Să examinăm Scripturile în fiecare zi — 2013

Sa examinamScripturileın fiecare zi

2013

es13-M


2013

��Numele

˘ 2012WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY

OF PENNSYLVANIAExamining the Scriptures Daily—2013

Toate drepturile rezervate

˘ 2012Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaftder Zeugen Jehovas, e. V., Selters/TaunusS

˘a examin

˘am Scripturile

ˆın fiecare zi — 2013

Alle Rechte vorbehalten

Tip˘arit

˘a

ˆın 2012

Aceast˘a publicatie nu se comercializeaz

˘a.

Ea este distribuit˘a

ˆın cadrul unei lucr

˘ari mondiale

de instruire biblic˘a, sustinute prin donatii.

Examining the Scriptures Daily—2013

Romanian (es13-M)

Made in Germany Tip˘arit

˘a

ˆın Germania

Druck und Verlag: Wachtturm- Gesellschaft, Selters/Taunus


2013

Toti erau cuprinsi de emotii!În sf

ârsit, dup

˘a 40 de ani

de peregrinare prin pustiu, israelitii erau pe punctul de aintra

ˆın tara pe care Iehova i-o promisese str

˘amosului lor

Avraam,ˆın Canaan, „o tar

˘a bun

˘a si

ˆıntins

˘a, . . . o tar

˘a

ˆın

care curge lapte si miere“. Odat˘

a ajunsi acolo, ‘nu avea s˘

ale lipseasc

˘a nimic’ (Ex. 3:8; Deut. 8:7–9).

În acelasi timp

ˆıns

˘a, israelitii simteau, probabil, o oa-

recare team˘

a siˆıngrijorare.

În urm

˘a cu 40 de ani, genera-

tia anterioar˘

a, condus˘

a pe atunci de Moise, se aflaseˆın

aceeasi situatie si refuzase s˘

a intreˆın Tara Promis

˘a. Spio-

nii trimisi prezentaser˘

a urm˘

atorul raport: „Poporul carelocuieste

ˆın tar

˘a este puternic, iar orasele fortificate sunt

foarte mari. . . . Toti oamenii pe care i-am v˘

azut acolo suntb

˘arbati cu o statur

˘a neobisnuit de mare“.

În comparatie cu

acei b˘

arbati, israelitii se simtiser˘

a ca niste „l˘

acuste“. Cu-prinsi de team

˘a, se g

ândiser

˘a c

˘a era „mai bine“ s

˘a se

ˆın-

toarc˘

aˆın sclavia egiptean

˘a si fuseser

˘a c

ât pe ce s

˘a-i omoa-

re cu pietre pe cei doi spioni fideli, Iosua si Caleb! (Num.13:28, 31–33; 14:3, 4, 10)

Dar erau oare justificate temerile israelitilor? Dinpunct de vedere uman asa p

˘area. Rapoartele despre ora-

sele fortificate si despre b˘

arbatii cu o statur˘

a neobisnuitde mare se dovediser

˘a a fi adev

˘arate. De asemenea, po-

poarele din Canaan aflaser˘

a mai mult ca sigur de peregri-n

˘arile israelitilor prin pustiu si de intentia lor de a ocu-

pa tara. Iar unele dintre aceste popoare le erau netsuperioare din punct de vedere numeric! (Num. 14:13–16;Deut. 7:1, 7) Totodat

˘a, israelitii, care fuseser

˘a sclavi

ˆın

Egipt, nu fuseser˘

a instruiti s˘

a lupte si nici nuˆınv

˘ataser

˘a

strategii de r˘

azboi. Iar acum urmau s˘

aˆınfrunte armate de

r˘

azboinici viteji, bine instruiti si c˘

alitiˆın lupt

˘a.

În plus,

deja trecuser˘

a multi ani de la eliberarea lor miraculoas˘

adin Egipt, iar amintirea acestui eveniment se estompase.

Textul anului 2013„Fii curajos si tare! . . .

Iehova, Dumnezeul t˘

au, va fi cu tine.“(Ios. 1:9)

De fapt, generatia mai tˆ

an˘

ar˘

a nici nu fusese de fat˘

a la celeˆınt

âmplate atunci.

Iehova cunostea bine situatiaˆın care se g

˘aseau israe-

litii. Prin urmare, el i-a spus lui Iosua: „Slujitorul meu Moi-se a murit. Acum ridic

˘a-te, treci Iordanul acesta, tu si tot

acest popor, si intr˘

aˆın tara pe care le-o voi da lor, fiilor lui

Israel. . . . Nimeni nu va putea s˘

a-ti steaˆımpotriv

˘a

ˆın toa-

te zilele vietii tale. . . . Fii curajos si tare, c˘

aci tu vei faceca poporul acesta s

˘a mosteneasc

˘a tara pe care le-am jurat

str˘

amosilor lor c˘

a le-o voi da!“ Apoi, deˆınc

˘a dou

˘a ori, Dum-

nezeu l-aˆındemnat: „Fii curajos si tare“ (Ios. 1:2–7, 9). Ac-

tionˆ

and potrivit instructiunilor primite de la Iehova, Io-sua le-a spus r

˘azboinicilor israeliti s

˘a se preg

˘ateasc

˘a s

˘a

traverseze Iordanul peste trei zile. Cum au reactionatacestia? Ei si-au exprimat dorinta de a respecta poruncalui Iosua, spun

ându-i la r

ândul lor: „Fii curajos si tare!“

(Ios. 1:10–18).

Ati observat unele asem˘

an˘

ariˆıntre situatia israelitilor

de atunci si cea a poporului lui Iehova din prezent? Si noisuntem pe punctul de a intra

ˆıntr-o tar

˘a promis

˘a de Ieho-

va: o lume nou˘

a,ˆın care „va locui dreptatea“ (2 Pet. 3:13).

Si noi avem deˆınfruntat dusmani de temut: ‘fortele spiri-

tuale rele din locurile ceresti’ si sustin˘

atorii lor p˘

amˆ

an-testi. Toti acesti dusmani sunt hot

˘ar

âti s

˘a-i

ˆımpiedice pe

slujitorii lui Iehova s˘

a-si ating˘

a obiectivul (Ef. 6:12).În

plus,ˆın fat

˘a ne st

˘a „un necaz mare, cum n-a mai fost de la

ˆınceputul lumii p

ân

˘a acum“, si ‘ziua lui Iehova, cea mare

siˆınfricos

˘atoare’ (Mat. 24:21; Ioel 2:11, 31). Desi nu am fost

martori oculari la niciuna dintre ‘faptele de salvare’ rea-lizate

ˆın mod miraculos de Iehova, noi avem deplin

˘a

ˆıncre-

dereˆın capacitatea lui de a-si salva poporul si de a-l con-

duceˆın lumea sa nou

˘a si dreapt

˘a (Ps. 68:20; 2 Pet. 2:9; Rev.

7:14–17).

Cˆ

at de potrivit este, asadar, textul anului 2013: „Fii cu-rajos si tare! . . . Iehova, Dumnezeul t

˘au, va fi cu tine“! (Ios.

1:9) S˘

a p˘

astr˘

am viuˆın minte acest

ˆındemn

ˆın timp ce pre-

dic˘

am ‘vestea bun˘

a despre regat’ siˆındeplinim porunca lui

Isus de ‘a face discipoli din oamenii tuturor natiunilor’!(Mat. 24:14; 28:19, 20)

Într-adev

˘ar, „dac

˘a Dumnezeu este

cu noi, cine va fiˆımpotriva noastr

˘a“? (Rom. 8:31; Evr. 13:6)

În paginile urm

˘atoare puteti g

˘asi c

âte un text biblic reparti-

zat fiec˘

arei zile si un comentariu corespunz˘

ator acelui text. Tex-tul biblic si comentariul aferent pot fi citite oric

ând pe parcursul

zilei, dar multi consider˘

a c˘

a este mai util s˘

a-l citeasc˘

a dimineatadeoarece se pot g

ândi

ˆın timpul zilei la cele citite. Discutarea tex-

tuluiˆımpreun

˘a cu familia este de un real folos. Familiile Betel din

ˆıntreaga lume fac acest lucru

ˆınainte de a lua micul dejun.

Comentariile textelor biblice sunt extrase din articolele Tur-nului de veghe din lunile aprilie 2011 — martie 2012. Cifrele con-secutive datei Turnului de veghe indic

˘a num

˘arul articolului de stu-

diu (respectiv 1, 2, 3, 4 sau 5), precum si numerele paragrafelor deunde este extras comentariul (vezi ilustratia de mai jos). Informa-tii suplimentare cu privire la subiectul analizat pot fi g

˘asite

ˆın ce-

lelalte paragrafe ale articolului. Pentru a sti la ce pagin˘

aˆıncepe

fiecare articol, puteti consulta cuprinsul revistei Turnul de veghe.

Cum poate fi folosit˘

aaceast

˘a carte brosat

˘a

Anul editiei Turnului de veghe

Data editiei Turnului de veghe

Num˘arul articolului

Paragrafeleˆın care pot fi g

˘asite

textul biblic si comentariul

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� � � �

Marti, 1 ianuarie

Primiti-va ... cu caldura uniipe altii, asa cum si Cristos ne-aprimit cu caldura. (Rom. 15:7)

Milioane de oameni „din toate na-tiunile, triburile, popoarele si limbi-le“ si-au schimbat modul de g

ândi-

re pentru a-l aduceˆın armonie cu

„vointa cea bun˘

a, pl˘

acut˘

a si perfec-t

˘a a lui Dumnezeu“ . . .

Exist˘

a siˆın congregatia ta frati si su-

rori pe care ai putea s˘

a-i cunosti maibine? w11 15/4 3:17, 18

2013

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D




1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31

1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28

1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30 31

1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30

1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31

1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 30

1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30 31

1 2 3 45 6 7 8 9 10 1112 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31

12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 2930

1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31

1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30

12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 2930 31

IANUARIE

FEBRUARIE

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

Marti, 1 ianuarie

Primiti-v˘

a . . . cu c˘

aldur˘

a uniipe altii, asa cum si Cristos ne-aprimit cu c

˘aldur

˘a. (Rom. 15:7)

Milioane de oameni „din toate na-tiunile, triburile, popoarele si limbi-le“ si-au schimbat modul de g

ândi-

re pentru a-l aduceˆın armonie cu

„vointa cea bun˘a, pl

˘acut

˘a si perfec-

t˘a a lui Dumnezeu“ (Rev. 7:9; Rom.

12:2). Multi dintre ei erau odinioar˘a

influentati de ura, dusm˘ania si spi-

ritul de dezbinare din lumea lui Sa-tan.

Îns

˘a, prin studierea Cuv

ântului

lui Dumnezeu si cu ajutorul spiritu-lui sf

ânt, ei au

ˆınv

˘atat ‘s

˘a urm

˘areas-

c˘a lucrurile care duc la pace’ (Rom.

14:19). Unitatea ce s-a realizatˆın fe-

lul acestaˆıi aduce laude lui Iehova.

Cum poate contribui fiecare dintrenoi la pacea si unitatea din poporullui Dumnezeu?

În multe congregatii

sunt frati care s-au mutat din altet

˘ari. Unii au, poate, obiceiuri diferi-

te si nu vorbesc bine limba local˘a.

Ne str˘aduim noi s

˘a-i cunoastem, asa

cum neˆınvat

˘a Cuv

ântul lui Dumne-

zeu? Exist˘a si

ˆın congregatia ta frati

si surori pe care ai putea s˘a-i cunosti

mai bine? w11 15/4 3:17, 18

Miercuri, 2 ianuarie

Dac˘

a r˘

ad˘

acina este sfˆ

ant˘

a, si ra-murile sunt sfinte. (Rom. 11:16)

Apostolul Pavelˆıi compar

˘a pe

cei ce devin parte a semintei luiAvraam cu ramurile unui m

˘aslin

simbolic (Rom. 11:21). Acest m˘aslin

cultivat reprezint˘a

ˆımplinirea sco-

pului pe care l-a avut Dumnezeuˆın

vedere când a

ˆıncheiat leg

˘am

ân-

tul cu Avraam. R˘ad

˘acina m

˘aslinu-

lui este sfânt

˘a si

ˆıl reprezint

˘a pe Ie-

hova, Cel care d˘a viat

˘a Israelului

spiritual (Is. 10:20). Trunchiulˆıl re-

prezint˘a pe Isus, ca parte principa-

l˘a a semintei lui Avraam, iar ramu-

rile reprezint˘a ‘num

˘arul complet’ al

celor ce alc˘atuiesc partea secun-

dar˘a a semintei lui Avraam (Rom.

11:25).În ilustrarea despre m

˘as-

lin, iudeii naturali, sau evreii, carel-au respins pe Isus sunt asem

˘anati

cu ramurile de m˘aslin care au fost

„t˘aiate“ (Rom. 11:17). Ei au pierdut

astfel posibilitatea de a deveni par-te a semintei lui Avraam. Ioan Bo-tez

˘atorul

ˆıns

˘a

ˆıi avertizase deja c

˘a

Iehova, dac˘a dorea, putea s

˘a-i ridi-

ce copii lui Avraam chiar din pietre(Luca 3:8). w11 15/5 4:13, 14

Joi, 3 ianuarie

[Bereenii] aveau un caractermai nobil dec

ât cei din Tesalonic

. . . cercetˆ

and cu atentie Scriptu-rile

ˆın fiecare zi. (Fap. 17:11)

Cineva s-ar puteaˆıntreba: Pre-

tuiau crestinii din Tesalonic Cuvân-

tul lui Dumnezeu? Nu trebuie s˘a ui-

t˘am c

˘a Pavel i-a comparat pe be-

reeni cu iudeii din Tesalonicˆın ge-

neral, nu cu crestinii de acolo. Ceicare au devenit credinciosi ‘au pri-mit cuv

ântul lui Dumnezeu nu ca pe

cuvântul oamenilor, ci ca pe cuv

ân-

tul lui Dumnezeu’ (1 Tes. 2:13). B˘a-

trânii din Tesalonic trebuie s

˘a fi lu-

crat din greu pentru a seˆıngriji de

necesit˘atile spirituale ale congre-

gatiei.În zilele noastre, clasa scla-

vului fidel si prev˘az

˘ator ofer

˘a tur-

mei lui Dumnezeu „hran˘a la timpul

potrivit“ (Mat. 24:45).În plus, sub

ˆındrumarea sclavului fidel, b

˘atr

ânii

de congregatie locali lucreaz˘a din

greu pentru a seˆıngriji de necesit

˘a-

tile spirituale ale fratilor de credin-t

˘a.

În acest sens, b

˘atr

ânii petrec

multe ore preg˘atind teme pentru

ˆıntruniri, astfel

ˆınc

ât s

˘a le prezinte

ˆıntr-un mod eficient. Te-ai g

ândit

vreodat˘a c

ât timp dedic

˘a b

˘atr

ânii

preg˘atirii temelor pentru

ˆıntruniri

si congrese? w11 15/6 4:4, 5

Vineri, 4 ianuarieˆ

In fiecare zi, . . . din cas˘

aˆın cas

˘a, nu

ˆıncetau s

˘a predea

si s˘

a anunte vestea bun˘

a.(Fap. 5:42)

Spre sfˆ

arsitul secolului al XIX-leasi

ˆınceputul secolului al XX-lea,

unii Studentiˆın Biblie conside-

rau c˘

a era suficient s˘

a tin˘

a cuvˆ

an-t

˘ari pentru a-si

ˆındeplini serviciul

sacru. Totusi, mai tˆ

arziu s-aˆın-

teles c˘

a Iehova vrea ca poporullui s

˘a participe la forme diferi-

te ale predic˘

arii, inclusiv lucra-rea din cas

˘a-n cas

˘a.

Îns

˘a unii din-

tre acesti oratori au refuzat cate-goric s

˘a

ˆıncerce metode noi. Ei

p˘

areau oameni spirituali, dedicatitrup si suflet Domnului.

Îns

˘a ade-

v˘

aratele lor intentii si motivatiiau iesit la iveal

˘a c

ând sclavul fi-

del a explicat scopul lui Iehova cuprivire la lucrarea de predicare.Iehova nu a aprobat atitudinea lorsi nu i-a binecuv

ântat. Rezultatul?

Ei au p˘

ar˘

asit organizatia lui Iehova(Mat. 10:1–6; Fap. 20:20). Aceastanu

ˆınseamn

˘a c

˘a fratilor loiali le-a

fost usor s˘

a prediceˆın public, mai

ales laˆınceput.

Îns

˘a au dat do-

vad˘

a de ascultare, iar Iehova i-abinecuv

ântat din belsug. w11 15/7

4:10, 11

Sˆ

amb˘

at˘

a, 5 ianuarie

S˘

a nu ne mai judec˘

am deciunii pe altii, ci mai degrab

˘a

s˘

a luati hot˘

arˆ

area aceasta: s˘

anu puneti

ˆınaintea unui frate o

piatr˘

a de poticnire nici s˘

a nu-idati un motiv de

ˆımpiedicare.

(Rom. 14:13)

Unii crestini din Romaˆıi ju-

decau gresit pe altii cu privirela chestiuni pur personale (Rom.14:1–6). Pavel s-a adresat ambelor

p˘arti implicate

ˆın conflict (Rom.

14:10, 14, 15, 20, 21). „Îi spun fie-

c˘aruia dintre voi s

˘a nu g

ândeasc

˘a

despre sine mai mult decât trebu-

ie“, i-aˆındemnat el (Rom. 12:3).

Dup˘a ce i-a sf

˘atuit pe toti cei im-

plicati, Pavel le-a scris: „S˘a urm

˘a-

rim deci lucrurile care duc la pacesi lucrurile care duc la zidire reci-proc

˘a“ (Rom. 14:19). Si

ˆın prezent,

când apar ne

ˆıntelegeri

ˆın congre-

gatie, crestinii trebuie s˘a dea do-

vad˘a de iubire si s

˘a le rezolve apli-

când cu umilint

˘a sfaturile Bibliei.

Cei implicatiˆıntr-un conflict tre-

buie s˘a fac

˘a schimb

˘ari pentru ‘a

p˘astra pacea

ˆıntre ei’ (Mar. 9:50).

w11 15/8 4:8–10

Duminic˘

a, 6 ianuarie

Iehova cunoaste zilele celorireprosabili; mostenirea lor

va r˘

amˆ

ane pe timp indefinit.(Ps. 37:18)

S˘

a medit˘

am la exemplul oameni-lor pe care Iehova i-a atras la el sipe care i-a considerat prietenii s

˘ai.

Avraam si Moise au fost imper-fecti si, la fel ca noi, au avut sl

˘abi-

ciuni. Totusi, Iehova i-a cunoscut;i-a considerat ai lui. Pe de alt

˘a par-

te, din exemplul lui Coreˆınv

˘at

˘am

c˘

a ne-am puteaˆındep

˘arta de Ieho-

va si am putea pierde aprobarea sa.S

˘a ne

ˆıntreb

˘am: „Cum m

˘a priveste

Iehova? Ce potˆınv

˘ata din aceste

exemple biblice?“. Cˆ

at deˆıncuraja-

tor este s˘

a stim c˘

a Iehova ne consi-der

˘a ai lui dac

˘a

ˆıi suntem loiali! S

˘a

neˆınt

˘arim deci credinta si s

˘a culti-

v˘

am umilint˘

a si alte calit˘

ati care nefac pretiosi

ˆın ochii s

˘ai. Este o

onoare s˘

a fim cunoscuti de Iehovasi s

˘a ne bucur

˘am de aprobarea sa!

Acest privilegiu ne aduce fericireˆın prezent si mari binecuv

ânt

˘ari

ˆın

viitor! w11 15/9 5:17, 18

Luni, 7 ianuarie

Iubitii mei frati, s˘

a continu˘

ams

˘a ne iubim unii pe altii, pentru

c˘

a iubirea este de la Dumnezeu,iar cine iubeste a fost n

˘ascut din

Dumnezeu si dobˆ

andeste cunos-tint

˘a despre Dumnezeu.

(1 Ioan 4:7)

Apostolul Pavel a scosˆın eviden-

t˘a o fatet

˘a a iubirii lui Dumnezeu

fat˘a de oameni c

ând a spus c

˘a Ieho-

va este „Dumnezeul oric˘arei m

ân-

gâieri“ (2 Cor. 1:3). Isus a manifes-

tat o astfel de iubire când a

ˆımpli-

nit profetia lui Isaia (Is. 61:1, 2).Pe parcursul serviciului s

˘au p

˘am

ân-

tesc, Isus le-a adus mâng

âiere celor

ˆıntristati,

ˆıncuraj

ându-i si alin

ân-

du-i. Toti continuatorii lui Isus tre-buie s

˘a le aduc

˘a m

âng

âiere celor

ˆın-

tristati (1 Cor. 11:1). Pavel a spus:‘Continuati s

˘a v

˘a m

âng

âiati si s

˘a v

˘a

ziditi unii pe altii’ (1 Tes. 5:11). Tre-buie s

˘a le aducem alinare oamenilor

deoarece tr˘aim ‘timpuri critice, c

˘a-

rora cu greu li se face fat˘a’ (2 Tim.

3:1). Pretutindeniˆın lume, vorbe-

le si faptele celor r˘ai provoac

˘a tot

mai mult˘a suferint

˘a si am

˘ar

˘aciune.

w11 15/10 4:1, 2

Marti, 8 ianuarie

Dac˘

a v˘

a p˘

aziti cu grij˘

a deaceste lucruri, v

˘a va merge bine.

(Fap. 15:29)

Nu toti cei care doresc s˘a ia decizii

ˆın locul nostru ne vor r

˘aul. Unii prie-

teni bine intentionati ar putea insis-ta s

˘a le urm

˘am sfatul. Sau poate c

˘a

unele rude, preocupate de binelenostru, simt c

˘a e de datoria lor s

˘a se

impliceˆın deciziile importante pe

care le avem de luat, chiar dac˘a

suntem maturi si nu mai locuimˆın

casa p˘arinteasc

˘a. S

˘a ne g

ândim, de

exemplu, la situatiaˆın care trebu-

ie s˘a alegem un tratament medi-

cal. Biblia condamn˘a

ˆın mod catego-

ric folosirea gresit˘a a s

ângelui (Fap.

15:28, 29).Îns

˘a pentru alte aspecte

legate deˆıngrijirea s

˘an

˘at

˘atii nu sta-

bileste norme atât de clare. De ace-

ea, fiecare dintre noi trebuie s˘a de-

cid˘a personal dac

˘a va accepta sau

nu un tratament medical. Cei dragiai nostri au, poate, p

˘areri ferme

ˆın

aceste privinte. Totusi, când e vorba

de astfel de decizii, fiecare cres-tin dedicat si botezat trebuie s

˘a-si

poarte „propria sarcin˘a“, sau res-

ponsabilitate (Gal. 6:4, 5). Principa-la noastr

˘a preocupare este s

˘a ne

p˘astr

˘am o constiint

˘a bun

˘a

ˆınain-

tea lui Dumnezeu, nu a oamenilor(1 Tim. 1:5). w11 15/4 2:4


Un singur act de justificarea f

˘acut s

˘a fie declarati drepti

pentru viat˘

a oameni de orice fel.(Rom. 5:18)

Referitor la acest text, un tradu-c

˘ator al Bibliei a scris: „Aceast

˘a me-

tafor˘a

ˆıl

ˆınf

˘atiseaz

˘a pe Dumnezeu ca

judec˘ator care a luat o decizie

ˆın fa-

voarea acuzatului, ce fusese adus, cas

˘a zicem asa,

ˆın fata curtii de jude-

cat˘a a lui Dumnezeu, fiind

ˆınvinuit

de comiterea unei nedrept˘ati.

Îns

˘a

Dumnezeuˆıl achit

˘a pe acuzat“. Pe

ce baz˘a putea s

˘a achite „Judec

˘a-

torulˆıntregului p

˘am

ânt“ o persoa-

n˘a nedreapt

˘a? (Gen. 18:25) Dumne-

zeu a f˘acut primul pas trimit

ându-l

cu iubire pe p˘am

ânt pe Fiul s

˘au

unic-n˘ascut. Isus a

ˆınf

˘aptuit

ˆın mod

perfect vointa Tat˘alui s

˘au,

ˆın pofida

ispitelor, a insultelor grave si a mal-trat

˘arilor. El si-a p

˘astrat integrita-

tea pân

˘a la moarte, o moarte pe un

stâlp de tortur

˘a (Evr. 2:10). Jertfin-

du-si viata uman˘a perfect

˘a, Isus a

oferit o r˘ascump

˘arare prin care pu-

tea s˘a-i elibereze, sau s

˘a-i salveze,

din p˘acat si din moarte pe urmasii

lui Adam (Mat. 20:28; Rom. 5:6–8).w11 15/6 2:8–10

Joi, 10 ianuarie

Nu fi exagerat de drept.(Ecl. 7:16)

În timp ce suntem hot

˘ar

âti s

˘a

privim cu toat˘

a seriozitatea viata siˆınchinarea la Iehova, cu totii pu-tem s

˘a facem eforturi pentru a ne

p˘

astra un punct de vedere echi-librat despre noi

ˆınsine, nelu

ân-

du-ne prea multˆın serios. Cu pu-

tin umor putem dep˘

asi momenteletensionate care s-ar putea ivi aca-s

˘a, la locul de munc

˘a sau

ˆın relatiile

cu fratii si surorile crestine. Mem-brii familiei trebuie s

˘a aib

˘a grij

˘a s

˘a

nu fie prea critici, pentru a nu tul-bura linistea si pacea c

˘aminului

lor.În congregatie, toti putem

ˆın-

v˘

ata s˘

a rˆ

adem cu ceilalti si s˘

a nebucur

˘am unii de compania altora,

fiind mereu ziditori si pozitiviˆın

conversatiile noastre siˆın predare

(2 Cor. 13:10; Ef. 4:29). Ast˘

azi tr˘

aimˆıntr-o lume care

ˆıl desconsider

˘a pe

Iehova si nu iaˆın serios legile sale.

Slujitorii lui Iehovaˆıns

˘a conside-

r˘

a foarte importante ascultarea deDumnezeul lor si loialitatea fat

˘a de

el. Ce bucurie este s˘

a facem par-te dintr-o comunitate at

ât de mare

de oameni careˆıi aduc

ˆınchinare

lui Iehova! w11 15/4 1:19, 20

Vineri, 11 ianuarie

Satan se prefaceˆıntr-un

ˆınger

de lumin˘

a. (2 Cor. 11:14)

Satan promoveaz˘

a multe min-ciuni care ne-ar putea induce

ˆın

eroare dac˘

a nu suntem atenti. Iat˘

ac

âteva dintre ele. Poti s

˘a faci tot ce

vrei, bine sau r˘

au. Important e s˘

a-tiasculti inima. Auzim deseori acestslogan

ˆın mass-media si

ˆın filme.

Aceast˘

a optic˘

a deformat˘

a cu privi-re la normele divine ne-ar puteaface s

˘a adopt

˘am conceptiile imora-

le ale lumii.Îns

˘a care este adev

˘a-

rul? Avem mare nevoie deˆındru-

mare moral˘

a din partea lui Iehova!(Ier. 10:23) Dumnezeu nu va rezol-va niciodat

˘a problemele omenirii.

Dac˘

a ne-am l˘

asa influentati de de-viza „tr

˘aieste clipa“, am ajunge „le-

nesi sau neroditori“ (2 Pet. 1:8).Care este adev

˘arul? Ziua lui Ieho-

va este foarte aproape si trebuies

˘a continu

˘am s

˘a o astept

˘am (Mat.

24:44). Lui Dumnezeu nu-i pas˘

a detine. Dac

˘a am crede aceast

˘a min-

ciun˘

a a lui Satan, am ajunge s˘

a nu-imai slujim lui Iehova, consider

ând

c˘

a nu vom fi niciodat˘

a demni de iu-birea sa.

Îns

˘a care este adev

˘arul?

Iehovaˆıl iubeste si

ˆıl consider

˘a

pretios pe fiecare slujitor al s˘

au(Mat. 10:29–31). w11 15/7 2:11, 12

Sˆ

amb˘

at˘

a, 12 ianuarie

[Iehova face] vin, careˆınve-

seleste inima omului muritor.(Ps. 104:14, 15)

În paginile Bibliei g

˘asim mul-

te dovezi c˘

a Iehova doreste s˘

a nebucur

˘am de viat

˘a.

Într-adev

˘ar, Ie-

hova ne d˘

a hrana indispensabil˘

avietii.

Îns

˘a el ne d

˘a si alte ali-

mente, precum vinul, ‘care neˆın-

veseleste inima’ (Ecl. 9:7; 10:19).Da, Iehova vrea s

˘a fim fericiti, s

˘a

avem parte de multe bucurii (Fap.14:16, 17). Asadar, nu este gresitca, din c

ând

ˆın c

ând, s

˘a ne ‘uit

˘am

atent la p˘

as˘

arile cerului si la criniic

âmpului’ sau s

˘a facem alte activi-

t˘

ati care neˆımbog

˘atesc viata si

neˆınvioreaz

˘a (Mat. 6:26, 28; Ps.

8:3, 4). O viat˘

a fericit˘

a si s˘

an˘

atoa-s

˘a este un ‘dar de la Dumnezeu’

(Ecl. 3:12, 13). Dac˘

a privim activi-t

˘atile recreative ca pe un dar de

la Creator, ne vom str˘

adui s˘

a nedestindem

ˆıntr-un mod pl

˘acut lui.

w11 15/10 1:1, 2

Duminic˘

a, 13 ianuarie

S˘

a d˘

am si noi la o parte . . .p

˘acatul care ne

ˆınf

˘asoar

˘a

atˆ

at de usor. (Evr. 12:1)

Cˆ

and vesmˆ

antul unui alerg˘

a-tor se

ˆınf

˘asura

ˆın jurul picioarelor

sale, el seˆımpiedica. Alerg

˘atorul

trebuia s˘

a fie constient c˘

a, pur-t

ând vesminte nepotrivite, risca s

˘a

cad˘

a. Ce l-ar fi putut determina s˘

aignore acest pericol? Probabil, ne-p

˘asarea,

ˆıncrederea exagerat

˘a

ˆın

propriile forte sau anumite lucruricare

ˆıl distr

˘ageau. Ce

ˆınv

˘at

˘am din

cuvintele lui Pavel? Pierderea cre-dintei este consecinta actiunilornoastre de-a lungul timpului. Cureferire la expresia „p

˘acatul care

neˆınf

˘asoar

˘a at

ât de usor“, un bi-

blist afirm˘

a: „Împrejur

˘arile

ˆın care

ne afl˘

am, caracterul nostru si an-turajul pot duce la p

˘acat“. Cu alte

cuvinte, mediulˆın care tr

˘aim, pro-

priile sl˘

abiciuni si prieteniile potavea o influent

˘a puternic

˘a asupra

noastr˘

a. Ne pot sl˘

abi sau distrugecredinta (Mat. 13:3–9). w11 15/94:2, 10, 11

Luni, 14 ianuarie

Cei ce se c˘

as˘

atoresc vor aveanecazuri

ˆın carne. (1 Cor. 7:28)

Multi dintre cei proasp˘

at c˘

a-s

˘atoriti constat

˘a cu surprinde-

re, sau chiar cu dezam˘

agire, c˘

a aupuncte de vedere diferite cu pri-vire la chestiuni importante pre-cum cheltuielile, petrecerea tim-pului liber, locuinta si vizitarea ru-delor apropiate.

În plus, am

ândoi

au defecte de personalitate carepot fi deranjante. Unii nu conside-r

˘a c

˘a este important s

˘a discute

despre aceste lucruriˆın perioada

de curtare,ˆıns

˘a, mai t

ârziu, s-ar

putea s˘

a aib˘

a probleme. Prin ur-mare, trebuie s

˘a le pun

˘a la punct

ˆınainte de c

˘as

˘atorie. Pentru a avea

o c˘

asnicie fericit˘

a, sotul si sotiatrebuie s

˘a

ˆınfrunte

ˆımpreun

˘a pro-

blemele. Trebuie s˘

a stabileasc˘

a decomun acord cum

ˆısi vor disciplina

copiii si cum se vorˆıngriji de p

˘a-

rinti. Stresul vietii nu trebuie s˘

a-idezbine. Dac

˘a vor aplica principii-

le Bibliei, vor putea s˘

a rezolve mul-te probleme, s

˘a suporte situatiile

care nu se pot schimba si s˘

a r˘

amˆ

a-n

˘a uniti si fericiti (1 Cor. 7:10, 11).

w11 15/10 2:14–16

Marti, 15 ianuarie

[Arat˘

a-te] tuˆınsuti

ˆın toate

un exemplu de lucr˘

ari bune,[dovedeste] seriozitate. (Tit 2:7)

Lumeaˆın care tr

˘aim traversea-

z˘

a una dintre cele mai dificile simai dramatice perioade din istoriaomenirii. F

˘ar

˘a o temelie spiritual

˘a

solid˘

a, e aproape imposibil s˘

aˆın-

frunti aceste ‘timpuri critice, c˘

aro-ra cu greu li se face fat

˘a’ (2 Tim.

3:1–5).Întruc

ât se bizuie doar pe

fortele proprii, oamenii nu au preamult succes

ˆın lupta cu proble-

mele vietii. Multiˆıncearc

˘a s

˘a uite

de aceast˘

a realitate trist˘

a umplˆ

an-du-si timpul cu nesf

ârsitele dis-

tractii oferite de industria de di-vertisment. Este tot mai evident c

˘a

lumeaˆın care tr

˘aim

ˆıncurajeaz

˘a

‘iubirea de pl˘

aceri’ (2 Tim. 3:4).Ea pune un accent nepotrivit pedistractii, ceea ce poate constituio amenintare pentru spiritualita-tea noastr

˘a (Prov. 21:17). Astfel, pe

bun˘

a dreptate, apostolul Pavel in-clude

ˆın scrisorile c

˘atre Timotei si

c˘

atre Tit sfaturi referitoare la se-riozitate. Aplicarea acestor sfaturine va ajuta s

˘a nu ne l

˘as

˘am influen-

tati de atitudinea frivol˘

a, lipsit˘

a deseriozitate, a acestei lumi (1 Tim.3:4, 8, 11; Tit 2:2–8). w11 15/4 1:1, 3


S˘

a st˘

am treji si s˘

a r˘

amˆ

anemlucizi. (1 Tes. 5:6)

Referindu-se la „ziua cea mare siˆınfricos

˘atoare a lui Iehova“, apostolul

Pavel le-a scris crestinilor din Tesalo-nic: „Fratilor, nu sunteti

ˆın

ˆıntuneric,

pentru ca ziua aceea s˘

a v˘

a surprind˘

aasa cum i-ar surprinde pe hoti, fiind-c

˘a toti sunteti fii ai luminii si fii ai

zilei. Noi nu suntem nici ai noptii,nici ai

ˆıntunericului“. Pavel a ad

˘au-

gat: „Asadar, s˘

a nu mai dormim, cumfac ceilalti, ci s

˘a st

˘am treji si s

˘a r

˘am

â-

nem lucizi“ (Ioel 2:31; 1 Tes. 5:4–6).Sfatul dat de Pavel tesaloniceniloreste foarte oportun pentru cresti-nii care tr

˘aiesc

ˆın „timpul sf

ârsitului“

(Dan. 12:4). Pe m˘

asur˘

a ce sfˆ

arsitulacestui sistem r

˘au se apropie, Satan

caut˘

a cuˆınversunare s

˘a-i determine

pe cˆ

at mai multiˆınchin

˘atori adev

˘a-

rati s˘

a nu-i mai slujeasc˘

a lui Dumne-zeu. Prin urmare, este

ˆıntelept s

˘a re-

flect˘

am cu seriozitate laˆındemnul lui

Pavel de a r˘

amˆ

ane vigilenti din punctde vedere spiritual. Pentru ca o fami-lie crestin

˘a s

˘a reuseasc

˘a ‘s

˘a stea trea-

z˘

a’, este necesar ca fiecare membrual acesteia s

˘a se achite de responsa-

bilitatea ceˆıi revine potrivit Scriptu-

rilor. w11 15/5 1:1, 2

Joi, 17 ianuarie

Vestea bun˘

a . . . este puterealui Dumnezeu pentru salvare.

(Rom. 1:16)

„Simt o mare bucurie de fiecaredat

˘a c

ând le

ˆımp

˘art

˘asesc oamenilor

vestea bun˘

a.“ Probabil c˘

a si tu ai spussau ai simtit lucrul acesta. Ca Martordedicat al lui Iehova, stii c

ât de im-

portant este s˘

a predici ‘vestea bun˘

adespre regat’. Probabil c

˘a poti s

˘a spui

din memorie cuvintele profetice alelui Isus cu privire la aceast

˘a lucrare

(Mat. 24:14). Predicˆ

and ‘vestea bun˘

adespre regat’, tu continui lucrarea

ˆın-

ceput˘

a de Isus (Luca 4:43). F˘

ar˘

aˆın-

doial˘

a, o idee spre careˆındrepti de-

seori atentia este aceea c˘

a,ˆın cur

ând,

Dumnezeu va interveniˆın treburile

oamenilor.În ‘necazul cel mare’, el

va face s˘

a dispar˘

a religia fals˘

a si vaˆınl

˘atura r

˘autatea de pe p

˘am

ânt (Mat.

24:21). Un alt aspect pe careˆıl scoti,

probabil,ˆın evident

˘a este acela c

˘a

Regatul lui Dumnezeu va restabiliParadisul pe p

˘am

ânt, unde va domni

pacea si fericirea. De fapt, ‘vesteabun

˘a despre regat’ face parte din

‘vestea bun˘

a anuntat˘

a dinainte luiAvraam, si anume: Prin tine vor fibinecuv

ântate toate natiunile’ (Gal.

3:8). w11 15/6 1:1, 2

Vineri, 18 ianuarie

Ur˘

asc orice cale a minciunii.(Ps. 119:128)

Imagineaz˘

a-ti c˘

a trebuie s˘

a mergiˆıntr-un anumit loc, dar nu stii dru-mul. Apelezi la un prieten de

ˆıncre-

dere careˆıti explic

˘a

ˆın detaliu cum

s˘

a ajungi la destinatie. La un mo-ment dat, el te avertizeaz

˘a: „Fii atent

la urm˘

atoarea intersectie! Veiˆınt

âlni

un indicator care te poate induceˆın

eroare. Multi oameni s-au luat dup˘

ael si s-au r

˘at

˘acit“. Nu-i asa c

˘a apre-

ciezi grija lui si c˘

a vei tine cont deavertisment? Iehova se aseam

˘an

˘a

ˆın

multe privinte cu acest prieten. El neofer

˘a

ˆındrum

˘ari clare pentru a ne

ajuta s˘

a ajungem la destinatia noas-tr

˘a: viata vesnic

˘a. Totodat

˘a, el ne

atentioneaz˘

a cu privire la unele peri-cole ce ne-ar putea abate din drum(Deut. 5:32; Is. 30:21). Iehova Dum-nezeu ne avertizeaz

˘a pentru c

˘a ne iu-

beste si pentru c˘

a vrea s˘

a ajungem ladestinatie. El sufer

˘a c

ând vede c

˘a

slujitorii s˘

ai nu ocolesc pericolele sise r

˘at

˘acesc de la calea cea dreap-

t˘

a (Ezec. 33:11). Psalmistul a spus:„Ur

˘asc . . . calea cea mincinoas

˘a“ (Ps.

119:128, Galaction si Radu). O ur˘

astisi tu? w11 15/7 1:1, 2

Sˆ

amb˘

at˘

a, 19 ianuarie

Apropiati-v˘

a de Dumnezeu.(Iac. 4:8)

Cu cˆ

at ne apropiem mai mult deIehova, cu at

ât ne simtim mai

ˆın-

demnati s˘

a-l iubim ‘cu toat˘

a ini-ma, cu tot sufletul, cu toat

˘a min-

tea si cu toat˘

a forta noastr˘

a’ (Mar.12:30). F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a c

˘a suntem

dornici s˘

a ascult˘

am de Dumnezeusi s

˘a fim imitatori ai s

˘ai (Ef. 5:1).

Prin urmare, este esential s˘

a tinemcu regularitate

ˆınchinarea

ˆın fami-

lie pentru ca toti membrii familieinoastre ‘s

˘a fie preg

˘atiti’ din punct

de vedere spiritualˆın timp ce as-

tept˘

am prezisul ‘mare necaz’ (Mat.24:21; Luca 12:40). Da,

ˆınchinarea

ˆın familie este vital

˘a pentru supra-

vietuire!Închinarea

ˆın familie mai

are un obiectiv: acela de a-i ajutape membrii familiei s

˘a se apropie

mai mult unul de altul. Cˆ

and mem-brii familiei petrec timp

ˆın fie-

care s˘

apt˘

amˆ

an˘

a discutˆ

and lucrurispirituale, leg

˘aturile dintre ei se

ˆınt

˘aresc. C

ât de mult se apropie

unul de altul partenerii de c˘

as˘

ato-rie c

ând fiecare

ˆısi exprim

˘a bucu-

ria pentru nestematele spiritua-le pe care le descoper

˘a

ˆımpreun

˘a!

(Ecl. 4:12) P˘

arintii si copiii careˆıi

aducˆımpreun

˘a

ˆınchinare lui Ieho-

va ajung s˘

a fie unitiˆın iubire, ‘leg

˘a-

tura perfect˘

a a unit˘

atii’ (Col. 3:14).w11 15/5 2:14, 15

Duminic˘

a, 20 ianuarie

S˘

a se c˘

as˘

atoreasc˘

a . . . numaiˆın Domnul. (1 Cor. 7:39)

Multi au preferat s˘

a r˘

amˆ

an˘

a ne-c

˘as

˘atoriti dec

ât s

˘a

ˆıncalce acest

sfat divin. „Nu am luat niciodat˘

ahot

˘ar

ârea de a r

˘am

âne nec

˘as

˘atori-

t˘

a“, spune o sor˘

a din Statele Unite.„M

˘a voi c

˘as

˘atori c

ând voi

ˆınt

âlni

persoana potrivit˘

a. Mama, care nueste la adev

˘ar,

ˆımi tot spunea s

˘a

m˘

a c˘

as˘

atoresc; nu conta cu cine.Am

ˆıntrebat-o cum s-ar simti

ˆın ca-

zulˆın care c

˘asnicia mea s-ar sf

ârsi

r˘

au.În cele din urm

˘a, v

˘az

ând c

˘a

aveam un serviciu stabil, c˘

a pu-team s

˘a-mi port singur

˘a de grij

˘a si

c˘

a eram fericit˘

a, m-a l˘

asatˆın pace.“

Aceast˘

a sor˘

a se simte uneori singu-r

˘a. „

În astfel de momente, spune

ea,ˆımi pun

ˆıncrederea

ˆın Iehova,

iar el nu m˘

a p˘

ar˘

aseste niciodat˘

a.Rug

˘aciunea m

˘a ajut

˘a s

˘a simt c

˘a

Dumnezeu este real si c˘

a nu suntniciodat

˘a singur

˘a.“ Fiind convins

˘a

c˘

a „este mai mult˘

a fericireˆın a da

decˆ

atˆın a primi“, sora noastr

˘a spu-

ne: „Îi ajut pe altii f

˘ar

˘a s

˘a astept ni-

micˆın schimb. G

ândul c

˘a le pot fi

de ajutorˆımi aduce mult

˘a bucurie“

(Fap. 20:35). w11 15/9 2:16, 17

Luni, 21 ianuarie

[Dumnezeu]ˆıi p

˘azeste toate

oasele, niciunul dintre elen-a fost rupt. (Ps. 34:20)

Asa cum a fost profetit, Mesiaurma s

˘a fie str

˘apuns, f

˘ar

˘a s

˘a-i fie

ˆıns

˘a zdrobite oasele.

În Zaharia

12:10 se spune: „Locuitorii Ierusa-limului . . .

ˆıl vor privi pe Ace-

la pe care l-au str˘

apuns“. Confir-m

ând aceast

˘a profetie, apostolul

Ioan a scris: „Unul dintre soldatii-a

ˆımpuns coasta [lui Isus] cu o

sulit˘

a si imediat a iesit sˆ

ange siap

˘a. Cel care a v

˘azut lucrul acesta

[adic˘

a Ioan] a depus m˘

arturie, iarm

˘arturia lui este adev

˘arat

˘a. . . .

Aceste lucruri s-auˆınt

âmplat ca s

˘a

seˆımplineasc

˘a cuv

ântul Scripturii:

«Niciun os nu-i va fi zdrobit». Si,din nou, un alt pasaj din Scriptu-r

˘a spune: «Ei

ˆıl vor privi pe Ace-

la pe care l-au str˘

apuns»“ (Ioan19:33–37). w11 15/8 2:17

Marti, 22 ianuarie

Este un om nehot˘

arˆ

at, nestator-nic

ˆın toate c

˘aile lui. (Iac. 1:8)

Dac˘a suntem nehot

˘ar

âti c

ând

sunt implicate principii biblice, co-legii de scoal

˘a sau de munc

˘a ar pu-

tea trage concluzia c˘a nu suntem

convinsi de ceea ce sustinem si c˘a,

prin urmare, suntem usor de in-fluentat. Ei ar putea minti,

ˆınsela

sau fura si apoi ar puteaˆıncerca s

˘a

ne conving˘a ‘s

˘a urm

˘am multimea’,

adic˘a s

˘a ne al

˘atur

˘am lor sau cel pu-

tin s˘a-i ajut

˘am s

˘a-si ascund

˘a fapte-

le (Ex. 23:2). Un om nehot˘ar

ât se ex-

pune unui mare pericol. Ca un omˆıntr-o corabie f

˘ar

˘a c

ârm

˘a purtat

˘a de

vânt pe o mare r

˘ascolit

˘a de furtun

˘a,

el va fi purtatˆıncoace si-ncolo de

p˘arerile schimb

˘atoare ale oameni-

lor. Cât de usor ar putea o aseme-

nea persoan˘a s

˘a naufragieze

ˆın ce

priveste credinta si apoi s˘a dea vina

pe altii pentru ceea ce i s-aˆınt

âm-

plat! (1 Tim. 1:19) Cum putem evitaacest trist deznod

˘am

ânt? ‘

Înt

˘arin-

du-neˆın credint

˘a’ (Col. 2:6, 7). Pen-

tru a fi tari si de neclintit trebuie s˘a

ˆınv

˘at

˘am s

˘a lu

˘am decizii care re-

flect˘a credinta noastr

˘a

ˆın Cuv

ântul

inspirat al lui Dumnezeu (2 Tim.3:14–17). w11 15/4 2:3, 5


[R˘

ascump˘

arati] orice momentprielnic. (Ef. 5:16)

Ati putea s˘a v

˘a propuneti ca fami-

lie s˘a petreceti mai mult timp

ˆın

predicare. Sau poate c˘a trebuie s

˘a

v˘a str

˘aduiti s

˘a v

˘a

ˆınvingeti teama

de a depune m˘arturie la telefon, pe

strad˘a sau

ˆın teritoriile comerciale.

Ati putea cumva s˘a slujiti

ˆın teri-

torii unde este nevoie mai marede vestitori ai Regatului? Ar puteaun membru al familiei s

˘a

ˆınvete

o limb˘a str

˘ain

˘a pentru a le predi-

ca oamenilor de alt˘a nationalita-

te?În calitate de cap de familie,

gândeste-te

ˆın ce aspecte ar putea

membrii familiei tale s˘a fac

˘a

ˆımbu-

n˘at

˘atiri. Apoi stabileste obiective

concrete care s˘a-i ajute

ˆın acest

sens. Obiectivele pe care vi le pro-puneti ca familie trebuie s

˘a fie rea-

liste si potriviteˆımprejur

˘arilor si

capacit˘atii fiec

˘aruia (Prov. 13:12).

Luati din timpul petrecutˆın fata te-

levizorului si folositi-l pentru ac-tivit

˘ati spirituale. Str

˘aduiti-v

˘a din

r˘asputeri s

˘a atingeti obiectivele pe

care vi le-ati propus ca familie (Gal.6:9). Dac

˘a familia voastr

˘a urm

˘ares-

te obiective spirituale, progresul eiva fi „clar pentru toti“! (1 Tim. 4:15)w11 15/5 2:11, 12

Joi, 24 ianuarie

Glorie lui Dumnezeuˆın

ˆın

˘altimi

si pace pe p˘

amˆ

ant printre oa-menii bun

˘avointei! (Luca 2:14)

S-a l˘asat noaptea. P

˘astorii sunt

pe câmp cu turmele. Deodat

˘a, apa-

re unˆınger, iar gloria lui Iehova

str˘aluceste

ˆın jur! P

˘astorii

ˆınm

˘ar-

muresc de fric˘a.

Îngerul face o pro-

clamatie uluitoare: „Nu v˘a temeti,

c˘aci iat

˘a c

˘a v

˘a anunt vestea bun

˘a

despre o mare bucurie pe care o vaavea tot poporul, fiindc

˘a . . . vi s-a

n˘ascut ast

˘azi un Salvator, care este

Cristos Domnul“, adic˘a Mesia (Luca

2:8–14). P˘astorii

ˆıl pot g

˘asi pe acest

copilasˆıntr-o iesle din apropiere.

„Îngerului i s-a al

˘aturat o multime

din armata cereasc˘a, l

˘aud

ându-l pe

Dumnezeu“ prin cuvintele din tex-tul de ast

˘azi. Dar cum puteau fi si-

guri p˘astorii si cum puteau s

˘a-i con-

ving˘a pe altii c

˘a pruncul despre care

vorbiseˆıngerul urma s

˘a fie adev

˘a-

ratul Mesia? Ei trebuiau s˘a studieze

profetiile din Scripturile ebraice sis

˘a urm

˘areasc

˘a dac

˘a se

ˆımplineau cu

privire la acest copil. w11 15/8 1:1, 2

Vineri, 25 ianuarieˆ

Isi vorˆıntoarce urechea

de la adev˘

ar,ˆındrept

ându-se

spre istorisiri neadev˘

arate.(2 Tim. 4:4)

S˘a vedem c

âteva istorisiri nea-

dev˘arate ce i-ar putea

ˆındep

˘arta

de la calea adev˘arului pe cei care

nu sunt atenti. O istorisire neade-v

˘arat

˘a poate fi orice

ˆınv

˘at

˘atur

˘a

religioas˘a fals

˘a care ne „

ˆıntoarce

urechea de la adev˘ar“ (2 Tim. 4:3).

Satan „se prefaceˆıntr-un

ˆınger de

lumin˘a“ folosindu-se cu viclenie

de religia fals˘a pentru a-i induce

ˆın eroare pe oameni (2 Cor. 11:14).Pretinz

ând c

˘a

ˆıl urmeaz

˘a pe Cris-

tos, religiile crestin˘at

˘atii pre-

dau doctrine cum ar fi Trinita-tea, focul iadului si nemurirea su-fletului, doctrine care abund

˘a

ˆın

mituri si falsit˘ati.

În plus, obi-

ceiurile aparent nevinovate prac-ticate cu ocazia unor s

˘arb

˘atori

precum Cr˘aciunul si Pastele

ˆısi

au, de fapt, originileˆın mitolo-

gie siˆın religiile p

˘ag

âne. Dac

˘a

vom da atentie avertismentuluilui Dumnezeu de a ne separa dereligia fals

˘a si de a nu ‘atinge ce

este necurat’, nu vom fiˆınselati

de istorisirile neadev˘arate (2 Cor.

6:14–17). w11 15/7 2:11

Sˆ

amb˘

at˘

a, 26 ianuarie

Toti cei ce m˘

a v˘

ad rˆ

ad demine,

ˆısi deschid larg gura,

dau din cap: „I s-aˆıncredintat

lui Iehova. El s˘

a-l scape!“.(Ps. 22:7, 8)

David a profetit c˘a Mesia avea

s˘a fie batjocorit.

În timp ce Isus

suferea pe stâlpul de tortur

˘a, oa-

meniiˆısi b

˘ateau joc de el. Matei

relateaz˘a: „Trec

˘atorii au

ˆınceput

s˘a-l insulte, d

ând din cap si zi-

când: «O, tu care voiai s

˘a d

˘ar

âmi

templul si s˘a-l construiesti

ˆın trei

zile, salveaz˘a-te! Dac

˘a esti fiul lui

Dumnezeu, coboar˘a de pe st

âlpul

de tortur˘a!» La fel, preotii princi-

paliˆımpreun

˘a cu scribii si cu b

˘a-

trânii au

ˆınceput si ei s

˘a-si bat

˘a

joc de el, zicând: «Pe altii i-a sal-

vat, iar pe sine nu se poate sal-va! El este Regele lui Israel. S

˘a

coboare acum de pe stâlpul de

tortur˘a si vom crede

ˆın el! Si-a

pusˆıncrederea

ˆın Dumnezeu. S

˘a-l

scape El acum dac˘a

ˆıl vrea, c

˘aci el

a zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu“»“(Mat. 27:39–43). Isus a suportat cudemnitate toate aceste batjocuri,l

˘as

ându-ne un excelent exemplu!

w11 15/8 2:13

Duminic˘

a, 27 ianuarie

Eu sunt partea ta si mostenireata

ˆın mijlocul fiilor lui Israel.

(Num. 18:20)

Dup˘a ce israelitii au cucerit o

bun˘a parte din Tara Promis

˘a, Io-

sua, Marele Preot Eleazar sic

˘apeteniile triburilor au

ˆımp

˘ar-

tit tara prin tragere la sorti(Num. 34:13–29). Fiecare trib aprimit c

âte un teritoriu,

ˆıns

˘a tri-

bul lui Levi nu a primit niciunul(Ios. 14:1–5). De ce? Au fost levi-tii trecuti cu vederea? R

˘aspunsul

ˆıl g

˘asim

ˆın cuvintele din textul

de azi, cuvinte prin care Ieho-va

ˆıi asigur

˘a pe leviti c

˘a nu i-a

p˘ar

˘asit. Ce promisiune special

˘a!

Tu cum te-ai simti dac˘a Iehova

ti-ar spune „Eu sunt partea ta“?Probabil c

˘a te-ai

ˆıntreba: „Chiar

poate fi Cel Atotputernic parteaunui crestin imperfect?“. Da, Ie-hova poate fi partea ta, indiferentc

˘a ai sperant

˘a cereasc

˘a sau p

˘a-

mânteasc

˘a. w11 15/9 1:1, 2

Luni, 28 ianuarie

Este liber˘

a s˘

a se c˘

as˘

atoreasc˘

acu cine vrea,

ˆıns

˘a numai

ˆın Domnul. (1 Cor. 7:39)

Dac˘

a vrei s˘

a te c˘

as˘

atoresti cu ci-neva devotat trup si suflet lui Ie-hova, roag

˘a-te pentru asta (Filip.

4:6, 7).În cazul

ˆın care nu vei g

˘asi

imediat un partener, nu te descu-raja.

Încrede-te

ˆın ajutorul lui Ie-

hova si el te va sustine pe planafectiv (Evr. 13:6). Un crestin careˆısi caut

˘a un partener de viat

˘a ar

putea primi o cerereˆın c

˘as

˘atorie

din partea cuiva cu o spiritualita-te

ˆındoielnic

˘a sau chiar din partea

unui necredincios. Dac˘

a te afliˆın

aceast˘

a situatie, s˘

a nu uiti c˘

a du-rerea pe care ti-o va pricinui ale-gerea unui partener nepotrivit vafi cu mult mai mare dec

ât senti-

mentele de singur˘

atate pe care leai, probabil, acum, c

ând esti nec

˘a-

s˘atorit. Tine minte: odat

˘a c

˘as

˘ato-

rit, vei fi legat pe viat˘

a de parte-nerul t

˘au, la bine si la r

˘au (1 Cor.

7:27). Nu lua o decizie pe cares-o regreti mai t

ârziu. w11 15/10

2:10–12

Marti, 29 ianuarie

[Isus] s-a dat pe sine car

˘ascump

˘arare corespunz

˘atoare

pentru toti. (1 Tim. 2:6)

Adam a adus imperfectiunea simoartea asupra a miliarde de oa-meni, toti urmasii s

˘ai. Este adev

˘a-

rat c˘

a Isus, ca om perfect, ar fi pu-tut s

˘a fie tat

˘al a miliarde de des-

cendenti perfecti. De aceea, s-aˆın-

teles c˘

a viata lui Isus si a tuturorpotentialilor s

˘ai urmasi perfecti a

constituit o jertf˘

a echivalent˘

a cuviata lui Adam si a urmasilor s

˘ai

imperfecti.Îns

˘a Biblia nu spune c

˘a

vreun potential urmas al lui Isus

este inclusˆın r

˘ascump

˘arare.

În Ro-

mani 5:15–19 se arat˘

a c˘

a moartea„unui singur om“ a f

˘acut posibil

˘a

eliberarea.Într-adev

˘ar, viata per-

fect˘

a a lui Isus a fost echivalentulvietii lui Adam. Accentul se pune sitrebuie s

˘a se pun

˘a numai pe Isus

Cristos. Printr-un „singur act dejustificare“, si anume prin faptul c

˘a

a ascultat de Dumnezeu si si-a p˘

as-trat integritatea p

ân

˘a la moarte,

Isus a f˘

acut posibil ca oameni deorice fel s

˘a primeasc

˘a darul vie-

tii (2 Cor. 5:14, 15; 1 Pet. 3:18).w11 15/6 2:11


Tat˘

al vostru ceresc stie c˘

a avetinevoie de toate aceste lucruri.

(Mat. 6:32)

Iehovaˆısi va face partea, adic

˘a

se vaˆıngriji de necesit

˘atile noas-

tre. Fireste, „toate aceste lucruri“ar putea s

˘a nu fie ceea ce ne do-

rim sau ceea ce ne place nou˘a. To-

tusi, Isus spune s˘

a nu neˆıngrijo-

r˘

am cu privire la lucrurile pe care„natiunile le caut

˘a st

˘aruitor“. Iat

˘a

ce ne avertizeaz˘

a el: „Fiti atentila voi

ˆınsiv

˘a ca nu cumva s

˘a vi

seˆıngreuneze inimile cu m

âncare

si b˘

autur˘

aˆın exces si cu

ˆıngri-

jor˘

arile vietii, iar ziua aceea s˘a

vin˘

a pe neasteptate peste voi ca ocurs

˘a“ (Luca 21:34, 35). Linia de

sosire este chiarˆın fata noastr

˘a!

Ar fi trist s˘

a neˆımpov

˘ar

˘am cu

lucruri inutile acum, când sun-

tem atˆ

at de aproape de sfârsitul

acestui sistem. Cˆ

at de adev˘arate

sunt, asadar, cuvintele apostolu-lui Pavel: „Devotiunea sf

ânt

˘a

ˆınso-

tit˘

a de multumire este un marec

âstig“! (1 Tim. 6:6) Dac

˘a lu

˘am

ˆın serios acest sfat, ne va fi maiusor s

˘a c

âstig

˘am premiul vietii.

w11 15/9 4:6–8

Joi, 31 ianuarie

Dac˘

a nu mˆ

ancati carnea Fiuluiomului si nu beti s

ângele lui, nu

aveti viat˘

aˆın voi

ˆınsiv

˘a.

(Ioan 6:53)

Cum reactionezi când Iehova fa-

ce lumin˘a

ˆın privinta unor ‘lucruri

profunde’ din Scripturi? (1 Cor.2:10–13) Apostolul Petru ne-a l

˘asat

un exemplu excelentˆın aceast

˘a pri-

vint˘a. Cu o anumit

˘a ocazie, Isus le-a

adresat ascult˘atorilor s

˘ai cuvintele

din textul de azi. Interpretând lite-

ralmente aceste cuvinte, multi dis-cipoli au spus: „Ce cuvinte revolt

˘a-

toare! Cine le poate asculta?“. Apoi„s-au

ˆıntors la lucrurile l

˘asate

ˆın

urm˘a“. Cum a reactionat Petru? El

a spus: „Doamne, la cine s˘a ne du-

cem? Tu ai cuvintele vietii vesnice“(Ioan 6:60, 66, 68). Petru a fost sigurc

˘a Iehova le va da lumin

˘a spiritua-

l˘a. C

ând Iehova revars

˘a mai mult

˘a

lumin˘a asupra anumitor adev

˘aruri

biblice, te str˘aduiesti s

˘a

ˆıntelegi

motivele acestor schimb˘ari? (Prov.

4:18) Dac˘a vei urma exemplul be-

reenilor din secolulˆınt

âi, vei pretui

si mai mult privilegiul de a-i slujilui Iehova (Fap. 17:11). w11 15/92:14, 15

Vineri, 1 februarie

S˘

a alerg˘

am cu perseverent˘

acursa care ne este pus

˘a

ˆınainte.

(Evr. 12:1)

Biblia compar˘a viata unui cres-

tin cu o curs˘a de atletism. Apos-

tolul Pavel a vorbit despre o ast-fel de curs

˘a

ˆın prima sa scrisoa-

re adresat˘a crestinilor din Corint.

