S.N. LAZAREV

SANATATEAoMuLur

UNIFICAREA $TIINTEI CU RELIGIA

Satja fuga20L8

odn,

\rnerzu i: unifi.carea stiinsei cu religia

^oTul .l'"'se va mai ataga de scopurile su-ediate.

.1lit " ataga de scopuri in viafi, trebuie si

"lscopurile care se afli dincolo de limite-ki'". "o "i;;;' ;';,;;' ;,;;i,,".u",ulllilu., dezvoltarea sufletului, atunci el in-rlLr vr rrr

|i|o9ni.Ja"i. "r,. scopuri, "" "".rir.r"""r.'terul lui va incepe si se imbunitdfeasci. inln ^

-' .*. vd trruepe sa 5e llltoullata[easca, ln*lj-l.u ornul inlelege esenfa legilor Univer-

tii^l .a."cterului unui om, dar pentru ca

'lnjthin U., si se transforme, este necesar si

slbil rlqt sentimentul de iubire in suflet, ceea ce

ll:,1.11'daci noi nu uitim cd suntem Divini in

ll$r, " d.

lt,u,',$:*O erfecli gi purtim aceastd i mp erfe c-

ll.i^"lti ca o garanlie a evolufiei. Omul nu vaNoil'*ata Dumnezeu, insd el vd fi intotdeauna"-rlx-, -* r-rurnflezeu, lnsa el va n lnlof,ogaunarhiflluuie si urcim pe treptele evoluliei spiri-rquiuandu-ne caracterul gi apropiindu-ne din\s,"dndu-ne caracterul gi apropiindu-ne dinnit rnutt de ,,eu-l" nostru suprem. cel care a,lolh.ln Uu gi sd devini mai bun, va putea sd-giphq;'rlrnbe gi sd devini mai bun, va putea sd-gi

e&qni.r-ttle probleme, boli gi si invingi orice si-o\:ta' RdmAne doar intrebarea: in ce misuri

uregitit pentru acest lucru.

ifr'i

i

CUPRINS

Capitolul L

Interacliunea gtiinfei cu religia .............. ........ 3

Capitolul 2

Legile Universului .,............. ............46

Capitolul 3

Bolile corpului, ale spiritului 9i ale sufletului................ B3

Capitolul4Agresivitatea............. ... 115

Capitolul 5

Calea cdtre Dumnezeu ..................146

ltr'qauie si inleleagi ceea ce se spune in cdr-l|,trril-n.i caracterul lui incepe si se schimbe.dxjqerq, doresc sd sublini ezincdo dati ci Iu-$in.-",qoresc sd subliniez incd o dati ci Iu-;t,ife$tinismul repre zintdsisteme morale de

wwwlazarev,ru

qeJIoBeKa. Bcrpeua HayKvr u perurxH

omului: unificarea gtiinlei cu religia

il#jl"''"'

.9ro16by Sergey Lazarev

n,flndro'obl

satja luet

l0r'

,,ili6+40'32-9

,dd'

rthlruCroitoru

,p{rrhlrmilescu

fird ludrlasilescu

'l**

,urlhasupra prezentei versiuni in limba romAni sunt rezervate.

*,pifllintegrald sau narfialtr a acestel cirgi este posibill numai cu acordul

,rlfruirSatia IuSa.

o''*

Distribuitorul exclusiv in RomAnia:

Capitolul 1

Interacfiunea qtiinfei cu religia

Dragi cititori!Au trecut deja mai mult de20 de ani de la momen-

tul aparifiei primei mele cdrfi. Informafia este destulde vastd gi, uitAndu-md in urm5, pot spune cd aceastaa trecut testul timpului, in linii mari, concluziile mele,impreund cu infelegerea mea, au rimas aceleagi ca gi

mai inainte, fiind specificate doar detaliile, accentele,care sunt insd foarte importante.

