E. BARLADEANU-ZAV ATiN

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DE EPOCA ROMANA T/MPURIE LA CALLATIS

Sapatunile sistematke ~i de s'olvore efeotuate pine acurn in zona anticului Callatis, co ~i descaperirile fortuite, au facut cunoscuta existenta mai multor neoropo le di'n diferitele et-ape de dezvolla-re ale oetat;';. D~­porte de a fi epuizote. monumentele funerare ce Ie apartin continua sa aparo ~i acum, in perimetrele alectate de luoror,ile ed'ili~are.

In luna mai 1974, pe terenul viran cuprins intre ora~ul Mongolia ~i statiunea tur,istica Saturn, in spatele depozitu,lu'i de co rou'ranl·i, aou inc<'put sapoturile pentru lunda\iile mai multor blocur-i de locu,in\e. Stratu.l super­ficial de pamint vegetal fusese indepartat in vederea ni ve la nij terenului ~ Excavatiile propriu·zise au fost efectuate in loessul compact, pine 10 odin­cimea de ~apte metri ~i au permis observarea in taluzurile fundatiilor a unor ~ iruri de pietre de calcar suprapuse, allate 10 distanle destul de· mori intre ele - 6,60-37 m - ~i 10 adincimi variind intre 0,80 m - 6,50 m, de 10 nivelul actual 01 solului. In ,inter.ioruI funda\iei pnimu-Iui bloc, ,in-U'nda:t" initial de apele unei conducte sporte, s-au observat douo gropi provenit" din probu~ireo unor bo lli (pI. I ~i II).

Datorita condiliilor impuse de existenla ~antie ru lui de construclii s-a' inceput degojorrea simultana a mai multor puncte, pentl'u a s'olvQ marmin­tele ramose. S-a cercetat astfel un grup de opt morminte de inhumalie, de 0 'constructie oparte ~ i ,Q,nume, morm'j:nte ou put. compolrtiment de ncces· (dromos) ~i _camera funenara, practioale in loess.

Un alt grup de .monminte a aparut in anul 1976 pe lo-rmul Mari,i Neg ,,, in urma probu~irii malului falezei (fig . 1).

Continuam eu prezentarea lor detaliato deoarece. des pre acest tip de constructie funerara nu exista decit succinfe referi ri anterioore ~i acestea privesc descoperiri din aceea~i zona a Callatisului. 1

, Cf. Dr. Gr. Severeono, in B S N R. 23, 1929, p. 1-9; E. Condurachi ~i coIQo.~ SClV, I, 1950, p. 84.

128 E. BARLADEANU·ZAVATIN

DESCR/E REA MORM/NTELOR ?I INVENTARULUI LOR

MORM1NTUL 1 - Aceasto construc!ie a fast descoperito la 6.40 m adincime, in urmo prabu~iri ' i boltii 'camerei funerare (pI. I). Orienta rea, 1050 cu 285°.

In loessul tare fusese practioata 0 camero funerora, aHota spre vest, de forma 'recto'ngul'aro (pI. JlI), cu di'mensiunile de 1,89 X 1,76 X 1,40 m. Podeaua ~i pere\i'i e,au to,iate ,d rept ~i netezi~i, bolt<l cans.ru'ito s'ub ~orma unul arc in plin centru. I.nt/ioreo, eu ·un mJc pr.og crulat Ij,n II O'BS!S , inallt de 0,25 m, a fost blocato cu pietre de calcar nefasonate care formau un "zid" de 1,66 X 0,70 X 0,35 m.

Compartimentul de acces (dromos), silua! spre est, d e forma 'redan­gul'ora, 'avec podeauro ·10 acela~i nivel eu 0-1 incaper.jlj Tuner'ore; dimen­siuni : 2 X 1,10 X 1 m. P,I'afonul, baltit foaete pulin , prezenta Hnga li'ntona ­rea in camera funerara urmele unui put de acces, de forma aproape cir­cu,lma, cu d,iametrul de 1,25 m.

In camera fu'nerarii <JU fost gO-site resturile sl·ab conservale a douo schelete de adult, in pozitie inti1nsa, cu oran'iile spre est, ch ilarlingo in­trarea blocato cu pietre. Cuiele de ,f ier ~i omioile buciilele de IEfmn ris ipite pe podea. indica inhumarea in sicrie. Dupa mobilierul insotitof, primul schelet pare a ~i al unui borbat, al doi,lea 01 unei feme';'

lingo craniul primului schelet

10 picioare

01 doi/eo schelet : 10 cap

la picioare

INVENTAR

1. Monedd, rupto in douo, slab ·oonservata. emisa pro­babil in epoca antoninilor 2.

2. Opoif. inv. 874, pI. V, 1) . I. 0,027 m, dm. 0,06 m. ArgiJCi TO~i'e-caramiLie, vopsea ro~·ie. Corp rotund, doc cor­diform, tortitCi <inelare; pe disc {in ·r·elief un tour, lar pe fund insc·riptia "A" 3.

3. Vas de sticld probabil unguentar, f ragme'ntar, profil incomplet. Inv. 913. Sticla groase, albastnie.

4. Monedd Collotis: epoca imperiala , fe.ra cap de impapot. A E / g. 5,30, mm 21 . P-ick no. 293, epooo ontoninilor.

5. Opait, ;nv. 875, (PI. V, 7). I. 0,026 m, dm. 0,06 m. Argila maroniu-'caromi1lie, parteo superioaro, a opoitu1ui tro ­toto cu vopsea maronj'e. Pe disc, ,(1n re lief) coco~ul 4.

6. Bol de sUclii, fragmentor, profll incomplet. lnv. 914. StidCi mota, laptoosa ; buza dreapta, jnelora.

2 Monedele au fast determinate de Octav i,an lIiescu ~i Rodu Oche~eanu caroro Ie multumim pentru ajutarul ocordot.

3 Cf. C. Iconomu, Opoite greco-romone, p. 18 ~i p. 96- 101, fig. 124 4 Cf. C. Iconomu, Op. cit .• p. 18, fig . 34.

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLATl5 129

7. Ac de as, fragmentar. Inv. 907 (pI. VIII, 11), L. 0,08 m.

8. Ac de ergint, inv. 906 (pI. VIII, 10), L. 0,108 m. La capatul ingro$ot 'ore un orificiu prjn core este petre'cuto 0

sirmulito de orgint.

9. Nesturi de bronz, puternic oxidoti (pI. VIII, 7), dm. 0,012 m. Corp bombat, pe margine cu opt col\uri,

10. Inchizotoore de branz, jnv. 967 (pI. VIII, 4), L. 0,045 m' provine de 10 0 cosetci de lemn distrusa 5,

pe padee 11. Cuie de fief cu floorea more, l. 0,045-0,065 m.

Mormintu l se dateaza pe boza de monede in epoca antoninilor.

MORM1NTUL 2, La 6,60 m 'nord de M.l s-o degajat '0 incape.re cu pe ­relii , podeaua ~i plafonui taiate drept, de forma rrecrongulara (pI. III) ~i de dimensiunile : 2,30 X 1,70 X 1,70 m, in care nu s-;au pastr,at uome antice, Tn partea de vest era inchisa de un .. Lid" de pietre de calcar (pI. I), cu bozo 10 5,90 m de 10 supoaiala solu lui. Credem co este vooba de com­partimentu/ de acees; camem funerara ~i putul, daca au >ost ooientate spre vest, co 10 M.l, au disparut in urma excavaliilor.

In pamintul excavat de pe l'Coul omplasa·,ii mormintullui s-au ga'sH mai multe obi·ecte ;pe CQ·re Ie vorn prezenta 00 opartinind aoestui mor.mint, cu toata rezervo cuvenita.

INVENTAR

1. C6nifo, lnv. 871 (pI. IV, 3). I. 0,075 m, dm. max. 0,065 m. Argile golbul.coremlzie, trei patrimi din suprafata ocoperita cu vopseo 'ro~ie.6

2. Unguentor cu corpul in forma de dopot, lnv. 887 (pI. VI, 1), I. 0,17 m, dm. 0,09 'm. Stida s,ub\ire, tramp<l'rentil. u~or verzuie.1

3. Veriga de orgint, .lnv. 908 (pI. VIII, 5), dm. 0,039 m. Ornomentate cu bude in spirale.

4. Moneda Callatis: epoco imperiale, fO ro cap de imporat. A E l' g. 4.45, mm 19. Pick no. 293. epoca antoninilor.

Inventar datat cu 'oproximalie, pe bozo de 'moneda, ·i,n epoco onto­ninilor.

s Ct. A. Rodulescu, E. Coman, C. Stavru, Pontica, 6, p. 256, fig. I a ~i I b, 2 0 ~i 2 b. 6 Ct. V. Barbu, Docio, NS, 7, 1963, p. 560, f.ig. 8; M. Buoovole, Pontica. 3, 1970,

p. 195-196, fig. 9 b ~j 10; P. Alexandrescu, Histria, 2, 1966. p. 208, pI. 99 ~i p. 222 pl . 82; P. Aurelian , Materiole, 8, p. 569, fig . 5 b; Gh. Popman, Ceromica romana din Of tenia, p. 94, pl. lIl. tip. I.

7 Cf. A. Redulescu. E. Coman, C. Stovru, op. cit .• p. 258 , pI. IV. I ; P. Alexandrescu, op. cit.. p. 223. pI. 101 : M. Bucovala. Vase antice de sHda 10 remis, p. 112 ~i in Stida de epoca ramona in Romania, teza de doctorat, in monuscris, p. 84, Ie 1nclude tipu­lui 96, vopionto b; G. To nceva, Izvestia, 15, 1964, p. 51 ; T. Kovaceva, Arheologhia, 4, 1968, p. 67.

130 E. BARLADEANU-ZAVATIN

MORMINTUL 3. La 7 m no.od de M .2, 0 prahu~i"e i·n ta,lm ,indioa ,Iocul construcli~i lunerare orientata 90°30' cu 270°30'· (pI. I).

Compartimentu/ de acces, aUat ,spre vest, Oire forma unui ouilO'olr Irec­tangular, cu per·e~i. i ~i plaion'u,1 drept, bine 'netez·i\i ; dime-ns'iun:i : 2,95 X X 1,42 X 1,80 m. -In peretel'e ,de ,est ,luls'ese 'Poo :c~ioata 0 'CI~schi-deoe do~pt­unghi,u:lara (0,92 X 0,70 X 0,35 m), "Lidiro" cu 'pi,,,tre de cakar Gpl. I).

I n 5pat"le acestei ,i'ntra:ni se aHa camera funerara, rectangu11'alra , de dimens'iun'i,le: 2,30 X 1,05 X 1 m, ·ou poci.ea'ua rid-ilaata 10 0,40 m lala de cea a camerei <ld iacente ~i cu pl'a>onud boltit ce cobo'ora spreoa'Patu'l de est, rotunjindu -se.

Putul se 'aHa de-'asupna ,intra.ni,i (pI. III), 'ou diomelru,1 de 1,05 m. Camera funerara ado!postea un singur schelet. cu ,copul spre -est, in ­

t,ins pe ,spate, mine sNnga pe I-inga carp, d"eaIP~a ad-usa ope hOZiin ~i pi ­doa-rele li-ntinse. Inhumorea s-a fcicut 'i1n sioriu. Lung.rmea scheletur].uli era de 1,57 ,m ; diupa oase ~i din\i pa"e allUnui ti'nale.

Ie cap

a Cf. nota 7. 9 Cf. ·noto 3. 10 ,Cf. nota 4.

INVENTAR

1. Unguentar cu corpul in forma de dopot, inv. 891 (pI. VI, 2), I. 0,17 m, dm. 0,092 'ffi; Stide tron'sparenta, u~or

, verzui,e, au pete irizate.8

2, Opait, Ilnv. 878, I. 0,027 m, dm. 0,056 m ; argile mo­roniu-ceromizie, vopsea maronie. Disc (in Irelief cu ·taur, 9 slab ·imprimat.

3. Opait, .inv. 876, I. 0,027 m, dm. 0,056 m; argile ca­roniu-caremizie, vopseo maronie, Disc (in relief) cu tour, 9

slob tmprima t.

4. Opait, ,jnv. 877, I. 0,028 m, dm. 0,06 m ; a:rgila ca ­ramizie, vopsea ro~·je. Disc (in relief), Nereida calare pe hipocamp ", slab imp,/iim-at.

