7/22/2019 Salva Mar

1/28

Consideratii preventive in activitatile acvatice

Cu totii suntem expusi riscurilor in locurile destinate distractiei in apa, de la inotatorul cel

mai experimentat si pana la cel mai nepriceput dintre pacientii de la curele de ape. Darexista anumite tipuri de persoane care, din cauza caracteristicilor lor, sunt mai predispuse

accidentarii in apa:

a) persoanele cu exces sau carenta de greutate: pot suferi o cadere din cauza pierderii

fortei sau a abilitatii.

b) copii si batranii: primii pentru ca dezvoltarea lor psihomotorie nu este completa, maiales cei mai mici de 5 ani, si urmatorii din pricina pierderii fortei si a agilitatii odata cu

inaintarea in varsta. Locurile cele mai periculoase pentru ei, pentru ca pot suferi o cadere,

sunt zonele unde se sparg valurile, stancile si digurile, scarile (in piscine si in parcurileacvatice) si locurile unde se schimba profunzimea.

c) persoanele care utilizeaza colace de inot pentru a se auta: pericolul nu consta infolosirea acestor obiecte, ci in deteriorarea lor prin ruptura sau intepare sau pierderea lor

sub apa. De fiecare data cand o persoana are nevoie sa le foloseasca, ea trebuie sa selimiteze la locurile unde aunge cu picioarele. !ste bine ca ea sa fie supravegheata de alta

persoana (care sa stie sa inoate, cel putin) atata timp cat ramane in apa.

d) inotatorii care folosesc unul dintre tipurile de echipament suplimentar pentru o

activitate concreta: toate activitatile care necesita material auxiliar pentru realizarea lor(scufundari, pescuit submarin etc.) trebuie sa se desfasoare cu materialul adecvat si in

buna stare. "u este recomandat sa se faca baie imbracat (imbracamintea ingreuneaza

miscarile) sau sa se foloseasca ochelari de scafandru (risc de lovitura sau de spargere a

sticlei) in zonele unde se sparg valurile. !chipamentele mai sofisticate (sticle pentruscufundari, harpoane, ceasuri, placi de #indsurf etc.) trebuie sa indeplineasca normele in

vigoare si trebuie sa fie inspectate periodic pentru a$si proba starea buna de pastrare sifunctionare.

e) strainii si persoanele care nu provin din locul unde se desfasoara baia: cei mai expusi,

pentru ca nu cunosc instalatiile unde se desfasoara activitatea acvatica si nici nu inteleg

avertizarile de pericol sau anunturile verbale ale salvamarilor.

f) cei intoxicati cu alcool sau droguri: acest tip de substante altereaza echilibrul, perceptiarealitatii (diminueaza perceperea posibilelor riscuri, facand ca persoana sa devina

imprudenta) si facultatile fizice (coordonarea miscarilor, de exemplu).

g) grupurile numeroase de inotatori neorganizate: sunt dificil de controlat si in cadrul lor

se produc nenumarate miscari neasteptate care ii pot afecta pe alti inotatori, din interiorulsau din afara grupului. %dolescentii si mai ales copiii reprezinta grupul cu cel mai mare

risc din cauza tendintei lor de competitie si a curaului lor.

7/22/2019 Salva Mar

2/28

PARTICULARITATI ALE INOTATORILOR CU HANDICAP

&n principiu, aceste persoane nu sunt expuse mai multor accidete decat restul populatiei'

dar trebuie ca si noi si ei sa fim constienti de faptul ca exista anumite limitari in mediul

acvatic. utem sa le clasificam in trei categorii in functie de tipul de handicap de caresufera:

a)handicapuri senzoriale: este vorba de persoanele oarbe sau cu miopie severa,

surde sau cu un grad important de hipoacuzie (diminuare a acuitatii auditive),

surdomute etc. De obicei folosesc un mediu distinct de comunicare (citesc buzele,

limbaul surdomutilor), care trebuie sa fie luat in consideratie in caz de urgenta.

"u trebuie sa se foloseasca instructiuni vagi, ci cat mai concrete posibil. neori

va fi necesar ca mesaul sa fie repetat de cateva ori.

b)handicapuri fizice: persoanele care sufera de o anomalie motorie sau lipsa unui

membru se misca mai greu in apa (fie ca intra sau ies din ea sau inoata) si isi

mentin mai greu echilibrul pe mal. &n functie de gradul de handicap al persoanei

poate fi recomandata compania unei alte persoane in timpul baii.

c)*andicapuri psihice: sunt persoanele care sufera de paralizie cerebrala, retardare

mentala sau de o boala psihiatrica. &n aceste cazuri capacitatea lor de comunicare

este alterata, fiind posibil ca ei sa nu inteleaga recomandarile sau avertizarile de a

evita riscurile. %tunci cand incercam sa comunicam cu ei trebuie sa ne asiguram

ca inteleg ce li se zice. nii dintre ei, din pricina perceptiei lor speciale asupra

lucrurilor, pot refuza autorul chiar si atunci cand e necesar.

Cand cineva trebuie sa fie supravegheat in timp ce face baie, trebuie ca aceasta sa se

faca de la scurta distanta, daca este necesar chiar din apa. %veti gria sa nu fiti distras de

altceva, chiar daca neatentia nu dureaza decat cateva secunde.