Daci un om va urca pe munte,frrl. si-i vadd vArful,atunci el se poate rltici, pur gi simplu:Pentru a urca pemunte, este necesar si se lind seama de urmitoareleaspecte: si cunoagteli inal;imea muntelui, ce dificult5gigi probleme vefi fi, probabil, nevoili si intAmpinafi, ur-mAnd si, vd faceli ulterior un traseu gi sd vd pregdtiliechipamentul. Astfel, primul pas - strategic, cel de-aldoilea - tactic, Apoi, trebuie si vd evaluafi propria sta-re, modul in care suntefi imbrlcafi, cAt de pregltifi sun-teli sd pornifi la drum. Dacd omul nu gtie incotro mer-ge, el poate si se rdticeasci gi sd piari. De aceea, estefoarte important sd vi faceli o imagine de ansamblu.

,lttvDistribution

1li$tloo,ro; o7 22,85.56.t8

ISBN 978-83-6 4740-92-9

Sdndtatea omului: unificarea gtiin{ei cu religia

In prezent, se pot gdsi multe cdrli 9i inregistrdrivideo ale seminariilor. Iar oamenii, care abia incep siinleleagi toate acestea, pur 9i sirnplu, se pierd in abun-denfa de informafii. Din acest motig ag vrea sd md

opresc asupra celor mai importante concluzii la care

am ajuns, asupra unei imagini de ansamblu care miva ajuta sb rdspund la cele mai importante intrebdri gi,

abia apoi, se poate trece la detalii.Noi auzim in fiecare zi cuvinte cu care ne-am obig-

nuit. De exemplu, cunoscAnd chiar gi o astfel de no!i-une precum ,,karma", noi spunem: ,,Un om a pdcdtuitgi este pedepsit pentru acest lucru". Dar de ce atunci,copiii mici se tmbolndvesc daci, din punctul de vede-re al religiei, sufletele lor sunt pure? De fapt, un copilplStegte pentru plcatele pdrinfilor. Sau, probabil, ceva

s-a intAmplat cu un om in vielile trecute gi, din aceastd

cauzd,, el este nefericit acum,Oamenii au manifestat interes, inci din timpuri

str5vechi, pentru intrebirile legate de karm5, cici acest

concept, ajuns la noi din Orient, existd deja de mai multde o mie de ani. $i in cultura europeani existd ceva ase-

mdndtor: este vorba despre pdcat gi plata pentru pica-te. Dacd un om a picdtuit, Dumnezeu il pedepsegte, iaracestuia ii apar probleme cu sinitatea gi cu destinul,

$tiinfa modernd de abia incepe sd sesizeze legitu-ra dintre evenimente. AcordAnd importanli corpuluifizic al omului, aceasta a ignorat relafiile cauzd-efect,care existd in Univers, timp de multd vreme gi cu inci-pdlAnare. Este foarte greu de crezut cd un om pldtegte

in prezent, se pot gdsi multe cdrli gi inregistrdrivideo ale seminariilor. Iar oamenii, care abia incep sd

ingeleagi toate acestea, pur 9i simplu, se pierd in abun-denla de informafii. Din acest motiv ag vrea sd miopresc asupra celor mai importante concluzii la caream ajuns, asupra unei imagini de ansamblu care mdva ajuta sd rispund la cele mai importante intrebiri gi,

abia apoi, se poate trece la detalii.Noi auzim in fiecare zi cuvinte cu care ne-am obig-

nuit, De exemplu, cunoscAnd chiar gi o astfel de no;i-une precum ,,karma", noi spunem: ,,Un om a plcdtuitgi este pedepsit pentru acest lucru". Dar de ce atunci,copiii mici se imbolnivesc dacd, din punctul de vede-re al religiei, sufletele lor sunt pure? De fapt, un copilplitegte pentru picatele pdrinlilor. Sau, probabil, ceva

s-a intAmplat cu un om in viefile trecute gi, din aceasticauzA, el este nefericit acum.

Oamenii au manifestat interes, inci din timpuristr5vechi, pentru intrebdrile legate de karm5, cdci acestconcept, ajuns la noi din Orient, existi dgja de mai multde o mie de ani. $i in cultura europeand existd ceva ase-

mdnitor: este vorba despre pdcat gi plata pentru pdca-te. Daci un om a picituit, Dumnezeu il pedepsegte, iaracestuia ii apar probleme cu sindtatea gi cu destinul.

