SAMANTA SI SEMANATUL

Importanta – samanta este materialui de inmultirea plantelor. Sunt plante care se inmultesc si prin organe vegetative (cartoful, ceapa, usturoiul). Materialul saditor este produsul obtinut prin diferite metode de reproducere pe cale vegetativa (altoire). Calitatile semintelor Principalele insusiri dupa care se apreciaza calitatea unei seminte bune pentru semanat, a unui material pentru plantat sunt : autenticitatea, puritatea, germinatia, starea sanitara. Aceste insusiri se determina in laborator cu personal calificat si aparatura necesara. • Autenticitatea – samanta trebuie sa apartina soiului, hibridului si sa nu contina seminte de alte soiuri sau hibrizi,ale aceleasi specii de plante. Este greu de realizat imediat dupa recoltare, dar se determina in vegetatie. • Puritatea o samanta buna trebuie sa fie curata, sa nu contina corpuri straine; seminte de buruieni sau alte plante de cultura, sau corpuri straine inerte. Puritatea unei seminte reprezinta procentul de samanta din proba de analizat care este apreciata cu ochiul liber, ca poate germina wsi de germeni normali. • Germinatia este principala insusire a semintelor ce trebuiesc insamantate. Unul din indici mai importanti dupa care se apreciaza germinatia este facultatea germinativa. Prin facultatea garminativa se intelege numarul de seminte din 100 de seminte pure care germineaza si dau germeni normali cand sunt pusi in conditii de umiditate si temperatura si aeratie. • Masa a 1000 de boabe (M.M.B.) Din seminte mai grele rasar plante mai viguroase, care dau productii mai mari. MMB variaza mult intre speciile de plante, dar si in cadrul aceeasi specii. • Masa hectolitrica Reprezinta masa in kilograme a unui volum de 0,1 m³ din produsul analizat. Este un indice colectiv al semintelor cu ajutorul caruia se poate estima cantityatea de seminte dintr-un anumit volum, facand cubajul acestuia. De asemenea este important de cunoscut faptul ca in procesul de prelucrare, din semintele care au MH mai mare, rezulta produse de calitate superioara. • Umiditatea semintelor reprezinta cantitatea de apa exprimata in procente dintr-o proba de seminte. Cunoscand umiditatea putem sa asiguram pastrarea corespunzatoare a semintelor in depozite. La continut mare de umiditate procesele de respiratia si traspiratie, se intensifica – apare fenomenul de incingere. In aceste conditii capacitatea germinativa se pierde total sau scade. Umiditatea de pastrare este intre 7-14%. • Starea sanitara Un material de samanta trebuie sa fie sanatoasa, ferita de atacul de daunatori. Dupa efectuarea analizelor, laboratorul intocmeste fise de analiza cu toate datele, iar pe baza fiselor se emite un document : rezultatul de analiza sau buletinul de analiza. Rezultatul de analiza este tiparit cu litere negre si se mai numeste buletin negru. Eliberarea lui se face cand samanta nu intruneste conditiile de calitate. Buletinul de analiza se mai numeste si buletin de analiza rosu. El se elibereaza pentru semintele intrunesc conditiile de calitate prevazute in standard. SEMANATUL Semanatul se face cu masina, in randuri si foarte rar prin imprastiere. Metodele principale de semanat sunt : in randuri obisnuite si in randuri indepartate. • semanatul in randuri obisnuite se face cu semanatorile universale ( SUP 21, SUP 29, etc.). Distanta 12,5 cm. Dupa aceasta metoda se seamana cerealele paioase, mazarea, lucerna, borceagul, inul.) • semanatul in randuri indepartate se practica pentru plantele la care in timpul vegetatiei printre randuri se practica prasitul mecanic precum: porumbul, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar, cartoful). Distanta intre randuri variaza intre 35 si 70 cm. in functie de specie. Sunt si alte metode de semanat : in benzi, pe coame. Adancimea de semanat este adancimea la care semintele se ingroapa in sol. Ea influenteaza germinatia, rasarirea si uniformitatea culturii. Ca sa germineze semintale trebuie sa fie asezate pe un strat superficial de umed si aerat. Daca sunt ingropate prea adanc multe nu germineaza din lipsa de oxigen, iar cele care germineaza nu ajung la suprafata solului. Daca raman prea la suprafata solului multe seminte nu pot germina din lipsa de umiditate, iar mai tarziu cultura sufera de seceta. Adancimea la semanat depinde de: marimea semintelor, textura si umiditatea solului. In sol mai nisipos sau mai uscat se seamana mai adanc, in sol argilos si mai umed se seamana la adancime mai mica.