7/22/2019 Salva Mar

3/28

!ste bine sa cunoastem semnificatia semnelor de avertizare sau de pericol pe care le

putem intalni in instalatiile acvatice. %stfel vom evita o speritura si, in cel mai bun dintre

cazuri, o cearta din partea salvamarului:

e!ne de control ale activitatilor na"tice#

$)de autorizare: indica faptul ca este permisa o anumita activitatea in mod concret.

+unt simboluri albe pe fond albastru.

%)de interdictie: indica faptul ca este interzisa orice activitate. +unt simboluri negre

pe fond alb marginite si traversate de o dunga rosie.

&)steaguri:

-erde: zona de scaldat supravegheata, fara pericol.

alben: zona de scaldat supravegheata, periculoasa.

/osu: zona in care scaldatul este strict interzis.

CARE UNT 'ONELE CELE (AI PERICULOAE INTRO PICINA*

$ 0onele care nu sunt destinate scaldatului, pentru ca in ele se fuge, se fac sarituri si

se oaca fara precautii, ceea ce creste riscul de a aluneca, a se lovi sau a suferi o

cazatura care sa provoace un traumatism.

$ in piscina elementele care comporta riscul maor de accidente sunt zonele unde se

schimba profunzimea (scari sau rampe), bordurile si obiectele rigide introduse in

apa pentru oaca (mingii, pistoale cu apa, ochelari de scafandru etc.).

$ in ceea ce priveste piscinele descoperite, pot aparea pericole cand se dezlantuie o

furtuna. &n acest caz va trebui sa se gaseasca un refugiu in interiorul unei cladiri

(niciodata sub o umbrela sau sub copaci) pana cand se opreste furtuna sau

tunetele. +i vantul se poate transforma intr$un factor de risc, mai ales in parcurile

7/22/2019 Salva Mar

4/28

acvatice.

&n acestea din urma trebuie respectate cu strictete indicatiile de pe instalatii. e

tobogane trebuie sa adoptam pozitia de culcat cu fata in sus (in unele cazuri se poate

cobora si pe sezut), cu bratele si picioarele incrucisate si lipite de corp, cu picioarele infata (adica trebuie sa fie intotdeauna primele care intra in apa), niciodata nu terbuie sa se

coboare din doi in doi, iar persoanele care coboara trebuie sa aiba o inaltime mai mare de

1,25 m, sunt interzise oprirea la milocul unei coborari, ridicarea in picioare sauschimbarea pozitiei in timpul traseului descendent sau prinderea altei persoane.

De asemenea este recomandat sa se evite hainele care au elemente metalice in

compozitie sau orice altceva in afara unui costum de baie, la fel ca si utilizarea

ochelarilor de baie cu lentile de sticla. "iciodata nu trebuie sa ne scaldam in bazinele

destinate celor care coboara pe tobogane

I PE PLA+A*

,actori a!bientali#trebuie supravegheate starea marii, vantul, curentii (zonele cele mai

periculoase, sunt detectabile pentru ca culoarea apei se inchide si apar turbulente) si

furtunile (altereaza formarea valurilor si profilul fundului marin nisipos).

,actori accidentali: riscul poate fi reprezentat de prezenta animalelor periculoase (cumar fi meduzele), a petelor contaminate (marea neagra, uleiurile, apele reziduale, produsii

chimici) sau a obiectelor plutitoare (ambarcatiuni sau resturi ale acestora etc.).

-al"ri#sunt un element esential al marii. ot fi motiv de distractie, dar pot de asemenea

sa produca situatii de risc. -ariaza in functie de viteza vantului si de profunzimeafundului. Daca valul are panta descendenta putin pronuntata, se rupe cu moderatie si nu

implica pericol. Daca fundul marin coboara brusc si se face repede vizibil (cum se

intampla in &nsulele Canare, de exemplu), valurile se sparg pe un spatiu restrans si o fac

violent, impingand spre sol pe oricine se afla pe creasta si putand produce traumatisme.

Resaca#!ste un curent de apa format in apropierea valului. Contine apa valurilor care s$

au spart dea si apa se scurge spre interior in directie perpendiculara sau oblica cu o viteza

cu atat mai mare cu cat se apropie de mal. %re o forma triunghiulara cu varful spre mal.

!ste o zona in care pericolul este foarte mare. Cu cat sunt mai multe valuri, cu atat fortaei va fi mai mare. De asemenea forta ei este mai mare cand coboara marea, mai ales in

perioadele in care este puternica. /esaca sapa fundul marin: aveti gria, pentru ca locul

unde intr$o zi aungem cu picioarele la sol poate deveni a doua zi mult mai adanc.

entru a recunoaste un astfel de curent trebuie sa observam crestele valurilor de la un

7/22/2019 Salva Mar

5/28

capat la celalalt. Daca intr$un punct sau zona concreta a crestei apare o retregere a

acesteia, forma valului devenind mai plana, dedesubt se afla de obicei un curent de

resaca. &n acesta zona apa isi pierde culoarea si pare tulbure din cauza nisipului pe care ilraspandeste. De asemenea pot sa apara varteuri de spuma la suprafata. Cand resaca are

multa forta se poate auzi de la mal.

Tra"!atis!e acvatice

Leziunea cea mai frecventa este traumatismul coloanei vertebrale si, in cazul acesteia,

traumatismul portiunii care corespunde gatului (coloana cervicala). Cauza cea maifrecventa a traumatismului cervical este torsiunea sau rasucirea capului fie cand intram in

apa (cand sarim de la mare inaltime sau de pe o ambarcatiune in miscare), fie cand ne

lovim de fund (in zonele de adancime mai mica de 1,5 metri).