$tiinfa moderni de abia incepe sd sesizeze legitu-ra dintre evenimente. AcordAnd importanld corpuluifizic al omului, aceasta a ignorat relaliile cauzi-efect,care existd in Univers, timp de multi vreme gi cu incd-pi;Anare. Este foarte greu de crezut cd un om plitegte

pentru ceea ce a sivArgit cAndva gi gtiinfa, pur gi sim-plu, nu putea sd accepte acest lucru ca fiind o credin-!d, deoarece nu existau dovezi flzice.in schimb, religiavorbea in mod permanent despre acest lucru. Sd neamintim ce a spus Hristos: ,,Sd nu mai pdcdtuiegti ca sd

nu !i se intAmple ceva mai rdu'l fiind prezenti aici o le-gituri directi dintre comportamentul omului, pe de-oparte, gi sindtatea sa gi destinul sdu, pe de alti parte.

Ce inseamnl karma gi ce este pScatul? in termenisimpli, karma reprezintd legea cauzei gi a efectului.

Trecutul nostru nu dispare niciieri. Acesta existdgi noi suntem legali de el. in plus, ne'influenfeazdpre-

'

zentul gi viitorul. Karma reprezinti un concept al filo-zofiei indiene gi aceasta include in sine nu doar legeacauzeigi a efectului, ci gi nofiunea de ,,cronicd Akash5".

Filozofia vedici vorbegte despre faptul ci existd uneter cosmic in care sunt inregistrate toate evenimen-tele. in acesta se pdstreazd gi istoria destinului fiecdruiom. Astfel, tot ceea ce un om a sdvArgit cAndva, in modinevitabil, are urmdri asupra zilei de azi gi a celei demAine. Experienla nu dispare niclieri. Tocmai acestlucru se subinlelege prin noliunea de karmd.

in religiile avraamice gi in curentele Cregtinismu-lui, problema karmei este evitatd pentru cd este nevo-ie de clarviziune, inspirafie gi revelalie de Sus pentruca aceasta sd fie clarificati. Cunogtinlele, dobAndite decAtre civilizalia noastri cu mai mult de cinci mii de aniin urmd gi care sunt oglindite de filozofia indiani, aufost mult mai greu infelese de congtiinfa europeand

Sdndtatea omului: unifi.carea qtiin[ei cu religia

pentru cd noliunea de karrnd gi cea de intrupdri repe-tate ale sufletului - a reincarnlrii - a sldbit interesulomului pentru viafd. $tiinfa dialecticd ;i-a jucat rolulin acest caz: in cultura orientald, atenfia omului esteorientati cdtre lurnea sa interioard, iar in cea occiden-tal5 - c6tre iurnea exterioard 9i, in rnod corespunziltor,conforrn legii unit5lii gi a luptei contrariilo4 aceastddivizane a dus la propriile rezultate.

Conceptul oriental de ,,karrnd" a ajuns in culturaeuropeand sub forrna conceptului de,,p5cat". Dacd amaprofunda aceasti problemd, atunci nofiunea de picatreprezintd chiar notiunea de karmd iar fapta rea, co-misd de un om, nu va rdrnAne nepedepsitd gi, mai de-vreme sau mai tArziu, el va pldti pentru propriile salepdcate, Totugi, spre deosebire de religiile orientale, inreligiile avraarnice oamenii sunt pedepsili de Creato4de Cel de Sus, pentru faptele lor pdcdtoase. Despreaceasta se vorbeste gi in Crestinism, gi in trudaism, giin Islam.

Apropo, iatd un fapt interesant: in India existi no-liunea de karnn5, insd fiecare om are o karmd proprie,personald, iar dacd a pdcdtuit mult in viefile trecute,atunci va plSti pentru pdcate in aceasti viafd. Oarecomportarnentul pirinlilor influenfeazi destinul co-piilor? Specialiqtii indieni rispund negativ la aceastdintrebare. Iati de ce, pAnd in ziua de azi, in India, miide mame stropesc cu benzind sofiile propriilor copiigi le dau foc pentru ca acestia, rdmAnAnd vdduvi, s5-gipoatd gisi o pereche mult mai potrivitd,