Densimea plantelor este numarul de plante de pe un ha. Plantele rasar mai bine la o anumita densitate. La o desime mare plantele duc lipsa de lumina, aer, hrana, iar la o desime mica plantele rodesc bine, fiind rare realizeaza o productie mica. Desimea plantelor este influentata de : - specia de planta; - scopul pentru care se face cultura; - conditiile de clima si sol; Calculul cantitatii de samanta la hectar Norma de samanta – reprezinta cantitatea de samanta necesara pentru un hectar. Ea se calculeaza in functie de desimea de semanat, valoarea utila a semintei si MMB ( SU) Samanta utila=puritatea x germinatia 100 Norma de samanta= densitatea bobe germ/m2 x MMB SU Rasadnitele si semanatul in rasadnite – majoritatea legumelor se produc prin rasaduri (tomate, ardei, vinete, varza). De asemenea si multe plante floricole se produc prin rasad. Rasadurile sunt plante in varsta de 40-50 de zile, obtinute din seminte crescute in adaposturi de unde se scot cand se planteaza. Cultivarea legumelor prin rasaduri are doua mari avantaje :

1. Se produc legume timpurii – rasadurile se produc in spatii incalzite, semanatul se face cu 40-60 zile mai devreme decat plantele in camp, scurtandu-se perioada de vegetatie si plantele ajung mai devreme la maturitate.

2. Rezulta culturi uniforme si sporeste mult productia – rasadurile se obtin in : rasadnite, solarii sau sere. Rasadnitele sunt amenajari speciale incalzite cu gunoi de grajd. Ele sunt formate din tocuri de scandura, caramida sau prefabricate. Amplasarea se face in locuri cu sursa de apa, ferite de vant, cu soluri permeabile. Mai avem nevoie de materiale ca : amestecuri de pamant, ferestre, rogojini. Semanatul – la 4-5 zile de la asezarea amestecului de pamant in tocurile rasadnitei, se face semanatul. Cel mai bine trebuie sa se execute semanatul in randuri cu ajutorul unei marcator ce lasa santuri la o adancime de 1-1.5 cm. Distanta intre randuri 5cm., la rasadurile care se repica, sau 7-8 cm. cand rasadurile raman pe loc. Mai este semanatul prin imprastiere cu mana, nu este recomandat. Dupa semanat se acopera semintele cu mranita care se taseaza, apoi se uda cu stropitoarea. Rasadnitele se supravegheaza in permanenta pentru :

- asigurarea luminii, protectia impotriva gerurulor pe timpul noptii;- aerisirea;- fertilizarea;- udatul;- combaterea bolilor si daunatorilor;