El a spus: „Nu stiti c˘a alerg

˘atorii

ˆıntr-o curs

˘a alearg

˘a toti, dar nu-

mai unul primeste premiul? Aler-gati

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a-l obtineti“

(1 Cor. 9:24). A vrut Pavel s˘a spu-

n˘a c

˘a numai un crestin c

âstiga

premiul vietii si c˘a toti ceilalti

alergauˆın zadar? Nicidecum! Par-

ticipantii la cursele de atletism seantrenau intens si se str

˘aduiau

din r˘asputeri s

˘a c

âstige. Pavel do-

rea ca si colaboratorii s˘ai crestini

s˘a depun

˘a eforturi asem

˘an

˘atoare

ˆın cursa crestin

˘a si s

˘a primeasc

˘a

premiul vietii. Da, toti cei carereusesc s

˘a

ˆıncheie cursa c

âstig

˘a

premiul. Iar premiul — viataˆın

ceruri sau pe un p˘am

ânt transfor-

matˆın paradis — are o valoare in-

estimabil˘a. w11 15/9 3:2–4

Sˆ

amb˘

at˘

a, 2 februarie

Umblatiˆıntotdeauna prin spirit.

(Gal. 5:16)

Actioneaz˘

a spiritul sfˆ

ant numaiˆın

ocazii speciale sauˆın

ˆımprejur

˘ari ex-

ceptionale? Nu.În Cuv

ântul lui Dum-

nezeu se spune despre crestini c˘

a‘umbl

˘a prin spirit’, ‘sunt condusi

de spirit’ si ‘tr˘

aiesc prin spirit’ (Gal.5:18, 25). Aceste expresii arat

˘a c

˘a spi-

ritul sfˆ

ant poate exercita permanento influent

˘a

ˆın viata noastr

˘a.

În fieca-

re zi trebuie s˘

a-l implor˘

am pe Iehovas

˘a ne

ˆındrume prin spiritul s

˘au g

ândi-

rea, vorbirea si actiunile (Ps. 143:10).Dac

˘a

ˆıi vom permite spiritului s

˘a ac-

tionezeˆıntr-o m

˘asur

˘a c

ât mai mare

ˆın

viata noastr˘

a, el va produceˆın noi ro-

dul s˘

au, careˆıi

ˆınvioreaz

˘a pe altii si

careˆıi aduce laude lui Dumnezeu. De

ce este vital s˘

a ne l˘

as˘

am c˘

al˘

auziti despiritul sf

ânt? Deoarece exist

˘a o alt

˘a

fort˘

a, careˆıncearc

˘a s

˘a ne domine, o

fort˘

a care seˆımpotriveste actiunii

spiritului sfˆ

ant. Aceast˘

a fort˘

a estenumit

˘a

ˆın Scripturi „carnea“ si repre-

zint˘

aˆınclinatiile p

˘ac

˘atoase ale c

˘arnii

noastre dec˘

azute, imperfectiunea pecare am mostenit-o de la Adam (Gal.5:17). w11 15/4 4:2, 3

Duminic˘

a, 3 februarie

Odinioar˘

a nu erati un popor,dar acum sunteti poporullui Dumnezeu. (1 Pet. 2:10)

Din punctul de vedere al evreilor,oamenii din natiuni nu erau capabilis

˘a produc

˘a roade bune.

Îns

˘a chiar

pe acesti oameni i-a f˘

acut Iehova oparte a ‘unei natiuni’ care a produsroadele Regatului (Mat. 21:43).

Înce-

pˆ

and din anul 36 e.n., odat˘

a cu unge-rea lui Corneliu — primul om necir-cumcis din natiuni care s-a conver-tit —, oamenilor necircumcisi din na-tiuni li s-a dat posibilitatea de a fi„altoiti“

ˆın m

˘aslinul simbolic (Fap.

10:44–48).Înseamn

˘a oare aceasta c

˘a,

dup˘

a anul 36 e.n., iudeii naturali numai puteau deveni parte a seminteilui Avraam? Nicidecum. Pavel expli-c

˘a: „Iar ei [iudeii naturali], dac

˘a nu

r˘

amˆ

anˆın necredint

˘a, vor fi altoiti, fi-

indc˘

a Dumnezeuˆıi poate altoi din

nou. C˘

aci, dac˘

a tu ai fost t˘

aiat dinm

˘aslinul care este s

˘albatic prin natu-

ra lui si ai fost altoit contrar naturiiˆın

m˘

aslinul de gr˘

adin˘

a, cu atˆ

at mai multacestia, care sunt ramuri naturale,vor fi altoiti

ˆın propriul lor m

˘aslin!“

(Rom. 11:23, 24). w11 15/5 4:16–18

Luni, 4 februarie

Cine lucreaz˘

a cu perspicacitateva g

˘asi binele. (Prov. 16:20)

Poate c˘

a, prin felul lor de a fi, une-le oi nu sunt prea prietenoase sauafectuoase. Chiar si

ˆın acest caz, b

˘a-

trˆ

anii se str˘

aduiesc s˘

a lucreze cu per-spicacitate si ‘s

˘a g

˘aseasc

˘a binele’

ˆın

ele. Este adev˘

arat, din cauza imper-fectiunii, ar putea fi nevoie ca un b

˘a-

trˆ

an s˘

a depun˘

a eforturi pentru a priviˆın mod pozitiv fiecare oaie.

Îns

˘a,

ˆın-

trucˆ

at se str˘

aduieste s˘

a fie blˆ

and cutoti membrii congregatiei, nu meri-t

˘a el laude pentru efortul de a fi

un p˘

astor bun, aflat sub conducerealui Cristos? Cu totii avem motive ‘s

˘a

le fim supusi’ b˘

atrˆ

anilor. Asa cuma scris Pavel, ‘ei vegheaz

˘a ne

ˆınce-

tat asupra sufletelor noastre’ (Evr.13:17). Aceast

˘a expresie ne amintes-

te de p˘

astorii literali, care nu dorm cas

˘a-si p

˘azeasc

˘a turma.

În mod ase-

m˘

an˘

ator, pentru a seˆıngriji de cei

bolnavi ori de cei care au proble-me afective sau spirituale, b

˘atr

ânii

renunt˘

a uneori la somn. De exem-plu, fratii care slujesc

ˆın Comitete-

le de Asistent˘

a Sanitar˘

a sunt trezitiuneori noaptea pentru a rezolva o ur-gent

˘a medical

˘a. C

ât de mult apre-

ciem ajutorul lor cˆ

and ne confrunt˘

amcu o astfel de situatie! w11 15/6 4:7, 8

Marti, 5 februarie

De la iesirea cuvˆ

antului derestabilire si de reconstruire

a Ierusalimului pˆ

an˘

a la Mesia,Conduc

˘atorul, vor fi sapte

s˘

apt˘

amˆ

ani, precum si saizeci sidou

˘a de s

˘apt

˘am

âni. (Dan. 9:25)

Ioan Botez˘

atorul aˆınceput s

˘a pre-

dice. Cuvintele si faptele lui i-au f˘

a-cut pe multi s

˘a se

ˆıntrebe dac

˘a nu

cumva el era Mesia (Luca 3:15). Uniiˆınteleseser

˘a, probabil, corect pro-

fetia mesianic˘

a despre cele „sapte-zeci de s

˘apt

˘am

âni“ si, prin urmare,

stiau cˆ

and urma s˘

a apar˘

a Mesia (Dan.9:24). Multi biblisti consider

˘a c

˘a aces-

te s˘

apt˘

amˆ

ani sunt, de fapt, s˘

apt˘

a-m

âni de ani. De exemplu, o traduce-

re a Bibliei spune: „Au fost hot˘

arˆ

atesaptezeci de s

˘apt

˘am

âni de ani“ (Re-

vised Standard Version). Ast˘

azi, sluji-torii lui Iehova stiu c

˘a cele 69 de s

˘ap-

t˘

amˆ

ani, adic˘

a 483 de ani, auˆınceput

ˆın 455

ˆı.e.n., c

ând regele persan Arta-

xerxes l-aˆımputernicit pe Neemia

s˘

a reconstruiasc˘

a Ierusalimul (Neem.2:1–8). Aceste „s

˘apt

˘am

âni“ s-au

ˆın-

cheiat dup˘

a 483 de ani,ˆın 29 e.n.,

cˆ

and Isus din Nazaret s-a botezat si afost uns cu spirit sf

ânt, devenind Me-

sia (Mat. 3:13–17). w11 15/8 1:3, 4

Miercuri, 6 februarie

S˘

a urm˘

arim deci lucrurile careduc la pace si lucrurile care ducla zidire reciproc

˘a. (Rom. 14:19)

S˘

a presupunem c˘

a un frate sau osor

˘a doreste s

˘a discute cu un b

˘a-

trân despre o problem

˘a pe care o

are cu o rud˘

a sau cu un colaboratorˆın credint

˘a.

În Proverbele 21:13 se

spune: „Cineˆısi astup

˘a urechea la

strig˘

atul tˆ

anguitor al omului deconditie umil

˘a va striga si el, dar

nu va primi niciun r˘

aspuns“. Cu si-gurant

˘a, un b

˘atr

ân ‘nu-si va as-

tupa urechea’ cˆ

and un colabora-tor crestin

ˆıi cere ajutorul. To-

tusi, un alt proverb avertizeaz˘

a:„C

ând vorbeste p

âr

âsul, parc

˘a el

are dreptate, iar cˆ

and vine rˆ

an-dul p

âr

âtului, atunci se l

˘amureste

pricina“ (Prov. 18:17, Galaction siRadu). Desi

ˆıl ascult

˘a cu amabili-

tate pe cel careˆıi aduce la cunos-

tint˘

a o problem˘

a, b˘

atrˆ

anul respec-tiv nu

ˆıi va lua partea, ci

ˆıl va

ˆıntreba dac

˘a a vorbit

ˆınainte cu

persoana care l-a lezat. De aseme-nea, el

ˆıi va ar

˘ata din Biblie ce

pasi trebuie s˘

a fac˘

a pentru a res-tabili pacea. w11 15/8 4:9, 11

Joi, 7 februarie

Nu iubiti lumea, nici lucruriledin lume! (1 Ioan 2:15)

Sclavul fidel si prev˘

az˘

ator ne sf˘

a-tuieste deseori s

˘a fim atenti la ceea

ce vizion˘

am si ascult˘

am,ˆıntru-

cˆ

at aceste lucruri ne pot influentainima si mintea. El ne avertizea-z

˘a asupra pericolului de a alerga

dup˘

a bani si dup˘

a lucruri materia-le. Dac

˘a ne-am l

˘asa atrasi de lu-

mea divertismentelor sau am tˆ

anjimereu dup

˘a aparate electronice de

ultim˘

a generatie, am putea deviade la credint

˘a. Ar fi o mare gresea-

l˘

a s˘

a consider˘

am c˘

a sfaturile scla-vului fidel sunt prea restrictive sauc

˘a li se aplic

˘a doar altora, nu si

nou˘

a. Satan ne poate „ˆınf

˘asura“

foarte subtil cu rationamentele sidorintele promovate de lumea lui.Unii si-au pierdut credinta deoare-ce au devenit nep

˘as

˘atori sau exa-

gerat deˆıncrez

˘atori

ˆın fortele pro-

prii ori au fost distrasi de lucruri-le lumii. Dac

˘a am ajunge

ˆıntr-o

asemenea situatie, s-ar putea s˘

anu c

âstig

˘am premiul vietii (1 Ioan

2:16, 17). Trebuie deci s˘

a fim me-reu atenti la aceste pericole, pen-tru a fi siguri c

˘a ne vom

ˆıncheia

cursa crestin˘

a (Evr. 12:1). w11 15/94:12, 13

Vineri, 8 februarie

S˘

a nu mai aveti leg˘

aturi cucineva numit frate care esteun fornicator. (1 Cor. 5:11)

S˘

a presupunem, de pild˘

a, c˘

a uni-cul fiu al unui cuplu de cres-tini exemplari p

˘ar

˘aseste adev

˘arul

si este exclus. P˘

arintii sunt dis-trusi! Ei

ˆınteleg c

˘a termenul „cine-

va“ din versetul de mai sus se refe-r

˘a si la membrii familiei care nu

locuiesc cu ei. Totusi,ˆısi iubesc

foarte mult fiul si ar putea gˆ

andi:„Cum putem s

˘a ne ajut

˘am b

˘aia-

tul s˘

a seˆıntoarc

˘a la Iehova dac

˘a

rupem aproape orice leg˘

atur˘

a cuel? Oare nu l-am ajuta mai binep

˘astr

ând leg

˘atura?“. Ce veti face,

dragi p˘

arinti? Veti asculta de po-runca lui Iehova? Sau veti conside-ra c

˘a puteti vorbi des cu el invo-

cˆ

and rezolvarea unor probleme defamilie?

Înainte de a lua o hot

˘ar

â-

re, tineti cont de modulˆın care pri-

veste Iehova lucrurile. El vrea caorganizatia lui s

˘a r

˘am

ân

˘a curat

˘a si

s˘

a-i ajute pe p˘

ac˘

atosi s˘

a se corecte-ze. w11 15/7 4:12, 13, 15

Sˆ

amb˘

at˘

a, 9 februarie

Toti au p˘

ac˘

atuit si nu ajung lagloria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23)

Uneori capacitatea de a lua deciziine-ar putea fi afectat

˘a de team

˘a: tea-

ma de a nu lua decizii gresite, teamade esec sau teama de a nu p

˘area ridi-

coli sau stupiziˆın ochii altora. Totusi,

iubirea pentru Dumnezeu, precum siCuv

ântul s

˘au ne pot ajuta s

˘a ne

ˆınvin-

gem temerile. Cum? Iubirea pentruDumnezeu ne va motiva s

˘a consul-

t˘

amˆıntotdeauna Cuv

ântul s

˘au si pu-

blicatiile bazate pe Biblieˆınainte de

a lua decizii importante. Astfel, vomface mai putine greseli.

Într-adev

˘ar,

Bibliaˆıl ajut

˘a pe „cel f

˘ar

˘a experient

˘a

s˘

a devin˘

a prev˘

az˘

ator, iar [pe tˆ

an˘

ar] s˘

acapete cunostint

˘a si capacitate de

gˆ

andire“ (Prov. 1:4).Înseamn

˘a oare

c˘

a vom luaˆıntotdeauna decizii corec-

te? Nu. Toti facem greseli. RegeleDavid, de exemplu, a fost un om fidelsi

ˆıntelept. Totusi, uneori a luat deci-

zii gresite, care le-au provocat sufe-rint

˘a lui si altora (2 Sam. 12:9–12).

Cu toate acestea, greselile comise nul-au

ˆımpiedicat pe David s

˘a ia

ˆın con-

tinuare decizii care s˘

a-i aduc˘

a favoa-rea lui Dumnezeu (1 Regi 15:4, 5).w11 15/4 2:6, 7

Duminic˘

a, 10 februarieˆ

Inc˘

a putin si cel r˘

aunu va mai fi. (Ps. 37:10)

Problemele din ceˆın ce mai grave

cu care se confrunt˘

a omenirea dove-desc f

˘ar

˘a umbr

˘a de

ˆındoial

˘a c

˘a, din

1914, lumea rea a lui Satanˆısi tr

˘aies-

te ultimele zile. Norii grei ai Arma-ghedonului se v

˘ad deja la orizont.

În

curˆ

and, Fiul omului va veni s˘

a execu-te judecata lui Iehova asupra oame-nilor lipsiti de pietate (Prov. 2:21, 22).N-ar trebui oare cunoasterea acestuilucru s

˘a te

ˆındemne la actiune pe tine

si familia ta? Urmezi sfatul lui Isus

de a-ti p˘

astra ochiul „simplu“? (Mat.6:22) Spre deosebire de oamenii dinaceast

˘a lume, care urm

˘aresc bog

˘atii,

faim˘

a sau putere, urm˘

aresc membriifamiliei tale obiective spirituale? Ai osear

˘a dedicat

˘a

ˆınchin

˘arii

ˆın familie

sau studiului personal? Te ajut˘

a aceststudiu s

˘a te apropii mai mult de Ieho-

va si de ceilalti membri ai familiei?Te achiti de responsabilitatea biblic

˘a

ceˆıti revine ca sot, sotie sau copil,

ajutˆ

andu-ti astfelˆıntreaga familie ‘s

˘a

stea treaz˘

a’? (1 Tes. 5:6) Dac˘

a da, tusi familia ta ‘veti fi preg

˘atiti’ pentru

venirea Fiului omului! (Luca 12:40)w11 15/5 2:18, 19

Luni, 11 februarie

Oamenii nelegiuiti si impostoriivor merge din r

˘au

ˆın mai r

˘au.

(2 Tim. 3:13)În timpurile critice pe care le

tr˘aim, descrise

ˆın 2 Timotei 3:1–4,

oamenii manifest˘a tr

˘as

˘aturi negati-

ve mai mult ca oricând,

ˆıntruc

ât ‘cei

nelegiuiti si impostorii merg din r˘au

ˆın mai r

˘au’. Aceasta nu ne surprin-

de,ˆıntruc

ât stim din Cuv

ântul lui

Dumnezeu c˘a „

ˆıntreaga lume zace

ˆın

puterea celui r˘au“ (1 Ioan 5:19). „

În-

treaga lume“ cuprinde sistemul po-litic, religios si comercial, precum simijloacele de propagand

˘a ale lui Sa-

tan, care este numit pe bun˘a drep-

tate „conduc˘atorul lumii“ si „dum-

nezeul acestui sistem“ (Ioan 14:30;2 Cor. 4:4). Conditiile de pe p

˘am

ânt

continu˘a s

˘a se

ˆınr

˘aut

˘ateasc

˘a deoa-

rece Satan este acum foarte furios.El stie c

˘a,

ˆın scurt timp, va fi redus

la t˘acere (Rev. 12:12). Iehova nu-l va

mai tolera mult pe Diavol, si nici sis-temul lui nelegiuit, iar controversacu privire la suveranitatea Sa vafi rezolvat

˘a o dat

˘a pentru totdeau-

na. Cât

˘a m

âng

âiere ne aduce aceas-

t˘a perspectiv

˘a! (Geneza, capitolul 3;

Iov, capitolul 2) w11 15/10 4:3, 4

Marti, 12 februarie

Unele s-au siˆıntors s

˘a-l urmeze

pe Satan. (1 Tim. 5:15)

Satan vrea s˘

a ne determines

˘a nu mai predic

˘am vestea bun

˘a

(Rev. 12:17). Elˆıncearc

˘a s

˘a ne

tin˘

a ocupati cu activit˘

ati care neirosesc timpul sau care provoac

˘a

dezbin˘

ariˆıntre noi. Pavel identifi-

c˘

a aceste activit˘

atiˆın 1 Timotei

5:11–14. „F˘

ar˘

a ocupatie, cutreie-r

ând prin case.“

În aceast

˘a er

˘a a

tehnologiei, este foarte usor s˘

a iro-sim timpul nostru si al altora, deexemplu trimit

ând e-mail-uri cu

tot felul de informatii neimportan-te sau chiar eronate. ‘Clevetind.’Clevetirea, sau b

ârfa, poate duce la

calomnie care, deseori, d˘

a nasterela certuri (Prov. 26:20). Chiar dac

˘a

nu-si dau seama, cei care clevetescˆıl imit

˘a pe Satan Diavolul. „Ames-

tecˆ

andu-seˆın treburile altora.“ Nu

avem dreptul s˘

a le spunem altoracum s

˘a-si tr

˘aiasc

˘a viata si nu tre-

buie s˘

a ne amestec˘

amˆın chestiuni

personale. Asadar, toate aceste ac-tivit

˘ati inutile si d

˘aun

˘atoare ne pot

distrage de la misiunea pe carene-a

ˆıncredintat-o Dumnezeu, ace-

ea de a predica vestea bun˘

a. Dac˘

anu suntem ocupati din plin cu lu-crarea lui Iehova, vom

ˆıncepe s

˘a-l

urm˘

am pe Satan. Nu exist˘

a calede mijloc! (Mat. 12:30) w11 15/72:14, 15


Esteˆımp

˘artit. (1 Cor. 7:34)

Dup˘

a c˘

as˘

atorie, un b˘

arbat trebu-ie s

˘a foloseasc

˘a o parte din timpul

s˘

au ‘ca s˘

a-i plac˘

a sotiei lui’. Bineˆın-

teles, acelasi lucru este valabil siˆın

cazul ei (1 Cor. 7:32–34). Iehova,ˆın

ˆıntelepciunea sa, cunoaste necesi-t

˘atile celor doi. El stie c

˘a sotul si

sotia trebuie s˘

a foloseasc˘

a o partedin timpul dedicat

ˆınainte servi-

ciului sacru pentru a-si consolidac

˘asnicia.

Îns

˘a ce se poate spune

despre timpul pe care fiecare din-tre cei doi

ˆıl rezerva

ˆınainte destin-

derii si altor activit˘

ati? Dac˘

a sotulsi sotia trebuie s

˘a ia o parte din

timpul dedicat lui Iehova pentrua-si

ˆınt

˘ari relatia, ei ar trebui s

˘a

fac˘

a la fel si cu timpul alocatˆınain-

te prietenilor. Cum s-ar simti sotiadac

˘a sotul ei ar continua s

˘a-si pe-

treac˘

a timpul liber f˘

acˆ

and sport cuprietenii? Sau cum s-ar simti sotuldac

˘a sotia lui ar sta mult timp

cu prietenele? Partenerul neglijats-ar putea simti singur, nefericitsi neiubit. Dac

˘a am

ândoi se str

˘a-

duiesc s˘

a-siˆınt

˘areasc

˘a relatia con-

jugal˘

a, astfel de sentimente vor fievitate (Ef. 5:31). w11 15/10 2:17, 18

Joi, 14 februarie

[Iehova, tu] nu-mi vei l˘

asasufletul

ˆın Seol. (Ps. 16:10)

Mesia avea s˘a fie

ˆınviat. Imagi-

nati-v˘a c

ât de uimite au fost femei-

le care au venit la mormântul lui

Isus si au v˘azut c

˘a trupul lui nu

mai era acolo! Ele auˆınt

âlnit aici un

ˆınger care le-a spus: „Nu v

˘a

ˆınsp

˘ai-

mântati!

Îl c

˘autati pe Isus Nazari-

neanul, care a fost tintuit pe stâlp.

El a fost sculat din morti, nu maieste aici. Iat

˘a locul unde a fost pus!“

(Mar. 16:6). Cu ocazia Penticosteidin 33 e.n., apostolul Petru a decla-rat

ˆın fata multimii adunate la Ieru-

salim: „[David] a v˘azut dinainte

ˆın-

vierea lui Cristos si a vorbit despreea. Si a spus c

˘a n-a fost p

˘ar

˘asit

ˆın

Hades, nici carnea lui n-a v˘azut pu-

trezirea“ (Fap. 2:29–31). Dumnezeun-a permis ca trupul Fiului s

˘au iu-

bit s˘a putrezeasc

˘a, ci l-a

ˆınviat pe

Isus ca fiint˘a spiritual

˘a! (1 Pet. 3:18)

w11 15/8 2:19

Vineri, 15 februarie

Cel ce m˘

anˆ

anc˘

a s˘

a nu-l dispre-tuiasc

˘a pe cel ce nu m

˘an

ânc

˘a.

(Rom. 14:3)În materie de m

âncare si des-

tindere exist˘a o multitudine de

optiuni si de preferinte (Rom.14:2, 4). Totusi, aceast

˘a diversitate

nu ne d˘

a libertatea de a ne destin-de oricum. S

˘a ne g

ândim la o ilus-

trare despre hran˘

a. Desi ne placmulte feluri de m

âncare, ar fi ira-

tional s˘

a consum˘

amˆın mod in-

tentionat hran˘

a stricat˘

a, deoarecene-am pune

ˆın pericol s

˘an

˘atatea.ˆ

In mod asem˘

an˘

ator, chiar dac˘

a neplac diverse forme de destindere,nu le vom alege pe cele violen-te, periculoase sau „stricate“ dinpunct de vedere moral. Nu vrem s

˘a

ˆınc

˘alc

˘am principiile biblice si s

˘a ne

periclit˘

am s˘

an˘

atatea fizic˘

a sau spi-ritual

˘a. Pentru a ne asigura c

˘a p

˘as-

tr˘

am destindereaˆın limite rezona-

bile, trebuie s˘

a ne gˆ

andim dinaintedac

˘a o anumit

˘a activitate recreati-

v˘

a va avea sau nu un efect pozitivasupra noastr

˘a (Ef. 5:10). w11 15/10

1:3, 4

Sˆ

amb˘

at˘

a, 16 februarie

Inima celor f˘

ar˘

a minteeste

ˆın casa de veselie.

(Ecl. 7:4)

Cu secole maiˆınainte,

ˆınteleptul

rege Solomon a scris c˘

a este impor-tant s

˘a renunt

˘am uneori la pl

˘aceri

pentru a medita la lucrurile se-rioase ale vietii (Ecl. 3:4; 7:2, 3).Într-adev

˘ar, av

ând

ˆın vedere c

˘a

viata este scurt˘

a, trebuie s˘

a ne‘str

˘aduim din r

˘asputeri’ s

˘a obti-

nem salvarea (Luca 13:24). Iat˘

a dece trebuie s

˘a fim „

ˆın toate un exem-

plu de lucr˘

ari bune, dovedind . . .seriozitate“ (Tit 2:7). Aceasta pre-

tinde s˘

a acord˘

am o atentie deo-sebit

˘a fiec

˘arui aspect al vietii de

crestin. S˘

a ne gˆ

andim la un singuraspect. Urm

ând exemplul lui Ieho-

va si al lui Isus, crestiniiˆısi iau

ˆın

serios responsabilitatea de a munci(Ioan 5:17). Ei sunt deseori l

˘audati

pentru c˘

a sunt angajati sˆ

arguin-ciosi si demni de

ˆıncredere. Capii

de familieˆısi iau cu at

ât mai mult

ˆın serios aceast

˘a responsabilitate,

ˆıntruc

ât trebuie s

˘a-si

ˆıntretin

˘a fa-

milia. De fapt, un crestin care nu seˆıngrijeste din punct de vedere ma-terial de cei din casa lui ‘reneag

˘a

credinta’, ceea ce echivaleaz˘

a cua-l renega pe Iehova! (1 Tim. 5:8)w11 15/4 1:4, 5

Duminic˘

a, 17 februarie

C˘

ararea celor drepti este ca lu-mina zorilor a c

˘arei str

˘alucire

creste pˆ

an˘

a la miezul zilei.(Prov. 4:18)

Textul de ast˘

azi arat˘

a c˘

a,ˆın

timp, vomˆıntelege tot mai bine

scopurile lui Iehova si vom avea oconduit

˘a tot mai pl

˘acut

˘a

ˆın ochii

s˘

ai. Dup˘

a moartea lui Isus, mul-tor crestini evrei le-a fost greu s

˘a

renunte la Legea mozaic˘

a (Fap.21:20). Desi Pavel le-a explicatfoarte clar c

˘a nu mai erau sub

Lege, unii n-au acceptat argumen-tele lui inspirate (Col. 2:13–15). Eicredeau, probabil, c

˘a, respect

ând

unele p˘

arti din Lege, ar fi sc˘

apatde persecutii. Dar Pavel le-a ar-gumentat c

˘a nu puteau intra

ˆın

odihna lui Dumnezeu dac˘

a refuzaus

˘a actioneze

ˆın armonie cu scopul

s˘

au, aflatˆın curs de realizare (Evr.

4:1, 2, 6, 11). Pentru a fi apro-bati de Iehova, acei crestini tre-buiau s

˘a accepte c

˘a El

ˆısi conducea

acum poporulˆıntr-o alt

˘a directie.

w11 15/7 4:7, 8

Luni, 18 februarie

Din Ierusalim si pˆ

an˘

aˆın

Iliria, am predicat temeinicvestea bun

˘a despre Cristosul.

(Rom. 15:19)

Toti oamenii ar trebui s˘a-l cu-

noasc˘a pe Isus si s

˘a cread

˘a

ˆın el.ˆ

In cartea biblic˘a Romani, Pavel

vorbeste despre aceast˘a necesita-

te. Maiˆınainte, el a scris despre

‘Dumnezeu pentru careˆındeplinea

un serviciu sacru cu spiritul s˘au,

anuntând vestea bun

˘a despre Fiul

s˘

au’. Apoi a ad˘augat: „Nu

ˆımi este

rusine cu vestea bun˘a; ea este pu-

terea lui Dumnezeu pentru salvareaoricui are credint

˘a“. Dup

˘a aceea a

f˘acut referire la ‘ziua

ˆın care Dum-

nezeu va judeca prin Cristos Isus lu-crurile ascunse ale oamenilor, po-trivit vestii bune pe care o anunta’(Rom. 1:9, 16; 2:16). De ce crezi c

˘a

Pavel s-a concentrat asupra roluluilui Isus Cristos c

ând le-a scris roma-

nilor? Toti crestinii din Roma seloveau de un obstacol, de care nelovim si noi ast

˘azi. Pavel a explicat

despre ce anume era vorba: „Toti aup

˘ac

˘atuit si nu ajung la gloria lui

Dumnezeu“ (Rom. 3:23). Este lim-pede deci c

˘a toti cei c

˘arora le-a scris

Pavel trebuiau s˘a recunoasc

˘a faptul

c˘a erau p

˘ac

˘atosi si s

˘a cread

˘a

ˆın mij-

locul prin care Dumnezeu avea s˘a

ˆınl

˘ature p

˘acatul. w11 15/6 1:5, 8

Marti, 19 februarie

S˘

a nu urmezi multimea la r˘

au.(Ex. 23:2)

Pe parcursul unei c˘

al˘

atorii,ˆıti dai

seama la un moment dat c˘

a nu stiiˆın

ce directie s-o iei. Ce vei face? Vezi c˘

amulti oameni merg

ˆıntr-o anumit

˘a

directie si esti tentat s˘

a-i urmezi. Daro astfel de decizie ar putea fi riscan-t

˘a deoarece oamenii respectivi au,

poate, o alt˘

a destinatie sau, la fel

ca tine, s-au r˘

at˘

acit. Aceast˘

a situa-tie ne ajut

˘a s

˘a

ˆıntelegem principiul

pe care se bazeaz˘

a una dintre legiledate de Iehova Israelului antic. Jude-c

˘atorii sau martorii

ˆıntr-un proces

erau avertizati cu privire la pericolul‘de a urma multimea’. F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a,

fiind imperfecti, ei puteau ceda foar-te usor la presiunile celor din jur,„str

âmb

ând judecata“. Dar principiul

‘de a nu urma multimea’ nu se aplic˘

adoar la chestiunile de natur

˘a juridic

˘a.

Pericolul de ‘a urma multimea’ nep

ândeste la tot pasul.

Într-adev

˘ar,

uneori poate fi foarte greu s˘

a nu nelu

˘am dup

˘a altii. w11 15/7 1:3, 4


Capul femeii este b˘

arbatul.(1 Cor. 11:3)

Ce implic˘

a responsabilitatea b˘

ar-batului de cap al familiei? Scripturi-le spun: „Dac

˘a cineva nu se

ˆıngrijes-

te de ai lui, si mai ales de mem-brii familiei lui, a renegat credintasi este mai r

˘au dec

ât un necredin-

cios“ (1 Tim. 5:8). Bineˆınteles, un b

˘ar-

bat trebuie s˘

a-siˆıntretin

˘a familia din

punct de vedere material.Îns

˘a, pen-

tru a o ajuta s˘

a stea treaz˘

a spirituali-ceste, el trebuie s

˘a fac

˘a mai mult

decˆ

at s˘

a seˆıngrijeasc

˘a de necesit

˘a-

tile ei materiale. Trebuie s˘

a depu-n

˘a eforturi pentru a-si zidi casa din

punct de vedere spiritual, ajutˆ

andu-ipe toti membrii familiei s

˘a-si

ˆınt

˘a-

reasc˘

a relatiile cu Dumnezeu (Prov.24:3, 4). Cum poate face un cres-tin lucrul acesta?

Întruc

ât „sotul este

capul sotiei, asa cum si Cristos estecapul congregatiei“, un b

˘arbat c

˘as

˘a-

torit trebuie s˘

a examineze modulˆın

care Isusˆısi

ˆındeplineste rolul de cap

al congregatiei si s˘

a-i urmeze exem-plul (Ef. 5:23). El trebuie s

˘a studieze

ce a spus si ce a f˘

acut Isus si s˘

a sestr

˘aduiasc

˘a ‘s

˘a calce c

ât mai exact pe

urmele lui’ (1 Pet. 2:21). w11 15/51:3, 4

Joi, 21 februarieˆ

Ii iau pe leviti dintrefiii lui Israel

ˆın locul

tuturorˆınt

âilor n

˘ascuti.

(Num. 3:12)

Ceˆınsemna pentru leviti aceas-

t˘a selectie? Iehova nu le d

˘adea

drept mostenire un teritoriu, ciun privilegiu inestimabil: „preo-tia lui Iehova“ (Ios. 18:7). Capito-lul 18 al c

˘artii Numerele arat

˘a c

˘a

levitii nu sufereau pe plan mate-rial ca urmare a acestei m

˘asuri

(Num. 18:19, 21, 24). Pentru servi-ciul

ˆındeplinit, levitii primeau „ca

mostenire toate zeciuielile din Is-rael“, respectiv a zecea parte dinroadele p

˘am

ântului si din turme.

La rândul lor, ei trebuiau s

˘a dea

pentru preoti o zecime din tot ceprimeau, din tot ce aveau „maibun“ (Num. 18:25–29). De aseme-nea, preotii primeau „toate con-tributiile sfinte“ pe care fiii lui Is-rael i le aduceau lui Dumnezeu lalocul s

˘au de

ˆınchinare. Ei aveau,

asadar, toate motivele s˘a aib

˘a

ˆın-

credere c˘a Iehova le va purta de

grij˘a. w11 15/9 1:3, 4

Vineri, 22 februarie

Iehova nu-si va p˘

ar˘

asi poporul.(1 Sam. 12:22)

În aceste timpuri critice, Ieho-

va ne sustine si ne aduce mul-t

˘a m

âng

âiere. Mii dintre slujitorii

s˘ai au fost persecutati si aruncati

ˆın

ˆınchisoare din cauza credintei.

Experientele lor demonstreaz˘a

ˆın

mod incontestabil c˘a Iehova le

aduce mâng

âiere celor care

ˆıi slu-

jesc. Iat˘a un exemplu. Un frate

din fosta Uniune Sovietic˘a a fost

condamnat la 23 de ani deˆınchi-

soare. Totusi, Iehova s-aˆıngrijit

ca el s˘a primeasc

˘a si aici hran

˘a

spiritual˘a, care l-a

ˆınt

˘arit si l-a

ˆın-

curajat mult. „În toti acesti ani,

relateaz˘a fratele, am

ˆınv

˘atat s

˘a

m˘a bizui pe Iehova si pe forta

primit˘a de la el.“ (1 Pet. 5:6, 7)

Orice s-arˆınt

âmpla, s

˘a nu uit

˘am

niciodat˘a cuvintele

ˆıncurajatoare

ale psalmistului: „Iehova nu-si vap

˘ar

˘asi poporul“ (Ps. 94:14). Chiar

dac˘a si noi avem nevoie de

ˆıncu-

rajare, putem, la rândul nostru,

s˘a le aducem m

âng

âiere altora.

w11 15/10 3:18–20

Sˆ

amb˘

at˘

a, 23 februarie

Cu adev˘

arat,ˆınteleg c

˘a

Dumnezeu nu este p˘

artinitor,ci,

ˆın orice natiune, omul

care se teme de el si practic˘

adreptatea este primit de el.

(Fap. 10:34, 35)

S˘a ne imagin

˘am ce sentiment

ciudat trebuie s˘a fi avut Petru

când a intrat

ˆın casa lui Corne-

liu. Putea un iudeu care gândise

negativ despre oamenii din na-tiuni s

˘a fie unit cu ei prin „leg

˘a-

tura p˘acii“? (Ef. 4:3, 16) Da,

ˆıntruc

ât doar cu c

âteva zile mai

ˆınainte spiritul lui Dumnezeu

ˆıi

deschisese inima lui Petru, aju-t

ându-l s

˘a

ˆınceap

˘a s

˘a-si schimbe

atitudinea si s˘a-si

ˆınving

˘a preju-

dec˘atile. Printr-o viziune, Ieho-

va l-a f˘acut s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a pen-

tru El nu conteaz˘a rasa sau na-

tionalitatea cuiva (Fap. 10:10–15).Petru si-a schimbat punctul devedere si a ajuns s

˘a fie

ˆın uni-

tate cu „ˆıntreaga comunitate a

fratilor“ (1 Pet. 2:17). Acest epi-sod din viata lui Petru ne ajut

˘a

s˘a

ˆıntelegem schimb

˘arile extraor-

dinare pe care le fac membriipoporului lui Dumnezeu de ast

˘azi

(Is. 2:3, 4). w11 15/4 3:16, 17

Duminic˘

a, 24 februarie

Cei alesi au obtinut. (Rom. 11:7)

Cu ocazia Penticostei din 33 e.n.,c

ând a

ˆınceput alegerea celor ce ur-

mau s˘

a alc˘

atuiasc˘

a ‘regatul de preoti’ceresc, unii evrei cu inim

˘a sincer

˘a au

acceptat invitatia (Ex. 19:6). Num˘

a-r

ând c

âteva mii, acestia constituiau

doar „o r˘

am˘

asit˘

a“ˆın comparatie cu

ˆıntreaga natiune iudaic

˘a. Cum avea

ˆıns

˘a Iehova s

˘a adune ‘num

˘arul com-

plet’ al celor ce aveau s˘

a devin˘

a s˘

a-m

ânta lui Avraam? (Rom. 11:5, 12, 25)

S˘

a remarc˘

am r˘

aspunsul dat de apos-tolul Pavel: „Dar aceasta nu

ˆınseam-

n˘

a c˘

a a dat gres cuvˆ

antul lui Dumne-zeu. Fiindc

˘a nu toti cei care provin

din Israel[ul natural] sunt cu adev˘

a-rat «Israel». Nici nu sunt toti copii[parte a semintei lui Avraam], doarfiindc

˘a sunt s

˘am

ânta [descendentii]

lui Avraam . . . Adic˘

a nu copiii c˘

arniisunt cu adev

˘arat copiii lui Dumne-

zeu, ci copiii promisiunii sunt soco-titi ca s

˘am

ânt

˘a“ (Rom. 9:6–8). Asa-

dar, pentru ca Iehova s˘

a-siˆımpli-

neasc˘

a scopul cu privire la s˘

amˆ

ant˘

anu era absolut necesar ca aceia careaveau s

˘a fac

˘a parte din aceast

˘a s

˘a-

mˆ

ant˘

a s˘

a fie descendenti naturali ailui Avraam. w11 15/5 4:11, 12

Luni, 25 februarie

S˘

a-i pretuiti pe cei care . . . v˘

aconduc

ˆın Domnul. (1 Tes. 5:12)

Imagineaz˘

a-ti c˘

a tr˘

aiestiˆın seco-

lul I si c˘

a faci parte din congrega-tia din Tesalonic, una dintre prime-le congregatii

ˆıntemeiate

ˆın Europa.

Apostolul Pavel a petrecut mult timppentru a-i

ˆınt

˘ari din punct de vedere

spiritual pe fratii din acest oras. Pro-babil c

˘a el a numit b

˘atr

âni care s

˘a fie

ˆın fruntea congregatiei, la fel cum f

˘a-

cuse siˆın alte locuri (Fap. 14:23).ˆ

Ins˘

a, dup˘

a ce a fost format˘

a congre-gatia, iudeii au adunat o gloat

˘a pen-

tru a-i alunga pe Pavel si pe Siladin oras. Crestinii r

˘amasi s-au simtit,

probabil, abandonati si poate chiarau fost cuprinsi de team

˘a. Desigur,

dup˘

a ce a plecat din Tesalonic, Pavelsi-a f

˘acut griji pentru aceast

˘a con-

gregatie nou format˘

a. El aˆıncercat

s˘

a seˆıntoarc

˘a, dar ‘Satan i-a stat

ˆın cale’. De aceea, Pavel l-a trimispe Timotei s

˘a

ˆıncurajeze congregatia

(1 Tes. 2:18; 3:2). Dup˘

a ce Timotei s-aˆıntors cu vesti bune, apostolul s-asimtit

ˆındemnat s

˘a le scrie tesaloni-

cenilor o scrisoare. Printre altele, elle-a spus ‘s

˘a-i pretuiasc

˘a pe cei care

ˆıi conduceau’. w11 15/6 4:1, 2

Marti, 26 februarie

De fapt, prin aceast˘

a bun˘

atatenemeritat

˘a ati fost salvati,

prin credint˘

a. Si aceastanu vine de la voi, ci este

darul lui Dumnezeu. (Ef. 2:8)

Iehova Dumnezeu a acceptat jert-fa de r

˘ascump

˘arare oferit

˘a de Fiul

s˘

au (Evr. 9:24; 10:10, 12). Cu toateacestea, discipolii lui Isus de pe p

˘a-

mˆ

ant, inclusiv apostolii s˘

ai fideli, aur

˘amas imperfecti. Desi s-au str

˘aduit,

ei n-au reusitˆıntotdeauna s

˘a nu gre-

seasc˘

a. Din ce cauz˘

a? Deoarece mos-teniser

˘a p

˘acatul (Rom. 7:18–20). Dar

Dumnezeu putea s˘

a fac˘

a, si chiar af

˘acut ceva

ˆın acest sens. El a accep-

tat ‘r˘

ascump˘

ararea corespunz˘

atoare’si a fost dispus s

˘a o aplice

ˆın folosul

slujitorilor s˘

ai de pe p˘

amˆ

ant (1 Tim.2:6). Aceasta nu

ˆınseamn

˘a c

˘a Dum-

nezeu era dator fat˘

a de apostoli sifat

˘a de alti oameni s

˘a aplice r

˘ascum-

p˘

ararea pentru unele fapte bune pecare le f

˘acuser

˘a ei. Nu, ci Dumnezeu

a f˘

acut acest lucru datorit˘

aˆındur

˘arii

si a marii sale iubiri. El a preferat s˘

anu le aplice o judecat

˘a nefavorabil

˘a

apostolilor si altor oameni, ci s˘

a-iachite, absolvindu-i de vina p

˘acatu-

lui mostenit. w11 15/6 2:12, 13

Vineri, 1 martie

Veniti, sa ne suim la muntele luiIehova, la casa Dumnezeului lui

Iacob, si el ne va ınvata cailesale, iar noi vom umbla pe

cararile sale. (Is. 2:3)

Cât de recunosc

˘atori

ˆıi suntem

lui Iehova c˘

a ne-a d˘

aruit Biblia, unghid practic pentru zilele noas-tre!

În ea g

˘asim exemple de b

˘ar-

bati si de femei fidele, care aumanifestat calit

˘ati demne de imi-

tat (Evr. 11:32–34). Dar Biblia con-

tine si exemple-avertisment: oa-meni ale c

˘aror atitudini si fapte nu

vrem s˘

a le imit˘

am. Alte personajebiblice sunt at

ât exemple pozitive,

cˆ

at si negative. S˘

a ne gândim la

David, un p˘

astor umil care a ajunsmai t

ârziu un rege puternic. El a

iubit adev˘

arul si s-aˆıncrezut

ˆın Ie-

hova, l˘

asˆ

andu-ne un bun exemplu.Îns

˘a David a comis si p

˘acate gra-

ve: adulterul cu Bat-Seba, ucide-rea lui Urie si acel recens

˘am

ânt

dezaprobat de Iehova. w11 15/121:1, 2


Rezolva-ti repede problemelecu cel care depune o plangere

ımpotriva ta ın fata legii.(Mat. 5:25)

Dac˘a am fost jigniti, cum pu-

tem rezolva neˆıntelegerea

ˆın spiri-

tul p˘acii? Iat

˘a ce ne

ˆınvat

˘a Isus:

„Dac˘a fratele t

˘au comite un p

˘acat,

du-te si dezv˘aluie-i greseala numai

ˆıntre tine si el. Dac

˘a te ascult

˘a, l-ai

câstigat pe fratele t

˘au“ (Mat. 18:15).

Desi sfaturile din Matei 18:15–17 seaplic

˘a la un p

˘acat grav, principiul

din versetul 15 neˆındeamn

˘a s

˘a vor-

bimˆın particular cu cel care ne-a

jignit si s˘a

ˆıncerc

˘am cu bl

ândete s

˘a

restabilim pacea. Apostolul Pavel ascris: „M

âniati-v

˘a, dar nu p

˘ac

˘atuiti!

S˘a nu apun

˘a soarele peste m

ânia

voastr˘a si s

˘a nu-i faceti loc Diavo-

lului!“ (Ef. 4:26, 27). Asadar, dac˘a

vrem s˘a promov

˘am pacea, trebuie

s˘a rezolv

˘am imediat orice ne

ˆıntele-

gere. De ce? Deoarece problemelenerezolvate se pot agrava, aseme-nea unei r

˘ani netratate, care se in-

fecteaz˘a. S

˘a nu permitem ca m

ân-

dria, invidia sau iubirea de bani s˘a

neˆımpiedice s

˘a rezolv

˘am divergen-

tele deˆındat

˘a ce apar (Iac. 4:1–6).

w11 15/8 4:6, 7

Joi, 28 februarie

Iehova va face cunoscut cineeste al lui. (Num. 16:5)

Core a pierdut din vedere c˘a,

ˆın

realitate, cel care conducea natiu-nea Israel era Iehova si n-a manifes-tat loialitate fat

˘a de cei numiti de El.

Mult maiˆıntelept ar fi fost s

˘a astep-

te ca Dumnezeu s˘a fac

˘a schimb

˘ari

sau clarific˘ari, dac

˘a acestea erau cu

adev˘arat necesare.

Îns

˘a Core a ales

s˘a se r

˘azvr

˘ateasc

˘a, stric

ându-si re-

putatia de slujitor loial al lui Ie-hova (Num. 16:1–34). Relatarea de-spre Core constituie un avertismentserios at

ât pentru b

˘atr

âni, c

ât si

pentru ceilalti membri ai congrega-tiei. Avem nevoie de umilint

˘a pen-

tru a-l astepta pe Iehova si pentru arespecta

ˆındrum

˘arile celor aflati

ˆın

fruntea congregatiei. Dovedim noiumilint

˘a si bl

ândete, la fel ca Moi-

se? Le recunoastem pozitia si ur-m

˘am instructiunile pe care ni le

dau? Când ne confrunt

˘am cu situa-

tii care ne dezam˘agesc, putem tre-

ce peste propriile sentimente? Dac˘a

da, ‘vom fi si noi cunoscuti de Ieho-va’, adic

˘a vom avea aprobarea sa.

Umilinta si supunerea ne vor facepretiosi

ˆın ochii s

˘ai! w11 15/9 5:12,

15, 16

Sambata, 2 martie

Sceptrul nu se va ındepartade la Iuda, nici toiagul de con-ducator dintre picioarele sale,pana va veni Silo. (Gen. 49:10)

Încep

ând cu domnia regelui Da-

vid, din tribul lui Iuda, sceptrul(suveranitatea regelui) si toiagulde conduc

˘ator (autoritatea de a po-

runci) au r˘

amasˆın Iuda. „Silo“

ˆın-

seamn˘

a „Cel al c˘

aruia este“ sau„Cel c

˘aruia

ˆıi apartine“. Linia rega-

l˘

a a lui Iuda avea s˘

a seˆıncheie cu

Silo, Mostenitorul etern, deoareceDumnezeu i-a spus lui Zedechia,ultimul rege al lui Iuda, c

˘a domnia

ˆıi va fi dat

˘a celui ce are dreptul le-

gal la ea (Ezec. 21:26, 27). Dup˘

a Ze-dechia, Isus a fost singurul descen-dent al lui David c

˘aruia i s-a promis

domnia.Înainte de nasterea lui

Isus,ˆıngerul Gabriel i-a spus Ma-

riei: „Iehova Dumnezeuˆıi va da

tronul lui David, tat˘

al s˘

au. El vadomni peste casa lui Iacob pentrutotdeauna si regatul s

˘au nu va avea

sfˆ

arsit“ (Luca 1:32, 33). Prin urma-re, Silo este Isus Cristos, un des-cendent al lui Iuda si al lui David(Mat. 1:1–3, 6; Luca 3:23, 31–34).w11 15/8 1:6

Duminica, 3 martieˆ

Increde-te ın Iehova din toatainima ta si nu te bizui pepriceperea ta. (Prov. 3:5)

Faptul de a neˆıncrede

ˆın Iehova

din toat˘

a inima presupune s˘

a ac-tion

˘am asa cum doreste el. Pentru

aceasta, este esential s˘

a ne rug˘

amˆın permanent

˘a si s

˘a-i cerem cu sin-

ceritateˆındrumarea. Totusi, mul-

tora le vine greu s˘

a se bizuie pe Ie-hova

ˆın mod deplin. De exemplu, o

sor˘

a pe nume Lynn m˘

arturiseste:„Pentru mine, faptul de a m

˘a

ˆıncre-

deˆıntru totul

ˆın Iehova este o lupt

˘a

continu˘

a“. Ea explic˘

a: „Tat˘

al meu afost

ˆıntotdeauna un str

˘ain pentru

mine, iar mama m-a neglijat si fi-zic, si afectiv. De aceea, am

ˆınv

˘atat

ˆınc

˘a de mic

˘a s

˘a-mi port singur

˘a de

grij˘

a“. Lui Lynnˆıi este greu s

˘a

aib˘

aˆıncredere deplin

˘a

ˆın cineva

din cauza mediuluiˆın care a cres-

cut. Altii se bizuie pe eiˆınsisi dato-

rit˘

a capacit˘

atilor cu care suntˆın-

zestrati si succesului de care sebucur

˘a

ˆın viat

˘a. De pild

˘a, un b

˘a-

trˆ

an s-ar putea aflaˆın aceast

˘a si-

tuatie dac˘

a, bazˆ

andu-se pe expe-rienta lui, se ocup

˘a de unele acti-

vit˘

ati ale congregatiei f˘

ar˘

a ca maiˆınt

âi s

˘a se roage. w11 15/11 1:3

Luni, 4 martie

Eu nu pun pret pe sufletul meu,ca si cum mi-ar fi scump, numai

sa pot sa-mi sfarsesc cursa.(Fap. 20:24)

Pavel a fost dispus s˘

a sacrifice to-tul, inclusiv viata sa, pentru a

ˆın-

cheia cu succes alergarea crestin˘

a.Toate eforturile si toat

˘a munca lui

grea ar fi fost zadarnice dac˘

a nupersevera p

ân

˘a la cap

˘at. El

ˆıns

˘a nu

s-aˆıncrezut

ˆın fortele proprii, nu a

considerat premiul ca si cˆ

astigat(Filip. 3:12, 13). Doar spre sf

ârsitul

vietii a putut spune cu mai mult˘

aˆıncredere: „M-am luptat lupta ceabun

˘a, am alergat cursa p

ân

˘a la ca-

p˘

at, am p˘

azit credinta“ (2 Tim.4:7). Pavel

ˆısi dorea din toat

˘a inima

ca si fratii s˘

ai de credint˘

a s˘

a-siˆıncheie cu succes alergarea cres-tin

˘a. De exemplu, el i-a

ˆındem-

nat pe crestinii din Filipi ‘s˘

a tin˘

astr

âns cuv

ântul vietii’, ad

˘aug

ând:

„Ca s˘

a am motiv de exultareˆın ziua

lui Cristos c˘

a n-am alergatˆın za-

dar, nici nu m-am ostenitˆın zadar“

(Filip. 2:16). w11 15/9 4:14, 15

Marti, 5 martie

Eu ımi cunosc oile si oile melema cunosc pe mine. (Ioan 10:14)

Nimic din ce are leg˘

atur˘

a cu oilesale nu scap

˘a atentiei P

˘astorului cel

Bun, al c˘

arui exemplu e demn de ur-mat (1 Pet. 2:21). La r

ândul lor, oile

ˆısi cunosc bine p

˘astorul si au

ˆıncrede-

reˆın conducerea sa. Pentru a urma

exemplul lui Cristosˆın ce priveste

exercitarea rolului de cap, un b˘

arbattrebuie s

˘a

ˆınvete s

˘a se considere pe

sine un p˘

astor, iar pe membrii fami-liei sale s

˘a-i considere oile aflate

ˆın

grija sa. El trebuie s˘

a-si cunoasc˘

abine familia. E

ˆıntr-adev

˘ar posibil

acest lucru? Da, dac˘

a se str˘

aduiestes

˘a comunice bine cu toti membrii fa-

miliei, dac˘

aˆıi ascult

˘a pentru a vedea

ceˆıi preocup

˘a si dac

˘a ia initiativa

ˆın

activit˘

atile familiei. De asemenea, eltrebuie s

˘a tin

˘a cont de membrii fami-

liei cˆ

and ia deciziiˆın chestiuni pre-

cumˆınchinarea

ˆın familie,

ˆıntruniri-

le, lucrarea de predicare, activit˘

atilerecreative si divertismentele. C

ând

un sot crestin dovedeste prin decizii-le si actiunile sale o bun

˘a cunoastere

atˆ

at a Cuvˆ

antului lui Dumnezeu, cˆ

atsi a membrilor familiei, este multmai probabil c

˘a acestia vor avea

ˆın-

credereˆın el

ˆın calitate de cap. Iar el

va avea bucuria de a vedea c˘

a familiasa este unit

˘a

ˆın

ˆınchinarea adev

˘ara-

t˘

a. w11 15/5 1:4–6

Miercuri, 6 martie

Toti au pacatuit si nu ajung lagloria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23)

Înainte de a cultiva o credint

˘a care

ˆıi poate salva viata, o persoan

˘a trebu-

ie s˘

a recunoasc˘

a faptul c˘

a este p˘

ac˘

a-toas

˘a. Poate c

˘a aceast

˘a idee nu le

este str˘

ain˘

a oamenilor care au crezuttot timpul

ˆın Dumnezeu si care cu-

noscˆıntr-o oarecare m

˘asur

˘a Biblia

(Ecl. 7:20). Totusi,ˆın unele t

˘ari, oa-

menii nu suntˆınv

˘atati c

˘a s-au n

˘ascut

p˘

ac˘

atosi si c˘

a au mostenit p˘

acatul.

Este adev˘

arat c˘

a eiˆısi dau seama c

˘a

fac greseli, c˘

a au unele tr˘

as˘

aturi depersonalitate nedorite si c

˘a au f

˘acut,

probabil, unele lucruri rele. De ase-menea, ei observ

˘a la cei din jurul lor

acelasi lucru. Totusi, din cauza me-diului

ˆın care au crescut, nu

ˆınteleg

de ce atˆ

at ei, cˆ

at si ceilalti suntˆın

aceast˘

a situatie. De fapt,ˆın unele

limbi, dac˘

a spui despre cineva c˘

a estep

˘ac

˘atos, unii ar putea

ˆıntelege c

˘a

respectivul este un infractor sau celputin c

˘a a

ˆınc

˘alcat unele legi. F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, o persoan

˘a care a crescut

ˆıntr-un asemenea mediu nu va crededespre sine c

˘a este p

˘ac

˘atoas

˘a

ˆın sen-

sul pe care l-a avutˆın vedere Pavel.

w11 15/6 1:10, 11

Joi, 7 martie

Pazeste ce ti s-a ıncredintat.(1 Tim. 6:20)

Iehova a consideratˆıntotdeauna c

˘a

este important s˘

a i se aduc˘

aˆınchina-

reˆın modul cerut de el. Israelitii,

aflati sub Legea mozaic˘

a, au avut desuportat consecinte grave c

ând s-au

ab˘

atut de laˆınchinarea adev

˘arat

˘a

(Ios. 23:12, 13).În secolul I e.n., con-

tinuatorii lui Cristos au trebuit s˘

adepun

˘a eforturi energice pentru a

nu permite caˆınchinarea adev

˘arat

˘a

s˘

a fie contaminat˘

a deˆınv

˘at

˘aturi si

atitudini gresite (2 Ioan 7–11; Rev.2:14–16). Si ast

˘azi, crestinii adev

˘a-

rati privesc cu toat˘

a seriozitateaˆın-

chinarea la Iehova. A fi seriosi nuˆın-

seamn˘

a c˘

a nu putem s˘

a ne bucur˘

amde o atmosfer

˘a pl

˘acut

˘a si relaxant

˘a

cu oamenii. Isus a l˘

asat un exempluperfect folosindu-si timpul nu numaipentru a-i

ˆınv

˘ata pe oameni, ci si

pentru a se relaxa si a lega relatiiapropiate cu ei (Luca 5:27–29; Ioan12:1, 2). De asemenea, a fi seriosi nuˆınseamn

˘a c

˘a trebuie s

˘a avem mereu o

ˆınf

˘atisare sobr

˘a. Dac

˘a Isus ar fi fost o

persoan˘

a rigid˘

a, exagerat de serioa-s

˘a, cu sigurant

˘a c

˘a oamenii nu s-ar fi

apropiat de el. w11 15/4 1:6, 9

Vineri, 8 martie

Sa nu va lipsiti unul pe altulde ceea ce se cuvine. (1 Cor. 7:5)

C˘as

˘atoria nu ne protejeaz

˘a au-

tomat de necur˘atia sexual

˘a. Cres-

tinii c˘as

˘atoriti se pot feri de imo-

ralitate doar dac˘a r

˘am

ân

ˆın cadrul

limitelor impuse de Fondatorulc

˘as

˘atoriei (1 Cor. 7:2–4). Relatiile

sexuale sunt un drept exclusiv alcelor doi soti. Fiecare trebuie s

˘a-i

dea celuilalt „ceea ce i se cuvine“,adic

˘a relatiile sexuale la care are

dreptul. Când sotul si sotia stau

mult timp departe unul de altul,petrec

ându-si vacantele separat

sau lucrând foarte mult, se vor

priva de ‘ceea ce li se cuvine’. Arfi foarte dureros dac

˘a, ‘din cauza

lipsei de st˘ap

ânire’, unul dintre ei

ar ceda la presiunile lui Satan si arcomite adulter. Iehova

ˆıi binecu-

vânteaz

˘a pe sotii care se

ˆıngrijesc

de familie f˘ar

˘a s

˘a-si pun

˘a

ˆın peri-

col c˘asnicia (Ps. 37:25). w11 15/10

2:19, 20

Sambata, 9 martie

[Levitul] . . . nu are parte,nici mostenire cu tine.

(Deut. 14:29)

Unde urmau s˘a locuiasc

˘a levi-

tii din moment ce nu primise-r

˘a niciun teritoriu? Dumnezeu s-a

ˆıngrijit de ei si le-a dat 48 deorase, precum si p

˘asunile din ju-

rul lor. Aceste orase includeau sicele sase orase de refugiu (Num.35:6–8). Astfel, levitii aveau undes

˘a locuiasc

˘a atunci c

ând nu slu-

jeau la sanctuarul lui Dumnezeu.Asadar, Iehova a avut mare grij

˘a

de cei care s-au dedicat serviciuluis

˘au. Legea nu prevedea nicio pe-

deaps˘a pentru israelitii care nu-si

d˘adeau zeciuielile. Dar c

ând po-

porul nu aducea zeciuielile, preo-tii si levitii sufereau. Asa s-a

ˆın-

tâmplat, de exemplu,

ˆın zilele lui

Neemia, când levitii au fost ne-

voiti s˘a-si lucreze ogoarele, ne-

glijându-si serviciul sacru (Neem.

13:10). Dac˘a spiritualitatea natiu-

nii era puternic˘a, tribul lui Levi

avea cele necesare vietii.Îns

˘a le-

vitii trebuiau s˘a fac

˘a si ei ceva:

trebuiau s˘a aib

˘a

ˆıncredere

ˆın Ie-

hova siˆın m

˘asurile luate de el

ˆın

folosul lor. w11 15/9 1:5–7

Duminica, 10 martie

Peste toti cei care vor umblacum se cuvine, potrivit acestei

reguli de conduita, sa fie pace siındurare, da, peste Israelul lui

Dumnezeu! (Gal. 6:16)

Scopul lui Iehova cu privire la„Israelul lui Dumnezeu“ se

ˆım-

plinesteˆıntr-un mod uluitor! Asa

cum a spus Pavel, „tot Israelul vafi salvat“ (Rom. 11:26). La timpulstabilit de Iehova, israelitii spiri-tuali

ˆın num

˘ar complet, adic

˘a „tot

Israelul“, vor sluji ca regi si preotiˆın cer. Nimic nu poate

ˆımpiedi-

caˆımplinirea scopului lui Ieho-

va! Asa cum a fost profetit, s˘a-

mânta lui Avraam — Isus Cris-

tosˆımpreun

˘a cu cei 144 000 — va

aduce binecuvânt

˘ari pentru „oa-

menii natiunilor“ (Rom. 11:12;Gen. 22:18). Astfel, toti slujitoriilui Dumnezeu vor trage foloasedin modul

ˆın care Iehova

ˆısi rea-

lizeaz˘a scopul.

Într-adev

˘ar, c

ând

analiz˘am modul

ˆın care se

ˆımpli-

neste scopul etern al lui Ieho-va, suntem uluiti de „ad

âncul bo-

g˘atiei,

ˆıntelepciunii si cunostin-

tei lui Dumnezeu“! (Rom. 11:33)w11 15/5 4:19, 20

Luni, 11 martie

Pasii mei sa ramana statornicipe cararile tale, iar piciorulmeu nu se va clatina pe ele.