0onele unde se schimba adancimea (scarisau rampe in piscine, zone cu maree sau curenti

puternici), alunecarile, loviturile in apa (de alti inotatori sau de obiecte rigide ca stancile

sau placile de surf, de exemplu) si proasta folosire a atractiilor din parcurile acvatice sunt

de obicei alte cauze ale traumatismelor cervicale.

Consecinta cea mai grava a unei lovituri la coloana cervicala este paralizia imediata a

membrelor, care duce la sufocare daca nu intervine nimeni in autorul persoanei.

Ce si!pto!e pre.inta o persoana care a s"ferit o tra"!a cervicala*

rimul este durerea in zona gatului si3sau a spatelui, insotita de o umflatura sau

deformare a zonei lovite (cucui inrosit). oate aparea pierderea capacitatii locomotoare

si3sau sensibilitate sub zona leziunii (in directia picioarelor), senzatii ciudate in picioare sibrate(cum ar fi furnicaturile in picioarele 4adormite4' se numeste parentezie), dificultate

de a respira, scurgerea unui lichid pe urechi (sage, apa) si un ansamblu variabil de

simptome neurologice in functie de gravitatea leziunii (alterarea constientei, convulsii,

ameteala,pierderea echilibrului etc

NICIODATA NU E INTRA CU CAPUL IN APE NECUNOCUTE///

INTOTDEAUNA E INTRA CU PICIOARELE INAINTE///

Cel mai important in aceste cazuri este sa actionam rapid si sa anuntam serviciile de

urgenta locale (salvamarii). "u trebuie sa luam initiativa de resuscitare daca nu avem

cunostinte de prim autor. De exemplu, nu trebuie sa ne aruncam la nimereala in apa,

pentru ca valurile pe care le iscam ar putea agrava leziunea victimei, si nici nu trebuie sa

7/22/2019 Salva Mar

6/28

o miscam daca nu stim cum sa o facem (din acelasi motiv).

Daca persoana poate sa iasa din apa pe propriile picioare, trebuie sa o culcam cu capul si

cu spatele spriinite de o suprafata tare si plana. rebuie sa incercam sa nu o miscam si sa

nu se miste ea, si trebuie sa incercam sa o uscam (daca este posibil) sau sa o acoperim cuo patura pentru a evita pierderea de caldura.

Date epidemiologice:

$ 6ortalitatea mondiala prin sufocare in apa: 277.777 persoane 3 an

Este !"lt !ai frecventa vara0

e poate prod"ce in orice ba.in c" apa1 incl"siv in cada de baie de acasa

La fiecare fe!eie care se s"foca1 &12 barbati

345 dintre persoanele care se s"foca n" sti" sa procede.e corect in apa

Rest"l de 645 s"fera "n accident sa" o patologie ac"ta0

Accident"l sa" tra"!atis!"l cel !ai frecvent este cel care afectea.a coloana

vertebrala 7coloana cervicala)0

!tape in asistenta unui traumatizat in mediul acvatic

"focare sa" asfi8iere in apa

+e stie ca in ziua de astazi este foarte dificil ca o persoana sa moara sufocata in apa, doar

daca nu este surprinsa brusc de un val de apa care sa o tarasca fara ca sa mai poata sa se

salveze, asa cum se intampla in rauri de exemplu. &nsa, este adevarat ca in fiecare an mor

in ur de cateva mii de persoane sufocate in apa. %devarul este ca inotul presupune cateva

riscuri care pot sa$l surprinda pana si pe cel mai experimentat inotator. Ca intotdeauna,

cel mai bine este ca in aceste cazuri sa se previna riscurile legate de apa. %stfel vom

putea evita punerea in pericol a vietii noastre.

C"! se prod"ce s"focarea*

8 persoana oarecare rezista fara sa respire(apnee), adica fara sa se produca o reoxigenare

care traverseaza sangele, de la 97 pana la 7 de secunde. incepand din acest momentcreierul incepe sa sufere de lipsa de oxigen (anoxie) si prima manifestare care se produce

este pierderea constiintei la care se adauga lipsa de reflexe voluntare. &n primele ; minute

7/22/2019 Salva Mar

7/28

de anoxie contuziile pe care le sufera creierul pot fi reversibile, persoana respectiva

putand sa isi revina fara nici un fel de sechele daca primeste aer din nou in plamani.

Dar daca anoxia persista, incep sa se produca leziuni ale sistemului nervos care nu mai

sunt reversibile, si care vor ramane toata viata (in cazul in care persoana reuseste sa

supravietuiasca). e masura ce trece timpul, leziunile cerebrale devin din ce in ce mai

severe si afecteaza functiile vitale (precum ar fi respiratia cardiaca si ritmul cardiac), pana

cand dupa un alt interval de timp se produce moartea prin stop cardiorespirator.

*ipotermia (scaderea temperaturii corpului sub 9< de grade) prelungeste aceste

intervaluri de timp, o persoana putand sa supravietuiasca fara leziuni cerebrale

ireversibile dupa ce a ramas mai mult de 27 de minute sufocata si fara respiratie.

