ZIUA SFANTULUI TUDOR

La 6 zile dupa “Siropustni Zagovezni” este sarbatorita Ziua Sfantului

Tudor.

Toata saptamana, ca de altfel pe tot parcursul postului Pastelui, sunt

consumate mancaruri vegetariene, fara carne si fara grasimi cum ar fi : fasole

fiarta, linte, mazare, diverse sortimente de muraturi, cartofi, castraveti acri.

In aceasta zi Biserica il celebreaza pe Sfantul Martir Teodor Tiron. El a

fost un tanar razboinic crestin care a refuzat sa se inchine la idoli iar intr-o noapte

a incendiat un templu pagan. In fata judecatorilor el si-a marturisit actiunile. A

fost intemnitat, torturat si lasat sa moara de moare si de sete. Cu toate acestea

Teodor a supravietiut pedepsei. Dupa ce a fost torturat cu cruzime, a fost

construit un rug imens iar Tudor a sarit drept in foc, strigand numele lui Isus

Hristos.

O jumatate de secol mai tarziu, in prima saptamana de Paste, Imparatul

roman a ordonat Guvernatorului Taringradului sa stropeasca cu sange toate

produsele si toata mancarea ce poate fi gasita in piete. Sfantul Martir Teodor i-a

aparut arhiepiscopului intr-o viziune si i-a spus sa interzica Crestinilor sa

cumpere mancare din piete dar cei care nu aveau ce sa manance au fos nevoiti

sa fiarba grau si miere. Arhiepiscopul a indeplinit sarcina ce-I fusese data. Din

acea zi a aparut obiceiul ca oamenii sa fiarba grau in sambata din prima

saptamana a Pastelui in memoria martirului.

Ziua Sfantului Tudor mai este cunoscuta si ca Pastele Cailor deoarece in

aceasta zi sunt organizate curse de cai. Tot acum se prepara o coca speciala din

care se face un cal din care se hranesc caii pentru a fi sanatosi.

In folclor regasim o alta traditie. In ziua sarbatorii, se spune ca Sfantul

Tudor poarta noua cojoace si se roaga la Dumnezeu pentru venirea verii. El isi

infige sulita in pamantul inghetat si isi leaga calul de ea.

Teodor este un nume grecesc si inseamna : Darul lui Dumnezeu. In

aceasta zi sunt sarbatoriti si cei care poarta numele Todor, Dorko, Teodor,

Teodora, Todio, Torcho.

SURVAKARI

In prima zi a Noului An exista un obicei bine cunoscut si foarte indragit de

copii: survahane.

Dis-de-dimineata vin survahari – copii cu crengute (surwaknica)

infrumusetate cu snururi rosii, impodobite cu monezi sau clopotei. Dupa ce intra

in casa ei fac urmatoarea urare:

Un an nou fericit

Un an nou fericit!

Grau verde pe camp

Multi struguri in vie,

Porumb galben in culturi,

Mere rosii in gradini,

O casa plina de matase,

Sa fiti sanatosi pana la anu’

Amin!

Exista si alte binecuvantari in afara de acestea, iar una dintre cele mai

cunoscute este: “ Casa plina de copii, grajdurile pline de vitei iar buzunarele pline

de bani!”

In sud-vestul Bulgariei, in ziua de Anul Nou barbatii – burlaci sau proaspat

casatoriti – poarta masti sub forma unor animale. Sunt prezente tot felul de

personaje: barbati costumati in mirese, in soacre, cumnate sau tiganci-vrajitoare.

Are loc o ceremonie de casatorie parodiata iar preotul este o figura groteasca de-

a dreptul. Adesea in timpul ceremoniei “mireasa” se preface ca naste.

In anumita locuri, la tara, fecioarele “canta pentru un inel”. Seara doua

dintre ele toarna apa intr-un vas alb pe care il aseaza sub un trandafir sau sub un

copac si il infasoara intr-un prosop alb. Dimineata fecioarele se aduna si pun

cate un inel in apa. O fetita de 10-12 ani, imbracata in mireasa, trage unul cate

unul inelele iar restul fetelor canta un cantec prin care prezic ce fel de om va fi

barbatul cucare se va casatorii detinatoarea inelului extras.

In jurul aceluiasi loc se aduna o multime de oameni, tineri si batrani, care

joaca dansuri populare (horo). Dupa pranz oamenii fac vizite celor care isi

serbeaza ziua numelui.

In trecut musafirii aduceau felii de paine, fripturi de porc si rakia – in zilele

noastre se dau cadouri moderne cum ar fi: flori, cosmetice, esarfe, manusi,

sosete, bauturi, bomboane si altele. In aceasta zi cei care se numesc Vasile,

Vasilica, Veselin, Veska, Veselka isi sarbatoresc ziua numelui.