(Ps. 17:5)

Dac˘

a suntem umili si ne bizuimpe Iehova, el ne va c

˘al

˘auzi prin spi-

ritul sfˆ

ant. Cum ne va ajuta forta saactiv

˘a? Isus le-a explicat discipoli-

lor s˘

ai: „Ajutorul, spiritul sfˆ

ant, pecare Tat

˘al

ˆıl va trimite

ˆın numele

meu, v˘

a vaˆınv

˘ata toate lucrurile si

v˘

a va reaminti tot ce v-am spus“(Ioan 14:26). Dac

˘a studiem cu re-

gularitate si sub rug˘

aciune Cuvˆ

an-tul lui Dumnezeu, inclusiv

ˆınv

˘at

˘a-

turile lui Cristos, spiritul sfˆ

ant neva ajuta s

˘a

ˆıntelegem mai clar

ˆınte-

lepciunea nem˘

arginit˘

a a lui Iehovasi s

˘a

ˆınf

˘aptuim mai bine vointa Sa

(1 Cor. 2:10).În plus, indiferent de

situatiile cu care ne-am confrunta,spiritul ne va ajuta s

˘a r

˘am

ânem pe

calea care duce la viat˘

a. Datorit˘

alui, ne vom reaminti principiile bi-blice

ˆınv

˘atate si vom sti cum s

˘a le

aplic˘

am. w11 15/12 2:8, 9

Marti, 12 martieˆ

Intelepciunea este cu ceimodesti. (Prov. 11:2)

Înainte de a lua o decizie, trebu-

ie s˘

a neˆıntreb

˘am: Am eu dreptul s

˘a

iau aceast˘

a decizie? P˘

arintii le potda copiilor posibilitatea s

˘a ia une-

le decizii,ˆıns

˘a copiii nu trebuie

s˘

a-si ia singuri acest drept (Col.3:20). Femeile, ca sotii si mame, auo m

˘asur

˘a de autoritate

ˆın fami-

lie, dar trebuie s˘

a recunoasc˘

a au-toritatea de cap a sotului (Prov.1:8; 31:10–18; Ef. 5:23). La r

ândul

lor, sotii trebuie s˘

a recunoasc˘

a fap-tul c

˘a si autoritatea lor este limi-

tat˘

a si c˘

a trebuie s˘

a se supun˘

alui Cristos (1 Cor. 11:3). B

˘atr

ânii

iau decizii pentru congregatie. To-tusi, ei se asigur

˘a c

˘a ‘nu trec pes-

te ce este scris’ˆın Cuv

ântul lui

Dumnezeu (1 Cor. 4:6). De aseme-nea, ei urmeaz

˘a

ˆındeaproape in-

structiunile date de sclavul fidel(Mat. 24:45–47). Dovedind modes-tie si lu

ând decizii numai

ˆın m

˘asu-

raˆın care avem dreptul s

˘a facem

lucrul acesta, ne vom scuti de mul-t

˘a neliniste si suferint

˘a pe noi si pe

altii. w11 15/4 2:10, 11

Miercuri, 13 martie

Oricine va chema numele luiIehova va fi salvat. (Rom. 10:13)

Cum ai aflat care este numelelui Dumnezeu? Probabil c

˘a cineva

ti l-a ar˘

atatˆın Biblie,

ˆın Psalmul

83:18. Poate c˘

a ai r˘

amas surprinsc

ând ai citit cuvintele din acest

verset: „Ca s˘

a se stie c˘

a tu, al c˘

aruinume este Iehova, numai tu estiCel Prea

ˆınalt peste tot p

˘am

ântul!“.

De atunci, f˘

ar˘

aˆındoial

˘a c

˘a si tu fo-

losesti acest verset pentru a-i ajutape altii s

˘a-l cunoasc

˘a pe iubitorul

nostru Dumnezeu, Iehova. Chiardac

˘a este important ca oamenii s

˘a

cunoasc˘

a numele lui Iehova, sim-pla cunoastere a acestui nume nueste suficient

˘a. S

˘a remarc

˘am un

alt adev˘

ar, esential pentru salva-re, pe care-l subliniaz

˘a psalmistul:

„Numai tu esti Cel Preaˆınalt peste

tot p˘

amˆ

antul“.Într-adev

˘ar, Ieho-

va este cea mai important˘

a Per-soan

˘a din univers. Fiind Creatorul

tuturor lucrurilor, el are dreptuls

˘a pretind

˘a supunere absolut

˘a din

partea creaturilor sale (Rev. 4:11).Prin urmare, ar trebui s

˘a ne

ˆıntre-

b˘

am: Cine este cea mai importan-t

˘a persoan

˘a din viata mea? Este vi-

tal s˘

a ne gˆ

andim bine ce r˘

aspunsd

˘am la aceast

˘a

ˆıntrebare! w11 15/5

3:1, 2

Joi, 14 martie

A avut loc o apriga izbucnirede manie. (Fap. 15:39)

Blˆ

andeteaˆımpreun

˘a cu

ˆınde-

lunga r˘

abdare contribuie la pro-movarea p

˘acii

ˆın congregatie. Am-

bele aspecte ale rodului spiritu-lui ne ajut

˘a s

˘a ne purt

˘am cu altii

ˆın mod amabil, s

˘a r

˘am

ânem calmi

cˆ

and suntem provocati si s˘

a evit˘

ams

˘a r

˘aspundem cu aceeasi moned

˘a

cˆ

and altii spun sau fac ceva nepo-trivit fat

˘a de noi. Dac

˘a avem o ne-

ˆıntelegere cu un colaborator cres-tin,

ˆındelunga r

˘abdare ne va ajuta

s˘

a nu rupem relatiile cu el, ci s˘

a fa-cem tot ce ne st

˘a

ˆın putint

˘a pentru

a restabili pacea (Col. 3:12, 13). Darde ce sunt bl

ândetea si

ˆındelunga

r˘

abdare atˆ

at de necesareˆın congre-

gatie? Deoarece toti suntem im-perfecti. S

˘a ne g

ândim la ceea ce

s-aˆınt

âmplat

ˆıntre Pavel si Barna-

ba. Ani la rˆ

and, ei lucraser˘

a um˘

arla um

˘ar. Am

ândoi aveau calit

˘ati

deosebite. Totusi, la un momentdat,

ˆıntre ei a avut loc „o aprig

˘a iz-

bucnire de mˆ

anie si s-au separatunul de cel

˘alalt“ (Fap. 15:36–39).

Acest episod dovedeste c˘

a pˆ

an˘

a siˆıntre slujitorii devotati ai lui Dum-nezeu vor ap

˘area uneori dezacor-

duri. w11 15/4 4:4, 5

Vineri, 15 martie

Unele s-au si ıntors sa-l urmezepe Satan. (1 Tim. 5:15)

Dac˘

a respect˘

am sfaturile Bi-bliei, ‘nu ne vom

ˆıntoarce s

˘a-l ur-

m˘

am pe Satan’. S˘

a observ˘

am cˆ

ate-va sfaturi

ˆıntelepte pe care ni le d

˘a

Pavel. ‘Sa aveti ıntotdeauna mul-te de facut ın lucrarea Domnului’(1 Cor. 15:58). C

ând suntem ocu-

pati din plin cu activit˘

ati teocrati-ce, evit

˘am pericolul de a ne pier-

de timpul cu lucruri neimportan-

te (Mat. 6:33). Vorbiti ‘ziditor’ (Ef.4:29). S

˘a nu plec

˘am niciodat

˘a ure-

chea la bˆ

arfe si nici s˘

a nu le r˘

aspˆ

an-dim. S

˘a avem

ˆıncredere

ˆın fratii

nostri si s˘

a-i respect˘

am. Astfel, cu-vintele noastre vor zidi, nu vor d

˘a-

rˆ

ama. ‘Straduiti-va sa va vedeti detreburile voastre’ (1 Tes. 4:11). S

˘a

ar˘

at˘

am interes fat˘

a de altii, dars

˘a nu le

ˆınc

˘alc

˘am intimitatea si

nici s˘

a nu le stirbim demnitatea.De asemenea, s

˘a nu ne impunem

punctul de vedereˆın chestiuni

ˆın

care trebuie s˘

a decid˘

a singuri (Gal.6:5). w11 15/7 2:14, 16

Sambata, 16 martie

Printr-un singur om a intratpacatul ın lume si prin pacat

moartea. (Rom. 5:12)

Fiind descendenti ai lui Adam,toti suntem supusi legii p

˘acatului si

a mortii. Carnea noastr˘a p

˘ac

˘atoas

˘a

neˆındeamn

˘a

ˆıncontinuu s

˘a facem

lucruri careˆıi displac lui Dumnezeu,

ceea ce duce inevitabil la moarte.În

scrisoarea c˘atre galateni, Pavel nu-

meste aceste fapte si tr˘as

˘aturi ‘lu-

cr˘ari ale c

˘arnii’. Apoi adaug

˘a: „Cei

care practic˘a astfel de lucruri nu

vor mosteni regatul lui Dumnezeu“(Gal. 5:19–21). Acesti oameni umbl

˘a

potrivit c˘arnii (Rom. 8:4). „Princi-

piul interior“ careˆıi anim

˘a si „nor-

ma dup˘a care se conduc

ˆın viat

˘a“

sunt total carnale. Dar oare numaicei ce comit fornicatie, practic

˘a ido-

latria sau spiritismul ori alte p˘a-

cate grave umbl˘a potrivit c

˘arnii?

Nu, deoarece printre lucr˘arile c

˘arnii

se num˘ar

˘a si lucruri pe care unii

le consider˘a simple sl

˘abiciuni ome-

nesti, cum ar fi gelozia, izbucnirilede m

ânie, disputele si invidiile. Si

poate spune cineva c˘a s-a eliberat

complet de astfel de lucr˘ari si c

˘a

nu mai umbl˘a deloc potrivit c

˘arnii?

w11 15/11 2:9, 10

Duminica, 17 martie

Sa alergam cu perseverentacursa care ne este pusa ınainte.

(Evr. 12:1)

Pavel a f˘acut referire la cursele

de atletism. El a explicat de cealearg

˘a crestinii

ˆın cursa vietii si

ce trebuie s˘a fac

˘a pentru a c

âstiga

premiul. Crestinii din secolulˆın-

tâi,

ˆındeosebi cei din Ierusalim si

din Iudeea, se confruntau cu mul-te

ˆıncerc

˘ari si necazuri. Conduc

˘a-

torii religiosiˆıi supuneau la mari

presiuni ca s˘a nu mai predice.

De fapt, din cauza uneltirilor lor,Isus fusese acuzat de seditiune,condamnat si executat ca un cri-minal. Dar ei nu s-au oprit aici.Dup

˘a evenimentele miraculoase

de la Penticosta din 33 e.n., i-auamenintat si i-au atacat de mul-te ori pe crestini. F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a,

viata slujitorilor fideli din seco-lul

ˆınt

âi nu a fost usoar

˘a (Fap.

4:1–3; 5:17, 18; 6:8–12; 7:59; 8:1, 3).w11 15/9 3:5, 6

Luni, 18 martie

Esau a alergat ın ıntampinarealui, l-a ımbratisat si s-a aruncat

de gatul lui si l-a sarutat.(Gen. 33:4)

Iacob a f˘acut deja cel mai im-

portant pas pentru aˆınmuia ini-

ma lui Esau: l-a rugat pe Ieho-va s

˘a-l ajute.

Îi r

˘aspunde Iehova

la rug˘aciune? Da (Gen. 32:11–20;

33:1–3). Relatarea despre Iacob siEsau scoate

ˆın evident

˘a importan-

ta faptului de a ne str˘adui s

˘a re-

zolv˘am problemele care amenint

˘a

pacea congregatiei crestine. Ia-cob a

ˆıncercat s

˘a fac

˘a pace cu Esau

desi nu gresise cu nimic fat˘a de

fratele s˘au si nu avea de ce s

˘a-i

cear˘a iertare.

În fond, Esau

ˆısi dis-

pretuise dreptul deˆınt

âi-n

˘ascut si

i-l vânduse lui Iacob pentru un

castron cu tocan˘a (Gen. 25:31–34;

Evr. 12:16). Exemplul lui Iacobarat

˘a c

˘a trebuie s

˘a facem mul-

te eforturi pentru a p˘astra pa-

cea cu fratii nostri. Totodat˘a, do-

vedeste c˘a adev

˘aratul Dumnezeu

binecuvânteaz

˘a str

˘adaniile noas-

tre. w11 15/8 3:2, 3

Marti, 19 martie

Judecata, care a pornitde la o singura greseala, a dusla condamnare, dar darul, care

a pornit de la multe greseli, adus la declararea dreptatii.

(Rom. 5:16)

S˘

a ne gˆ

andim la darul extraor-dinar pe care

ˆıl ofer

˘a Cel Atotpu-

ternic. El iart˘

a p˘

acatul pe careˆıl mosteneste o persoan

˘a, pre-

cum si greselile f˘

acute de aceas-ta. Apostolii si alti oameni careprimiser

˘a acest dar oferit cu iubi-

re (adic˘

a faptul de a fi declaratidrepti) trebuiau s

˘a continue s

˘a i

seˆınchine cu credint

˘a adev

˘aratu-

lui Dumnezeu. Ce r˘

asplat˘

aˆıi as-

tepta? „Cei ce primesc din bel-sug bun

˘atate nemeritat

˘a si darul

drept˘

atii vor tr˘

ai si vor domnica regi prin acesta singur, IsusCristos.“

Într-adev

˘ar, darul are ca

rezultat viata (Rom. 5:17; Luca22:28–30). Cei care primesc acestdar, adic

˘a faptul de a fi declarati

drepti, devin fii spirituali ai luiDumnezeu.

În calitate de comos-

tenitori cu Cristos, ei au perspec-tiva de a fi

ˆınviati

ˆın cer ca fii spi-

rituali pentru ‘a domni ca regi’ˆımpreun

˘a cu Isus Cristos (Rom.

8:15–17, 23). w11 15/6 2:14, 15

Miercuri, 20 martie

Sa-i pretuiti pe cei care lucreazadin greu printre voi si va conduc

ın Domnul si va sfatuiesc.(1 Tes. 5:12)

Pentru a conduce bine activit˘ati-

le din congregatie, b˘atr

ânii se con-

sult˘a

ˆıntre ei cu privire la modul

ˆın

care se potˆıngriji de necesit

˘ati-

le turmei. Poate c˘a luarea decizii-

lorˆın congregatie ar pretinde mai

putin timp si mai putin˘a energie

dac˘a de acest lucru s-ar ocupa un

singur b˘atr

ân. Dar, urm

ând exem-

plul corpului de guvernare din se-colul I, corpurile de b

˘atr

âni din

prezent discut˘a deschis probleme-

le si caut˘a

ˆındrumare

ˆın Scripturi.

Obiectivul lor este s˘a aplice prin-

cipiile biblice la necesit˘atile con-

gregatiei. Ei reusesc aceasta când

fiecare b˘atr

ân se preg

˘ateste pen-

truˆıntrunirile cu b

˘atr

ânii, acord

ând

atentie Bibliei si instructiunilor pri-mite de la sclavul fidel si prev

˘az

˘a-

tor. Bineˆınteles c

˘a acest lucru pre-

tinde timp. Când au opinii diferite,

asa cum s-aˆınt

âmplat si c

ând cor-

pul de guvernare din secolul I a ana-lizat problema circumciziei, b

˘atr

â-

nii trebuie s˘a fac

˘a cercet

˘ari supli-

mentare pentru a ajunge la un acordpe baza Scripturilor (Fap. 15:2, 6, 7,12–14, 28). w11 15/6 4:11, 13

Joi, 21 martie

Un foc a iesit dinaintea luiIehova si i-a mistuit. (Lev. 10:2)

În prezent, Iehova nu-i mai exe-

cut˘a imediat pe cei care

ˆıi

ˆıncalc

˘a le-

gile.În marea sa iubire, el le d

˘a po-

sibilitatea s˘a se c

˘aiasc

˘a de faptele

lor rele. Dar ce simte Iehova când

p˘arintii unui copil care a fost exclus

ˆıi nesocotesc porunca, g

˘asind pre-

texte s˘a vorbeasc

˘a des cu acesta?

Multi dintre cei care s-auˆıntors

ˆın

congregatie recunosc c˘a un rol hot

˘a-

râtor

ˆın reintegrarea lor l-a avut ati-

tudinea ferm˘a a rudelor si a priete-

nilor. O tân

˘ar

˘a care si-a schimbat

modul de viat˘a a spus c

˘a si-a dorit s

˘a

seˆıntoarc

˘a

ˆın congregatie „datorit

˘a

fermit˘atii cu care fratele ei a res-

pectat porunca lui Iehova referitoa-re la cei exclusi“. Asadar, ce trebuies

˘a facem? Trebuie s

˘a lupt

˘am cu ten-

dinta noastr˘a imperfect

˘a de a ne

r˘azvr

˘ati si de a nu respecta sfaturi-

le Bibliei! S˘a fim absolut convinsi c

˘a

tot ce ne spune Iehova s˘a facem este

spre binele nostru! w11 15/7 4:16–19

Vineri, 22 martie

Atat de mult a iubit Dumnezeulumea, ıncat l-a dat pe Fiul sauunic-nascut, pentru ca oricinemanifesta credinta ın el sa nu

fie distrus, ci sa aiba viatavesnica. (Ioan 3:16)

Reactionând la iubirea lui Dum-

nezeu si manifestând credint

˘a

ˆın

jertfa de r˘ascump

˘arare a lui Isus

Cristos, putem fi eliberati de con-damnarea pe care o atrage dup

˘a

sine p˘acatul mostenit. De aceea ne

simtimˆımbolditi s

˘a exclam

˘am ase-

menea lui Pavel: „Îi multumesc lui

Dumnezeu prin Isus Cristos, Dom-nul nostru!“ (Rom. 7:25).

Îns

˘a desi

manifest˘am credint

˘a

ˆın r

˘ascump

˘a-

rare si putem fi astfel eliberati desub legea p

˘acatului si a mortii, sun-

temˆınc

˘a imperfecti si p

˘ac

˘atosi.

Faptul de a dobândi o bun

˘a s

˘an

˘ata-

te spiritual˘a si de a ne bucura de bi-

necuvântarea si favoarea lui Dum-

nezeu implic˘a mai mult. Totusi, c

ât

de fericiti suntem c˘a Iehova a f

˘acut

posibil˘a eliberarea noastr

˘a de sub

legea p˘acatului si a mortii! w11 15/11

2:11, 12Citirea din Biblieˆ

ın vederea Comemor˘

arii:(Evenimente din ziua de 9 nisan)

Luca 19:29–44

Sambata, 23 martie

Prin [Isus] avem eliberareaprin rascumparare, datorita

sangelui sau. (Ef. 1:7)

Iehova, „Dumnezeul care d˘

apace“, este exemplul suprem

ˆın ce

priveste promovarea p˘

acii (Rom.15:33).

În marea sa iubire, Ieho-

va a luat initiativa s˘

a ne salveze:l-a trimis din cer pe Fiul iubitpentru a se naste ca om per-fect. Iar Fiul, la r

ândul lui, si-a

dat de bun˘

avoie viata pentru noi(Ioan 10:17, 18). Dar cum

ˆıi aju-

t˘

a jertfa lui Cristos pe oameniip

˘ac

˘atosi s

˘a-si restabileasc

˘a re-

latiile cu Dumnezeu? „Pedeapsacare trebuia s

˘a ne aduc

˘a pacea

era asupra lui si prin r˘

anile salesuntem vindecati noi“, se arat

˘a

ˆın Isaia 53:5. Asadar,

ˆın virtutea

jertfei lui Isus, oamenii ascult˘

a-tori se pot bucura acum de pacecu Dumnezeu, devenind prieteniai s

˘ai. w11 15/8 3:4, 5

Citirea din Biblieˆın vederea Comemor

˘arii:

(Evenimente din ziua de 10 nisan)Luca 19:45–48; Matei 21:18, 19;

21:12, 13

Duminica, 24 martie

Cand mergeti, predicati.(Mat. 10:7)

Dup˘

a ce a predicat cu zel apro-ximativ doi ani, Isus i-a trimis sipe cei 12 apostoli s

˘a predice. Mai

ˆınt

âi

ˆıns

˘a, le-a dat instructiuni

(Mat. 10:5–14).Într-o alt

˘a oca-

zie, cˆ

and a hr˘

anitˆın mod miracu-

los cˆ

ateva mii de oameni, Isusle-a spus discipolilor cum s

˘a-i or-

ganizeze si cum s˘

aˆımpart

˘a hrana

(Luca 9:12–17). Observ˘

am, asa-dar, c

˘a Isus si-a instruit discipo-

lii dˆ

andu-leˆındrum

˘ari clare si

concrete. Instruirea primit˘

a si,bine

ˆınteles, actiunea puternic

˘a

a spiritului sfˆ

ant i-au ajutat peapostoli s

˘a organizeze vasta lu-

crare de predicare ce aˆınceput

ˆın

anul 33 e.n. w11 15/11 5:9Citirea din Biblie

ˆın vederea Comemor

˘arii:

(Evenimente din ziua de 11 nisan)Luca 20:1–47

Luni, 25 martie

Isus . . . i-a iubit pana lasfarsit. (Ioan 13:1)

Isus si-a instruit discipolii dˆ

an-du-i fiec

˘aruia sfaturi potrivit ne-

cesit˘

atilor lui. De exemplu, el i-amustrat pe Iacov si pe Ioan c

ând

au vrut s˘

a cear˘

a s˘

a se coboare focdin cer ca s

˘a-i mistuie pe samari-

tenii care nu l-au primit (Luca9:52–55). C

ând mama lui Iacov si

a lui Ioan i-a cerut lui Isus s˘

a leacorde acestora pozitii privile-giate

ˆın Regat, Isus li s-a adresat

direct celor doi frati, spunˆ

and: „Asta la dreapta si la st

ânga mea nu

este un lucru pe care eu s˘

a-l dau,ci este pentru aceia pentru carele-a fost preg

˘atit de Tat

˘al meu“

(Mat. 20:20–23). Isus a datˆın-

totdeauna sfaturi clare, practicesi bazate pe principiile divine sii-a

ˆınv

˘atat pe discipoli s

˘a g

ân-

deasc˘

a pe baza acestor principii(Mat. 17:24–27). De asemenea,Isus a

ˆınteles limitele continua-

torilor s˘

ai si n-a asteptat de laei perfectiune. Sfaturile sale aufost motivate de o iubire autenti-c

˘a. w11 15/11 5:12


˘arii:

(Evenimente din ziua de 12 nisan)Luca 22:1–6; Marcu 14:1, 2, 10, 11

Data Comemor˘

arii,dup

˘a apusul soarelui

Marti, 26 martie

Mi-am dat spatele celorce loveau. . . . Nu mi-am ascuns

fata de umiliri si de scuipari.(Is. 50:6)

Asa cum se arat˘a mai sus, Isaia a

profetit c˘a Mesia avea s

˘a fie lovit.

La rândul s

˘au, Mica a prezis: „Ei

ˆıl

lovesc pe judec˘atorul lui Israel cu

nuiaua peste obraz“ (Mica 5:1). Con-firm

ând

ˆımplinirea acestor profetii,

Marcu a scris: „Unii auˆınceput s

˘a-l

scuipe [pe Isus], s˘a-i acopere fata,

s˘a-l bat

˘a cu pumnii si s

˘a-i zic

˘a: «Pro-

feteste!» Si slujitorii care executausentinta l-au luat si l-au p

˘almuit“.

Iar soldatii „ˆıl loveau peste cap cu o

trestie,ˆıl scuipau si,

ˆıngenunchind

[ˆın b

˘ataie de joc], se plecau

ˆınaintea

lui“ (Mar. 14:65; 15:19). Bineˆınteles,

Isus nu merita acest tratament abu-ziv. w11 15/8 2:11


˘arii:

(Evenimente din ziua de 13 nisan)Luca 22:7–13; Marcu 14:12–16(Evenimente de dup

˘a apusul

soarelui: 14 nisan)Luca 22:14–65

Miercuri, 27 martie

Mai sunt multe alte lucruri pecare le-a facut Isus si care, daca

ar fi fost scrise vreodata ınamanuntime, cred ca lumean-ar putea cuprinde sulurile

scrise. (Ioan 21:25)

Printre multele lucruri pe carele-a f

˘acut Isus

ˆın timpul serviciului

s˘au de scurt

˘a durat

˘a, dar intens, au

fost g˘asirea, instruirea si organi-

zarea unor b˘arbati care s

˘a fie

ˆın

fruntea lucr˘arii dup

˘a plecarea sa de

pe p˘am

ânt.

În 33 e.n., c

ând s-a

ˆın-

torsˆın cer, Isus pusese deja bazele

unei congregatii remarcabile, care

ˆın scurt

˘a vreme avea s

˘a numere mii

de membri (Fap. 2:41, 42; 4:4; 6:7).În prezent, este din ce

ˆın ce mai

mare nevoie de b˘arbati care s

˘a fie

ˆın

fruntea activit˘atilor spirituale. Cei

care aspir˘a la acest privilegiu de

serviciu sunt demni de laud˘a

ˆıntru-

cât ‘doresc o lucrare bun

˘a’ (1 Tim.

3:1). Ca s˘a poat

˘a sluji

ˆın mod cores-

punz˘ator

ˆın congregatie, ei trebuie

s˘a se califice spiritualiceste. Calit

˘a-

tile spirituale sunt mai importantedec

ât aptitudinile sau realiz

˘arile pe

care le-ar putea avea. w11 15/115:1–3


˘arii:


Joi, 28 martie

Cristos . . . [v-a lasat] un model,ca sa calcati cat mai exact pe

urmele lui. (1 Pet. 2:21)

Isus a dus o viat˘a simpl

˘a pen-

tru ca nimic s˘a nu-l

ˆımpiedice s

˘a

le slujeasc˘a altora (Luca 9:58). A

fost modest si si-a bazatˆıntotdeau-

naˆınv

˘at

˘aturile pe Scripturi (Ioan

5:19; 17:14, 17). Isus a fost abordabilsi bun. Toate actiunile sale au fostmotivate de iubire (Mat. 19:13–15;Ioan 15:12). Exemplul lui a avuto influent

˘a pozitiv

˘a asupra apos-

tolilor. De pild˘a, Iacov i-a slujit

lui Dumnezeu cu loialitate si n-adat

ˆınapoi nici chiar

ˆın fata mortii

(Fap. 12:1, 2). De asemenea, Ioana c

˘alcat cu fidelitate pe urmele lui

Isus mai bine de 60 de ani (Rev.1:1, 2, 9). Manifest

ând spirit de sa-

crificiu, umilint˘a si iubire, b

˘atr

â-

nii pot fi un bun exemplu pentrub

˘arbatii mai tineri (1 Pet. 5:2, 3).

w11 15/11 5:7, 8Citirea din Biblie


˘arii:

(Evenimente din ziua de 15 nisan)Matei 27:62–66

Vineri, 29 martie

Ei ınca nu ıntelegeau cuvantulScripturii: ca el trebuia sa sescoale din morti. (Ioan 20:9)

Ideea c˘

a oamenii puteau s˘

a devi-n

˘a creaturi spirituale si s

˘a dom-

neasc˘

aˆıntr-un regat ceresc nu era

clar˘

a pentru discipolii lui Isusˆına-

inte de Penticost˘

a (Fap. 1:6).Îns

˘a,

dup˘

a ce au fost botezati cu spiritsf

ânt si au primit sperant

˘a cereas-

c˘

a, ei au pututˆıntelege ce a vrut

s˘

a spun˘

a Isus. Dup˘

a ce au pri-mit spirit sf

ânt, discipolii lui Isus

au dobˆ

andit perspicacitate spiri-tual

˘a,

ˆınteleg

ând unele adev

˘aruri

profunde. Prin inspiratie divin˘

a,b

˘arbatii care au redactat Scriptu-

rile grecesti crestine ne-au dez-v

˘aluit aspecte uluitoare legate de

scopul lui Iehova (Ef. 3:8–11, 18).Astfel, at

ât crestinii unsi, c

ât si

„alte oi“ se hr˘

anesc cu aceleasi ade-v

˘aruri spirituale (Ioan 10:16). Pre-

tuiestiˆınv

˘at

˘aturile din Cuv

ântul

lui Dumnezeu pe care le-ai aflat sile-ai

ˆınteles gratie spiritului sf

ânt?

w11 15/12 4:7, 8Citirea din Biblie


˘arii:


Sambata, 30 martie

Sa respecti aceste lucruri faraprejudecati si sa nu faci nimic

cu partinire. (1 Tim. 5:21)

Dac˘

a ascult˘

am doar variantauneia dintre p

˘artile implicate

ˆın-

tr-o disput˘

a, am putea actionaˆın

mod pripit. Iat˘

a trei exemple bibli-ce

ˆın acest sens. Potifar a crezut

varianta sotiei lui, care i-a spus c˘

aIosif

ˆıncercase s-o violeze. Cuprins

de furie, Potifar l-a aruncat pe Io-sif

ˆın

ˆınchisoare (Gen. 39:19, 20).

Regele David l-a crezut pe Tiba,

care i-a zis c˘

a st˘

apˆ

anul lui, Mefibo-set, trecuse de partea dusmani-lor regelui. Pripindu-se, David ahot

˘ar

ât: „Iat

˘a c

˘a tot ce-i apartine

lui Mefiboset este al t˘

au“ (2 Sam.16:4; 19:25–27). Regelui Artaxerxesi s-a spus c

˘a evreii reconstruiau

Ierusalimul si c˘

a pl˘

anuiau s˘

a ser

˘azvr

˘ateasc

˘a

ˆımpotriva Imperiului

Persan. El a crezut acest raportfals si a ordonat oprirea lucr

˘ari-

lor, evreii fiind nevoiti s˘

aˆıntrerup

˘a

munca la templul lui Dumnezeu(Ezra 4:11–13, 23, 24). Ast

˘azi, b

˘a-

trˆ

anii de congregatie dau dovad˘

ade

ˆıntelepciune si respect

˘a sfatul

lui Pavel de a nu trage concluziipripite. w11 15/8 4:12

Duminica, 31 martie

I-am vazut acolo pe nefilimi.(Num. 13:33)

Iosua si Caleb au f˘

acut parte dingrupul celor 12 israeliti trimisis

˘a spioneze Tara Promis

˘a. La

ˆın-

toarcere, 10 dintre ei au prezentatun raport negativ si descurajator,ba chiar au sustinut c

˘a unii din-

tre locuitorii t˘

arii erau uriasi, carese tr

˘ageau din nefilimi (Gen. 6:4).

Evident, aceast˘

a afirmatie era ab-surd

˘a deoarece toti nefilimii muri-

ser˘

aˆın Potop, cu sute de ani

ˆınain-

te. Dar oamenii cu o credint˘

a slab˘

apot fi influentati chiar si de celemai absurde idei. Acest raport ne-gativ a sem

˘anat panic

˘a printre is-

raeliti.În scurt timp, majoritatea

au ajuns s˘

a cread˘

a c˘

a era o gresea-l

˘a s

˘a intre

ˆın Tara Promis

˘a asa cum

le spusese Iehova. Cum au actio-nat Iosua si Caleb

ˆın aceast

˘a si-

tuatieˆıncordat

˘a? (Num. 13:25–32)

Desi poporul nu voia s˘

a aud˘

a ade-v

˘arul, cei doi israeliti au prezen-

tat cu mult curaj realitatea, chiardac

˘a riscau s

˘a fie omor

âti cu pietre

(Num. 14:10). w11 15/7 1:4, 5

Luni, 1 aprilie

Sa aveti oroare de rau,alipiti-va de ce este bine.

(Rom. 12:9)

Foarte multe divertismenteˆın-

calc˘

a flagrant principiile biblicesau legile divine. Pe acestea ade-v

˘aratii crestini le resping cu ho-

t˘

arˆ

are! (1 Ioan 5:19) Ele promo-veaz

˘a sadismul, demonismul, ho-

mosexualitatea, pornografia, vio-lenta sau alte practici dezgus-t

˘atoare ale lumii (1 Cor. 6:9, 10;

Rev. 21:8). Indiferent c˘

a suntemsinguri sau

ˆın compania altora, s

˘a

evit˘

am aceste divertismente! Ast-fel,

ˆıi vom dovedi lui Iehova c

˘a

‘avem oroare de r˘

au’ (1 Ioan 1:5, 6).Nu toate divertismentele promo-veaz

˘a practici condamnate expli-

cit de Biblie. Cu toate acestea,c

ând alegem astfel de distractii,

trebuie s˘

a ne asigur˘

am de fieca-re dat

˘a c

˘a ele corespund normelor

lui Iehova (Prov. 4:10, 11). Apoitrebuie s

˘a lu

˘am o decizie care s

˘a

nu ne p˘

ateze constiinta (Gal. 6:5;1 Tim. 1:19). w11 15/10 1:6, 7

Marti, 2 aprilie

Eu ımi dau sufletul pentru oi.(Ioan 10:15)

Sotii trebuie s˘

a urmeze exem-plul lui Isus manifest

ând afectiune

fat˘

a de cei aflatiˆın grija lor. Un

sot care caut˘

a aprobarea lui Dum-nezeu nu-si va domina sotia, tra-t

ând-o cu asprime, ci va continua

s-o iubeasc˘

a „asa cum si Cristos aiubit congregatia“ (Ef. 5:25). Cu-vintele lui trebuie s

˘a fie bl

ânde si

pline de consideratie,ˆıntruc

ât so-

tia este demn˘

a de onoare (1 Pet.3:7). C

ând e vorba de educarea co-

piilor, capul familiei trebuie s˘

a sus-tin

˘a cu fermitate principiile divi-

ne.Îns

˘a el nu se va retine s

˘a-si ma-

nifeste afectiunea fat˘

a de copii.Chiar si c

ând este necesar s

˘a-i dis-

ciplineze, el va face lucrul acestacu iubire. Unii copii s-ar putea s

˘a

aib˘

a nevoie de mai mult timp pen-tru a

ˆıntelege ce asteapt

˘a p

˘arintii

de la ei.În acest caz, un tat

˘a trebu-

ie s˘

a aib˘

a mai mult˘

a r˘

abdare. Dac˘

aun b

˘arbat urmeaz

˘a cu consecvent

˘a

exemplul lui Isus, membrii familieilui se vor simti

ˆın sigurant

˘a. Ei se

vor bucura de siguranta spiritual˘

adescris

˘a de psalmist (Ps. 23:1–6).

w11 15/5 1:4, 7, 8

Miercuri, 3 aprilie

Nu aveati speranta si erati faraDumnezeu ın lume. (Ef. 2:12)

Ast˘

azi, multi nu cred c˘

a oameniisunt p

˘ac

˘atosi. De ce? Desi merg la

biseric˘

a din cˆ

andˆın c

ând, ei consi-

der˘

a c˘

a relatarea biblic˘

a despreAdam si Eva nu este dec

ât o legen-

d˘

a sau un mit. Altii au fostˆınv

˘atati

c˘

a nu exist˘

a Dumnezeu. Ei seˆın-

doiesc de existenta lui Dumnezeusi, prin urmare, nu

ˆınteleg c

˘a Fiin-

ta Suprem˘

a a stabilit norme mora-le pentru oameni si c

˘a nerespec-

tarea lor echivaleaz˘

a cu p˘

acatul.În scrisoarea c

˘atre Romani, Pavel

mentioneaz˘

a motivul pentru careun asemenea mediu n-a putut finici

ˆın trecut si nu poate fi nici

ˆın

prezent o scuz˘

a, si anume c˘

aˆın-

s˘

asi creatia depune m˘

arturie de-spre existenta unui Creator (Rom.1:19, 20). Acest adev

˘ar are leg

˘atur

˘a

cu o alt˘

a remarc˘

a pe care a f˘

a-cut-o Pavel c

ând le-a scris evreilor

ˆın timp ce se afla la Roma: „Ori-ce cas

˘a este construit

˘a de cineva,

dar cel care a construit toate lu-crurile este Dumnezeu“ (Evr. 3:4).Acest rationament

ˆındreapt

˘a aten-

tia spre un Creator care a con-struit, sau a adus

ˆın existent

˘a,

ˆın-

tregul univers. w11 15/6 1:12, 13

Joi, 4 aprilie

Sa nu urmezi multimea la rau.(Ex. 23:2)

Când alegi o form

˘a de destindere,

te lasi influentat de constiinta per-misiv

˘a a altora? Dac

˘a actionezi

ˆın

acest felˆınseamn

˘a c

˘a „urmezi mul-

timea“! Pentru a ne ajuta s˘a lu

˘am

decizii, Iehova ne-a oferit un darpretios: „capacitatea de

ˆıntelege-

re“. Ca s˘a ne dezvolt

˘am aceast

˘a ca-

pacitate, trebuie ‘s-o folosim’ (Evr.5:14).

Îns

˘a, dac

˘a ‘urm

˘am multimea’

sau dac˘a astept

˘am ca altii s

˘a ne sta-

bileasc˘a reguli rigide

ˆın chestiuni

de constiint˘a, nu ne vom dezvolta

capacitatea deˆıntelegere. Iat

˘a de

ce slujitorii lui Iehova nu primesc olist

˘a cu filmele, c

˘artile si site-urile

pe care s˘a le evite. Lumea aceasta

esteˆın permanent

˘a schimbare, iar

o astfel de list˘a ar fi dep

˘asit

˘a de la

bunˆınceput (1 Cor. 7:31). Dar moti-

vul principal pentru care nu astep-t

˘am ca altii s

˘a ia decizii

ˆın locul

nostru este acela c˘a vrem s

˘a ne fo-

losim capacitatea deˆıntelegere si

s˘a c

ânt

˘arim sub rug

˘aciune princi-

piile bibliceˆınainte de a lua o deci-

zie (Ef. 5:10). w11 15/7 1:3, 6, 7

Vineri, 5 aprilie

Tu, Betleeme Efrata, . . . din tineımi va iesi cel ce va fi conduca-

tor ın Israel. (Mica 5:2)

Mesia avea s˘

a se nasc˘

aˆın Betlee-

mul din Iuda, numitˆınainte Efrata.

Desi Maria, mama lui Isus, si Iosif,tat

˘al s

˘au adoptiv, locuiau

ˆın Naza-

ret, ei au mers pentru un recens˘

a-m

ânt

ˆın Betleem, unde s-a n

˘ascut

Isus,ˆın anul 2

ˆı.e.n. (Mat. 2:1, 5, 6).

O alt˘

a profetie care s-aˆımplinit

ˆın

persoana lui Isus spunea c˘

a Mesiaavea s

˘a se nasc

˘a dintr-o fecioa-

r˘

a (Is. 7:14). Sub inspiratie divin˘

a,Matei a folosit termenul grecesc

parthenos, careˆınseamn

˘a „fecioa-

r˘

a“, cˆ

and a explicat c˘

a Isaia 7:14 s-aˆımplinit la nasterea lui Isus. At

ât

Matei, cˆ

at si Luca afirm˘

a c˘

a Ma-ria era fecioar

˘a c

ând a r

˘amas

ˆın-

s˘

arcinat˘

a prin actiunea spirituluisf

ânt (Mat. 1:18–25; Luca 1:26–35).

Ceˆımplinire remarcabil

˘a a avut

aceast˘

a profetie! w11 15/8 1:7, 8

Sambata, 6 aprilie

Spiritul lui Iehova l-a ınvaluitpe Ghedeon. (Jud. 6:34)

Cartea Judec˘atorii contine multe

relat˘ari despre oameni care, ‘din

slabi cum erau, au fost f˘acuti puter-

nici’ (Evr. 11:34). De pild˘a, cu ajuto-

rul spiritului sfânt, Ghedeon a con-

dus poporul Israelˆın lupt

˘a

ˆımpotri-

va Madianului. Armata lui Ghedeonera de patru ori mai mic

˘a dec

ât

cea a madianitilor. Totusi, Iehovai-a poruncit de dou

˘a ori lui Ghedeon

s˘a reduc

˘a num

˘arul soldatilor p

ân

˘a

când armata israelit

˘a a ajuns de

450 de ori mai mic˘a dec

ât cea ma-

dianit˘a (Jud. 7:2–8; 8:10). Dac

˘a is-

raelitii ar fi repurtat o victorie r˘asu-

n˘atoare, nimeni n-ar fi putut pre-

tinde c˘a ea se datora eforturilor

oamenilor sauˆıntelepciunii lor! Pu-

terea lui Iehova de a salva este infi-nit

˘a. El poate s

˘a-i scape pe slujito-

rii s˘ai din orice situatie, folosin-

du-se chiar de persoane ce par sla-be sau neajutorate. Uneori ne-amputea simti coplesiti la g

ândul c

˘a

ˆımpotrivitorii nostri sunt mai multidec

ât noi sau c

˘a situatia noastr

˘a

este disperat˘a.

Îns

˘a Iehova ne face

s˘a ne simtim

ˆın sigurant

˘a si ne c

˘a-

l˘auzeste prin intermediul Cuv

ântu-

lui s˘au si al congregatiei sale

ˆındru-

mate de spirit (Rom. 8:31, 32). Pro-misiunile divine ne

ˆınt

˘aresc credin-

ta si ne garanteaz˘a c

˘a Iehova se va

dovediˆıntotdeauna Ajutorul nostru!

w11 15/12 3:12, 14

Duminica, 7 aprilieˆ

Intelegeti care este vointalui Iehova. (Ef. 5:17)

Înainte de a gusta o m

âncare no-

u˘a, probabil c

˘a vrem s

˘a stim ce

ingrediente s-au folosit la preg˘a-

tirea ei. Tot asa,ˆınainte s

˘a ale-

gem o form˘a de destindere, trebuie

s˘a afl

˘am care sunt „ingredientele“

ei. De exemplu, sportul este dis-tractiv si

ˆınvior

˘ator. Dar s

˘a presu-

punem c˘a esti atras de anumite

sporturi caracterizate prin spirit deconcurent

˘a si agresivitate, riscuri

inutile, accident˘ari frecvente, na-

tionalism, manifest˘ari s

˘albatice de

bucurie sau alte „ingrediente“ ase-m

˘an

˘atoare. Ce ar fi bine s

˘a faci? S

˘a

le evaluezi. Foarte probabil,ˆıti vei

da seama c˘a aceste sporturi sunt

ˆın

contradictie cu modul de gândire al

lui Iehova si cu mesajul de pace side iubire pe care

ˆıl predic

˘am (Is.

61:1; Gal. 5:19–21). Pe de alt˘a parte,

o form˘a de destindere care conti-

ne „ingrediente“ s˘an

˘atoase

ˆın ochii

lui Dumnezeu va avea asupra taun efect pozitiv si

ˆınvior

˘ator (Gal.

5:22, 23; Filip. 4:8). w11 15/10 1:7, 8

Luni, 8 aprilie

Va ındemn ca pe niste strainisi locuitori temporari sa va

abtineti de la dorintelecarnale. (1 Pet. 2:11)

Iehova le-a spus israelitilor c˘a,

dac˘a ascultau de el, aveau s

˘a devin

˘a

‘proprietatea sa special˘a dintre toa-

te popoarele’ (Ex. 19:5). Când a fost

fidel˘a, natiunea Israel s-a deosebit

de toate celelalte natiuniˆın ce pri-

vesteˆınchinarea si modul de viat

˘a.ˆ

In mod asem˘an

˘ator ast

˘azi, Iehova

si-a pus deoparte un popor care sedeosebeste net de lumea lui Satan.De aceea, Biblia ne

ˆındeamn

˘a „s

˘a

respingem tot ce este lipsit de pie-

tate si dorintele lumesti si s˘a tr

˘aim

cu judecat˘a s

˘an

˘atoas

˘a, cu dreptate

si cu devotiune sfânt

˘a . . .

ˆın timp ce

astept˘am fericita sperant

˘a si mani-

festarea glorioas˘a a marelui Dum-

nezeu si a Salvatorului nostru, Cris-tos Isus, care s-a dat pe sine pentrunoi ca s

˘a ne elibereze de orice fel de

nelegiuire si s˘a-si curete un popor

care s˘a fie al lui, zelos pentru lucr

˘ari

bune“ (Tit 2:11–14). Acest „popor“este alc

˘atuit din crestini unsi si din

milioane de „alte oi“, careˆıi ajut

˘a

siˆıi sustin (Ioan 10:16). w11 15/11

3:15, 16

Marti, 9 aprilie

Continuati sa cautati mai ıntairegatul si dreptatea Sa si toate

aceste lucruri va vor fiadaugate. (Mat. 6:33)

Indiferent c˘a avem sperant

˘a ce-

reasc˘a sau p

˘am

ânteasc

˘a, cu totii

trebuie ‘s˘a ne reneg

˘am, s

˘a ne lu

˘am

stâlpul de tortur

˘a si s

˘a-l urm

˘am

neˆıncetat pe Cristos’ (Mat. 16:24).

Milioane de oameni care sper˘a s

˘a

tr˘aiasc

˘a

ˆın Paradis

ˆıi aduc

ˆınchina-

re lui Dumnezeu siˆıl urmeaz

˘a pe

Cristosˆın acest mod. Ei nu se mul-

tumesc s˘a-i dea lui Iehova mai pu-

tin decât stiu c

˘a-i pot da

ˆın realita-

te. Multi frati si surori si-au simpli-ficat viata si au devenit pionieri. Al-tii reusesc s

˘a fac

˘a pionierat auxiliar

mai multe luni pe an. Iar cei care nupot sluji ca pionieri fac tot ce le st

˘a

ˆın putint

˘a

ˆın lucrarea de predicare.

Toti acestia se aseam˘an

˘a cu Ma-

ria, care a turnat ulei parfumat pecapul lui Isus. El a spus despre Ma-ria: „Ea a f

˘acut o fapt

˘a bun

˘a fat

˘a

de mine. . . . A facut ce-a putut“(Mar. 14:6–8). Av

ând

ˆın vedere c

˘a

tr˘aim

ˆıntr-o lume st

˘ap

ânit

˘a de Sa-

tan, nu ne este usor uneori s˘a fa-

cem tot ce putem, dar ne str˘aduim,

punându-ne

ˆıncrederea

ˆın Iehova.

w11 15/9 2:5

Miercuri, 10 aprilie

Fac toate lucrurile de dragulvestii bune, ca sa am parte de ea

ımpreuna cu altii. (1 Cor. 9:23)

Cu cât

˘a seriozitate si-a privit Pa-

vel serviciul! El a fost dispus s˘a le

slujeasc˘a asemenea unui sclav at

ât

lui Iehova, cât si celor ce ascultau

mesajul despre adev˘ar (Rom. 12:11;

1 Cor. 9:19). Când

ˆıi

ˆınv

˘at

˘am pe altii

adev˘arurile din Cuv

ântul lui Dum-

nezeu — fie la un studiu biblic, fiela o

ˆıntrunire crestin

˘a, fie la

ˆınchi-

nareaˆın familie —, suntem noi

constienti de marea responsabili-tate pe care o avem fat

˘a de ei? Poa-

te consider˘am c

˘a a conduce cu re-

gularitate un studiu biblic e o sar-cin

˘a

ˆımpov

˘ar

˘atoare. E adev

˘arat, lu-

crul acesta presupune de obicei s˘a

lu˘am din timpul rezervat unor acti-

vit˘ati personale si s

˘a-l folosim pen-

tru a-i ajuta pe altii. Dar nu a spusIsus c

˘a „este mai mult

˘a fericire

ˆın a

da decât

ˆın a primi“? (Fap. 20:35)ˆ

Inv˘at

ându-i pe altii calea care duce

la viat˘a vom simti o bucurie pe care

nu ne-o poate aduce nicio alt˘a acti-

vitate. w11 15/4 1:7, 8

Joi, 11 aprilie

Veti fi ca Dumnezeu, cunoscandbinele si raul. (Gen. 3:5)

Desi i s-a adresat numai Evei, Sa-tan a folosit pluralul. El a

ˆıncercat

ˆın acest fel s

˘a o flateze, s

˘a o fac

˘a s

˘a

se simt˘

a important˘

a, ca si cum eaar fi fost

ˆın m

˘asur

˘a s

˘a vorbeasc

˘a

ˆın

numele ei si al sotului ei. Cum areactionat Eva? Se pare c

˘a ea si-a

arogat cuˆıng

âmfare acest drept,

r˘

aspunzˆ

andu-i sarpelui tot la plu-ral: „Putem s

˘a m

ânc

˘am din rodul

pomilor din gr˘

adin˘

a“. De aseme-nea, Satan a prezentat lucrurile

ˆın

mod denaturat. El a insinuat c˘

aDumnezeu a fost nedrept c

ând le-a

cerut lui Adam si Evei ‘s˘

a nu m˘

a-n

ânce din toti pomii din gr

˘adin

˘a’.

Apoi a f˘

acut-o pe Eva s˘

a se gˆ

an-deasc

˘a la propria persoan

˘a si la

faptul c˘

a ar fi putut avea „o viat˘

amai bun

˘a“, devenind „ca Dumne-

zeu“.În cele din urm

˘a, a f

˘acut-o

s˘

a-si concentreze atentia mai de-grab

˘a asupra pomului si a fructului

interzis decˆ

at asupra relatiei ei cuDumnezeu, Cel care

ˆıi d

˘aruise totul

(Gen. 3:1–6). Din nefericire, mˆ

an-c

ând din acel fruct, Eva a dovedit

c˘

a Iehova nu era cea mai importan-t

˘a persoan

˘a din viata ei. w11 15/5

3:4, 5

Vineri, 12 aprilie

Nu prin lege a primit Avraamsau samanta lui promisiunea cava fi mostenitorul unei lumi, ciprin dreptatea care vine prin

credinta. (Rom. 4:13)

Dumnezeu l-a considerat dreptpe fidelul Avraam (Rom. 4:20–22;Iac. 2:23, 24). Aceasta nu

ˆınseamn

˘a

c˘

a, de-a lungul deceniilorˆın care

i-a slujit lui Iehova, Avraam a fostf

˘ar

˘a p

˘acat. Nu

ˆın acest sens a fost

el drept (Rom. 3:10, 23).Îns

˘a,

ˆın

infinita saˆıntelepciune, Iehova a

luatˆın considerare credinta remar-

cabil˘

a a lui Avraam si faptele saleizvor

âte din credint

˘a.

În mod deo-

sebit, Avraam a exercitat credint˘

aˆın „s

˘am

ânta“ promis

˘a care avea s

˘a

vin˘

a pe linia sa genealogic˘

a. AceaS

˘am

ânt

˘a s-a dovedit a fi Mesia, sau

Cristos (Gen. 15:6; 22:15–18). Deaceea, pe baza ‘r

˘ascump

˘ar

˘arii pl

˘a-

tite de Cristos Isus’, Judec˘

atoruldivin poate s

˘a ierte p

˘acatele care

au fost comiseˆın trecut. Astfel,

Avraam si alti oameni ai credin-tei din timpurile precrestine vor fireadusi la viat

˘a (Rom. 3:24, 25; Ps.

32:1, 2). w11 15/6 2:17, 18

Sambata, 13 aprilie

Orice om trebuie sa fie promptla ascultare, ıncet la vorbire,

ıncet la manie. (Iac. 1:19)În cazul

ˆın care un crestin simte

c˘a-si iese din fire c

ând discut

˘a

o problem˘a cu un colaborator

ˆın

credint˘a, el d

˘a dovad

˘a de

ˆıntelep-

ciune dac˘a aplic

˘a sfatul de mai

sus. Ce foloaseˆıi aduce unui cres-

tin aplicarea lui? L˘as

ându-si timp

s˘a se calmeze, s

˘a se roage cu pri-

vire la problema respectiv˘a si s

˘a

se gândeasc

˘a cum ar fi mai bine

s˘a r

˘aspund

˘a, el

ˆıi permite spiritu-

lui lui Dumnezeu s˘a-l c

˘al

˘auzeas-

c˘a (Prov. 15:1, 28). Sub influen-

ta spiritului, el poate s˘a mani-

feste blândete si

ˆındelung

˘a r

˘ab-

dare.În felul acesta, poate res-

pecta sfatul din Efeseni 4:26, 29:„M

âniati-v

˘a, dar nu p

˘ac

˘atuiti! . . .

Niciun cuvânt stricat s

˘a nu v

˘a ias

˘a

din gur˘a, ci unul bun pentru zidi-

re, dup˘a cum este nevoie, ca s

˘a le

dea celor care-l aud ce este folosi-tor“.

Într-adev

˘ar, c

ând ne

ˆımbr

˘a-

c˘am cu bl

ândete si

ˆındelung

˘a r

˘ab-

dare, contribuim la pacea si uni-tatea congregatiei. w11 15/4 4:6, 7

Duminica, 14 aprilieˆ

In zadar mi-am curatat inima siımi spal mainile ın nevinovatie.

(Ps. 73:13)

Asemenea lui Asaf, probabil c˘a,

la un moment dat, nu te-ai maig

ândit la privilegiile tale spiritua-

le si aiˆınceput s

˘a t

ânjesti dup

˘a

lucruri materiale.Îns

˘a studiind

Cuvântul lui Dumnezeu si partici-

pând la

ˆıntruniri, ai reusit s

˘a pri-

vesti situatia din punctul de vede-re al lui Iehova. Asaf a

ˆınteles care

avea s˘a fie sf

ârsitul celor r

˘ai. A re-

flectat la binecuvânt

˘arile de care

se bucura si a realizat c˘a Iehova

ˆıl

tinea de mâna dreapt

˘a si ‘

ˆıl con-

ducea’. De aceea, el i-a spus luiIehova: „Nu mi-am g

˘asit pl

˘ace-

re pe p˘am

ânt dec

ât

ˆın tine“ (Ps.

73:23, 25). Asaf era convins c˘a Ie-

hova nu va uita niciodat˘a priete-

nia dintre ei, si nici serviciul s˘au

fidel (Ecl. 7:1). Cât de mult trebu-

ie s˘a-l fi

ˆınt

˘arit aceast

˘a convinge-

re! El a cântat: „Este spre binele

meu s˘a m

˘a apropii de Dumnezeu.

Pe Domnul Suveran Iehova l-amf

˘acut refugiul meu“ (Ps. 73:28).

w11 15/9 1:8, 9

Luni, 15 aprilie

Ochii lui Iehova sunt peste ceidrepti, iar urechile lui spre

strigatul lor de ajutor.(Ps. 34:15)

Simtim nevoia de a primi mân-

gâiere, mai ales c

ând trecem prin

situatii dificile. Familia si priete-nii ne pot aduce o oarecare m

ân-

gâiere.

Îns

˘a, uneori, problemele

cu care ne confrunt˘am nu pot fi

rezolvate de oameni.În astfel de

momente, numai Dumnezeu nepoate m

âng

âia.

În Cuv

ântul s

˘au,

g˘asim urm

˘atoarea asigurare: „Ie-

hova este aproape de toti cei ce-lcheam

˘a, . . . [El] le va auzi strig

˘a-

tul de ajutor“ (Ps. 145:18, 19). Dac˘a

vrem s˘a primim ajutor si m

âng

âie-

re de la Iehova, trebuie s˘a ne pu-

nem toat˘a

ˆıncrederea

ˆın el. Da-

vid a spus: „Iehova va deveni unturn tare pentru cel zdrobit, unturn tare

ˆın timpuri de necaz. Cei

care cunosc numele t˘au se vor

ˆın-

credeˆın tine, c

˘aci tu nu

ˆıi vei p

˘a-

r˘asi nicidecum pe cei ce te caut

˘a,

o, Iehova!“ (Ps. 9:9, 10). w11 15/103:1, 2

Marti, 16 aprilie

Ezechia s-a ıncrezut ın Iehova,Dumnezeul lui Israel.

(2 Regi 18:5)

Sanherib, regele Asiriei, i-a tri-mis la Ierusalim pe reprezentantiis

˘ai, printre care si pe rabsache, cu

o armat˘a numeroas

˘a. Ezechia, re-

gele lui Iuda, s-a dus la casa lui Ie-hova si a

ˆınceput s

˘a se roage: „O,

Iehova, Dumnezeul nostru, salvea-z

˘a-ne, te rog, din m

âna lui, pen-

tru ca toate regatele p˘am

ântului s

˘a

stie c˘a tu, o, Iehova, numai tu esti

Dumnezeu!“ (2 Regi 19:14–19). Eze-chia nu numai c

˘a i-a cerut ajutor lui

Iehova, dar a siˆıntreprins actiuni

concrete.Înainte de a merge la

templu s˘a se roage, el i-a poruncit

poporului s˘a nu r

˘aspund

˘a la cuvin-

tele batjocoritoare ale rabsachelui.Totodat

˘a, a trimis o delegatie la

profetul Isaia pentru a-i cere sfatul(2 Regi 18:36; 19:1, 2). Actiunile luiEzechia au fost

ˆın armonie cu voin-

ta lui Iehova. El nu a cerut aju-tor Egiptului sau natiunilor vecine.Ezechia nu s-a bizuit pe propria pri-cepere, ci s-a

ˆıncrezut

ˆın Iehova.

Care a fost rezultatul? Iehova a tri-mis un

ˆınger, care a ucis 185 000 de

asirieni, astfel c˘a Sanherib „a ple-

cat“ si s-aˆıntors la Ninive (2 Regi

19:35, 36). w11 15/11 1:5, 6


Urechea ta sa dea atentie ınte-lepciunii si sa-ti pleci inima la

discernamant. (Prov. 2:2)

Dup˘a ce Solomon si-a

ˆınceput

domnia, Dumnezeu i-a ap˘arut

ˆın-

tr-un vis si i-a spus: „Cere ce vreis

˘a-ti dau!“. Constient de limitele

lui, Solomon a cerutˆıntelepciune

(1 Regi 3:5–9). Iehova a fost impre-sionat c

˘a acest rege nu a vrut bo-

g˘atii si glorie, ci

ˆıntelepciune. De

aceea, pe lâng

˘a „o inim

˘a

ˆınteleap-

t˘a si priceput

˘a“, Iehova i-a dat si

prosperitate (1 Regi 3:10–14). Bi-ne

ˆınteles, noi nu ne astept

˘am s

˘a

primimˆıntelepciune

ˆın mod mira-

culos. Desi a spus c˘a Iehova este

Cel care „d˘a

ˆıntelepciune“, Solo-

mon a ad˘augat c

˘a e nevoie de mul-

te eforturi ca s-o dobândim: trebu-

ie ‘s˘a strig

˘am dup

˘a

ˆıntelepciune’,

‘s˘a continu

˘am s-o c

˘aut

˘am si s

˘a um-

bl˘am dup

˘a ea’ (Prov. 2:1–6). Asa-

dar, putem dobândi

ˆıntelepciune!

Ar fi bine s˘a ne

ˆıntreb

˘am: „Apre-

ciezˆıntelepciunea divin

˘a la fel ca

Solomon?“. Demonstreaz˘a deciziile

mele c˘a pretuiesc si caut

ˆıntelep-

ciunea divin˘a? w11 15/12 1:4–6

Joi, 18 aprilie

Cine dintre voi care vrea sazideasca un turn nu se asaza

mai ıntai si nu calculeaza chel-tuiala, ca sa vada daca are cu

ce sa-l termine? (Luca 14:28)

„Planurile celui harnicˆıi aduc cu

sigurant˘a folos, dar cel pripit ajun-

ge la lips˘a“, a scris Solomon (Prov.

21:5). S˘a presupunem c

˘a analizezi o

propunere de afaceri. Nu te l˘asa

condus de sentimente. Culege toa-te informatiile necesare, cere sfa-tul celor cu experient

˘a

ˆın domeniu

si vezi ce principii biblice se apli-c

˘a la situatia ta (Prov. 20:18). Pen-

tru a-ti organiza informatiile,ˆın-

tocmeste dou˘a liste: una cu c

âsti-

guri si una cu costuri.Înainte de a

lua o decizie, „calculeaz˘a cheltu-

iala“. Dar gândeste-te ce efect va

avea aceast˘a decizie nu numai asu-

pra situatiei tale financiare, ci siasupra spiritualit

˘atii tale. Cerce-

tarea pretinde timp si efort.Îns

˘a,

procedând astfel, vei evita s

˘a iei

decizii pripite, care pot crea pro-bleme inutile. w11 15/4 2:12

Vineri, 19 aprilie

Aveti nevoie de perseverenta,pentru ca, dupa ce ati facut

vointa lui Dumnezeu, sa primitiımplinirea promisiunii.

(Evr. 10:36)

Cˆ

and Pavel le-a scris cresti-nilor evrei, unii erau distrasi deproblemele si de grijile vietii sinu mai f

˘aceau progrese spiritua-

le, care le-ar fiˆınt

˘arit credinta

(Evr. 5:11–14). Altii credeau, pro-babil, c

˘a viata lor ar fi fost mult

mai usoar˘

a dac˘

a ar fi tr˘

ait aseme-nea majorit

˘atii evreilor, conside-

rând c

˘a acestia,

ˆın fond, aveau cre-

dint˘

aˆın Dumnezeu si respectau

ˆın

mare parte Legea mozaic˘

a. Iar alticrestini, influentati sau chiar inti-midati de unele persoane din con-gregatie, respectau din nou Le-gea mozaic

˘a si traditiile evreiesti.

