare recomanadat este de cca. 5 g. Ajut la eliminarea bacteriilor dintr-o ran deschis.Etimologie[modificare|modificare surs]Sare deriv din cuvntul latinsal. Aceeai origin o are i cuvntul salariu, deoarece soldaii romani au fost, n anumite timpuri, pltii n sare.[1][2][3]Alimentaie[modificare|modificare surs]Asimilarea n organism a unei cantiti prea mari de sare poate conduce la serioase probleme de sntate, precum creterea presiunii arteriale, disfuncii cardiovasculare, infarct, osteoporoz i cancer stomacal.[4]Doar n 2010, 15% din decesele cauzate de infarct au fost din cauza consumului excesiv de sare.[5]Grupa de vrstConsumul zilnic recomandat[6]

Aduli i copii ntre 11 i 14 ani6 grame

Copii ntre 7 i 10 ani5 grame

Copii ntre 4 i 6 ani3 grame

Copii ntre 1 i 3 ani2 grame

Copii ntre 7 i 12 luni1 gram

Copii mai mici de 6 luni< 1 gram

Comerul cu sare[modificare|modificare surs]Sarea a constituit un bun vndut i cumprat - o marf - tot timpul. Sunt atestate drumuri comerciale numitedrumuri ale srii, servind iniial la transportarea srii si a sarii.Substane suplimentare[modificare|modificare surs]Dup sortimentul de sare acesta mai poate conine substane adugate:1. pentru reducerea higroscopicitii Carbonat de calciu Carbonat de magneziu Hidroxid de aluminiu Silicai Hexacianoferat de potasiu2. pentru suplimentarea cu substane minerale, sau vitamine Iod(ioduri i iodai de potasiu sau sodiu) Fluor(fluoruri) Nitrit de sodiu Acid folic3. pentru mbuntirea calitilor gustative condimenteElectroliza[modificare|modificare surs]Electroliza soluiei[modificare|modificare surs]Electroliza unei soluii de clorur de sodiu (soluie denumit isaramur) este un procedeu foarte folositor nindustrie, deoarece, n urma acestei reacii se obinesoda caustic, dupreacia:2 NaCl + 2 H2O 2 NaOH + H2+ Cl2nRomnia, astfel s-a produs sod caustic.Electroliza topiturii[modificare|modificare surs]Fcndu-se electroliza unei topituri, se pot obineelementele chimicedin care este compus sarea de buctrie:sodiuiclor.2 NaCl 2 Na + Cl2

Tot ce trebuie s tii despre sarea de buctrieAutor:Mlina Sterea| 18 septembrie, 10:10 |2 comentarii|4581 vizualizariSarea este un aliment foarte important, care n-ar trebui s lipseasc din regimul nostru alimentar. Afl de ce i ce se poate ntmpla cnd o consumi n exces.