!xplicatia acestui fapt este simpla: scaderea temperaturii in corp franeaza

procesele metabolice pana la punctul in care le opreste pur si simplu. %stfel scade si

nevoia de oxigen pe care creierul o necesita pentru realizarea acestora. Cum aportul de

oxigen este mai scazut decat cel necesar, dar si cererea acestuia este la fel de scazuta,

functiile tesutului nervos nu sunt afectate si nu se produc leziuni din cauza lipsei de

oxigen.

entru ca acest lucru sa se intample trebuie ca temperatura apei sa fie scazuta (mai

oasa de 27 de grade), astfel cu cat temperatura este mai scazuta cu atat aceste cazuri au

mai multe sanse de a supravietui.

In ca. de s"focare treb"ie sa se actione.e inainte de trecerea "n"i !in"t#

$0 d"pa & !in"te sansele de s"praviet"ire s"nt de 925

%0 d"pa 6 !in"te s"nt de 245

&0 d"pa 2 !in"te s"nt de %25

60 d"pa $4 !in"te sansele s"nt n"le0

7/22/2019 Salva Mar

8/28

!ste evident ca in cazul sufocarii in apa, cauza care impiedica oxigenarea sangelui este

prezenta apei in plamani. &n primul moment victima incearca sa inhaleze aer incercand sa

se mentina la suprafata cu capul afara din apa. %ceasta faza poate dura aproximativ 1minut. 8data acest interval de timp trecut si datorita lipsei de oxigen din sange, persoana

este incapabila sa se miste din cauza pierderii constiintei si se scufunda.

Din acest moment incepe numaratoarea inversa in ceea ce priveste sansele sale de

supravietuire fara sechele si tot acum este momentul cand este imperios necesara prezenta

unei persoane cu pregatire care sa o scoata din apa si sa o reanimeze (resuscitare saureanimare cardiopulmonara sau, pe intelesul tuturor, respiratie gura la gura).

C"! se rec"noaste o persoana care se ineaca*

!ste esential sa se poata recunoaste o persoana care se ineaca, pentru a actiona pe cont

propriu (daca avem pregatirea necesara pentru aceasta) sau pentru a alerta sistemele de

urgenta ale complexului (salvamarii). &n oricare dintre situatii /!=&! %C&8"%

&6!D&%, de aceea este important sa putem recunoaste pe cineva care este in stare de

sufocare. "u intotdeauna este clar ca atitudinea unei persoane in apa este cea a uneia care

se ineaca sau care este pe cale de a se ineca, de aceea este bine sa se ia in seama anumite

semen care ne vor face sa ne dam seama ca ceea ce observam este o situatie periculoasa.

ersoana care inoata: stilul de inot al fiecaruia este foarte diferit, dar in toate cazurile se

intalnesc urmatoarele caracteristici: exista inaintare in apa (cu miscari coordonate dinbrate si picioare), controlul respiratiei (exista un ritm de a inspira si a expira) si al

situatiei. ozitia corpului in apa este orizontala.

La persoanele cu deficiente fizice la membre aceasta stare poate sa nu fie atat de

evidenta. entru a putea sa se diferentieze de extenuarea acvatica (starea de lupta sau deagitatie anterioara sufocarii), este nevoie doar de o observare atenta pentru un timp, a

persoanei. &n timp ne vom da seama ca se intrunesc caracteristicile mai sus mentionate,

desi acestea sunt insotite de trasaturi specifice cauzate de deficienta respectiva.ersoana

in stare de extenuare acvatica : ersoana continua sa respire si cere autor daca apa iipermite. 6isca bratele si picioarele intr$un mod destul de echilibrat pentru a incerca sa se

mentina la suprafata si pentru a putea sa ceara autor. &naintarea sa in apa este limitata saunula si pozitia este verticala.

+e poate aunge in aceasta stare din cauza oboselii (dupa o perioada de timp de inot care a

depasit rezistenta corpului), din cauza frigului, din cauza unei intinderi musculare sau a

7/22/2019 Salva Mar

9/28

unui carcel (ce se datoreaza unui exces de exercitiu sau unei lipse de exercitiu), de frica

sau din cauza unei aparitii bruste patologice (un infarct acut miocardic, de exemplu).

-icti!a activa: -ictima care inca se mentine activa, lupta sa respire incercand sa

isi mentina capul afara din apa (tragand capul inspre spate). %re bratele pe langa corp darseparate de el fara a fi in stare sa le scoata din apa pentru a cere autor. Le misca

incercand sa impinga apa in os (ca si cum ar urca o scara verticala), in timp ce da din

picioare intr$un mod necontrolat. Corpul este in pozitie verticala si nu exista inaintare in

apa. &n plus, prezinta o dificultate clara de a respira si o expresie de teama pe chip (cuochii foarte mari deschisi si parul pe fata care ii acopera ochii).

oate interveni si un alt lucru in acesta situatie. atrunderea apei pe caile respiratorii

poate provoca un spasm (contractie brusca) a glotei (intrarea in trahee care o separa pe

aceasta de esofag), ramanand inchisa pentru a se evita patrunderea apei (evitand de

asemenea si patrunderea aerului). %cest spasm accelereaza pierderea constiintei siimpiedica persoana sa strige dupa autor, si prin urmare aceasta poate nu fie remarcata.

emperatura apei favorizeaza acest reflex al glotei (cu cat temperatura este mai oasa cuatat este mai posibil spasmul). &n momentul in care persoana devine inconstienta, glota se

redeschide si apa patrunde in plamani, producandu$se astfel sufocarea.