Pavel aˆıncercat s

˘a-i

ˆıncurajeze pe

crestinii evrei.În capitolul 10 al

scrisorii sale, el a ar˘

atat c˘

a Le-gea era doar „o umbr

˘a a lucrurilor

bune viitoare“, subliniind valoareajertfei de r

˘ascump

˘arare a lui Cris-

tos. w11 15/9 3:8, 9

Sambata, 20 aprilie

Congregatia . . ., umbland ınteama de Iehova si ın mangaie-rea spiritului sfant, continua sa

se ınmulteasca. (Fap. 9:31)În aceast

˘a lume plin

˘a de r

˘auta-

te, ajungem de multe ori s˘

a sufe-rim. P

ân

˘a c

ând Iehova nu va dis-

truge sistemul actual, nu ne pu-tem astepta s

˘a dispar

˘a toate cau-

zele suferintei.Între timp, perse-

cutiile care vor veni ne vor testaintegritatea fat

˘a de Iehova si ho-

t˘ar

ârea de a-i sustine suveranita-

tea universal˘

a (2 Tim. 3:12). Noiˆıns

˘a primim ajutor si m

âng

âiere

de la Tat˘

al nostru ceresc. Astfel,putem imita exemplul crestinilorunsi din Tesalonicul antic, care audat dovad

˘a de credint

˘a si perseve-

rent˘

a,ˆın pofida persecutiilor si a

necazurilor (2 Tes. 1:3–5). Siˆın se-

colulˆınt

âi Iehova le-a adus m

ân-

gˆ

aiere slujitorilor s˘

ai. De exemplu,‘congregatia din toat

˘a Iudeea, Ga-

lileea si Samaria s-a bucurat deo perioad

˘a de pace si s-a zidit’.

Cˆ

at de recunosc˘

atori suntem c˘a si

noi primim „mˆ

angˆ

aierea spirituluisf

ânt“! w11 15/10 4:7, 8

Duminica, 21 aprilie

Peste el se va aseza spiritul luiIehova, . . . spirit de cunostinta

si de teama de Iehova.(Is. 11:2)

Un motiv pentru care trebuie s˘a

ne l˘

as˘

am condusi de spiritul sfânt

este acela c˘

a Dumnezeu l-a folositca s

˘a-l

ˆındrume chiar pe Fiul s

˘au

unic-n˘

ascut. Cˆ

at de dornic trebuies

˘a fi fost Isus s

˘a primeasc

˘a ajuto-

rul spiritului sfˆ

ant! El stia c˘a nu-

maiˆın felul acesta putea face fat

˘a

situatiilor grele prin care urma s˘a

treac˘

a pe p˘

amˆ

ant. Cuvintele pro-fetice ale lui Iehova mentionateˆın textul de azi s-au

ˆımplinit.

În

Evanghelii se spune ce s-aˆınt

âm-

plat imediat dup˘

a botezul lui Isus:„Si Isus, plin de spirit sf

ânt, s-a

ˆın-

tors de la Iordan si a fost dus despirit prin pustiu“ (Luca 4:1). Separe c

˘a,

ˆın timp ce postea, se ruga

si medita, el a fost instruit si pre-g

˘atit de Iehova pentru ceea ce

ˆıl

astepta. Forta activ˘

a a lui Dumne-zeu a actionat asupra mintii si ainimii lui Isus, influent

ându-i g

ân-

direa si deciziile. Drept urmare, ela stiut cum s

˘a procedeze

ˆın fieca-

re situatie, f˘

acˆ

and exact ce doreaTat

˘al s

˘au. w11 15/12 2:10, 11

Luni, 22 aprilie

Iehova va auzi cand ıl voichema. (Ps. 4:3)

Regele David domnea de maimulti ani

ˆın Israel. Acum

ˆıns

˘a se afla

ˆıntr-o situatie periculoas

˘a. Actio-

nând cu viclenie, fiul s

˘au Absalom

se autoproclamase rege, astfel c˘a

David fusese nevoit s˘a p

˘ar

˘aseasc

˘a

Ierusalimul. De asemenea, el fuse-se tr

˘adat de un sf

˘atuitor de

ˆıncrede-

re. Cu ochii plini de lacrimi, urcadescult Muntele M

˘aslinilor,

ˆınsotit

de câtiva slujitori loiali. Mai t

ârziu,

Simei, membru al unei familii careapartinea casei regelui Saul, chiara aruncat cu pietre si cu t

˘ar

ân

˘a

dup˘a David, blestem

ându-l (2 Sam.

15:30, 31; 16:5–14). A fost David atât

de afectat de aceast˘a grea

ˆıncerca-

re,ˆınc

ât s

˘a se lase r

˘apus de m

âhni-

re si de rusine? Nicidecum! Davidsi-a p

˘astrat

ˆıncrederea

ˆın Iehova.

Lucrul acesta reiese clar din Psal-mul 3, pe care l-a compus c

ând fu-

gea de Absalom. Tot el a scris siPsalmul 4. Ambele c

ânt

˘ari exprim

˘a

convingerea c˘a Dumnezeu aude ru-

g˘aciunile si r

˘aspunde la ele (Ps. 3:4;

4:3). Acesti psalmi ne dau asigura-rea c

˘a Iehova este zi si noapte al

˘a-

turi de slujitorii s˘ai fideli,

ˆıi sprijin

˘a

si le d˘a pace si un sentiment de si-

gurant˘a (Ps. 3:5; 4:8). w11 15/5 5:1, 2

Marti, 23 aprilie

Va scriu aceste lucruri nu ca sava fac de rusine, ci ca sa va

mustru ca pe copiii mei iubiti.(1 Cor. 4:14)

Ceea ce l-aˆındemnat pe Pavel s

˘a-i

mustre pe crestinii din Corint a fostgrija sa iubitoare. B

˘atr

ânii de con-

gregatie sunt constienti c˘a si modul

ˆın care

ˆıi sf

˘atuiesc pe altii este im-

portant. Ei se str˘aduiesc s

˘a-l imite

pe Pavel fiind binevoitori, iubitorisi gata s

˘a ajute (1 Tes. 2:11, 12).

Bineˆınteles, b

˘atr

ânii ‘tin str

âns la

cuvântul fidel, ca s

˘a fie capabili s

˘a

ˆındemne prin

ˆınv

˘at

˘atura s

˘an

˘atoas

˘a’

(Tit 1:5–9). B˘atr

ânii de congregatie

sunt imperfecti si s-ar putea ca,uneori, s

˘a spun

˘a lucruri pe care mai

târziu s

˘a le regrete (1 Regi 8:46; Iac.

3:8). De asemenea, ei stiu c˘a pentru

fratii si surorile de credint˘a, faptul

de a fi sf˘atuiti nu este „un motiv de

bucurie, ci de mâhnire“ (Evr. 12:11).

De aceea,ˆınainte ca un b

˘atr

ân s

˘a

sf˘atuiasc

˘a pe cineva, el analizeaz

˘a

ˆındelung problema si se roag

˘a

ˆın le-

g˘atur

˘a cu aceasta. C

ând primesti un

sfat ferm, apreciezi grija iubitoare ab

˘atr

ânului de congregatie care te

sf˘atuieste? w11 15/6 4:15–17


Cuvantul lui Dumnezeu este viusi puternic. (Evr. 4:12)

Când Pavel a scris cuvintele de

mai sus, el nu s-a referit la Biblie,Cuv

ântul scris al lui Dumnezeu.

Contextul arat˘a c

˘a Pavel se referea

la promisiunile lui Dumnezeu. Pavelvoia s

˘a spun

˘a c

˘a Dumnezeu nu-si

uit˘a promisiunile, asa cum El

ˆınsusi

a declarat prin intermediul profetu-lui Isaia: „Cuv

ântul meu . . . nu se

vaˆıntoarce la mine f

˘ar

˘a rezultat,

ci . . . va reusiˆın lucrul pentru care

l-am trimis“ (Is. 55:11). Trebuie decis

˘a avem r

˘abdare deoarece Dumne-

zeu nu-siˆındeplineste promisiunile

când dorim noi. S

˘a fim siguri c

˘a el

continu˘a ‘s

˘a lucreze’ la realizarea

scopului s˘au! (Ioan 5:17) Desi multi

frati si suroriˆın v

ârst

˘a nu s-au as-

teptat s˘a

ˆımb

˘atr

âneasc

˘a

ˆın aceast

˘a

lume rea, ei nu se las˘a dobor

âti de

descurajare (Ps. 92:14). Ei sunt fermconvinsi c

˘a promisiunile lui Iehova

sunt demne deˆıncredere! Ele se vor

ˆımplini negresit deoarece cuv

ântul

lui Dumnezeu este viu! Iehova ‘lu-creaz

˘a’ pentru a si le duce la bun

sfârsit. w11 15/7 4:20, 21

Joi, 25 aprilie

Daca cineva crede ca a dobanditcunostinta despre un lucru,nu-l cunoaste ınca asa cum

ar trebui sa-l cunoasca.(1 Cor. 8:2)

S˘

a neˆıntreb

˘am: Oare stim toa-

te cauzele unei neˆıntelegeri?

Îi

cunoastem bine pe cei impli-cati? B

˘atr

ânii care judec

˘a o ast-

fel de problem˘

a trebuie s˘

a aib˘

agrij

˘a s

˘a nu se lase

ˆınselati de

minciuni, zvonuri sau tactici abi-le. Judec

˘atorul numit de Dumne-

zeu, Isus Cristos, judec˘

a cu drep-tate. Iat

˘a ce spune Biblia despre

el: „Nu va judeca dup˘

a cele v˘

azu-te de ochii s

˘ai, nici nu va mustra

dup˘

a cele auzite cu urechile sale“(Is. 11:3, 4). Dimpotriv

˘a, Isus ju-

dec˘

a subˆındrumarea spiritului

lui Iehova. B˘

atrˆ

anii crestini suntsi ei

ˆındrumati de spiritul sf

ânt.ˆ

Inainte de a se pronuntaˆıntr-o

problem˘

a, ei trebuie s˘

a se roagelui Iehova pentru spirit sf

ânt si

s˘

a se laseˆındrumati de acesta

consultˆ

and Biblia si publicatiilesclavului fidel si prev

˘az

˘ator (Mat.

24:45). w11 15/8 4:13, 14

Vineri, 26 aprilie

Credinta este asteptarea siguraa lucrurilor sperate, demonstra-

rea evidenta a realitatilorcare totusi nu se vad.

(Evr. 11:1)

Avraam si Sara au fost dispusis

˘a lase

ˆın urm

˘a un mod de viat

˘a

confortabil si au tr˘

ait ca „str˘

ainisi locuitori temporari

ˆın tar

˘a“.

Ei „au v˘

azut de departe [ˆımpli-

nirea promisiunilor lui Dumne-zeu]“. Moise a respins „pl

˘acerea

trec˘

atoare a p˘

acatului“ si „como-

rile Egiptului“. Avˆ

and o credint˘

aputernic

˘a, el ‘a privit tint

˘a la r

˘as-

plat˘

a’ (Evr. 11:8–13, 24–26). Iat˘

ade ce Pavel a spus despre fiecaredintre acesti oameni c

˘a a actio-

nat „prin credint˘

a“. Credinta i-aajutat s

˘a treac

˘a peste

ˆıncerc

˘ari si

necazuri si s˘

a priveasc˘

a la bine-cuv

ânt

˘arile pe care le primeau si

pe care aveau s˘

a le primeasc˘

a dela Dumnezeu. Medit

ând la fap-

tele de credint˘

a ale slujitorilorloiali mentionati

ˆın Evrei, capi-

tolul 11, si urmˆ

andu-le exemplul,ne vom

ˆınt

˘ari credinta si vom

da la o parte „p˘

acatul care neˆın-

f˘

asoar˘

a atˆ

at de usor“ (Evr. 12:1).w11 15/9 4:17, 18

Sambata, 27 aprilie

Aceasta veste buna despreregat va fi predicata pe

tot pamantul locuit.(Mat. 24:14)

Vestea bun˘

a este predicat˘

a la oscar

˘a f

˘ar

˘a precedent. Mai bine

de 7500000 de Martori ai lui Ie-hova, care fac parte din peste107000 de congregatii, anunt

˘a,

la fel ca Isus, Regatul lui Dumne-zeu (Mat. 4:17).

În urma aces-

tei lucr˘

ari mondiale, ei le aducm

âng

âiere oamenilor, num

˘arul

celor botezatiˆın ultimii doi ani

fiind impresionant: 570601! Am-ploarea lucr

˘arii de predicare este

oglindit˘

aˆın num

˘arul remarcabil

de limbiˆın care se traduce si

se distribuie literatura noastr˘

a:peste 500! Aceast

˘a lucrare este

unic˘

aˆın istoria omenirii! Da, par-

tea p˘

amˆ

anteasc˘

a a organizatieilui Iehova este foarte activ

˘a si

se afl˘

aˆıntr-o continu

˘a crestere.

w11 15/10 4:5, 6

Duminica, 28 aprilie

De acum ınainte vei pescuioameni vii. (Luca 5:10)

În timp ce se aflau

ˆıntr-un tur de

predicare prin toat˘

a Galileea, Isussi discipolii s

˘ai au plecat cu o bar-

c˘a spre un loc retras. Dar multimi-

le au mers dup˘

a ei. Cei ce s-auadunat acolo

ˆın ziua aceea „erau

aproximativ cinci mii de b˘

arbati,ˆın afar

˘a de femei si copii“ (Mat.

14:21).Într-o alt

˘a ocazie, un mare

num˘

ar de oameni au venit la Isuspentru a fi vindecati si pentru aauzi cuvintele sale. Erau „patru miide b

˘arbati,

ˆın afar

˘a de femei si de

copiii mici“ (Mat. 15:38). Din aces-te relat

˘ari

ˆıntelegem c

˘a printre cei

care au venit la Isus si au manifes-tat interes fat

˘a de

ˆınv

˘at

˘aturile sale

au fost si multi b˘

arbati. Isus stia c˘

amulti altii aveau s

˘a reactioneze

favorabil la mesajul s˘

au. De fapt,dup

˘a ce a

ˆınf

˘aptuit un miracol si

discipolii au prins o mare canti-tate de peste, Isus i-a spus luiSimon Petru cuvintele din textulde azi (Luca 5:10). Figurativ vor-bind, discipolii aveau s

˘a-si arun-

ce plaseleˆın marea omenirii si

‘s˘a pescuiasc

˘a’ multi oameni, in-

clusiv multi b˘

arbati. Siˆın pre-

zent unii b˘

arbati manifest˘

a inte-res fat

˘a de mesajul biblic pe care

ˆıl

predic˘

am si reactioneaz˘

a favorabil(Mat. 5:3). w11 15/11 4:1, 2

Luni, 29 aprilie

Fa-mi dupa cuvantul gurii tale.(Jud. 11:36)

Iefta i-a f˘

acut un jur˘

amˆ

ant luiIehova. Dac

˘a Iehova

ˆıl ajuta s

˘a-i

ˆınfr

âng

˘a pe amoniti, Iefta urma

s˘a-i dedice prima persoan

˘a din

casa lui care avea s˘

a-lˆınt

âmpine.

Cea care i-a iesitˆın cale a fost

chiar fiica sa, unicul s˘

au copil (Jud.11:29–31, 34). Fiica lui Iefta era siea o slujitoare loial

˘a si stia c

˘a ju-

r˘

amˆ

antul f˘

acut de tat˘

al ei trebuiarespectat. De ce a fost fiica lui Ief-ta dispus

˘a s

˘a fac

˘a un asemenea sa-

crificiu pentru Iehova? F˘ar

˘a

ˆın-

doial˘

a, zelul si devotiunea tat˘alui

ei au ajutat-o s˘

a cultive o credin-t

˘a puternic

˘a. Dragi p

˘arinti, exem-

plul vostru nu va trece neobservat.Prin deciziile pe care le luati dove-diti c

˘a sunteti convinsi de ceea ce

spuneti. Copiii ascult˘

a cu atentierug

˘aciunile voastre sincere, sunt

receptivi la sfaturile voastre si ob-serv

˘a eforturile pe care le faceti

pentru a-i sluji lui Iehova cu o ini-m

˘a

ˆıntreag

˘a. Astfel, foarte pro-

babil,ˆısi vor dori si ei s

˘a-i slu-

jeasc˘

a lui Iehova din toat˘a inima.

w11 15/12 3:15, 16

Marti, 30 aprilie

Tatal meu a lucrat fara ıncetarepana acum si eu lucrez fara

ıncetare. (Ioan 5:17)

Isus le adreseaz˘

a aceste cuvinteˆımpotrivitorilor s

˘ai care

ˆıl criticau

pentru c˘

a vindeca oameniˆın ziua

de sabat, deoarece considerau vin-dec

˘arile o munc

˘a.

Îns

˘a Isus le-a

explicat c˘

a si Tat˘

al s˘

au ‘continuas

˘a lucreze’. Era ca si cum le-ar fi

zis: ‘Si eu, si Tat˘

al meu facemaceeasi lucrare. Din moment ceTat

˘al meu continu

˘a s

˘a lucreze pe

parcursul sabatului s˘

au de mii deani, si eu am voie s

˘a lucrez

ˆın ziua

de sabat’. Asadar, Isus ne ajut˘a s

˘a

ˆıntelegem c

˘a marele sabat al lui

Dumnezeu, ziua a saptea, nu seˆın-

cheiaseˆın zilele lui. Deci, putem

trage concluzia c˘

a,ˆın secolul I e.n,

cea de-a saptea zi eraˆınc

˘a

ˆın des-

f˘

asurare (Gen. 2:3). w11 15/7 3:1, 3

Miercuri, 1 mai

Tot ce gaseste mana ta sa facafa cu toata puterea ta. (Ecl. 9:10)

Eforturile pe care le facem pentrua lua o decizie bun

˘a ar putea fi

ˆın za-

dar dac˘a nu ducem lucrurile p

ân

˘a la

cap˘at si nu punem decizia

ˆın aplicare

prompt si energic. Pentru a reusi, tre-buie s

˘a fim dispusi s

˘a aloc

˘am resurse-

le necesare puneriiˆın aplicare a deci-

ziei. De exemplu, un vestitor ar puteadecide s

˘a fac

˘a pionierat. Va reusi el?

Cu sigurant˘a, dac

˘a nu va permite ca

munca laic˘a si activit

˘atile recreative

s˘a-i consume din timpul si energia

de care are nevoie ca s˘a-si

ˆındepli-

neasc˘a serviciul.

În majoritatea cazu-

rilor, cele mai bune decizii nu suntusor de pus

ˆın aplicare. De ce? Deoa-

rece „ˆıntreaga lume zace

ˆın puterea

celui r˘au“ (1 Ioan 5:19). Noi avem

de luptat „ˆımpotriva conduc

˘atorilor

mondiali ai acestuiˆıntuneric,

ˆımpo-

triva fortelor spirituale rele din locu-rile ceresti“ (Ef. 6:12). At

ât apostolul

Pavel, cât si discipolul Iuda au ar

˘atat

c˘a aceia care doresc s

˘a-l onoreze pe

Dumnezeu vor avea de purtat o lupt˘a

(1 Tim. 6:12; Iuda 3). w11 15/4 2:15, 16

Joi, 2 mai

Oare degeaba se teme Iovde Dumnezeu? (Iov 1:9)

Când Iehova i-a

ˆındreptat atentia

lui Satan asupra exemplului de inte-gritate al lui Iov, Satan i-a r

˘aspuns

prin cuvintele de mai sus. El nu a ne-gat c

˘a Iov asculta de Dumnezeu, ci i-a

pus laˆındoial

˘a motivatiile. Plin de vi-

clenie, Diavolul l-a acuzat c˘a

ˆıi slujea

lui Iehova din interes, nu din iubire.Singurul care putea dovedi falsitateaacestei acuzatii era Iov

ˆınsusi, iar

ˆın-

cerc˘arile care au urmat i-au dat oca-

zia de a face acest lucru. Iehova i-apermis lui Satan s

˘a aduc

˘a asupra lui

Iov mai multe nenorociri, una dup˘a

alta (Iov 1:12–19). Cum a reactionatIov la schimb

˘arile dramatice din via-

ta lui? Biblia spune: „Iov n-a p˘ac

˘atuit

si nu i-a atribuit nimic r˘au lui Dum-

nezeu“ (Iov 1:22). Mai târziu, Iov a fost

desfigurat de o boal˘a dezgust

˘atoare,

iar apoi a trebuit s˘a suporte presiuni-

le din partea sotiei lui, care insistas

˘a-l blesteme pe Dumnezeu si astfel

s˘a moar

˘a. Ulterior, trei falsi prie-

teni l-au acuzat de conduit˘a p

˘ac

˘atoa-

s˘a (Iov 2:11–13; 8:2–6; 22:2, 3).

Îns

˘a,

ˆın

pofida tuturor suferintelorˆındurate,

Iov nu a renuntat la integritatea lui(Iov 2:9, 10). Prin perseverenta si fi-delitatea sa, el a dovedit c

˘a Iehova

era cea mai important˘a persoan

˘a din

viata lui. w11 15/5 3:6–8

Vineri, 3 mai

„Avraam a crezut ın Iehova,iar lucrul acesta i s-a socotitca dreptate“ si a ajuns sa fienumit „prietenul lui Iehova“.

(Iac. 2:23)

Avraam a fost numit „prietenul luiIehova“

ˆınainte ca jertfa de r

˘ascum-

p˘arare s

˘a fie oferit

˘a (Is. 41:8). Dar

cum stau lucrurile cu adev˘aratii cres-

tini care sper˘a s

˘a tr

˘aiasc

˘a pe un p

˘a-

mânt transformat

ˆın paradis? Acesti

crestini n-au primit „darul drept˘atii“

cu perspectiva vietii ceresti, pe carecei unsi

ˆıl primesc „datorit

˘a eliber

˘arii

prin r˘ascump

˘ararea pl

˘atit

˘a de Cristos

Isus“ (Rom. 3:24; 5:15, 17). Cu toateacestea, ei au o credint

˘a puternic

˘a

ˆın

Dumnezeu siˆın m

˘asurile luate de el si

ˆısi manifest

˘a credinta

ˆınf

˘aptuind lu-

cr˘ari bune. De exemplu, ei ‘le predi-

c˘a oamenilor regatul lui Dumnezeu si

ˆıi

ˆınvat

˘a lucrurile privitoare la Dom-

nul Isus Cristos’ (Fap. 28:31). Astfel,Iehova

ˆıi poate considera drepti pe

acesti crestiniˆın acelasi fel

ˆın care l-a

considerat pe Avraam. Darul pe careˆıl primesc ei — prietenia cu Dumne-zeu — se deosebeste de „darul“ pecare

ˆıl primesc cei unsi. F

˘ar

˘a

ˆındoia-

l˘a

ˆıns

˘a, acesta este un dar pe care ei

ˆıl primesc cu profund

˘a recunostint

˘a.

w11 15/6 2:19, 20

Sambata, 4 mai

Sa nu umblati urmandu-vainima si ochii. (Num. 15:39)

Iehova cunoaste foarte bine na-tura uman

˘a. El stie c

ât de usor

poate fi ispitit˘

a inima, sau per-soana noastr

˘a l

˘auntric

˘a, de ceea

ce v˘

ad ochii. Iat˘

a ce ne avertizea-z

˘a Biblia: „Inima este mai tr

˘ad

˘a-

toare decˆ

at orice si primejdioas˘

a.Cine poate s-o cunoasc

˘a?“ (Ier.

17:9).În prezent este si mai usor

ca inima s˘

a se laseˆınselat

˘a de

ceea ce v˘

ad ochii. Tr˘

aimˆıntr-o

lume care exploateaz˘

aˆınclinatii-

le gresite ale omului. Cum putemaplica deci principiul din textulde azi?

Întreab

˘a-te: Dac

˘a oame-

nii din jur — colegii de scoal˘

a, demunc

˘a sau vecinii — se

ˆımbrac

˘a

din ceˆın ce mai provocator, as pu-

tea fi si eu influentat de ei? Asputea fi tentat ‘s

˘a-mi urmez ini-

ma si ochii’, l˘

asˆ

andu-m˘

aˆınselat

de ceea ce v˘

ad? Oare nu as puteaajunge s

˘a-mi cobor standardele,

adoptˆ

and acelasi stil deˆımbr

˘ac

˘a-

minte? (Rom. 12:1, 2) w11 15/71:10, 11

Duminica, 5 mai

Vi-l trimit pe profetul Ilie.(Mal. 4:5)

Isusˆınsusi a spus c

˘a acest

„Ilie“ era Ioan Botez˘

atorul (Mat.11:12–14). Iar Marcu a afirmatc

˘a Ioan a

ˆımplinit prin serviciul

s˘

au cuvintele profetului Isaia (Is.40:3; Mar. 1:1–4).

Îns

˘a nu Isus a

fost cel care a stabilit c˘

a Ioan aveas

˘a fac

˘a o lucrare asem

˘an

˘atoare cu

a lui Ilie, ci Dumnezeu. Ioan afost numit de Dumnezeu s

˘a

ˆınf

˘ap-

tuiasc˘

a aceast˘

a lucrare si s˘

a-i aju-te pe evrei s

˘a-l recunoasc

˘a pe Me-

sia.În sinagoga din Nazaret, ora-

sul unde crescuse, Isus a citit dinsulul lui Isaia si a aplicat la pro-pria persoan

˘a urm

˘atoarele cuvin-

te: „Spiritul lui Iehova este pestemine, pentru c

˘a el m-a uns s

˘a le

anunt s˘

aracilor vestea bun˘

a, m-atrimis s

˘a le predic captivilor eli-

berarea si celor orbi rec˘

ap˘

atareavederii, s

˘a-i pun

ˆın libertate pe

cei zdrobiti si s˘

a predic anul debun

˘avoint

˘a al lui Iehova“.

Întru-

cˆ

at Isus era adev˘

aratul Mesia, aspus pe bun

˘a dreptate: „Ast

˘azi s-a

ˆımplinit acest cuv

ânt din Scrip-

turi pe care tocmai l-ati auzit“(Luca 4:16–21). w11 15/8 1:11, 12

Luni, 6 mai

De ce calea celor rai a avutreusita? (Ier. 12:1)

V˘

azˆ

and ce seˆınt

âmpla

ˆın Ieru-

salim siˆın Iuda, Ieremia a

ˆınceput

‘s˘

a se plˆ

ang˘

a’. El stia c˘

a Iehovaeste drept. Iehova a r

˘aspuns la

ˆın-

trebarea profetului inspirˆ

andu-ls

˘a fac

˘a o profetie si

ˆımplinind ace-

le cuvinte profetice. Astfel, ceicare au ascultat de Iehova ‘au pri-mit ca prad

˘a sufletul lor’,

ˆıns

˘a cei

r˘

ai au ignorat avertismentul si aupierit (Ier. 21:9). Ieremia i-a spusacestei natiuni

ˆınd

˘ar

˘atnice s

˘a se

ˆıntoarc

˘a la Iehova.

Îns

˘a r

˘autatea

israelitilor a ajuns atˆ

at de mare,ˆınc

ât Iehova a permis ca Ieru-

salimul si Iuda s˘

a fie distruse.Cu toate c

˘a nu era vinovat de

aceast˘

a distrugere, Ieremia a su-ferit foarte mult.

În timpul aces-

tei perioade de tristete, profetulsi-a amintit faptele de

ˆındura-

re ale lui Dumnezeu: ‘N-am pie-rit, fiindc

˘a

ˆındur

˘arile lui Iehova

seˆınnoiesc

ˆın fiecare dimineat

˘a’

(Plˆ

ang. 3:22-24). w11 15/9 1:11, 12

Marti, 7 mai

Continuati sa cautati mai ıntairegatul si dreptatea Sa.

(Mat. 6:33)

Textul de azi arat˘

a c˘

a Regatultrebuie s

˘a aib

˘a prioritate

ˆın viata

noastr˘

a (1 Cor. 7:29–31).În virtu-

tea acestui principiu, vom ‘c˘

au-ta’ toate celelalte lucruri, inclusivdestinderea, doar at

ât c

ât s

˘a ne

ajute s˘

a neˆındeplinim si mai bine

misiunea: promovarea intereselorRegatului. Dac

˘a p

˘astr

˘am destin-

derea pe un loc secundar, ea vaavea un efect pozitiv asupra noas-tr

˘a. Trebuie s

˘a ne g

ândim c

ât timp

vom „cheltui“ pentru acea destin-dere si dac

˘a merita acel timp. Dac

˘a

vom neglija activit˘

ati importanteprecum studiul personal,

ˆınchina-

reaˆın familie, asistarea la

ˆıntruniri

sau participarea la predicare,ˆın-

seamn˘

a c˘

a acea destindere nu me-rit

˘a timpul alocat (Mar. 8:36). Dac

˘a

ˆıns

˘a o anumit

˘a destindere ne va re-

vigora, ajutˆ

andu-ne s˘

a persever˘

amˆın serviciul adus lui Iehova, putemtrage concluzia c

˘a timpul respectiv

va fi „cheltuit“ cu folos. w11 15/101:10–12

Miercuri, 8 maiˆ

Il voi chema pe Dumnezeu siIehova ma va salva. (Ps. 55:16)

Ceˆıncurajator este s

˘a stim c

˘a,

oricât de disperat

˘a ar fi situatia

ˆın care ne afl

˘am, putem veni

ˆına-

intea lui Iehova cu ‘o rug˘aminte

pentru favoare’! (Psalmul 55:1) To-tusi, c

ând ne rug

˘am s

˘a fim eliberati

dintr-o situatie dificil˘a, este

ˆınte-

lept s˘a ne analiz

˘am motivatia. Sun-

tem preocupati numai de solutio-narea problemelor noastre sau neg

ândim si la Iehova si la scopul

s˘au? Din cauza suferintei din inima

noastr˘a, am putea ajunge s

˘a ne

concentr˘am at

ât de mult asupra si-

tuatiei personale,ˆınc

ât s

˘a l

˘as

˘am

lucrurile spirituale pe plan secun-dar. De aceea, c

ând ne rug

˘am lui

Iehova pentru ajutor, s˘a nu uit

˘am

s˘a ne rug

˘am pentru sfintirea nume-

lui s˘au si pentru justificarea suve-

ranit˘atii sale.

În felul acesta ne pu-

tem p˘astra o optic

˘a pozitiv

˘a chiar

dac˘a lucrurile nu se rezolv

˘a asa

cum ne-am gândit noi. Uneori, Ie-

hova ne r˘aspunde la rug

˘aciune nu

ˆınl

˘atur

ând problema, ci d

ându-ne

puterea necesar˘a pentru a o supor-

ta (Is. 40:29; Filip. 4:13). w11 15/111:7, 9

Joi, 9 mai

Ochii tai sa fie deschisi si ın-dreptati noapte si zi spre casaaceasta, spre locul despre care

ai zis: „Acolo va fi numele meu“,ca sa asculti rugaciunea pe care

o face slujitorul tau spre loculacesta. (1 Regi 8:29)

Dup˘a ce templul a fost terminat

si arca leg˘am

ântului a fost adus

˘a

ˆın

˘auntru, Solomon a f

˘acut o rug

˘a-

ciuneˆın fata poporului, rostind cu-

vintele textului de azi. Acum israe-litii si str

˘ainii puteau s

˘a se roage

spre templu, care fusese construitpentru a onora numele lui Iehova(1 Regi 8:30, 41–43, 60). Dup

˘a inau-

gurarea templului, ‘israelitii s-aubucurat, av

ând inima vesel

˘a pentru

tot binele pe care Iehova li-l f˘acuse

lor si slujitorului s˘au David’ (1 Regi

8:65, 66). De fapt,ˆın cei patruzeci

de ani de domnie a lui Solomon,natiunea Israel a prosperat si aavut pace (1 Regi 4:20, 21, 25). Psal-mul 72 descrie acea perioad

˘a, ofe-

rindu-ne o perspectiv˘a asupra bi-

necuvânt

˘arilor din timpul domniei

Mai Marelui Solomon, Isus Cristos(Ps. 72:6–8, 16). w11 15/12 1:8, 9

Vineri, 10 mai

Fericit este omul care nuurmeaza sfatul celor rai.

(Ps. 1:1)

Gândeste-te la prima discutie

pe care ai avut-o cu un Martor allui Iehova. Probabil, ai fost pl

˘acut

surprins c˘

a Martorii s-au folosit deBiblie pentru a-ti r

˘aspunde la

ˆın-

treb˘

ari. Cu sigurant˘

a, ai fostˆın-

cântat s

˘a afli care este scopul lui

Dumnezeu cu privire la p˘

amˆ

ant, cese

ˆınt

âmpl

˘a cu noi c

ând murim si

ce sperant˘

a exist˘

a pentru cei dragicare s-au stins din viat

˘a! Dar, pe

m˘asur

˘a ce ai progresat

ˆın studiul

Bibliei, aiˆınteles c

˘a ea este mai

mult decˆ

at o carte care vorbestedespre viat

˘a, moarte si viitor. Bi-

blia este cea mai valoroas˘

a cartedin lume. Sfaturile ei sunt nepie-ritoare, iar cei care le respect

˘a au

o viat˘

a fericit˘

a (Ps. 1:1–3). Cresti-nii adev

˘arati au privit

ˆıntotdeauna

Biblia ‘ca pe cuvˆ

antul lui Dumne-zeu, nu ca pe cuv

ântul oamenilor’

(1 Tes. 2:13). w12 15/1 1:1, 2

Sambata, 11 mai

Dumnezeu a gasit de cuviintaca toata plinatatea sa locuiasca

ın [Cristos]. (Col. 1:19)

Isus Cristos are un rol-cheieˆın

ˆımplinirea scopului lui Dumnezeu.Dar care este scopul lui Iehova?„S

˘a

ˆımpace din nou cu sine toate

celelalte lucruri . . . f˘

acˆ

and paceprin s

ângele v

˘arsat“ de Isus Cris-

tos (Col. 1:20). Exprimˆ

andu-si re-cunostinta pentru r

˘ascump

˘ararea

oferit˘

a de Iehova, Pavel le-a scriscrestinilor unsi din Efes: „Dumne-zeu, care este bogat

ˆın

ˆındurare

. . . ne-a dat viat˘

a cu Cristos chiarc

ând eram morti

ˆın greseli — prin

bun˘

atate nemeritat˘

a ati fost sal-

vati“ (Ef. 2:4, 5). Indiferent c˘a spe-

r˘

am s˘

a tr˘

aimˆın ceruri sau pe p

˘a-

mˆ

ant,ˆıi suntem profund

ˆındato-

rati lui Dumnezeu pentruˆındura-

rea si bun˘

atatea sa nemeritat˘a.

Inimile noastre sunt pline de re-cunostint

˘a pentru tot ce a f

˘acut

Iehova ca s˘

a neˆımp

˘ac

˘am cu el.

Cˆ

and ne confrunt˘

am cu situatiicare amenint

˘a pacea si unitatea

congregatiei, ar trebui s˘

a medit˘am

la exemplul lui Dumnezeu si s˘a

promov˘

am pacea. w11 15/8 3:6, 8

Duminica, 12 mai

Pentru ca suntem ınconjuratide un nor asa de mare de mar-tori . . . sa alergam cu perseve-renta cursa care ne este pusa

ınainte. (Evr. 12:1)

Slujitorii precrestini — care for-mau ‘un nor mare de martori’ —nu erau spectatori veniti s

˘a vad

˘a

cursa, ci erau, figurativ vorbind,alerg

˘atori care

ˆısi

ˆıncheiaser

˘a cu

succes cursa. Desi nu mai erauˆın viat

˘a, ei puteau fi considerati

alerg˘atori „de performant

˘a“, al c

˘a-

ror exempluˆıi

ˆıncuraja pe cei noi

s˘a nu abandoneze cursa. Acum

imagineaz˘a-ti c

˘a participi la o

curs˘a de alergare. Cum te-ai simti

dac˘a ai sti c

˘a printre spectatori

sunt si atleti celebri? Te-ai str˘adui

din r˘asputeri, ba chiar te-ai

ˆıntre-

ce pe tineˆınsuti ca s

˘a ajungi la

linia de sosire. Exemplul acelormartori din vechime demonstrac

˘a, oric

ât de obositoare si de grea

era aceast˘a curs

˘a, ea putea fi c

âs-

tigat˘a. Asadar, crestinii evrei tre-

buiau s˘a p

˘astreze viu

ˆın minte

exemplul ‘norului de martori’. Eiprimeau astfel curajul de a ‘aler-ga cu perseverent

˘a’. Si noi putem

ˆıncheia cu succes cursa! w11 15/93:10, 11

Luni, 13 mai

Dumnezeu este fidel si nuva lasa sa fiti ispititi peste ceeace puteti ındura. (1 Cor. 10:13)

Iehovaˆıi pretuieste pe slujitorii

s˘ai fideli, asa cum reiese din cu-

vintele lui Isus: „Nu se vând cinci

vr˘abii cu doi b

˘anuti? Totusi, ni-

ciuna dintre ele nu este uitat˘a

ˆınaintea lui Dumnezeu. Dar chiarsi perii capului v

˘a sunt toti nu-

m˘arati. Nu v

˘a temeti! Voi sunteti

mai de pret decât multe vr

˘abii“

(Luca 12:6, 7). Când trecem prin

necazuri,ˆıncrederea

ˆın Iehova si

ˆın promisiunile sale ne poate adu-ce m

âng

âiere. Tat

˘al nostru ceresc

are putere absolut˘a. Nimeni si ni-

mic nu-i poate staˆın cale c

ând

vrea s˘a le aduc

˘a m

âng

âiere celor

care-l iubesc. Si noi putem s˘a-i

ˆıncuraj

˘am pe fratii de credint

˘a

când „se afl

˘a

ˆın orice fel de neca-

zuri“. Cum? „Prin mâng

âierea cu

care noiˆınsine suntem m

âng

âiati

de Dumnezeu“ (2 Cor. 1:3, 4). Iarm

âng

âierea pe care ne-o aduce

Iehova este unic˘a! w11 15/10 3:3–5

Marti, 14 mai

Cei ce traiesc potrivit carnii ısiındreapta mintea spre lucrurilecarnii, dar cei ce traiesc potrivit

spiritului, spre lucrurilespiritului. (Rom. 8:5)

Aici termenul „carne“ nu se re-fer

˘a neap

˘arat la corpul fizic.

În

Biblie, cuvântul „carne“ este folo-

sit uneori cu privire la natura im-perfect

˘a si p

˘ac

˘atoas

˘a a c

˘arnii de-

c˘azute. Aceast

˘a natur

˘a imperfec-

t˘a genereaz

˘a lupta dintre carne si

minte, mentionat˘a de Pavel (Rom.

7:21–23). Spre deosebire de Pavel,cei care „tr

˘aiesc potrivit c

˘arnii“

nici m˘acar nu

ˆıncearc

˘a s

˘a lup-

te. Pe acestia nu-i intereseaz˘a ce

doreste Dumnezeu de la ei si nicinu-i cer ajutorul pentru a lup-ta

ˆımpotriva c

˘arnii. Deseori ei se

concentreaz˘a asupra satisfacerii

necesit˘atilor si dorintelor fizice.

Dar cei care „tr˘aiesc potrivit spi-

ritului“ˆısi

ˆındreapt

˘a mintea spre

„lucrurile spiritului“, adic˘a spre

activit˘atile spirituale si spre ceea

ce face Iehovaˆın folosul nostru.

w11 15/11 2:14

Miercuri, 15 maiˆ

Intariti-va ın Domnul si ın tariaputerii sale . . . ca sa puteti

rezista ın ziua cea rea.(Ef. 6:10, 13)

Iehova ne-a pus la dispozitie totce avem nevoie pentru a ne

ˆımpo-

trivi spiritului lumii. Prin inter-mediul spiritului s

˘au, Iehova ne

ˆınt

˘areste pentru a-i opune rezis-

tent˘a lui Satan, care vrea cu orice

pret s˘a ne induc

˘a

ˆın eroare (Rev.

12:9). Spiritul lumii este puternicsi nu suntem scutiti

ˆıntru totul

de influenta lui. Totusi, putem s˘a

neˆımpotrivim acestui spirit! Noi

avem ajutorul spiritului sfânt, o

fort˘a infinit mai puternic

˘a. Refe-

ritor la cei care au p˘ar

˘asit cresti-

nismulˆın secolul I, apostolul Pe-

tru a spus: „P˘ar

˘asind calea dreap-

t˘a, s-au r

˘at

˘acit“ (2 Pet. 2:15). C

ât

de recunosc˘atori suntem pentru

c˘a am primit „spiritul care vine de

la Dumnezeu“, nu spiritul lumii!(1 Cor. 2:12) Dac

˘a ne vom l

˘asa

ˆın-

drumati de spiritul sfânt si vom

profita de m˘asurile luate de Ieho-

va pentru a ne p˘astra pe calea

dreapt˘a, vom reusi s

˘a ne

ˆımpotri-

vim spiritului satanic al acesteilumi (Gal. 5:16). w11 15/12 2:14, 15

Joi, 16 mai

Fiti treji ın vederearugaciunilor! (1 Pet. 4:7)

Pentru a veghea, este esentials

˘a persever

˘am

ˆın rug

˘aciune. Chiar

ˆınainte de a fi arestat, Isus le-a spuscelor trei apostoli: „Vegheati si ru-gati-va neıncetat“ (Mat. 26:41). Pe-tru, care a fost

ˆımpreun

˘a cu Isus

ˆın gr

˘adina Ghetsimani, a simtit

mai tˆ

arziu cˆ

at˘

a fort˘

a au rug˘

aciuni-le st

˘aruitoare (Fap. 12:1–6). Du-

p˘a ce l-a arestat pe Petru, Irod a

pus s˘

a fie legat cu lanturiˆıntre

doi soldati si p˘

azitˆın permanen-

t˘a de 16 gardieni care f

˘aceau cu

schimbul. El intentiona s˘

a-l aduc˘

aˆınaintea poporului dup

˘a s

˘arb

˘atoa-

rea Pastelui, moartea apostoluluifiind darul pe care voia s

˘a-l ofe-

re multimii. Versetul 5 precizeaz˘

a:„Petru era tinut

ˆın

ˆınchisoare, dar

congregatia se ruga st˘

aruitor luiDumnezeu pentru el“. Drept ur-mare,

ˆın ultima noapte petrecut

˘a

de Petruˆın

ˆınchisoare,

ˆın timp ce

el dormeaˆıntre cei doi soldati, un

ˆınger l-a eliberat (Fap. 12:7–11).w12 15/1 2:10–13, 15

Vineri, 17 mai

Fiti buni unii cu altii. (Ef. 4:32)

Bun˘

avointa si bun˘

atatea suntˆın-

vior˘

atoare, ca o adiere de vˆ

ant sica un pahar cu ap

˘a rece

ˆıntr-o

zi torid˘

a.În cadrul familiei, ele

contribuie la p˘

astrarea unei at-mosfere pl

˘acute. Bun

˘avointa este

o calitate atr˘

ag˘

atoare, care izvo-r

˘aste dintr-un interes sincer fa-

t˘a de altii, interes ce se mani-

fest˘a prin actiuni binevoitoare si

prin cuvinte amabile. Bun˘

atatea,la fel ca bun

˘avointa, este o calita-

te care neˆındeamn

˘a la actiuni

ˆın

folosul altora si se caracterizeaz˘

a

prin generozitate (Fap. 9:36, 39;16:14, 15).

Îns

˘a bun

˘atatea

ˆınseam-

n˘

a mult mai mult. Bun˘

atatea estedes

˘av

ârsire moral

˘a. Ea se refer

˘a

nu doar la ceea ce facem, ci, simai important, la ceea ce suntem.Este ca si cum am avea un fruct,iar, c

ând

ˆıl t

˘aiem felii, observ

˘am

c˘

a fiecare felie este coapt˘a si dul-

ce, f˘

ar˘

a niciun defect, niciˆın in-

terior, niciˆın exterior.

Într-ade-

v˘

ar, bun˘

atatea produs˘

a de spiritulsf

ânt este evident

˘a

ˆın fiecare as-

pect al vietii de crestin (Ef. 5:8, 9).w11 15/4 4:8, 9

Sambata, 18 mai

O, Iehova, de ce s-au ınmultitvrajmasii mei? (Ps. 3:1)

„Inima b˘

arbatilor lui Israelˆıl ur-

meaz˘

a pe Absalom“, a spus unmesager (2 Sam. 15:13).

Întreb

ân-

du-se cum de a reusit Absalom s˘

aconving

˘a at

ât de multi israeliti s

˘a-l

urmeze, David spune cuvintele dintextul de ast

˘azi. Multi israeliti cred

c˘

a Iehova nu-l va sc˘

apa pe Daviddin situatia critic

˘a

ˆın care a ajuns

din cauza lui Absalom si a sustin˘

a-torilor lui. David se simte

ˆıns

˘a

ˆın si-

gurant˘

a deoarece areˆıncredere ab-

solut˘

aˆın Dumnezeu. El spune

ˆın

cˆ

antarea sa: „Dar tu, o, Iehova, estiun scut

ˆın jurul meu, gloria mea si

Cel ceˆımi

ˆınalt

˘a capul“ (Ps. 3:3).

David este convins c˘

a Iehovaˆıl va

ocroti, c˘

a va fi pentru el ca un scut.E adev

˘arat, v

ârstnicul rege fuge cu

capul acoperit si plecat sub povaraumilirii. Dar Cel Prea

ˆınalt

ˆıi va

reda gloria. Iehovaˆıl va ajuta s

˘a-si

recapete demnitatea, s˘

a-si ridicecapul si s

˘a stea din nou cu fruntea

sus. David strig˘

a c˘

atre Dumnezeufiind sigur c

˘a El

ˆıi va r

˘aspunde. Ai

si tu o astfel deˆıncredere

ˆın Ieho-

va? w11 15/5 5:3, 4

Duminica, 19 maiˆ

Invatatorule, te voi urmaoriunde vei merge. (Mat. 8:19)

Odat˘a, un scrib i-a adresat lui Isus

cuvintele de mai sus. Dar, când Isus

i-a spus c˘a „Fiul omului n-are unde

s˘a-si pun

˘a capul“, scribul s-a r

˘az-

gândit. Biblia nu las

˘a s

˘a se

ˆıntelea-

g˘a c

˘a ar fi devenit un continuator al

lui Cristos. Probabil c˘a pentru el era

mai important s˘a aib

˘a sigurant

˘a

ˆın

ce priveste hrana si locuinta (Mat.8:20). Multi b

˘arbati pun siguranta

material˘a

ˆınaintea lucrurilor spiri-

tuale. Instruirea superioar˘a si obti-

nerea unui loc de munc˘a bine pl

˘atit

sunt prioritareˆın viata lor. Potrivit

modului lor de gândire, este mai

practic si de mai mare necesitate s˘a

câstige bani dec

ât s

˘a studieze Bi-

blia si s˘a cultive o relatie str

âns

˘a cu

Dumnezeu. Poate c˘a le place ceea

ceˆınvat

˘a Biblia, dar „

ˆıngrijor

˘arile

acestui sistem [si] puterea am˘agi-

toare a bog˘atiilor“

ˆın

˘abus

˘a intere-

sul pe care l-ar putea avea fat˘a de

lucrurile spirituale (Mar. 4:18, 19).w11 15/11 4:3, 4

Luni, 20 mai

Sa nu prezentati un animalcu defect. (Lev. 22:20)

Orice animal adus ca jertf˘a tre-

buia s˘a fie „s

˘an

˘atos“

ˆın toate privin-

tele: s˘a nu fie orb, r

˘anit sau bolnav

si s˘a nu aib

˘a defecte din nastere

(Lev. 22:21, 22). Ofrandele din roa-dele p

˘am

ântului si din cereale tre-

buiau aduse ‘din ce era cel mai bun’(Num. 18:12, 29). Iehova nu accep-ta ofrandele de calitate inferioar

˘a.

Aceast˘a cerint

˘a important

˘a privi-

toare la jertfele de animale ar˘ata

c˘a jertfa lui Isus urma s

˘a fie f

˘ar

˘a

pat˘a si f

˘ar

˘a defect si c

˘a Iehova

urma s˘a sacrifice pentru r

˘ascum-

p˘ararea omenirii ce avea el mai bun

si mai drag (1 Pet. 1:18, 19). Persoa-na care aducea jertfa avea

ˆın vede-

re c˘a Dumnezeu nu-si g

˘asea pl

˘ace-

reaˆın ofrandele cu defect. Dac

˘a ar

fi adus astfel de ofrande, ar fi de-monstrat c

˘a le considera o simpl

˘a

formalitate, ba chiar o povar˘a (Mal.

1:6–8, 13).În mod asem

˘an

˘ator, fie-

care dintre noi ar trebui s˘a medite-

ze la serviciul pe care i-l aduce luiIehova si s

˘a se

ˆıntrebe: „Ar trebui

oare s˘a fac

ˆımbun

˘at

˘atiri

ˆın privin-

ta serviciului meu sacru sau s˘a-mi

analizez motivatia cu careˆıi slujesc

lui Dumnezeu?“. w12 15/1 3:6, 7

Marti, 21 mai

A dat oameni ca daruri.(Ef. 4:8)

Ce ai face dac˘a ai primi un dar

creat special pentru tine? Nu ti-aiar

˘ata aprecierea folosind acel dar?

Prin intermediul lui Isus Cristos,Iehova ne-a dat „oameni ca daruri“.O modalitate prin care ne putemar

˘ata recunostinta pentru aceste

daruri este s˘a ascult

˘am cu aten-

tie cuvânt

˘arile tinute de b

˘atr

âni si

s˘a ne str

˘aduim s

˘a aplic

˘am idei-

le mentionate de ei. De aseme-nea, ne putem ar

˘ata aprecierea f

˘a-

când comentarii practice la

ˆıntru-

niri.În plus, s

˘a sustinem activit

˘ati-

leˆın care b

˘atr

ânii sunt

ˆın frunte,

cum ar fi lucrarea de predicare.Dac

˘a ai tras foloase din sfatul pri-

mit de la un b˘atr

ân, de ce nu i-ai

spune si lui acest lucru? Mai mult,s

˘a ar

˘at

˘am apreciere si fat

˘a de fami-

liile b˘atr

ânilor. S

˘a nu uit

˘am: pen-

tru ca un b˘atr

ân s

˘a lucreze din greu

ˆın congregatie, familia lui sacrific

˘a

din timpul pe care l-ar putea petre-ce cu el.

Într-adev

˘ar, avem multe

motive s˘a fim recunosc

˘atori pentru

b˘atr

ânii de congregatie, care lu-

creaz˘a din greu

ˆın mijlocul nostru.

w11 15/6 4:3, 19, 20

Miercuri, 22 maiˆ

Intelepciunea de sus esteın primul rand casta, apoi

pasnica. (Iac. 3:17)

Desi e important s˘

a fim pasnici,trebuie, mai

ˆınt

âi de toate, s

˘a fim

casti, adic˘

a s˘

a respect˘

am normelemorale si cerintele drepte ale luiDumnezeu. Un episod din viata luiIehu dovedeste c

˘a este mai impor-

tant s˘

a sustinem dreptatea lui Ie-hova dec

ât s

˘a p

˘astr

˘am pacea cu ci-

neva care practic˘

a p˘

acatul. Dum-nezeu l-a trimis pe Iehu s

˘a pedep-

seasc˘

a familia regelui Ahab. Io-ram, fiul lui Ahab si al Izabelei, aiesit

ˆın

ˆınt

âmpinarea lui Iehu si l-a

ˆıntrebat: „Este pace, Iehu?“. El i-ar

˘aspuns: „Ce pace s

˘a fie c

ât timp

exist˘

a fornicatia Izabelei, mamata, si multele ei vr

˘ajitorii?“ (2 Regi

9:22). Apoi si-a luat arcul si l-a ucispe acest rege r

˘au. Asemenea lui

Iehu, care a trecut imediat la ac-tiune, b

˘atr

ânii de congregatie tre-

buie s˘

a fie fermi cu cel care nu vreas

˘a se c

˘aiasc

˘a si nu trebuie s

˘a-l tole-

rezeˆın congregatie doar de dragul

p˘

acii. Eiˆıl vor exclude, astfel

ˆın-

cˆ

at congregatia s˘

a se poat˘

a bucuraˆın continuare de pace cu Dumne-zeu (1 Cor. 5:1, 2, 11–13). w11 15/84:15, 16

Joi, 23 mai

Noi, care am manifestatcredinta, intram ıntr-adevarın aceasta odihna. (Evr. 4:3)

Referindu-se la Geneza 2:2,ˆın le-

g˘

atur˘

a cu odihna lui Dumnezeu,Pavel a scris sub inspiratie divin

˘a

cuvintele din textul de azi (Evr.4:4, 6, 9). Asadar, si

ˆın timpul lui

Pavel ziua a saptea eraˆın desf

˘asu-

rare. Dar cˆ

at avea s˘

a dureze ea?Pentru a

ˆıntelege c

ât avea s

˘a mai

dureze aceast˘

a zi de odihn˘

a, s˘

a neamintim care era scopul ei.

În Ge-

neza 2:3 citim: „Dumnezeu a bine-cuv

ântat ziua a saptea si a sfin-

tit-o“.În ce sens a sfintit Iehova

aceast˘

a zi? El a ales-o pentru a-siˆındeplini scopul cu privire la p

˘a-

mˆ

ant. Iar scopul lui Iehova este cap

˘am

ântul s

˘a fie locuit de oameni

ascultatori care s˘

a aib˘

a grij˘

a decreatia sa (Gen. 1:28). Pentru rea-lizarea acestui scop Iehova Dum-nezeu si Isus Cristos, Domnul saba-tului, „lucreaz

˘a p

ân

˘a acum“ (Mat.

12:8; Ioan 5:17). Ziua de odihn˘

a vadura p

ân

˘a c

ând Iehova

ˆısi va duce

la bun sfˆ

arsit scopul, adic˘

a pˆ

an˘

a lasf

ârsitul Domniei Milenare a lui

Cristos. w11 15/7 3:4, 5

Vineri, 24 mai

Nu uitati sa faceti binele sisa ımpartiti bunurile cu altii,caci astfel de jertfe ıi plac lui

Dumnezeu. (Evr. 13:16)

Cˆ

and te-ai dedicat lui Iehova,i-ai promis c

˘a

ˆıl vei pune mereu

pe primul loc, c˘

a vei tine cont deel

ˆın orice aspect al vietii (Evr.

10:7). F˘

ar˘

aˆındoial

˘a, te-ai convins

c˘

a, atunci cˆ

and cautiˆındrumarea

lui Iehova si actioneziˆın armonie

cu ea, ai numai de cˆ

astigat (Is.48:17, 18). Este important s

˘a evi-

t˘

am orice tov˘

ar˘

asie sau orice ac-tiune care ne-ar putea p

âng

˘ari

ˆın

ochii s˘

ai (Is. 2:4; Rev. 18:4).În

plus, nu trebuie s˘

a ne oprim privi-rea asupra lucrurilor necurate sauimorale si nici s

˘a permitem mintii

s˘

a st˘

aruie asupra lor (Col. 3:5, 6).Dac

˘a ne vom str

˘adui s

˘a facem me-

reu ce este bine si s˘

a fim buni cu al-tii,

ˆıi vom aduce lui Iehova o jertf

˘a

pl˘

acut˘

a. Aceasta este o caracteris-tic

˘a a crestinilor adev

˘arati (Ioan

13:34, 35; Col. 1:10). w12 15/1 4:7–9

Sambata, 25 mai

Iehova ıi cunoaste pe cei caresunt ai lui. (2 Tim. 2:19)

Un fariseu a venitˆıntr-o zi la Isus

si l-aˆıntrebat: „Care este cea mai

mare porunc˘a din Lege?“. Isus i-a

r˘aspuns: „S

˘a-l iubesti pe Iehova,

Dumnezeul t˘au, cu toat

˘a inima ta,

cu tot sufletul t˘au si cu toat

˘a min-

tea ta“ (Mat. 22:35–37). Pentru Isus,acestea nu erau doar vorbe; el

ˆıl iu-

bea mult pe Tat˘al s

˘au ceresc. Iar

prin modul s˘au de viat

˘a a ar

˘atat

c˘a-si dorea din toat

˘a inima aproba-

rea lui Iehova. De aceea, cu putintimp

ˆınainte s

˘a moar

˘a, Isus a afir-

mat pe bun˘a dreptate c

˘a Dumnezeu

ˆıl ‘cunostea’ si stia c

˘a respectase

cu fidelitate poruncile Sale. Astfel,Isus a r

˘amas

ˆın iubirea lui Iehova

(Ioan 15:10). Multi oameni afirm˘a

c˘a

ˆıl iubesc pe Dumnezeu, iar prin-

tre ei ne num˘ar

˘am, f

˘ar

˘a

ˆındoia-

l˘a, si noi. Totusi, trebuie s

˘a medi-

t˘am la urm

˘atoarele

ˆıntreb

˘ari: „M

˘a

«cunoaste» Dumnezeu si pe mine?Cum m

˘a priveste el? M

˘a consider

˘a

«al lui»?“.Într-adev

˘ar, ne putem

bucura de o relatie strâns

˘a cu Suve-

ranul universului! Ce privilegiu ex-traordinar! w11 15/9 5:1, 2

Duminica, 26 mai

Luati jugul meu asupra voastrasi ınvatati de la mine, caci eu

sunt bland si am o inima umila,si veti gasi ınviorare pentru

sufletele voastre. (Mat. 11:29)

Dac˘a aprofund

˘am

ˆınv

˘at

˘aturile lui

Isus siˆıi urm

˘am exemplul, g

˘asim

mult˘a m

âng

âiere. Medit

ând la bu-

n˘atatea si iubirea cu care i-a tra-

tat Isus pe oameni si str˘aduindu-ne

s˘a-l imit

˘am, putem g

˘asi

ˆınviorare

ˆın

timp ce lupt˘am cu

ˆıngrijor

˘arile vie-

tii. Si fratii de credint˘a ne pot aduce

mâng

âiere. S

˘a ne g

ândim, de exem-

plu, la ajutorul acordat de b˘atr

âni

celor care, din cauza problemelor,au sl

˘abit pe plan spiritual. Discipo-

lul Iacov a scris: „Este printre voi ci-neva bolnav [spiritualiceste]? S

˘a-i

cheme la el pe b˘atr

ânii congrega-

tiei, iar ei s˘a se roage pentru el“.

Care va fi rezultatul? „Rug˘aciunea

credinteiˆıl va vindeca pe cel bolnav,

iar Iehovaˆıl va ridica. Si, dac

˘a a co-

mis p˘acate,

ˆıi vor fi iertate.“ (Iac.

5:14, 15)Îns

˘a si ceilalti membri ai

congregatiei pot aduce mâng

âiere.

w11 15/10 4:9, 10

Luni, 27 mai

Cine asculta sfatul este ıntelept.(Prov. 12:15)

Dac˘a b

˘atr

ânii observ

˘a c

˘a un frate

nu progreseaz˘a din cauza unei con-

duite nepotrivite, ei iau initiativapentru a-l

ˆındrepta

ˆın spiritul bl

ân-

detii (Gal. 6:1). Uneori, poate c˘a un

frate trebuie sf˘atuit pentru a-si co-

recta o tr˘as

˘atur

˘a de personalitate.

De pild˘a, dac

˘a un frate pare ge-

nul de persoan˘a comod

˘a, un b

˘atr

ân

l-ar puteaˆıncuraja s

˘a mediteze la

exemplul lui Isus, care a fost unproclamator zelos al Regatului sile-a cerut continuatorilor s

˘ai s

˘a-i

urmeze exemplul (Mat. 28:19, 20;Luca 8:1). Sau, dac

˘a un frate pare

impulsionat de ambitii personale,un b

˘atr

ân i-ar putea ar

˘ata cum i-a

ajutat Isus pe discipoli s˘a

ˆınteleag

˘a

de ce nu trebuie s˘a-si caute propria

glorie (Luca 22:24–27). Dar dac˘a un

frate are tendinta de a fi neiert˘a-

tor?În acest caz, un b

˘atr

ân l-ar pu-

tea ajuta folosind ilustrarea despresclavul care a refuzat s

˘a ierte o

datorie neˆınsemnat

˘a desi lui i se

iertase o datorie mult mai mare(Mat. 18:21–35). C

ând este necesar

un sfat, e bine ca b˘atr

ânii s

˘a-l dea

cât mai repede posibil (Prov. 27:9).

w11 15/11 5:13, 14

Marti, 28 mai

El ne-a poruncit sa predicampoporului si sa depunem

marturie temeinic. (Fap. 10:42)

Pentru a predicaˆın mod temeinic,

avem nevoie de aptitudini cu care,poate, nu ne-am n

˘ascut.