Repicatul este lucrarea prin care se scot plantele mici cand au 2-3 frunze si se trec in alte rasadnite, sere, solaria, la distante mai mari pentru a nu se stanjeni. Repicatul se poate face in cuiburi de pamant,numite ghivece nutritive. Plantarea rasadurilor in camp Rasadurile pentru plantat trebuie sa fie scurte, de culoare verde inchis, cu radacini bine dezvoltate si in varsta de 40-50 zile. Pentru culturile timpurii este ogligatoriu ca rasadul sa fi fost repicat. Pregatirea rasadului inainte de plantat inseamna : calirea plantelor prin obisnuirea lor la temperaturi mai scazute, apoi se testeaza contra bolilor, se face fasonarea radacinilor si mocirlirea lor. Plantatul se face manual in randuri folosind plantatorul, sau sapa, sau mecanizat cu masini de plantat rasaduri. Lucrarile de ingrijireLucrarile de ingrijire sunt toate lucarile care se fac de la semanat si pana la recoltat. Ele au scopul de a creea cele mai favorabile conditii de viata plantelor, pentru a le proteja impotriva bolilor, daunotorilor si buruienilor. Combaterea bolilor si daunatorilorBolile si daunatorii ataca plantele de la semanat si pana la recoltat, precum si productia depozitata in magazii.Prin boala se intelege abaterea plantei in intregime, sau anumite parti ( frunze, fructe), de la starea ei normala. Agentii parazitari pot fi : virusi, bacterii, ciuperci. Bolile se pot manifesta prin diferite simptome modificand structura plantelor.

- hipertrofii – cresterea exagerata a plantelor - atrofii – dezvoltare incompleta - necroze – pete pe frunze - vestejirea -caderea diferitelor organe ( frunze, flori, fructe) Daunatorii se hranesc temporar sau in tot cursul vietii lor cu parti din plante, sau seva plantelor. Cei mai periculosi daunatori sunt insectele, apoi nematozii, melcii, acarienii ( paianjinii), rozatoarele. ▪ masuri profilactice – care au rolul de a preantampina atacul – ex. controlul fitosanitar al semintelor. ▪ masuri agrofitotehnice – au rolul de a crea conditii favorabile pentru plante si a impiedica aparitia bolilor si a daunatorilor. Ex. : rotatia culturilor, lucrarile solului, aplicarea corecta a ingrasamintelor. ▪ masuri mecanice – are mare importanta in horticultura, masuri ca : strangerea insectelor, a omizilor, amplasarea de capcane. ▪ masuri chimice – sunt acelea care folosesc substante chimice toxice , pentru agentii potogeni sau daunatori. Substantele pot fi: fungicide folosite la combaterea bolilor; insecticide impotriva daunatorilor. Aplicarea acestor substante se face sub forma de stropiri, aerosoli, prafuiri, momeli, gazari. Lucrarile de ingrijire pentru culturile de toamna Culturile principale care se seamana toamna, sunt :graul, orzul de toamna, secara, orzoaica, rapita. Ce ingrijiri necesita in perioada de toamna, iarna, primavara. ▪ Toamna – se poate ivi necesitatea executarii urmatorelor lucrari : udarea de rasarire. Combaterea daunatorilor; - udarea de rasarire – unde sunt amenajari in functiune ; - combaterea daunatorilor – semanaturile pot fi atacate: de gandacul ghebos (Zabrus), graul. - de afide ovazul Combaterea se face prin tratamante cu insecticide. ▪ Iarna – se face controlul viabilitatii plantelor prin probe de sol cu plante de dimensini 30/20/20 cm. care se pun in ladite care se tin 2-3 zilela temperaturi de 8-10°C. Cand plantele se trezesc la viata se calculeaza procentul plantelor care au pierit si se stabilesc masuri ce trebuiesc luate in primavara prin fertilizari suplimentare, sau trebuie semanata alta cultura. ▪ Primavara dupa caz se executa: - fertilizarea suplimentara in mod obligatoriu la inceputul vegetatiei, prin asigurare azotului necesar plantelor ; - combaterea buruienilor prin erbicidari in diferite faze de vegetatie ; - combaterea bolilor si daunatorilor, prin tratamnte cu fungicide si insecticide ; Lucrari de ingrijire pentru culturile de primavera • Culturile neprasitoare sunt cele care au disatante mici intre randuri 2,5 cm. – mazarea, ovazul, inul si necesita lucrari de ingrijire ca : - tavalugitu l - atunci cand solul este uscat, sau au fost semanate, seminte mici si prin tavalugire acestea sunt puse in contact cu solul, absorb apa mai usor si germineaza mai repede. - combaterea buruienilor sau a bolilor si daunatorilor prin aplicarea erbicidelor, sau insectofungicidelor. - fertilizari suplimentare.▪ Culturi ca: prasitoare au perioada de vegetatie mai lunga si necesita mai multe lucrari de ingrijire • grapatul este necesar daca la suprafata solului s-a format crusta care impiedica rasarirea plantelor, sau in curs de rasarire. Grapatul se efectueaza perpendicular pe randuri. • prasitul are ca scop distrugerea buruienilor si afanarea solului la suprafata, impiedicand evaporarea apei, solul se aeriseste, se intensifica procesele microbiologice din sol. Prasitul se executa cand se cunosc bine randurile de plante. In total se executa 2-4 prasile. Printre plante pe rand, prasitul se executa manual, cu sapa. • raritul este lucrarea prin care se smulg sau se taie o parte din plante acolo unde au rasarit prea des. Aceasta trebuie executata la timpul optim,cand plantele sunt mici. Aceasta lucrare trebuie ezecutata la timpul optim, cand plantele sunt mici. Aceasta lucrare trebuie evitata fiind foarte costisitoare. • ingrasarea suplimentara • musuroitul este lucrarea prin care se strange pamant in jurul plantelor. Se executa cu cultivatoare echipate cu rarita – la cultivarea cartofului. • combaterea bolilor si daunatorilor. ♦ Lucrari de ingrijire pentru culturile legumicole