6

Sdndtatea omului': unifi.carea EtiinSei cu religia

pentru cd nogiunea de karmd gi cea de intrupiri repe-tate ale sufletului - a reincarndrii - a slibit interesulomului pentru via!5. $tiinfa dialecticd gi-a jucat rolulin acest caz: in cultura orientali, atenfia omului este

orientati cdtre lumea sa interioard, iar in cea occiden-tald - citre lumea exterioari gi, in mod corespunzdtor;conform legii unitefii gi a luptei contrariilor; aceastd

divizare a dus la propriile rezultate.Conceptul oriental de ,,karmd" a ajuns in cultura

europeand sub forma conceptului de ,,picat". Dacd am

aprofunda aceastl problemd, atunci nofiunea de pdcatreprezinti chiar noliunea de karmi iar fapta rea, co-

misd de un om, nu va rimAne nepedepsitd gi, mai de-

vreme sau mai tArziu, el va pliti pentru propriile salepicate. Totugi, spre deosebire de religiile orientale, inreligiile avraamice oamenii sunt pedepsili de Creatolde Cel de Sus, pentru faptele lor picitoase. Despre

aceasta se vorbegte 9i in Cregtinism, gi in Iudaism, 9iin Islam.

Apropo, iatd un fapt interesant: in India existi no-

fiunea de karmd, insi fiecare om are o karmd proprie,personald, iar daci a pdcdtuit mult in viefile trecute,atunci va pliti pentru picate in aceasti viafi. Oare

comportamentul pdrinfilor influenfeazd destinul co-

piilor? Specialigtii indieni rdspund negativ la aceastd

intrebare. Iatd de ce, pAnd in ziua de azi, in India, miide mame stropesc cu benzini sofiile propriilor copiigi le dau foc pentru ca acegtia, rdmdndnd viduvi, s5-gi

poati gdsi o pereche mult mai potriviti,

Capitolul t. Interacliunea gtiinlei cu religia

Mamele fac acest lucru pentru a nu pdta karma fi-ilor; deoarece in India nu existi noliunea de karmi fa-miliald.

in schimb, aceasta existd in Vechiul Testament -in Sfdnta Scripturi a Iudaismului gi a Cregtinismului.Acolo se vorbegte direct despre taptul ci pdcatele p5-ringilor cad pe umerii copiiloq, iar acegtia sunt bolnavi,suferd sau mor deoarece tatdl sau mama lor a pdci-tuit cAndva. in plus, se spune cd Dumnezeu pedepseg-te pentru picate pAni la a treia, a patra generafie, iarpdcatele mult mai grave sunt pedepsite pAni laazeceageneralie.

in Vechiul Testament citim ce a spus Cel de Sus:

,,inchei un legimAnt fun contractJ cu voi, cu poporulIsraelului". Este foarte important cu ce incepe acestleglmAnt (contract), iar acesta incepe cu faptul cdDumnezeu a poruncit: ,,in a B-a zi trebuie si se facdcircumcizia". De ce trebuia ficutd o circumcizie? Sen-sul acestei proceduri este reducerea poftelor trupegtiale omului, ceea ce se aseamini cu un sacrificiu alenergiei sexuale, al plScerii gi al senzualitifii, Dacd unom nu-gi poate stipAni dorinlele animalice, instincte-le, uitAnd de Creato4 atunci sufletul siu incepe sd-gipiardi treptat forfele. Deoarece sufletul este primordi-al, avAnd legituri directd cu sindtatea fizicd a omului,spiritul gi corpul incep apoi s5-gi piardi forfele.

Agada4, in Biblie se spune cd sufletul este primordi-al, in timp ce gtiinla moderni afirmd ci trupul este pri-mordial. Mai mult decAt atAt, in esenfi, gtiinla ignord

Sdndtatea omului: unificarea qtiin{ei cu religia

insdgi noliunea de,,suflet". Totugi, aceasta este strAnslegatd de alte noliuni ca moralitatea, demnitatea, mila,iubirea, iar toate sunt subinfelese, in ultimd instanti,prin cuvAntul ,,suflet", in plus, notiunea religioasi desuflet nu poate sd existe fdrh iubirea fafd de Dumne-zeu, fdrd credinfa in El.

ln Biblie este scris cd sufletul este creat de Dumne-zeu, cd Cel de Sus a tdcut omul din lut gi a suflat in elun suflet nemuritor care, astfel, este primordial fagi detrup ;i care a existat chiar inainte de aparifia trupului,Tocmai despre acest fapt vorbegte gi religia care este,in realitate, o gtiinfd despre planurile subtile, o gtiinl5a sufletului.