Îi suntem

recunosc˘

atori lui Iehova c˘

aˆısi folo-

seste spiritul pentru a ne ajuta s˘

a neachit

˘am de multele responsabilit

˘ati

teocratice. La fel ca Isaia, putemspune cu

ˆıncredere c

˘a ‘am fost tri-

misi de Domnul Suveran Iehova side spiritul s

˘au’ (Is. 48:16). Noi ne

ˆın-

deplinim serviciul din toat˘

a inima,fiind convinsi c

˘a Iehova ne va ajuta

s˘

a ne dezvolt˘

am aptitudinile, asacum i-a ajutat pe Moise, pe Betaleelsi pe Iosua. Totodat

˘a, folosim „sa-

bia spiritului, care este cuvˆ

antul luiDumnezeu“, av

ând

ˆıncredere c

˘a Ie-

hova ne vaˆınt

˘ari, la fel ca pe Ghe-

deon, pe Iefta si pe Samson (Ef.6:17, 18). Dac

˘a ne bizuim pe Ie-

hova pentru a dep˘

asi obstacolele,vom deveni la fel de puternici peplan spiritual cum a fost Samson peplan fizic. Cu certitudine, Iehova

ˆıi

binecuvˆ

anteaz˘

a pe cei care sustinplini de curaj

ˆınchinarea adev

˘arat

˘a.

w11 15/12 3:18, 19

Miercuri, 29 mai

Orice mare preot . . . este numitın folosul oamenilor peste lucru-

rile privitoare la Dumnezeu.(Evr. 5:1)

Preotul numit de Iehovaˆıi re-

prezenta pe oamenii p˘

ac˘

atosiˆınain-

tea lui Dumnezeu prin intermediuljertfelor, pled

ând

ˆın favoarea lor.ˆ

In acelasi timp, elˆıl reprezenta pe

Iehovaˆınaintea oamenilor

ˆınv

˘at

ân-

du-i legea divin˘

a (Lev. 10:8–11; Mal.2:7). Astfel, preotul avea rolul dea-i ajuta pe oameni s

˘a se

ˆımpace

cu Dumnezeu. Leg˘

amˆ

antul Legii i-aoferit Israelului ocazia s

˘a aduc

˘a

ˆın

existent˘

a o preotie regal˘

aˆın folosul

‘tuturor popoarelor’ (Ex. 19:5). Pen-tru a se bucura de aceast

˘a perspec-

tiv˘

a minunat˘

a, israelitii trebuiau ‘s˘

aasculte cu atentie de glasul lui Ieho-va si s

˘a respecte leg

˘am

ântul s

˘au’.

Dar ei nu puteau ‘s˘

a asculte’ˆın mod

perfect de Iehova (Rom. 3:19, 20). Deaceea, p

ân

˘a c

ând perspectiva oferi-

t˘

a israelitilor ar fi devenit realitate,Iehova i-a ales pe unii dintre ei s

˘a

formeze o preotie care s˘

a slujeas-c

˘a doar

ˆın folosul natiunii Israel.ˆ

Ins˘

a acesti preoti nu aveau si rolulde regi. Ei aduceau jertfe pentrup

˘acatele pe care poporul le comi-

teaˆın mod inevitabil (Lev. 4:1—6:7).

w12 15/1 5:8, 9

Joi, 30 mai

Cine este instruit ın moddesavarsit va fi ca ınvatatorul

lui. (Luca 6:40)

P˘

arintii au un rol importatˆın a-si

ˆınv

˘ata copiii s

˘a ia decizii care

ˆıl ono-

reaz˘

a pe Dumnezeu. Cea mai bun˘

ametod

˘a

ˆın acest sens este s

˘a fie ei

ˆın-

sisi un exemplu. La momentul potri-vit, p

˘arintii pot s

˘a le explice copiilor

ce pasi auˆıntreprins c

ând au luat o

anumit˘

a decizie. De asemenea, eipot s

˘a le permit

˘a copiilor s

˘a ia sin-

guri unele decizii si apoi s˘

a-i laudedac

˘a deciziile se dovedesc bune. Dar

ce poate face un p˘

arinte cˆ

and copi-lul ia o decizie gresit

˘a? Primul s

˘au

impuls ar putea fi s˘

a-l protejezede consecinte.

Îns

˘a lucrul acesta nu

esteˆıntotdeauna spre binele copilu-

lui. S˘

a lu˘

am un exemplu. Un p˘

arinteˆısi sustine fiul s

˘a obtin

˘a permisul de

conducere. Mai tˆ

arziu, acestaˆıncal-

c˘

a o lege de circulatie si primesteo amend

˘a. P

˘arintele ar putea pl

˘ati

amenda. Totusi, dac˘

aˆıi cere fiului s

˘a

munceasc˘

a pentru a pl˘

ati amenda,este mult mai probabil c

˘a acesta va

ˆınv

˘ata s

˘a fie responsabil de faptele

lui (Rom. 13:4). w11 15/4 2:18

Vineri, 31 mai

Sa va asigurati de lucrurile maiimportante. (Filip. 1:10)

Stabilirea unor obiective realistepoate aduce mari foloase. Un astfel deobiectiv este examinarea

ˆımpreun

˘a a

textului zileiˆın fiecare zi. Comenta-

riile pe care le fac membrii familieiˆıl

pot ajuta pe capul familiei s˘a-si dea

seama care este nivelul spiritual alfiec

˘aruia. Alt obiectiv este citirea cu

regularitate a Bibliei ca familie.În fe-

lul acesta, copiilor li se ofer˘a o exce-

lent˘a ocazie de a-si

ˆımbun

˘at

˘ati de-

prinderile de citire, precum si de aˆın-

telege mai bine mesajul Bibliei (Ps.1:1, 2).

În plus, n-ar trebui oare s

˘a ne

propunem obiectivul de a neˆımbu-

n˘at

˘ati calitatea rug

˘aciunilor? Un alt

obiectiv demn de urm˘arit este culti-

vareaˆıntr-o m

˘asur

˘a mai mare a di-

verselor aspecte ale rodului spiritu-lui (Gal. 5:22, 23). Sau ne-am puteag

ândi la modalit

˘ati concrete de a ma-

nifesta empatie fat˘a de oamenii din

teritoriu. Când acesta este un obiec-

tiv alˆıntregii familii, copiii pot

ˆınv

˘a-

ta s˘a fie plini de compasiune, iar ast-

fel ar putea cultiva dorinta de a slujica pionieri regulari sau ca misionari.w11 15/5 2:9, 10

Sambata, 1 iunie

Daca cineva aspira la sarcinade supraveghetor, doreste olucrare buna. (1 Tim. 3:1)

Cˆ

and Pavel i-aˆındemnat pe b

˘arba-

tii din congregatie s˘

a se str˘

aduias-c

˘a s

˘a se califice pentru responsabili-

t˘

ati mai mari, intentia lui n-a fost s˘

aˆıncurajeze pe cineva s

˘a urm

˘areasc

˘a

o ambitie personal˘

a. „A aspira“ lao responsabilitate pretinde din par-tea b

˘arbatilor crestini s

˘a cultive do-

rinta puternic˘

a de a depune toateeforturile pentru a dob

ândi calit

˘ati-

le spirituale necesare ca s˘

a le slu-jeasc

˘a fratilor. Dac

˘a un frate este bo-

tezat de cel putin un an siˆıntrunes-

teˆıntr-o m

˘asur

˘a rezonabil

˘a cerintele

pentru slujitorii auxiliari mentiona-te

ˆın 1 Timotei 3:8–13, el poate fi re-

comandat pentru aceast˘

a numire. S˘

aremarc

˘am c

˘a

ˆın versetul 8 se spune

clar: „Slujitorii auxiliari trebuie safie seriosi“. Esti un crestin botezat,aflat

ˆın ultimii ani ai adolescentei

si privesti cu toat˘

a seriozitateaˆın-

chinarea la Iehova? Dac˘

a da, potiface multe lucruri pentru a aspira laresponsabilit

˘ati

ˆın congregatie. Unul

dintre ele este s˘

a progreseziˆın ce pri-

veste lucrarea de predicare. w11 15/41:11, 12

Duminica, 2 iunie

Fericiti sunt cei ale carornelegiuiri au fost iertate si alecaror pacate au fost acoperite.

(Rom. 4:7)

Dumnezeu a f˘acut posibil

˘a iertarea

p˘acatelor f

˘ar

˘a s

˘a-si

ˆıncalce normele

drepte. Aceast˘a veste bun

˘a sublinia-

z˘a rolul pe care

ˆıl are Isus

ˆın reali-

zarea scopului lui Dumnezeu. Pavelavea motive s

˘a astepte cu ner

˘abdare

„ziuaˆın care Dumnezeu va judeca prin

Cristos Isus lucrurile ascunse ale oa-menilor, potrivit vestii bune“ (Rom.2:16). C

ând afirma aceasta, Pavel nu

punea pe un loc secundar „regatul luiCristos si al lui Dumnezeu“ sau ceea ceva

ˆınf

˘aptui Dumnezeu prin interme-

diul Regatului (Ef. 5:5). Dimpotriv˘a,

el dorea s˘a arate c

˘a, dac

˘a vrem s

˘a

tr˘aim si s

˘a primim binecuv

ânt

˘arile

care vor fi rev˘arsate sub Regatul lui

Dumnezeu, trebuie s˘a recunoastem

c˘a suntem p

˘ac

˘atosi

ˆın ochii lui Dum-

nezeu si s˘a manifest

˘am credint

˘a

ˆın

Isus Cristos pentru ca p˘acatele noas-

tre s˘a fie iertate. C

ând o persoan

˘a

ajunge s˘a

ˆınteleag

˘a si s

˘a accepte aces-

te aspecte legate de scopul lui Dum-nezeu si speranta care i se ofer

˘a dato-

rit˘a lor, ea poate spune pe bun

˘a drep-

tate: „Aceasta este cu adev˘arat o ves-

te bun˘a!“. w11 15/6 1:17, 19

Luni, 3 iunie

Am sa-i fac un ajutor.(Gen. 2:18)

Faptul de a-si sustine sotul princuvinte si actiuni presupune sacri-ficii din parte sotiei.

Îns

˘a ea este

constient˘

a c˘

a implicarea sotuluiˆın

activit˘

atile teocratice ajut˘

aˆıntrea-

ga familie s˘

a r˘

amˆ

an˘

a treaz˘

a dinpunct de vedere spiritual. Pentru osotie ar putea fi dificil s

˘a-si sustin

˘a

ˆın mod exemplar sotul c

ând acesta

ia o decizie cu care ea nu este deacord. Dar, chiar si

ˆın aceast

˘a si-

tuatie, o sotie bun˘

a manifest˘

a un„spirit bl

ând si linistit“ si cooperea-

z˘

a cu elˆın privinta acelei decizii

(1 Pet. 3:4). O sotie bun˘

a se str˘

a-duieste s

˘a urmeze exemplul exce-

lent al unor femei din trecut careau manifestat team

˘a de Dumne-

zeu, cum ar fi Sara, Rut, Abigail siMaria, mama lui Isus (1 Pet. 3:5, 6).Totodat

˘a, ea

ˆınvat

˘a lucruri folosi-

toare si de la femeile maiˆın v

ârst

˘a

din prezent ce au „o purtare careli se potriveste unor sfinti“ (Tit2:3, 4). Dovedind iubire si respectfat

˘a de sotul ei, o sotie exemplar

˘a

contribuie mult la bun˘

astareaˆın-

tregii familii. C˘

aminul ei este unloc

ˆın care familia g

˘aseste liniste si

sigurant˘

a. Pentru un b˘

arbat spiri-tual, o sotie care

ˆıl sustine este de

nepretuit! (Prov. 18:22) w11 15/51:10, 13, 14

Marti, 4 iunie

Nu voi pune ın fata ochilor meiniciun lucru lipsit de valoare.

(Ps. 101:3)

Orice lucru care neˆıntineaz

˘a

constiinta si ne afecteaz˘

a prieteniacu Iehova reprezint

˘a un „lucru lip-

sit de valoare“. De asemenea, chiarnoi am putea deveni „un lucru lip-sit de valoare“ pentru altii dac

˘a

ne-am purtaˆıntr-un mod care s

˘a

stˆ

arneasc˘

aˆın ei dorinte gresite. De

aceea, lu˘

amˆın serios sfatul inspi-

rat al Bibliei de a neˆımbr

˘aca de-

cent si modest (1 Tim. 2:9). A fi mo-dest

ˆınseamn

˘a a te g

ândi

ˆın primul

rˆ

and la altii, nu la ceea ceˆıti place

tie. Trebuie s˘

a tinem cont de con-stiinta si de sensibilit

˘atile celor din

jur, deoarece pacea lor sufleteasc˘

asi bun

˘astarea lor spiritual

˘a sunt

mai importante decˆ

at preferintelenoastre (Rom. 15:1, 2). Congregatiacrestin

˘a este binecuv

ântat

˘a cu mii

de tineri care dau un exemplu ex-celent

ˆın aceast

˘a privint

˘a. Ei ‘nu-si

urmeaz˘

a inima si ochii’, ci se str˘

a-duiesc s

˘a-i plac

˘a lui Iehova

ˆın tot

ce fac, inclusivˆın modul

ˆın care se

ˆımbrac

˘a! Suntem foarte m

ândri de

ei! (Num. 15:39) w11 15/7 1:12, 13

Miercuri, 5 iunie

Poporul care umbla ın ıntunerica vazut o mare lumina. Peste cei

care locuiau ın tara umbreiadanci a stralucit lumina.

(Is. 9:2)

A fost prezis c˘

a Mesia avea s˘

apredice

ˆın Galileea. Isus s-a sta-

bilitˆın Capernaum,

ˆıncep

ându-si

serviciul public. Astfel, multi evreidin regiunea lui Zabulon si a luiNeftali au beneficiat de lumina spi-ritual

˘a adus

˘a de el (Is. 9:1; Mat.

4:12–16).În Galileea, Isus a tinut

renumita Predic˘a de pe Munte, si-a

ales apostolii, aˆınf

˘aptuit primul

miracol si, dup˘a

ˆınviere, li s-a ar

˘a-

tat la peste 500 de discipoli (Mat.5:1—7:27; 28:16–20; Mar. 3:13, 14;Ioan 2:8–11; 1 Cor. 15:6). Predic

ând

ˆın ‘tara lui Zabulon si

ˆın tara lui

Neftali’, Isus aˆımplinit profetia

lui Isaia. Bineˆınteles, el a predicat

apoi mesajul despre Regatˆın tot Is-

raelul. w11 15/8 1:13

Joi, 6 iunie

Tu esti refugiul meu,partea mea ın tara celor vii.

(Ps. 142:5)

Cˆ

and a compus acest psalm,David nu se afla

ˆıntr-un palat sau

ˆıntr-o cas

˘a, ci

ˆıntr-o pester

˘a greu

accesibil˘

a unde se ascundea deregele Saul, care voia s

˘a-l ucid

˘a

(1 Sam. 22:1, 4). Probabil c˘

a Davidse simtea singur, neav

ând niciun

prieten care s˘

a-l ocroteasc˘

a (Ps.142:4).

În acest loc izolat, el l-a ru-

gat pe Iehova s˘

a-l ajute.În timp

ce compunea Psalmul 142, Davidauzise, probabil, ce se

ˆınt

âmplase

cu Marele Preot Ahimelec si cucei din casa lui: ei fuseser

˘a ucisi la

porunca lui Saul fiindc˘

a Ahime-lec

ˆıl ajutase pe David, nestiind

c˘

a acesta fugea de rege (1 Sam.22:11, 18, 19). David s-a simtit vi-novat pentru moartea lor; era casi cum l-ar fi ucis pe preotul careˆıl ajutase. Dac

˘a ai fi fost

ˆın lo-

cul lui, tu cum te-ai fi simtit?w11 15/9 1:14–16

Vineri, 7 iunie

Voi sunteti prietenii mei dacafaceti ce va poruncesc.

(Ioan 15:14)

Desi s-a dovedit prietenos cutoti, Isus nu a fost prieten apro-piat cu oricine, ci doar cu aceiacare

ˆındeplineau anumite cerin-

te, cum au fost, de exemplu, cei 11apostoli fideli (Ioan 13:27, 30).El i-a considerat prieteni doarpe aceia care

ˆıl urmau si care

ˆıi

slujeau lui Iehova. Asadar, cˆ

andˆıti alegi un prieten, este

ˆıntelept

s˘

a aiˆın vedere aceast

˘a cerint

˘a.ˆ

Intreab˘

a-te: „Demonstreaz˘

a per-soana respectiv

˘a, prin cuvinte si

fapte, c˘

a ascult˘

a de Iehova si deIsus? Are aceleasi valori moraleca ale mele? Respect

˘a principiile

Bibliei? M˘

a vaˆıncuraja s

˘a pun Re-

gatul pe primul locˆın viat

˘a si

s˘

a-i slujesc lui Iehova cu loialita-te?“. Dac

˘a poti r

˘aspunde afirma-

tiv la acesteˆıntreb

˘ari,

ˆınseamn

˘a

c˘

a ai g˘

asit o persoan˘

a potrivi-t

˘a cu care s

˘a-ti petreci timpul li-

ber (2 Cor. 6:14; 2 Tim. 2:22; Ps.119:63). w11 15/10 1:14, 15

Sambata, 8 iunie

Ochii ne sunt ındreptatispre tine. (2 Cron. 20:12)

Cum procedezi cˆ

and ai de luatdecizii importante

ˆın viat

˘a? Iei

maiˆınt

âi decizia si apoi ceri bi-

necuvˆ

antarea lui Iehova? S˘

a neg

ândim ce a f

˘acut Iosafat, regele

lui Iuda, cˆ

and armatele aliate alemoabitilor si amonitilor au por-nit la lupt

˘a

ˆımpotriva lui. Biblia

spune: „Lui Iosafat i s-a f˘

acut fri-c

˘a si si-a

ˆındreptat fata ca s

˘a-l

caute pe Iehova“. El a anuntat unpost pentru

ˆıntreaga natiune si

i-a adunat pe toti ca „s˘

a-lˆıntrebe

pe Iehova“. Apoi, „Iosafat s-a ri-dicat

ˆın picioare

ˆın adunarea lui

Iuda si a Ierusalimului“ si s-a ru-gat. Printre altele, el a spus: „O,Dumnezeul nostru, nu vei execu-ta tu judecata asupra lor? C

˘aci

noi nu avem putereˆın fata aces-

tei mari multimi care vineˆımpo-

triva noastr˘

a“. Adev˘

aratul Dum-nezeu a auzit rug

˘aciunea lui Io-

safat si i-a salvatˆın mod miracu-

los (2 Cron. 20:3–12, 17). Cˆ

andavem de luat o decizie, n-ar tre-bui oare si noi s

˘a ne

ˆıncredem

ˆın

Iehovaˆın loc s

˘a ne bizuim pe pro-

pria pricepere? w11 15/11 1:10, 11

Duminica, 9 iunie

Trebuie sa fie circumcisi si sa lise porunceasca sa respectelegea lui Moise! (Fap. 15:5)

În 49 e.n., apostolii si b

˘atr

ânii din

Ierusalim, eiˆınsisi evrei circumcisi,

„s-au adunat s˘a analizeze aceast

˘a pro-

blem˘a“ (Fap. 15:6). Ceea ce a urmat

nu a fost o dezbatere teologic˘a in-

terminabil˘a despre detalii nesemni-

ficative, ci o discutieˆınsufletit

˘a cu

privire la anumiteˆınv

˘at

˘aturi biblice.

Fragmentul biblic care a contribuitla rezolvarea problemei a fost Amos9:11, 12. Prin urmare, cei care r

˘am

â-

neau din casa lui Israel (evrei si pro-zeliti evrei circumcisi), ımpreuna cu„oameni din toate natiunile“ (neevreinecircumcisi), aveau s

˘a devin

˘a un sin-

gur popor pentru numele lui Dumne-zeu (Fap. 15:17). Asadar, ideea eraclar

˘a: oamenii din natiuni care do-

reau s˘a devin

˘a crestini nu trebuiau s

˘a

se circumcid˘a. Cu ajutorul Cuv

ântului

lui Dumnezeu si al spiritului sfânt,

acei crestini sinceri au luat o deci-zie unanim

˘a (Fap. 15:25). w12 15/1

1:4, 6–8

Luni, 10 iunie

Sotiile i-au abatut inima casa urmeze alti dumnezei.

(1 Regi 11:4)

Dup˘a ce a devenit rege, Solomon

si-a complicat mult viata: ‘s-aˆınrudit

prin c˘as

˘atorie cu faraonul, aduc

ând-o

pe fiica acestuiaˆın Cetatea lui David’

(1 Regi 3:1). Dup˘a un timp, Solomon

a construit o cas˘a pentru ea si, proba-

bil, pentru servitoarele ei egiptene,ˆın

afara Cet˘atii lui David. Din ce motiv?

Scripturile spun c˘a Solomon a proce-

dat astfel deoarece nu se cuvenea cao persoan

˘a care se

ˆınchina la idoli s

˘a

locuiasc˘a aproape de arca leg

˘am

ântu-

lui (2 Cron. 8:11). Poate c˘a Solomon

s-a c˘as

˘atorit cu fiica faraonului din

considerente politice. Dar era justi-ficat

˘a o asemenea decizie? Cu mult

timpˆınainte, Dumnezeu le interzise-

se israelitilor s˘a

ˆıncheie c

˘as

˘atorii cu

femei canaanite si chiar mentiona-se c

âteva dintre popoarele cu care

nu aveau voie s˘a se

ˆınrudeasc

˘a (Ex.

34:11–16). Din moment ce Egiptul nuera pe list

˘a, a considerat oare Solo-

mon c˘a nu f

˘acea nicio greseal

˘a? Dac

˘a

a gândit asa, rationamentul s

˘au nu a

fost corect. Avertismentul lui Iehovafusese clar: israelitul care se c

˘as

˘a-

torea cu o femeie p˘ag

ân

˘a se expu-

nea pericolului de a p˘ar

˘asi

ˆınchina-

rea adev˘arat

˘a. Dar Solomon a igno-

rat acest avertisment (Deut. 7:1–4).w11 15/12 1:10, 12, 13

Marti, 11 iunie

Pleaca, Satan! (Mat. 4:10)

La scurt timp dup˘a ce Isus a fost

botezat, Satan aˆıncercat cu viclenie

s˘a-l determine s

˘a urm

˘areasc

˘a dorinte

egoiste si s˘a nu-l mai considere pe Ie-

hova cea mai important˘a persoan

˘a

din viata sa. Diavolul a venit la Isus cutrei ispite. Mai

ˆınt

âi a

ˆıncercat s

˘a pro-

fite de necesitatea fireasc˘a a lui Isus

de a mânca, ispitindu-l s

˘a transforme

pietreleˆın p

âini (Mat. 4:2, 3). Isus

postise 40 de zile si era foarte fl˘a-

mând. Diavolul l-a

ˆındemnat s

˘a-si fo-

loseasc˘a

ˆın mod gresit puterile mira-

culoase pentru a-si potoli foamea.Cum a reactionat Isus? Spre deosebi-re de Eva, care nu d

˘aduse ascultare

poruncii lui Dumnezeu, Isus s-a con-centrat asupra Cuv

ântului lui Iehova

si a respins cu promptitudine ispita(Mat. 4:4).

În cele din urm

˘a,

ˆın

ˆıncer-

carea disperat˘a de a-l corupe, Satan

i-a oferit lui Isus toate regatele lumii(Mat. 4:8, 9). Isus a refuzat imediatoferta. El si-a dat seama c

˘a accepta-

rea ei ar fiˆınsemnat respingerea su-

veranit˘atii lui Iehova, a dreptului lui

Dumnezeu de a guvernaˆın calitate

de Cel Preaˆınalt. De fiecare dat

˘a,

Isus i-a r˘aspuns lui Satan cit

ând din

Scripturi versete care contin numelelui Iehova. w11 15/5 3:9, 11

Miercuri, 12 iunie

„Avraam a crezut ın Iehova,iar lucrul acesta i s-a socotit cadreptate“ si a ajuns sa fie numit

„prietenul lui Iehova“.(Iac. 2:23)

Avraam si-a dovedit credinta pro-mov

ând pacea

ˆın relatiile cu cei din

jur. La un moment dat,ˆıntre p

˘azito-

rii turmelor lui Avraam si p˘

azitoriiturmelor lui Lot, nepotul s

˘au, a iz-

bucnit o ceart˘

a (Gen. 12:5; 13:7).Avraam si Lot au considerat c

˘a cea

mai bun˘

a solutie era s˘

a se despart˘

a.Avraam nu si-a impus punctul de ve-dere invoc

ând v

ârsta lui

ˆınaintat

˘a

sau prietenia cu Dumnezeu, ci s-astr

˘aduit s

˘a promoveze pacea. El i-a

spus nepotului s˘

au: „Te rog, s˘

a numai fie ceart

˘a

ˆıntre mine si tine,

ˆın-

tre p˘

azitorii turmelor mele si p˘

azito-rii turmelor tale, c

˘aci suntem frati.

Nu este toat˘

a taraˆınaintea ta? Te

rog, desparte-te de mine. Dac˘

a tuvei merge la st

ânga, eu voi merge la

dreapta, iar dac˘

a tu vei merge ladreapta, eu voi merge la st

ânga“.

Desi Lot a ales regiunea cea mai m˘

a-noas

˘a, Avraam nu i-a purtat ranchiu-

n˘

a (Gen. 13:8–11). w11 15/8 3:9, 10

Joi, 13 iunie

Pentru ca suntem ınconjurati deun nor asa de mare de martori,

sa dam si noi la o parte oricegreutate . . . si sa alergam cu

perseverenta cursa care ne estepusa ınainte. (Evr. 12:1)

Crestinii de azi trec prin situatiicare se aseam

˘an

˘a cu cele ale

ˆınchi-

n˘

atorilor fideli mentionati de Pavelˆın capitolul 11 din Evrei. De pild

˘a,

Noe a tr˘

aitˆıntr-o perioad

˘a care a

culminat cu distrugerea acelei lumiprintr-un potop. Si noi tr

˘aim

ˆıntr-o

perioad˘

a care se vaˆıncheia cu distru-

gerea acestui sistem. Iehova le-a ce-rut lui Avraam si Sarei s

˘a-si p

˘ar

˘a-

seasc˘

a tara ca s˘

a promovezeˆınchina-

rea adev˘

arat˘

a si s˘

a astepteˆımplini-

rea promisiunii Sale. Iehova neˆın-

deamn˘

a si pe noi, cei de azi, s˘

a nereneg

˘am ca s

˘a primim aprobarea si

binecuvˆ

ant˘

arile sale. Pentru a ajun-ge

ˆın Tara Promis

˘a, Moise a trebuit

s˘

a c˘

al˘

atoreasc˘

a printr-un pustiuˆın-

fricos˘

ator. Si noi,ˆın c

˘al

˘atoria spre

lumea nou˘

a promis˘

a de Dumnezeu,trebuie s

˘a travers

˘am acest sistem

muribund. F˘

ar˘

aˆındoial

˘a, din exem-

plul martorilor precrestini desprin-dem multe

ˆınv

˘at

˘aminte. Putem

ˆınv

˘a-

ta din reusitele si din greselile lor,din punctele lor forte si din punctelelor slabe (Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11).w11 15/9 3:12

Vineri, 14 iunie

[Iehova] ıi vindeca pe cei cuinima franta si le panseazaranile care dor. (Ps. 147:3)

Avem nevoie de mˆ

angˆ

aiereˆın mul-

te momente ale vietii. De exemplu,moartea cuiva drag,

ˆındeosebi a par-

tenerului de c˘

as˘

atorie sau a copilu-lui, provoac

˘a o durere de nedescris.

Discriminarea si prejudec˘

atile aducmult

˘a suferint

˘a. O s

˘an

˘atate preca-

r˘

a, b˘

atrˆ

anetea, s˘

ar˘

acia, neˆıntelege-

rile dintre soti sau problemele graveale omenirii cauzeaz

˘a si ele durere.

Cˆ

and trecem prin necazuri, suferimˆın multe feluri. Ne pot fi afectate ini-ma si mintea sau am putea fi cople-siti de sentimente negative. De ase-menea, s

˘an

˘atatea fizic

˘a si cea spi-

ritual˘

a ne-ar putea fi puseˆın pe-

ricol. De aceea, cu totii avem ne-voie de alinare. S

˘a ne g

ândim, de

exemplu, la inima noastr˘

a figurati-v

˘a. Cuv

ântul lui Dumnezeu spune c

˘a

ea este uneori „frˆ

ant˘

a si zdrobit˘

a“(Ps. 51:17). Chiar si atunci c

ând tre-

cem prin situatii critice si avem ini-ma zdrobit

˘a, Iehova ne aduce alina-

re dac˘

a ne rug˘

am cu credint˘

a siˆıi res-

pect˘

am poruncile (1 Ioan 3:19–22;5:14, 15). w11 15/10 3:6, 7

Sambata, 15 iunie

A ındrepta mintea spre carne ın-seamna moarte, dar a ındrepta

mintea spre spirit ınseamnaviata si pace. (Rom. 8:6)

Cum putem ar˘ata c

˘a avem min-

teaˆındreptat

˘a spre spirit? Dac

˘a ur-

m˘am

ˆıntotdeauna

ˆındrumarea spi-

ritului si permitem caˆın noi s

˘a se

dezvolte un mod de gândire spi-

ritual. Astfel, vom avea un modde g

ândire ‘supus legii lui Dumne-

zeu’ siˆın armonie cu g

ândurile sale

(Rom. 8:7, 8). Dac˘a ne vom confrun-

ta cu o tentatie, vom dori s˘a facem

alegerea corect˘a, potrivit

ˆındrum

˘a-

rii spiritului sfânt. Prin urmare,

este vital s˘a ne

ˆındrept

˘am mintea

spre lucrurile spiritului. Aceastapresupune ‘s

˘a ne

ˆıncingem mintea

pentru activitate’, adic˘a s

˘a avem

un bun program de activit˘ati spiri-

tuale, care include rug˘aciunea, ci-

tirea si studierea Bibliei, participa-rea la

ˆıntruniri si la lucrarea de pre-

dicare (1 Pet. 1:13). Activit˘atile spi-

rituale trebuie s˘a ocupe cel mai im-

portant locˆın viata noastr

˘a. S

˘a nu

permitem lucrurilor c˘arnii s

˘a ne

distrag˘a, ci s

˘a ne

ˆındrept

˘am mintea

spre lucrurile spiritului. Astfel vomsecera binecuv

ânt

˘ari,

ˆıntruc

ât a

ˆın-

drepta mintea spre spiritˆınseamn

˘a

viat˘a si pace! (Gal. 6:7, 8) w11 15/11

2:17, 18

Duminica, 16 iunie

Rodul spiritului este: iubirea,bucuria, pacea, ındelunga rab-dare, bunavointa, bunatatea,

credinta, blandetea, stapanireade sine. (Gal. 5:22, 23)

Esteˆıntelept s

˘a ne

ˆıntreb

˘am fie-

care: „Dovedesc vorbirea si actiuni-le mele c

˘a accept

ˆındrumarea spiri-

tului sfânt si c

˘a produc rodul lui?“

(2 Cor. 13:5a; Gal. 5:25). Dac˘a ob-

serv˘am c

˘a nu manifest

˘am

ˆındea-

juns anumite aspecte ale acestuirod, trebuie s

˘a ne l

˘as

˘am

ˆındrumati

si mai mult de spiritul sfânt pentru

a cultiva calit˘atile respective. De

aceea, este bine s˘a studiem cu aju-

torul Scripturilor si al publicatiilorcrestine fiecare aspect al roduluispiritului. Astfel vom

ˆıntelege cum

s˘a manifest

˘am rodul spiritului

ˆın

viata de zi cu zi si ne vom str˘adui

apoi s˘a-l cultiv

˘am. C

ând observ

˘am

rezultatele actiunii spiritului sfânt

ˆın viata noastr

˘a si

ˆın viata frati-

lor nostri,ˆıntelegem c

ât

˘a nevoie

avem deˆındrumarea lui. w11 15/12

2:16, 17

Luni, 17 iunie

Petru era tinut ın ınchisoare,dar congregatia se ruga starui-

tor lui Dumnezeu pentru el.(Fap. 12:5)

Rug˘aciunile discipolilor pentru

fratele lor drag erau implor˘ari fier-

binti. Moartea lui Iacov nu i-a do-bor

ât si nici nu i-a determinat s

˘a-si

piard˘a

ˆıncrederea

ˆın puterea ru-

g˘aciunii. Dimpotriv

˘a, ei erau con-

vinsi c˘a, pentru Iehova, rug

˘aciuni-

le slujitorilor fideliˆınseamn

˘a foar-

te mult. Când rug

˘aciunile sunt

ˆın

armonie cu vointa sa, Dumnezeur

˘aspunde la ele (Evr. 13:18, 19; Iac.

5:16). Ceˆınv

˘at

˘am din felul

ˆın care

au actionat colaboratorii lui Petru?Înv

˘at

˘am c

˘a a veghea presupune a

ne ruga nu doar pentru noi, ci sipentru fratii si surorile noastre (Ef.6:18). Cunosti pe cineva care treceprin

ˆıncerc

˘ari? Unii au de

ˆındurat

persecutii, tr˘aiesc

ˆın t

˘ari

ˆın care

activitatea noastr˘a este interzis

˘a,

sunt victime ale dezastrelor natu-rale sau sunt ap

˘asati de greut

˘ati

mai putin evidente. Ai putea si tus

˘a te rogi st

˘aruitor pentru acesti

frati? w12 15/1 2:13, 14

Marti, 18 iunie

Cu glasul meu ıl voi chema peIehova si el ımi va raspunde depe muntele sau sfant. (Ps. 3:4)Întruc

ât are

ˆıncredere

ˆın Iehova si

stie c˘

a Elˆıi r

˘aspunde la rug

˘aciuni,

David rosteste cuvintele de mai sus.La porunca lui, arca leg

˘am

ântului,

care simboliza prezenta lui Dumne-zeu, fusese dus

˘a pe Muntele Sion

(2 Sam. 15:23–25). Pe bun˘

a dreptatedeci, David spune c

˘a r

˘aspunsul la ru-

g˘

aciunea sa va veni de pe muntelesf

ânt al lui Iehova. Fiind sigur c

˘a ru-

g˘

aciunea lui nu esteˆın zadar, David

nu se las˘

a cuprins de fric˘

a. Dimpotri-v

˘a, el c

ânt

˘a: „M

˘a voi culca, voi dormi

si m˘

a voi trezi, c˘

aci Iehova m˘

a spriji-n

˘a“ (Ps. 3:5). Desi noaptea pericolul

de a fi atacat prin surprindere estemai mare, David nu se teme s

˘a se cul-

ce. El nu are nicioˆındoial

˘a c

˘a se va

trezi, deoarece stie din proprie expe-rient

˘a c

˘a poate conta pe sprijinul

permanent al lui Dumnezeu. Si noiputem avea aceeasi

ˆıncredere da-

c˘

a umbl˘

am cu loialitate pe „c˘

aile luiIehova“ si nu ne

ˆındep

˘art

˘am de El

(2 Sam. 22:21, 22). w11 15/5 5:6, 7

Miercuri, 19 iunie

Nu va mintiti unii pe altii! Dez-bracati-va de vechea personali-

tate cu practicile ei si ımbra-cati-va cu noua personalitate,

care, prin cunostinta exacta, seınnoieste dupa chipul Celui care

a creat-o. (Col. 3:9, 10)

Ceˆıi poate ajuta pe membrii unei

familii crestine s˘

a se poarte cu bun˘

a-voint

˘a si cu bun

˘atate unii cu altii?

Un lucru important este cunostin-ta exact

˘a din Cuv

ântul lui Dumne-

zeu. Unii capi de familie includ rodulspiritului printre subiectele pe carele analizeaz

˘a s

˘apt

˘am

ânal la

ˆınchi-

nareaˆın familie. O astfel de anali-

z˘

a nu este greu de f˘

acut. Folosind

mijloacele de cercetare disponibileˆın limba voastr

˘a, alegeti materiale

care trateaz˘

a fiecare aspect al ro-dului spiritului. Ati putea parcurgedoar c

âteva paragrafe pe s

˘apt

˘am

ân

˘a,

dedicˆ

and fiec˘

arui aspect mai multes

˘apt

˘am

âni. C

ând studiati materialul,

cititi si discutati versetele mentiona-te. G

ânditi-v

˘a la modalit

˘ati de a apli-

ca ceea ceˆınv

˘atati si rugati-v

˘a lui Ie-

hova s˘

a v˘

a binecuvˆ

anteze eforturile(1 Tim. 4:15; 1 Ioan 5:14, 15). w11 15/44:10

Joi, 20 iunie

Ei au lasat imediat plasele depescuit si l-au urmat.

(Mat. 4:20)

Ce i-a ajutat pe Petru, Andrei, Ia-cov si Ioan s

˘a

ˆınceap

˘a serviciul cu

timp integral? A fost aceasta o deci-zie luat

˘a sub impulsul momentului?

Nicidecum! Timp de cˆ

ateva luni, eiascultaser

˘a

ˆınv

˘at

˘aturile lui Isus si

v˘

azuser˘

a miracolele sale. De aseme-nea, observaser

˘a zelul s

˘au pentru

dreptate si fuseser˘

a martori la reac-tia extraordinar

˘a a oamenilor fat

˘a de

mesajul predicat de el. Drept urma-re, credinta si

ˆıncrederea lor

ˆın Ieho-

va seˆınt

˘ariser

˘a (Mat. 4:18–22). Cum

putem imita exemplul lui Isus pen-tru a-i ajuta pe cei cu care studiemBiblia s

˘a cultive

ˆıncredere

ˆın Iehova?

(Prov. 3:5, 6) Cˆ

and studiem cu ei, pu-tem scoate

ˆın evident

˘a promisiunea

lui Dumnezeu c˘

a ne va binecuvˆ

antadin plin dac

˘a punem pe primul loc

ˆın

viat˘

a Regatul (Mal. 3:10; Mat. 6:33).Putem folosi unele versete biblicepentru a ar

˘ata c

˘a Iehova se

ˆıngrijeste

ˆıntotdeauna de slujitorii s

˘ai. Dar s

˘a

nu uit˘

am cˆ

at de important este s˘

a-iˆınv

˘at

˘am prin propriul nostru exem-

plu. Faptul de a le relata cum amsimtit noi

ˆınsine sprijinul lui Iehova

ˆıi poate ajuta mult s

˘a-si

ˆınt

˘areasc

˘a

ˆıncrederea

ˆın Dumnezeu. w11 15/11

4:6, 7

Vineri, 21 iunie

Astfel de jertfe ıi placlui Dumnezeu. (Evr. 13:16)

Prin jertfa adus˘

a, israelitulˆısi

exprima de bunavoie recunostintafat

˘a de Iehova. Lui nu

ˆıi era greu

s˘a aleag

˘a animalul de jertf

˘a deoa-

receˆıi d

˘adea cu bucurie lui Iehova

ce avea mai bun.În prezent, cres-

tinii nu aduc jertfe literale, asacum prevedea Legea mozaic

˘a.

În

schimb, aduc jertfe simbolice, fo-losindu-si timpul, energia si resur-sele pentru a-i sluji lui Iehova.Apostolul Pavel spune c

˘a noi adu-

cem ‘jertfe careˆıi plac lui Dumne-

zeu cˆ

and m˘

arturisim public’ spe-ranta noastr

˘a crestin

˘a, c

ând fa-

cem binele si cˆ

and neˆımp

˘artim

bunurile cu altii (Evr. 13:15). Ati-tudinea cu care slujitorii lui Ieho-va fac astfel de lucruri dezv

˘aluie

recunostinta si aprecierea pe careo au pentru tot ce primesc de la El.Asadar, exist

˘a o paralel

˘a

ˆıntre ati-

tudinea si motivatiile cu care cres-tinii de azi

ˆısi

ˆındeplinesc servi-

ciul sacru si cele ale israelitilordin vechime care aduceau jertfe.w12 15/1 3:8

Sambata, 22 iunie

Pastoriti turma lui Dumnezeu,care este ın grija voastra.

(1 Pet. 5:2)

Apostolul Petru a scris prima sascrisoare cu putin timp

ˆınainte ca

Nero s˘

aˆınceap

˘a s

˘a-i persecute pe

crestinii din Roma. Prin scrisoa-rea sa, Petru voia s

˘a-si

ˆınt

˘areasc

˘a

fratii de credint˘

a. Diavolul ‘d˘

adeat

ârcoale’, c

˘aut

ând s

˘a-i devoreze

pe crestini. Pentru a i seˆımpotrivi,

ei trebuiau ‘s˘

a r˘

amˆ

an˘

a lucizi’ si ‘s˘

ase umileasc

˘a sub m

âna puternic

˘a

a lui Dumnezeu’ (1 Pet. 5:6, 8). De

asemenea, era nevoie s˘a r

˘am

ân

˘a

uniti. Ei nu trebuiau ‘s˘

a se mustesi s

˘a se m

˘an

ânce unii pe altii’,

pentru c˘

a asa ar fi putut ajunge‘s

˘a se omoare unii pe altii’ (Gal.

5:15).În prezent, si noi ne afl

˘am

ˆıntr-o situatie asem

˘an

˘atoare. Dia-

volul caut˘

a ocazii ca s˘

a ne devore-ze (Rev. 12:12). Iar

ˆın fat

˘a ne st

˘a

„un necaz mare, cum n-a mai fostde la

ˆınceputul lumii“ (Mat. 24:21).

Asemenea crestinilor din secolul I,si noi trebuie s

˘a fim atenti ca

ˆın

mijlocul nostru s˘

a nu apar˘a cer-

turi. Pentru aceasta, uneori avemnevoie de ajutorul b

˘atr

ânilor, care

sunt calificati din punct de vederespiritual. w11 15/6 3:1, 2

Duminica, 23 iunie

Cobor sa-i eliberez din manaegiptenilor. (Ex. 3:8)

Iehova i-a eliberat pe israelitipentru a face din ei poporul s

˘au

(Gen. 22:17). Dumnezeu le-a datun cod de legi pe baza c

˘arora s-ar

fi putut bucura de pace cu el si deprietenia sa (Is. 48:17, 18). Iehovale-a spus israelitilor: „Dac

˘a veti

asculta cu atentie de glasul meusi dac

˘a veti respecta leg

˘am

ântul

meu [cuprinsˆın Lege], veti deveni

proprietatea mea special˘a dintre

toate popoarele“ (Ex. 19:5, 6). Prinurmare, pentru a avea o relatieprivilegiat

˘a cu Dumnezeu, israeli-

tii ar fi trebuit s˘a asculte de gla-

sul s˘au. Ce viat

˘a frumoas

˘a ar fi dus

israelitii dac˘a ar fi ascultat de gla-

sul lui Iehova! El le-ar fi binecu-v

ântat recoltele si turmele si i-ar

fi ocrotit de dusmani, acest lucruconstituind o dovad

˘a vie c

˘a as-

cultarea de adev˘aratul Dumne-

zeu aduce binecuvânt

˘ari spiritua-

le si materiale (1 Regi 10:23–27).w11 15/7 3:7, 8

Luni, 24 iunie

Cine acopera o faradelegecauta iubirea, dar cine vorbesteıntruna despre un lucru despar-

te prieteni apropiati.(Prov. 17:9)

Dac˘

a stim c˘

a un frate a comis unp

˘acat grav, trebuie s

˘a-l

ˆındem-

n˘

am s˘

a mearg˘

a la b˘

atrˆ

ani si s˘

a-sim

˘arturiseasc

˘a p

˘acatul (1 Cor.

6:9, 10; Iac. 5:14–16).Îns

˘a dac

˘a

fratele respectiv nu face acest lu-cru, trebuie s

˘a-i abord

˘am noi pe

b˘

atrˆ

ani. Nu vrem s˘

a ne facem p˘

ar-tasi la p

˘acatul lui trec

ând totul

sub t˘

acere din dorinta de a p˘

astrapacea cu el (Lev. 5:1; Prov. 29:24).Totusi, majoritatea ne

ˆıntelegeri-

lor dintre frati nu sunt cauzate dep

˘acate grave. Prin urmare, cel

mai bine este s˘

a d˘

am dovad˘

a deiubire si s

˘a trecem peste greseli-

le fratilor nostri. Dac˘

a vom tinecont de cuvintele textului de azi,vom promova pacea

ˆın congrega-

tie si ne vom p˘

astra prietenia cuIehova (Mat. 6:14, 15). w11 15/84:15, 17

Marti, 25 iunie

Daca cineva ıl iubestepe Dumnezeu, acesta este

cunoscut de El. (1 Cor. 8:3)

Desiˆıl iubesc mult pe Ieho-

va, unii seˆındoiesc c

˘a el

ˆıi „cu-

noaste“.Întruc

ât se simt ne

ˆın-

semnati, le este greu s˘

a crea-d

˘a c

˘a pot s

˘a-i apartin

˘a lui Ieho-

va.Îns

˘a c

ât

˘a bucurie ne aduce

gˆ

andul c˘

a Iehova nu ne privesteastfel! (1 Sam. 16:7) Da, fiindc

˘a

ˆıl iubesti pe Iehova, el te cu-noaste. Mediteaz

˘a la urm

˘atoarele

ˆıntreb

˘ari: De ce citesti aceast

˘a

publicatie? De ce te str˘

aduiesti

s˘

a-i slujesti lui Iehova cu toat˘

ainima, cu tot sufletul, cu toat

˘a

mintea si cu toat˘

a forta ta? Cete-a determinat s

˘a te dedici lui

Dumnezeu si s˘

a te botezi? Bi-blia arat

˘a c

˘a Iehova, Cel care cu-

noaste inima oamenilor,ˆıi atrage

la el pe cei ‘pretiosi’ (Hag. 2:7;Ioan 6:44). Asadar, de ce

ˆıi slu-

jesti lui Iehova? Deoarece Ieho-va te-a atras la el! Iar Dumne-zeu nu te va p

˘ar

˘asi at

âta vreme

cˆ

atˆıi r

˘am

âi loial. El te consider

˘a

pretios si te iubeste foarte mult!(Ps. 94:14) w11 15/9 5:3

Miercuri, 26 iunie

Nu uitati sa faceti binele.(Evr. 13:16)

O modalitate prin care le fa-cem bine altora este „m

˘arturisi-

rea public˘

a a sperantei noastre“.Profiti de orice ocazie pentru adepune m

˘arturie? Pavel a numit

predicarea vestii bune „o jert-f

˘a de laud

˘a, adic

˘a rodul buzelor

care m˘

arturisesc public nume-le [lui Dumnezeu]“ (Evr. 10:23;13:15; Os. 14:2). Am putea spunemulte despre cantitatea si calita-tea timpului petrecut

ˆın predi-

care, aceste aspecte fiind apro-fundate la

ˆıntrunirea de serviciu.ˆ

Ins˘

a demn de retinut este c˘

a lu-crarea de predicare, at

ât cea or-

ganizat˘

a, cˆ

at si cea informal˘

a,trebuie s

˘a fie de cea mai bun

˘a

calitate,ˆıntruc

ât este o „jertf

˘a

de laud˘

a“, o parte aˆınchin

˘arii

noastre. Desiˆımprejur

˘arile di-

fer˘

a de la persoan˘

a la persoa-n

˘a, timpul pe care

ˆıl dedic

˘am

anunt˘

arii vestii bune oglindes-te

ˆın general aprecierea noas-

tr˘

a fat˘

a de lucrurile spirituale.w12 15/1 4:9, 10

Joi, 27 iunie

[Dumnezeu] ne mangaie ıntoate necazurile noastre, pentru

ca . . . sa-i putem mangaia pecei ce se afla ın orice fel de

necazuri. (2 Cor. 1:4)

Pentru a primi mˆ

angˆ

aiere estefoarte important s

˘a fim prezenti

laˆıntruniri, unde se discut

˘a idei

bibliceˆıncurajatoare. Iuda si Sila,

de pild˘

a, ‘i-auˆıncurajat pe frati si

i-auˆınt

˘arit’ (Fap. 15:32).

Înain-

te si dup˘

aˆıntruniri, putem avea

discutii ziditoare cu fratii si su-rorile noastre. Prin urmare, nutrebuie s

˘a ne izol

˘am c

ând sufe-

rim din cauza problemelor pentruc

˘a ne-am agrava situatia (Prov.

18:1). Pavel neˆındeamn

˘a: „S

˘a ne

interes˘

am unii de altii ca s˘

a neˆın-

demn˘

am la iubire si la fapte bune,f

˘ar

˘a s

˘a neglij

˘am

ˆıntrunirea noas-

tr˘

a, cum au unii obiceiul, ci s˘

a neˆıncuraj

˘am unii pe altii, si aceasta

cu atˆ

at mai mult cu cˆ

at vedeti c˘

aziua se apropie!“ (Evr. 10:24, 25).w11 15/10 4:11, 12

Vineri, 28 iunie

Exerseaza avand ca obiectivdevotiunea sfanta.

(1 Tim. 4:7)

B˘

atrˆ

anii se str˘

aduiesc s˘

a-i in-struiasc

˘a pe fratii care aspir

˘a la

privilegiiˆın congregatie. Chiar

dac˘

a un frate care aspir˘

a la privi-legii poate fi ajutat si sustinut dealtii, principala responsabilitatede a se califica

ˆıi revine lui

ˆınsusi

(Gal. 6:5). Desigur, un frate nutrebuie s

˘a fie slujitor auxiliar sau

b˘

atrˆ

an ca s˘

a-i ajute pe altii si s˘

aparticipe din plin la predicare.Îns

˘a, dac

˘a aspir

˘a la aceste privi-

legii de serviciu, el trebuie s˘

a se

str˘

aduiasc˘

a s˘

aˆındeplineasc

˘a ce-

rintele consemnateˆın Scripturi

(1 Tim. 3:1–13; Tit 1:5–9; 1 Pet.5:1–3). Astfel, dac

˘a un frate do-

reste s˘

a slujeasc˘

aˆın calitate de

slujitor auxiliar sau de b˘

atrˆ

an,dar nu a fost

ˆınc

˘a numit, el trebu-

ie s˘

a acorde atentie acelor aspec-te

ˆın care are de f

˘acut progrese

spirituale. Aceasta pretinde s˘

aciteasc

˘a Biblia cu regularitate,

s˘

a aib˘

a un studiu personal sˆ

ar-guincios, s

˘a mediteze profund, s

˘a

se roage din inim˘

a si s˘

a partici-pe cu zel la predicare. w11 15/115:15, 16

Sambata, 29 iunie

Iata sclava lui Iehova! Sa mi sefaca dupa cuvintele tale.

(Luca 1:38)

Reactia prompt˘

a a Mariei la cu-vintele

ˆıngerului dezv

˘aluia starea

inimii ei, pe care Iehova o cunos-tea foarte bine. Maria era gata s

˘a

ˆındeplineasc

˘a vointa lui Dumne-

zeu cu privire la ea. Ea nu l-aˆın-

trebat peˆınger cum o vor privi cei

din comunitate cˆ

and vor afla c˘

a eˆıns

˘arcinat

˘a sau cum va fi afectat

˘a

relatia cu logodnicul ei. Numin-du-se sclava lui Iehova, Maria adovedit c

˘a avea

ˆıncredere deplin

˘a

ˆın St

˘ap

ânul ei. Ai simtit vreodat

˘a

c˘

a responsabilit˘

atile pe care le aiˆın serviciul sacru sunt prea difici-le sau chiar coplesitoare? Fiecaredintre noi ar trebui s

˘a se

ˆıntrebe:

„Am euˆıncredere deplin

˘a c

˘a Ie-

hova dirijeaz˘

a lucrurile conformvointei sale? Sunt dispus s

˘a fac

tot ce vrea el?“. Fii convins c˘

a Ie-hova le d

˘a spiritul s

˘au celor care

ˆısi pun

ˆıncrederea

ˆın El si-l re-

cunosc ca St˘

apˆ

an absolut (Fap.5:32). w11 15/12 4:3, 4

Duminica, 30 iunie

Veti fi un regat de preotisi o natiune sfanta pentru mine.

(Ex. 19:6)

Asa cum promisese Iehova, is-raelitii puteau deveni „un regat depreoti“. Dac

˘a se str

˘aduiau s

˘a as-

culte de el, israelitii aveau aceas-t

˘a posibilitate, dar nu at

ât timp c

ât

se aflau sub Lege. De ce? (Gala-teni 3:19–25) Rolul Legii era acelade a p

˘astra

ˆınchinarea curat

˘a si de

a-i constientiza pe evrei de f˘ar

˘a-

delegile lor si de necesitatea uneijertfe mult mai valoroase dec

ât

cea adus˘

a de marele preot. Legeaera ‘un tutore, care avea s

˘a-i con-

duc˘

a la Cristos’, adic˘

a la Mesia,„Cel Uns“.

Îns

˘a, la venirea sa, Me-

sia avea s˘

a instituie noul leg˘a-

mˆ

ant, prezis de Ieremia. Cei careˆıl acceptau pe Cristos erau invitatis

˘a fac

˘a parte din noul leg

˘am

ânt si

s˘

a devin˘

a „un regat de preoti“.w12 15/1 5:5, 10

Luni, 1 iulie

Pazeste-ti inima. (Prov. 4:23)

Chiar dac˘

a, ani la rˆ

and, se com-port

˘a

ˆın mod exemplar si depune

m˘

arturie cu tact, un Martor trebu-ie s

˘a aib

˘a

ˆın vedere c

˘a partenerul

conjugal, copiii, p˘

arintii sau alterude s-ar putea s

˘a nu accepte ni-

ciodat˘

aˆınchinarea curat

˘a. Unii vor

r˘

amˆ

ane indiferenti fat˘

a de adev˘

arsau vor continua s

˘a aib

˘a o atitudine

ostil˘

a (Mat. 10:35–37). Totusi, cˆ

andfratele sau sora respectiv

˘a mani-

fest˘

a calit˘

ati deosebite, rezultatelepot fi neasteptat de bune. Un sotcare a venit

ˆın cele din urm

˘a la ade-

v˘

ar spune: „Cˆ

and cel˘

alalt vede ca-lit

˘atile minunate ale partenerului

s˘

au, n-ai de unde s˘

a stii ce gˆ

an-deste si ce simte. Nu-l consideratio cauz

˘a pierdut

˘a“. Chiar dac

˘a un

membru al familiei sale nu accept˘

aadev

˘arul, partenerul Martor poa-

te fi fericit. Iat˘

a ce afirm˘

a o sor˘

acare se str

˘aduieste de 21 de ani s

˘a-l

atrag˘

a pe sotul ei laˆınchinarea

curat˘

a: „Pentru c˘

a m˘

a las absorbi-t

˘a de activit

˘atile spirituale, pre-

cum studiul personal,ˆıntrunirile

sau lucrarea de predicare, siˆıi ajut

pe cei din congregatie, m˘

a apropiimai mult de Iehova si-mi p

˘azesc

inima“. w12 15/2 4:15, 16

Marti, 2 iulie

A slujit ca sclav cu minela raspandirea vestii bune.

(Filip. 2:22)

Dac˘

a esti un tˆ

an˘

ar crestin, tepoti pune la dispozitia celor

ˆın

vˆ

arst˘

a din congregatie, oferin-du-te s

˘a-i ajuti

ˆın diferite mo-

duri. Poti ar˘

ata interes fat˘

a deaspectul S

˘alii Regatului, contri-

buind la cur˘

atenie si laˆıntretine-

re. Cˆ

andˆıti oferi ajutorul, potri-

vit cu ceea ce poti, spiritul ded

˘aruire pe care

ˆıl manifesti va

fi o dovad˘

a a seriozit˘

atii taleˆın

serviciul lui Iehova. Asemenea luiTimotei, poti

ˆınv

˘ata s

˘a te

ˆıngri-

jesti cu adev˘

arat de necesit˘

atilecongregatiei (Filip. 2:19–21). B

˘a-

trˆ

ani, nu neglijati s˘

a le dati sar-cini fratilor tineri care se str

˘a-

duiesc ‘s˘

a fug˘

a de dorintele tine-retii’ si urm

˘aresc „dreptatea, cre-

dinta, iubirea, pacea“, precum sialte calit

˘ati importante! (2 Tim.

2:22) Dac˘

a leˆıncredintati sarciniˆ

ın congregatie, ei pot fi „ˆıncercati

ca s˘

a se vad˘

a dac˘

a sunt cores-punz

˘atori“ s

˘a poarte responsabi-

lit˘

ati, astfelˆınc

ât „progresul [lor]

s˘

a fie clar pentru toti“ (1 Tim.3:10; 4:15). w11 15/4 1:13, 14

Miercuri, 3 iulie

Fiecare este ıncercat, fiind atrassi ademenit de propria lui

dorinta. (Iac. 1:14)

Din exemplul lui Isusˆınv

˘at

˘am s

˘a

fim gata s˘

a suport˘

am rusinea si s˘

a nufim exagerat de preocupati de pro-pria imagine (Evr. 12:2). De aseme-nea, c

ând a fost ispitit de Satan, Isus

nu a permis ca tentatia s˘

a-l fac˘

a s˘

apiard

˘a din vedere consecintele ac-

tiunilor sale. El s-a bizuit pe Cuvˆ

an-tul lui Dumnezeu si, totodat

˘a, a fo-

losit numele lui Iehova. Cˆ

and neconfrunt

˘am cu tentatia de a face un

lucru careˆıi displace lui Iehova, la ce

ne concentr˘

am atentia? Cu cˆ

at nevom concentra mai mult asupra ten-tatiei, cu at

ât vom dori mai mult s

˘a

facem ceea ce este gresit (Iac. 1:15).De aceea, trebuie s

˘a lu

˘am cu promp-

titudine m˘

asuri ca s˘

aˆınl

˘atur

˘am din

inima noastr˘

a dorinta gresit˘

a, chiardac

˘a aceste m

˘asuri ar putea p

˘area la

fel de drastice caˆınl

˘aturarea unui

membru al corpului (Mat. 5:29, 30).Asemenea lui Isus, trebuie s

˘a ne

gˆ

andim ce consecinte vor avea ac-tiunile noastre, cum ne vor afectaele relatia cu Iehova. Trebuie s

˘a

ne amintim ce spune Cuvˆ

antul luiDumnezeu, Biblia. Numai asa pu-tem dovedi c

˘a Iehova este cea mai

important˘

a persoan˘

a din viata noas-tr

˘a. w11 15/5 3:13–15

Joi, 4 iulie

Oricine ısi ıntemeiaza credintape [Isus] nu va fi dezamagit.

(Rom. 10:11)

Trebuie s˘

a avem permanentˆın

minte acest aspect al vestii bunec

ând ne efectu

˘am serviciul crestin.ˆ

In mare, mesajul despre Isus nu leeste necunoscut celor care sunt fa-miliarizati cu ceea ce spune Bibliadespre p

˘acat.

Îns

˘a pentru altii, acest

mesaj va fi ceva nou, ceva ceˆın cul-

tura lor nu exist˘

a sau nu este accep-tat. Pe m

˘asur

˘a ce acesti oameni vor

ajunge s˘

a cread˘

aˆın Dumnezeu si s

˘a

aib˘

aˆıncredere

ˆın Biblie, va trebui s

˘a

le explic˘

am care este rolul lui Isus.C

ât de mult ne bucur

˘am c

˘a putem

s˘

a-i ajut˘

am pe oamenii sinceri s˘

aˆın-

teleag˘

a vestea bun˘

a mentionat˘

a demai multe ori

ˆın scrisoarea adresat

˘a

romanilor, o veste bun˘

a care „esteputerea lui Dumnezeu pentru salva-rea oricui are credint

˘a“ (Rom. 1:16).

Pe lˆ

ang˘

a aceast˘

a r˘

asplat˘

a,ˆıi vom ve-

dea pe altiiˆımp

˘art

˘asind sentimen-

tele exprimate de Pavelˆın Romani

10:15: „Ce frumoase sunt picioarelecelor ce anunt

˘a vesti bune despre

lucruri bune!“ (Is. 52:7). w11 15/61:20, 21

Vineri, 5 iulie

Nu te osteni sa castigi bogatii.(Prov. 23:4)

Satan, plin de viclenie,ˆıi face pe

multi s˘a cread

˘a c

˘a lucrurile mate-

riale le ofer˘a sigurant

˘a, c

˘a banii sau

un serviciu bine pl˘atit le aduc feri-

cirea. Dar cât de mult te pot ajuta

lucrurile materiale când te

ˆımbol-

n˘avesti, c

ând apar crize economice

sau când are loc un dezastru natu-

ral? Pot ele s˘a-ti dea un sens

ˆın via-

t˘a, s

˘a-ti aduc

˘a pace l

˘auntric

˘a si s

˘a-ti

ofere r˘aspunsuri la

ˆıntreb

˘arile pro-

funde ale vietii? Te pot ajuta cu cevac

ând esti

ˆın pragul mortii? Nu uita,

dac˘a

ˆıncerci s

˘a-ti satisfaci necesit

˘a-

tile spirituale cu ajutorul lucrurilormateriale, vei r

˘am

âne foarte deza-

m˘agit! Pe termen lung, ele nu ne pot

aduce ocrotire, deoarece nu ne potprelungi viata la nesf

ârsit si nici nu

ne pot sc˘apa de boal

˘a si de moarte.

Nu sunt decât „desert

˘aciuni“! (Prov.