• Lucrari commune Completarea golurilor se face manual in primele 2=3 zile cu rasad de la acelasi hibrid din rezerva speciala. Irigarea – este necesara pentru toate culturile legumicole, numarul udarilor variaza de la cultura. Cele mai recomandate metoda sunt: prin picurare si prin brazed. Combaterea bolilor si daunatorilor, preventive cu insectofungicidecorespunzatoare. Prasitul se face manual sau mecanizat. Fertilizarea suplimentara in functie de specia de cultura atat cu ingrasaminte organice cat si cu ingrasaminte chimice. Folosirea biocombustibililor atat pentru crestere cat si pentru grabirea maturitatii fructelor Lucrari speciale -raritul se aplica la morcov, patrunjel, sfleca rosie, ridichi, ceapa. - sustinerea plantelor prin folosirea aracilor, sau pe sarma cu spalieri. - copilitul – lucrare prin care lastarii de la subsuoara frunzele se rup cand ajung la 5-6 cm. La culturile timpurii se indeparteaza toti copilii, iar la culturile devara se mai pot lasa 1-2 copili. - carnitul este lucrarea prin care se rupe varful tulpinii principale pentru ca fructele sa ajunga mai repede la maturitate. - ciupitul – lucrare care se face in mod deosebit la castraveti si pepeni galbeni pentru marirea productiei. BURUIENILE SI COMBATEREA LOR Buruienile sunt plante nedorite care cresc spontan si invadeaza terenurile agricole producand mari pagub Ce particularitati biologige au buruienile: -au mari posibilitati de inmultire. O buruiana produce de 20-2000 ori mai multe seminte dacat o planta de cultura. - longevitate mare – semintele isi pastreaza germinatia multi ani. - vitalitatea mare – se adapteaza usor oricarui mediu de viata. - epoca de maturitate diferita. Ce surse de inburuienare avem : - principala sursa este solul prin rezerva de semine din sol. - suprafetele nelucrate. - gunoiul de grajd care nu este bine fermentat. - raspindirea semintelor cu ajutorul vantului, apei, animalele in special. Clasificarea buruienilor   : Deosebim 2 grupe mari de buruieni : ▪ Neparazite care au asimilatie clorofiliana si isi pregatesc singure hrana. ▪ Parazite care isi trimit organele de sugere haustoni in tulpinile, radacinile, altor plante de unde isi extrag hrana. Buruienile neparazite cuprind doua grupe mari : • buruieni anuale – care se inmultesc prin seminte, au o singura generatie. • buruieni perene – traiesc mai multi ani si fructifica in fiecare an. Cele mai periculoase sunt buruienile cu rizomi si buruienile cu drajoni, deoarece pe langa inmultirea prin seminte, au si o puternica inmultire vegetativa. Din grupa buruienilor parazite fac parte tortelul care paraziteaza pe tulpinile de lucerna, in cartof, sfecla , motcoc si lupoaie, care paraziteaza pe radacinile de floarea soarelui, tutun, tomate, canepa. Buruienile cele mai raspindite pe terenuri bogate sunt : ■ A cereale - Rocoina – Stellan a medie