ARTICOLE SIMILARE:Reguli de urmat cnd alergi iarnaSomnul de la prnz ne face mai detepiCum l ajui pe copil s neleag perspectiva altor persoaneDIN ACEEASI CATEGORIE:Pateul de pui poate provoca toxiinfecie alimentarVIDEO: Carne roie, cel mult trei porii n 7 zileVIDEO: Probleme cu somnul? Iat ce alimente te pot ajuta!Sodiul i iodul, cei mai importani componeniSarea de buctrie e denumirea popular a clorurii de sodiu (NaCl). Ea conine sodiu n proporie de 40%, iar atunci cnd adaugi sare unui aliment, aportul de sodiu crete cu 40%, innd cont de faptul c produsele alimentare neprelucrate conin, n mod natural, i acest mineral. Cnd cumperi un pachet cu sare, alege ntotdeauna unul care s conin i iod. Deficitul acestui element duce la probleme ale glandei tiroide, la ncetinirea ritmului de cretere la copii, la scderea capacitii de efort i a capacitii intelectuale. Sarea iodat este foarte indicat mai ales copiilor i gravidelor, pentru a reduce riscul apariiei de malformaii la nou-nscui. Cantitatea de iod pe care trebuie s o conin sarea de buctrie este de 30mg/kg.Avem nevoie de ase grame zilnicCt despre cantitatea de sare pe care este recomandat s o consumi zilnic, aceasta este de doar 6 grame, conform specialitilor. Att este suficient organismului, pentru a putea efectua, cu ajutorul srii, contracii musculare, pentru transmiterea impulsurilor nervoase i pentru transportul nutrienilor la celule. Un consum redus de sare poate duce la apariia crampelor musculare, a ameelilor, la afectarea balanei de electrolii din corp (magneziu, potasiu, sodiu i calciu). De asemenea, i un consum mai mare de sare poate avea efecte negative asupra sntii.Atenie la excese!Din cantitatea de sare pe care i-o oferi, organismul folosete ct are nevoie, iar restul se depoziteaz n rinichi. Prin urmare, excesul de sare duce la apariia unor afeciuni renale, la creterea tensiunii arteriale, la retenia apei n organism. Cu ct mnnci mai multe alimente srate, cu att simi nevoia s bei mai mult ap. Acest lucru afecteaz activitatea rinichilor, care menin constant concentraia de electrolii prin creterea sau descreterea cantitii de ap reinute. Ca rezultat al reteniei de ap n organism, apare hipertensiunea, un mare risc pentru sistemul cardiovascular.Drumul srii: din ocn n buctrieLa noi n ar, zcminte de sare se gsesc n localiti care au n denumire cuvntul ocn: Ocna Mure, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Trgu Ocna. Blocurile de sare din ocne sunt sparte i scoase afar cu ajutorul explozivilor. Apoi, sarea este crat la suprafa de nite lifturi i este pus ntr-o mainrie care sparge bucile de sare n buci mai mici. Urmeaz mpachetarea lor dup mrime i expedierea spre diverse companii. Sarea nu este folosit numai n alimentaie, ci i la mpachetarea crnii, la fabricarea spunului, a hrtiei, a geamurilor, la purificarea apei, la construcia de strzi, la modelarea metalelor i la topirea zpezii i a gheii.Clasa a-VIII-a BREFERAT1)CLORURA DE SODIU[NaCl]este indispensabila vietii oamenilor si animalelor. Participand la formarea unor sucuri digestive, NaCl este introdusa zilnic in organism sub forma de sare de bucatarie. Solutia de clorura de sodiu cu concentratia de 0,9%, avand aceeasi concentratie cu plasma sangvina, se foloseste in medicina ca ser fiziologic. Actiunea antiseptica a clorurii de sodiu si-a gasit aplicatie la conservarea alimentelor si pieilor.In industrie, clorura de sodiu este considerata cea mai importanta materie prima anorganica. Constituie substanta de baza a unei ramuri industriale, care o prelucreaza pentru obtinerea sodiului, clorului, acidului clorhidric, hidroxidului de sodiu, carbonatului de sodiu etc. In acelasi timp NaCl este utilizata si in industria lacurilor, vopselelor, hartiei, maselor plastice, textila si altele. Tara noastra, dispunand de mari zacaminte de sare la Slanic Prahova, Ocnele Mari, Ocna Dejului, Ocna Muresului, Praid, Tg. Ocna etc. a creat o puternica industrie clorosodica. Cele mai importante uzine clorosodice se gasesc la Govora, Borzesti, Turda si Ocna Muresului.In industria metalurgica este folosita ca reductor, iar in electronica se foloseste la fabricarea lampilor cu vapori de sodiu. De asemenea, NaCl este utilizata si in industria chimica organica si in industria farmaceutica.2)HIDROXIDULDESODIU[NaOH]este cunoscut si sub numele de soda caustica. Fiind o baza a metalului alcalin este folosit frecvent ca reactiv in laboratoare. Este folosit la fluidizarea argilelor refractare si contribuie la disocierea disilicatilor si trisilicatilor. In industrie, NaOH mai este utilizat la fabricarea sapunului din grasimi, la obtinerea fibrelor artificiale (de ex. matase artificiala), la mercerizarea bumbacului si la fabricarea sodei de rufe (Na2CO3). De asemanea, NaOH este utilizat la obtinerea celulozei din lemn, la rafinarea produselor petroliere, la regenerarea cauciucului si la fabricarea fenolului si produselor de inalbire.3)ACIDULCLORHIDRIC[HCl]este cunoscut si sub numele de spirt de sare, acid muratic sau apa tare. Se gaseste in stare libera (doar in cantitati foarte mici) in emanatiile vulcanice si in sucul gastric (care contine 0,3% HCl). In cazul in care concentratia acidului clorhidric depaseste aceasta valoare, se produce hiperaciditatea care se neutralizeaza cu bicarbonatul de sodiu (NaHCO3):HCl + NaHCO3 NaCl + CO2+H2O.HCl este un gaz incolor, cu miros intepator. Densitatea sa este mai mare decat cea a aerului. Este foarte solubil in apa, iar in aer fumega. Se foloseste la obtinerea in laborator a hidrogenului, clorului, a clorurilor si a altor acizi mai slabi. Se foloseste ca agent de recunoastere a carbonatilor dupa dioxidul de carbon care se degaja in urma reactiilor:acid + carbonat sare + CO2+ H2O. De asemenea este folosit si la fabricarea maselor plastice, a firelor si fibrelor sintetice. Clorurile organice (de vinil, de etil) si produsii organici (difenilamina, cauciucul sintetic si camforul) se obtin tot din acidul clorhidric.In industriile colorantilor, medicamentelor, pielariei si textilelor, acidul clorhidric este un reactiv de neinlocuit.