AstSzi, noi observdm un paradox, un antagonismfoarte serios dintre gtiinfd gi religie care, dacd nu va fiinldturat, poate si ducd la pieirea civilizafiei noastre.

$tiinfa funclioneazd in mod independent, pier-zAndu-gi moralitatea gi conducAnd oamenii gi intrea-ga civilizafie spre marginea unei prdpastii, iar religia -funcfioneazd tot in mod independent, pierzAndu-gitreptat esenfa, pierzAndu-gi puterea gi pierzAnd aten-lia oamenilor care, prin urmare, inceteazd sdmai crea-di in Dumnezeu,

Este ca gi cum acest lucru nu ne ameninld cu ni-mic deosebit. in Anglia circuld autobuze pe care estescris: ,,Dumnezeu nu exist5". Societatea devine atee.Aparent, oare ce este rdu cu acest lucru, atAta timp catoamenii rdmAn corecli gi responsabili, igi pdstreazdfamiliile, merg la muncd? Asemenea noliuni precum

8

unificarea Stiin[ei cu religia

,Mde ,,suflet'i Totugi, aceasta este sffans

,jlltrnofiuni ca m0ralitatea, demnitatea, mila,

,,rfl,t*t, sunt subinlelese, in ultimd instan!5,tll',t14 suflet". in plus, notiunea religioasd de

||i';irflhs, existe fdra iubirea fa!d, de Dumne-

f';irl+drntain El'

lir{pi,testescris cd sufletul este creat de Dumne-

"l*fldesus a fdcut omul din lut si a suflat in el

,;r,.t'lr'1|,i/onuritor care, astfel, este primordial fald de

liirrl;ruistat chiar inainte de aparilia trupului.

,il,;ll;preacest fapt vorbeste gi religia care este,

i,trl',osriinl5 despre planurile subtile, o gtiinldI

'rir,Jrl

Ir''i , ,

1'j,trl'loiobservam un paradox, un antagonism

iliprlpdrntre gtiinld si religie care, daci nu va fi

l,ii',ut,re ducd la pieirea civilizaliei noastre.

,i',ll'lunclioneazd in mod independent, pier-

lfillualitatea si conducAnd oamenii ;i intrea-

lilrspre marginea unei prdpastii, iar religia -I'pll,1ltot in mod independent, pierzAndu-gi

1 rrlllapierzAndu-gi puterea gi pierzAnd aten-

,li'1utcare, prin urmare, inceteazi sd mai crea-

,ilrercu

tj,'jsi,um r..st lucru nu ne amenin!5 cu ni-,'^,"lginAnglia circuld autobuze pe care este

l'ilezeu nu existd". Societatea devine atee.I' teceeste rdu cu acest lucru, atAta timp cAt

rrdncorecli gi responsabili, igi pdstreazilf ,,r.ghmunci? Asemenea noliuni precum

U

Capitolul t. Interacliunea qtiinfei cu religia

responsabilitatea 9i disciplina provin inevitabil de lacele de moralitate, datorie, iar nofiunea de moralita-te provine de la prioritatea sufletului care, la rAndulsdu, igi are originea in noliunea de iubire fafd de Dum-nezeu, de credinld gi grijd pentru propriul suflet. Dinacest motig o societate atee igi pierde credinfa, iubirea

;i, ulterio6, moralitatea.Nofiunile de familie, de iubire fafd de semeni gi de

mild incep treptat sd se estompeze. Omul incepe simintd, sd fie ipocrit, ii apare doringa de a jefui, de a in-gela, devine crud, incepe sd se inchine instinctelor salegi decade pAni la nivelul unui animal.

Acest lucru se intAmpld pe neobservate. La exte-rior, el continud sd fie om, dar la interior incepe sd ce-

deze propriilor patimi, devenind treptat sclavul lor. inBiblie este scris ce se intAmpli cu o societate care gi-apierdut credinfa gi moralitatea - povestea Sodornei sia Gomorei.

incipdfAnAndu-se sd observe prdpastia spre carese indreapt1, civllizafia moderni continui s5-gi piarddcredinla gi moralitatea, ceea ce este foarte periculos. De

ce acest lucru se petrece in primul rAnd cu filozofia gi

cu gtiinla din Occident gi, in ultimd instanfd, cu religiaoccidentali? De ce sldbegte credinfa in Dumnezeu? De-

oarece a venit vremea cAnd trebuie sd aibl loc un anu-mit salt, o anumitd schimbare a percepliei asupra lumii.