-icti!a pasiva: !ste starea in care persoana apare scufundata, inconstienta si plutind cu

fata in os. !ste starea cea mai urgenta, mai ales daca avem de$aface si cu stopul cardiac.ersoana se prezinta nemiscata. +e poate aunge in aceasta faza din doua cauze, persoana

a fost in stare activa de inec si nu a primit autor, sau persoana a suferit o patologie

brusca cu pierderea constiintei (boala cardiovasculara acuta, criza convulsiva, traumatism

cranian sau vertebral sau :idroc"ccion)

&n aceasta etapa inca se mai poate salva persoana prin serviciile reanimarii

cardiovasculare.

oc"l ter!ic

&n traditia populara exista un mit care ne spune ca trebuie pastrat un interval de timp

dupa ce mancam si inainte de a face baie. %cest lucru nu este adevarat sau cel putin nu in

totalitate. +e poate foarte bine sa ne spalam in timp ce se face digestia fara ca din aceasta

cauza sa suferim de soc termic0 roblema nu consta in a se baga in apa imediat dupa ce s$

a luat masa sau curand dupa aceasta. roblema este diferenta de temperatura care exista

intre apa in care facem baie si temperatura mediului de care depinde si cea a pieliinoastre.

Cand se prod"ce aceasta sit"atie1 care poate incl"siv ca".a !oartea1 in f"nctie de

7/22/2019 Salva Mar

10/28

i!pre;"rarile date*%ceasta apare din cauza unei schimbari bruste de temperatura la

care este expusa pielea. De exemplu, cand facem baie in apa, la mai putin de 27 de grade,

dupa ce am fost expusi la soare o buna perioada de timp (la o temperatura de 97 de gradesau chiar mai mare).

"u este nevoie ca aceasta sa se intample in timp ce are loc digestia unei mese' totusi

daca cei doi factori se intannesc, cel mai probabil este sa fim afectati de soc termic 1 mai

ales in cazul mancarurilor satioase care cer o perioada de digestie mai indelungata.

Ce se inta!pla cand te!perat"ra pielii varia.a br"sc*

Cand temperatura pielii scade se produce o contractie a vaselor sangelui, mai precis

diametrul acestora scade, ceea ce reduce cantitatea sangelui care traverseaza aceste vase.

%cest sange curge inspre vasele din interiorul corpului, cerandu$i inimii un efort mult mai

mare pentru a$l pompa.

&n functie de temperatura corpului si de cat de brusca este aceasta diferenta, cantitatea

sangelui care iese din piele si se indreapta spre interior variaza. Cu cat diferenta este mai

mare cu atat o mai mare cantitate de sange va fi pompata si inima va fi supusa unui si mai

mare efort. Cand inima nu este in stare sa pompeze o cantitate de sange atat de mare seproduce ceea ce numim soc termic0 +i ce se intampla atunci> &nima, neputand sa pompeze

o asemenea

cantitate de sange, sufera un colaps, un fel de stop. La putin timp dupa aceasta isi reia

activitatea, dar in aceasta perioada sangele nu a circulat si s$a oprit, iar prima consecintaeste faptul ca sangele nu a circulat in organele corpului, nici in creier care este cel mai

afectat de aceasta situatie.

&n momentul in care se opreste circulatia sangelui se produce un lesin sau o pierdere a

constiintei. Daca acesta se intampla in timpul baii ne confruntam cu o situatie dificila.

Cand inima sufera un soc termic se intampla urmatoarele' circulatia sangvina este

modificata in ansamblu afectand de exemplu rinichii care isi inceteaza astfel activitatea

de curatare a sangelui, sau plamanii, care nu mai oxigeneaza sangele. oate acestea potproduce moartea, aceasta in functie de timpul care trece pana ce inima reancepe sa

pompeze sange.

C"! se poate evita "n soc ter!ic*

rebuie sa ii dam organismului un timp pentru a se obisnui cu temperatura apei. &n loc

7/22/2019 Salva Mar

11/28

sa ne scufundam dintr$o data, ca de exemplu cand plonam, ar trebui sa folosim dusurile

complexului.

utem sa incepem prin a ne uda mainile care se obisnuiesc rapid cu temperatura apei.

8data udate mainile putem continua cu ceafa, fata, bratele, picioarele si astfel incet$incet

sfarsim prin a ne uda complet. &n acest interval de timp, care ar trebui sa dureze in ur deun minut sau doua, ii dam corpului timpul necesar pentru a$si reorganiza circulatia

sangelui pentru ca temperatura rece sa compenseze cu cea de 9? de grade a corpului

nostru. &nima va fi capabila sa pompeze sange mobilizat si astfel vom reusi sa evitam.......

e unele plae exista dusuri, dar deocamdata acest lucru nu este generalizat. De aceea

la mare, la rauri sau la lacurile de acumulare, procesul de adaptare la temperatura apei

poate fi realizat introducand mai intai picioarele in apa, urmand ca apoi sa ne udam cumainile restul corpului, incepand mereu cu ceafa.

Cu cat este mai rece apa cu atat mai lent trebuie sa realizam procesul mai sus descris.

nele persoane ar putea sa sufere o stare asemanatoare cu cea a socului termic , care

nu este la fel de grava, dar care poate deveni, in functie de situatia in care are loc (in apa,

de exemplu). !ste cazul ametelii cauzate de raul de mare. %meteala este starea de

dezorientare, cu lipsa de stabilitate sau mers nesigur si pierderea fortelor. ersoana in

cauza are pielea palida, asuda abundent si prezinta greturi si stare de voma.