5. Cora fa "decanter type", inv. 892, (pI. VII, 3), 1. 0,014 m, dm. 0,083 m ; in interior resturi vegetale corbonizate. Sticlo transparenta, u~or albastr,ie, cu pete irizate. Faro ornament de fir de sticlo pe git 12.

6. Vas cu gum pi/nie, rtragmentar, profi.1 complet. Inv. 893 (pI. VI, 5), I. 0,087 m, dm. 0,09 om; sticla u~ooro, moteS, iaptos-golbuie. 13

7. Unguentar mic, tubular, .cu corp ovoidal. Inv. 894 (pI. VII, 7). I. 0,095 m, dm. 0,021 m. Sticla t ransparenta, 01-b6strie, cu pete bJiune.14

11 C. Iconomu, op. eft., p . 101-102, fig. 125. 12 M. Bucovala, Stiela ... , p. 70, tip 76 b. 13 Ibidem, p. 68. tip. 74.

14 B. Filarska. Stkla Starozytne. I, pI. XLII, 3; O.Vessberg . Glass-Chrono!ogye, p. 162. fig. 50, 17; M . .sucovaI6, Vase ... , p. 122, nr. 250.

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA RO/VIANA LA CALLATIS 131

in dreptuJ bozlOului

8. Guttus cu cioc in prelungirea corpului ~j fora toarte, frag mentar, profil complet ; linv. 898 (pI. VI I, 4) I. 0,078 m. dm. g. 0,035 m. Stida transparente, 'll~or verzuie. 15

9. Cano cu corp ovoidal. fragmentoro, profil incom­plet. Inv. 890 (pI. VII. 5), J. 0,30 m, dm. max. 0,14 m, Stide; alb·leptoasc, translucida, depunere ·colcaroosO:. Oana are CO'f­

pul ovoidal, buza lobote ~i piciorul sub forma unei tolpi oblice trOSQ direct din pereteie vasului, cu margin;le nere­gulote. Toarto lata se prinde ~a nivelu'J buzei cu care face unghi drept ~i de pintecele vosu'lui. Co ornament, pe conp. linii oblice in relief liar pe toarto, numerOQse linoizii fine, vertica ls.16

10. Plocute de as, ~nv . 814; dim. 0,012 X 0,012 m. -Au forma patrato, bine ~Iefuite, 'culoore galbuie.

11. Ramo de plumb 0 unei oglinzi. inv. 900 (fig. 2), dim. 0,058 X 0,059 m. Are forma patrota in core se inscrie un cerc. Este ornamentato Ie colturi ou oapete de sotiri.

12. Opoi" inv. 874, I. 0,026 m, dm. 0,052 m. Argilci ro$ie foro vopseo. Pe d isc (in relief) un strugure slob impl'imotY

13. Oglind6 metalica cu tomga , slab conservota. Inv. 901 (p I. IX, 1), I. 0,062 m, dm. 0,052 m. Este de forma ro­tunda. cu miner scmt, dreptungh-iuiar, gourit. Pe marginea aglin~ii se .moi cunoo~te chenarul in .relief in schimb forma tamgolei, core ocupa centru l ei, este 'a fectat6 ,jn buno parte de oxidare,

14. Cuie de fier ~i femn cu floorea mare.

M~r.mint datat sec. II, poate ~i inceput de sec. III en .

MORMiNTUL 4. - Construclia funerara nota to astfel a fost supninsa 10 11 m nord de M. 3., ~i est e orientata 980 cu 2780 (PI. II).

Este comp'usa din doua 'camere, dintre care prima, s'ituata spr:e vest, avea perelii neregujla~i practioali lin ,Ioesul tare, podeau<l d rea pta, plofonrul boltit ras de excovaj;ii. Dimensi,un.i : 2,05 X 1,50 X 1,72 m. In per,ertele de est se ~fla IUln "tid " inalt de pi1anra ne~asan:ata ', inlins de 10 un perete 10 altul ,a:1 cam!;re·i, pe ·un prag de 0,15 m inaltime orul",t in ,loess. Dimen­siuni : 1,45, X 1,45 X 0,55 m. fncaperea di,n partea de est avoo pere),i neteziti j,ngrijit; '-OoJtul1i,l e rotuinjite lole ,oamere.i 'se intilnea-u spre est cu bolta mult coborita. Dilmen5iurri : 1,60 X 1 X 0,88 m. In pb~onul ei ·~i de-asupro blocajului de -pie!re se gasea pulul de acces, de fo:nma e lipsoi­dala, cu d ilametnUlI maxim de 1,45 m ~pl. I).

Tn int.r:eaga const~ucvie nu s~a observ:at nioi -un ~ragment d_e os uman, ceeo ce face imposihil6 preciza,rea locului ,oomere~ f.uneI10Ire. In pamintUlI de umplutura, mai brun, s-au :lasit, in special in por\iunea de sub pulul

15 Cf. M. Bucovalo, Vase .... p. 78, nr. 123. 16 Men~jonata de M. Bucovolci in Stida ... , p. 58, co Hustrativo pentru tipul 59,

varionto c. 17 C. !conomu, op. cit., p. 19, fig. 36.

132 E. BiiRliiDEANU·ZAVATfN

de lOcces, do'or obiecte ma'f'Unte: cuie de Her, b:uca~e.le de lemn, citeva frag mente de sticla. E posib iJa 0 deranjalre sau 0 jefu'ire 'a mormint·ului inca din 10 nti'c h itate.

In ,inca perea de vest presupusa de ·noi 10 fi camera funera ra, s· 'ou descopenit citeva objecte a ntice.

pe 'P0dea

fNVENTAR

1. Moneda Gallalis :epoco imperiolCi, fora cap de imparat A E )' g . 5.65. mm 21 Pkk, tip general 276, epoco antoninilor.

2. Monedo Callatis :epoco imperiale, foro cop de imparat. A E .l' g. 4.40. mm 20. P.ick. tip general 276, epoca ontoninilor.

3. 12 margele mici, (pI. VIII, a), inv. 904. dm. 0,003 m. Posta de stid6 mota, olburie, aurite. ,Au forma sferko !?i periora1ia centrald ingusto.

4. 4 mii'gefe, 'inv. 904, (pI. VIII, 9) , dm. 0,006-0,009. Doua sint din posta de stido, olbunie, de fO'fmc Isferica ~i perioratie centrale largo. Celelalte douo din piatro verde au aceia~i formo ~i sint arnomentate cu incizii.

5. Cuie de lier ~i lemn cu flaarea mare.

6. Buco!i de lemn ~i piele.

Monmint dobat, probabi.l, inepoea antoninilor.

MORMINTUL 5. aflat pe aeela~i aliniament eu eelelalte morminte la circa 37 m nord de M.4, fuseS'e pJiocti.oot 110 2,10 m adincime de {a supra-f<lja aclu<J:lii ,a sohllu'i. ~pl. II). .

"Zidu<l" de p'ietre su • .pnins in lbal,uz, dimen·siun·i : 1 X 0,43 X 0,30 m, inch idea accesul spre 0 incapere orientate. spre est care pare a f i comparti­mentuf de aeees. Aeesto, GU dimens,iunile: 1,74 X 0,75 X 1 m, <l fost pI'Odicat in loess, au ta""nul in bolta aacentuota ooborind treplat spre podea ,i n oapiitull de est (pI. III). Gamer.a ~unenara ~i pulul de acees, care par so f.i fost Qlrie1nta,te vest, -au di,spolrut in urma ex;oava~ililor.

In pamintul de 'umpi]uturra din in calpe~e'o ramasa nu s-a gasit nici-un obiect de 'inventor antic.

MORMINTUL 6. a oparut in mijloeu l funda\iei excavate, la 4,30 m est de M.3. ~i 10 adindmea de 5,70 m. ~pl. II).

Camera funerara, orientota spre vest - 97°30' cu 277°30' - are 0

forma neregulata determin'ata de ,I·ung.imea diferi,ta a eelor inhumati - un adult ~i ·un 'co pi,!' ~pl. III). L!U'ng.i'mea ineaperii in dreptul scheletul'ui de co­phi el10 de 1,16 m; pentnu adu·lt a fest neoeSOira scebj'rea Uinuli laoa~ oalre a preloUl1git C{l.mera pina la 1,80 m. La~ilmea inlce eei dOi pere!i deep\i ~i

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLA TIS 133

netezi este de 1,17 m ; balta accentuata atinge inal\imea maxima 10 1,47 m, ~i coboar:.a ·trep'tat spre vest.

Co ~i ,10 monmintele precedente intna rea, situata spre est, a fast blo­cota cu ,pi'etre .de oOlkar brute, "z.idul" obtin'ut avind deminsiun1iil'e : 0,70 X X 0,77 X 0,28 m.

Compartimentui de Deces se prez,inta co un cu·Joa,r drept, ,rect,o-ngular, au per,eli nete.i ~i tavan bolti t. Di'mensiun,i : 1,70 X 0,77 X 0,96 om, Bol­lile Hind 'Prabu~ite in 'ul,ma excava\iil'oT, nu a putut 'i depi'stat lacul puiullu'i deacces.

Din oQouza umidita~i l i exces'ive, scheletele nu s-au pa,strot. Au fest ga­site ·frag mente m,ici de oose ~i dinti in oo'l\ul de nocd all ca'merei funeoore, lingo .. zidU'I" de pi,et're, i'ar Gili dilnli 110 0,40 m sud de pmi:m.i'i, Inventawl funeror C'.a .!ii forma ca:merei, indica inhu'mare-o un-vi cop'i,1 ~i probab:ill, a unei fernei, a~ero~i cu oopul spre est. PLutem considera co inhumarea 5-0 Meut maoar i ntr-un ~iol'1iu, d!Jpa cuiele de fier, mioile fr·ogmente de lemn ~i a scooba de fier gasite pe podea.

10 cap

sp're mijlocul podelei

spre picioare

INVENTAR

1. Opo;/, inv. 879 (pI. V. 3) , I. 0,024, dm. 0,058 m. Ar­gile ro~ie-c6romizie, vopseo ro~ie. Disc (in relief) cu con­horos. 18

2. Opoit, inv. 880, I. 0,028 m. dm. 0,057 m. Argi16 g61-bui-car6mizie, sl ip golbui in parte coroclat. Pe d isc (in reo lief) slab imprimota 0 pas6re sau poate coco~'U 1. Fara ori­ficiu de umplere.

3. Doi cercei de branz, l. 0,017 m, slab conservo~i, lucro~j din sirmuli16 de branz, fara ornamente, forma ovola.

4. Cercel din sirmuli16 de ,our, (pI. VIII, 2), L 0,012 m, g. 0,224. In parteo centralo, firul de our este indoit pentru forma rea unei urechiu~e ~i opoi rosucit sub forma unei mid bucle spirolice.

5. Clopotel de branz, inv. 902, (pI. lX, 2), I. 0,016 m, dm. 0,014 m, puternic oxidat. Are forma conice si limbo de branz, prev6zut cu urechiu~6 pentru atirnat. 19

>

6. 16 marge/e de lopislozuli, invv. 902 (pI. IX. 3). dm. 0,009 m; culoore vinelie. 14 au forma unor pastile ~i doue sferice, to"ate cu peria:r<J~ii centrale.

7. Balama de branz. inv. 916. l. 0,02 m. Este formate dintr-un ax ~ i doue o ri pi dreptunghiulore, prevezute cu per-forolii de prindere.

8. Fragmente dintr-un vas de sticle.

9. Maneda de bronz, puternic ox·idota. ilizibilo.

10. Cuie de lier 'cu flooreo mare.

Dupa 'inventer, datare generalii sec, II e.n,

18 Ibidem, p. a5, fig. 121. " Gh, Bichir, SCIV, 12, 1961, p, 265.

134 E. BARlADEANU-ZAVATIN

MROMINTUL 7, ape rut 10 55 m est de primul grup de morminte, in to­luwl altei ~unda1i i, a fost obser¥<lt dupe blocaj-ul de pi'e!re .

Nu 5-.0 pe,s'~nat dedt camera Itlnerare, oni',mtOOte 90°30' cu 270°30', inbroreo zid ite "flindu -se 10 vest, cu dimen.iunile : 1,1 0 X 0,75 X 0,35 m. Bazo " z,itllUlu:i" se 0110 10 3,70 m de 10 supraf<ala actua'le a solulu i.