$tiinfa gi religia trebuie sd se uneasci. $tiinga trebuie sd

ajute religia, iar religia trebuie si ajute gtiinfa care vadeveni etic5, iar religia - flexibild 9i nedogmaticd.

l

Sdndtatea omului: unifi.carea gtiinlei cu rekgi.a

Unificarea gtiinlei cu religia este, din punctul meu devedere, singura cale de supraviefuire a civilizafiei mo-derne. RdmAne sd afldm rispunsul la intrebarea: cumsd unim gtiinfa cu religia? Cum si ingelegem despre cevorbegte religia gi cum pot revelafiile religioase si aju-te gtiinfa? Cum poate gtiinfa deveni etici? Am inceputsi meditez asupra acestor intrebdri incd de acum cAte-va decenii. ingelegeam cd gtiinfa, inclusiv medicina, seafl5 intr-o crizl, serioasd, care se poate dovedi mortaldpentru civilizagia noastr6.

Multe concluzii la care a ajuns gtiin[a gi despre caream auzit la gcoald s-au dovedit a fi gre;ite. Am vizut giam simlit acest lucru gi, din acest motig doream si aflucum stau totugi lucrurile in realitate.

$tiinfa contemporand susfine ci trupul nostru esteprimordial, iar spiritul gi congtiinfa, sunt secundare.Religia pretinde contrariul. Cine are dreptate? Estedeja practic demonstrat despre congtiinfa noastrd cdare legdturd cu trupul, de care depinde, gi cI noi defi-nim congtiinfa ca fiind un produs al creierului.' Astfel, pe de o parte, congtiinla gi spiritul unui omreprezinti roadele corpului shu fizic ia4, pe de altd par-te, de mai multe ori, in lume s-au vizut cazuri cAnd unom, avAnd creierul inliturat sau distrus, continua sdgAndeasci, si comunice, sd vorbeasci , filrd ca absentafizicd a creierului s5-l impiedice in vreun fel.

Oamenii de ;tiinfd nu menlioneazd despre acesteprecedente deoarece nu sunt in stare sh le infeleagd gisi le explice. Totugi, dacd lucrurile stau chiar aga, reie-

10

Sdndtatea omului: unificarea Etiintei cu religia

Unificarea gtiingei cu religia este, din punctul meu de

vedere, singura cale de supravieluire a civilizaliei mo-derne. Rimdne sd afldm rdspunsul la intrebarea: cumsd unim ptiinfa cu religia? Cum sd infelegem despre ce

vorbe$te religia gi cum pot revelafiile religioase sd aju-te gtiinfa? Cum poate gtiinla deveni eticd? Am inceputsd meditez asupra acestor intrebdri inci de acum cAte-

va decenii. ingelegeam ci gtiinfa, inclusiv medicina, se

aflfi intr-o crizi serioash, care se poate dovedi mortaldpentru civilizalia noastr5,

Multe concluzii la care a ajuns gtiinla gi despre caream auzit la gcoald s-au dovedit a fi gregite. Am vdzut gi

am simfit acest lucru gi, din acest motiv doream sd aflucum stau totugi lucrurile in realitate.

$tiinfa contemporand susline cd trupul nostru esteprimordial, iar spiritul gi congtiinfa, sunt secundare.Religia pretinde contrariul. Cine are dreptate? Este

deja practic demonstrat despre congtiinla noastrd cd

are legiturd cu trupui, de care depinde, gi ci noi defi-nirn congtiinla ca fiind un produs al creierului.' Astfel, pe de o parte, congtiinla;i spiritul unui omreprezintd roadele corpului sdu fizic iar; pe de altd par-te, de mai multe ori, in lume s-au vizut cazuri cAnd unom, avAnd creierul inliturat sau distrus, continua sIgAndeascd, si comunice, sd vorbeascS, filrd ca absenlafizicd a creierului sd-l impiedice in vreun fel.