- Sugel - Lanimu amplevicale ? ▪ timpurii de primavera - musetelul salbatic, turturita, mohorul, iarba barboasa, caprita, ciulanul, zarna, cornutii. ▪ care pot iarna - albastrita, musetelul, pungulita, neghina,macul.hrisca urcatoare. ■ B perene cu - rizomi - pirul tarator, pirul gros, costreiul mare, coada calului.

- drajoni - palamida, susaiul, volbura, urda vacii, linarita. - bulbi - usturoiul salbatic, ciapa ciorii - taratoare cu stoloni- rugul, floarea de loc.

TEHNICA COMBATERII BURUIENILOR

♦ Metode de prevenire - curatirea materialului de semanat pentru a nu duce in camp o data cu semintele plantelor de cultura si pe cele ale buruienilor. - curatirea apelor de irigat. - recoltarea la timp si corect a culturilor, pentru a evita scuturarea semintelor. - distrugera buruienilor de pe marginea drumurilor, cailor ferate, lacuri virane. - organizarea serviciului de carantina. ♦ Metode agrotehnice - combat toate speciile de buruieni care sunt in vegetatie, odata cu pregatirea terenului, afanarea lui si nu sunt poluante. Care sunt cele mai importante metode agrotehnice : • lucrarile solului, incepand cu aratul, grapatul, cultivatorul, sapa rotativa care taie, ingroapa buruienile in vegetatie. Buruienile perene sunt mai greu de combatut deoarece taiate, apar alte tulpini din mugurii de pe organele subterane. Starpirea acestora se face numai prin lucrari repetate pana la epuizare. • plivitul este o lucrare grea si costisitoare si se practica numai pe suprafete mici in gradini • rotatia culturilor – asolament • corectarea reactiei solului ♦ Metode chimice - principalele avantaje ale folosirii erbicidelor sunt : se elimina lucrarile manuale de plivit, prasit, realizandu-se economii de energie ; se reduce forta de munca; lucrarea se executa usor si repede. Epoci de aplicare a erbicidelor ▪ inainte de rasaritul plantelor – preemergent. ▪ dupa rasaritul plantelor cand buruienile sunt in faza de rozeta si sunt mai sensibile. Ca medode de aplicare avem : - la suprafata solului sau pe frunze. Ca mod de actiune a erbicidelor asupra buruienilor : - erbicide sistemice patrund in plante, circula prin sistemul de vase lemnoase sau liberiene, pana la locul unde isi manifesta taxicitatea, unele impiedica diviziunea celulelor. - de contact omoara tesuturile vii cu care vine in contact. Unele erbicide de contact ard frunzele.Protectia muncii la lucrarile cu erbicide. Prin respectarea riguroasa a regulilor de manipulare si folosire a erbicidelor nu se polueaza mediul ambiant si se asigura securitatea muncii. Prin protectia muncii fata de erbicide se intelege atat protectia celor care consuma produse agricole cat si protectia celor care lucreaza cu erbicide. Oamenii care lucreaza cu erbicide, trebuie sa fie supusi unei vizite medicale. La locul de munca sa existe cutia cu medicamente de prim ajutor. Trasportul erbicidelor se face cu ambalaje speciale si nu impreuna cu alimente, furaje. Oamenii trebuie sa aiba echipament de lucru, apa, sapun pentru spalat. Irigarea culturilor Prin irgarea culturilor se urmareste aprovizionarea dirijata a plantelor cu apa, suplimentar fata de apa din precipitatii si din stratul freatic, in scopul realizarii unor productii mari si stabile. Zonele cale mai afectate de seceta din tara noastra sunt : Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia, unde o seceta de mari proportii se inregistreaza o data la cca. 14 ani. TEHNICI DE IRIGARE A. Irigarea prin scurgerea la suprafata – ( brazde ) Ce avantaj are aceasta metoda : necesita un consum ma redus de energie la distribuirea apei la plante, ilocuirea canalelor provizorii cu conducte de udare a condus la folosirea mai eficienta a apei, a dus la usurarea muncii udatorilor. Cele mai bune rezultate se obtin la irigarea prasitoarelor, legumelor, pomilor, vita de vie. Ce avantaje mai are udarea prin brazde : regimul eolian nu influenteaza calitatea udarii. Dezavantaje : se poate folosi numai pe terenurile nivelate; randamentul in camp este mai redus in comparatie cu aspersiunea; aplicarea necontrolata poate duce la degradarea solului prin eroziune, inmlastinire. B Irigarea prin aspersie - consta in pulverizarea apei sub presiune, cu ajutorul aspersorului.