Survaknica – crengute impodobite folosite de copii pentru a-i colinda pe

adulti spunand binecuvantari; apoi adultii le ofera bani.

Survakari – copii care spun binecuvantari in timp ce colinda oamenii cu

survaknica.

Survishkare – cuvant local cu sensul de survakari.

Horo – dans traditional bulgaresc.

Rakia – bautura alcoolica tare specific bulgareasca.

BUNAVESTIRE

Pe 25 martie Biserica celebreaza Bunavestire ( Blagovestenia ). In

aceasta zi, conform Bibliei, arhanghelul i s-a infatisat Fecioarei Maria si i-a adus

acesteia vestea buna ca ea urmeaza sa ramana insarcinata de la Duhul Sfant si

ca va naste un fiu – Salvatorul Lumii. Se crede ca in aceasta zi berzele,

randunicile si cucii se intorc din tarile calde, dandu-le oamenilor de veste ca iarna

a plecat si primavara a venit si este timpul sa inceapa munca pe ogoare.

Bunavestire coincide cu inceputul primaverii astronomice. Cu o zi inainte

de sarbatoare oamenii isi fac curat in curti si pun gunoiul pe foc caci se crede ca

flacarile vor arde si vor goni raul. In zilele ce preced sarbatoarea oamenii iau

micul dejun dimineata devreme sau cel putin mananca o bucata de paine pentru

ca cucul sa nu le cante pe stomacul gol, ceea ce inseamna boala, un an greu cu

o fertilitate scazuta. Cu o seara inainte de sarbatoare copii merg imprejurul casei

si al sopronului batand intr-o farfurie de tabla cu clestele strigand: “Dispareti

serpilor si soparlelor, maine este Bunavestire”. De obicei in acea zi fetele de 10

ani framanta pentru prima data prajituri si isi intind miere pe maini pentru ca

prajitura sa fie dulce.

Dupa ce o coc, ele o dau familiilor lor si vecinilor. Exista de asemenea o

traditie de a pune cercei fetitelor in aceasta zi pentru ca oamenii cred ca de

Bunavestire gaurile nu se astupa si nu se infecteaza.

Femeile bulgaroaice au dat mare atentie fetelor abandonate. Pentru a

face lucruri bune, femeile cu inima buna au mers sa viziteze orfanii in casele de

copii si le-au aratat acestora cum sa framante si sa coaca o prajitura. Apoi

impreuna au daruit prajitura binecuvantata.

In ziua de Bunavestire sunt plantate legume pentru ca se crede ca vor fi

dulci si sanatoase.

ZIUA LUI LAZAR SI DUMINICA FLORIILOR

Acesta doua sarbatori au date diferite in fiecare an ele depinzand de Ziua

Pastelui deoarece au loc intotdeauna cu o saptamana inainte de Paste: Ziua lui

Lazar se celebreaza sambata iar Floriile ( Tsvetnitsa ) duminica. La sarbatoarea

Zilei lui Lazar biserica comemoreaza invierea lui Lazar cu liturghii fastuoase iar in

acelasi timp este celebrata sfanta liturghie in memoria sfantului martir Lazar al

Bulgariei, care a fost torturat cu cruzime si la varsta de 28 de ani a fost ucis de

turci pe 23 aprilie 1802. Multe miracole au avut loc de-a lungul timpului datorita

lui. El a fost pictat in marime naturala in capela manastirii de la Rila.

Potrivit credintei populare bulgare Ziua sfantului Lazar este sarbatoarea

ogoarelor, pasunilor si padurilor. Legendele il arata ca un om intruchipat cu un

topor in mana plimbandu-se prin padure, taind copacii batrani, tufisurile si

radacinile, curatind pajistile si pregatindu-le pentru cosit. De aceea fermierii fac

acelasi lucru pe campuri in aceasta zi. In Ziua lui Lazar fetele devin lazarki.

Imbracate in haine de sarbatoare cu cununi pe cap, ele merg din casa in casa si

canta laude copiilor, tinerilor si fetelor batrane, flacailor, mireselor precum si

pastorilor, ciobanilor si grajdarilor. Apoi fetelor li se dau oua si bani. In duminica

Floriilor fetele mari merg pe malul raului dis-de-dimineata, rup ramuri de salcie pe

care le aduc la biserica unde rostesc rugaciuni. Fetele isi leaga ramurile sfintite in

jurul taliei, ramurile fiind de asemenea puse la usile din fata ale caselor pentru

sanatate. In aceasta zi cele numite lazarki isi arunca cununile in rau si fiecare

fata are grija sa vada daca ghirlanda ei se duce in jos pe suvoi mai departe decat

a celorlalte – aceasta lazarka este aleasa pentru kumitsa si de Paste ea are

oaspeti care ii aduc colaci si oua rosii. Toata ziua oamenii petrec si sarbatoresc.