4)CLORUL[Cl2]a fost descoperit in 1774 de catre Karl Scheele care l-a considerat un compus. In 1810, Humphry Davy a demonstrat ca era un element si l-a numit clor din cauza culorii sale ( in lb. greacachlorosinseamna galben-verzui). Clorul este un gaz otravitor cu miros sufocant. Este de doua ori si jumatate mai dens decat aerul. La dizolvare, o parte din clor reactioneaza cu apa rezultand apa de clor care la lumina se descompune cu degajare de oxigen.Fiind toxic, clorul duce la inflamarea mucoaselor nazale, produce hemoragii si poate duce la sufocare. Antidotul in intoxicatiile cu clor este o substanta anticlor - triosulfatul de sodiu (Na2S2O3). Tot un bun antidot este si oxigenoterapia.In timpul celui de-al doilea razboi mondial, clorul a fost folosit drept gaz otravitor, iar acum este folosit la fabricarea mai multor chimicale dar si ca dezinfectant pentru apa de baut. Multi solventi organici importanti pentru industrie sunt compusi ai clorului. Prezenta unui numar de atomi de clor in moleculele solvente, de exemplu cloroformul CHCl3, le permite sa dizolve o categorie de substante organice. Clorul este folosit ca materie prima pentru fabricarea maselor plastice, a insecticidelor si la extragerea titanului. De asemenea, clorul este utilizat la fabricarea pulberii de inalbit, a colorantilor si ca decolorant pentru textile. Este folosit si la obtinerea industriala a acidului clorhidric.In chimia organica, clorul se foloseste ca oxidant si la obtinerea compusilor de substitutie si de aditie.5)SODIUL (natriu)[Na]este un metal alcalin. Ca si nitratul (salpetru de Chile ), sodiul se gaseste in Chile si Peru. Este un component al multor silicati si este prezent in corpul animalelor si al plantelor. Sodiul a fost izolat pentru prima oara de catre Humphry Davy prin electroliza hidroxidului de sodiu.Sodiul oxideaza instantaneu in prezenta aerului, formand la suprafata sa o pelicula de oxid de sodiu. Din aceasta cauza trebuie pastrat in lichide care sa nu contina oxigen, ca de exemplu parafina. Este atat de moale incat poate fi taiat cu cutitul. Se topeste la 97,5sC si fierbe la 883sC, formand vapori purpurii. Este mai reactiv decat litiul dar nu si decat celelalte metale alcaline. Datorita conductibilitatii sale electrice, se foloseste sub forma de fire in unele circuite electrice, unde este necesara utillizarea unei izolatii din plastic pentru a impiedica oxidarea. Sodiul era folosit la realizarea corpurilor de iluminat stradal datorita culorii portocalii puternice pe care o emana in momentul in care este incalzit.Azotura de sodiu este folosita pentru obtinerea azoturilor metalelor grele utilizate ca explozivi. Aliajul Pb-Na se foloseste la fabricarea cuzinetilor si la fabricarea tetraetilului de Pb utilizat la etilarea benzinelor.6)HIDROGENUL[H2]este un gaz incolor si fara miros. In stare libera hidrogenul se gaseste in cantitati foarte mici in jurul Soarelui, iar sub forma de compusi se gaseste in substantele organice si in cele anorganice.Este folosit pentru obtinerea amoniacului prin sinteza. Prin hidrogenarea carbunilor de pamant se obtin combustibilii sintetici (benzina sintetica), iar prin reactiile de hidrogenare catalitica a substantelor organice se obtine untura artificiala si margarina. In industria chimica, hidrogenul se foloseste ca materie prima pentru obtinerea acidului clorhidric. Hidrogenul este folosit la fabricarea baloanelor pentru radiosonde si ca agent reducator .Cand hidrogenul reactioneaza cu oxigenul este eliberata o mare cantitate de caldura. Aceasta proprietate este folosita la sudura autogena datorita temperaturii foarte ridicate a flacarii de hidrogen combinat cu oxigen. Hidrogenul lichid este folosit impreuna cu oxigenul lichid ca si combustibil pentru rachete.Clorura de sodiuMaterie:ChimieAccesari:34.271Download-uri:8.180Nota:6.56(1614 note)Am probleme cu acest referat!Da-i o nota:123456789