%metelile pot fi un simptom al unei boli sau pot aparea in mod izolat. eroanele care

sufera de ameteli pot in mai mare masura sa fie victime ale unui accident. &n apa acestea

pot provoca inecul.

Copii mici sau persoanele invarsta sunt mai predispusi la ameteli. Consumul de

alcool, mancarurile copioase, unele boli, tensiunea arteriala oasa, caldura excesiva si

calatoriile pe autostrada sau in barca favorizeaza aparitia ametelii.

Ce p"te! face pentr" cineva care s"fera de a!eteala* rebuie sa il asezam culcat,

putin in capul oaselor, sa$i inlesnim respiratia (trebuie sa fie lenta si adanca) desfacandu$

i gulerul si lasandu$i aer pentru a respira, sa il asezam la umbra, intr$un loc racoros, sa

incercam sa il linistim si sa ii tamponam fruntea cu un prosop umed. &n cateva minute,daca nu sufera de o boala mai grava, isi va reveni.

7/22/2019 Salva Mar

12/28

Le.i"ni din ca".a e8p"nerii la ra.e

Leziunile care urmeaza unei doze de raze ionizante care depasesc cantitatea acceptata

ca normala, si care a afectat intregul organism sau o parte considerabila a acestuia..

+tructura materiei este alcatuita din molecule, formate din atomi. %tomul este compus

din nucleu si electroni care se rotesc in urul sau. !lectronii sunt un fel de invelis in urul

nucleului, care este format din protoni si neutroni. rotonii au o sarcina electrica pozitiva'

electronii, negativa, in timp ce neutronii se numesc astfel pentru ca nu au sarcina.

nii atomi sunt instabili (numiti si radionucleici) si se transforma in atomi din alte

elemente. &n aceasta transformare atomii emit radiatii. %ceasta proprietate se numeste

radioactivitate, iar transformarea de care sufera atomii, dezintegrare.

/adiatia se poate defini ca o energie in tranzit dintr$un loc intr$altul. oate fiintele,

inclusiv oamenii, primesc in mod continuu radiatii, care pot fi inofensive, cum ar fi razele

soarelui, sau din contra, de$a dreptul nocive, precum radiatiile ionizante. %cesteareprezinta un tip special de radiatie cu o energie ridicata, in stare sa de$a da nastere

particulelor incarcate $ionii$ din atomii in care patrunde.

&n maoritatea cazurilor aceste leziuni se produc din cauza accidentelor de munca

suferite de angaatii din centralele nucleare, care sunt nu sunt foarte raspandite, din cauza

expunerii neobservata a acceleratorilor de particule sau a instrumentelor de diagnosticprin imagine diametrata necorespunzator, sau din cauza accidentelor suferite chiar de

centralele nucleare, cum este cazul centralei de la Cernobil, sau ca urmare a armelor de

razboi in cazul populatiei aponeze din *iroshima si "agasa@i.

Cele mai frecvente radiatii emise de atomi sunt particulele: alfa, beta si razele gamma.

+e pot clasifica in functie de diferite criterii. nul dintre acestea poate fi pe cine

afecteaza: daca este vorba chiar de individul care primeste radiatia, se numesc efecte

somatice, daca afecteaza pe urmasii unei persoane se numesc efecte genetice. De

asemenea se pot clasifica in: efecte imediate si intarziate.

7/22/2019 Salva Mar

13/28

Efecte i!ediate

%cestea variaza de la moarte la cateva zile sau saptamani (in cazul radiatiilor puternice

care afecteaza intreg corpul) pana la o usoara inrosire a pielii (in cazul unei doze care aafectat doar o suprafata mica a corpului pe o perioada scurta de timp).

Limitele dozei se bazeaza pe studii realizate de experti si pe recomandari internationale

stabilite pentru a se evita producerea efectelor imediate.

Efecte intar.iate

Cand corpul uman este supus unor doze scazute de radiatii sau unei doze mari care insa

este primita de$a lungul unui interval mare de timp, nu se produc efecte imediateconsiderabile, dar, in functie de doza, este posibila aparitia efectelor intarziate, precum

cancerul sau aparitia bolilor congenitale.

!fectele intarziate pot fi generate si de alte cauze, atat naturale: radiatii solare, defecte

ereditare, dar si artificiale: tutunul, infectii chimice, etc. ocmai de aceea, cand acesteasurvin, este complicat sa distingem exact cauzele care le provoaca.

entru a evita aparitia acestora din cauza radiatiilor, se stabilesc limite de doze bazate pe

studii realizate de experti care relationeaza dozele care se primesc cu numarul de cazuri si

probabilitatea aparitiei lor.

%stfel limitele de doze pentru acest tip de efecte, se stabileste astfel incat probabilitatea

sa fie nula, adica, mai os de aceasta doza este improbabil sa apara efecte intarziate caurmare a radiatiei.

"u toate persoanele dezvolta sindromul complet, care apare doar in cazul unei doze

ridicate de iradiere.

&n functie de manifestarile clinice, sindromul este clasificat in mai multe etape, astfel

incat, in linii mari, sa fie posibila intuirea dozei de radiatii primita de individ.