In cele doua zile se tine post sever dar in Duminica Floriilor pestele este

permis.

Exista o legenda evanghelica despre invierea lui Lazar:

El si surorile lui Marta si Magdalena, erau prietenii lui Isus inca din

copilarie. Intr-o zi ele l-au rugat pe Isus sa vina si sa-l vada pe fratele lor

muribund, dar El nu a raspuns imediat rugamintii lor, fiind ocupat cu predicile in

desert. El a mers sa-l viziteze pe Lazar in a treia zi a mortii lui. El era insotit de

Marta si de Magdalena, discipolii lui si un grup format din rudele si prietenii lui. Ei

s-au apropiat de pestera unde decedatul a fost depus. Ei au dat piatra la o parte

din partea superioara a mormantului si Isus a spus de trei ori: “ Lazare, iesi

afara!” Dupa aceasta Lazar a iesit din mormant, a dat la o parte baldochinul si

toata lumea a strigat, Traieste! Traieste!

Cuvintele lui Isus adresate mesagerilor lui care ii spusesera ca Lazar a

murit s-au dovedit a fi reale: Aceasta boala nu este pentru moarte ci pentru

Gloria lui Dumnezeu astfel Fiul Domnului sa fie glorificat.

Invierea smeritului Lazar s-a raspandit in toate partile. De aceea cand Isus

a plecat intr-o zi spre Ierusalim impreuna cu apostolii sa ia parte la Pastele

Evreiesc, sase zile mai tarziu mii de oameni l-au intampinat in felul acesta

datorita invierii lui Lazar.

Ei isi intindeau imbracamintea pe pamant pentru ca Isus sa paseasca pe

ea, aruncau cu flori si ramuri de palmier peste drum si strigau Osana! Osana!

ceea ce inseamna glorie in ebraica veche, Imparatia care va fi binecuvantata.

Pace in cer, glorie lui Dumnezeu, glorie cerurilor.

Ziua numelui este celebrata de: Lazar, Lazarina, Lazo in Ziua lui Lazar iar

in Duminica Floriilor sunt sarbatoriti toti cei care au nume de floare.

CRACIUNUL

Ziua de 25 decembrie (Craciunul) este perceputa ca una dintre cele mai

marete zile, sarbatoarea religioasa cea mai stimata si preferata de majoritatea

oamenilor care au acceptat Crestinitatea.

Traditia si obiceiurile stravechi bulgaresti legate de ajunul Craciunului sunt

variate si bogate. Pregatirea pentru Craciun incepe cu trei saptamani inainte.

Grupuri formate din baieti si barbati cu varste intre 20-22 de ani se aduna

impreuna cu stanenik, in traducere mentorul colindatorilor, pentru a invata

cantece si urari. Fecioarele, tinerele mirese si femeile isi pregatesc cu ardoare

rochiile de petrecere. Mamele, soacrele, nurorile, fiicele si fii, bunicile si bunicii se

gandesc ce cadouri sa ofere prietenilor, cunostintelor si apropiatilor.

Pentru masa de Ajun sunt preparate numai feluri de mancare de post.

Numaratoarea trebuie sa fie 7, 9 sau 12. Se prepara din:

- grau fiert care se intinde intr-un vas pentru copt si deasupra se aseaza un

colac specific numit Bogavitca,

- supa bogata din fasole de post,

- fasii de frunze de varza cu apa si orez,

- fructe confiate (prune, bucati de mere, pere si gutui),

- placinta de dovleac.

Pe masa sunt de asemenea puse: usturoi pisat cu nuci, otet si apa, sita,

umplutura cu mere, pere, struguri, nuci, portocale si mandarine.

Masa este tamaiata, pe Bogavitca este asezat un pahar cu vin si o

lumanare aprinsa. Este citit cuvantul Domnului apoi o bucata de paine rituala

este taiata, o cantitate mica de vin este decantata si o parte din graul fiert este

turnat peste. O parte din acest amestec este pastrata in fata icoanei. Dupa

aceasta cina poate incepe. Masa nu se strange pana a doua zi. Dimineata

urmatoare, in zori, sosesc colindatorii cantand cantece in care preamaresc

harnicia ci munca oamenilor, frumusetea fecioarelor si trainicia familiilor. Se

canta diverse cantece si in cinstea mai multor meserii.