10

Publicitate:

Trimis deRadu Bogdan Cristiandin 06 Mai 2004Ea este indispensabila vietii oamenilor si animalelor. Participand la formarea unor sucuri digestive, NaCl este introdusa zilnic in organism sub forma de sare de bucatarie. Solutia de clorura de sodiu cu concentratia de 0,9%, avand aceeasi concentratie cu plasma sangvina, se foloseste in medicina ca ser fiziologic. Actiunea antiseptica a clorurii de sodiu si-a gasit aplicatie la conservarea alimentelor si pieilor.

In industrie, clorura de sodiu este considerata cea mai importanta materie prima anorganica. Constituie substanta de baza a unei ramuri industriale, care o prelucreaza pentru obtinerea sodiului, clorului, acidului clorhidric, hidroxidului de sodiu, carbonatului de sodiu etc. In acelasi timp NaCl este utilizata si in industria lacurilor, vopselelor, hartiei, maselor plastice, textila si altele.

Tara noastra, dispunand de mari zacaminte de sare la Slanic Prahova, Ocnele Mari, Ocna Dejului, Ocna Muresului, Praid, Tg. Ocna etc. a creat o puternica industrie clorosodica. Cele mai importante uzine clorosodice se gasesc la Govora, Borzesti, Turda si Ocna Muresului.In industria metalurgica este folosita ca reductor, iar in electronica se foloseste la fabricarea lampilor cu vapori de sodiu. De asemenea, NaCl este utilizata si in industria chimica organica si in industria farmaceutica.

CLORUL [Cl2] a fost descoperit in 1774 de catre Karl Scheele care l-a considerat un compus. In 1810, Humphry Davy a demonstrat ca era un element si l-a numit "clor" din cauza culorii sale ( in lb. greaca chloros inseamna galben-verzui). Clorul este un gaz otravitor cu miros sufocant. Este de doua ori si jumatate mai dens decat aerul. La dizolvare, o parte din clor reactioneaza cu apa rezultand apa de clor care la lumina se descompune cu degajare de oxigen.

Fiind toxic, clorul duce la inflamarea mucoaselor nazale, produce hemoragii si poate duce la sufocare. Antidotul in intoxicatiile cu clor este o substanta anticlor - triosulfatul de sodiu (Na2S2O3). Tot un bun antidot este si oxigenoterapia.In timpul celui de-al doilea razboi mondial, clorul a fost folosit drept gaz otravitor, iar acum este folosit la fabricarea mai multor chimicale dar si ca dezinfectant pentru apa de baut.