Avantaje: - permit controlul riguros al apei distribuite, aplicarea de norme mai mici prin durata udarii.

- pierderile de apa sunt mici, asigurandu-se randament de 0,9, economie de apa cu pana la 30% fata de irigarea prin brazde. - nu necesita lucrari costisitoare de nivelare. - suprafata scoasa din cultura este redusa. - prin asigurarea instalatiilor cu grad ridicat de mecanizare si automecanizare ,se asigura productii ridicate la aplicarea udarilor. - automatizarea distribuirii apei se face mai usor decat scurgerea la suprafata. - poate fi folosita pentru distribuirea ingrasamintelor, combaterea buruienilor tarzii. Dezavantaje   : - cheltuieli de exploatare mai ridicate pentru ca avem un consum de energie mai ridicat. - echipamentele sunt scumpe. - cu vant mai mare de 3,5 m/s nu se mai asigura uniformitatea la irigare. - favorizeaza atacul de boli. - mutarea manuala a aripilor este o operatiune grea, mai ales la cultirile cu talie inalta. - defectiuni ale echipamentelor. B Irigare prin submesiune - metoda noua, moderna cu aplicatii deosebite in legumicultira, pomicultura, vita de vie. Avantaje - economie la apa de irigat, economie cu forta de munca, distribuirea uniforma a apei pe cultura respectiva, nu se formeaza atacul bolilor asupra plantelor. RECOLTAREA CULTURILOR Recoltarea este ultima veriga din tehnologia unei culture. Produsele agricole trebuie stranse la timp, in intregime si cu cele mai mici cheltuieli de productie. Greseli cat de mici in procesul recoltarii, determina pierderi de productie, deprecierea calitatii produselor. Actiunea de recoltare cuprinde 4 grupe de lucrari : ■ Lucrari de pregatire a recoltei – in acst scop, din vreme se verifica si se repara masinile de recoltat ; se curata si dezinfecteaza magaziile ; se face aprovizionarea cu materiale necesare (carburanti, saci, cosuri) ; se insruiesc muncitorii. • Recoltarea propriu-zisa - momentul inceperii recoltarii depinde de scopul pentru care se cultiva planta respectiva si corespunde cu maturitatea acestuia. Exista doua feluri de maturitate a culturii; • maturitatea biologica este cand organele de inmultire ( seminte, tuberculi), pot da nastere la noi generatii de plante. La aceasta maturitate se recolteaza toate plantele producatoare de seminte ( cereale, in, floarea soarelui, leguminoase). • maturitatea economica este monentul cand plantele, sau numai parti ale lor pot fi folosite in anumite scopuri: ca hrana pentru oameni, ca furaj pentru animale sau pentru prelucrare tehnica . De exemplu : porumbul pentru siloz, se recolteaza cand boabele au ajuns in faza de lapte ceara. Recoltarea mai devreme decat monentul optim, adica inainte de maturitatea biologica, sau economica determina pierderi de recolta. Dar si intarzierea recoltatului determina pierderi de productie. De exemplu : la cerealele paioase, mazare, floarea soarelui, semintele se