23:5)În schimb, Dumnezeul nostru

Iehova este o persoan˘a real

˘a! Doar

o prietenie strâns

˘a cu el ne poate

aduce fericire si sigurant˘a. w11 15/7

1:16

Sambata, 6 iulie

Desi [Isus] facuse atat de multesemne ınaintea lor, ei n-au cre-zut ın el, astfel ca s-a ımplinit

cuvantul profetului Isaia.(Ioan 12:37, 38)

Mesia a f˘

acut multe fapte bune,dar majoritatea oamenilor nu aucrezut

ˆın el (Is. 53:1). Nici pe

timpul apostolului Pavel n-au ac-ceptat multi vestea bun

˘a despre

Isus, adev˘

aratul Mesia (Rom.10:16, 17). Scripturile au prezisc

˘a Mesia avea s

˘a fie ur

ât f

˘ar

˘a mo-

tiv (Ps. 69:4). Isus a spus: „M-auv

˘azut si m-au ur

ât, at

ât pe mine,

cˆ

at si pe Tat˘

al meu.Îns

˘a aceas-

ta seˆınt

âmpl

˘a ca s

˘a se

ˆımpli-

neasc˘

a cuvˆ

antul scrisˆın Legea

lor: «M-au urˆ

at f˘

ar˘

a motiv»“ (Ioan15:24, 25). Din evanghelii reiesec

˘a Isus a fost ur

ât mai ales de

conduc˘

atorii religiosi evrei. Cris-tos a spus: „Lumea n-are de ce s

˘a

v˘

a urasc˘

a pe voi, dar pe mine m˘

aur

˘aste pentru c

˘a m

˘arturisesc de-

spre ea c˘

a faptele ei sunt rele“(Ioan 7:7). w11 15/8 1:16, 17

Duminica, 7 iulie

Sa fie pace si ındurare, da,peste Israelul lui Dumnezeu!

(Gal. 6:16)

La ce te gˆ

andesti cˆ

andˆınt

âl-

nestiˆın Biblie cuv

ântul „Israel“?

La Iacob, fiul lui Isaac, care afost numit mai t

ârziu Israel? La

descendentii lui, adic˘

a natiuneaantic

˘a Israel? La Israelul spiri-

tual? Cˆ

and este folositˆın sens

figurat, acest termen se refer˘

ala „Israelul lui Dumnezeu“, cei144000, care sunt unsi cu spiritsf

ânt pentru a deveni regi si pre-

otiˆın ceruri (Rev. 7:4; 21:12). Dar

cuvˆ

antul „Israel“ este folosit sicu un alt sens, asa cum reie-se din Matei 19:28. Isus a spus:„Voi, care m-ati urmat, veti stasi voi pe dou

˘asprezece tronuri

si le veti judeca pe cele dou˘

a-sprezece triburi ale lui Israel“.

În

acest verset, „cele dou˘

aspreze-ce triburi ale lui Israel“ sunt ceicare vor fi judecati de discipoliiunsi ai lui Isus si care au per-spectiva de a tr

˘ai vesnic

ˆın Para-

dis, pe p˘

amˆ

ant. Ei vor benefi-cia de serviciul preotesc al celor144000. w11 15/9 2:1, 2

Luni, 8 iulie

Faceti toate lucrurile spre glorialui Dumnezeu. (1 Cor. 10:31)În privinta calitatii divertis-

mentelor ar fi bine s˘a te

ˆıntrebi:

„Cum m˘a destind? Este destin-

derea pe care o aleg ziditoaresau degradant

˘a?“ (Prov. 4:20–27).

Referitor la cantitate,ˆıntrea-

b˘a-te: „C

ât timp petrec distr

ân-

du-m˘a? Merit

˘a destinderea res-

pectiv˘a timpul pe care i-l re-

zerv?“ (1 Tim. 4:8). Iar cu privi-re la tovarasii, pune-ti urm

˘atoa-

releˆıntreb

˘ari: „Cu cine aleg s

˘a

m˘a distrez? Este aceast

˘a persoa-

n˘a o companie potrivit

˘a sau nu?“

(Ecl. 9:18; 1 Cor. 15:33). Dac˘a

o anumit˘a form

˘a de destindere

nuˆıntruneste cerintele Bibliei

ˆın

unul dintre aceste trei aspecteˆınseamn

˘a c

˘a este necorespunz

˘a-

toare. Dar dac˘a le

ˆıntruneste pe

toate,ˆıl va onora pe Iehova si ne

va aduce foloase (Ps. 119:33–35).Asadar, c

ând ne destindem, s

˘a

facem ceea ce este potrivit, lamomentul potrivit si cu persoa-nele potrivite. w11 15/10 1:16–18

Marti, 9 iulie

Stiu bine, o, Iehova, ca nu-iapartine omului pamanteancalea sa. Nu poate omul care

umbla nici macar sa-si conducapasii. (Ier. 10:23)

Odat˘

a, cˆ

and israelitii au fostatacati de filisteni, David l-a

ˆın-

trebat pe Iehova ce s˘

a fac˘

a, iarel i-a spus clar: „Urc

˘a, fiindc

˘a

ˆın

mod sigurˆıi voi da pe filisteni

ˆın

mˆ

ainile tale“ (2 Sam. 5:18, 19).Dup

˘a putin timp, filistenii s-au

ridicat iar˘

asiˆımpotriva lui David.

Ce a f˘

acut el? David s-ar fi pututg

ândi: „Am mai trecut printr-o

astfel de situatie. O s˘

a urcˆımpo-

triva dusmanilor lui Dumnezeuca atunci“. Totusi, el nu s-a bizuitpe experienta lui, ci a c

˘autat

ˆın-

drumarea lui Iehova, rugˆ

andu-sedin nou. C

ât de mult trebuie s

˘a se

fi bucurat c˘

a a procedat astfel,deoarece instructiunile pe carele-a primit de data aceasta aufost diferite! (2 Sam. 5:22, 23) Lafel trebuie s

˘a proced

˘am si noi.

Chiar dac˘

a ne-am confruntat cusituatii similare

ˆın trecut, s

˘a nu

ne bizuim doar pe experient˘

a!w11 15/11 1:13

Miercuri, 10 iulie

Petru era tinut ın ınchisoare.(Fap. 12:5)

Imagineaz˘

a-ti scena: Petru doar-me

ˆıntre doi soldati c

ând, deodat

˘a,

celulaˆın care se afl

˘a este sc

˘aldat

˘a

ˆıntr-o lumin

˘a str

˘alucitoare. Un

ˆın-

ger, pe care g˘arzile nu-l pot vedea,

apare siˆıl trezeste pe Petru. Lan-

turile acestuiaˆıi cad pur si sim-

plu de la mâini.

Îngerul

ˆıl scoa-

te din celul˘a, trec

ând chiar prin

fata g˘arzilor. Poarta urias

˘a de fier

‘se deschide singur˘a

ˆınaintea lor’

(Fap. 12:10). Dup˘a ce fac

ˆımpreu-

n˘a c

âtivapasi,

ˆıngerul dispare. Pe-

tru este liber! Desigur, noi nu neastept

˘am ca Iehova s

˘a ne salve-

zeˆın mod miraculos.

Îns

˘a avem

toat˘a

ˆıncrederea c

˘a

ˆısi foloseste

puterea pentru a-si sustine slu-jitorii (2 Cron. 16:9). Prin interme-diul spiritului sf

ânt, Dumnezeu ne

poateˆınt

˘ari ca s

˘a dep

˘asim toa-

teˆıncerc

˘arile (2 Cor. 4:7; 2 Pet.

2:9).În cur

ând, el

ˆıi va da Fiului

s˘au puterea de a elibera milioa-

ne si milioane de oameni din ceamai cumplit

˘a

ˆınchisoare: moartea

(Ioan 5:28, 29). Credintaˆın pro-

misiunile lui Iehova ne poate dacuraj ca s

˘a

ˆınfrunt

˘am greut

˘atile.

w12 15/1 2:13, 15, 16

Joi, 11 iulie

Vegheati si rugati-va.(Mat. 26:41)

Putemˆıntr-adev

˘ar s

˘a veghem

asemenea lui Isus? El era un omperfect si vedea uneori ce urmas

˘a se

ˆınt

âmple

ˆın viitor, peste mii

de ani. Chiar trebuia Isus s˘

a ve-gheze? (Mat. 24:37–39; Evr. 4:15)Da.

În noaptea dinaintea mortii

sale, Isus i-aˆındemnat pe apos-

toli: „Vegheati cu mine“. De aicireiese c

˘a si el veghea. Isus a mai

spus: „Vegheati si rugati-v˘

a neˆın-

cetat, ca s˘

a nu c˘

adetiˆın ispit

˘a!“

(Mat. 26:38, 41). El d˘

aduse tottimpul dovad

˘a de vigilent

˘a,

ˆıns

˘a,

ˆın acele clipe grele, dorea s

˘a fie si

mai vigilent si s˘

a se apropie simai mult de Tat

˘al s

˘au. Isus stia

c˘

a si discipolii trebuiau s˘

a veghe-ze, nu doar atunci, ci si

ˆın viitor.

w12 15/2 1:1, 3

Vineri, 12 iulie

Sa straluceasca si luminavoastra ınaintea oamenilor.

(Mat. 5:16)

N-ar fi minunat s˘

a existe cevacare s

˘a ne ajute s

˘a ne

ˆımbun

˘at

˘a-

tim capacit˘

atile si calit˘

atile pen-tru a le fi mai de folos fratilor sipentru a fi mai utili

ˆın serviciul

lui Dumnezeu? Iehova ne d˘

a chiarun astfel de dar: spiritul s

˘au sf

ânt

(Luca 11:13). Pe m˘

asur˘

a ce spiritullui Dumnezeu actioneaz

˘a

ˆın via-

ta noastr˘

a, el produceˆın noi cali-

t˘

ati frumoase, care neˆımbun

˘at

˘a-

tesc fiecare aspect al serviciuluipentru Dumnezeu. Ce dar extraor-dinar! (Gal. 5:22, 23) Calit

˘atile pe

care le produce spiritul sfˆ

ant sunto reflectare a personalit

˘atii lui Ie-

hova Dumnezeu, Cel de la care pro-vine acest spirit (Col. 3:9, 10). Prin-cipalul motiv pentru care crestiniitrebuie s

˘a se str

˘aduiasc

˘a s

˘a-l imi-

te pe Dumnezeu este cel mentio-nat de Isus prin cuvintele adresateapostolilor: „Tat

˘al meu este glorifi-

cat prin aceasta: c˘

a voi continuatis

˘a dati mult rod“ (Ioan 15:8). C

ând

cultiv˘

am „rodul spiritului“, rezul-tatele se v

˘ad tot mai clar

ˆın vorbi-

rea siˆın conduita noastr

˘a, fapt

ceˆıi aduce laude lui Dumnezeu.

w11 15/4 3:2, 3

Sambata, 13 iulie

Sa stam treji. (1 Tes. 5:6)

Cum puteti voi, dragi tineri, s˘a

colaborati cu p˘arintii pentru ca fa-

milia voastr˘a ‘s

˘a stea treaz

˘a’ din

punct de vedere spiritual? Gân-

diti-v˘a la premiul pe care vi-l pro-

mite Iehova. Poate c˘a p

˘arintii v-au

ar˘atat

ˆınc

˘a de c

ând erati mici ima-

gini ceˆınf

˘atiseaz

˘a Paradisul. Pe

m˘asur

˘a ce ati crescut, ei au folosit

Biblia si publicatiile crestine ca s˘a

v˘a ajute s

˘a v

˘a imaginati cum va fi

viata vesnic˘a

ˆın lumea nou

˘a. Dac

˘a

v˘a p

˘astrati privirea atintit

˘a asupra

serviciului pentru Iehova si dac˘a

alegerile pe care le veti faceˆın via-

t˘a vor reflecta lucrul acesta, veti

reusi ‘s˘a stati treji’. Alegeti s

˘a mer-

geti pe o cale care s˘a v

˘a conduc

˘a

spre premiul promis (1 Cor. 9:24).Multi au permis ca lucrurile mate-riale s

˘a le distrag

˘a privirea de la

premiul vietii vesnice. Cei ce urm˘a-

resc bog˘atiile nu g

˘asesc adev

˘ara-

ta fericire. Lucrurile care se potcump

˘ara cu bani sunt trec

˘atoare.

Voiˆıns

˘a ‘tineti-v

˘a privirea atintit

˘a

asupra lucrurilor care nu se v˘ad’,

deoarece „lucrurile care nu se v˘ad

sunt vesnice“! (2 Cor. 4:18) w11 15/51:15, 16

Duminica, 14 iulie

Avraam a mai locuit multe zileca strain ın tara filistenilor.

(Gen. 21:34)

Cˆ

and Lot a fost luat captiv dedusmani, Avraam i-a s

˘arit imediat

ˆın ajutor si l-a salvat,

ˆınving

ând pa-

tru regi (Gen. 14:14–16). Dup˘

a untimp, filistenii „puseser

˘a st

˘ap

ânire

cu forta“ pe o fˆ

antˆ

an˘

a s˘

apat˘

a deslujitorii lui Avraam la Beer-Seba.Cum avea s

˘a reactioneze Avraam

de data aceasta?În loc s

˘a lupte cu

ei ca s˘

a-si redobˆ

andeasc˘

a fˆ

antˆ

a-na, Avraam a trecut cu vedereaacest incident. Dup

˘a un timp, re-

gele filistenilor a venit la el cas

˘a

ˆıncheie un leg

˘am

ânt de pace.

Avraam a fost de acord si a jurat c˘

aˆıi va trata cu bun

˘atate pe urmasii

regelui. Abia dup˘

a aceea a adusˆın discutie problema f

ânt

ânii. Ui-

mit de cele aflate, regele i-a resti-tuit-o. Astfel, Avraam a continuats

˘a tr

˘aiasc

˘a linistit

ˆın tar

˘a, ca str

˘ain

(Gen. 21:22–31). w11 15/8 3:10, 11

Luni, 15 iulie

Sa alergam cu perseverenta.(Evr. 12:1)

Ce i-a ajutat pe slujitorii fideli ailui Iehova din vechime s

˘a perseve-

reze si s˘a termine cu succes cursa

vietii? S˘a lu

˘am exemplul lui Noe

(Evr. 11:7). El nu mai ‘v˘azuse’ un

‘potop de ape care s˘a nimiceasc

˘a

orice carne de pe p˘am

ânt’ (Gen.

6:17). P˘am

ântul nu fusese nicio-

dat˘a m

˘aturat de ape! Dar pentru

Noe acest lucru nu era imposibil.De ce? Deoarece el era ferm con-vins c

˘a Iehova

ˆımplineste

ˆıntot-

deauna ceea ce spune. Prin urma-re, Noe nu a considerat sarcinaprimit

˘a prea dificil

˘a. El a ascultat

de Iehova si „a f˘acut

ˆıntocmai“: a

construit arca, a adusˆın ea ani-

malele, a f˘acut provizii, i-a averti-

zat pe oameni si a avut grij˘a de

spiritualitatea familiei sale (Gen.6:22).

Într-adev

˘ar, nu i-a fost usor,

dar a avut credint˘a

ˆın Iehova si a

perseverat. De aceea, Iehova i-asalvat pe Noe si pe familia sa si i-abinecuv

ântat din belsug. w11 15/9

3:13

Marti, 16 iulie

Faceti-i cunoscute lui Dumnezeucererile voastre, iar pacea luiDumnezeu, care ıntrece oricegandire, va va pazi inima si

mintea prin Cristos Isus.(Filip. 4:6, 7)

Din cauza descuraj˘

arii, am puteafi coplesiti de sentimente negati-ve. Probabil c

˘a nu ne simtim

ˆın

stare s˘

a ne achit˘

am de un privile-giu teocratic sau de o responsabi-litate

ˆıncredintat

˘a de Iehova. Si

ˆın

aceast˘

a situatie El poate s˘

a ne aju-te si s

˘a ne aduc

˘a m

âng

âiere. S

˘a

lu˘am exemplul lui Iosua, care a

primit misiunea de a-i conduce peisraeliti

ˆın Tara Promis

˘a si de a

alunga popoarele puternice afla-te

ˆın calea lor. Moise i-a spus: „Fii

curajos si tare, fiindc˘

a tu vei duceacest popor

ˆın tara despre care Ie-

hova le-a jurat str˘

amosilor lor c˘a

le-o va da si tu le-o vei da ca mos-tenire. Iehova este cel ce va mer-ge

ˆınaintea ta. El va r

˘am

âne cu

tine. El nu te va l˘

asa si nicidecumnu te va p

˘ar

˘asi. Nu te teme si nu te

ˆıngrozi!“ (Deut. 31:7, 8). Cu ajuto-rul lui Iehova, Iosua i-a condus peisraeliti

ˆın Tara Promis

˘a si i-a

ˆın-

vins pe dusmani. Si Moise fuseseajutat de Iehova la Marea Rosie(Ex. 14:13, 14, 29–31). w11 15/103:8, 9

Miercuri, 17 iulie

Fa mai ıntai pace cu fratele tau.(Mat. 5:24)

Cineva ar putea s˘

a-si dea sea-ma c

˘a a jignit un frate fie din ne-

atentie, fie din lips˘

a de conside-ratie. Sau constiinta i-ar puteaspune c

˘a a f

˘acut ceva gresit. Cel

care priveste cu seriozitate servi-ciul adus lui Iehova va

ˆıncerca s

˘a

ˆındrepte r

˘aul. Aceasta presupune

s˘

a-i cear˘

a scuze persoanei jigni-te sau,

ˆın cazul

ˆın care a comis

o greseal˘

a grav˘

a, s˘

a cear˘a ajuto-

rul supraveghetorilor crestini (Iac.5:14, 15). Asadar, e nevoie de efor-turi pentru a

ˆındrepta r

˘aul comis

ˆımpotriva unui frate sau

ˆımpotriva

lui Iehova. Dar, dac˘

a vom fi dis-pusi s

˘a aducem astfel de „jertfe“,

adic˘

a s˘

a facem astfel de sacrificii,ne vom restabili relatiile cu Ieho-va si cu fratele nostru si vom redo-b

ândi o constiint

˘a curat

˘a. Ne vom

convinge o dat˘

aˆın plus c

˘a cea mai

bun˘

a cale este calea lui Iehova.w12 15/1 3:9, 10

Joi, 18 iulie

Toti acestia . . . au declaratpublic ca erau straini si

locuitori temporari ın tara.(Evr. 11:13)

Din cele mai vechi timpuri, sluji-torii fideli ai lui Iehova au fost di-feriti de oamenii din lumea lipsit

˘a

de pietateˆın care au tr

˘ait.

În zilele

de dinainte de Potop, Enoh si Noe‘au umblat cu adev

˘aratul Dumne-

zeu’ (Gen. 5:22–24; 6:9). Ei au predi-cat plini de curaj mesajele de ju-decat

˘a ale lui Iehova

ˆımpotriva lu-

mii rele conduse de Satan (2 Pet.2:5; Iuda 14, 15).

Întruc

ât au umblat

cu Dumnezeuˆın mijlocul unei lumi

lipsite de pietate, Enoh i-a fost „pl˘a-

cut lui Dumnezeu“, iar Noe a fostconsiderat „ireprosabil printre oa-menii din vremea lui“ (Evr. 11:5;Gen. 6:9). D

ând ascultare poruncii

lui Dumnezeu, Avraam si Sara aurenuntat la confortul vietii din ora-sul caldeean Ur si au acceptat s

˘a

duc˘a o viat

˘a de nomazi

ˆıntr-o tar

˘a

str˘ain

˘a (Gen. 11:27, 28; 12:1). Apos-

tolul Pavel a scris: „Prin credint˘a,

Avraam . . . a tr˘ait ca str

˘ain

ˆın tara

promisiunii caˆıntr-o tar

˘a str

˘ain

˘a si

a locuitˆın corturi“ (Evr. 11:8, 9).

w11 15/11 3:2, 3

Vineri, 19 iulie

Bunatatea nemeritata a Domnu-lui Isus Cristos sa fie cu spiritulpe care ıl aratati! (Filip. 4:23)

Crestinii din Filipi erau s˘araci din

punct de vedere material,ˆıns

˘a ma-

nifestau generozitate siˆısi iubeau

fratii de credint˘a (Filip. 1:3–5, 9;

4:15, 16).În

ˆıncheierea scrisorii c

˘a-

tre filipeni, apostolul Pavel a scriscuvintele textului de azi.

Întruc

ât

congregatia din Tiatira avea un spi-rit asem

˘an

˘ator, Isus Cristos, aflat

ˆın glorie cereasc

˘a, i s-a adresat ast-

fel: „Îti cunosc faptele, iubirea, cre-

dinta, serviciul si perseverenta sistiu c

˘a faptele tale din urm

˘a sunt

mai multe decât cele de alt

˘ada-

t˘a“ (Rev. 2:19). La fel ca

ˆın seco-

lul I, fiecare congregatie a Martori-lor lui Iehova din prezent are unanumit spirit, sau atitudine domi-nant

˘a. Unele congregatii se remar-

c˘a prin iubire si c

˘aldur

˘a. Altele dau

dovad˘a de zel

ˆın lucrarea de predi-

care a Regatului. w12 15/2 3:1, 2

Sambata, 20 iulieˆ

Inlaturati orice murdariesi ce este de prisos, rautatea.

(Iac. 1:21)

Crestinii trebuie s˘a se lase c

˘al

˘au-

ziti de spiritul lui Dumnezeu nu nu-mai c

ând sunt

ˆın prezenta altora, ci

si când sunt singuri. Ast

˘azi,

ˆın lu-

mea lui Satan exist˘a din ce

ˆın ce

mai multe imagini dezgust˘atoare si

divertismente degradante. Lucrulacesta reprezint

˘a un real pericol

pentru spiritualitatea noastr˘a. Ce

trebuie deci s˘a fac

˘a un crestin? S

˘a

ne gândim la exemplul lui Iosif.

Desi era departe de familie si depoporul s

˘au, Iosif a refuzat s

˘a comi-

t˘a adulter cu sotia lui Potifar. El a

spus: „Cum as putea s˘a fac un r

˘au

atât de mare si s

˘a p

˘ac

˘atuiesc

ˆımpo-

triva lui Dumnezeu?“ (Gen. 39:7–9).Da, Iehova era real pentru el. Dac

˘a

Dumnezeu este real si pentru noi,c

ând suntem singuri nu ne vom uita

la divertismente cu continut imoralsi nu vom face niciun alt lucru de-spre care stim c

˘a este dezaprobat

de Dumnezeu. Suntem hot˘ar

âti s

˘a

action˘am la fel ca psalmistul, care

a spusˆıntr-o c

ântare: „Voi umbla

ˆın integritatea inimii mele

ˆın

˘aun-

trul casei mele. Nu voi puneˆın

fata ochilor mei niciun lucru lipsitde valoare“ (Ps. 101:2, 3). w11 15/44:13, 15

Duminica, 21 iulie

Ridica-te, o, Iehova!Salveaza-ma, o, Dumnezeulmeu! Caci ıi vei lovi negresit

peste falci pe toti dusmanii mei,le vei rupe dintii celor rai.

(Ps. 3:7)

Când sufer

˘a din cauza tr

˘ad

˘arii

lui Absalom si a lipsei de loialita-te a multor supusi ai s

˘ai, David

d˘a glas cuvintelor de mai sus. El

nu manifest˘a un spirit r

˘azbun

˘ator.

Dac˘a dusmanii lui vor fi ‘loviti pes-

te f˘alci’, Dumnezeu este cel ce va

face acest lucru. Regele David a co-piat cu m

âna lui Legea si stie c

˘a

Iehova spune: „R˘azbunarea este a

mea si, la fel, r˘aspl

˘atirea“ (Deut.

17:14, 15, 18; 32:35). De asemenea,Dumnezeu are dreptul ‘s

˘a rup

˘a din-

tii celor r˘ai’, cu alte cuvinte s

˘a le ia

puterea ca s˘a nu mai fac

˘a r

˘au. Ieho-

va stie cine sunt cei r˘ai pentru c

˘a

„vede inima“ (1 Sam. 16:7). Cât de

recunosc˘atori suntem c

˘a Dumne-

zeu ne d˘a credint

˘a si putere ca s

˘a

neˆımpotrivim celui mai josnic din-

tre cei r˘ai, Satan!

În cur

ând, acesta

va fi aruncatˆın abis, ca un leu care

r˘acneste, dar care nu mai are dinti

si pe careˆıl asteapt

˘a doar distruge-

rea (1 Pet. 5:8, 9; Rev. 20:1, 2, 7–10).w11 15/5 5:9, 10

Luni, 22 iulie

Pastoriti turma lui Dumnezeu,care este ın grija voastra,

nu din constrangere, cide bunavoie. (1 Pet. 5:2)

Apostolul Petru a scris c˘a b

˘atr

â-

nii trebuiau ‘s˘a p

˘astoreasc

˘a turma

lui Dumnezeu, care eraˆın grija lor’.

Era foarte important ca b˘atr

ânii s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a turma era a lui Iehova

si a lui Isus Cristos. B˘atr

ânii urmau

s˘a dea socoteal

˘a

ˆın leg

˘atur

˘a cu mo-

dulˆın care vegheau asupra oilor lui

Dumnezeu. S˘a presupunem c

˘a un

prieten bun te roag˘a s

˘a ai grij

˘a de

copiii lui cât timp este plecat. Ai

avea mare grij˘a de ei si i-ai hr

˘ani

bine, nu-i asa? Iar dac˘a unul dintre

ei s-arˆımboln

˘avi, n-ai face tot posi-

bilul s˘a primeasc

˘a ajutorul medical

necesar?În mod asem

˘an

˘ator, b

˘a-

trânii trebuie ‘s

˘a p

˘astoreasc

˘a con-

gregatia lui Dumnezeu, pe care acump

˘arat-o cu s

ângele propriului

s˘au Fiu’ (Fap. 20:28). Ei nu pierd

din vedere c˘a fiecare oaie a fost

cump˘arat

˘a cu s

ângele pretios al lui

Cristos Isus.Întruc

ât

ˆıi vor da soco-

teal˘a lui Dumnezeu, b

˘atr

ânii hr

˘a-

nesc turma, o ocrotesc si au grij˘a de

ea. w11 15/6 3:5

Marti, 23 iulie

M-am dezgustat de aceastageneratie si am zis: „

Întotdeau-

na se ratacesc ın inimile lor sin-au cunoscut caile mele“.

Am jurat deci ın mania mea:„Nu vor intra ın odihna mea“.

(Evr. 3:10, 11)

Ce privilegiati au fost israelitii! Eiau avut ocazia s

˘a contribuie la rea-

lizarea scopului divin, ceea ce le-arfi adus binecuv

ânt

˘ari nu numai lor,

ci si tuturor natiunilor p˘am

ântului!

(Gen. 22:18) Totusi, caˆıntreg, acea

generatie r˘azvr

˘atit

˘a a desconside-

rat scopul lui Iehova de a face dinIsrael un regat teocratic model, bachiar a vrut s

˘a se

ˆıntoarc

˘a

ˆın Egipt!

(Num. 14:2–4)Îns

˘a dac

˘a ar fi f

˘acut

acest lucru, israelitii n-ar fi pututlua parte la

ˆındeplinirea scopului

lui Iehova. De fapt, dac˘a s-ar fi

ˆın-

torsˆın sclavia acelui popor p

˘ag

ân,

ei n-ar fi putut respecta Legea mo-zaic

˘a si n-ar fi putut beneficia de

iertarea p˘acatelor. C

ât de carnal

˘a,

cât de

ˆıngust

˘a a fost g

ândirea lor!

(Ps. 95:10, 11) w11 15/7 3:9

Miercuri, 24 iulie

Va fi o ınviere atat a celordrepti, cat si a celor nedrepti.

(Fap. 24:15)

Ne bucur˘am de o prietenie str

ân-

s˘a cu Iehova si contribuim la uni-

tatea paradisului nostru spiritual.Iar dac

˘a urm

˘arim pacea

ˆın con-

gregatie,ˆınv

˘at

˘am cum s-o promo-

v˘am si

ˆın relatiile cu cei c

˘arora

le predic˘am „vestea bun

˘a a p

˘acii“

(Ef. 6:15). Astfel ‘vom fi blânzi fat

˘a

de toti, st˘ap

ânindu-ne

ˆın situatii

rele’ (2 Tim. 2:24). S˘a ne amintim si

de sperantaˆınvierii, prezentat

˘a

ˆın

textul de azi. Atunci, vor fi adusi laviat

˘a milioane de oameni cu perso-

nalit˘ati diferite si din medii diferi-

te, care au tr˘ait de-a lungul veacu-

rilor,ˆınc

˘a „de la

ˆıntemeierea lumii“!

(Luca 11:50, 51) Da, aceast˘a speran-

t˘a va deveni realitate, iar noi vom

avea privilegiul s˘a-i ajut

˘am pe toti

ceiˆınviati s

˘a umble pentru eterni-

tate pe calea p˘acii! w11 15/8 4:18, 19

Joi, 25 iulie

Gustati si vedeti ce bun esteIehova! Fericit este barbatul

viguros care se refugiaza ın el.(Ps. 34:8)

Cultivarea unei credinte puter-nice presupune mai mult dec

ât ci-

tirea si auzirea unor relat˘

ari de-spre modul

ˆın care Iehova i-a bine-

cuvˆ

antat pe altii. O persoan˘

a carestudiaz

˘a Biblia trebuie s

˘a simt

˘a

personal cˆ

at de bun este Iehova.Cum

ˆıl putem ajuta pe cel cu care

studiem s˘

a vad˘

a c˘

a Iehova estebun? S

˘a presupunem c

˘a un elev

care se confrunt˘

a cu dificult˘

ati fi-nanciare se lupt

˘a si cu un obicei

r˘

au, cum ar fi fumatul, jocurile denoroc sau consumul excesiv de al-cool (Prov. 23:20, 21; 2 Cor. 7:1;1 Tim. 6:10).

Într-o astfel de si-

tuatie,ˆıl putem

ˆınv

˘ata s

˘a-i cear

˘a

ajutor lui Dumnezeuˆın rug

˘aciune

pentru a renunta la obiceiul r˘

au.Nu va „gusta“ el bun

˘atatea lui Ieho-

va cˆ

and vaˆınvinge acel viciu si via-

ta lui se vaˆımbun

˘at

˘ati? Totodat

˘a,

ˆıl putem

ˆıncuraja s

˘a acorde prio-

ritate lucrurilor spirituale, f˘

acˆ

an-du-si timp s

˘a studieze s

˘apt

˘am

ânal

Biblia, s˘

a se preg˘

ateasc˘

a pentruˆın-

truniri si s˘

a participe la ele. Cˆ

andva vedea modul

ˆın care Iehova

ˆıi

binecuvˆ

anteaz˘

a eforturile, cu si-gurant

˘a credinta lui se va

ˆınt

˘ari.

w11 15/11 4:8

Vineri, 26 iulie

Iubitii mei frati, zidindu-vaın credinta voastra preasfantasi rugandu-va cu spirit sfant,

pastrati-va ın iubirea luiDumnezeu. (Iuda 20, 21)

Ce trebuie s˘

a facem odat˘

a ceIehova ne-a atras la el? Tre-buie s

˘a r

˘am

ânem

ˆın iubirea sa.

Biblia ne avertizeaz˘

a c˘

a am pu-tea ‘s

˘a mergem

ˆın deriv

˘a’ sau s

˘a

neˆındep

˘art

˘am de Dumnezeu (Evr.

2:1; 3:12, 13). Asa s-aˆınt

âmplat cu

Imeneu si cu Filet. Pavel s-a refe-rit la acestia

ˆınainte s

˘a consemne-

ze cuvintele din 2 Timotei 2:19.Acesti doi b

˘arbati fuseser

˘a c

ând-

va „ai lui“ Iehova, dar, mai tˆ

ar-ziu, au deviat de la adev

˘ar (2 Tim.

2:16–18). Si unii crestini din Gala-tia au p

˘ar

˘asit adev

˘arul cu toate c

˘a

au avut onoarea de a fi „cunoscutide Dumnezeu“ (Gal. 4:9). Asadar,s

˘a nu uit

˘am niciodat

˘a c

ât de pre-

tioas˘

a este relatia noastr˘

a cu Ieho-va! Dac

˘a vrem ‘s

˘a fim cunoscuti’

de Dumnezeu, trebuie s˘

a cultiv˘

amanumite calit

˘ati. De exemplu, Ie-

hova pretuiesteˆın mod deosebit

credinta si umilinta (Ps. 15:1–5;1 Pet. 3:4). w11 15/9 5:4, 5

Sambata, 27 iulie

Tot ce a fost scris mai ınaintea fost scris pentru instruirea

noastra, pentru ca . . . sa avemsperanta. (Rom. 15:4)

Când medit

˘am la scopurile lui

Iehova si la speranta noastr˘

a mi-nunat

˘a, simtim mult

˘a m

âng

âiere.

Prin modulˆın care i-a

ˆınv

˘atat si

i-a mˆ

angˆ

aiat pe altii cu ajutorulScripturilor, Isus ne-a l

˘asat un ex-

celent exemplu. De pild˘

a, dup˘

aˆın-

viere, el li s-a ar˘

atat la doi dintrediscipolii s

˘ai si, ‘deschiz

ând Scrip-

turile’, le-a adus mult˘

a mˆ

angˆ

aiere(Luca 24:32). Imit

ându-l pe Isus,

apostolul Pavel ‘discuta cu oame-nii din Scripturi’.

În Bereea, cei

care-l ascultau „au primit cuvˆ

an-tul cu cea mai mare

ˆınsufletire,

cercetˆ

and cu atentie Scripturileˆın fiecare zi“ (Fap. 17:2, 10, 11).Este important deci s

˘a citim si noi

din Biblieˆın fiecare zi! Dac

˘a vom

permite Sfintelor Scripturi si pu-blicatiilor noastre biblice s

˘a ne in-

fluenteze viata, vom primi mˆ

an-g

âiere si sperant

˘a

ˆın aceste tim-

puri critice. w11 15/10 4:13, 14

Duminica, 28 iulie

[Dumnezeu], dupa buna saplacere, lucreaza ın voi ca sa

vreti si, totodata, sa ınfaptuiti.(Filip. 2:13)

Ceˆıl poate ajuta pe un frate care

nu doreste s˘

a-si asume responsa-bilit

˘ati

ˆın congregatie? Dorinta de

a sluji este dat˘

a de Dumnezeu,iar spiritul lui Iehova

ˆıi poate da

unei persoane forta necesar˘

a pen-tru a

ˆındeplini un serviciu sacru

(Filip. 4:13). Mai mult, un cres-tin

ˆıl poate ruga pe Dumnezeu

s˘a-l ajute s

˘a fac

˘a ce este drept

(Ps. 25:4, 5). Iehova binecuvˆ

an-

teaz˘

a str˘

aduintele b˘

atrânilor de

a-i instrui pe altii. Binecuvânta-

rea sa o simt si cei care reac-tioneaz

˘a favorabil si se str

˘aduiesc

s˘

a se califice pentru responsabili-t

˘ati

ˆın congregatie. Scripturile ne

dau asigurarea c˘

aˆın poporul lui

Dumnezeu vor fi ridicati „saptep

˘astori, da, opt printi“, adic

˘a nu-

m˘

arul necesar de b˘

arbati capabili,care s

˘a se

ˆıngrijeasc

˘a de congrega-

tii (Mica 5:5). Ast˘

azi, multi b˘ar-

bati crestini aspir˘

a cu umilint˘a la

privilegii de serviciu si sunt in-struiti pentru a le sluji altora. Lu-crul acesta

ˆıi aduce laude lui Ieho-

va, iar nou˘

a, multe binecuvânt

˘ari!

w11 15/11 5:18, 19

Luni, 29 iulie

Imediat spiritul l-a facutsa se duca ın pustiu. (Mar. 1:12)

Biblia spune c˘

a Isus a simtitˆın

viata sa puterea extraordinar˘a a

spiritului sfˆ

ant. El a acceptatˆın-

drumarea fortei active a lui Dum-nezeu, iar c

ând aceasta „l-a f

˘acut“

s˘

a actionezeˆıntr-un anumit mod,

s-a supus (Luca 4:14). Procedezi situ la fel? Spiritul sf

ânt actioneaz

˘a

siˆın prezent asupra mintii si a

inimii celor care se las˘a

ˆındru-

mati de el. Asadar, cum te potil

˘asa si tu condus de forta activ

˘a

a lui Dumnezeu? Roag˘

a-te mereului Iehova pentru spirit sf

ânt si

cere-i s˘

a te ajute s˘

a acceptiˆındru-

marea lui (Ef. 3:14–16). Actionea-z

˘a

ˆın armonie cu rug

˘aciunile tale

apelând la sfaturile Bibliei, care a

fost redactat˘

a prin spirit (2 Tim.3:16, 17). Apoi aplic

˘a cu prompti-

tudine sfaturile eiˆıntelepte. Ast-

fel, vei dovediˆıncredere

ˆın capaci-

tatea lui Iehova de a-ti c˘al

˘auzi pa-

siiˆın aceast

˘a lume rea. w11 15/12

2:18, 19

Marti, 30 iulie

Salvarea este a lui Iehova.Binecuvantarea ta este peste

poporul tau. (Ps. 3:8)

Chiar dac˘a, din cauza tr

˘ad

˘arii lui

Absalom, David are probleme foar-te mari, el se g

ândeste la popor si

ˆısi

exprim˘a

ˆıncrederea c

˘a Iehova

ˆısi

va rev˘arsa binecuv

ântarea asupra

acestuia. N-ar trebui s˘a ne g

ândim

si noi la colaboratoriiˆın credint

˘a?

S˘a-i amintim

ˆın rug

˘aciunile noas-

tre, cerându-i lui Iehova s

˘a le dea

spiritul s˘au sf

ânt ca s

˘a prind

˘a curaj

si s˘a anunte cu convingere vestea

bun˘a (Ef. 6:17–20). S-a bucurat oare

David când a aflat despre moartea

lui Absalom? Nicidecum. David apl

âns si a strigat: „O, de-as fi mu-

rit euˆın locul t

˘au, Absalom, fiul

meu, fiul meu!“ (2 Sam. 18:24–33).Numai c

ând i-a vorbit Ioab a reu-

sit David s˘a ias

˘a din acea stare de

durere sfâsietoare. C

ât de tragic a

fost sfârsitul lui Absalom! Ambitia

lui oarb˘a l-a f

˘acut s

˘a lupte

ˆımpo-

triva propriului tat˘a, unsul lui Ie-

hova, atr˘ag

ându-si astfel nenoro-

cirea (2 Sam. 19:1–8; Prov. 12:21;24:21, 22). w11 15/5 5:11, 13

Miercuri, 31 iulie

Sa vorbiti toti ın acelasi fel.(1 Cor. 1:10)

‘Perseverˆ

andˆın

ˆınv

˘at

˘atura apos-

tolilor’, continuatorii lui Isus dinsecolul I au promovat unitateaˆın congregatie (Fap. 2:42). Ei aupretuit sfaturile din Scripturi siˆındrumarea fratilor mai

ˆın v

âr-

st˘

a.Întruc

ât b

˘atr

ânii din zile-

le noastre colaboreaz˘

a cu clasasclavului fidel si prev

˘az

˘ator, toti

membrii congregatiei suntˆıncu-

rajati si ajutati s˘

a r˘

amˆ

an˘

a uniti.C

ând accept

˘am instruirea biblic

˘a

pe care ne-o ofer˘

a organizatia luiIehova si urm

˘am

ˆındrumarea b

˘a-

trˆ

anilor, dovedim c˘

a ‘ne str˘

aduims

˘a p

˘astr

˘am unitatea spiritului

ˆın

leg˘

atura p˘

acii’ (Ef. 4:3). Prin ur-mare, s

˘a facem tot ce ne st

˘a

ˆın

putint˘

a pentru a contribui la p˘

as-trarea unui spirit pozitiv

ˆın con-

gregatie. Dac˘

a vom proceda asa,putem fi siguri c

˘a ‘bun

˘atatea ne-

meritat˘

a a Domnului Isus Cristosva fi cu spiritul pe care

ˆıl ar

˘at

˘am’

(Filip. 4:23). w12 15/2 3:17, 18

Joi, 1 august

Ca tamaia sa fie pregatitarugaciunea mea ınaintea ta.

(Ps. 141:2)

Dumnezeu ne cere s˘

a ne facemtimp pentru studiu, rug

˘aciune si

ˆıntruniri, oprindu-ne din activit

˘a-

tile neroditoare din punct de ve-dere spiritual, adic

˘a din ‘lucr

˘arile

moarte’, cum le-a numit Pavel.În plus, capii de familie au res-ponsabilitatea de a tine

ˆınchina-

reaˆın familie (1 Tes. 5:17; Evr.

9:14; 10:24, 25). Gˆ

andeste-te o cli-p

˘a la rug

˘aciunile tale: C

ât de des

te rogi? Si cu privire la ce te rogi?Cartea Revelatia compar

˘a „rug

˘a-

ciunile sfintilor“ cu t˘

amˆ

aia,ˆın sen-

sul c˘

a rug˘

aciunile acceptate de Ie-hova se ridic

˘a la el asemenea unui

miros dulce si pl˘

acut (Rev. 5:8).În

Israelul antic, t˘

amˆ

aia oferit˘a cu

regularitate pe altar trebuia s˘a fie

preparat˘

a cu grij˘

a, conform indi-catiilor divine.

În plus, Iehova o

accepta doar dac˘

a era oferit˘a asa

cum stabilise el (Ex. 30:34–37; Lev.10:1, 2). Dac

˘a si rug

˘aciunile noas-

treˆıntrunesc aceleasi cerinte, pu-

tem fi siguri c˘

a Iehova le va ascul-ta. w12 15/1 4:11, 12

Vineri, 2 august

Faceti tot posibilul sa vaasigurati chemarea si alegerea.

(2 Pet. 1:10)

Asemenea preotilor si levitilordin vechime, crestinii unsi de aziconsider

˘a serviciul pe care i-l aduc

lui Iehova o mare onoare (Num.18:20). Ei nu asteapt

˘a s

˘a primeasc

˘a

un loc sau un teritoriu pe p˘am

ânt,

ci asteapt˘a cu ner

˘abdare s

˘a fie regi

si preoti al˘aturi de Isus Cristos.

În

timp ce se afl˘a pe p

˘am

ânt, crestinii

unsi demonstreaz˘a prin modul lor

de viat˘a c

˘a au f

˘acut din Iehova par-

tea lor (Ps. 142:5). Privilegiul dea-i sluji lui Dumnezeu este pentruei foarte important. Crestinii unsirespect

˘a

ˆındemnul din textul de azi

manifestând credint

˘a

ˆın jertfa de

r˘ascump

˘arare a lui Cristos si ur-

mându-l ne

ˆıncetat. Desi sunt dife-

ritiˆın privinta aptitudinilor si a si-

tuatiei personale, ei nu-si folosesclimitele drept scuz

˘a pentru a face

cât mai putin

ˆın serviciul lui Dum-

nezeu. Dimpotriv˘a, pun serviciul

sacru pe primul locˆın viat

˘a. Ei sunt

un bun exemplu pentru cei caresper

˘a s

˘a tr

˘aiasc

˘a etern pe p

˘am

ânt.

w11 15/9 2:3, 4

Sambata, 3 august

Spun aceasta . . . ca sa vaındemn la ceea ce se cuvine si

la slujirea continua si faradistragere a Domnului.

(1 Cor. 7:35)

Dezam˘

agire,ˆıngrijorare, bucurie.

Iat˘a ce simtim uneori c

ând interac-

tion˘am cu persoanele de sex opus.

De fapt, putine aspecte ale vietii auun efect at

ât de puternic asupra

noastr˘a. Pentru a tine sub control

aceste sentimente, avem nevoie deˆındrumarea lui Iehova. Dar trebuies

˘a apel

˘am la el si

ˆın alte situatii. De

exemplu, un crestin multumit custatutul lui de celibatar ar puteasimti c

˘a familia sau prietenii

ˆıl pre-

seaz˘a s

˘a se c

˘as

˘atoreasc

˘a. Altul do-

reste s˘a fac

˘a acest pas, dar n-a g

˘a-

sitˆınc

˘a partenerul potrivit. Iar al-

tul nu se simte preg˘atit pentru c

˘a-

s˘atorie si are nevoie de

ˆındrumare.ˆ

In plus, cu totii, c˘as

˘atoriti sau celi-

batari, trebuie s˘a fugim de imorali-

tate. Aceste situatii ne pot influen-ta nu numai fericirea, ci si relatia cuIehova. w11 15/10 2:1, 2

Duminica, 4 august

Rugati-va ca sa nu cadetiın ispita. (Luca 22:40)

Întruc

ât avem

ˆın m

˘adularele

noastre „legea p˘acatului“, trebu-

ie s˘a lupt

˘am din r

˘asputeri

ˆımpo-

trivaˆınclinatiilor p

˘ac

˘atoase (Rom.

7:21–25). Dar aceast˘a lupt

˘a poate fi

câstigat

˘a. Cum? Isus le-a spus con-

tinuatorilor s˘ai c

˘a un factor esen-

tial este rug˘aciunea. Poate c

˘a une-

le dorinte sau gânduri gresite per-

sist˘a si dup

˘a ce ne-am rugat.

În

acest caz, trebuie s˘a continu

˘am s

˘a

ne rug˘am, trebuie ‘s

˘a-i cerem ne

ˆın-

cetat lui Dumnezeu’ˆıntelepciunea

necesar˘a pentru a face fat

˘a

ˆıncer-

c˘arii. Iehova „le d

˘a tuturor cu gene-

rozitate si f˘ar

˘a s

˘a reproseze“, se

arat˘a

ˆın scrisoarea lui Iacov (Iac.

1:5). Aici se mai spune: „Este prin-tre voi cineva bolnav [pe plan spiri-tual]? S

˘a-i cheme la el pe b

˘atr

ânii

congregatiei, iar ei s˘a se roage pen-

tru el, ungându-l cu ulei

ˆın nume-

le lui Iehova. Rug˘aciunea credintei

ˆıl va vindeca pe cel bolnav“ (Iac.5:14, 15). E adev

˘arat, rug

˘aciunea

este important˘a pentru a ne

ˆımpo-

trivi tentatiilor, dar s˘a nu uit

˘am c

˘a

este important si s˘a ne rug

˘am la

momentul potrivit — ınainte de aporni pe o cale periculoas

˘a (Prov.

7:6–23). w11 15/11 1:15–17

Luni, 5 august

Pentru ca nu se executa imediatsentinta pentru o fapta rea, ini-ma fiilor oamenilor este si mai

hotarata sa faca raul. (Ecl. 8:11)

Ce bine ar fi fost pentru Solomondac

˘a ar fi p

˘astrat

ˆın minte acest

adev˘ar! El a f

˘acut mult bine si s-a

bucurat o lung˘a perioad

˘a de bine-

cuvântarea lui Iehova.

Îns

˘a apoi a

mers din greseal˘a

ˆın greseal

˘a, f

˘a-

cându-si un obicei din a nu asculta

de legile divine. Cuvintele lui Paveli se potrivesc at

ât de bine lui Solo-

mon: „Nu v˘a l

˘asati indusi

ˆın eroare:

Dumnezeu nu se las˘a batjocorit! Fi-

indc˘a ce seam

˘an

˘a omul, aceea va si

secera“ (Gal. 6:7)!În afar

˘a de prin-

tesa egiptean˘a, Solomon si-a luat o

multime de sotii str˘aine: moabi-

te, amonite, edomite, sidoniene sihetite. Multe dintre ele au con-tinuat, probabil, s

˘a se

ˆınchine la zei

falsi, având o influent

˘a negativ

˘a

asupra lui (1 Regi 11:1). „Solomon aˆınceput s

˘a fac

˘a ce este r

˘au“ si a

pierdut,ˆın cele din urm

˘a, favoa-

rea lui Iehova, Dumnezeul nostruat

ât de r

˘abd

˘ator (1 Regi 11:4–8).

w11 15/12 1:17, 18

Marti, 6 august

Eu sunt si mai mult [un slujitoral lui Cristos]: ın munci grele si

mai mult, ın ınchisori si maimult, sub lovituri peste masura,

la un pas de moarte deseori.(2 Cor. 11:23)

Pentru a veghea, este vital s˘a

predic˘am cu zel si cu sentimentul

urgentei. Apostolul Pavel a fost unexemplu remarcabil

ˆın acest sens.

El a f˘acut eforturi mari, a parcurs

mii de kilometri si aˆınfiintat nu-

meroase congregatii. Desi a trecutprin greut

˘ati, nu si-a pierdut ni-

ciodat˘a zelul sau simtul urgentei

(2 Cor. 11:24–29). Capitolul 28 alc

˘artii Faptele

ˆıl aduce

ˆın prim-plan

pe Pavel pentru ultima oar˘a. S

˘a-l

urm˘am pe apostol la Roma unde se

va prezentaˆınaintea

ˆımp

˘aratului

Nero. El se afl˘a

ˆın arest la domi-

ciliu, fiind, probabil, legat cu lan-turi de soldatul care

ˆıl p

˘azeste.

Îns

˘a

niciun lant nu-l poateˆımpiedica pe

acest apostol zelos s˘a predice! Pavel

g˘aseste si aici modalit

˘ati de a depu-

ne m˘arturie. Dup

˘a trei zile, Pavel

ˆıi

cheam˘a la el pe iudeii de seam

˘a din

oras si le depune m˘arturie. Apoi

stabilescˆınc

˘a o zi

ˆın care s

˘a le vor-

beasc˘a despre vestea bun

˘a (Fap.

28:17, 23, 24). w12 15/1 2:17, 18

Miercuri, 7 august

Exista o cale ce i se paredreapta omului, dar la capatul

ei sunt caile mortii. (Prov. 14:12)

Dac˘

a ne baz˘

am pe propria jude-cat

˘a, mai ales atunci c

ând

ˆınt

âmpi-

n˘

am probleme serioase, este foar-te posibil s

˘a ne expunem la perico-

le atˆ

at pe noi, cˆ

at si pe cei dragi. Deexemplu, poate c

˘a un sot face mari

eforturi pentru a le asigura ‘mem-brilor familiei’ cele necesare peplan material (1 Tim. 5:8). Ar pu-tea fi tentat s

˘a accepte un serviciu

care nu-i va permite s˘

a participecu regularitate la

ˆıntruniri, s

˘a tin

˘a

ˆınchinarea

ˆın familie sau s

˘a ia par-

te la lucrarea de predicare. Dinperspectiv

˘a uman

˘a, aceast

˘a deci-

zie ar putea s˘

a par˘

a justificabil˘

a,chiar corect

˘a.

Îns

˘a, ea ar putea

duce la boal˘

a sau la moarte spiri-tual

˘a. Mult mai

ˆıntelept ar fi s

˘a ur-

meze sfatul din Proverbele 3:5, 6:„

Încrede-te

ˆın Iehova din toat

˘a ini-

ma ta si nu te bizui pe pricepereata. Tine seama de el

ˆın toate c

˘aile

tale, si elˆıti va netezi c

˘ar

˘arile“.

w12 15/2 1:14, 15

Joi, 8 august

Sa iubim . . . cu faptasi cu adevarul! (1 Ioan 3:18)

Iubirea pe care o produce spiritulsf

ânt este total diferit

˘a de iubirea pe

care o manifest˘

a oamenii din lume.Isus a subliniat aceast

˘a diferent

˘a

ˆın

Predica de pe munte (Mat. 5:43–48).El a spus c

˘a p

ân

˘a si p

˘ac

˘atosii se

poart˘

a cu ceilalti asa cum ceilalti sepoart

˘a cu ei, iubindu-i pe cei ce

ˆıi iu-

besc. O asemenea „iubire“ nu presu-pune sacrificiu de sine, ci se rezum

˘a

la un schimb de favoruri. Dac˘

a vrem‘s

˘a ne dovedim fii ai Tat

˘alui nostru

care esteˆın ceruri’, trebuie s

˘a fim

diferiti. Noi nu ne vom purta cu cei-lalti

ˆın functie de cum se poart

˘a ei

cu noi, ciˆıi vom privi si

ˆıi vom trata

asa cumˆıi priveste si

ˆıi trateaz

˘a Ie-

hova. Iubirea pentru colaboratoriiˆın

credint˘

a merge si mai departe. „Noiavem obligatia s

˘a ne d

˘am sufletul

pentru fratii nostri.“ (1 Ioan 3:16, 17)Îns

˘a, de cele mai multe ori, putem

manifesta iubire prin lucruri maimici. Iubirea profund

˘a pe care o pro-

duce spiritul sfˆ

ant ne poate ajuta ‘s˘

aacoperim’ greselile minore, iert

ân-

du-i pe altii cu m˘

arinimie, asa cumsi ‘Iehova ne iart

˘a cu m

˘arinimie’

(Col. 3:13, 14; 1 Pet. 4:8). w11 15/43:4, 6

Vineri, 9 august

Apropiati-va de Dumnezeu,iar el se va apropia de voi!

(Iac. 4:8)

Dragi tineri, primul pas pe caleacare duce la viat

˘a este s

˘a v

˘a

ˆınsusiti

adev˘

arul. Ati f˘

acut acest pas?Între-

bati-v˘

a: Sunt eu preocupat de spiri-tualitatea mea sau particip la activi-t

˘atile spirituale numai fiindc

˘a sunt

ˆındemnat de p

˘arinti? Cultiv eu cali-

t˘

ati pl˘

acute lui Dumnezeu? Fac efor-turi pentru a-mi p

˘astra bunul obicei

de a lua parte la activit˘

atile legate

de adev˘

arataˆınchinare? M

˘a apro-

pii de Dumnezeu cultivˆ

and o relatiepersonal

˘a cu el? Meditati la exem-

plul lui Moise. Desi a fost crescutˆın

mijlocul unui popor str˘

ain, el a aless

˘a fie cunoscut ca

ˆınchin

˘ator al lui

Iehova, nu ca fiu al fiicei faraonului(Evr. 11:24–27). Tineri crestini, sivoi trebuie s

˘a fiti hot

˘ar

âti s

˘a-i slu-

jiti lui Iehova cu fidelitate! Astfel,veti g

˘asi adev

˘arata fericire, cel mai

bun mod de viat˘

a din prezent si spe-ranta ‘de a apuca str

âns adev

˘arata

viat˘

a’! (1 Tim. 6:19) w11 15/5 1:18, 19

Sambata, 10 august

Iubirea lui Dumnezeu a fostturnata ın inimile noastre

prin spiritul sfant. (Rom. 5:5)

„Cea mai important˘

a . . . mos-tenire l

˘asat

˘a de romani a fost le-

gea si sentimentul c˘

a viata trebuietr

˘ait

˘a

ˆın armonie cu legea“ (Prof.

David Williams de la Universitateadin Melbourne, Australia). Oric

ât de

mult adev˘

ar contine aceast˘

a afirma-tie, exist

˘a o mostenire, sau un dar,

de o valoare mult mai mare. Acestdar reprezint

˘a mijlocul prev

˘azut de

Dumnezeu prin care putem fi consi-derati drepti si ne putem bucura deo stare aprobat

˘a

ˆınaintea lui, precum

si de perspectiva salv˘

arii si a vietiivesnice.

Într-un anumit sens, exist

˘a

unele aspecte juridice legate de mo-dul

ˆın care Dumnezeu a f

˘acut posibil

acest dar.În Romani, capitolul 5,

apostolul Pavel nu prezint˘

a acesteaspecte sub forma unui tratat juri-dic anost. Dimpotriv

˘a, el

ˆıncepe cu

aceast˘

a emotionant˘

a asigurare: „Amfost declarati drepti ca urmare a cre-dintei, [de aceea] s

˘a ne bucur

˘am de

pace cu Dumnezeu prin Domnul nos-tru Isus Cristos“ (Rom. 5:1). Cei careprimesc darul lui Dumnezeu se simtˆındemnati s

˘a r

˘aspund

˘a iubirii sale

ar˘

atˆ

and iubire fat˘

a de El. Pavel a fostunul dintre acestia. w11 15/6 2:1, 2

Duminica, 11 august

Si ın mijlocul vostru vor fiınvatatori falsi. (2 Pet. 2:1)

Prin intermediul apostolilor Pa-vel si Petru, Iehova ne avertizea-z

˘a cu privire la

ˆınv

˘at

˘atorii falsi

(Fap. 20:29, 30; 2 Pet. 2:1–3). Darcine sunt acestia si de unde pro-vin ei? Pavel le-a spus b

˘atr

âni-

lor de congregatie din Efes: „Sevor ridica b

˘arbati chiar dintre voi

care vor vorbi lucruri denatura-te“. Asadar, ei ar putea provenichiar din mijlocul congregatiei.Acesti

ˆınv

˘at

˘atori falsi sunt apos-

tati. Care sunt intentiileˆınv

˘at

˘a-

torilor falsi? Ei nu se multumescdoar s

˘a p

˘ar

˘aseasc

˘a organizatia pe

care au apreciat-o cˆ

andva. Asa cumarat

˘a Pavel, scopul lor este „s

˘a-i

trag˘

a pe discipoli dup˘

a ei“. Asa-dar, discipolii sunt tinta lor. Apos-tatii nu-si caut

˘a adepti

ˆın afara

congregatiei, ciˆıncearc

˘a s

˘a-i trag

˘a

dup˘

a ei pe discipolii lui Cristos. Caniste „lupi pr

˘ad

˘atori“,

ˆınv

˘at

˘atorii

falsi sunt hot˘

arˆ

ati s˘

a-i devoreze pemembrii congregatiei, distrug

ân-

du-le credinta siˆındep

˘art

ându-i de

la adev˘

ar (Mat. 7:15; 2 Tim. 2:18).w11 15/7 2:3, 4

Luni, 12 august

Omul care era ın pace cu mine,ın care aveam ıncredere si caremanca painea mea si-a ridicat

calcaiul ımpotriva mea.(Ps. 41:9)

Aceste cuvinte profeteau c˘

a Me-sia avea s

˘a fie tr

˘adat de un prie-

ten.În timpurile biblice, era un

semn de prietenie ca doi oamenis

˘a m

˘an

ânce p

âine

ˆımpreun

˘a (Gen.

31:54). Deci Iuda Iscariot a comiscel mai josnic act de tr

˘adare. Re-

ferindu-se la tr˘

ad˘

atorul s˘

au, Isus

le-a spus apostolilor: „Nu vorbescdespre voi toti.

Îi cunosc pe aceia

pe care i-am ales. Dar aceastase

ˆınt

âmpl

˘a ca s

˘a se

ˆımplineasc

˘a

Scriptura: «Cel care se hr˘anea cu

pˆ

ainea mea si-a ridicat c˘alc

âiul

ˆımpotriva mea»“ (Ioan 13:18). Pro-fetia lui David s-a

ˆımplinit c

ând

Iuda l-a tr˘

adat pe Isus.În urma

acestui act de tr˘

adare, Iuda a pri-mit 30 de arginti, pretul unui sclav!Iuda nu a cheltuit acei bani obti-nuti prin m

ârs

˘avie, ci i-a aruncat

ˆın templu, dup

˘a care s-a sinucis

(Mat. 26:14–16; 27:3–10). w11 15/82:5, 6

Marti, 13 august

Ascultarea este mai bunadecat jertfele. (1 Sam. 15:22)

Pentru a fi acceptate de Iehova,jertfele prev

˘azute de Legea mo-

zaic˘

a trebuiau oferite cu o atitudi-ne corect

˘a si cu o stare potrivit

˘a a

inimii. Bibliaˆıns

˘a contine relat

˘ari

din care reiese c˘

a unele jertfe nuau fost acceptate de Dumnezeu.S

˘a analiz

˘am, de exemplu, ce s-a

ˆınt

âmplat

ˆın cazul regelui Saul.

Profetul Samuel i-a spus lui Saulc

˘a sosise timpul ca Iehova s

˘a exe-

cute judecata asupra amalecitilor.Saul trebuia s

˘a-i nimiceasc

˘a pe

acesti dusmani, precum si anima-lele lor.

Îns

˘a, dup

˘a ce a obtinut

victoria, el le-a permis soldatilors

˘a-l crute pe Agag, regele ama-

lecitilor. De asemenea, a p˘astrat

cele mai bune oi si vite ca s˘a le

aduc˘

a jertf˘

a lui Iehova (1 Sam.15:2, 3, 21). Cum a reactionat Ie-hova? L-a respins pe Saul din cau-za neascult

˘arii (1 Sam. 15:22, 23).ˆ

Intelegem, asadar, c˘

a jertfa noas-tr

˘a nu are valoare

ˆın ochii lui Ieho-

va dac˘

a nu ascult˘

am de poruncilesale. w12 15/1 3:13, 14

Miercuri, 14 august

Fii curajos si tare si actioneaza!Nu te teme si nu te ıngrozi, caciIehova Dumnezeu, Dumnezeul

meu, este cu tine! (1 Cron. 28:20)În secolul al XI-lea

ˆı.e.n., rege-

le David i-a spus fiului s˘au Solo-

mon aceste cuvinte.Încurajat de

cuvintele tat˘alui s

˘au, Solomon a

construit pentru Iehova un templumagnific

ˆın Ierusalim.