Multi solventi organici importanti pentru industrie sunt compusi ai clorului. Prezenta unui numar de atomi de clor in moleculele solvente, de exemplu cloroformul CHCl3, le permite sa dizolve o categorie de substante organice. Clorul este folosit ca materie prima pentru fabricarea maselor plastice, a insecticidelor si la extragerea titanului. De asemenea, clorul este utilizat la fabricarea pulberii de inalbit, a colorantilor si ca decolorant pentru textile. Este folosit si la obtinerea industriala a acidului clorhidric. In chimia organica, clorul se foloseste ca oxidant si la obtinerea compusilor de substitutie si de aditie.

SODIUL (natriu) [Na] este un metal alcalin. Ca si nitratul (salpetru de Chile ), sodiul se gaseste in Chile si Peru. Este un component al multor silicati si este prezent in corpul animalelor si al plantelor. Sodiul a fost izolat pentru prima oara de catre Humphry Davy prin electroliza hidroxidului de sodiu.

Sodiul oxideaza instantaneu in prezenta aerului, formand la suprafata sa o pelicula de oxid de sodiu. Din aceasta cauza trebuie pastrat in lichide care sa nu contina oxigen, ca de exemplu parafina. Este atat de moale incat poate fi taiat cu cutitul. Se topeste la 97,5sC si fierbe la 883sC, formand vapori purpurii. Este mai reactiv decat litiul dar nu si decat celelalte metale alcaline.

Datorita conductibilitatii sale electrice, se foloseste sub forma de fire in unele circuite electrice, unde este necesara utillizarea unei izolatii din plastic pentru a impiedica oxidarea. Sodiul era folosit la realizarea corpurilor de iluminat stradal datorita culorii portocalii puternice pe care o emana in momentul in care este incalzit.

Azotura de sodiu este folosita pentru obtinerea azoturilor metalelor grele utilizate ca explozivi. Aliajul Pb-Na se foloseste la fabricarea cuzinetilor si la fabricarea tetraetilului de Pb utilizat la etilarea benzinelor.

Hidroxidul de sodium constituie o materie prima de baza in industria chimica : pentru obtinerea cloruri de sodium , a sapunului , a unor detergenti etc.In unele gospodari se mai prepara si astazi sapun din grasimi animale si soda caustica si se mai foloseste soda la rufe .

Hidroxidul de sodium este intrebuintat la rafinarea petrolului si a uleiurilor vegetale , la marcerizarea bumbacului ( procedeu chimic prin care se obtin fire de calitate superioara ) si la fabricarea fibrelor sintetice din celuloza ( obtinuta din lemn , paie ) care constituie matase artificiala ....Atentie :Textul de mai susLegtura ionic[modificare|modificare surs]Legtura ionic este format prin atragerea electrostatic cu sarcini opuse i are loc ntre metalele tipice i nemetalele tipice. Pentru a forma o configuraie electronic exterioar de echilibru (8 electroni), atomii se pot asocia prin cedarea i respectiv primirea de unul sau doi electroni. Se formez astfel o molecul a crei legtur ionic (polar, heteropolar, electrovalent) se bazeaz pe atracia electrostatic exercitat ntre atomii ionizai pozitiv sau negativ. Atomii astfel construii n stare solid se organizeaz sub form de cristale, care datorit tipului de legtur se numesc cristale ionice. Cristalele ionice tipice se formeaz ca rezultat al reaciei dintre un element metalic puternic electropozitiv (grupele I,II) cu un element puternic electronegativ (grupele VI, VII). Metalele de tranziie pot forma i ele cristale atunci cnd diferena de electronegativitate este ndeajuns de mare. ex tipic:clorura de sodiu (NaCl) Teoria clasic a lui Born i Madelung d o imagine clar asupra naturii legturii ionice. ntre doi atomi apropiai, unul ionizat pozitiv i altul negativ, apar fore electrostatice centrale de atracie care variaz cu ptratul distanei i fore de respingere care variaz rapid cu inversul distanei la o putere n>2. Fora de atracie f este dat de relaia: f=(e1*e2)\ Aceast legtur a fost studiat de Kossel. S-a constatat c un ion de Na este nconjurat de 6 ioni de Cl,iar un ion de Cl este nconjurat de ioni de Na(raportul de combinare dintre ioni de Na i Cl este de 6:6). Concluzie:O substan ionic este neutr din punct de vedere electric.Suma sarcinilor pozitive este egal cu suma sarcinilor negative.Din punct de vedere al triei, legtura ionic este cea mai puternic.De aceea punctele de topire ale substanelor ionice sunt mai ridicateCLORURA DE SODIU (NaCl)