Camera lunerare, de forma aproope ,reatang'Ulme (pI. III), oveo po­deouo teirole deept, pere1i'i la lera!'i putininal\i (0,55-0,60); se continue eu 0 bc>lta fO'o'rte aocenluate cO're cobQlo re spre est, unde se of.le perelele terminal. Acest operete prezinte in mijloc 0 scobitulre prodi,oole prabobH du pe terminare:a comerei , pen tJru a p ermite j,ntroducerea S'ionilu'i.ui oaire 5-0 dovedit mO'i I,ung. D ime'nSilunirle moxime: 2,02 X 1,39 X 1,40 m.

I'n I jntenj~or un sche'let 5100b co1n,Slerv.cnt, 'ou da1puII spJ"Ie vest, ,chi'olr lingo intrare, intin'S pe spat'e. fnhum'a,rea s-c f6cut in sliolii·u.

in p'ortea stingo a copului

in porteo dreapta a copul.ui

pe podea

Morm;nt dotot

20 Vez.i nota 6. 21 VelA 'nota 7. 22 Ibidem.

INVENTAR

1. Canila , inv. 871, (pI. IV, 4), I. 0,088 m, dm. g. 0,067 m. ArgilCi Iro$ie-caramizie. vopsea brun -ro$ietica. 20

2. Unguentar cu corpul in forma de dopot. inv. 888 (pI. VI. 3), I. 0.17 tm, dm. 0,09 m. Sticla transparenta, albo,s­ttrie, c u pete irizate.21

3. Unguentar cu co:rpul in forma de dopot. inv. 889, (pI. VI. 4) , I. 0,1 5 m, dm . 0,065 m. Stic'Ja cen u$i·u-verz,uie, cu pete de culoare brunaP

4. Bol semisferic -ou huza ingro$ato ,ine];a.r, inv. 895, (pI. VII, 1). I. 0,068 m, dm. 0,112 m. Sticlo transporenta, 01-b6strie, cu p 'ete de culoare bl'un6.23

5. Monedii Odesos, Marc Au re'Jius A E .j. g. 3,35, mm 18 Pi ck-Regl irng, no. 2248, anii 161-180.

6. Moneda Anhiolos : 'epoC'O imperiala, fon; cap de imporat. A E .j. g. 3,82, mm 20 Mu~mov no. 2722

7. Opoit, di<scu l spa<rt. 1lnv. 881, 1. 0,028 Iffi , dm . 0,06 m; argil6 i'o~je-lCaromh.ie, vopsea 'ro$ie.

8. Opaif, di-scul spod. ](w. 882, I. 0,025 m, dm. 0,059 m ; orgilo Ifo~ie-'Ca.romiz·ie, vopseo ro~ie cOTodata. Pe f'fCgmentul de disc Ir6mas se 0.bserv6 pl'Cioareie \Jnel poso!.,i (lpoate co­C01ul).

9. Fragment ceramic din corpu,\ unei c6ni~e. Argil6 $i vopsea lfO$ie.

10. Cuie de fier $1 lemn cu floarea mofe.

d'upe monroe ,in (] dc>ula juma.tote a sec. II e. n.

23 M. Bucoval6, Sticla ... , ilustreaz6 cu .acest vas tipul 53, p. 55.

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLATIS 135

MORMiNTUL 8. La 9 m sud de M.7, .J-a ,a'di,noimea de 3,10 m in oc.e­la~i 'Vuluz, ra ropo!rout 0 rdlta rCon sb/"lU'ct·je din care S-I(J pastrat numa·j camera f.un-erara ; comp'artimentul de aeces ~i putu,1 o·u dj·spa rut prin excavare.

Cam.era funerara orientatii 1000 cu 2800, de formii 'reclangu'i-arii, cu

peretLi -?i podeaua t6;'ate drept, avec balt,a tconstnu"j,tej" siub forma unuli ore in plin centnu. D'i:mens.iuni: 2,20 X 1,20 X 1,20 m. I,ntramea in oamerii fusese "ziditii" pe un prag de loess, inalt de 0,30 m, cu pietre de calcar nelasanate ce lormeazii un tid neregulat. Dimensiuni: 0,60 X 1,20 X 0,45 m.

In ,incapere 'au fost inhumate tre-i per.so~one. lO~ez(]te ou capu~ spre vest, lingii intrare. Scheletele prost conservate apar\ineau unui biirbat ~i unei femei ; dirn 'scheletul COpiolUilu1i nu 5·'0 pastrat dedt mrondibu:la unei leti!e - a·lii·bu,ri S-'au giisit citeva miirgele. Dupii pozi\ia -cui·elor ~i a mrag ­mentelo'r de lemn ga'site reiese co au fost a-?e:tia~ i in acelai~i sior.jru. in;ll i'n~i pe spate, bii,rbatul au miinile pe batin, lemeia au mina dreaptiiindoitii spre cap iar stinga pe p'iept, cu picioarele suprapunin'd paor\,i·a.1 pe cele ale biirbalu:lu·i.

lingo eranii

in dreptJu l mandibulei de cop'il

24 vezi 'Tloto 18.

INVENTAR

1. Opai!, llipse$te 0 po;rte 0 'Corpului ~i fundu1. lnv. 883, I. 0,025 m, dm. 0,061 m : 'orgi[o lrO~i'e-'C6r6mizie, vop;seo ro~ie eorodoto. Pe di·se (in lI'"elief) un conthoros.24

f2) Opoit, discul sport. [nv. 885, 1. 0,025 m, dm. 0,06 m : org~caramiz·i 'e, vopseo Iro~ie. ,Bordura decorato ou [in"ii odin­cite, ro'dio[e, ior intre doc ~j bordt.mi se 'Oflo doi butoni.25

3. Unguentor cu corpul in fo rma de dopot, iny. 897, I. 0,145 m, dm. max. 0,088 m. Stide transp-arenta, verwie, cu pete brune ~ rizote.26

4. Bol de sticlo frogmentar, profil eomplet. [ny. 896 (pI. VII, 2), L 0,068 m, dm. f. 0,045 m. Stide subti1re, albu.riu­go[buie,21

5. Opoit, discul ~i 0 porte din corp spa rte. [ny. 886, I. 0,026 tro, dm. 0,058 m ; orgil6 mO'roniu ·'caramizie, yopsea ro­~ie·ccram izie.

6. Veriga de orgint, inv. 909, pI. VIII, 5, dm. 0,083 m; are copetele petrecute, forma aproape ci.rculora.

7. Verigii de orgint, frogmentara, de forma circulare. Inv. 910, dm. 0,035 m.

8. DOUG marge/e. Iny. 905, dm. 0,006 m : pasta de stide galben-maronie. Au forma ,rotunda, peiforo,ie centorol6.

25 C. Iconomu, op. cit., p. 17 ~i 67, fig. 98.

26 Vezi nota 7.

27 M. Bucovala, Vase ... , p. 40-42, nr. 33 ~i 34.

136

lingo tibia femeii ~i

mondibuJo de copit

E. BARlADEANU-ZAVATIN

9. Margico, Inv. 905, L. 0,012 m, lot. 0,008 m. lucroto dintr-o pi'otro rmaronie, ~Iefuita; are forma hexogonala in sec~iuneJ cu un fir de bronz petrecut prjn perforatio centrale.

10. /nel de branz, puternic oxidot.

11. Monedo Colla tis : Commoclus A E .J- g. 3,50, mm 18 Pick no. 300, anH 175-192.

12. Cuie de fier cu floorea more.

Mormint datat eu ajutonul monedei in ultimul sfert 01 sec. II e.n.

• • • Lo aproximativ 700 m est de primu'l grup de mormi'nte ,pe \iirmul

Miirii Negre, in malul abrupt 01 f·alezei,28 s-au deseoperit in a 'nul 1976 alte citeva morm!inte ·sapate in loess, constr·uite asemanator cu cele opartinind primul'ui gr'up_ Ele au fost surpninse 10 'adineimea de 1,5-7 m, de 1'0 nivelul actual 01 solului.

MORMINTUL 9, La odincimea de 1.50, in molul falezei, s-a degajat o ,porte dint,r-o camero iunerara, Olrientata spre est, cu dimensi.un'ile pas­\rate: 1,15 X 1,40 X 1,05 m. De 10 podeaua dreaptii peretii se a'reuiau imediat ·intr-o boltii ce eoboea spre vest. Intra rea, eompartimentul ~i pu\ul de ocees, orientate probaqil spre est, ou dispii.rut odato eu priibu~ireo molului.

In interior, restmi slob -oonservate din parte'a ,superiooro a 'unu; sehe­let, cu copul orientat ve5t-sud-vest, probabil intins pe spate. Cuiele mari de ~ier li'ndica ~i aid inhumarea in sicriu.

in d'reapta crof1iului

in dreptul umerilor

INVENTAR

1. Opoit, d iseul sport. [nv. 917, 1. 0,025 m, dm. 0,058 m. Argile ro~ie, vopsea maronie.

2. Urcior, inv, 869 (pI. IV, 6). I. 0,155 m, dm. max. 0,12 m, dm. f. 0,05 m. Argi/a galbui·earamizie, vopsea t"o~i e pe doue treimi d in corp.29

3. Urcior, inv. 870, (pI. IV, 2), l. 0,22 m, dm. max. 0,195 m, dm. f. 0,065 m. Argila galben.caramizie, vopseo ro~ie pe doua treimi din suprafato eorpului. 3o

28 Oescoperireo oeestor morminte s·o Meut in urmo probu~irii unei pOr1iuni de mol. 0 pol'lte din morminte au fost distr~se j p~intre pietrele de pe mal a fost gasit un numor de 11 monede, toote data bile in 'sec. II e.n., un inel de o.rgint, frog mente de tabla de b'ronz ~j cuie de fier cu floorea mare. inoltimea molului - de aproximativ 20 metTi - ~j per.icolul probu~jrij lui , ou focut ~mposibile cercetarile sistemotice, Echipa de solvare I(] urmarit ·recupera rea materialului romas ~i nota reo t:Jturor observo· tiilar posibiJe,

29 Gh. Popilian, op. cit., p, 98, pI. XLIV, nr. 471. 30 Ibidem, p. 98, pI. XIV, nr. 476.

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLATIS 137

4. Fragmente de sticlo subtire, alburie.

pe podeo 5. Cuie de fier cu flooreo more.

Mor.mint datat ,'P ilin iirtventarul ramas, in IQ douiQ jumatate a tSec. II e.n.

MORMINTUL 10. L<l 5 m nord de M.9 ~i 110 1,90 m <ldindmE>, 5'6 gii ­sea un mormint ras oproape de 0 nivela re modenna. Nu au putut fi sta ­bilite dimensiunile camere; funerare 'io·r, dupii f ,ogmentele m~ci de oose, nici pozi\io sou numiirul' scheletelor. Cuiele de fier lindicii inhumarea in sicriu.

INVENTAR

1. Opait. ,jnv. 918, I. 0,024 m, dm. 0,055 m; orgil6 ca­rami zie. pe disc vopsea ' ro~ie-bruno. D iscu! ornamentat cu taur, pe fund inscrip~io ,, 1:11 ",31

2. Opaif. frogmentar, profil incompiet. Inv. 919, I. 0,025 m. Argile ro~ie, vopseo ro~ie.

3. Gutt us, cu toarte , frogm entar, profil incomplet. Jnv. 927, I. git. 0,045 m: stkl6 transparento, verzuie, cu pete brune.32

4. Verjga de branz, fro gmentarCi, putemic oxidata. dm. 0,035 m.

5. Cuie de fier cu floarea mare.

MORMINTUL 11. in mal 5 -'0 ,obsE>rvat. pract.icat in stralu,1 de '[oes'S, pUJul de acce. lung de 2,20 m ~i diametoul de 1,03 m, im dede'Subt a in­capere boltito. distrusa in buna parte, <in care nu s-ou gosit urme a-ntice. Era des'igur compalrtimentul de a.cces, camera ~une.rora a dispo·rut odo,ta cu priibu~i.rea malului.

MORMINTUL 12. Citeva pietre de oaleor ne~asonate, onienta.te sud­sud -est, cu bazo 10 3,30 m de I'a s'Upnaiala solului, 'in'd'i'eou la 4,50 m 'nord de M.ll, preze nla altu'i moomint.