În secolul

al X-leaˆı.e.n., cuvintele unei feti-

te israelite care a manifestat curajs-au dovedit o binecuv

ântare pen-

tru un lepros. Ea fusese r˘apit

˘a de o

band˘a de t

âlhari, ajung

ând servi-

toareˆın casa lui Naaman, coman-

dantul armatei siriene. Deoarececunostea minunile pe care Iehovale

ˆınf

˘aptuia prin Elisei, fetita i-a

spus sotiei lui Naaman c˘a acesta

putea fi vindecat de profetul luiDumnezeu dac

˘a mergea

ˆın Israel.

Naaman a urmatˆındemnul fetitei si

a fost cur˘atat de lepr

˘a, devenind

apoi unˆınchin

˘ator al lui Iehova

(2 Regi 5:1–3, 10–17). Esti si tu unt

ân

˘ar care

ˆıl iubeste pe Dumnezeu?

Elˆıti poate da curajul de a le depu-

ne m˘arturie altora, inclusiv profe-

sorilor si colegilor. w12 15/2 2:10, 11

Joi, 15 august

Avraam . . . a ascultat.(Evr. 11:8)

Pavelˆıi mentioneaz

˘a pe Avraam

si Sara printre cei care formea-z

˘a ‘un nor mare de martori’ (Evr.

11:8–12; 12:1). Viata lor s-a schim-bat radical c

ând Dumnezeu le-a

spus s˘

a p˘

ar˘

aseasc˘

a orasul Ur. Cutoate c

˘a nu stiau ce le rezerva vii-

torul, ei au dovedit o credint˘

a deneclintit

ˆın Iehova si au ascultat de

el chiar siˆın situatii extrem de di-

ficile. Avraam a fost dispus s˘

a fac˘

amulte sacrificii pentru

ˆınchinarea

adev˘

arat˘

a. El este numit, pe bu-n

˘a dreptate,

ˆın Biblie „tat

˘al tuturor

celor ce au credint˘

a“ (Rom. 4:11).Întruc

ât crestinii evrei cunosteau

multe despre viata lui Avraam, Pa-vel a mentionat doar c

âteva dintre

faptele lui de credint˘

a. Ceˆınv

˘at

˘am

din exemplul lui Avraam? Pavel ascris: „

În credint

˘a au murit toti

acestia [inclusiv Avraam si fami-lia sa], desi n-au primit

ˆımplini-

rea promisiunilor, ci doar le-au v˘

a-zut de departe, le-au salutat si audeclarat public c

˘a erau str

˘aini si

locuitori temporariˆın tar

˘a“ (Evr.

11:13). Da, credinta si prietenia cuIehova i-au ajutat s

˘a persevereze

ˆın

cursa vietii. w11 15/9 3:10, 14

Vineri, 16 august

Suntem ın ıncurcatura, dar nufara nicio iesire. (2 Cor. 4:8)

Cˆ

and trecem printr-o situatiedificil

˘a, s

˘an

˘atatea fizic

˘a ne poate

fi afectat˘

a. Bineˆınteles, alimenta-

tia echilibrat˘

a, odihna, miscarea siigiena ne sunt de folos.

Îns

˘a o ati-

tudine pozitiv˘

a si optimist˘

a, baza-t

˘a pe promisiunile Bibliei, ne poa-

te fi de mare ajutor. De aceea, cˆ

andne

ˆıngrijoreaz

˘a o problem

˘a, s

˘a ne

gˆ

andim la exemplul lui Pavel si lacuvintele sale

ˆıncurajatoare (2 Cor.

4:9). Uneleˆıncerc

˘ari ne pot pune

ˆın

pericol s˘

an˘

atatea spiritual˘

a,ˆıns

˘a

Iehova ne vineˆın ajutor si

ˆıntr-o

astfel de situatie. El „ˆıi sprijin

˘a pe

toti cei ce cad siˆıi ridic

˘a pe toti cei

ˆıncovoiati“ (Ps. 145:14). Dac

˘a sim-

tim c˘

a ne „ˆımboln

˘avim“ spiritua-

liceste, trebuie s˘

a le cerem aju-tor b

˘atr

ânilor de congregatie (Iac.

5:14, 15). Totodat˘

a, cˆ

and credintane este pus

˘a la

ˆıncercare, speranta

vietii vesnice ne poate da t˘

aria dea persevera (Ioan 17:3). w11 15/103:10, 11

Sambata, 17 august

Cand Iehova, Dumnezeul tau,te va duce ın tara aceea

— despre care le-a jurat stramo-silor tai, Avraam, Isaac si Iacob,ca ti-o va da — unde sunt orasemari si frumoase pe care nu tule-ai construit, case pline de tot

felul de lucruri bune pe carenu tu le-ai umplut . . ., ai grija

sa nu-l uiti pe Iehova.(Deut. 6:10–12)

Israelitii au f˘acut tocmai ceea ce

Iehovaˆıi avertizase s

˘a nu fac

˘a.

În

timpul lui Neemia, un grup de levitisi-a amintit cu rusine ce s-a

ˆınt

âm-

plat dup˘a ce poporul a luat

ˆın st

˘ap

â-

nire Tara Promis˘a. Locuind

ˆın case

confortabile si având hran

˘a din bel-

sug, israelitii „au mâncat, s-au s

˘atu-

rat [si] s-auˆıngr

˘asat“. Ei s-au r

˘az-

vr˘atit

ˆımpotriva lui Dumnezeu si

chiar i-au omorât pe profetii tri-

misi s˘a-i avertizeze. De aceea, Ie-

hova i-a l˘asat

ˆın m

âna vr

˘ajmasilor

lor (Neem. 9:25–27; Os. 13:6–9). Mait

ârziu,

ˆın timpul dominatiei roma-

ne, iudeii lipsiti de credint˘a au mers

pân

˘a acolo

ˆınc

ât l-au omor

ât pe pro-

misul Mesia! Drept urmare, Iehovai-a respins si a ales o nou

˘a natiu-

ne: Israelul spiritual (Mat. 21:43;Fap. 7:51, 52; Gal. 6:16). w11 15/113:4, 5

Duminica, 18 august

Credinta vine prin cele auzite.(Rom. 10:17)

Chiar dac˘a multi oameni au dat

dovad˘a de credint

˘a

ˆınc

˘a de pe

timpul lui Abel, „credinta nu estebunul tuturor“ (2 Tes. 3:2). Dar cumajunge cineva s

˘a aib

˘a credint

˘a si ce

ˆıl ajut

˘a s

˘a si-o p

˘astreze? Credinta

se dobândeste

ˆın urma ‘celor auzi-

te’ din Cuvântul lui Dumnezeu. Ea

este un aspect al rodului spiritului

sfânt (Gal. 5:22, 23). Prin urmare,

avem nevoie de spirit sfânt pentru

a manifesta o credint˘a puternic

˘a.

Ar fiˆıns

˘a gresit s

˘a credem c

˘a ne

nastem cu aceast˘a calitate, c

˘a ea

vine de la sine. Oamenii credin-tei despre care citim

ˆın Biblie au

avut „sentimente ca ale noastre“(Iac. 5:17). Ei au trebuit s

˘a lupte cu

propriile sl˘abiciuni,

ˆındoieli si te-

meri, dar spiritul lui Dumnezeu ‘i-af

˘acut puternici’ si i-a ajutat s

˘a de-

p˘aseasc

˘a

ˆıncerc

˘arile (Evr. 11:34).

Analizând cum a actionat spiritul

sfânt

ˆın viata lor, vom fi si noi

ˆıncu-

rajati s˘a-i r

˘am

ânem fideli lui Ieho-

va, mai alesˆın aceste timpuri, c

ând

credinta ne este atacat˘a din toate

p˘artile. w11 15/12 3:1, 2

Luni, 19 august

Mi-ati trimis ceva, si nu numaio data, ci chiar de doua ori.

(Filip. 4:16)În secolul I e.n., congregatia din

Filipi l-a trimis pe Epafrodit laRoma ca s

˘a-l ajute pe Pavel si s

˘a-i

d˘aruiasc

˘a o sum

˘a de bani. Nu era

prima oar˘a c

ând filipenii manifes-

tau generozitate fat˘a de Pavel. Ei

doreau s˘a-l scuteasc

˘a de grijile ma-

teriale, oferindu-i astfel posibilita-tea de a dedica mai mult timp lu-cr

˘arii de predicare. Cum a conside-

rat Pavel darul lor? „O mireasm˘a

pl˘acut

˘a, o jertf

˘a demn

˘a de a fi ac-

ceptat˘a, care

ˆıi place lui Dumne-

zeu.“ (Filip. 4:15–19)Într-adev

˘ar,

atât Pavel, c

ât si Iehova au apreciat

gestul frumos al filipenilor. Siˆın

prezent, Dumnezeu pretuieste do-natiile pe care le facem.

În plus, el

ne promite c˘a se va

ˆıngriji de nece-

sit˘atile noastre spirituale si fizice

dac˘a vom pune mereu interesele

Regatului pe primul locˆın viat

˘a

(Mat. 6:33; Luca 6:38). w12 15/14:13, 14

Marti, 20 august

Cand mergeti, predicati,zicand: „Regatul cerurilors-a apropiat!“ (Mat. 10:7)

Isus i-a avertizat pe apostoli c˘

amulti se vor

ˆımpotrivi lucr

˘arii de pre-

dicare a Regatului (Mat. 10:16–23).Si c

ât de dureros este c

ând

ˆımpotri-

virea vine chiar din partea familiei!(Mat. 10:34–36) Dar este oare ferici-rea imposibil

˘a pentru fratii si suro-

rile care tr˘aiesc

ˆıntr-un c

˘amin divi-

zat pe plan religios? Nicidecum. Defapt, nu toti au de suportat

ˆımpotri-

vireaˆınversunat

˘a a familiei.

În plus,

opozitia ar puteaˆınceta la un mo-

ment dat. Oricare ar fi situatia, esteimportant modul

ˆın care reactio-

neaz˘a ei la

ˆımpotrivire sau la indife-

rent˘a. Iehova

ˆıi binecuv

ânteaz

˘a pe

cei loiali, ajutându-i s

˘a-si p

˘astreze

bucuriaˆın pofida

ˆımprejur

˘arilor di-

ficile prin care trec. Ei pot fi si maifericiti dac

˘a se str

˘aduiesc s

˘a promo-

veze pacea si s˘a-i ajute pe ceilalti

membri ai familiei s˘a

ˆımbr

˘atiseze

ˆınchinarea curat

˘a. w12 15/2 4:1, 2

Miercuri, 21 august

Timpul si evenimenteleneprevazute ıi ajung pe toti.

(Ecl. 9:11)

Pe m˘asur

˘a ce ne apropiem de sf

âr-

situl acestei lumi rele, tot mai multislujitori ai lui Iehova sunt afec-tati de dezastre si nenorociri. Desi-gur, ne-am putea descuraja c

ând

pierdem pe cineva dragˆın moarte.

Sau poate c˘a trecem noi

ˆınsine prin

necazuri si suferinte ori consider˘am

c˘a suntem victima unor nedrept

˘ati.

Poate c˘a strig

˘am c

˘atre Iehova cu

inimileˆındurerate: De ce, Iehova?

De ce eu? Cu ce-am gresit? (Hab.1:2, 3). S

˘a fim atenti s

˘a nu tragem

concluzia c˘a aceste situatii sunt o

dovad˘a a dezaprob

˘arii lui Iehova.

Isus a atras atentia asupra acesteitendinte gresite c

ând a f

˘acut referi-

re la dou˘a tragedii din zilele sale

(Luca 13:1–5). Multe nenorociri auloc din cauza ‘timpului si a

ˆımpre-

jur˘arilor neprev

˘azute’. Dar, indife-

rent care ar fi cauza suferintei noas-tre, putem s

˘a dep

˘asim momente-

le grele dac˘a ne

ˆındrept

˘am spre

Iehova, „Dumnezeul oric˘arei m

ân-

gâieri“. El ne va da puterea necesa-

r˘a pentru a persevera cu fidelitate

(2 Cor. 1:3–6). w11 15/5 3:16–18

Joi, 22 august

Scopul acestei poruncieste . . . iubirea dintr-o inima

curata, dintr-o constiinta bunasi dintr-o credinta neipocrita.

(1 Tim. 1:5)

Dac˘a vrem ca spiritul lui Dumne-

zeu s˘a ne c

˘al

˘auzeasc

˘a, trebuie s

˘a

evit˘am situatiile care ne expun ten-

tatiilor, cum ar fi aceea de a butonatelecomanda pe toate canalele TVf

˘ar

˘a un scop anume sau de a navi-

ga laˆınt

âmplare pe internet (Rom.

8:5–8). Desigur, noi putem si trebuies

˘a manifest

˘am st

˘ap

ânire de sine ac-

tionând cu promptitudine c

ând ne

apareˆın fata ochilor o imagine pro-

vocatoare. Dar ar fi mult mai binedac

˘a am evita de la bun

ˆınceput s

˘a

ajungemˆın aceast

˘a situatie! (Prov.

22:3) Stabilirea unor reguli potrivi-te si respectarea lor pretind st

˘ap

â-

nire de sine. De exemplu, faptul dea tine calculatorul

ˆıntr-un loc

ˆın

care s˘a poat

˘a fi v

˘azut de

ˆıntreaga fa-

milie poate fi o ocrotire. Unii au con-statat c

˘a este

ˆıntelept s

˘a utilizeze

calculatorul sau s˘a se uite la televi-

zor doar când este si altcineva pre-

zent. Altii au decis s˘a nu se conec-

teze la internet (Mat. 5:27–30). S˘a

lu˘am deci toate m

˘asurile care se im-

pun pentru a ne ocroti pe noi si fa-milia noastr

˘a. w11 15/4 4:17, 18

Vineri, 23 august

Salvati-i smulgandu-i din foc.(Iuda 23)

În prezent, b

˘atr

ânii trebuie s

˘a fie

vigilenti si s˘a resping

˘a atacurile

Diavolului, asem˘an

˘atoare celor ale

unui leu. Aceasta ar putea pretin-de actiuni pline de curaj pentru asmulge, figurativ vorbind, oile dinghearele Diavolului. Bine

ˆınteles,

b˘atr

ânii fac aceasta numai cu aju-

torul lui Iehova. Ei trateaz˘a cu tan-

drete o oaie r˘anit

˘a, bandaj

ând-o si

ungând-o cu balsamul alin

˘ator din

Cuvântul lui Dumnezeu.

În tim-

purile biblice, p˘astorii trebuiau s

˘a

conduc˘a turma spre p

˘asuni bune

si spre locuri de ad˘apat.

În mod

asem˘an

˘ator, b

˘atr

ânii

ˆıi

ˆındrum

˘a pe

membrii turmei spre congregatie,ˆıncuraj

ându-i s

˘a participe cu regu-

laritate laˆıntruniri, ca s

˘a fie bine

hr˘aniti si s

˘a primeasc

˘a „hran

˘a la

timpul potrivit“ (Mat. 24:45). Poatec

˘a este nevoie ca b

˘atr

ânii s

˘a pe-

treac˘a mai mult timp pentru a-i

ajuta pe cei bolnavi din punct devedere spiritual s

˘a se hr

˘aneasc

˘a din

Cuvântul lui Dumnezeu.

În loc s

˘a-l

intimideze pe fratele lor, b˘atr

ânii

ˆıi vor explica

ˆın mod amabil princi-

piile biblice siˆıi vor ar

˘ata cum le

poate aplicaˆın viata sa. w11 15/6

3:7, 8

Sambata, 24 august

Israel i-a slujit lui Iehovaın toate zilele lui Iosua si ın

toate zilele batranilor care aucontinuat sa traiasca dupa

Iosua. (Ios. 24:31)

Cu timpul, aceast˘a generatie as-

cult˘atoare a trecut,

ˆın locul ei ridi-

cându-se o generatie care „nu-l cu-

nostea pe Iehova si nici lucrareape care o f

˘acuse el pentru Israel“.

Acesti israeliti „au f˘acut ce este r

˘au

ˆın ochii lui Iehova si le-au slujit Baa-lilor“ (Jud. 2:10, 11). Pentru ei, TaraPromis

˘a nu a fost „un loc de odihn

˘a“,

ˆıntruc

ât, din cauza neascult

˘arii, nu

s-au mai bucurat de pace cu Dum-nezeu. Pavel a scris cu privire laei: „Dac

˘a Iosua i-ar fi dus

ˆıntr-un

loc de odihn˘a, Dumnezeu n-ar mai

fi vorbit dup˘a aceea despre o alt

˘a

zi. R˘am

âne deci pentru poporul lui

Dumnezeu o odihn˘a de sabat“ (Evr.

4:8, 9). Dar la cine s-a referit Pavelprin expresia „poporul lui Dumne-zeu“? La crestinii evrei si neevrei.Din cuvintele lui

ˆıntelegem c

˘a si

crestinii de azi pot intraˆın odihna

lui Dumnezeu. w11 15/7 3:11, 12

Duminica, 25 august

[Isaac] a dat un ospat pentru[vizitatorii sai] si au mancat siau baut. . . . Dupa aceea, Isaac

le-a dat drumul . . . ın pace.(Gen. 26:30, 31)

Când regele filistean Abimelec

i-a spus lui Isaac ‘s˘a plece de la ei’,

Isaac a plecat,ˆıntruc

ât iubea pa-

cea (Gen. 26:1, 12–17). Dup˘a ce

Isaac si familia lui s-au mutat, p˘as-

torii s˘ai au s

˘apat o f

ânt

ân

˘a,

ˆıns

˘a

filistenii au pretins c˘a apa era a

lor. Isaac nu s-a certat cu ei pen-tru acea f

ânt

ân

˘a, ci le-a spus oa-

menilor lui s˘a sape alta. Filistenii

au pretins c˘a si aceasta le aparti-

nea. De dragul p˘acii, Isaac si-a mu-

tat tab˘ara

ˆıntr-un alt loc. Atunci,

regele filistenilor a venitˆımpreu-

n˘a cu demnitarii lui la Isaac,

ˆın

Beer-Seba, pentru aˆıncheia un le-

g˘am

ânt de pace. El i-a spus lui

Isaac: „Vedem bine c˘a Iehova este

cu tine“ (Gen. 26:28). Pentru a pro-mova pacea, Isaac a preferat s

˘a se

mute de fiecare dat˘a dec

ât s

˘a ri-

posteze. Si cu ocazia acestei viziteIsaac s-a str

˘aduit s

˘a p

˘astreze pa-

cea. w11 15/8 3:12–14

Luni, 26 august

Avraam . . . a ajuns sa fie numit„prietenul lui Iehova“.

(Iac. 2:23)

Avraam „a crezutˆın Iehova“ si

chiar a fost numit „tat˘

al tuturorcelor ce au credint

˘a“ (Gen. 15:6;

Rom. 4:11). Datorit˘

a credintei, elsi-a l

˘asat casa, prietenii si bunuri-

le si a mersˆıntr-o tar

˘a

ˆındep

˘ar-

tat˘a (Gen. 12:1–4; Evr. 11:8–10).

Avraam a avut mereu o credint˘

aputernic

˘a. De pild

˘a, multi ani mai

târziu, el a respectat porunca lui

Iehova si a fost dispus ‘s˘

a-l ofe-re drept jertf

˘a’ pe fiul s

˘au Isaac

(Evr. 11:17–19).Întruc

ât Avraam

a avutˆıncredere

ˆın promisiuni-

le divine, Iehova l-a consideratun om deosebit. El

ˆıl ‘cunostea’

bine pe Avraam (Gen. 18:19). Ie-hova

ˆıl considera prietenul s

˘au.

Desi Avraam nu a primit tara pro-mis

˘a, el si-a p

˘astrat credinta p

ân

˘a

la cap˘

at, lucru care s-a reflectatˆın

modul s˘

au de viat˘

a (Evr. 11:13).Ne „cunoaste“ si pe noi Iehovadrept oameni cu o credint

˘a ca a lui

Avraam? w11 15/9 5:6, 7

Marti, 27 august

Continuati sa va mangaiatiunii pe altii. (1 Tes. 5:11)

Exist˘

a nenum˘

arate modalit˘

atipractice de-a ne

ˆıncuraja fratii si

surorile. De exemplu, celorˆın v

âr-

st˘

a sau bolnavi am putea s˘

a le fa-cem cump

˘ar

˘aturile sau s

˘a-i aju-

t˘

am la treburile casei, ar˘

atˆ

andu-lec

˘a ne interes

˘am de ei (Filip. 2:4).

De asemenea, i-am putea l˘

auda pefratii nostri pentru aptitudinile lorsi pentru calit

˘ati precum iubirea,

curajul si credinta. Cˆ

andˆıi vizit

˘am

pe ceiˆın v

ârst

˘a, s

˘a-i ascult

˘am cu

atentie. Ei ne vorˆımp

˘art

˘asi, proba-

bil, experientele si binecuvˆ

ant˘

ari-le de care au avut parte

ˆın serviciul

lui Iehova.În felul acesta, nu nu-

mai ei se vor simtiˆıncurajati, ci si

noi! Am putea citiˆımpreun

˘a din

Biblie sau din literatura noastr˘

a.Sau am putea preg

˘ati cu ei anumi-

te p˘

arti dinˆıntruniri, cum ar fi stu-

diul Turnului de veghe ori studiulBibliei

ˆın congregatie. De aseme-

nea, le-am putea citi sau relata ex-periente

ˆıncurajatoare din publica-

tii. w11 15/10 4:2, 15, 16

Miercuri, 28 august

Fericiti sunteti voi cand oameniiva urasc. (Luca 6:22)

Desi apostolii lui Isus erau b˘

ar-bati curajosi, toti au avut de luptatla un moment dat cu teama de oa-meni (Mar. 14:50, 66–72). Cum i-aajutat Isus s

˘a fac

˘a progrese

ˆın pofi-

da presiunilor intense exercitatede cei din jur? El i-a preg

˘atit pe

discipoli pentru opozitia cu careaveau s

˘a se confrunte mai t

ârziu.

(Marcu 10:29, 30; Luca 12:4–12). Sinoi trebuie s

˘a-i ajut

˘am pe cei cu

care studiem Biblia s˘

a-siˆınving

˘a

teama de oameni. De obicei estemai usor s

˘a dep

˘asesti o dificultate

cˆ

and o anticipezi (Ioan 15:19). Deaceea, i-am putea ajuta s

˘a preg

˘a-

teasc˘

a r˘

aspunsuri simple, logice sibazate pe Scripturi la eventualeleˆıntreb

˘ari si obiectii ale colegilor de

munc˘

a si ale altora.În plus, le pu-

tem face cunostint˘

a cu alti membriai congregatiei,

ˆındeosebi cu cei

cu care au cevaˆın comun. Si cel

mai important, trebuie s˘

a-iˆınv

˘a-

t˘

am s˘

a se roage cu regularitate sidin inim

˘a. Rug

˘aciunea

ˆıi poate aju-

ta s˘

a se apropie de Iehova si s˘

a-lconsidere Refugiul si St

ânca lor

(Ps. 94:21–23; Iacov 4:8). w11 15/114:11, 12

Joi, 29 august

Spiritul Tatalui vostru va vorbiprin voi. (Mat. 10:20)

Pavel stia c˘

a doar cu ajutorulspiritului sf

ânt putea s

˘a expu-

n˘

a adev˘

arul cu mult curaj. Elchiar i-a implorat pe crestinii dinEfes s

˘a-l roage pe Iehova s

˘a-i dea

puterea ‘de a vorbi’ (Ef. 6:18–20).Asadar, spiritul lui Dumnezeul-a ajutat pe Pavel s

˘a vorbeasc

˘a

despre adev˘

ar.Îns

˘a tot spiritul

i-a interzis s˘

a prediceˆın anumite

zone.Întelegem deci c

˘a,

ˆın c

˘a-

l˘

atoriile sale misionare, Pavel afost

ˆındrumat de spiritul sf

ânt

(Fap. 13:2; 16:6–10). Iehovaˆısi fo-

loseste si ast˘

azi spiritul pentru acoordona lucrarea de predicare.Asemenea lui Pavel, toti slujito-rii lui Dumnezeu se str

˘aduiesc s

˘a

declare vestea bun˘

a cu mult zel sicuraj. Chiar dac

˘a

ˆındrumarea di-

vin˘

a nu este la fel de evident˘

a caˆın timpul lui Pavel, putem fi si-guri c

˘a Iehova continu

˘a s

˘a-si fo-

loseasc˘

a spiritul pentru ca oame-nii merituosi s

˘a aud

˘a adev

˘arul si

s˘

a fie atrasi la El (Ioan 6:44).w11 15/12 4:10, 11

Vineri, 30 august

Cel care . . . ne-a unseste Dumnezeu. (2 Cor. 1:21)

Cei invitati s˘

a fac˘

a parte dinnoul leg

˘am

ânt trebuiau s

˘a fie unsi

cu spirit sfˆ

ant. Maiˆınt

âi, invitatia

le-a fost adresat˘

a evreilor fideli,iar apoi oamenilor din natiuni (Ef.3:5, 6). Ce perspectiv

˘a aveau toti

acestia? P˘

acatele urmau s˘

a le fieiertate

ˆın mod deplin. Iehova spu-

sese: „Le voi ierta nelegiuirea sinu-mi voi mai aduce aminte dep

˘acatul lor“ (Ier. 31:34). Odat

˘a ab-

solviti de p˘

acate, ei puteau s˘

a de-vin

˘a „un regat de preoti“. Petru

li s-a adresat crestinilor unsi ast-fel: „Voi sunteti «un neam ales, opreotie regal

˘a, o natiune sf

ânt

˘a,

un popor care s˘

a fie o proprieta-te special

˘a, ca s

˘a anuntati pretu-

tindeni virtutile» celui care v-achemat din

ˆıntuneric la lumina sa

minunat˘

a“ (1 Pet. 2:9). Petru ci-teaz

˘a aici cuvintele adresate de

Iehova israelitilor cˆ

and le-a datLegea. El le aplic

˘a la crestinii

cu care Iehova aˆıncheiat noul le-

g˘

amˆ

ant (Ex. 19:5, 6). w12 15/1 5:13

Sambata, 31 august

Iehova sa-ti fie desfatarea . . .Încredinteaza-i lui Iehova calea

ta si bizuie-te pe el.(Ps. 37:4, 5)

Dac˘

a tr˘

aiestiˆıntr-un c

˘amin

dezbinat pe plan religios, nu tedescuraja! Adu-ti aminte c

˘a ‘Ie-

hova nu-si va p˘

ar˘

asi slujitoriide dragul numelui s

˘au cel mare’

(1 Sam. 12:22). El va fi al˘

aturi detine at

ât timp c

ât vei r

˘am

âne

lˆ

ang˘

a el (2 Cron. 15:2). ‘Perseve-reaz

˘a

ˆın rug

˘aciune’ si fii sigur c

˘a

iubitorul nostru Tat˘

a ceresc te vaajuta s

˘a suporti toate greut

˘ati-

le (Rom. 12:12). Cere-i lui Iehovaspirit sf

ânt ca s

˘a poti promo-

va paceaˆın familie (Evr. 12:14).

Cei dragi ar putea reactiona fa-vorabil la mesajul despre Regatdac

˘a

ˆın familia ta domneste pa-

cea. Str˘

aduindu-te s˘

a faci „toa-te lucrurile spre gloria lui Dum-nezeu“, vei fi fericit si vei aveapacea mintii si a inimii (1 Cor.10:31). Si nu uita: fratii si surori-le din congregatie sunt al

˘aturi

de tine si te sustin cu iubire!w12 15/2 4:17, 18

Duminica, 1 septembrie

Cine-l iubeste pe Dumnezeu sa-siiubeasca si fratele. (1 Ioan 4:21)

Cum putem cultiva iubire plin˘

a desacrificiu fat

˘a de fratii nostri? Ad

ân-

cindu-ne iubirea fat˘

a de Dumnezeu(Ef. 5:1, 2; 1 Ioan 4:9–11, 20). Momen-tele

ˆın care suntem numai noi cu Ie-

hova citind din Biblie, meditˆ

and sirug

ându-ne lui ne fortific

˘a inima si

ne consolideaz˘

a iubirea fat˘

a de Tat˘

alnostru ceresc.

Îns

˘a trebuie s

˘a r

˘as-

cump˘

ar˘

am timp pentru a ne apropiade Dumnezeu. Ca s

˘a

ˆıntelegem mai

bine ideea, s˘

a ne gˆ

andim la urm˘

atoa-rea situatie ipotetic

˘a. Imagineaz

˘a-ti

c˘

a ar fi posibil s˘

a citesti din Cuvˆ

an-tul lui Dumnezeu, s

˘a meditezi la el si

s˘

a te rogi lui Iehova doar la o anumi-t

˘a or

˘a din zi. N-ai ap

˘ara cu ardoare

momenteleˆın care poti fi numai tu

cu Iehova, pentru ca nimic s˘

a nu teˆımpiedice s

˘a te bucuri de ele? Desi-

gur, noi nu suntemˆın aceast

˘a situa-

tie; nimeni nu ne poate opri s˘

a ne ru-g

˘am lui Dumnezeu, iar majoritatea

dintre noi putem citi Biblia oricˆ

anddorim. Cu toate acestea, ar putea finecesar s

˘a lu

˘am m

˘asuri pentru ca nu

cumva numeroasele activit˘

ati zilnices

˘a ne r

˘apeasc

˘a timpul

ˆın care putem

fi doar noi cu Dumnezeu. R˘

ascum-peri

ˆın fiecare zi c

ât mai mult timp

posibil pentru a te apropia de Ieho-va? w11 15/4 3:7, 8

Luni, 2 septembrie

Pana cand, o, Iehova, voi strigadupa ajutor si tu nu vei auzi?

(Hab. 1:2)

Uneori, ne-am putea simti la fel caprofetul Habacuc, care a strigat laIehova dup

˘a dreptate. El nu a

ˆınteles

de ce a permis Dumnezeu anumitenedrept

˘ati (Hab. 1:3). Totusi, profe-

tul este un exemplu de credint˘

a pen-tru noi. El a spus: „Eu tot voi exultaˆın Iehova, m

˘a voi

ˆınveseli

ˆın Dumne-

zeul salv˘

arii mele“ (Hab. 3:18). Altexemplu de credint

˘a este Ieremia. El

‘a asteptat cu r˘

abdare’, avˆ

andˆıncre-

dereˆın Iehova, Dumnezeul drept

˘a-

tii. Asemenea lui, s˘

a fim convinsi c˘

aIehova va

ˆındrepta toate lucrurile

la timpul potrivit (Plˆ

ang. 3:19–24).Tr

˘aim timpuri speciale. Pe scena lu-

mii se desf˘

asoar˘

a acum evenimenteextraordinare, iar

ˆın viitor vor avea

loc altele si mai impresionante. Or-ganizatia lui Iehova este

ˆın continu

˘a

miscare, iar noi trebuie s˘

a tinem pa-sul cu ea. S

˘a urm

˘am deci sfatul Bi-

bliei si s˘

a privim la ceea ce ne st˘

aˆın

fat˘

a, nu la lucrurile din urm˘

a. Ast-fel, vom dovedi c

˘a p

˘astr

˘am viu

ˆın

minte avertismentul lui Isus: „Amin-titi-v

˘a de sotia lui Lot!“ (Luca 17:32).

w12 15/3 4:19, 20

Marti, 3 septembrie

Fiti pregatiti. (Luca 12:40)

Ca s˘a fie preg

˘atite

ˆın orice moment

pentru venirea lui Cristos, familiilecrestine trebuie s

˘a fie atente s

˘a nu

se lase distrase de la activit˘atile le-

gate deˆınchinarea adev

˘arat

˘a. S

˘a ana-

liz˘am

ˆındemnul lui Isus de a ne p

˘as-

tra ochiul „simplu“ (Mat. 6:22, 23).Asa cum o lamp

˘a, ce ne lumineaz

˘a

drumul, ne ajut˘a s

˘a nu ne

ˆımpiedic

˘am

si s˘a c

˘adem, tot asa, figurativ vorbind,

„ochii inimii“ ne pot ajuta s˘a umbl

˘am

pe calea adev˘arului f

˘ar

˘a s

˘a ne potic-

nim (Ef. 1:18). Pentru a vedea clar,ochiul fizic trebuie s

˘a functioneze co-

respunz˘ator, trebuie s

˘a aib

˘a capacita-

tea de a focaliza obiectul privit. La felstau lucrurile si cu „ochii inimii“. Aavea un ochi simplu

ˆınseamn

˘a a fi

concentrati asupra unui singur obiec-tiv. Prin urmare, noi ne str

˘aduim s

˘a

ne p˘astr

˘am ochiul concentrat asupra

lucrurilor spirituale, evitând s

˘a avem

un mod de viat˘a axat pe lucrurile ma-

teriale si s˘a ne preocup

˘am

ˆın mod

exagerat de satisfacerea necesit˘atilor

de ordin fizic ale familiei (Mat. 6:33).w11 15/5 2:3, 4

Miercuri, 4 septembrie

Si ın mijlocul vostru vor fiınvatatori falsi. (2 Pet. 2:1)

Cum actioneaz˘

aˆınv

˘at

˘atorii falsi?

Ei „introduc pe furis“ idei nocive;sunt ca niste traficanti, action

ând

pe ascuns si strecurˆ

and conceptiiapostate

ˆın congregatie. La fel cum

un falsificator abilˆıncearc

˘a s

˘a-i

ˆın-

sele pe altii prezentˆ

and documen-te false, tot asa apostatii folosesc„cuvinte pref

˘acute“, sau argumen-

te false,ˆıncerc

ând s

˘a-i conving

˘a pe

altii c˘

a ideile lor sunt adev˘

arate.Prin ‘

ˆınv

˘at

˘aturi am

˘agitoare, ei de-

natureaz˘

a Scripturile’ pentru a-sisustine ideile (2 Pet. 2:1, 3, 13;3:16). Cu sigurant

˘a, apostatii nu ne

vor binele. Dac˘

a i-am urma, ne-amabate de la calea care duce la viat

˘a

vesnic˘

a. Ce putem face pentru a nufi

ˆınselati? „Evitati-i“, ne avertizea-

z˘

a Cuvˆ

antul lui Dumnezeu (Rom.16:17; 2 Ioan 9–11). Alte traduceriale Bibliei redau aceast

˘a expresie

prin „dep˘

artati-v˘

a de ei“ si „fe-riti-v

˘a de ei“. w11 15/7 2:5, 6

Joi, 5 septembrie

Dumnezeu ne arata iubirea saprin faptul ca, pe cand eramınca pacatosi, Cristos a murit

pentru noi. (Rom. 5:8)

S˘a ne g

ândim la un adev

˘ar expri-

matˆın versetul de azi: „Eram

ˆınc

˘a

p˘ac

˘atosi“. De aceea, toti oamenii ar

trebui s˘a

ˆınteleag

˘a cum au deve-

nit p˘ac

˘atosi. Pavel a rezumat pro-

blema mentionˆ

and pentruˆınceput

urm˘

atoarea idee: „Printr-un sin-gur om a intrat p

˘acatul

ˆın lume si

prin p˘

acat moartea, si astfel moar-tea s-a extins la toti oamenii, fi-indc

˘a toti au p

˘ac

˘atuit“ (Rom. 5:12).

Putemˆıntelege aceast

˘a idee deoa-

rece Dumnezeu a inspirat scriereaunei relat

˘ari despre

ˆınceputul vie-

tii umane. Iehova a creat doi oa-meni, pe Adam si pe Eva. Creato-rul este perfect si la fel au fost siprimii oameni, care sunt str

˘amosii

nostri. Dumnezeu le-a dat o singu-r

˘a porunc

˘a restrictiv

˘a si le-a spus

c˘

a nerespectarea ei avea s˘a fie pe-

depsit˘

a cu moartea (Gen. 2:17).Îns

˘a ei au ales o cale care a dus la

dezastru,ˆınc

˘alc

ând acea porunc

˘a

rezonabil˘

a a lui Dumnezeu. Astfel,l-au respins pe Iehova ca Legis-lator si Suveran (Deut. 32:4, 5).w11 15/6 2:4, 5

Vineri, 6 septembrie

Niste martori violenti se ridica,ma ıntreaba ce nu stiu.

(Ps. 35:11)

Asa cum se profetise, „preotiiprincipali si

ˆıntregul Sanhedrin

c˘

autau o m˘

arturie mincinoas˘a

ˆım-

potriva lui Isus, ca s˘

a-l omoare“(Mat. 26:59). De fapt, „multi de-puneau m

˘arturie mincinoas

˘a

ˆım-

potriva lui, dar m˘

arturiile lor nuse potriveau“ (Mar. 14:56). Dus-manilor

ˆınversunati ai lui Isus le

p˘

asa prea putin c˘

a m˘

arturiile eraufalse. Ei voiau cu orice pret s

˘a-l

omoare.În zorii zilei de 14 nisan,

Sanhedrinul s-aˆıntrunit si a ordo-

nat ca Isus s˘

a fie legat si predat gu-vernatorului roman Pontiu Pilat.Acesta l-a interogat pe Isus, darnu i-a g

˘asit nicio vin

˘a. Pilat a vrut

s˘

a-l elibereze pe Isus, dar multi-mea i-a cerut s

˘a-l tintuiasc

˘a pe

stˆ

alp si s˘

a-l elibereze pe crimina-lul Baraba. Pentru a-i face pe placmultimii, Pilat l-a pus

ˆın libertate

pe Baraba si a poruncit ca Isus s˘a

fie biciuit, iar apoi tintuit pe stâlp

(Mar. 15:1–15). w11 15/8 2:8, 9

Sambata, 7 septembrie

[Moise] privea tinta la rasplata.(Evr. 11:26)

Moise nu s-a l˘asat distras de „pl

˘a-

cerea trec˘atoare a p

˘acatului“ (Evr.

11:25). El a fost un exemplu de curajsi de perseverent

˘a, deoarece Dum-

nezeu era o persoan˘a real

˘a pentru

el, iar promisiunile Sale erau sigure.Astfel, Moise a f

˘acut tot ce a putut

ca s˘a-i scoat

˘a pe israeliti din Egipt

si s˘a-i conduc

˘a

ˆın Tara Promis

˘a.

Totusi, Moise nu a v˘azut

ˆımplinirea

promisiunii divineˆın timpul vietii

sale. Iehova a luat aceast˘a hot

˘ar

âre

ˆıntruc

ât Moise si Aaron se

ˆınfuriase-

r˘a din cauza atitudinii rebele a po-

porului si ‘nu-si f˘acuser

˘a datoria

fat˘a de Dumnezeu

ˆın mijlocul fiilor

lui Israel, la apele de la Meriba’(Deut. 32:51, 52). Cu toate acestea,Moise nu s-a descurajat si nu s-a um-plut de am

˘ar

˘aciune, ci i-a binecu-

vântat pe israeliti, iar la sf

ârsit le-a

spus: „Fericit esti tu, o, Israele! Cineeste ca tine, un popor care se bucur

˘a

de salvareˆın Iehova, scutul care-ti

este ajutor si sabia ta m˘areat

˘a?“

(Deut. 33:29). w11 15/9 3:15, 16

Duminica, 8 septembrieˆ

Increde-te ın Iehova . . .si nu te bizui pe priceperea ta.

(Prov. 3:5)

Nu este usor s˘a ne

ˆımpotrivim

unei tentatii sau s˘a

ˆınvingem un

obicei r˘au. „Carnea,

ˆın dorinta ei,

esteˆımpotriva spiritului si spiritul

ˆımpotriva c

˘arnii“, a scris apostolul

Pavel. De aceea, ‘lucrurile pe caream vrea s

˘a le facem, tocmai pe ace-

lea nu le facem’ (Gal. 5:17). Pen-tru a iesi victoriosi

ˆın aceast

˘a lup-

t˘a, trebuie s

˘a ne rug

˘am fierbinte

chiarˆın momentul

ˆın care

ˆın min-

tea noastr˘a se nasc g

ânduri gresite

si apare ispita. Apoi trebuie s˘a ac-

tion˘am potrivit rug

˘aciunii noastre.ˆ

In realitate, ‘nu ne-a ajuns nicio is-pit

˘a, dec

ât ceea ce este comun oa-

menilor’, iar cu ajutorul lui Iehovaputem r

˘am

âne fideli (1 Cor. 10:13).

Rug˘aciunea este un dar pretios, in-

dispensabil când trecem prin ne-

cazuri, când avem de luat decizii

sau când lupt

˘am cu tentatii. Ce-

rând ajutorul lui Iehova

ˆın rug

˘aciu-

ne, dovedim c˘a ne bizuim pe El.

De aceea, s˘a continu

˘am s

˘a-i cerem

lui Dumnezeu spiritul sfânt, care

neˆındrum

˘a si ne

ˆınt

˘areste (Luca

11:9–13). Da, s˘a ne

ˆıncredem

ˆıntot-

deaunaˆın Iehova si s

˘a nu ne bizuim

pe priceperea noastr˘a! w11 15/11

1:18, 19

Luni, 9 septembrie

Fiecare are propriul lui dar dela Dumnezeu. (1 Cor. 7:7)

Asemenea societ˘atii iudaice din

secolul I, multe comunit˘ati din pre-

zent pun mare pret pe c˘as

˘atorie.

Dac˘a un t

ân

˘ar sau o t

ân

˘ar

˘a trece de

o anumit˘a v

ârst

˘a si nu s-a c

˘as

˘atorit,

rudele si prieteniiˆıncep s

˘a-i dea tot

felul de sfaturi.Îi spun pe ocolite c

˘a

ar trebui s˘a-si caute mai serios un

partener conjugal. Sauˆıi fac apro-

pouri cu privire la anumite persoa-ne care,

ˆın opinia lor, i s-ar potrivi.

Poate chiarˆıi aranjeaz

˘a o

ˆınt

âlni-

re „ˆınt

âmpl

˘atoare“ cu un potential

partener. Dar asemenea initiativeˆıi pot st

ânjeni pe cei doi, le pot r

˘ani

sentimentele sau pot distruge prie-tenii. Pavel n-a f

˘acut niciodat

˘a ast-

fel de presiuni asupra altora. El i-aslujit cu bucurie lui Iehova chiardac

˘a nu a fost c

˘as

˘atorit. Cu toate

acestea, el a respectat dreptul alto-ra de a se c

˘as

˘atori. Si crestinii de

azi au dreptul s˘a-si

ˆıntemeieze o fa-

milie sau s˘a r

˘am

ân

˘a celibatari; ni-

meni nu trebuie s˘a le impun

˘a ce s

˘a

fac˘a. w11 15/10 2:3, 4

Marti, 10 septembrie

Tot ce a fost scris mai ınaintea fost scris pentru instruirea

noastra. (Rom. 15:4)

„Tot ce a fost scris maiˆınainte“

cuprinde multe exemple de b˘

ar-bati si femei cu o credint

˘a remar-

cabil˘

a (Evr. 11:32–34). Da, toateaceste personaje biblice sunt pen-tru noi exemple demne de imitat!În schimb, unii dintre b

˘arbatii si

femeile despre care se vorbesteˆın

Biblie sunt exemple-avertisment.Ei i-au slujit lui Iehova si s-aubucurat de aprobarea sa, dar mait

ârziu s-au ab

˘atut de la

ˆınchina-

rea adev˘

arat˘

a. Biblia ne dezv˘

aluiecum au ajuns

ˆın aceast

˘a situatie. Ei

au dezvoltat o gˆ

andire nepotrivit˘

asi au

ˆınceput s

˘a ia decizii gresi-

te, care au avut consecinte graveasupra lor. Pentru a nu le imitaexemplul, ar fi bine s

˘a ne analiz

˘am

ˆın lumina urm

˘atoarelor

ˆıntreb

˘ari:

„Cum a ajuns personajul respectivs

˘a aib

˘a o atitudine gresit

˘a? As pu-

tea ajunge si euˆıntr-o astfel de si-

tuatie? Cum m˘

a ajut˘

a acest exem-plu-avertisment s

˘a nu fac aceleasi

greseli?“. w11 15/12 1:19, 20


Cuvantul tau este adevarul.(Ioan 17:17)

Oricˆ

at arˆıncerca, dusmanii Bi-

bliei nu potˆımpiedica r

˘asp

ândi-

rea adev˘

arului.În 2 Timotei 2:9

se spune: „Cuvˆ

antul lui Dumnezeunu este legat“.

În 1870, un grup

de cercet˘

atori sinceri ai Bibliei auˆınceput s

˘a caute adev

˘arul. Care

era metoda lor de studiu? Cinevapunea o

ˆıntrebare, o discutau

ˆım-

preun˘

a si c˘

autau toate versetelereferitoare la subiectul respectiv.C

ând

ˆıntelegeau cum se armoni-

zeaz˘

a acele versete, tr˘

ageau o con-cluzie final

˘a, pe care o asterneau

ˆın

scris. Cˆ

at de mult neˆıncurajeaz

˘a

exemplul „ˆınaintasilor nostri spiri-

tuali“ de la sfˆ

arsitul secolului alXIX-lea! Asemenea apostolilor sib

˘atr

ânilor din secolul I, acesti oa-

meni fideli au fost hot˘

arˆ

ati s˘

a-siˆın-

temeieze convingerile pe Cuvˆ

an-tul lui Dumnezeu. Prin urmare, s

˘a

continu˘

am s˘

a ne l˘

as˘

amˆındrumati

de Cuvˆ

antul lui Dumnezeu si s˘

anu uit

˘am c

˘a, doar umbl

ând

ˆın ade-

v˘

ar, vom primi aprobarea divin˘

a.w12 15/1 1:18, 19

Joi, 12 septembrie

Fii mereu atent la tine ınsuti sila predarea ta. Persevereaza ın

aceste lucruri, caci, facand asa,te vei salva pe tine ınsuti si pe

cei care te asculta. (1 Tim. 4:16)

Asemenea lui Isus, noi trebuies

˘a ne folosim de orice ocazie pen-

tru a leˆımp

˘art

˘asi altora ceea ce

stim despre Regat. Fiecare oca-zie este important

˘a; s

˘a n-o rat

˘am.

Esteˆın joc viata oamenilor! Ce l-a

mai determinat pe Isus s˘a veghe-

ze? El stia c˘

a Satan era hot˘ar

ât

s˘

a-l ispiteasc˘

a, s˘

a-l persecute sis

˘a-i stirbeasc

˘a integritatea. Acest

dusman necrut˘

ator pˆ

andea me-reu ‘un moment prielnic’ pentrua-l ispiti pe Fiul lui Dumnezeu(Luca 4:13). Dar Isus nu a l

˘asat ni-

ciodat˘

a garda jos. El voia s˘a fie

preg˘

atit pentru orice fel deˆın-

cercare, indiferent c˘

a era vorbadespre ispit

˘a, opozitie sau perse-

cutie. Si noi ne afl˘

amˆın aceas-

t˘

a situatie. Stim c˘

a Satan este„ca un leu care r

˘acneste, c

˘aut

ând

s˘

a devoreze pe cineva“. De ace-ea, Biblia ne

ˆındeamn

˘a: „R

˘am

â-

neti lucizi, vegheati!“ (1 Pet. 5:8).w12 15/2 1:5, 6


Aceste cuvinte pe care ti leporuncesc astazi sa fie ın inima

ta, sa le inculci fiului tau.(Deut. 6:6, 7)

Poate c˘

a un sot seˆıngrijeste de

familia sa din punct de vedere ma-terial.

Îns

˘a, dac

˘a nu se

ˆıngrijeste si

din punct de vedere spiritual, do-vedeste lips

˘a de

ˆıntelepciune si de

discern˘

amˆ

ant. Potrivit cu 1 Timo-tei 3:4, dac

˘a esti un cap de familie

si aspiri la privilegii suplimentareˆın congregatie, trebuie s

˘a fii „un

om care-si conduce bine familia,care-si tine copiii

ˆın supunere cu

toata seriozitatea“. Prin urmare,ˆıntreab

˘a-te:

Îmi fac timp pentru a

tine cu regularitateˆınchinarea

ˆın

familie? Unele sotii crestine aproa-pe c

˘a trebuie s

˘a-si implore sotul s

˘a

seˆıngrijeasc

˘a de spiritualitatea fa-

miliei. Fiecare sot trebuie s˘

a re-flecteze

ˆın mod serios la atitudinea

lui fat˘

a de aceast˘

a responsabilita-te. Desigur, o sotie crestin

˘a trebu-

ie s˘

a sustin˘

aˆınchinarea

ˆın familie

si s˘

a colaboreze cu sotul ei pentrureusita acestei activit

˘ati. w11 15/4

1:17


Aceasta vaduva, desi saraca,a pus mai mult decat toti.

(Luca 21:3)Întruc

ât era perfect, Isus a sesi-

zat indignarea din inima unui fari-seu, c

˘ainta sincer

˘a a unei femei

imorale si spiritul de sacrificiu alunei v

˘aduve (Luca 7:37–50; 21:1–4).

Prin urmare, Isus putea s˘

a-i aju-te pe oameni din punct de vede-re spiritual deoarece le cunosteabine necesit

˘atile. Desi nu suntem

perfecti, si noi putem fi buni ob-servatori. Pavel, de exemplu, si-a

adaptat modul de prezentare a ves-tii bune pentru a ajunge la ini-ma oamenilor de orice fel (Fap.17:22, 23, 34; 1 Cor. 9:19–23). Dac

˘a

ne str˘

aduim s˘

a-i imit˘

am pe Isus sipe Pavel, ne vom da seama ce anu-me ar putea st

ârni interesul celor

cu care vorbim. De pild˘

a, cˆ

andˆıi

abord˘

am pe oameni, s˘

a c˘

aut˘

am in-dicii despre cultura, preocup

˘arile

sau familia lor. Dac˘

a am observatce f

˘aceau

ˆınainte s

˘a venim, am pu-

teaˆıncepe conversatia cu o remar-

c˘

a politicoas˘

a, adecvat˘

a situatiei.w12 15/3 1:10, 11


Noi ıi numim fericiti pe cei careau perseverat. . . . Iehova este

plin de tandra afectiunesi ındurator. (Iac. 5:11)

Poate c˘

a uneori, cˆ

and ne esteˆın-

cercat˘

a credinta, suntem pusiˆın si-

tuatii umilitoare.Îns

˘a trebuie s

˘a

dovedim aceeasiˆıncredere de ca-

re a dat dovad˘

a si apostolul Pavel,care a spus: „Tocmai de aceea si su-f

˘ar aceste lucruri, dar nu-mi este

rusine. Pentru c˘

aˆıl cunosc pe cel

ˆın

care am crezut si sunt sigur c˘

ael poate s

˘a p

˘azeasc

˘a p

ân

˘a

ˆın ziua

aceea ce i-amˆıncredintat“ (2 Tim.

1:12). Biblia a profetit c˘

a,ˆın zilele

noastre, „oamenii vor fi iubitori desine“ (2 Tim. 3:2). De aceea, nu e demirare c

˘a oamenii din jurul nostru

tr˘

aiesc dup˘

a deviza „maiˆınt

âi eu“.

Dar trebuie s˘

a fim atenti s˘

a nu nel

˘as

˘am influentati de aceast

˘a atitu-

dine egoist˘

a! Indiferent c˘

a ne con-frunt

˘am cu tentatii, c

˘a trecem prin

momente grele ori c˘

a suntem pusiˆın situatii jenante sau umilitoare,s

˘a fim hot

˘ar

âti s

˘a dovedim c

˘a Ieho-

va este realmente cea mai impor-tant

˘a persoan

˘a din viata noastr

˘a!

w11 15/5 3:13, 20, 21

Luni, 16 septembrie

Pastoriti turma lui Dumnezeu,care este ın grija voastra,nu din constrangere, ci de

bunavoie. (1 Pet. 5:2)

Ce anumeˆıi

ˆındeamn

˘a pe b

˘a-

trâni s

˘a le slujeasc

˘a fratilor de bu-

n˘avoie? Ce l-a

ˆındemnat pe Pe-

tru s˘a p

˘astoreasc

˘a si s

˘a hr

˘aneas-

c˘a oile lui Isus? Un rol esential

l-au avut iubirea si afectiunea pen-tru Isus (Ioan 21:15–17). Iubirea

ˆıi

ˆındeamn

˘a pe b

˘atr

âni „s

˘a nu mai

tr˘aiasc

˘a pentru ei

ˆınsisi, ci pentru

cel care a murit pentru ei“ (2 Cor.5:14, 15). Iubirea pentru Isus,

ˆım-

preun˘a cu iubirea pentru Dumne-

zeu si pentru frati, ‘ˆıi oblig

˘a’ pe b

˘a-

trâni s

˘a le slujeasc

˘a membrilor tur-

mei, depunând eforturi si folosin-

du-si timpul si resurseleˆın acest

scop (Mat. 22:37–39). Ei se pun ladispozitia fratilor de bun

˘avoie, nu

din constrângere.

În ce m

˘asur

˘a tre-

buie s˘a se pun

˘a b

˘atr

ânii la dispozi-

tia fratilor? Când au grij

˘a de turm

˘a,

eiˆıl imit

˘a pe apostolul Pavel, care,

la rândul lui, l-a imitat pe Isus

(1 Cor. 11:1). Având o afectiune tan-

dr˘a pentru fratii din Tesalonic, lui

Pavel si tovar˘asilor s

˘ai le-a f

˘acut

pl˘acere s

˘a le dea ‘nu numai vestea

bun˘a a lui Dumnezeu, ci si suflete-

le lor’ (1 Tes. 2:8). w11 15/6 3:11, 12


Ramane deci pentru poporullui Dumnezeu o odihna de sabat.

Fiindca cel care a intrat ınodihna lui Dumnezeu s-a odihnit

si el de lucrarile lui, asa cums-a odihnit Dumnezeu de ale

sale. (Evr. 4:9,10)

Amintind sabatul s˘

apt˘

amˆ

analprev

˘azut de Lege, Pavel a scris cu-

vintele de mai sus, referindu-se laprivilegiul de a intra

ˆın ziua de

odihn˘

a a lui Iehova. Crestinii evreitrebuiau s

˘a accepte c

˘a,

ˆıncep

ând

cu Penticosta din 33 e.n., Dumne-zeu le acorda favoare doar celorcare manifestau credint

˘a

ˆın Isus

Cristos, nu celor care respectauLegea mozaic

˘a. Ce i-a

ˆımpiedicat

pe israelitii din timpul lui Moise s˘

aintre

ˆın Tara Promis

˘a? Neasculta-

rea. Ce i-aˆımpiedicat pe unii cres-

tini contemporani cu Pavel s˘

a intreˆın odihna lui Dumnezeu? Tot neas-cultarea. Ei n-au vrut s

˘a accepte c

˘a

rolul Legii seˆıncheiase si c

˘a Ieho-

vaˆısi conducea poporul

ˆıntr-o nou

˘a

directie. w11 15/7 3:14, 15


Nu va ıntristati si nu va maniatipe voi ca m-ati vandut aici,

fiindca Dumnezeu m-a trimisınaintea voastra ca sa va tina

ın viata. (Gen. 45:5)

Fratii mai mari ai lui Iosif eraugelosi pe el. Ei l-au v

ândut ca sclav,

f˘

acˆ

andu-l pe tat˘

al lor s˘

a cread˘

a c˘

aIosif fusese ucis de o fiar

˘a (Gen.

37:4, 28, 31–33).În toate aceste

ˆın-

cerc˘

ari, Iosif a simtit ajutorul luiIehova. Mai t

ârziu, el a devenit

prim-ministrul Egiptului, fiind ceamai important

˘a persoan

˘a din tar

˘a

dup˘

a faraon. Cˆ

and o foamete cum-plit

˘a s-a ab

˘atut asupra Canaanu-

lui, fratii lui Iosif au venitˆın Egipt

dup˘

a hran˘

a, dar nu l-au recunoscutpe Iosif, probabil din cauza vesmin-telor lui egiptene (Gen. 42:5–7).C

ât de usor i-ar fi fost lui Iosif s

˘a se

r˘

azbune pe fratii s˘

ai pentru cruzi-mea lor!

Îns

˘a Iosif a

ˆıncercat s

˘a se

ˆımpace cu ei. V

˘az

ând c

˘a le p

˘area

r˘

au, el si-a dezv˘

aluit identitatea,spun

ându-le cuvintele din textul

de azi. Apoi i-a s˘

arutat pe fratii luisi a pl

âns (Gen. 45:1, 15). w11 15/8

3:15, 16

Joi, 19 septembrieˆ

Iti deschizi mana si satisfacidorinta a tot ce este viu.

(Ps. 145:16)

Cu totii avem aspiratii sau dorinte.De exemplu, poate c

˘a ne dorim un

tovar˘

as de viat˘

a, copii sau o s˘

an˘

atatebun

˘a. Totusi, pentru unii, astfel de

dorinte firesti r˘

amˆ

an un vis. Dac˘

aacesta este si cazul t

˘au, modul

ˆın

careˆıti privesti propria situatie ara-

t˘

a cˆ

at de puternic˘

aˆıti este credinta.

Ar fi neˆıntelept s

˘a

ˆıncerc

˘am s

˘a ne

ˆın-

deplinim aceste dorinte ignorˆ

andˆın-

drumarea lui Iehova. Am avea numaide suferit pe plan spiritual! De exem-plu, unii au ales tratamente medica-le ce contravin principiilor divine.Altii au acceptat un serviciu care ler

˘apeste foarte mult timp,

ˆındep

˘ar-

tˆ

andu-se de familie si de congre-gatie. Iar altii au

ˆınceput o relatie

romantic˘

a cu o persoan˘

a care nu-islujeste lui Iehova. Dac

˘a am ajunge

ˆıntr-o astfel de situatie, am mai pu-tea spune c

˘a ne str

˘aduim s

˘a fim „cu-

noscuti de Dumnezeu“? (2 Tim. 2:19)Este credinta ta suficient de puter-nic

˘a

ˆınc

ât s

˘a-l astepti pe Iehova, Cel

care promite c˘

a-ti va satisface oricedorint

˘a potrivit

˘a? w11 15/9 5:8–10


Adu-ti aminte de cuvantulspus slujitorului tau, pe care ılastept potrivit promisiunii tale.Aceasta-mi este mangaierea ınnecazul meu, caci cuvantul tau

ma pastreaza ın viata.(Ps. 119:49, 50)

Ast˘azi, noi avem la dispozitie Cu-

vântul scris al lui Iehova.

În Scrip-

turi sunt mentionate multe situa-tii

ˆın care Iehova le-a adus m

ân-

gˆ

aiere slujitorilor s˘

ai. De exem-plu, Avraam a fost foarte

ˆıngrijo-

rat cˆ

and a aflat c˘

a Iehova urma s˘

adistrug

˘a Sodoma si Gomora. Acest

om fidel l-aˆıntrebat pe Dumnezeu:

„Îl vei nimici oare pe cel drept

ˆım-

preun˘

a cu cel r˘

au?“. Iehova l-a li-nistit pe Avraam promit

ându-i c

˘a

nu va distruge Sodoma dac˘

a va g˘

asiacolo m

˘acar 50 de oameni drepti.ˆ

Ins˘

a Avraam a continuat s˘

a-lˆıntre-

be: ‘Dar dac˘

avor fi doar 45 de oamenidrepti? Sau 40? Sau 30? Sau 20? Saudoar 10?’. De fiecare dat

˘a, Iehova l-a

asigurat cu r˘

abdare c˘

a nu va distrugeSodoma. Dar El nu a g

˘asit nici m

˘acar

10 oameni drepti si a distrus aceloras.

Îns

˘a pe Lot si pe fiicele sale

i-a p˘

astratˆın viat

˘a (Gen. 18:22–32;

19:15, 16, 26). w11 15/10 3:12


Fiindca nu faceti parte dinlume, . . . de aceea lumea va

uraste. (Ioan 15:19)

Cu timpul, crestinismul s-a r˘

as-p

ândit

ˆın diferite p

˘arti ale Imperiu-

lui Roman. Dar, indiferent unde tr˘

a-iau, crestinii trebuiau s

˘a r

˘am

ân

˘a se-

parati de sistemul lui Satan. Ei nutrebuiau s

˘a fac

˘a compromis cu lu-

mea, conformˆ

andu-se practicilor eisi devenind o parte a ei. (1 Pet.2:11, 12). Primii crestini au tr

˘ait ca

„str˘

aini si locuitori temporari“ˆın lu-

mea roman˘

a, fapt confirmat si decuvintele istoricului Kenneth ScottLatourette. El a scris: „Este bine cu-noscut

ˆın istorie c

˘a,

ˆın primele trei

secole, crestinii au fost tinta perse-cutiilor, deseori a unor persecutiiaprige . . . Li se aduceau tot felul deacuzatii. Deoarece nu participau laceremoniile p

˘ag

âne, crestinii erau

considerati atei.Întruc

ât nu luau

parte la multe dintre evenimenteledin viata comunit

˘atii — s

˘arb

˘atori

p˘

agˆ

ane, spectacole publice, pe carecrestinii le socoteau pline de imora-litate, de idei si de practici p

˘ag

â-

ne —, erau dispretuiti, spunˆ

andu-sedespre ei c

˘a

ˆıi ur

˘asc pe oameni“.

w11 15/11 3:6–8


El nu da spiritul cu masura.(Ioan 3:34)

Iehova i-a dat lui Moise mari res-ponsabilit

˘ati. Cu ajutorul spiritului

sfânt, acesta a

ˆınf

˘aptuit miracole, a

profetit, a contribuit la scrierea Bi-bliei, a judecat si a condus natiuneaIsrael (Is. 63:11–14). Totusi, la un mo-ment dat, Moise s-a pl

âns c

˘a responsa-

bilit˘atile primite deveniser

˘a prea gre-

le pentru el (Num. 11:14, 15). De ace-ea, Iehova a f

˘acut o schimbare: ‘a luat

o parte din spiritul care era peste Moi-se si l-a pus peste saptezeci de b

˘ar-

bati, care aveau s˘a-l ajute s

˘a poarte

povara poporului’ (Num. 11:16, 17).Îns

˘a Moise a avut

ˆın continuare sufi-

cient spirit sfânt.