Clorura de sodiu este osare mineral, cristalin, cu formula chimic NaCl, fiind format dintr-un metal alcalin (natriul) i un element halogen (clorul).nalimentaie, forma uzual n care se folosete clorura de sodiu, poart numele desare de buctrie. Ea are utilizricondimentare, folosindu-se i ca i conservant. n natur, clorura de sodiu se gsete sub form desare haloid, purtnd numele dehalit. Sarea de ocn nepurificat, pe lng clorur de sodiu, conine i alte elemente (magneziu, iod, sulf, potasiu, etc.). Ea poart denumirea desare gem.

Clorura de sodiu natural - structur, genez

Din punct de vedere chimic, aceast sare se formeaz pe baza a dou elemente extreme, deosebit de reactive sodiul (metal alcalin monovalent din grupa I) i clorul (element halogen electronegativ din grupa a VII) [vezi i tabelul periodic al elementelor].

Clorura de sodiu, n natur formeaz depozite n apa de mare, la suprafaa solului sau la adncime. Ea se formeaz n urma reaciei:

HCl + NaOH = NaCl + H2O

Ca mineral natural, clorura de sodiu are o structur cristalin, lucioas, transparent sau translucid, sticloas, incolor sau colorat n diferite nuane (cenuie, alb, albstruie, neagr). Clorura de sodiu se dizolv n ap pn la saturaie (peste un anumit grad de concentraie, apa nu mai dizolv aceast sare). n apa mrilor i oceanelor lumii, NaCl se afl n stare solubilizat. n natur, n cantiti mici, fr s formeze depozite, clorura de sodiu se formeaz mai peste tot. La fel se ntmpl i n organismul omului. n principiu, n lipsa unor stri fiziologice deteriorate, omul nu are nevoie de clorur de sodiu din sursele exterioare, deoarece aceast sare se fabric cu uurin n corp, cu condiia existenei materiei prime (sodiu i clor). De aceea, este bine s se asigure necesarul optim de sodiu i de clor din surse naturale, n care cele dou elemente sunt bine reprezentate i legate de structuri organice, de unde se elibereaz treptat.