0amenii de gtiinfi nu menlioneazd. despre acesteprecedente deoarece nu sunt in stare si le inleleagi gi

si le explice. Totugi, daci lucrurile stau chiar aga, reie-

1n

Capitolul t. Interacliunea gtiinSei cu religia

se cd omul nu gAndegte doar cu ajutorul creierului.$tiinfa afirma mereu (religia afirmi acest lucru

inci de la inceput) cd doar oamenii au congtiinfS, sauminte, pe cAnd animalele nu au con;tiinfi, sau minte,iar plantele cu atAt mai pufin. insi faptele spun con,trariul: plantele gAndesc. $tiinfa a inregistrat deja ase-menea cazuri gi oamenii de gtiinfi incep si vorbeascideschis despre acest lucru. Animalele gAndesc, maibine zis, pot si gAndeascd, sd comunice gi chiar sd cre-eze unelte pentru munci. Mai mult decAt atat, $i insec-tele pot gAndi: ele analizeazA, igi fac planuri de viitotse organizeazd. Si luim, de exemplu, furnicile: aces-tea sunt capabile sI faci lucruri la care un om incd nus-a gAndit. Atunci cum gAndesc animalele, insectele giplantele? $tiinfa nu poate si rdspundd deocamdatd laaceasti intrebare, dar un rispuns deja existi.

Rezultatele cercetdrilor; efectuate timp de 25 deani, imi permit sd rispund la aceastd intrebare careinci este practic inchisd pentru gtiinfd. in ziua de a:zi,

gtiinfa nu gtie incd ce reprezintd un gAnd 9i un senti-ment gi nu poate rispunde de ce plantele 9i animalelegAndesc, $tiinfa nu gtie ce sunt sufletul gi congtiinfa.

Academiciana Natalia Petrovna Bekhtereva a mdr-turisit cAndva cd nicio persoani'din lume, niciun omde gtiinld nu poate sd rdspundd la simpla intrebare: ceeste un vis gi ce este moartea. PAnI in prezent, oameniide gtiinld nu au gdsit un rdspuns la aceastd intrebare.

$tiinfa nu std pe loc, ea se dezvoltd in mod activ gi

totu;i nu gtie exact ce este omul.

11

Sdndtateo. ornulut: unificarea gtiin{ei cu religi.o.

Din punctul de vedere al gtiinfei, ornul reprezintdo formd de via;d proteicd gi atAt. Iar religia spune cbomul reprezint5, in p:rimul nAnd, sufletul sdu. Ne_arnobignuit sd credem cfr omul este o unitate forrnatr dintrei aspecte: corp, spirit si suflet, insd gtiinfa definegteomul doar ca fiind un corp.

Reiese c5, degi atinge curmi inarte in aspectele apri-cate, gtiinfa contemponand nu se orienteazi deloc cd_tre aspectele strategice,

ce este sufletul? ce este destinul? oare existd vreolegdturd intre pdrinfi gi copii? Curn apare boala gi ce ocauzeazd? ce este p5catul gi existS .are o pliita pentrupdcate? ce este personaritatea? ce sunt congtientul 9isubcongtientul? FAnd acurn, gtiinfa nu a putut sd rds-pundd la aceste intrebhri, dar totugi va veni o vremecAnd, pur gi sirnplu, noi nu vom putea supraviefui fdria avea rdspunsurile la aceste intrebdri, deoarece divi-zarea gtiinfei 9i a religiei nu este doar o problemd, ci gio ameninfare foarte senioasd la adresa civilizatiei mo-derne.

Degi existd din nou dovezi gtiinfifice are fapturuicd omul igi pdstre azd congtiinfa dupd rnoarte und. ,*percepe pe sine ca o persoand la fel ca inainte iar apoi,la reintoarcerea in inveli; ur fizic, poveste$te ce eradincolo, pur gi simplu, noi nu vom avea nicio gansd sdsupraviefuirn daci gtiinfa nu va infelege ce reprezintiomul, dacd nu va incepe sd caute rdspunsul ra intreba-rea despre ce este sufletul, dacd nu va infelege cd su_fletul este prirnordial, iar invelig uI fiziceste secundar.

1'-)