Camera funeraro. oTientoto spre ve·st, avea forma rectnngul1orra, col­\u,nLie rotunjite ~i balta ~oa·rte accentuatii care se unea cu pere\i'i apmape de podea.

Tn 'i,nter,ior, scheletu l slab conservat aJ unui .adult, 'P0obabil bii,nbat, intins ope spate, cu -capu·1 spre est, lingii intoarea blocatii au pi,elre, inhu­mat in ,sicr.iu.

31 Vezi noto 3. 32 M. BucovalCi, Stida ... , p. 73, tip. 80.

138

10 cap

spre mijloe

E. BARlADEANU-ZAVATIN

INVENTAR

(l:;;: Opait. frogmentar, proW incomplet ; ,jnv. 926, I. 0,026 m. Argilo coramizie, vopsea ro~ie · brun6.33

2. CoraM .,decanter type", fragmentar, profil complet. Inv. 968, (pI. VI, 6), I. 0,102 m, dm. f. 0,04 m. Sticl6 albi­cioasQ, transpa-rento, cu pete ,j"rizate. Fara ornament din fir de sticla pe git.3.4

3. Vas cu gura pi/nie, inv. 969, (pI. VI, 7), I. 0.138 m, dm. max. 0.09 m, dm. g. 0,025 m. Stich'] t ro nsporenta, u~or verzuie, cu pete brune.35

4. Moneda Hadrian A E ,. g. 12,70, mm 27 B M C, III, p. 438 no. II, onii 119- 138 (gr. D),

5. Moneda Niceeo : Antoninus Pius Rec. gen; - B M C, A E '" g . 15,55, mm 28

6. Strigi/iu de branz, fragmentar, profil incomplet. Pu­ternie oxidot, in unele loouri pati'na b~u'n6.

pe podea 7. Cuie de fief cu flooreo more.

Mormi'nt datat 10 m-ijlocu,1 sec. II e,n .

MORMINTUL 13, Apa,ut in mal 10 6,20 m ,nord de M.12 ~i ,10 5,30 m de I'D supraia\a so·luIUli. Nu 's-<o past,at dedt 0 parte din camera funerara, procticata lin I!.oess. cu podeo,utJ dreapta peretii 'a rouiti ime"diat ion bo~ta, D.imensiouni pastrote : 1,70 X 1,10 X 0,85 m.

In camera se 0110 'u'n singur schelet de adult, ,intins pe s-pate, au ca­pul spre sud ~i mi'inile oduse pe bazin:

10 cop

INVENTAR

1. Opoif • . inv. 971 I(PI. V, 6), I. 0,024 om, -dm. 0,062 m ; 0,rgil6 (ro~ie, vopsea bruno eu luci.u meta lic. Pe di·se (in re­-lief) doi glad iatori in lupta.35

2. Urcior, inv. 972, I(pl. IV, 8), I. 0,20 m, dm. max. 0,16 m, dm. f. 0,06 m. Argil6 ro~ ie-c6r6mizie, vopsea ro~ie.J7

3. (anita, linv. 973, (p'l. IV, 5), I. 0,091 m, dm. g. 0,07 m, dm. f. 0,038 m. Argilo Iro~ie, vopsea bruno corodato. 38

33 C. !conomu, op. cit., p. 69, fig. 98. 34 Vezi nota 12. 35 Destul de 'opropiot co forma de vasele descoperite 10 Tomis; d. Gh. Papuc,

Pontic,a, 7, p. 314, fig. 3,2. 36 C. konomu, op. cit., p. 74, fig. 118. 37 Gh. Popilian, op. cit., p. 98, pI. XLV, nr. 474. 38 Vez; nato 6.

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLAT15 13<;

in gurCi

in dreptul haz·inului

4. Monedci

Ccllotis : epoca ,imperiale, fora cap de imparat. A E t g. 6,20, mm 22 Pick ,no. 284, epoca antoninilor.

5. Gema montote intr-un jnel de bronz complet oxidat. Inv. 974. (pI. VIII, 3), dim: 0,011 X 0.009 m. Camelina, cu­loore portGcolie, forma ovalo ~i plate. Victoria jna~jpat6 in mers spre stingo, in mine coroona cu taenia ~i romura de polmier.39

Mormint d{]"at dupa moneda in epooa antonin'illor.

MORMINTUL 14. Cit-ev,a pietre de calcm ramose in mall la 11 m nord de M,13 .i ,10 'adinciomea de 4,75 m, semnd'au prezenta ooestei conslrue\i'i funeroire. Prabu~ jre.a malululi a produs 0 Iruptu)f"o long,jibudinal6 oalre a Q;n­trenot opro'ope tot compart.ime'ntul a.di'ocent ~i bUina pOlrte din oameJ1a funeraora. In mal, de -as'U'pra · i ntra'~i 'i, ,a Iramas proMul oblic 011 pufului, cu diametrul de 1,10 m,

Consbl'luq:·jlO rOl'lientat6 nord-s·ud. avec camera funerara spre $Iud. Di­mensiun"i pastrate : 1,70 X 0,70 X 0,65 m,

Oose umo'ne nu s-'ou gasit, do;o,r citeva louie de fier cu nl'o1olrea mare, prinse in buco\ele de lemn.

INVENTAR

1. Urcior frogmentor, profil .inoomplet (pI. IV, 7), linv. 911, dm. g. 0,04 m. Argile ,gelbui-ceremizie, vopseo ro~ie.40

2. Strigiliu de fier, frogmentar, puternic oxidot.

3. Fragmente de tabla de bronz, oxidote.

4. Fragmente de stic1a mota, olbidoosa.

5. Cuie de fier cu floo:rea mare.

Mormint datat dupa ce,amica in a' doua jumatate a sec. ,I e.n.

MORMINTUL 15, La 7,50 m nord de M.14 ~ i 10 5,60 m adincime a aparut un "zid" de piatro de coicar, orientat SSE-NNV,

Co.ile de locces au ,fost dlisllruse, S- IO pci.s1:lrat nu-mo'i camera funerara sapota in loess, orientata sud-vest, de forma elipsoidalo, cu podeaua dreapta .i bolta accentuata, Dimensiuni : 2,10 X 1,10 X 1,05 m,

In !interior au fost inhumate trei persoane, primut cu caput orientat spre sud-est, linga intra rea blocata cu pietre, intins pe spate, cu mi inile pe lingo co'p. Celel~lte douo erou cu capul spre vest, ,intinse pe spate, in poz,i\i:e per.pendioulma ~a\a de primul schel"t. ,jnhummera 5 -'0 ,falout in siCirie de Ilemn.

39 Cf. Antike Gemmen, Gottingen, p. 106. pI. 47, nr. 221. 40 M. Bucovole, Pontico, 2, p. 308, fig. 15 b.

140

10 capu! primului s-chelet

[0 picioore

10 capul celu; de 01 do'ilea schelet

intre craniile sche'letelor 01 doi'lea ~i 01 treileo

pe Dodea

E. BARlADEANU-ZAVATIN

INVENTAR

1. Opa;!, jnv. 975 (pI. V, 5), I. 0,03 m, dm. 0,063 mar­gile -caramizie, vopsea ro~ie. Disc (in re'lief) vulturu l.41

2. Cereel de aur, (pI. VIII, 1), gr. 1,35; lucrot din sir­mulita de 'our, disc central in mijloc cu 16CO't pentru pietri­cica, pe margine cu ornament in 4:orsada. Sub inchizatoare o stefo prinso de sirmulito, mobile.

3. Monedi' Tiberius (Drusus) A E ; g. 13,50, mm 20. B Mel, p. 134, no. 99- 101 A S. Romo, anii 22-23.

4. Cas eta de femn, distrusa, ornomentoto cu linte de fier cu cop rotund ~i corp conic ascutit - tip pionezo; se pastreazQ bucotele de lemn pe core sint aliniote lintele. Tot aid 0 balama, incuietoore si cheita de bronz.42

5. Opait, inv. 976, I. 0.,028 m, dm 0,061 m. A'rgi!o gol­bui-coromizie. vopsea bruno corodato. Disc cu to u r, pe fund, in relief, monograma "An 43

6.. Monedo Antoninus Rius A E t g. 8,25, mm 25 B M C, III, p. 551, no. 1948 A S. Ramo, onu! 13825 feb. - 10 iul.

7. (arafa " decanter type", frogmentar, p'rofil complet. IInv. 977 I. 0,12 m, dm. f. 0.045 m; sticla tronsporento , cu pete brune. Pe git fire de stic!o core se intilnesc intr-un nod. 44

8. CaralO "decanter type" frogmentar. profi! complel. In t'. 977 I. 0,12 m, dm. f, 0,045 m; stic!a tronsparenta, cu pete brune. Ornament din fire de stick') pe git. 45

9. Cuie de fier CiJ floarea more ~ i bucatele de lemn .

Mormint datat eu monedii 10 mijloeul sec. II e.r..

MORMINTUL 16. Deseoperit 10 16 m nord de M.15, in 'aeela.i mal al falezei, 10 6,10 m de 10 suprafala aetualii a salului. Nu 5-0 piistrat decit inca perea funerara, orientate spre nord -vest, inchisa printr-un "zid" de pietre de ca loar, in bunii parte eiizute.

Camera funerorii, de formii recrongularii , prez'i,ntii 0 soobiturii in pe­retele de est, podeaua este dreaptii, pere\ii arcui\i in baltii de 10 0.40 m iniillime. Dimensiuni : 2,05 X 1,60 X 1, 15 m .

.41 C. Iconomu. op. cit., p. 71 , fig. 105. 12 Vezi nota 5. 43 Vezi -nota 3. 44 M, Bucovolo, SUcla ... , p. 70, tip . 75 b. 45 Ibidem,

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLATIS 141

In inter'or s-au gasit resturile slab conservate a doua schelete de adult, intinse pe spate, cu capul spre sud -est ~i, in col\ul de sud 01 ni~ei, din\i de copil.

10 ccpul primului schelet

intre cranHle scheletelor de adult

pe pieptul primului schelet

lingo craniul celui de 01 doilee schelet.

pe baz,inul celui de 01 doileo schelet

in apropierea din1ilor de copil

pe 'podee

INVENTAR

1, Opai/, inv. 979, I. 0,024 m, dm. 0,061 m. Argi lo caro­mi:z;ie, vopsea ro~ie - ci5romizie. Pe disc (in relief) Nereida calare pe un hipocomp.46,

2. Opoi!, Ijnv. 980, I. 0,024 m, dm. 0,056 m. A'rgila b run­cenu~je. vopsea caramizie. Disc (in rel ief) cu cra ter. 47

3, Unguent or cu corp conic ~i git cilindric in prelungire. Inv. 982, (pI. VII, 8)' L 0,12 m, dm. max. 0,038 m ; sti'c'la trans­parenta, u~or verzuie, cu pete de 'un Iro~u spre brun.48

4. Unguentar cu cor-pul aplatirat, discoidal; inv. 981, (pI. VII, 6) I. 0,118 m, dm. max. 0,067 m ; sticlo transpaTento, u$or cenu$ie, cu pete de un rO$u bruno In Jnterio'r, resturi vegeta[e carbon'iz<lte. 49

5. Plcicute de os, 'inv. 983, dim. 0,012 X 0,012 m. Au forma patrato, plata, $Iefui te de ambele portio

6. Monedii Callatis : epoca imperialo, foro cop de impa­rat. A E -!. 9.7,30 mm 23.

Pick no. 284, epoca ontoninilor.

7. Inel de bronz, oxidat. Inv. 984, (pI. VIII, 6) dm. max. 0,02 m. Are \.In disc central rotund, incadrat d e douo la­ca$ud pen tru pietricele.

8. Nasturi de branz, hagmentari, oxidati.

9. ( /opotel de bronz, inv. 985, I. 0,016 m, dm. max. 0,013 m.50

10. Patru cuie de branz cu floarea ma re.

11. Cuie de fier cu floorea more.

Mormint datat dupa moneda in epoda antoninilor.