Clorura de sodiu n organismul omului

Att sodiul, ct i clorul, au o importan fiziologic deosebit pentru om. Trebuie menionat ns faptul, c ambele elemente sunt toxice peste un anumit prag. Cele dou minerale pot ajunge n corp mpreunate, prin sarea de buctrie (clorura de sodiu), sau separate, din sursele alimentare n care natriul i clorul se gsesc legate n altfel de combinaii. Clorura de sodiu se poate forma, dup necesiti, n organism i dac nu se administreaz n aceast form. Ea este importanta pentru hidratarea esuturilor, fiind implicat i in activitateaeritrocitelor, precum i in reglarea digestiei (stimuleaz formarea acidului clorhidric, in stomac si a carbonailor sodici n pancreas).Pentru majoritatea oamenilor moderni, principala furnizoare de clor, sodiu i clorur de sodiu, este sarea de buctrie. n aceste condiii, lumea civilizat de azi, a ajuns s se confrunt mult mai des cu situaia de exces dect cu aceea de insuficien, din 3 motive principale:- forma hiperconcentrat, deci foarte reactiv, sub care se gsete clorura de sodiu alimentar,- folosirea aproape abuziv n alimentaia zilnic a srii ca i condiment,- utilizarea pe scar larg a srii n industria alimentar (amintim c exist numeroase produse cu sare "mascat", care dei conin cantiti nsemnate de NaCl, nu sunt srate, aa cum sunt mai toate conservele, mezelurile, multe brnzeturi, o gam larg de panificabile, tofu, semipreparate, mncruri "instant", etc.). Omul obinuit cu o hran semipreparat sau "de-a gata" i introduce n organism mult mai mult sare de buctrie dect i nchipuie. Pentru nocivitatea srii de buctrie, deci a clorurii de sodiu, au fost "nvinuite" pe rnd, n ultimii 50 de ani, cnd sodiul, cnd clorul. n realitate, pe de-o parte, nicuna din aceste elemente nu se comport agresiv dac proveniena lor aparine unor structuri chimice naturale, iar pe de alt parte, ambele minerale sunt nocive cnd ajung n organism din formule sintetice de origine mineral (nafara unor tratamente controlate), aa cum sunt unele substane alcalinizante (bicarbonatul de sodiu - este un puternic hipertensiv, hidroxidul de sodiu - chiar i n cantiti infime irit esuturile) sau acidifiante (clorura de amoniu, etc. - irit parenchimul renal). Clorura de sodiu concentrat (sarea de buctrie) se comport, sub aspectul reaciei chimice, hazardant n organism. Este cu neputin s se stabileasc o regul general a virajului pH-ului determinat de aceast sare. De la un individ la altul i chiar de la o or la alta pentru acelai individ, NaCl poate fi att un acidifiant ct i un alcalinizant. Aceste schimbri brute precum i reaciile de compensare determinate de ele, nu pot face dect ru organismului. Sarea de buctrie consumat n exces, provoc hipertensiune cronic i edem prin retenie hidrosodic, care nu mai cedeaz dup suprimarea clorurii de sodiu din alimentaie. Unele studii arat c majoritatea bolnavilor hipertensivi trecui de 50 de ani, au consumat n exces clorur de sodiu, sub form de sare de buctrie sau chiar bicarbonat de sodiu, n tineree. Trebuie tiut faptul c organismul uman dispune de un ntreg arsenal neuroendocrin capabil s menin nivelul sodiului i a clorului la cote normale, chiar i n cazul unui deficit exogen de sare. Corpul omului ns, nu posed mijloace eficiente de eliminare a excesului de clorur de sodiu. Exist i situaii n care clorura de sodiu se poate dovedi de ajutor pentru organism. Cantitatea de clorur de sodiu introdus n corp trebuie s se coreleze ntotdeauna cu pierderile de sare, mai ales prin transpiraie, precum i cu dereglajele sau afeciunile de care sufer fiecare n parte (vezi i sarea n tratamentele naturale).La un lucru mecanic considerabil a musculaturii striate (scheletice), lipsa clorurii de sodiu poate bloca transpiraia i inhiba funcia renal. De asemeni procesele metabolice pot fi profund perturbate, inclusiv metabolismul fosfocalcic, cu consecine negative asupra oaselor, articulaiilor i a inimii.Se admite un prag maxim de consum de 10g. clorur de sodiu zilnic, la persoanele sntoase, care depun munc fizic susinut. Acest nivel trebuie s scad, n funcie de starea de sntate i de cota efortului fizic, pn la 0, n cazul persoanelor sedentare.