!ste stiut faptul ca nu toate tesuturile au aceeasi sensibilitate la radiatiile ionizante, in

general celulele cele mai sensibile fiind cele care au un indice de inlocuire mai ridicat.

+indromul se manifesta intotdeauna printr$o stare de indispozitie, caracterizata prin

7/22/2019 Salva Mar

14/28

aparitia de:

$anorexie intensa $epuizare

$greata $febra

$voma $dureri abdominale de tip colic

$diaree $hiperexcitabilitate.

$apatie,

%ceste reactii pot aparea la putine minute sau ore de la iradiere, si dispar chiar si

spontan intr$o zi sau doua, dupa care se poate sa nu mai apara probleme sau sa se produca

alte reactii, in functie de doza primita.

ratamentul anterior internarii se va concentra pe selectarea proritatilor celor afectati,

operatiuni de decontaminare, tratamentul arsurilor si conditilor de pericol de viata, si

curatarea gradata.

$0 Urgente si e!ergente !edioa!bientale

Continut teoretic:

$ Leziuni prin expunere la clor si la alte produse chimice folosite pentru piscine

$ Leziuni prin expunere la caldura

$ Leziuni prin expunere la frig

$ %ccidente in mediul acvatic

$ Leziuni prin expunere la radiatii

$ &ntepaturi si muscaturi de animale

$ Leziuni prin expunere la fum. +indromuri de inhalare.

Continut practic

$ %ccidente in mediul acvatic: actionare.

%ctivitati 6odul 5:

7/22/2019 Salva Mar

15/28

n turist te intreaba ce indicatii trebuie sa urmeze pentru a evita o blocare a digestiei.

Le.i"ni prin e8p"nerea la clor si alti prod"si c:i!ici "tili.ati in piscine

&n piscine exista un numar mare de gaze iritante care pot produce afectiuni acute si in

anumite cazuri cronice ale sistemului respirator.

rodusi chimici folositi in piscine:

$ Clor, sub forma de *ipoclorit sodic: folosit impotriva proliferarii microorganismelor.

$ Aloculant: pentru a facilita eliminarea de particule mici de catre aparatul de curatat

fundul piscinei, particule pentru care depuratorul nu se foloseste (sulfat de alumina).

$ %ldehide.

$ +tabilizator al ph$ului si al clorului.

$ 8zon.

Dintre toti acesti produsi, Clorul este cel care are cele mai multe implicatii asupra

sanatatii. &n contact cu contaminantii, el da nastere unor subprodusi numiti cloramine,

care dau mirosul si provoaca lacrimarea ochilor. roasta ventilare faciliteaza volatilizarea

clorului. &n contact cu apa, gazul clor produce clorhidric (*Cl), acid hipocloros (*Cl8) siradicali liberi de oxigen. *Cl este foarte iritant si cauzeaza o leziune pe care pacientul o

simte imediat. azul este insolubil si poate actiona la distanta.

Leziunile mai grave dureaza de la ore pana la zile de la intoxicatie, si de aceea trebuie

tinute sub observatie intensiva pentru un anumit timp.

Trata!ent"l piscinelor0

Obiective#

1. +terilizarea apei in scopul de a preveni dezvoltarea bolilor infectioase.

2. revenirea cresterii algelor.

9. !liminarea gustului si a mirosurilor dezagreabile.

;. revenirea iritarii ochilor si a mucoaselor.

5. revenirea formarii de incrustatii calcaroase.

7/22/2019 Salva Mar

16/28

7/22/2019 Salva Mar

17/28

Corpul uman are o temperatura interna de 9? de grade, in vreme ce temperatura cutanata

este de 99,5 de grade. Caldura dobandita si pierduta de corp depinde de factori multipli'

daca de produce un dezechilibru, organismul incearca sa$l contracareze mentinandu$sitemperatura constanta. %tunci cand aceste mecanisme de reglare nu functioneaza se

produce patologia. emperatura cu care sangele aunge la hipotalamus va fi principalul

determinant al raspunsului corporal la schimbarile climatice. %ceasta da nastere la o seriede reactii ca raspuns la cresterea temperaturii.

!vaporarea este mecanismul principal de control. Cand temperatura corporala aunge la

un anumit nivel, transpiram' la evaporarea transpiratiei pielea se raceste si aceasta racire

se transmite spre tesuturi. Cand temperatura mediului o depaseste pe cea a corpului,caldura se pierde doar prin evaporarea asociata transpiratiei. 6ecanismul principal de

diminuare a caldurii este cresterea transpirarii. 6entinerea sa necesita recuperarea

pierderilor de lichide si de ioni de Cl si "a. Daca exercitiul s$ar mentine, productia detranspiratie s$ar diminua si temperatura corporala ar creste, in acelasi timp producandu$se

o vasodilatatie cutanata, diminuarea volemiei, a frecventei cardiace, a fluxului renal si a

%D*$ului. %cest fenomen este cunoscut sub numele de !puizare prin transpiratie.

1) Crampele cauzate de exercitiul intensiv: exercitiul produce un exces de caldura in

organism care se pierde mai ales prin transpiratie ( adica apa si saruri).Cu cat activitateafizica este mai intensa, cu atat se transpira mai mult. +e poate aunge la situatia in care se

pierd suficiente apa si saruri incat muschii sa fie afectati. Lipsa de saruri provoaca proasta

functionare: muschii, in general cei ai bratelor si ai picioarelor, devin incapabili sa secontracte$relaxeze si sufera un spasm continuu si dureros: o crampa musculara.