scutura, ingheturile pot provoca degradarea tuberculilor. DEPOZITAREA Produsele agricole trebuie pastrate o perioada de timp, in primul rand hrana oamenilor, a animalelor, ca materie prima pentru diferite industrii ca material pentru samanta, pentru a beneficia de preturimai mare in perioade diferite ale anului. Fiecare recolta are cerintele sale specifice pentru depozitare si pastrare. Asa de exemplu : boabele se pastreaza in magazii, sau silozuri celulare, stiuletii de porumb se pastreaza in patule, cartofii in silozuri special amenajate,la fel si fanul din fanare, sire, stoguri. Obiectivul principal pe timpul pastrarii este mentinerea valorii cantitative si calitative a recoltei, iar in unele cazuri inbunatatirea calitativa – semanta. De importanta deosebita sunt lucrarile de curatire a recoltei de impuritati si aducerea acesteia la umiditatea de pastrare. Cerealele trebuie sa aiba umiditatea de sub 15%, planteler uleioase 8-11%, iar leguminoasele 12-14%. Pentru a realiza acesti parametri, depozitele trebuie sa fie trainice, incapatoare, sa pastreze o temperatura scazuta, sa fie luminoase, sa se poata dezinfecta usor. In fiecare an sa se execute lucrari de reparatii, de curatirea spatiului si a spatiului inconjurtator, pe o distanta de 15-20 m. Curatenia se face de sus in jos.

Dupa repararea si curatirea depozitelor este necesar ca ele sa fie dezinfectate pentru distrugerea completa a daunatorilor. Dezinfectia se face cu insecticide sufocant, sau cu insecticide clorurate. Gazarea nu se poate aplica decat in magaziile care se pot inchide ermetic. Lucrarile de deratizare - Soarecii si sobolanii produc mari pagube in depozite, consuma seminte, deterioreaza ambalaze, trasporta seminte dintr-un loc in altul, impurificand soiurile, transmit boli. Pentru combatere trebuie sa folosim capcane cu substante toxice cu care se pregatesc momeli. Normele de potectia muncii si PSI - la lucrarile de prelucrare a solului – reglarea utilajelor se face numai de tractorist, cu agregatul oprit. Curatirea utilajelor nu se face cu mana sau piciorul din mers. La grape, grape cu discuri urcarea oamenilor este interzisa. - la lucrarile de semanat – inainte de inceperea lucrului se controleaza daca angrenajele de transmisie sunt prevazute cu aparatori, se verifica daca legatura dintre tractor si masina de semanat este facuta corect, daca cuiul dispozitivului de cuplat este asigurat. Orice interventie la mecanismele semanatorii se poate face numai cand agregatul stationeaza, iar masina este coborata la sol. Muncitorii care menipuleaza semintele tratate trebuie se aiba echipament de protectie, iar la sfarsitul lucrului se vor spala cu apa si sapun. - la lucrarile de intretinere

remedierile, reglajele, curatirea sau inlocuirea unor piese la cultivatoare, sape rotative, se vor face numai cu tractorul oprit, scos din viteza si cu sectiile de lucru lasate pe sol.