Clorura de sodiu este o sare mineral, cristalin, cu formula chimic NaCl, fiind format dintr-un metal alcalin (natriul) i un element halogen (clorul).n alimentaie, forma uzual n care se folosete clorura de sodiu, poart numele de sare de buctrie. Ea are utilizri condimentare, folosindu-se i ca i conservant.n natur, clorura de sodiu se gsete sub form de sare haloid, purtnd numele de halit.Sarea de ocn nepurificat, pe lng clorur de sodiu, conine i alte elemente (magneziu, iod, sulf, potasiu, etc.). Ea poart denumirea de sare gem.Clorura de sodiu natural - structur, genezDin punct de vedere chimic, aceast sare se formeaz pe baza a dou elemente extreme, deosebit de reactive sodiul (metal alcalin monovalent din grupa I) i clorul (element halogen electronegativ din grupa a VII).Clorura de sodiu, n natur formeaz depozite n apa de mare, la suprafaa solului sau la adncime. Ea se formeaz n urma reaciei:HCl + NaOH = NaCl + H2OCa mineral natural, clorura de sodiu are o structur cristalin, lucioas, transparent sau translucid, sticloas, incolor sau colorat n diferite nuane (cenuie, alb, albstruie, neagr).Clorura de sodiu se dizolv n ap pn la saturaie (peste un anumit grad de concentraie, apa nu mai dizolv aceast sare). n apa mrilor i oceanelor lumii, NaCl se afl n stare solubilizat.n natur, n cantiti mici, fr s formeze depozite, clorura de sodiu se formeaz mai peste tot. La fel se ntmpl i n organismul omului. n principiu, n lipsa unor stri fiziologice deteriorate, omul nu are nevoie de clorur de sodiu din sursele exterioare, deoarece aceast sare se fabric cu uurin n corp, cu condiia existenei materiei prime (sodiu i clor). De aceea, este bine s se asigure necesarul optim de sodiu i de clor din surse naturale, n care cele dou elemente sunt bine reprezentate i legate de structuri organice, de unde se elibereaz treptat.Sarea de buctrie, este denumirea popular a clorurii de sodiu (NaCl), sarea de sodiu a acidului clorhidric. Srurile rezult din reacia chimic dintre un acid i o baz. Sarea de buctrie se obine prin reacia dintre acid clorhidric i hidroxid de sodiu:Rezult: clorur de sodiu ( NaCl ) + ap (H2O).Clorura de sodiu, NaCl, numit i sare gem(sare de buctrie)este una dintresubstanele cele mai rspndite din natur.Numai n apa mrilor exist 2,6-2,9%ap.Izvoarele de ap srat precum i lacurile srate conin i ele cantiti apreciabilede NaCl.Zcmintele de sare gem rmase dup evaporarea mrilor sau a lacurilor care au existatn epoci geologice conin NaCl in amestec cu alte sruri uor solubile de exempluKCl sau MgCl2, cu sruri greu solubile cum e CaSO4,uneori chiar i cu argilebituminoase,toate acestea ns n cantiti mici.ntrebuinrile NaCl sunt numeroase. Ea se utilizeaz la prepararea clorului,a hidroxidului de sodiu i a sodiului metalic,la prepararea acidului clorhidric,sulfatului,de sodiu,a hipocloriilor i a cloriilor,n unele procese metalurgice pentruprjiri clorurante,pentru prepararea unor glazuri ceramice n industria spunurilor,n tbcrie(NaCl mpiedic dezvoltarea bacteriilor),n amestecuri frigorifice,pentru topirea gheii i zpezii,etc.Cantiti mari de NaCl se folosesc n alimentaie.Soluia 0,86%de NaCl pur este folosit in medicin ca ser fiziologic ,izotopic cu serul sngelui. Prisme din cristale de clorur de sodiu sunt folosite n spectroscopie.Compoziie chimicNaCl este format din: 39,4% Na i 60,6% Cl.Din punct de vedere al compoziiei cimice, n saline coninutul n NaCl este pentru sarea alb de 99,94% la Slnic Prahova i ntre 99,8 pn la 99,6% la celelalte saline, cu calitatea cea mai slab sortul de sare vnat, cu coninut n jur de 97 pn la 99%.Masa mol este de 58,45. Cristalizeaz n reea ionic de tip cub cu fee centrate, n care fiecare ion de Cl- este nconjurat la distan agal de 6 ioni de Na+ i invers, rezultnd o coordonare Na: Cl= 6: 6, ionii de Na+i de Cl- ocupnd alternativ modurile reelei cristaline. Are d. 2,1- 2,6; p. t 804o c, p. f. 1440o c, luciul sticlos, duritatea 2, casant, clivaj perfect dup suprafaa de cub.Proprieti fizice i mecaniceGreutatea specific a srii este cuprins ntre 2,00- 2,2 tf/m3 referindu-ne la sarea pur, fr intercalaii.