MORMTNTUL 17, Acest mormint atlat I ~a 7,50 m nord de M.16 si 10 3,20 m de 10 5"upra~ata act-ua la a s'o:l,ulu:i, pastea 0 parte dinintra,rea 'b lo­oato cu p'ietre, ·in spat:ele calre-ia 5e aHa camera funerara Q'rie'nliato est­vest, dilmensiuni : 1,70 X 1,35 X 0,80 m,51

46 Vez; nota 11. 41 Vezi noto 18. 48 P. Alexondrescu, op. cit., p. 204, pI. 99, XXXVI, 13; Bucovalc, Stiela".,

p. 80, tip . 92. 49 P. Alexandrescu, op. cit., p. 212, rpl. 100, XXVII, 20; M. Bucovala. Stida.",

p. 81, tip . 94. so Identi.c celui descoperit in M. 6. Cf. nota 19. 51 Mormintul 10 ~ost ravir~;t imediat dupa probu$ireo molului de un grup de copii.

142

in pamintul de 'lfmplutura

E. BARlADEANU-ZAVATfN

INVENTAR

I. Opai!, frogmentor, prof;! incomplet. Inv. 985. I. 0,03 m, dm. 0,065 1m ; argil6 ro~ie, vopsea ro~ie door pe disc ~ i bordure. Decarot cu un vrej,52

2. Fragmente de 'stide. grooso, alburie.

3. Cerculet ($oib6) plata de branz, oxidet; dm. 0,03 m.

4. T rei cuie de bronz

5. Cuie mari de fier core pastreaz6 buc6~ele de lemn lingo f1oore,

Mormint data! lor,] prin opai\ in sec. I-III e.n., dar, in contextul necra ­polei, data rea s·e face ,mai prob.a'!:>i'l i'n sec. II e.n.

* Cele doua sec-ta:are cerx;etate de 'noi S3, observ.a\iile fac,ute au alte

ooaizi~ i j·n a'cest penimetrr·u 54 co ?i descopenirl'lille anterioare de pe locul sta­liei GFR ~i a depozitului de carbum'n\i,55 scat in eviden\a existen\a in zona dis'Cutata a unui 5!ilngu·r tip de constf1ucyie lUne,Tiara ; frecvent'Q ~i nu­ITICl'llul more de mormi,nte apanute, dou posri'biHtatea atrrib·uiri.i lor u·ne,j ne­cropol.e dis·tilncte, de epoca ramona tim:pur;ie, cu ri tul f,une'ralr in exdusivi ­tate de i.nhuma\ie.

Aoelea~i cerceta.lii ~i numeroosele de!s'coperiri di'n lIone'le limitrofe, permit f;i>'lar,ea cu de.stula exalctit,ote '0 a,riei necropolei. lim'it'a de est se aHa chiar pe tarmul marii, i n sud se invecina cu necrepela de epeca auto.nomo· ~i cu grupul de morminte de epoca romano tirzie surproins aici, 56

iar in nord-vest, dupa doua morminit'e descopeliite pe str. M·atei B(]sm:ab~ pOore 'co; se aprop!ie de .necropo'la .tumu l.ara a CalI1o,tiis'ululi.

In cele ce urmooza vo!m .ilncerca so prezeintam ipfli1ncipalele caro:ctere constr.uctiv€ ale mormintelor, a irtitul'ui ~i invent,alr·ului funeror, intre care exi"ta coresponden\e semnificative.

Const"uc~iile luner-a.re ole .nec-ropolei a.u fost sapate in "trat ul taICe de loess, 10 adinoimi de pi1na 1,0 7 m. Ddmsns,iunile c6Hor de ,acce'S ~i ale in ­ca perilor fUinerare denota co fus·esera construi te cu 0 destinatie stnict prac­tica, fara nid-o pretentie de g:randoa're. Remorcam totu~i maln-iera ing-riji ta in caire IQU fas.t ta,iati ~i netez~ti 'Pere~jIj, bolVi'le arcuite simetnic, intralfea i.n'chisa 'oproope pe:rfect 110 majoritatea mormi1ntelor.

52 C. Iconomu, op. cit., p. 17, fig. 31. 53 Vezi p!anul de ansambl.u a! necropolei - fig. 1. 54 Cu ocazia SopOJ1i i ·unU'i ~'11! pentJ1U omplosareo unei conducte, paflQleV cu

~o5eauo Mongoloia-Soturn, in porFunea ouprinsa ,intre lultimo clad ire 0 Sanator-iulu; TBC ~ i prime!e hate!uri din statiuneo Saturn. om observot in profilul sou urmele unor pu1uri de acces car-e se pierdeau sub pa!rteo corosobila 'CI ~oselei, ce~ ce a impiedicot cerce ­tareo lor sistematica.

55 0. E. Condurochi ~ i colo b., op. cit., p. 84,

56 Cf. Constantin Preda §i N. Che!ula-George5cu, Pontico, 8, 1975, p. 61.

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLATIS 143

Deosebim doua componente ale aces.ui tip de constuc\ie :

I. Coile de acces formate din put ~i compartimentul orizontal (dromos)

2. Camera funerara

I. Coile de acces. Putul, oblic, avea diametrul intre 1,03 m (M. 2) ~i 1,45 m (M. 4), de forma i aproape ci'lind rica, situ at in ma'joritatea oawrilor de-'osuplio lintrarii in camera funerara.

Compartimentu/ de acces (dromos), mai bine zis a incapere adiiacenta, a fast constr.uit di'n !necesit,atea ma,nevroliii ~i introducenii in camera fune­rara a sicriulu i sou sicrielor celar inhumati. De forma rectangulara (M . 1, M.2, M.3, M .S, M.6, M.14) sou cu colluri!e rotunjite (M.4) aveau plafanu! drept (M.2 ~i M3) dnd ina'l\imea pere\iloreca /suficienta ~' i bo!tit (M.I, M.S, M.6, M.14) dnd pere\ii er"'u mai scunzi .!

2. CamereTe funerore, in moree lor majoritate de forma rectangulara, au lungimea sicrielor ce!or inhuma\i - intre 1,45 ~i 2,30 m, cu s'imple scobituri in peretele termilna! atunci cind se vadesc prea SC l>rte (M.3, M.7) ; in eazu! cind in mOirminte sint (linhuma1i ~Ii copii, ele sint fie de dimensiuni mai recluse ~i se scobe;~te peret,e'le termiln'a'i pe:ntru ob~inerea spotiul1ui necesor adul\ilor ~M .6), f,ie co Se executa a ni~a intr-Iun'u! din I pere~ii I'atera!, pentru capil (M.16). Doar in M.S, unde copilul pare a fi fast o?ezat in acela ~i sicriu cu adultii, forma camerei ramine neschimbata . Latimea ecestar inca peri -intre 0,70 ~i 1,60 m. - depinde foarte pulin de numarul persaanelar inhumate.

La taote marmintele 10 carar ;ntrare 5 - 0 post rat, un .. "id" de pietre de calloor brute separa camera funerara de comp'artimentul ani'zonta./. .. loidul", obtinut p:ri,n simplo suprapunere a unor pietre de cotcar, era cons~ruit pe un mic prag crutat in loes·s ~i ooupa spatiul di1r1ttre pere~i j\n oazul mormin­telor " 2, 4, 6, 8, so·u dnd lintr,o'rea era tai'ata speCrilall co 10 mormintul 3, o blaea.

Dupa i'nhumare coile de acces au fast umplute ou pamin!, pmbabil pentru a mari trrali1nieia co.nstrue-Viei ~i impiedeoo patrunderea prof,oinatori­lor. Nu p'u,,,m preoim d'aea 10 CUi! m"ominte!lor a fa9t m'oceat de tumu:li 57.

Daca au existat, dupa cum inclinam sa eredem, erau de mid dimensiuni ~i cons~au din simpla aglomerare a pamint.uJui 58, ramas in urmo soporii mormintelor.

Tipul constructiv descris este foorte vechi, cu 0 arie VO'sta de raspindire, avindu-~i origine'o in tend into de imitare a casei prirm.itive. 59 Este intilnit

57 Locul descapedrilor nO'ostre, pine .10 incepereo luere.rilar de eonstrue1ie, -au fost zone viron-e pe ca're s'e depazitau Irestur~ 'menojere : micii tumuH de pomint ehjar dad] au exi'stot, ou fast ,indeportati adeto cu pomintul vegetal lin primo faza a luera.rilor. Nid in deserier·ile anteniaare ,nu se ~ae (Cf . .E. Condll'rachi $i eolab., op. cit., p. 84) sou nu se pot oduoe !p'feai ze. ri (Dr. Gr. 5eve-reano, op. cit., p. 7).

58 Nu poote fi vorba 'Oiei de otumuli cu 0 structure. di5tincta 00 cei din necropola tumularo 0 H-i·striei (Cf, P. Alexendrescu, op. cit., p. 235-247) sau <l Callatisului (,infor· melii Constantin Preda).

S9 Daremberg et 5agl io, Dictionnaire des antiquHes, vo l. IV, portee a 11-:0, p. 1210.

144 E. BARLADEANU-ZAV ATiN

in bazinul egeean inca din epace minoica primitiv6, cu acelea~i compo­nente : put, rudiment de dromos, desparlit de camera funerara au bolta joasa printr- un zid de pietre brute, 60 ~i, din I sec. ,VI i .em . pe litoralul orien­tal 'a l Mar,i,i Mediterane. Ma'siv sint cunoscute ~i p,a·cti.cate 10 P,a-nti:capeea. in ora~ele ,asiatice ,ale Bosforului ~i, mai apropLat, tlla O,lbi ~a. 61 Aid, mor­mintele cu oamera prao'bioate in rpamint, apar din a dOUll jum6itate a sec. IV i.e.n. ~i i~i continua evolu\ia de-I(] Ilungul intreg ii epoci elenlist ice ~i romone.62 Ele reprezint6 acelea~i caracteristici cu a mormintelor deseo­perite 10 Mongolia, singura deosebire fii,nd trepteJe cu co.re este prevazut dromosul, trepte care se impu\ineaza ~i chiar dispar spre sfir~itul epocii elenistice. 63

Dupe cite cunoa~tem, in spa1Jirul vest po,nticnu 5-0 descoperit pine in prezent nioi-o necropo,16 de epoea romano timpurie ' cu morminte simi­lare celor descrise. Exceptind mormintele de 10 Callatis descoperite ante­rior ~i care apa'r\:in de rnecropol.o\disoutata, 10 Histda a fest des.coperit un mormint secundo·r de inhuma\ie 01 ·unu·i copil, din 0 dO'ua jumatote a sec. I e.n., atr,ibu it S<lnmatilor. 64 MO'nmintul se compuneo dintr-un put de (leces vertical la fundul caruia se gasea 0 ni~a ce ada postea scheletul ~i 0

p.nispa de pamilnt, sltuota in (fata ei. Dupa inhumare, peste 'ni~a ~i in dreptul prispei, ,au fost a~erote pietre care desparleau i.n -acest lei groapa fu:nerara de putul de lacces . La Tomis '. si'nt semnalate morminte cu put avind 'Ia capatul termi.nal sau pe 'u.na din loturile Iu.ngi 0 ni~a sapota bol­tit; intra'rea era/de asemeni blocata cu ~igle, ca-ra,"miz.i sou lespezi de pia­tro. Aceste oonstruqii apar Ipentru pnima data in a doua juma'bate a sec. III e.n., ~i au fost denumite "morminte in firida" sa,u "rnonm inte in ni~a" 65.

Ga,acteristioo de un.itate a ,nearopolei, rewltota din modul de con­cep\ie a mormintelor, este intarita de ritul ~i inventarul funerar.

Ritu/ de inhumare. Sdhelete'le 'e,au a.~e~a[e inNn.s pe spate', cu mii­nile pe lingo corp sou aduse pe \ bozi.n ~i cu _picio"QIrele int,j'ns:e. Aid, co pretutilndeni in acea.sta periooda 66, 'nu s-a ~i'nu:t co,nt de '0 regula in ori­entarea scheletelor, oapul deiiunctului lfiind orienta.t spre est (M.1, M.3, M.6, M.12) catre vest (M.7, M .B, M.9) ori spre sud (M .1 3, M.16); in majo­ritatea mormintelor cra-niul a fost gasH ch iar linga "zidul" de pietre, la in -t,rare-a in comera fu nera ra. .

Inhumorea s-a fa cut in sicrie de lemn, a cbror laturi erau 'prinse cu ajutorul cuielor de fier, de lemn (M.4, M.7, M.13) ~i de bronz I(M.16 ~i

60 Ibidem, p. 1211; lintreg 'onsomblu este consoiderot un tip pr·imitiv de "tholos". 61 M. ParovJc.j - Pe~ioon, Necropoli Olbii elenisticescogo vremeni, Kiev, 1974, p. 38. 62 Ibidem, p. 212. 63 Ibidem. Au fost pub'licote pi-no acum door mo.rmintele de epoco elenistico desco­

perite 10 Olbia; cele de epoco romano fcc subiectul unui ott volum care, din cite cunoa~tem, seaflo sub tipor.