%cestea se pot produce si intr$un mediu rece, daca persoana care face exercitiul fizic nu

este obisnuita cu el sau il practica excesiv. %ceasta situatie se agraveaza in cazul in care

persoana poarta haine groase care impiedica eliminarea corecta a caldurii printranspiratie, ceea ce face ca organismul sa creasca si mai mult productia de transpiratie

(se formeaza un cerc vicios care duce la o pierdere mai mare de saruri de fiecare data).

entru a evita crampele musculare este indeauns sa se recupereze lichidele si sarurile

care s$au pierdut sub forma de transpiratie. entru aceasta putem consuma anumitebauturi izotonice care exista pe piata sau anumite sucuri de fructe. 8data recuperate,

spasmele vor disparea si persoana se va intoarce la normalitate.

7/22/2019 Salva Mar

18/28

1 lingura de bicarbonat

17 lingurite de zahar

sucul de la 2$9 lamai sau portocale

%) Ep"i.area e8tre!a ca".ata de cald"ra: este tulburarea cea mai frecventa dintre cele

cauzate de caldura, mai ales la persoanele invarsta, care fac tratamente cu diuretice saucare au o afectiune cardiaca. Cauza este disfunctia mecanismelor care regleaza

temperatura corporala atunci cand persoana respectiva este expusa la o caldura ridicata

%ceasta situatie poate fi detectata repede.

C"! se !anifesta o persoana care s"fera de ep"i.are prin cald"ra*

ielea se raceste si transpiratia nu se produce. ersoana poate prezenta o coloratie

BgrizulieB a pielii. emperatura corpului nu creste.&ncepe cu senzatia de slabiciune sau de

ameteala si persoana nu mai poate sta in picioare. ot aparea ameteli, greturi si varsaturi

si se poate aunge la pierderea cunostintei (lesinul sau colapsul). +e aseamana mult culipotimia.

Durerea de cap, pierderea apetitului si senzatia de Bnevoie de a merge la toaletaB insotesc

starea de epuizare. resiunea sanguina scade si pupilele se dilata.

Ce treb"ie sa face! daca cineva s"fera de "n lesin provocat de cald"ra*

ersoana trebuie intinsa cu fata in sus sau usor inclinata intr$un loc ventilat si curat.

rebuie eliberata de haine si trebuie Bsa i se lase spatiu ca sa respireB. rebuie sa i se deasa bea lichide.&n general aung aceste masuri. ersoana isi revine dupa un scurt repaos si

nu mai arata nici o tulburare. Daca nu se intampla asa, ea trebuie dusa la medic pentru oconsultatie mai profunda.

&) Leziunea care poate cauza combinarea exercitiului fi.ic intensiv si a temperaturii

ridicate: exista trei conditii in care se poate produce aceasta leziune:

a face sport pe o perioada de timp prelungita sau cu mare intensitate, o temperatura

mai mare de 2

7/22/2019 Salva Mar

19/28

a nu da zahar (sportivilor, de exemplu) ar putea impiedica mecanismul de

termoreglare. Capacitatea de transpirare poate fi inhibata daca nu se consuma

glucoza, care influenteaza productia de transpiratie.

Cresterea conductantei ceruta cand este necesara eliminarea caldurii din interiorul

corpului se produce prin marirea fluxului sanguin si detensionarea suprafetei vaselor.-asodilatatia cutanata este responsabila pentru hipovolemia relativa care duce la

tahicardie. Daca productia de transpiratie este excesiva iar organismul nu beneficiazade un aport de lichide, hipovolemia devine reala, rezultand si o crestere a frecventei,

primul mecanism de adaptare la caldura.

Aactori care predispun aparitia sa:

Lipsa adaptarii la clima unei zone, alta decat cea de resedinta.

-arsta avansata sau obezitatea.

%portul inadecvat de saruri si lichide inainte de inceperea efortului fizic.

Ce observa o persoana care s"fera de "n astfel de feno!en*

ranspiratia excesiva, insotita de cresterea temperaturii corpului. %ceasta poate aunge

pana la ;7de grade.

ersoana isi poate pierde orientarea spatio$temporala, adica nu mai stie exact cine este si

unde se afla. +e poate chiar ca ea sa lesine, pierzandu$si momentan cunostinta si vorbind

incoerent.Arisoanele, durerea de cap, bataile inimii si respiratia accelerate sunt si ele

tipice. +e poate produce o coborare a tensiunii arteriale care cauzeaza atat lesinul, ca si

senzatia de ameteala si de greata, insotite sau nu de varsaturi si de un mers instabil(ataxie).

Ce treb"ie sa face! intro astfel de sit"atie*

&n primul rand trebuie sa verificam starea in care se afla persoana. Daca si$a pierdut

cunostinta, temperatura sa e ridicata si nu raspunde cu coerenta la intrebarile noastre,trebuie dusa la un centru medical. Ceea ce se face in mod normal este recuperarea

lichidelor, a zaharurilor si a sarurilor care s$au pierdut in timpul exercitiului.

%ceste masuri ar fi indeauns pentru buna recuperare a oricarei persoane care nu suferea

de nici o boala grava anterioara. 6edicul mentine sub observatie pacientul vreme de 9