64 P. Alex<lndrescu, o'p. cit., p. 281. 65 V. Borbu, serv, 22, nr. 1, 1971, p. 53, fig. I. 7. C'redem co 0 'studiere moi otento

-c linventorulu i funerar 'CIr conduce, pentf'u unele morminte incad rote in ocest tip, 10 0

datare mo,j timpurie. 66 Andre Von Doorselaer, Les necropoles d'epoque romaine en Gau/e Septentrio ­

nale, Dissertationes ArcheoJogicae, Brugge, 1967, p. 133.

F;g. 1. Pion de onsomblu 01 n«ropole;,

Lt6[NDA //1/1 ;:;Sorfura 1.:JIt-J iii; _ S - J - I O'T/. u" _ CffctfUl'd Iv'""

,

)

Fig. 2. Ramo de plumb 0 unei oglinzi.

f\1 1.

f\1 2.

f\1 3.

Flan$o I.

M 4.

M 5.

M 6.

Planja II.

( ' ,I

I' I I \ I

~_-"--_ Urmr de Z;d

'--~

t1ANGALI4 1.17. SOII'/I'/1

/"12 - <71'(.1110/

MAN GAllA SATURN M, - Grund

I ,"

' .. -- -

dromos

1i?lrO're. ,2lddo

/"'1ANGALiA (9709 v c:durn ~ _ G~vnd

!1ANGALiA 1974 SOIVI- .f

11 - vrvnd f

Plon j o lII·b.

L,

I I I t 3

)2

I I I

I , 1

I I

Dromas

12

I I

I I j 1

I

{!O/l/u/'u! comel'e! rUllel"cYl't:

I'e lode6-

\ !

I1ANGALI4 1!!J7f vot (./1"(7

M§ - [, l'ul?d

4.

Cam~ra, lunercrl'cY -.+-------,~

1'14!164fi.J 1871-oSa.-!woa

/'17 - G /"u/"Id

/ Z/cI de /'mJal"e L;o/~ falVZ

2

6 PIQn~o IV. Vase de ceramico. 8

2 .3

,. 1 b

3b

6 7 Plan$o v, Opoite.

':, i. 1 \ ,

>.

. 1

z 3

5

7 Flc:n~a VI. Vase de stida.

3 5

7

6 B Planjo VI. Vase de sticl6.

2

1

5 6

7 9

o 10

Plan~a Vfli. Obiecte de podoo bc.

'2

Plon$o IX, Obiecte sormolice.

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLATIS 145

M.17), crcestea din wma laveau poate ~i un scop decorativ. lin (caw,1 mor­milntelor M.6, M.8 M.16, acel'a~i sioriu ada postea daua salu trei schelete ; jumata te din i numarul mormi·ntelor cercetate, cu ~nc6'pelii fUlneJiOlre neofec­tate, aveau doua (M.1, M.6) sou trei schelete (M.8, M.15, M.16), fiiind vorba probabil, de persoane Ilega·te intre el pri,n raporturi de lmdenie, a·~a numi­tele "morminte de f,amil'ie" 67, foarte frecvente in intneaga epaca romarna .

Inven!orul funerar em grupat in jurul capului ~i ,10 picio,,",e'le celor inhuma\i. 68 Numai obiectele de podoaba, casetele ~i cel'e cu a semni­fica\ie ri.tuala deosebita 69 s-au gasit in alte puncte l de-a I:ungu'l corpului.

Ceramica. In aceasta necrop'ola ~asele de lut nu sint a camponent<i obligatorie '0 mobilierului funerar, intiietateta \ in ccest sens avirnd-o vQ'Sele de stiela. Descoperite in ai'nci ,din mormintele cercetate (M.2, M.7, M.9, M.14, M.15), repre>!in!a numai doua din formele ceramicii de factura ro­mano timpurie ~i QlnUme, ccmite ~i urcioare.

Cani\ele ~pl. IV, 1, 3, 4, 5) tip c'i'asic de tradi~ie ",IenlilStioa 70, I(Jpar in mormi·ntele de sec. II em. 10 Tomis, Gallatis, Histria 71 i:ar in Moesla i·nfe­rioara 10 Oescus 72.

Urcioarele, dintre care unul prevazut cu guler (pI. IV, 6) utilizat numai co vas funelior 73, sint cunoscute in {'a doue jumatate a sec. II em. in provincia Dacia 10 Sucidava, Drobeta, Romula, co ~i 10 Oescus 74 in in ventarul unor morminte.

Opaile/e, prezentate in fiecare mormint, rei eva semnifica\ia lor apotro­paica. Cu excepii'a unu,i singur opai\ - decomt au' v,rej pe bordura (M. 17), a carui evolu\ie incepe mai de limpur,iu 7S, celelalie fac parte diln catego­ria cu 0 \ largo raspindire in sec. II-III e.n., a opai\elar cu ciooul cordi ­form 76, Di'n majorcitatea va niantelor atribuite aoestui tip, determinate de modul difer·it de ornamentore a d iscu lui ~i bordurii, sint reprezentate in necropoLa l eallatiana cele cu taurul, coco~ul, strugurele, craterul cu torjile in prelungire, ~ultu nu l, gladiatori in lupta, Nereida cal'are pe h·ipocamp. Argilo grosiera 00 ~i relieful ornament'ol ned'alf i1ndii'ca fa'du'~o lo.r o·rtizo­nolo n Doar opai\ul din M.1., cu tour pe disc ~i inscrip\ia ,,1'>1" cel cu re­prezentarea gladiatorilor din M.13 ~i, din M.17, opai\ul cu vrej pe bor­duro, pri,n iiilne\ea I,utului ~i a exeou\iei l par so pravi·na din atelierele suc-cesonilor lui 6u.ctemo:n 78. .

67 0. V. Borbu, L'incinerotion et I'inhumation a I'epoque romaine a romis, Studien zu'r Geschichte und Philosophie des Altertums, Budapest, 1968. p. 375.

66 Numai pentru mormintele 3 ~i 7, mal bine conservate, putem pTecizQ ca mobi· lierul funeror era depus in sior,iu.

69 Ne referim 10 obiec-tele tipic sormctice. 70 Henry S. Robi.nson, Pottery of the Roman Period - chronology, vol. V, in The

Athenian Ago'~o, Princeton , 1959, p. 84, pI. 7 G. 119 '~i G. 162; M . .sue-ovola, P,ontico, 2, p. 303, fig. 10.

71 Vezi nota 6. 72 T. Kovocevo, Arheologhio, 4, 1968, p. 6'1. 73 Gh. P.opilian, op. cit., p. 98, tip. 4. 74 Ibidem. 75 C. Iconomu, op. cit., p. 17, tip. XVII. 76 Ibidem. p. 18. tip. XX. 77 Ibidem, p. 20. 78 Ibidem, p. 20.

146 E. BARLADEANU·ZAVATIN

Vasele de stido, de a diversitate ~iipollogica rema'l1Oabi'la sint prelCente in\ ,j:nvenooirul1!uturor mo~miinte'lo'r cercetate.

Categoric ceo mai bine reprezentata este a unguentariilor, intilnite aid in rpat-ru vanirointe :

I. Unguentarii cu corpul in forma de clopot (pI. VI), au a largo cir­culalie in sec. II-III e.n.; sint cunoscute in Dobrogea in necropolele de la Histria, Tomis ~i Callatis, iar in Moesia iinferioara, 10 $endreni ~i Odessos 79.

2. Unguentarii cu corp aplatizat, discoidal (pI. VII, 6), sint semnalate in sec. II em. la HiistnilCl', Tomi·s ~i\CaI,I·a~i58o.

3. Unguentar de mid dimensiun'i (PI. VII, 7), corp ovoidal ~i git lung ma,j lorg 10 partee 5uperioara, cunoa~te 0 arie largo de raspindire in sec. I. II, III e.n. 81.

4. Unguentar cu carp conic ,i git cillindric in prelungire (PI. VII, 8) este cunoscut in sec. II-III e.n. si 10 Tomis. 82

Bolurile. Se intilne~t~ atit balul cu corp semisferic ,i buza ingro,ata inelar (pI. VII, 1) 83, cit ,i bolul cilindric cu buzo abia schilata inelar. (pI. VII, 2) 84.

lIn categoJ1ia vase/or cu gura pilnie se include vasul eu git lorg ~i seurt (pI. VI 5) proven'it dii'n M. 3, o'a'rec'Um simiikrr ou un va" dii'n To'm ~-s 85, ,i un ah v,a,s prove.nH diln M.12, ma:i p .utin C'unos'Cut, dar Claire este datat in con­text cu moneda din timpul Hadria~, in prima jumatate a sec. II e.n.

Vasele "decantar type" sint reprezentate atit de tipul cunoscut in 00-brogea, ornamentat cu Pire ,de stida ipe git, des in~i,lnite ,1'0 Tomi .. in sec. II-HI en, ,i 10 Hlistcia in moromint dalat sec. 111-liVe.n. , 86 dit ~i de v,a'se faro ornament de fir (pI. VII, 3) datate in necropola callatiana in prilma jU1matate a sec. II e.n. pOGte ~i ,in Ia doua j1umatote (] 's'e,c. II e .n.

GUttU5. Se intilnesc cele dOUD variante cunoscute : - guttus cu cioc in prel.ung.i're ,i fOra tdarta. (pI. VII 4) asema,nator celor descoperite 10 Tomis in sec. I -II e .n.B7 ~i guttus cu toarta ~i cioe aplicat, datate 10 Tom is in se:c. II em. 88

,in mod deosebit reline aten\ia cana de mari dimensiuni cu buzo 10-ba,tii, corp ovo,idol ,i talpa oblica (pl. VII 5), ca',e, pnin malnliera de exeou ­tile '~i onna!mernt, !pare 'sa .indice iQ proveniento, italica.

Comparativ cu materia lui ceramic -?i vitric, aflat: din abundenta in mormintele de care ne ocupam, obiectele de podoaba sint rare ~i comune. Dintre bijurteri!i me,ntionOlm ,ce'; dOli oercei de aUi', 1I •• Jinlul dqn siirmU'liiVl de aUf similar cu cerceii descoperi\i 10 Tomis , i Adamclisi in morminte de sec. II

79 Vez,; ,nota 7. 80 Vezi nota 49. 81 Y,ezi nota 48. 82 vez,j nota 14. 83 Yezi nota 23. 84 Yezi nota 27. 8S Ve'Li nota 13. M Vezi ,nota 44. 87 vezi nota 15. 88 Vezi nota 32.

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLATIS 147

e.n. 89, ~i altul cu disc ~i pidior de pri ndere (pI. VIII, 1) care pre­zinta a·sema:na.ri ,cu cerceii di'n sarcofagul d e 10 Ca'l"'] " i.s 90 ~ i N'o"iooulnum 91.

Apor de osemeni inelede bronz, lunul din ell-e ou geme reprezentitnd Vic­tori'a ,inar,ipata 92 (p I. VIII, 3), preoum ~ i veri'g'i de ,,'rg,int omamentate c'u bude in spi',alo sou ,eu capetele petrecute (pI. VIII. 5), Mo,i deosebiita este ramo de p lu mb '0 'u'nei oghinzi 93, ,deco'l1Ota I" ool~u 'ri cu capete de satiri (fig, 2),

In contextui monm!intelor ou apo·rut dteva obieote mid , componente a unor 'piese co·re i'ntre timp s-o.u degradet - rnai :a les casete - dOlr care trebu.iesc a mi,ntite in vedereo obtinerii unei priv.j'ni de ansramblu cit mai complete asupna mobi'liertului ·funerar lutiNrot. P,rezenta in M . 15 a Inume­roase buca~ele de lemn 'Ornalmentate cu ~ i'nte, j'a 'un lac cu ba'iama, ,inchi ­la toa re ~ i Ichei·t6 de bJ1Olnz, e lemente care, dj,s,pto!rat. l(JIper ~j in alte in:c.a­peri funerare (M. 1 ~ i M, 6), indica practicarea depuneri:i lingo corpul cel·ui inhumet ;;i in oad rtU I acestei necfiopo'le a 'Unor casete de lemn 94 ;

placu\ele de os ,Iefuit din M, 3 ~ i M, 16 par sa f i orn'amenrot poin inoa,s­trarea IDir, daca n u ,cuti i de lemn - eum e C'Owl caseteidin .",cofagul descoperi t 10 Mongolia 95 - atunci un a lt obiect perisabil de ace l a~ i gen­penar, picsida.

o Inoutate pen t,u CaHa!is este descoperi'rea in t re i din mormintele acestei ,neoropore a ulnor obiecte tipic 5'orm.otice. Og Li nda metalrica cu tamga (pI. IX, 1) go;sitii in M, 3, 'e:s te de tipull o'bi~nu,jj, "",event ,inti'lni,t 10

sarma\i'i din stepele nord-p'Ontiee in sec. II-III em, 96 lin'go sohel'etele de copii din M. 6 ~i M. 16 {1 fast depus cite-un clapa\el de branz, de forma conico, identioi cu cei descope,i\i ,1'0 Gaball10 ~i U lmen'i 97, Margelele de lapislazuli , provenite din ar'a Golfului Persic, sint frecvente de asemeni in mormintele sarma~i,lo:r 98.

Di,n pu.nct de vedere cronologk monedele talcatuiesc un ,lot unirtlar. Exceptind moneda em'i'sa pentru D.rusus, cel-el,ohe ap'arti'n epoci'i <l'n,l on i­niene, mni rmuHe firi1n'd emise in v,remea [uri A'nton.inu5 PilUS. Ceo ma i HrZlie

B9 Moteniol linediat din tezaurul Muzeului de orcheologie Constanta. Cercelul identic descopel"it 10 Adamclisi prov,i ne dintr-un mormint de incinerotie dotat in sec. II e.n.

90 A. Rodulescu, E. Comon, C. Stavru, op. cit., !po 263, pI. VI, 2, cercei datoti 10 jumototea sec. 11 e.n.

91 E. Bujor, Dacio. NS. 4. 1960. p. 529, fig. 3, 1-2, 92 Vezi noto 39. 93 Astfel de oglinzi cunoscute in -intreogo or:ie a imperiuJui roman in'Co dil1

sec. I em. (Ct. D. Tudor, Oglinzi romano -bizantine din plumb ~i slie/a gasite in Roma­nia, Extras din vo lumul omagial inchi nat LP.S. N icodim. Pakiorhul Romoni'e i. 10 impH­nirea virstei de 80 de ani, - Bucure~ti, 1964. p. 6; ,sint semnalate 10 Cal latis (ct. A. R6du­lescu. E. Coman, C. Sovru, op. cit., p. 261), in sec. II e.n., ~i 10 Soporul de Cimpie 0

oglinda de stic16 cu ramo de plumb ornamentoto (Cf. D. ?rotose, I. 1)i901'O, Materia/e, 6. p, 387, fig , 5, 14),

94 A Radulescu, E. Coman, C. Stavru, op. cit., p. 254, pI. I, 10 $1 1 b, 20 ~i 2b. 95 !bidem. )/6 Cf. E. I. Solomonik. Sarmatschie znachi Severnogo p riceornomoria, Kiev, 1959, p. 36. 97 Vezi nota 19. 98 Cf. Gh. Bichir, Les Sormates sur Ie territoire de /0 Roumonie, in, Actes du Ville

Congres In ternationa l des scientes prehistoriques et protohistoriques, I, Beograd, 1971, p, 279,

148 E. BARLADEANU-ZAVATJN

piesii databilii este din timpul lui Cammodus. Monedele callal,ienne pseu­doautonome au capul ,I,u'i Herades sinl 'iiele ,dalate de Consta'nlbin P,reda 99

tot in vremea lui Antoninus Pius. In stadiull jactu'al 01 ceroetaliHO'r, p 'njrmele inlffiolimi'ntari di'n -acee,stc.

neol'opo"16 p!a!f Isa ~i av,ut doc lin a do'u'a ju:matate '0 sec. I rem. 100, r,estu:/ mor­m'intelor daiti ndu -,se in sec. II em., poole 'iiinceput de sec. 101<1 em. Cind 'ii-a incetat necropola 'existenta 'ii daco ,Iimita oronologi'cii tinie depo'ie'i1e cu mult sfir'iitul sec. ,1'1 ,em. este greu de preci.at fa.re intreprn'iderea in vi'itor'O noi ce'r:cetari.

* P,ent'l1u a fixa rlocul ,ocestei .necropole oaHatiene in a-nsamrbliul Vlietii

sp'irituale din per,joado li,nc'ipienta rromana este neceSOlra 0 'rezumativo. tre­cere in revist6 a modalitati1or 'de rH funeror Care c.o J1octer:izeazQ ~i alte neoropole ,SIQU desoop'eri'ni simril:are din Dobrogea.

In ,neoropolo tUlmulara de 110 H'i6tda se consrata in aceoSota 'Pe'nioada o contTnou:itate a formelor ri,t,uo'le 101 ; inoinel1a~ilo predomi,na li'or inhum(]lniile, spopadii'oe, sin! practicate lin gropi '~iomp'I 'e 102 sou 'cu p,otecjie de iig:le 103

Bilrituare sint ~i rnecliopolele tomitane, ,in care 'm'Q.J1m'inte'le de inhuma~ie obtin preponderenta abi,o 1'0 sfir~itul sec. II e.'n.; intilnlim inhumo:dl in gropi simple cu ~i fora sicriu, in Jespezi de calcar sou in sarcofage 104,

farme care, de altfel, caracterizeazii 'ii necropola tumularii din nord­vestul ora'iului Mongolia unde ritmul funerar este mixt 105.

De~i n;u se pot IstohHi ,s:imiJiit udini IOU ,neoropole'le de sec, I-II em . din Dobrogea 'ii, dupe oit ounoD.tem, nioi cu ,cele apariinind 'a,ltar ,cetii~i vest ­pontiee, e~istento in to'cest ore'all ~i a IOltor neonopole 'ou Idtul in exclusiviwte de inhumovie nu or fi un fapt istoric imposibil. Un indiciu in acest sans est'e 101r9;O' 'rospindii1re ,0' 'monmilnt~lor in Hrida so'u in ni~o lincepind din a doura jrumatate a sec. III em. la Tlom'i,s, OOlre pair reluorea O'oelu'i'a~i tip con ­structiv de ·1:0 ColII'otis . De~i de 0 ,fo:nma ma'i rudirmento1ra, fa1ro ',oomporrta­men! de 'oeces (dnomas), ,110' oare 5 -10' renuntat ca lla un el'sment supl,ilmen­tar, ele pa,strea,zo i.ncorpereo funelio:ra QU lint ro,rea blocato de pierre s'o'u

99 Constantin Preda, SCN, 2, 1958, p. 119. 100 In mportul prezentat de E. Condura'chi -,?i cola b .• op. cit., ,po 84. se mentioneazc

door ,Cel inventarul mO'fmintelor d in zona Depozitului de carburan~i (Gompetrol), · "este caracteristic sec. I- II e.n."

101 P. IAlexandresou. op. cit., p. 281. 102 Ibidem. p. 222, monmintul XXVII 3 ; 'P. 224, XXVII 6 $1 altele. 103 Ibidem, 'P. 223, mormintul XXVII 4.

104 Cf. V. Barbu, SOY, 22, nr. I, 1971, p. 51 - 55. 105 S6p6turile de sa'lvare din anii 1948-1949 {Gf. E. Conduraehi $1 colab., op. cit.,

p. 84), ,semna[eazo in aceasta necropol6 dou6 marminte de i.nciner.atie $1 trei de in hu­mati;e, d'intre ca·re un'ul ,in lespezi .rectangulare de dakar lia'r ,ahul cu protectie de t igle. Despre 'alte .morminte de 'inoin'eratie ,in tumu li - mat-e'nial inedit - ne-'a infoTimat Con­stantin Fired'a, ecruia ii mul~umim 'Colduros. Tn IOnul 1974, N. Chelu10 Georgescu $i Elena Bc;ri6deunu, au efiectuat oQ s6ptamina de solvare rntr-un 'tumul - material rioedit - care avea 0 camera fu'neror6 centJral6, 'constl1uit6 din Ilespez,j Il'ee,t'Clngulore de e,olear, incon­jurata de mormi'nte secundare in rlespezi : ,ritul practicat era inhuma ~i a.

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLATIS • 149

tigle ~i puyul de aoces. Evo'lutia lor ascendenta 'de-a 'Iungul ilntregulu,i se­col IV, cind Hrida se tl1onsfoJima intr-un 'odevarat cavo'u pent.ru inbrea:g.a fiamine, aj-ungind sa ndbposteasca dnci pine '10 opt p8lnso'One 106 liar, intr-u n st'odiu moi avansot numCllliuJ f.i lrii delO'r sa creasca opr:iin di'spunere'Q 100r in crJuce 107, vine sa intolreasca .ipotez,o ca, departe de a ~ i ahandon1ote, t,i!pul mormi-ntelo,r pra·ctioate in leos, au put ?i come~a ~uneralf(j, IOpOil1ute in context,ul cel ma,i timpuniu .I,a Calla,tis, au fost prelu'a'te ~i practiloote la Tomis ~i Ipoate ;;i in iolte neonopO'le 'Ole Prentu'lui Eux·in.

Este cun oscuta viata politica, economica ~i culturola activa pe care a dus-o Caiiatis-u'l in epaoe elenistica ~i ,10 inceputuJ stapin'i"r'jlj ramone in eceste regi.uni. eu teote ,acestea, practioa'rea mas,iva -? i t!impurie 0 inhu­matiei de rcatre oallatieni, inca de 1'0 sfi'r-?;itul sec. I em., innr-'o w:eme in care inhumavio obira se instapinea 10 Roma 'itor in restU'1 imper.irullui ince­puse sa co pete preponderenta doar in oprtOpie reOl m-a!r·irI1O!r oglomeralPi umone 108, apo.re 00 0 excep~je . PopUlI'otio loutoh't'onar, putemnlirc elenlizata, nu putea fi atit de receptiva la innoirile pe plan spiritual aduse de cuce­rirea ramona, mO'i ales ca, in ocest sens, oveau prea putin de pl1imiiit. Con­servatorismU'1 1m in pasbna,rea tradiviilor de rit e,te ev,iden~i'at de ,necrOlpola tumu.lo·r6 oare a f'Uin-clionot in pnimele brei secole lale .erei noasbre 10 Col­latis -?i -in core sint 'sunplii,nse Ipi'na spre sfir~itul sec, 111 mormi·nte de ;Inci­n-erotie.

Tn 'Dce:st coz, InecirOpo"'Q de inhumavie ·nu poate fi atl1ibUiita deDit unui grup etnk odist.inct de mOoSIO oa!Ha tienhl'Or autohtcmi -?i anume, un€'i papulatii venita -?i sto·bHita oioi '10 ,i.ncepuibul stapinirii Iromane,

Se -?tie ca Ice le ma'; vechi 'inso~irp~ij care otesta nume rromarnice in o.ro­~ele grece~ti provin de la Callatis, unele inca de 10 mij locul sec. I e.n.'09 Numaru.1 elementelor l fioffilanj~ote pare sa fi crescut ,oonsiderab.i:l 410 sfir~' it,ul sec. I e.n ., rostfe l ,ea, in tiimpul 'drom'nli'ei Ilui Traion, ii ga.s·im constiJttUlitI j,ntr-U'n conuentus ciuicum Romanorum 110.

Tn studi,ull ,actuol orl cer;oetalnilor des'igur ca nu se pot race p!recizarile donite osupr,a origlinlii lor ; dm, ,I'a Ga,lIatis, port ~i centru comeJ1Ciol prosper, cu intinse ~ i indelungate legaturi in arealul As iei Mici, pare posibil ~i Hresc ca elementul preponderent venit sa fie cel or,iental.

Nu vom stalPui asutp/'lO 'i'nfluientei pe oare <ou IQV,ut-'O conceptii!le relri­gi·oase 0 1116 ca'l1or pmitator;i er'OIU 10 Rloma ~i in ,olni'a intreg.ului .i-mpelriu .-() ­man. Crultele !Ior "misteri'Oe" s:o,u " ,eu m'isterlili" carre oereau rl1 i!buai'UlI inhu­motiei, patr,und in ora~e+e Idobrogene ,inca din epoco elenTsti'ca, do'r Vorle­mea ImairLj l{)Ir Ira.spind ilnj -sint pr.imele ve'o'Qu'd ole erei :no'Ostre 111. Lio CaNa­tis, chiiorr daca nu a lu puturt: :impu-ne j'nca de I'D in-oeput ImojOidtatH porpulotie:i a.utohtone ored in~ele lor, l e-Ia,u practioal. 0 dO'Mlda in acest sens fiind

106 Cf. V. Barbu, op. cit., p. 53. 107 Cf. N. Cheluta-Georgescu, Pontico, 7, 1974, p. 370. 108 ,And~e V,an Door,seloer, op. cit., 'P. 36. 10~ E. Dorutiu-Baila, Populafia Dobrogei in epa co ramona (sec. I-III), '~ezumotul

tezei de doc-tarat, Buc-ure~~i, 1974, p. 14; Alexandra $tefan , Dooio, NS, 19, 1975, p. 166. 110 A Radules-ou. St.GL, 4, 1962, p. 275. 111 D. M. Pippidi, 0.1.0., I. p. 322.

150 E. BARLADEANU-ZAV ATIN

numeroosele l'lePl1ezenrtaU',j o :l,e Cybelei 112 ~i - s-olr putea - ~i tipu'\ con­structiv 0'1 monm'intelor in di!sauti'e.

Un alt element etnic care-~i semnaleaza existe n~a 10 Calla tis i n aceast6 perioada este cel sarma tic. Nu putem interpreta co accid entalii desco­peri rea oglinzii metalice cu tamga, a clopoejilor ;;i margelelor de lapislazuli deoorece, prezenla in morminte orata ca ;; i-au piistrat destina~ia lor spe ­cifica pe core, in mediul callatian, nu le-o puteau do decit populalia purtiitoare.

Prezen~a sarmo~ilc>r 10 Ga·II<:ltis ,in ,0 <loua i'umiitate a sec. I ;;i . 'ec. II e.n. este plauzibila d'acii avem in vedere atit desooperi'rile onteriO<Jlre d in .00-brogeo - .de lie Histl1i,o, T'om'ilS. P,jaill'io Flrecatei 113. - cit ~i ~N'ri,le Iramose de 10 Ov,i d'i u 114.

Este gre'u de -presupus 0 p otrundere ImosivCi 10 so,rmavillor pine ,10 Gal ­lotis care 56 nu fli laset lu(rme m 'oli pregna,nte j'n o'reol\'U\ 'nordk 01 DobrogeJi. (.it timp descoperi-rile otrib-uite lor ""'min disparate ·nu putem emite, dedt cu titlu de li-potezo, 0 'in'ainta,re a IUlnUJi grup sau grupu'ri de ola ni , pUjin numeroase, a caror membnii ou fast ang:aj:a~i de cailre ora~ co merce­nor-j 115, cee/o oe (] determinot Istabi'lilrea Ilor aiei. In acest sens pledeaza boga1ia inventorulu i funerar descoperit i n morminte care denote 0 prospe­ritate mroteriol'o: nei'nUilni t.a in des'cope'rirHe s'imill'Olre din zonele 'opriOpil(]te.

Nu air fi exolus 00 oce?tio sa -~j fi adus 0 contJr1iouyie ~ubsta.nVila lla 10 impiiminteni,rea 'rilul,ui de inhumalie ;; i a ti.pul,ui de consbruciie fune,arii descr.is, mali 'ales co, (10 P·onti-copeea -?i in ora?ele IQsi'allice <aile Bosforului (Phanugo'nia),116opanilia acestui tip de mormint inca din sec. III i.em. este pus di'rcx:t pe seamo procesulu·j de so,rmlot izolPe fa regiuni,i. Ce rt est-e co, 10 Olbia, in sec. II-I Lem.l17, ei practi-cou inhumorea in a~a numite\le ,,(ffi'or­minte cu dni pta ", .aSemalna;tOQlfe ceJor diln necnopol,o oalloti an a .

Sint necesore noi dovezl, cuno-?ti nte mol vaste asupro originii ?i ¥ietii sp.iri,tUlolle '0 elementelOir etniloe caire vOIr populloo Dobrogea lion CUifs,url seco­le'lor I ~i II em., penbnu a pute.o roon-dulde dad) neoJ1opolo .Qlp·QIt\li·nea po­puloViei romonlizote 'O'ri,entGlle ori Si{rrmatik)'r, MO'i plou21ibil or fi ca, s'or­maiii venili din stepele ,nord-po'ntice sa I,i gasit la popUlI<:llia rom'anizata de aici trasat,uri comune pe plonu l pr.acthdlO'r fUlnerare, ceeo ce a grabit olliniere:a S{Ju poate chiolr (roman'izal1€la lor ilntr-o peniooda relat iv s'Curta.

Nume,oa,sele probleme r,i<Hoate de neoropol'a de 10 Gal'I'atis .int de­parte de 0 ,iii eJ,uoidate. SemnoJla,rea pr:ezentei ei con,firnma ~i pe pl.an or­heol,ogi-c nu,mero'o,sele ~'hri epigr.aiiioe oOlre 'indica un mOire numcllr de ce ­taten.i romornlj ISiO'U Iro'mo1n'j'Z1oti la COIII'atis, ,inca dj~n 'cursu I sec. I 'em., -?i, moi ales, doouomentea,zii prezenia sairm'a)i,lor in sudu'l Dobrogei.' Cercetonile viitoare vor confirma sou nu unele ipoteze pe care ne-am perm is a Ie emite oici, ceea ce vo insemno un nou pas in cunoa?terea trecutului istoric 01 Collatisului ;;i implicit, al Dobrogei, in perioada romanii timpurie.

112 Gf. G. Bordenache, Docie, NS. 4. 1960, ,p. 501. fig. 13, 1-4. 113 Gh. Bichi,r, Peuce, 2, 1971, p. 137, 114 Tristia, V, 7, 13. 115 Idee Gh. Bichir 116 Apud M. P,arovici-Pe~joon, op. cit., p. 212. m Ibidem, p. 37.

IN LEGATURA CU 0 NECROPOLA DIN EPOCA ROMANA LA CALLATIS 151

RESUME

A PROPOS D'UNE NECROPOLE DE HAUTE·EPOQUE ROMAINE A CALLATIS

Au cou~s de I'annee 1974, de grands travaux de 'Constructio'n ant ete eHectues dans 10 zone compJrise entre Ie station ooctuelle d e Soturn ·et Ie nord de t'o ville de Mong'c· lio, 0 environ un kilometre et demi des murs de II'a nt ique Oallatis. Plusieurs tombes a inhumation d'un caractere a port ont ete mises au jour a cette occosion. II s'ogit du type de sepultures avec puits, dramas et chombre funeroi're, creuse'es dons Ie loess.

En 1976, des tombes analogues ont ete degogees au bard de 10 mer a cinq cents metres 6 peu pres plus c I'est que Ie premier groupe. Ajoutees a deux 'Outres decou· vertes precedente-s foites dans 10 meme zone, ces tombes sont f ,indice centain de "exis· tence sur res lieux d'une necropole romaine de haute-epoque, au ~ite exclusivement a inhumation, trait qui 10 distingue nettement des autres necropoles ottestees jusqu'a pre ­sent en Dobroudja, d'un caractere birituel ('inhumation et inci neration) .

Le trait co roctE~ri stique de ceUe necropole reside dons I'etonnante unite de style de ses monuments funeroires, du ritueJ de "inhumation, du mobilier funera i re, oussi riche que va rie. Plusieurs tra its communs se degagent des tombes deja exp l~rees:

1. Les constructions funeraires ont ete pratiquees dons 10 coudle de loess, sons a ucune consolidation du terrain: 10 chambre funeraire a ete isolee, apres I' i nhumation, de ses voies d'occes - Ie vestibule et Ie puits oblic - par un mur en pierre calcaire, Les mesures des voies d"acces et des pieces funeraires indiquent une idee tre's nette 'de leur destination pratique, par exemple: ,10 longueur des pieces funerai,res eta'it en rapport avec Ja longueur des bieres qu'elles etaient censees trecevo'ir, o lors q ue leur Jargeur voria'it en fonction d u nombre des inhumes.

2, Lo chambre funeroire pouvoit conten;r 1-4 squel ettes, dans leur majeure partie ollonges a plot, sur Ie dos, les moins 'Ie Iiong du corps au ramenees sur Ie bassin; ces depouillers reposoient dons des bieres de bois. Comme partout ailleurs a cette epoque, les dtHunts etoient deposes dons leurs t ombes sons ovolr en vue une direction de-termi ­nee - leur tete etont tont6t dirigee vers I'est, tant6t vers I'oues!.

3. Chaque depou-ille humoine s'accompagne de son propre mobilier funercil-e, Les lampes, les 'recipients de ve~re, les monnoies ne font defcut a oucune tom be.

Lo pote"rie, peu nombl1euse, est i1Iustree par les types dassiques - petites oruches, cruchons, amphorettes - si freguents dons les necropoles de Tomis, ColJatis, Histrio, Piotro Frecatef.

D'une sign·i fication opotropeique nettement marquee s'avere les I,ompes, trouvees en g rand nombre dans choque tom be. Elles opartiennent au type a bec cordiforme et sont de production courante, tomitoine.

Souvent, les tombes contiennen t cussi des recipients de veA"e : pots d'ongue"nt en forme de cloche, vases" 10 ponse spherique oplatie 'Surmontee d'un col cyl.indrirtue ou en entonnoir, ampoules, bois, hemispheriques, 'lin guttus et une carafe.

La catE~gorie des objets de parure se compose de boucles d 'o reille d'or ou de bronze, bagues de fer et de bronze, dont I'une avec une gemme, anneoux d'o rgent. pedes en pote de verre do«~e, miroirs de bronze ou de p lomb, oigu i lles en os ou en argent, 'Petits boutons de bronze,

Quelques tombes ont 'l ivre des objets d',une note a part, a savoir: un m.imi,r de bronze a tomga (M 3) , des perles en lapislozul i et une clochette de b ronze (M 6) , une outre clochette de bronze (M 16) typiquement sarmotiques.

Les monncies de bronze sont de 10 c otegorie des emissions du lie sieole de n.e. La plus 'oncienne remonte a I'epoque de .]'empereur TImjon, olors que 10 p lus recente est de Commode.

Groce aux fouilles pratiquees jusqu'a present on est arrive a del'imiter avec une certoine appr-oximot ion I'alre de cette necropole. D'outre port, soon etude d'un point de vue comparatiste a m'jeux souligne son corroctere excep~jonnel.

Des rtombes plus ou moins analogues, si I'o n Ilaisse de cote celles mises au jour a Catlatis en 1927, 1948-1949 et qui se l~attochent a cette meme necropole, ant ete siq­nalees a Histrio - une tombe a 'inhumation de 10 seconde mo.itie du ler siecle, ottri butee o ux Sormotes - et a Tomis - de 10 seconde moitie du Ille siecle de n.e.

152 E. BARLADEANU-ZAVATIN

Les documents epigraphiques deja connus rei event 10 presence de plusieurs grou­pes de oitoyens 'romains a Collctis des 'Ie commencement du lie sie'Cie de n.e. Au point de vue archeologique, les monuments funerai'res de 10 necropole de haute epoque romaine vi 'ennent ·reco'uper ces rense:ignements, Qv,ec des tE~moignoges conorets de 10 vie materiel Ie et spirituell'e de 'ces C'iements ethniques romoins. II reste OUX Irecherches futures d'eluci'der ]'origine et Ie role tenu a Collatis par les elements ,sorm'Ctiques, dont ['exis­tence tOU lie s'iecle de n.e. est indenioble.

LWENDE DES FIGURES

Fig. I Le secteur des decouvertes de 10 necropole callatienne. PI. III Le plan des tombes explorees en 1974.

PI. IV Ceromique trouvee dons 10 tombe M. PI. V Lompes en terre cuite. PI. VI -VII Recipients de verre. PI. VIII Objects de paru re : boucles d'ore'ille, bagues, anneaux d'orger.t, oiguilles,

en os ou en argent, boutons de bronze, perles . PI. IX Objets de culte sormatiques trouves dans les tombes M 3, M 6, M 16: 1 mi­

roir de bronze a tomga ; 2 clochettes de bronze: 3 pedes de lapislazuli.