Întelegem, asadar,

c˘a Iehova ne d

˘a spirit sf

ânt at

ât c

ât ne

trebuie,ˆın functie de situatia noastr

˘a.

Acum gândeste-te la propria situatie.

Te confrunti cuˆıncerc

˘ari? Ai senti-

mentul c˘a responsabilit

˘atile de care

trebuie s˘a te achiti

ˆıti consum

˘a aproa-

pe tot timpul? Te str˘aduiesti din r

˘as-

puteri s˘a te

ˆıngrijesti de familie din

punct de vedere spiritual si materialsi

ˆın acelasi timp s

˘a faci fat

˘a cheltuie-

lilor tot mai mari sau problemelor des

˘an

˘atate? Te solicit

˘a mult responsabi-

lit˘atile pe care le ai

ˆın congregatie? Fii

sigur c˘a, prin intermediul spiritului

s˘au, Iehova

ˆıti poate da forta necesa-

r˘a pentru a dep

˘asi orice problem

˘a

(Rom. 15:13). w11 15/12 3:3–5

Luni, 23 septembrie

De dimineata pana seara,el le-a explicat lucrurile, depu-nand o marturie temeinica de-

spre regatul lui Dumnezeu siaducandu-le argumente convin-

gatoare despre Isus, atat dinlegea lui Moise, cat si din

Profeti. (Fap. 28:23)

De ce a fost Pavel atât de eficient?

Din textul de ast˘azi putem observa

câteva motive: 1) el s-a concentrat

asupra mesajului despre Regatul luiDumnezeu si despre Isus Cristos; 2) aˆıncercat s

˘a ajung

˘a la inima ascult

˘ato-

rilor s˘ai aduc

ând „argumente convin-

g˘atoare“; 3) a folosit Scripturile si 4) a

dovedit spirit de sacrificiu, depunând

m˘arturie „de dimineat

˘a p

ân

˘a seara“.

Desi Pavel a predicatˆın mod temei-

nic, nu toti au fost receptivi la mesa-jul s

˘au. Versetul 24 precizeaz

˘a: „Unii

au crezut lucrurile care li se spuneau,dar altii n-au vrut s

˘a cread

˘a“. Din

cauza dezacordurilor, iudeii au ple-cat. A fost Pavel descurajat pentru c

˘a

n-au acceptat toti vestea bun˘a? Nici-

decum.În Faptele 28:30, 31 citim: „El

a r˘amas doi ani

ˆıntregi

ˆın casa lui, o

cas˘a

ˆınchiriat

˘a, si

ˆıi primea cu drag pe

toti cei care veneau la el, predicân-

du-le regatul lui Dumnezeu“. w12 15/12:18–20


Nu te bizui pe priceperea ta.(Prov. 3:5)

Când a fost

ˆıncercat, Isus a refu-

zat s˘a se bizuie pe propria capacitate

deˆıntelegere. Da, cel mai

ˆıntelept

om care a tr˘ait vreodat

˘a a ales s

˘a

nu seˆıncread

˘a

ˆın

ˆıntelepciunea sa

pentru a g˘asi solutii la probleme! De

pild˘a, c

ând Satan

ˆıl ispitea, Isus

ˆıi

r˘aspundea mereu: „Este scris“ (Mat.

4:4, 7, 10). El s-a bazat peˆıntelepciu-

nea Tat˘alui s

˘au ca s

˘a reziste tentatii-

lor, dovedind umilint˘a, calitate pe

care Satan nu numai c˘a n-o are, dar o

si dispretuieste. Ne bizuim si noi peˆıntelepciunea lui Iehova? Mii de sotidin

ˆıntreaga lume imit

˘a exemplul de

vigilent˘a al lui Isus si se las

˘a

ˆındru-

mati de Cuvântul lui Dumnezeu mai

ales când trec prin perioade dificile.

Ei pun Regatul siˆınchinarea curat

˘a

pe primul locˆın viat

˘a, mai presus de

lucrurile materiale. Iar Iehova le bi-necuv

ânteaz

˘a eforturile de a satisfa-

ce necesit˘atile materiale ale familiei,

asa cum a promis (Mat. 6:33). w12 15/21:15, 16


Predica cuvantul si fa lucrulacesta cu sentimentul urgentei.

(2 Tim. 4:2)

Având

ˆın vedere c

˘a viata oameni-

lor depinde de lucrarea de predica-re, ne dorim, probabil, foarte mults

˘a le vorbim altora despre vestea

bun˘a (Rom. 10:13, 14).

În Cuv

ântul

lui Dumnezeu se arat˘a: „Dac

˘a

ˆıi

spun celui r˘au: «Vei muri negresit»,

iar el seˆıntoarce de la p

˘acatul lui si

aplic˘a normele justitiei si ale drep-

t˘atii, . . .

ˆın mod sigur va tr

˘ai. Nu va

muri. Niciunul dintre p˘acatele prin

care a p˘ac

˘atuit nu va fi amintit

ˆım-

potriva lui“ (Ezec. 33:14–16). Con-form Bibliei, cei care predic

˘a mesa-

jul despre Regat ‘se vor salva peei

ˆınsisi si pe cei care

ˆıi ascult

˘a’

(1 Tim. 4:16; Ezec. 3:17–21). Isusprofetise c

˘a urma s

˘a apar

˘a aposta-

zia (Mat. 13:24, 25, 38).Întruc

ât

ˆım-

plinirea acestei profetii era imi-nent

˘a, Timotei trebuia ‘s

˘a predice

cuvântul’ chiar si

ˆın congregatie,

astfelˆınc

ât crestinii s

˘a nu se lase

ˆınselati de

ˆınv

˘at

˘aturile false. Erau

ˆın joc vieti omenesti! w12 15/3 2:3, 4

Joi, 26 septembrie

Raspunde-mi cand strig, o,Dumnezeul meu drept! Scoa-

te-ma la loc larg din stramtora-re!

Îndura-te de mine si ascul-

ta-mi rugaciunea! (Ps. 4:1)

Si noi putem avea oˆıncrede-

re asem˘an

˘atoare dac

˘a practic

˘am

dreptatea. Stiind c˘a Iehova, ‘Dum-

nezeul nostru drept’,ˆıi binecuv

ân-

teaz˘a pe slujitorii s

˘ai drepti, pu-

tem s˘a ne rug

˘am Lui cu

ˆıncredere

prin intermediul Fiului s˘au, Isus,

manifestând credint

˘a

ˆın jertfa de

r˘ascump

˘arare (Ioan 3:16, 36). C

ât

˘a

pace primimˆın felul acesta! Uneori

si noi am putea trece prin situatii

descurajatoare, care ne r˘apesc pa-

cea. Dup˘a c

ât se pare, asa s-a

ˆın-

tâmplat pentru moment cu David,

ˆıntruc

ât el spune

ˆın c

ântarea sa:

„Fii ai oamenilor! Pân

˘a c

ând

ˆımi va

fi gloria batjocorit˘a, p

ân

˘a c

ând veti

iubi lucrurile desarte, pân

˘a c

ând

veti c˘auta minciuna?“ (Ps. 4:2). Ex-

presia „fii ai oamenilor“ este folosi-t

˘a, evident,

ˆın sens peiorativ. Dus-

manii lui David ‘iubeau lucruriledesarte’. Chiar dac

˘a ne simtim des-

curajati din cauza lucrurilor pe carele fac altii, s

˘a continu

˘am s

˘a ne ru-

g˘am fierbinte, manifest

ând

ˆıncre-

dere deplin˘a

ˆın singurul Dumnezeu

adev˘arat. w11 15/5 5:15, 16


Arunca-ti povara asupra luiIehova si el te va sustine. El nu

va ıngadui niciodata sa seclatine cel drept. (Ps. 55:22)În timp ce ne lupt

˘am cu pro-

priile probleme si le aducem mân-

gâiere altora, s

˘a avem aceeasi con-

vingere ca psalmistul, care a spuscuvintele de mai sus. Da, Iehovanu-si va dezam

˘agi niciodat

˘a slu-

jitorii loiali! El va fi mereu lân-

g˘a noi si ne va aduce m

âng

âiere!

Dumnezeu i-a asigurat pe slujitoriis

˘ai din vechime: „Eu, eu sunt Cel

care v˘a m

âng

âie“ (Is. 51:12). Ieho-

va ne va mâng

âia si pe noi. El

ne va binecuvânta eforturile de a

le aduce mâng

âiere altora. Indife-

rent de speranta noastr˘a, cereasc

˘a

sau p˘am

ânteasc

˘a, putem fi cu to-

tiiˆıncurajati de cuvintele lui Pa-

vel: „Domnul nostru Isus Cristos siDumnezeu, Tat

˘al nostru, care ne-a

iubit si ne-a dat o mâng

âiere vesni-

c˘a si o sperant

˘a minunat

˘a prin bu-

n˘atate nemeritat

˘a, s

˘a v

˘a m

âng

âie

inimile si s˘a v

˘a

ˆınt

˘areasc

˘a

ˆın ori-

ce fapt˘a si cuv

ânt bun!“ (2 Tes.

2:16, 17). w11 15/10 4:17, 18


Umiliti-va . . . sub mana puter-nica a lui Dumnezeu, pentru cael sa va ınalte la timpul potrivit,aruncandu-va toate ıngrijorari-

le asupra lui. (1 Pet. 5:6, 7)

Unii b˘

arbati ezit˘

a s˘

a se impliceˆın

activit˘

ati spirituale pentru c˘

a nucitesc cursiv, nu reusesc s

˘a-si ex-

prime clar ideile sau pur si simplusunt timizi. Unii nu se simt

ˆın lar-

gul lor s˘

a vorbeasc˘

a despre convin-gerile si sentimentele lor

ˆın fata al-

tora. Ideea de a studia, de a facecomentarii la

ˆıntrunirile crestine

sau de a le vorbi altora despre cre-dinta lor i-ar putea coplesi. Un fra-te povesteste: „C

ând eram t

ân

˘ar,

m˘

a duceam repede la o us˘

a, m˘

apref

˘aceam c

˘a sun si plecam

ˆınceti-

sor, sperˆ

and c˘

a nimeni nu m-a au-zit si nu m-a v

˘azut. . . . C

ând m

˘a

gˆ

andeam la lucrarea din cas˘

aˆın

cas˘

a mi se f˘

acea pur si simplu r˘

au“.O modalitate de a-l ajuta pe unelev care se lupt

˘a cu sentimentul

c˘

a nu e suficient de capabil esteaceea de a-l

ˆıncuraja s

˘a aib

˘a privi-

rileˆındreptate spre Iehova, nu spre

elˆınsusi. Aceasta presupune s

˘a-l

ajut˘

am pe cel cu care studiem s˘

acreasc

˘a din punct de vedere spiri-

tual. w11 15/11 4:13, 15


Toate aceste lucrari leınfaptuieste unul si acelasi

spirit, care ımparte toate aces-tea fiecaruia cum vrea el.

(1 Cor. 12:11)

Este foarteˆıncurajator s

˘a citim

ˆın Biblie cum a binecuv

ântat Ieho-

va congregatia crestinilor unsi dinsecolul I. Spiritul sf

ânt le-a dat

capacit˘

ati deosebite, sau „daruri“.Iat

˘a ce a scris Pavel

ˆın scrisoarea

c˘

atre corinteni: „Sunt diferite da-ruri, dar este acelasi spirit, suntdiferite servicii, dar este acelasiDomn, sunt diferite lucr

˘ari, dar

Dumnezeu, care leˆınf

˘aptuieste pe

toate acesteaˆın toti, este acelasi“

(1 Cor. 12:4–6).Într-adev

˘ar, spi-

ritul sfˆ

ant poate actionaˆın mo-

duri diferite asupra slujitorilor luiDumnezeu

ˆın vederea

ˆındeplinirii

unui anumit scop. Spiritul sfˆ

antˆındrum

˘a at

ât „turma mic

˘a“, c

ât si

clasa „alte oi“ (Luca 12:32; Ioan10:16). Dar el nu actioneaz

˘a

ˆın ace-

lasi fel asupra fiec˘

arui membru alcongregatiei. w11 15/12 4:12

Luni, 30 septembrie

[Dumnezeu] ne-a iubit . . . sil-a trimis pe Fiul sau ca jertfade ımpacare pentru pacatele

noastre. (1 Ioan 4:10)

Avem nenum˘arate motive s

˘a-i

fim recunosc˘atori lui Iehova!

În fie-

care zi ar trebui s˘a-i multumim

pentru darul vietii. El ne d˘a tot ce

avem nevoie: hran˘a,

ˆımbr

˘ac

˘aminte

si un acoperis deasupra capului.Îi suntem recunosc

˘atori si pentru

adev˘arul din Biblie, care este fun-

damentul credintei si al speranteinoastre. Asadar, Iehova merit

˘a

ˆın-

chinarea si jertfele noastre de lau-d

˘a pentru ceea ce este si pentru

ceea ce faceˆın folosul nostru (2 Cor.

5:14, 15; Rev. 4:11). Dup˘a ce au me-

ditat la lucrurile pe care le-au pri-mit de la Iehova, multi s-au simtitˆındemnati s

˘a-si organizeze timpul

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a poat

˘a partici-

pa mai mult la predicare sau laalte activit

˘ati teocratice. Unii au

luat parte la construirea unor cl˘a-

diri dedicateˆınchin

˘arii adev

˘arate.

F˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, toate aceste aspec-

te ale serviciului sacru sunt do-vezi remarcabile de recunostint

˘a.

w12 15/1 4:15–17

Marti, 1 octombrie

[Isus] a petrecut toata noaptearugandu-se lui Dumnezeu.

(Luca 6:12)

Isus a dat un exemplu excelentˆın

ce priveste rug˘

aciunea. Odat˘

a, apetrecut o noapte

ˆıntreag

˘a rug

ân-

du-se Tat˘

alui s˘

au. S˘

a ne imagin˘

amscena. E prim

˘avar

˘a. Isus se afl

˘a,

probabil,ˆın apropiere de Caper-

naum, un oras pesc˘

arescˆın care st

˘a

de obicei cˆ

and esteˆın zon

˘a. La l

˘a-

sarea serii, Isus urc˘

a pe unul din-tre muntii care str

˘ajuiesc Marea

Galileii. Peisajul se pierde treptatˆın

ˆıntuneric, iar

ˆın dep

˘artare se

v˘

ad pˆ

alpˆ

aind l˘

ampile de ulei dinCapernaum si din satele vecine.Isus se roag

˘a st

˘aruitor, probabil cu

privire la decizia important˘

a pecare trebuie s-o ia: alegerea celor12 apostoli. Orele trec. Isus nicinu-si d

˘a seama c

˘a luminile din vale

se sting una cˆ

ate una, c˘

a luna tre-ce domol pe cer; nu aude

ˆın tufi-

suri animalele de noapte care cau-t

˘a hran

˘a. Cufundat

ˆın rug

˘aciune,

ˆıi

dezv˘

aluie Tat˘

alui s˘

au gˆ

andurile sifr

˘am

ânt

˘arile lui legate de fiecare

discipol siˆıl implor

˘a s

˘a-l

ˆındrume

si s˘

a-i deaˆıntelepciune (Luca 6:13).

w12 15/2 1:8

Miercuri, 2 octombrie

Sa nu mai dormim, cum facceilalti, ci sa stam treji si saramanem lucizi. (1 Tes. 5:6)

Apostolul Pavel i-aˆındemnat pe

fratii de credint˘a ‘s

˘a nu mai doar-

m˘a, cum fac ceilalti’. La ce s-a re-

ferit el? Putem ajunge ‘s˘a dormim’

spiritualiceste dac˘a ignor

˘am nor-

mele divine cu privire la moralita-te. De asemenea, putem c

˘adea

ˆın

aceast˘a capcan

˘a dac

˘a pierdem din

vedere c˘a Iehova

ˆıi va distruge pe

oamenii r˘ai

ˆın cur

ând. S

˘a nu le per-

mitem acestor oameni s˘a ne in-

fluenteze si s˘a ne fac

˘a s

˘a adopt

˘am

atitudinea lor (1 Tes. 5:4–8). Uniioameni

ˆısi

ˆınchipuie c

˘a nu exist

˘a

niciun Dumnezeu care s˘a-i trag

˘a la

r˘aspundere (Ps. 53:1). Altii

ˆısi ima-

gineaz˘a c

˘a,

ˆıntruc

ât lui Dumnezeu

nu-i pas˘a de oameni, nici nou

˘a nu

ar trebui s˘a ne pese de el. Iar al-

tii consider˘a c

˘a simplul fapt de a

avea o religieˆıi apropie de Dumne-

zeu. Toti acestia dorm spirituali-ceste. Trebuie s

˘a facem tot ce pu-

tem pentru a-i ajuta ‘s˘a se trezeas-

c˘a’. w12 15/3 1:4, 5

Joi, 3 octombrie

Adu-ti aminte de Marele tauCreator acum, ın zilele tineretiitale, ınainte sa vina zilele cele

rele si sa soseasca anii candvei zice: „Nu gasesc nicioplacere ın ei“. (Ecl. 12:1)

Copiii suntˆıncurajati s

˘a se ocupe

cu lucruri serioase. Este bine ca sicei mici s

˘a

ˆınvete s

˘a fie harnici, f

˘a-

când unele treburi

ˆın cas

˘a potri-

vit vârstei si capacit

˘atii lor (Pl

âng.

3:27). S˘a ne g

ândim la regele David.

Când era

ˆınc

˘a un copil, el a

ˆınv

˘atat

cum s˘a fie un bun p

˘astor. De ase-

menea, aˆınv

˘atat s

˘a compun

˘a muzi-

c˘a si s

˘a c

ânte la un instrument, de-

prinderi datorit˘a c

˘arora a ajuns s

˘a

slujeasc˘a la curtea regelui Israelu-

lui (1 Sam. 16:11, 12, 18–21). F˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, David s-a jucat

ˆın copil

˘a-

rie, dar a si dobândit deprinderi va-

loroase, pe care mai târziu le-a fo-

losit pentru a-l l˘auda pe Iehova.

Calit˘atile sale de p

˘astor l-au ajutat

s˘a conduc

˘a natiunea Israel cu r

˘ab-

dare. Dragi copii, voi câte deprin-

deriˆınv

˘atati? Acestea v

˘a vor ajuta

s˘a-i slujiti Creatorului vostru si v

˘a

preg˘atesc pentru responsabilit

˘atile

din viitor. w11 15/4 1:18

Vineri, 4 octombrie

Paziti-va de orice fel de lacomie.(Luca 12:15)

Familiile crestine trebuie s˘

a seg

ândeasc

˘a cu seriozitate c

ât timp

si cˆ

ati bani aloc˘

a divertismentelor,activit

˘atilor recreative si achizitio-

n˘

arii de bunuri materiale. Cˆ

and nedorim un lucru nu e suficient s

˘a

ne gˆ

andim dac˘

a ne putem permites

˘a-l cump

˘ar

˘am sau nu. Ar fi bine s

˘a

neˆıntreb

˘am: Voi avea timp s

˘a-l fo-

losesc cu regularitate si s˘

a-lˆıntre-

tin? Cˆ

at timpˆımi va lua s

˘a

ˆınv

˘at

s˘

a-l folosesc corect? Dragi tineri,nu v

˘a l

˘asati influentati de reclame

si nu pretindeti haine de firm˘

a saualte articole scumpe! Manifestatist

˘ap

ânire de sine! De asemenea,

trebuie s˘

a ne gˆ

andim dac˘

a nu cum-va achizitionarea unui anumit lu-cru va

ˆımpiedica familia s

˘a fie pre-

g˘

atit˘

a pentru venirea Fiului omu-lui. S

˘a avem

ˆıncredere

ˆın promisiu-

nea lui Iehova: „Nicidecum nu tevoi l

˘asa si nicidecum nu te voi p

˘a-

r˘

asi“ (Evr. 13:5). w11 15/5 2:7, 8

Sambata, 5 octombrie

Pacatul nu i se pune lasocoteala nimanui cat timpnu este o lege. (Rom. 5:13)

Urmasii lui Adam nuˆınc

˘alcaser

˘a

legea divin˘

a asa cum f˘

acuse el si,prin urmare, nu se f

˘aceau vinovati

de acelasi p˘

acat.În plus,

ˆınc

˘a nu

fusese dat un cod de legi (Gen.2:17). Cu toate acestea, descen-dentii lui Adam au mostenit p

˘aca-

tul. Astfel, p˘

acatul si moartea audomnit p

ân

˘a c

ând Dumnezeu le-a

dat israelitilor un cod de legi, carea ar

˘atat cu claritate c

˘a erau p

˘ac

˘a-

tosi (Rom. 5:14). Pentru a ilustraconsecintele pe care le poate aveap

˘acatul mostenit, s

˘a ne g

ândim la o

boal˘

a sau la un defect ereditar,cum ar fi talasemia si hemofilia.Poate c

˘a ati citit despre fiul taru-

lui Nicolae al II-lea si al Alexan-drei, pe nume Alexei, care a moste-nit hemofilia, o maladie care con-st

˘a

ˆıntr-o predispozitie spre hemo-

ragie. Este adev˘

arat,ˆıntr-o astfel

de familie unii copii nu sufer˘

a deaceast

˘a boal

˘a. Totusi, pot fi purt

˘a-

tori. Nu la fel stau lucrurileˆın ce

priveste p˘

acatul. Defectul trans-mis de Adam, sau p

˘acatul, n-a pu-

tut fi evitat; toti oamenii l-au mos-tenit. Acesta provoac

˘a

ˆıntotdeau-

na moartea.În plus, este transmis

la toti urmasii. w11 15/6 2:6

Duminica, 6 octombrie

Paziti-va de profetii falsi,care vin la voi ın haine de oi.

(Mat. 7:15)

Cumˆıi putem evita pe

ˆınv

˘at

˘atorii

falsi? Noi nuˆıi salut

˘am si nu

ˆıi pri-

mimˆın casele noastre. Nu citim li-

teratura lor, nu urm˘arim progra-

mele lor TV, nu acces˘am site-uri-

le lor si nici nu post˘am comenta-

rii pe blog-urile lor. De ce adop-t

˘am o pozitie at

ât de categoric

˘a?ˆ

In primul rând, pentru c

˘a

ˆıl iubim

pe „Dumnezeul adev˘arului“. Pe noi

nu ne intereseaz˘a

ˆınv

˘at

˘aturile de-

naturate care contrazic Cuvântul

adev˘arului (Ps. 31:5; Ioan 17:17).ˆ

In al doilea rând, pentru c

˘a iubim

organizatia lui Iehova. Prin inter-mediul ei am

ˆınv

˘atat adev

˘arul de-

spre numele lui Dumnezeu si sem-nificatia lui, despre scopul s

˘au cu

privire la p˘am

ânt, despre starea

mortilor sau despre sperantaˆınvie-

rii.Îti amintesti c

ât de bucuros ai

fost când ai aflat aceste adev

˘aruri

pretioase? Nu le permiteˆınv

˘at

˘ato-

rilor falsi care denigreaz˘a organi-

zatia lui Iehova s˘a te

ˆınvenineze!

(Ioan 6:66–69) w11 15/7 2:4, 7

Luni, 7 octombrie

Adunarea raufacatorilor m-aımpresurat. Ca un leu ma musca

de maini si de picioare.(Ps. 22:16)

Referindu-se la moartea lui Isus,Marcu a consemnat: „Era ceasulal treilea [aproximativ ora nou

˘a

dimineata] când l-au tintuit pe

stâlp“ (Mar. 15:25). De asemenea,

Isaia a profetit c˘a Mesia avea s

˘a

fie pusˆın r

ândul p

˘ac

˘atosilor: „Si-a

v˘arsat sufletul

ˆın moarte si a fost

num˘arat cu cei ce

ˆıncalc

˘a legea“

(Is. 53:12). Si asa s-a siˆınt

âmplat:

„Au fost tintuiti pe stâlp

ˆımpreun

˘a

cu el doi tâlhari, unul la dreapta si

altul la stânga lui“ (Mat. 27:38).

„Îsi

ˆımpart vesmintele mele

ˆıntre

ei, iar pentruˆımbr

˘ac

˘amintea mea

arunc˘a sortii“, a scris psalmistul

(Ps. 22:18). Si exact asa s-aˆın-

tâmplat! Dup

˘a ce soldatii romani

l-au tintuit pe Isus pe stâlp, „au

ˆımp

˘artit

ˆıntre ei vesmintele [lui]

aruncând sortii“ (Mat. 27:35; Ioan

19:23, 24). w11 15/8 2:12, 14

Marti, 8 octombrie

Continuati sa cautati mai ıntairegatul si dreptatea Sa si toate

aceste lucruri va vor fiadaugate. (Mat. 6:33)

„Oamenii acestei lumi“ urm˘a-

resc doar propriile interese, iarpartea lor „este

ˆın viata aceasta“

(Ps. 17:1, 13–15). Nu se gândesc la

Creator, ci numai la eiˆınsisi, fiind

interesati s˘a duc

˘a o viat

˘a c

ât mai

bun˘a, s

˘a-si

ˆıntemeieze o familie

sau s˘a le lase copiilor o mostenire.

Spre deosebire de ei, multi cres-tini pun activit

˘atile spirituale mai

presus de munca laic˘a. Poate c

˘a

unii erau pe punctul de a-si pier-de locul de munc

˘a si s-au

ˆıntrebat

cum se vorˆıngriji de familie

ˆın

cazul acesta (1 Tim. 5:8). Chiardac

˘a tu nu te-ai confruntat cu

aceast˘a problem

˘a, stii, probabil,

din experient˘a c

˘a Iehova nu te

va dezam˘agi niciodat

˘a dac

˘a pre-

tuiesti privilegiul de a-i sluji. Pem

˘asur

˘a ce ne apropiem de sf

ârsi-

tul acestei lumi rele, trebuie s˘a

avem si mai mult˘a

ˆıncredere c

˘a Ie-

hova se vaˆıngriji de necesit

˘ati-

le noastre (Rev. 13:17). w11 15/92:6, 8, 9


Este bine pentru ei sa ramanaca mine. (1 Cor. 7:8)

Desi nu era c˘as

˘atorit, Pavel nu

s-a considerat superior celor ca-re

ˆısi

ˆıntemeiaser

˘a o familie, asa

cum se consider˘a unii clerici celi-

batari de azi. El a scosˆın eviden-

t˘a avantajul de care se bucur

˘a

ˆın

serviciul lui Iehova multi crestininec

˘as

˘atoriti: ei pot accepta res-

ponsabilit˘ati care nu le sunt acce-

sibile celor c˘as

˘atoriti. De exem-

plu, Pavel a primit privilegiul dea fi „apostol al natiunilor“ (Rom.11:13). V

˘a invit

˘am s

˘a cititi capito-

lele 13 la 20 din cartea Faptelesi s

˘a-l

ˆınsotiti

ˆın timp ce pre-

dic˘a al

˘aturi de alti misionari

ˆın

teritorii nelucrate siˆınfiinteaz

˘a

multe congregatii. Pavel s-a con-fruntat cu

ˆıncerc

˘ari prin care pu-

tini dintre noi vor trece vreodat˘a

(2 Cor. 11:23–27, 32, 33). Dar bucu-ria pe care a simtit-o ajut

ându-i

pe oameni s˘a devin

˘a discipoli ai

lui Cristos a compensat toate su-ferintele

ˆındurate (1 Tes. 1:2–7, 9;

2:19). Ar fi putut realiza el atâtea

lucruri dac˘a ar fi fost c

˘as

˘atorit sau

dac˘a ar fi avut copii? Probabil c

˘a

nu. w11 15/10 2:5, 6

Joi, 10 octombrie

A ındrepta mintea spre carneınseamna moarte, dar a ındrep-ta mintea spre spirit ınseamna

viata si pace. (Rom. 8:6)

Multi soferi vorbesc la telefo-nul mobil

ˆın loc s

˘a-si concentreze

atentia la singurul lucru pe care artrebui s

˘a-l fac

˘a: s

˘a conduc

˘a. Mai

mult de o treime dintre respon-dentii unui sondaj au spus c

˘a au

fost loviti sauˆın pericolul de a fi

loviti de o masin˘a deoarece sofe-

rul vorbea la telefon. Unii cred c˘a

economisesc timp dac˘a fac si alte

lucruri când conduc, dar,

ˆın rea-

litate, consecintele pot fi dezas-truoase. La fel stau lucrurile si peplan spiritual. Asa cum deseori unsofer distras nu observ

˘a pericole-

le, tot asa un crestin care se las˘a

distras de la lucrurile spiritualepoate ajunge f

˘ar

˘a s

˘a-si dea seama

ˆıntr-o situatie periculoas

˘a. El ar

putea ajungeˆın cele din urm

˘a la

naufragiuˆın ce priveste credinta

(1 Tim. 1:18, 19). Apostolul Pavela avertizat cu privire la acest pe-ricol c

ând le-a spus crestinilor din

Roma cuvintele din textul de azi.w11 15/11 2:1, 2

Vineri, 11 octombrie

Spiritul . . . va va calauzi ın totadevarul. (Ioan 16:13)

Ai folosit vreodat˘a o busol

˘a pen-

tru a te orienta? Busola este un in-strument simplu, cu un ac magne-tic mobil care indic

˘a nordul. Dato-

rit˘a unei forte invizibile, numit

˘a

forta magnetic˘a, acul busolei se

aliniaz˘a la c

âmpul magnetic al p

˘a-

mântului. Exist

˘a

ˆıns

˘a o fort

˘a invi-

zibil˘a mult mai important

˘a dec

ât

forta magnetic˘a. Pentru a o iden-

tifica, s˘a ne

ˆıntoarcem

ˆın timp, la

perioada despre care se vorbesteˆın primele versete ale Bibliei: „Laˆınceput Dumnezeu a creat ceruri-le si p

˘am

ântul“. Cum a adus el

ˆın

existent˘a toate lucrurile? Iat

˘a ce

se spuneˆın continuare: „Forta ac-

tiv˘a a lui Dumnezeu se misca

ˆın-

coace siˆıncolo pe suprafata ape-

lor“ (Gen. 1:1, 2). Asadar, la bazacreatiei st

˘a spiritul sf

ânt, forta di-

namic˘a a lui Iehova. C

ât de recu-

nosc˘atori

ˆıi suntem lui Dumnezeu

c˘a si-a folosit spiritul ca s

˘a ne dea

viat˘a si s

˘a creeze totul! (Iov 33:4;

Ps. 104:30) w11 15/12 2:1–3


Isus s-a dus cu discipolii sai . . .unde era o gradina. Si el si

discipolii sai au intrat ın ea.(Ioan 18:1)

Trei dintre apostoli, Petru, Ia-cov si Ioan, merg cu Isus

ˆıntr-un

colt mai retras din gr˘

adina Ghetsi-mani. „R

˘am

âneti aici si vegheati

cu mine“, le spune el, dup˘a care

seˆındep

˘arteaz

˘a pentru a se ruga.

Laˆıntoarcere,

ˆısi g

˘aseste priete-

nii dormind adˆ

anc. „Vegheati“,ˆıi

implor˘

a el. Cu toate acestea,ˆıi

mai g˘

aseste de dou˘

a ori dormind.De fapt, mai t

ârziu

ˆın acea noap-

te, apostolii nu reusesc s˘a r

˘am

ân

˘a

treji nici din punct de vedere spi-ritual. Ei

ˆıl p

˘ar

˘asesc pe Isus si fug

(Mat. 26:38, 41, 56). Evident, apos-tolilor le-a p

˘arut r

˘au c

˘a nu au reu-

sit s˘

a vegheze. Dar acesti b˘arbati

fideli auˆınv

˘atat imediat din gre-

seala lor. Cartea Faptele arat˘a c

˘a

ei au devenit un exemplu remar-cabil de vigilent

˘a,

ˆıncuraj

ându-si

astfel fratii de credint˘

a s˘a veghe-

ze. Ast˘

azi, mai mult ca oricând,

si noi trebuie s˘

a veghem (Mat.24:42). w12 15/1 2:1–3


Sa nu mai dormim, cum facceilalti, ci sa stam treji si saramanem lucizi. (1 Tes. 5:6)

F˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, Isus a fost modelul

suprem de vigilent˘a. Exemplul s

˘au

e practic, util si salveaz˘a vieti. Sa-

tan de-abia asteapt˘a s

˘a ne adoarm

˘a

din punct de vedere spiritual. Elvrea s

˘a ne sl

˘abeasc

˘a credinta, s

˘a ne

ˆın

˘abuse zelul

ˆın

ˆınchinare si s

˘a ne

stirbeasc˘a integritatea. Nu-i per-

mite s˘a aib

˘a c

âstig de cauz

˘a! La

fel ca Isus, fii vigilent când te rogi,

când mergi

ˆın predicare si c

ând

treci prinˆıncerc

˘ari. Astfel, vei avea

o viat˘a fericit

˘a si

ˆımplinit

˘a chiar

si acum, la sfârsitul actualului sis-

tem. Iar, când Isus va veni s

˘a dis-

trug˘a aceast

˘a lume muribund

˘a, te

va g˘asi veghind si

ˆınf

˘aptuind voin-

ta Tat˘alui s

˘au. C

ât de mult se va

bucura Iehova s˘a te r

˘aspl

˘ateasc

˘a

pentru fidelitatea ta! (Rev. 16:15)w12 15/2 1:17

Luni, 14 octombrie

O inima vesela ınsenineaza fata.(Prov. 15:13)

A avea spirit de observatieˆın-

seamn˘a a fi atent la ceea ce spune

interlocutorul. Ce subiecteˆıl preo-

cup˘a? Poate c

˘a se

ˆıntreab

˘a de ce

exist˘a at

âtea religii. Sau, probabil,

esteˆıngrijorat din cauza violentei

sau este dezam˘agit de conduc

˘atorii

politici. I-am putea trezi intere-sul fat

˘a de lucrurile spirituale vor-

bindu-i despre minun˘atiile creatiei

ori ar˘at

ându-i c

ât de practic

˘a este

Biblia. Si rug˘aciunea este un su-

biect interesant pentru oameni dinorice cultur

˘a, inclusiv pentru unii

atei. Multe persoane seˆıntreab

˘a

dac˘a le sunt ascultate rug

˘aciuni-

le. Am putea s˘a le capt

˘am atentia

punându-le urm

˘atoarele

ˆıntreb

˘ari:

Ascult˘a Dumnezeu toate rug

˘aciuni-

le? Dac˘a nu, ce ar trebui s

˘a facem

pentru ca rug˘aciunile noastre s

˘a fie

ascultate? F˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, putem

ˆın-

v˘ata multe despre arta conversa-

tiei de la vestitorii cu experient˘a.

Cum reusesc ei s˘a fie discreti si s

˘a

nu-i lase locatarului impresia c˘a

ˆıl supun unui interogatoriu? Cumarat

˘a tonul vocii si mimica lor c

˘a

sunt sincer interesati de p˘arerea

lui? w12 15/3 1:13, 14

Marti, 15 octombrie

Bucurati-va ıntotdeauna ınDomnul!

Înca o data spun:

Bucurati-va! (Filip. 4:4)

Un lucru remarcabil cu privire larodul spiritului este caracterul s

˘au

stabil. Bucuria, al doilea aspect,ilustreaz

˘a foarte bine acest lucru.

Bucuria este asemenea unei planterezistente care poate supravietuichiar si

ˆın cele mai aspre condi-

tii. Peˆıntregul glob, multi sluji-

tori ai lui Dumnezeu ‘au accep-tat cuv

ântul

ˆın mijlocul multor ne-

cazuri cu bucuria spiritului sfânt’

(1 Tes. 1:6). Unii se confrunt˘a cu

greut˘ati si lipsuri. Cu toate acestea,

Iehova, prin spiritul s˘au, le d

˘a pu-

tere ‘s˘a persevereze pe deplin si s

˘a

fieˆındelung r

˘abd

˘atori cu bucurie’

(Col. 1:11). Din ce deriv˘a aceast

˘a

bucurie? Spre deosebire de ‘bog˘a-

tiile nesigure’ ale lumii lui Satan,comorile spirituale pe care le-amprimit de la Iehova nu

ˆısi pierd ni-

ciodat˘a valoarea (1 Tim. 6:17; Mat.

6:19, 20). Iehova ne ofer˘a perspec-

tiva unei vieti f˘ar

˘a sf

ârsit, perspec-

tiv˘a ce ne umple de bucurie. De

asemenea, avem bucuria de a faceparte dintr-o familie crestin

˘a mon-

dial˘a. Dar, mai presus de toate,

bucuria are la baz˘a relatia noastr

˘a

cu Iehova. w11 15/4 3:9–11


Iehova . . . ıi cunoaste pe ceice cauta refugiu la el.

(Naum 1:7)

De ce faptul de a-l cunoaste peIehova si de a fi cunoscuti de Eleste un privilegiu at

ât de mare?

Deoarece Iehova este nu numaiPersonalitatea cea mai de seam

˘a

dinˆıntregul univers, ci si Ocrotito-

rul celor pe careˆıi iubeste (Ps. 1:6).

Da, chiar perspectiva noastr˘

a de atr

˘ai vesnic depinde de cunoasterea

adev˘

aratului Dumnezeu si a Fiuluis

˘au, Isus Cristos (Ioan 17:3). A-l

cunoaste pe Dumnezeuˆınseamn

˘a

mai mult decˆ

at a-i cunoaste nume-le. Trebuie s

˘a ajungem s

˘a-l cunoas-

tem ca Prieten, s˘

aˆıntelegem ce

ˆıi

place si ceˆıi displace. De aseme-

nea, trebuie s˘

a tr˘

aimˆın armonie

cu aceast˘

a cunostint˘

a, ceea ce de-monstreaz

˘a c

˘a am ajuns s

˘a-l cu-

noastemˆındeaproape (1 Ioan 2:4).ˆ

Ins˘

a, dac˘

a dorim cu adev˘

arat s˘

a-lcunoastem pe Iehova, mai este ne-cesar ceva. Trebuie s

˘a cunoastem

nu numai ce a f˘

acut, ci si cum si dece a actionat el

ˆın acel mod. Cu c

ât

ˆıntelegem mai bine scopurile luiIehova, cu at

ât suntem mai fasci-

nati de profunzimeaˆıntelepciunii

divine (Rom. 11:33). w11 15/5 4:2, 3

Joi, 17 octombrie

Am muncit . . . ca sa nu-lımpovaram cu cheltuieli mari pe

niciunul dintre voi. (2 Tes. 3:8)

Petru i-aˆıncurajat pe b

˘atr

âni s

˘a

p˘

astoreasc˘

a turma nu „din iubirede c

âstig necinstit, ci cu

ˆınfl

˘ac

˘ara-

re“ (1 Pet. 5:2). Desi munca pe careo fac b

˘atr

ânii

ˆın congregatie pre-

tinde mult timp, ei nu asteapt˘

a ni-cio recompens

˘a material

˘a. Petru a

considerat c˘

a era necesar s˘

a-i aver-

tizeze pe b˘

atrˆ

aniˆın leg

˘atur

˘a cu pe-

ricolul de a p˘

astori turma „din iu-bire de c

âstig necinstit“. O dovad

˘a

c˘

a acest pericol exist˘

a si ast˘

azieste luxul

ˆın care tr

˘aiesc condu-

c˘

atorii religiosi ai ‘Babilonului celMare’,

ˆın timp ce multi oameni

sunt nevoiti s˘

a tr˘

aiasc˘

aˆın s

˘ar

˘acie

(Rev. 18:2, 3). B˘

atrˆ

anii din prezentau toate motivele s

˘a se p

˘azeasc

˘a

de orice tendint˘

a de acest fel. Pa-vel este un exemplu pentru b

˘atr

â-

nii crestini. Desi era apostol si arfi putut ‘s

˘a-i

ˆımpov

˘areze cu chel-

tuieli mari’ pe crestinii din Tesa-lonic, el ‘nu a m

âncat f

˘ar

˘a pla-

t˘

a mˆ

ancarea’ nim˘

anui. Dimpotri-v

˘a, ‘cu trud

˘a si osteneal

˘a a muncit

noapte si zi’. w11 15/6 3:14, 15

Vineri, 18 octombrieˆ

Intelepciunea de sus este . . .gata sa asculte. (Iac. 3:17)

Cˆ

at de usor accepti sfaturile bi-blice? Scripturile ne spun c

˘a Dum-

nezeu vrea s˘

a adune la el „co-morile pretioase ale tuturor na-tiunilor“ (Hag. 2:7). E adev

˘arat,

cˆ

and am aflat adev˘

arul, majorita-tea dintre noi am avut de f

˘acut

multe schimb˘

ariˆın personalitate

pentru a deveni ‘comori pretioase’.Dar, din iubire pentru Dumnezeusi pentru Fiul s

˘au, am fost dis-

pusi s˘

a ne schimb˘

am atitudineasi obiceiurile nepotrivite.

În cele

din urm˘

a, dup˘

a multe rug˘

aciuni sieforturi, am ajuns s

˘a corespundem

cerintelor biblice si ne-am botezat(Col. 1:9, 10). Totusi, lupta noastr

˘a

cu imperfectiunea nu s-aˆıncheiat

la botez; ea va continua atˆ

at timpc

ât vom fi imperfecti. Dar Iehova

ne promite c˘

a ne va binecuvˆ

antaeforturile dac

˘a vom persevera si

dac˘

a ne vom str˘

adui s˘

a-i fim pl˘

a-cuti. w11 15/7 4:1–3


Din sabiile lor vor fauribrazdare. (Is. 2:4)

Adev˘

aratul Dumnezeu le d˘

aspirit sf

ânt slujitorilor s

˘ai loiali,

iar pacea este un aspect al rodu-lui spiritului (Gal. 5:22).

În mij-

locul nostru domneste pacea sipentru c

˘a ‘nu facem parte din

lume’. Noi nu ne implic˘

amˆın

politic˘

a, ci ne p˘

astr˘

am neutrali-tatea (Ioan 15:19). Si,

ˆıntruc

ât

‘ne-am f˘

aurit din s˘

abii br˘

azdare’,noi nu lu

˘am parte nici la r

˘az-

boaie. Dar a fiˆın pace cu fratii

nostri nuˆınseamn

˘a doar a nu

le face r˘

au. Biblia neˆındeamn

˘a

„s˘

a facem ce este bine fat˘

a detoti, dar mai ales fat

˘a de cei

ˆın-

ruditi cu noiˆın credint

˘a“ (Gal.

6:10). Membrii congregatiei ‘seiubesc unii pe altii’ desi

ˆıntre

ei exist˘

a deosebiri etnice si cul-turale (Ioan 15:17).

Îns

˘a pacea

care domnesteˆın paradisul nos-

tru spiritual trebuie pretuit˘

a siocrotit

˘a. w11 15/8 4:2, 3


Alergati ın asa fel ıncat sa-lobtineti. (1 Cor. 9:24)

În scrisoarea c

˘atre crestinii

evrei, apostolul Pavel a folosito ilustrare foarte sugestiv

˘a pen-

tru a-iˆıncuraja. El le-a reamintit

c˘

a nu erau singuriˆın cursa pen-

tru viat˘

a, ci erauˆınconjurati de

un ‘nor mare de martori’ careˆısi

terminaser˘

a alergarea cu succes(Evr. 12:1). Dac

˘a p

˘astrau

ˆın min-

te faptele de credint˘

a si eforturileasidue ale acestor martori, cres-tinii evrei

ˆısi puteau

ˆınt

˘ari ho-

t˘

arˆ

area de a alerga pˆ

an˘

a la ca-p

˘at. Concurentii din Grecia anti-

c˘

a se debarasau de orice greuta-te sau povar

˘a care le-ar fi putut

ˆıncetini alergarea. Desi am pu-tea considera atitudinea lor to-tal lipsit

˘a de cuviint

˘a, ei alergau

ˆın acest fel deoarece aveau unsingur obiectiv: c

âstigarea pre-

miului. Prin acestˆındemn, Pavel

a vrut s˘

a spun˘

a c˘

a toti crestiniitrebuiau s

˘a

ˆınl

˘ature orice i-ar fi

pututˆımpiedica s

˘a c

âstige pre-

miul. Cuvintele sale erau deose-bit de oportune pentru crestiniide atunci! Ele sunt la fel de opor-tune si pentru noi. w11 15/9 4:1, 3

Luni, 21 octombrie

Sterge-mi faradelegile, dupabogatia ındurarilor tale! Spa-la-ma cu desavarsire de nele-giuirea mea si curata-ma de

pacatul meu! Caci ımi cunoscfaradelegile si pacatul meu este

tot timpul ınaintea mea.(Ps. 51:1–3)

Iehova i-a adus mˆ

angˆ

aiere re-gelui David.

Întruc

ât „vede ini-

ma“ omului, Iehova stia c˘

a Davidera devotat trup si suflet

ˆınchin

˘a-

rii curate. De aceea, El l-a ales s˘

afie urm

˘atorul rege al Israelului

(1 Sam. 16:7; 2 Sam. 5:10). Totusi,mai t

ârziu, David a comis adulter

cu Bat-Seba si aˆıncercat s

˘a-si as-

cund˘

a p˘

acatul ordonˆ

and ucidereasotului ei. C

ând a

ˆınteles c

ât de

grav p˘

ac˘

atuise, David s-a rugatlui Iehova cu umilint

˘a, rostind cu-

vintele din textul de azi. C˘

aintalui David a fost sincer

˘a, iar Ieho-

va l-a iertat. Totusi, David n-afost scutit de consecintele p

˘aca-

tului s˘

au (2 Sam. 12:9–12).Îns

˘a

ˆındurarea pe care i-a ar

˘atat-o Ie-

hova i-a adus mult˘

a mˆ

angˆ

aiere.w11 15/10 3:14

Marti, 22 octombrie

Cei ce se folosesc de lume [safie] ca aceia care nu se folosescdin plin de ea. (1 Cor. 7:29, 31)

Suntem convinsi c˘a Regatul lui

Iehova, condus de Cristos, va punecap

˘at

ˆın cur

ând guvern

˘arii umane

imperfecte si o vaˆınlocui cu un sis-

tem nou si drept (Dan. 2:44; 2 Pet.3:13). Av

ând

ˆın vedere c

˘a sf

ârsitul

acestui sistem este foarte aproape,suntem constienti c

˘a nu este timpul

s˘a ne „stabilim“

ˆın aceast

˘a lume mu-

ribund˘a, urm

˘arind s

˘a ducem o viat

˘a

cât mai confortabil

˘a. Dar cum se fo-

losesc crestinii din prezent de lume?Ei folosesc tehnologia si mijloacelede comunicare moderne pentru ar

˘asp

ândi cunostinta biblic

˘a pe tot

globul,ˆın sute de limbi. De aseme-

nea, se folosescˆıntr-o anumit

˘a m

˘a-

sur˘a de lume pentru a-si c

âstiga

existenta.În plus, cump

˘ar

˘a bunuri

si servicii pe care le ofer˘a lumea. To-

tusi, crestinii din prezent nu se fo-losesc din plin de lume

ˆın sensul c

˘a

nu acord˘a lucrurilor materiale si ac-

tivit˘atilor laice mai mult

˘a impor-

tant˘a dec

ât trebuie (1 Tim. 6:9, 10).

w11 15/11 3:9, 10


[Iehova] i-a umplut cuıntelepciune ca sa faca toata

lucrarea. (Ex. 35:35)

Un exemplu din careˆınv

˘at

˘am cum

ne poateˆındruma spiritul sf

ânt es-

te Betaleel, un contemporan al luiMoise (Ex. 35:30–34). Betaleel a pri-mit sarcina de a coordona confectio-narea mobilierului si a obiectelor dedecor pentru tabernacol. Era el unbun mestesugar? Nu este exclus,desi, foarte probabil,

ˆınainte de

ˆın-

ceperea acestui proiect f˘acuse c

˘ar

˘a-

mizi pentru egipteni (Ex. 1:13, 14).Prin urmare, cum avea Betaleel s

˘a

duc˘a la bun sf

ârsit o lucrare at

ât

de complex˘a? Iehova ‘l-a umplut cu

spiritul s˘au ca s

˘a aib

˘a

ˆıntelepciune,

pricepere si cunostint˘a si ca s

˘a fie

iscusitˆın orice mestesug, ca s

˘a

ˆın-

tocmeasc˘a proiecte si s

˘a fac

˘a tot fe-

lul de lucr˘ari iscusite’. Oricare ar fi

fost talentele si cunostintele lui Be-taleel, spiritul sf

ânt l-a ajutat s

˘a si le

pun˘a

ˆın valoare, acelasi lucru fiind

valabil si cu privire la Oholiab. Separe c

˘a cei doi au

ˆınv

˘atat at

ât de

bine mestesugurile respective,ˆın-

cât Iehova ‘le-a pus

ˆın inim

˘a’ s

˘a-i

ajute si pe altii s˘a si le

ˆınsuseasc

˘a.

w11 15/12 3:6

Joi, 24 octombrieˆ

Ii primea cu drag pe toti ceicare veneau la el, predicandu-le

regatul lui Dumnezeu.(Fap. 28:30, 31)

Asemenea lui Pavel, multi sluji-tori de ast

˘azi ai lui Dumnezeu

ˆısi

p˘astreaz

˘a bucuria si continu

˘a s

˘a

predice chiar dac˘a sunt

ˆınchisi pen-

tru credinta lor. Din cauza proble-melor de s

˘an

˘atate sau a v

ârstei

ˆına-

intate, unii dintre fratii nostri nupot iesi din cas

˘a sau tr

˘aiesc

ˆın azi-

luri.Îns

˘a, ori de c

âte ori li se iveste

ocazia, ei le predic˘a vestea bun

˘a me-

dicilor, personalului medical sau ce-lor care

ˆıi viziteaz

˘a. Dorinta lor fier-

binte este s˘a depun

˘a o m

˘arturie te-

meinic˘a despre Regatul lui Dumne-

zeu. Cât de mult

ˆıi pretuim pe acesti

frati dragi! Avem multe deˆınv

˘atat

despre vigilent˘a de la apostolii si de

la crestinii din secolul I mentionatiˆın cartea Faptele.

În timp ce astep-

t˘am sf

ârsitul acestui sistem vechi,

s˘a fim hot

˘ar

âti s

˘a le imit

˘am exem-

plul, depunând m

˘arturie cu zel si

curaj. Nu exist˘a privilegiu mai mare

decât acela de a depune „m

˘arturie

temeinic˘a despre regatul lui Dum-

nezeu“! (Fap. 28:23) w1215/1 2:20–22

Vineri, 25 octombrie

Mardoheu a aflat tot ce sefacuse. (Est. 4:1)

Regina Estera a fost foarteˆıngri-

jorat˘

a. V˘

arul ei Mardoheu i-a tri-mis o copie a decretului care auto-riza masacrarea evreilor si i-a po-runcit s

˘a se prezinte

ˆınaintea rege-

lui pentru a pledaˆın favoarea po-

porului ei. Dar oricine seˆınf

˘atisa la

rege f˘

ar˘

a s˘

a fie chemat era con-damnat la moarte (Est. 4:4–11). Cutoate acestea, Mardoheu i-a spusEsterei: „Dac

˘a tu taci acum, ajuto-

rul si sc˘

aparea vor veni din alt˘

aparte . . . Si cine stie dac

˘a nu pen-

tru un timp ca acesta ai primitdemnitate regal

˘a?“. Estera l-a ru-

gat pe Mardoheu s˘

a-i strˆ

ang˘

a peevreii din Susa si s

˘a posteasc

˘a pen-

tru ea. „Voi posti si eu“, a spus Es-tera. „Apoi voi intra la rege . . . si,dac

˘a trebuie s

˘a pier, atunci s

˘a pier“

(Est. 4:12–17). Estera a actionat cumult curaj si, asa cum arat

˘a car-

tea careˆıi poart

˘a numele, Dumne-

zeu si-a sc˘

apat poporul.În prezent,

crestinii unsi si colaboratorii lordevotati manifest

˘a si ei curaj

ˆın

ˆın-

cerc˘

ari (Ps. 65:2; 118:6). w12 15/22:14, 15

Sambata, 26 octombrieˆ

Isi vor strange ınvatatori care sale gadile urechile. (2 Tim. 4:3)

Ceˆınv

˘at

˘aturi ‘g

âdil

˘a urechile’

oamenilor? Teoria evolutiei estesustinut

˘a cu fervoare

ˆın multe t

˘ari.

Desi este prezentat˘

a de regul˘

aˆın

termeni stiintifici, aceast˘

a teoriea devenit un fel de religie pen-tru unii, influent

ându-le perceptia

asupra divinit˘

atii si asupra seme-nilor. O alt

˘a idee larg r

˘asp

ândit

˘a

este aceea c˘

a Dumnezeu nu se in-tereseaz

˘a de noi si, prin urmare,

nici noi n-ar trebui s˘

a tinem contde el. De ce sunt aceste

ˆınv

˘at

˘aturi

atr˘

ag˘

atoare, adormind milioane deoameni din punct de vedere spiri-tual? Am

ândou

˘a transmit indirect

mesajul: „Poti face orice pentru c˘

anu trebuie s

˘a dai socoteal

˘a nim

˘a-

nui“.Într-adev

˘ar, aceast

˘a idee ‘g

â-

dil˘

a urechile’ multora (Ps. 10:4).Unii, care merg totusi la biseri-c

˘a, vor doar s

˘a aud

˘a cuvinte li-

nistitoare, precum: „Indiferent cefaci, Dumnezeu te iubeste“. Preotiisi pastorii ‘g

âdil

˘a urechile’ oame-

nilor f˘

acˆ

andu-i s˘

a cread˘

a c˘

a ri-tualurile, slujbele si icoanele suntpe placul lui Dumnezeu. w12 15/32:4–6


Iehova va face cunoscut cineeste al lui. (Num. 16:5)

Între Moise si Core a existat un

contrast izbitorˆın ce priveste res-

pectul fat˘

a de m˘

asurile si deciziilelui Iehova. Core era un levit din fa-milia chehatitilor care a avut mul-te privilegii (Ex. 32:26–29; Num.3:30, 31). Dup

˘a c

ât se pare, el i-a

fost loial lui Iehova ani de zile sis-a bucurat de respectul multor is-raeliti. Totusi, lui Core i s-a p

˘a-

rut la un moment dat c˘a poporul

nu era condus asa cum trebuia.De aceea,

ˆımpreun

˘a cu alti 250

de b˘

arbati, c˘

apetenii ale adun˘arii,

Core aˆıncercat s

˘a „

ˆındrepte“ situa-

tia. Convinsi c˘

a Iehovaˆıi ‘cunos-

tea’ si c˘

a aveau aprobarea Sa, i-auspus lui Moise: „Destul, c

˘aci toat

˘a

adunarea, toti sunt sfinti si Ie-hova este

ˆın mijlocul lor!“ (Num.

16:1–3). Cˆ

at˘

a mˆ

andrie! La sfârsi-

tul zilei urm˘

atoare, Core si toticei care i s-au al

˘aturat

ˆın r

˘azvr

˘a-

tire erau morti (Num. 16:31–35).w11 15/9 5:11, 12

Luni, 28 octombrieˆ

Infuriati-va, dar nu pacatuiti!Vorbiti ın inima voastra, ın

patul vostru si taceti. (Ps. 4:4)

Pentru a-i r˘

amˆ

ane loiali lui Ieho-va este nevoie de curaj si de

ˆıncrede-

re deplin˘

aˆın El. De exemplu, o fa-

milie crestin˘

a trebuie s˘

a manifesteaceste calit

˘ati c

ând o rud

˘a care nu se

c˘

aieste este exclus˘

a. Dumnezeuˆıi

onoreaz˘

a pe cei loiali lui, care conti-nu

˘a s

˘a umble pe c

˘aile sale. Iar loia-

litatea siˆıncrederea deplin

˘a

ˆın Ieho-

va promoveaz˘

a bucuriaˆın mijlocul

poporului s˘

au (Ps. 84:11, 12). Dac˘

acineva ne-a vorbit ur

ât ori s-a purtat

r˘

au fat˘

a de noi, s˘

a nu p˘

ac˘

atuim r˘

as-punz

ând cu aceeasi moned

˘a (Rom.

12:17–19). Putem s˘

a vorbimˆın inima

noastr˘

a, exprimˆ

andu-ne sentimen-tele

ˆıntr-o rug

˘aciune personal

˘a ‘

ˆın

patul nostru’. Rugˆ

andu-ne cu privi-re la problema respectiv

˘a, s-ar pu-

tea s˘

a privim lucrurileˆıntr-o alt

˘a lu-

min˘

a si s˘

a ne simtimˆındemnati ca,

din iubire, s˘

a iert˘

am (1 Pet. 4:8).Demn de remarcat

ˆın aceast

˘a privin-

t˘

a este sfatul pe care l-a dat aposto-lul Pavel si care are la baz

˘a, din c

âte

se pare, Psalmul 4:4: „Mˆ

aniati-v˘

a,dar nu p

˘ac

˘atuiti! S

˘a nu apun

˘a soare-

le peste mˆ

ania voastr˘

a si s˘

a nu-i fa-ceti loc Diavolului!“ (Ef. 4:26, 27).w11 15/5 5:17, 18

Marti, 29 octombrie

Spiritul sfant v-a numitsupraveghetori. (Fap. 20:28)

B˘

atrˆ

anii de congregatie sunt nu-miti de spiritul sf

ânt. Dar nu toti

crestinii unsi cu spirit sunt b˘

atrˆ

anide congregatie. Ce

ˆıntelegem de

aici? Spiritul lui Iehova actioneaz˘

aˆın moduri diferite asupra membrilorcongregatiei. Acelasi spirit care led

˘a celor unsi convingerea c

˘a au pri-

mit „un spirit de adoptie“, c˘

a sunt fiiai lui Dumnezeu, a fost folosit de Ie-

hova pentru a-lˆınvia pe Isus la viat

˘a

nemuritoareˆın cer (Rom. 8:11, 15).

Prin intermediul acestui spirit, Ie-hova a adus

ˆın existent

˘a universul

(Gen. 1:1–3). Tot cu ajutorul spiritu-lui sf

ânt, Betaleel a realizat o lucra-

re extraordinar˘

a pentru tabernacol,Samson a f

˘acut fapte de putere ului-

toare, iar apostolul Petru a umblatpe ap

˘a. Asadar, a avea spiritul lui

Dumnezeu nuˆınseamn

˘a a fi uns cu

spiritul s˘

au, ungerea fiind doar unadintre modalit

˘atile speciale

ˆın care

actioneaz˘

a spiritul. Alegerea cresti-nilor unsi este dreptul exclusiv al luiIehova. w11 15/12 4:13, 14


Cine lucreaza cu perspicacitateva gasi binele. (Prov. 16:20)

Trebuie s˘

a depunem mari eforturica s

˘a fim

ˆın pace cu membrii fami-

liei care nu sunt la adev˘

ar. Uneoriacestia ne cer s

˘a facem lucruri care

contravin principiilor Bibliei si s-arputea sup

˘ara c

ând tinem cu fermita-

te la ele.Îns

˘a, prin atitudinea noas-

tr˘

a, noi promov˘

am pacea pe ter-men lung. Fireste, dac

˘a suntem ri-

gizi cˆ

and nu seˆıncalc

˘a un principiu

biblic, am putea cauza tensiuni inu-tile (Prov. 16:7).

În cazul

ˆın care nu

stim cum s˘

a proced˘

am, este impor-tant s

˘a c

˘aut

˘am

ˆındrumarea Bibliei

(Prov. 11:14). Pentru a promova pa-cea

ˆın familie, trebuie s

˘a ne

ˆıncre-

demˆın Iehova si s

˘a

ˆıncerc

˘am s

˘a

ˆın-

telegem sentimentele rudelor noas-tre care nu

ˆımbr

˘atiseaz

˘a

ˆınchinarea

curat˘

a. Unii parteneri care nu suntMartori se simt abandonati sau setem c

˘a relatia conjugal

˘a este

ˆın pe-

ricol cˆ

and sotul sau sotia particip˘

a laactivit

˘atile crestine.

Îns

˘a partenerul

care studiaz˘

a Biblia sau care estedeja Martor

ˆıi poate alunga temeri-

le vorbindu-i frumos si asigurˆ

andu-lde iubirea sa. w12 15/2 4:5–7

Joi, 31 octombrie

Legea a devenit tutorele nostrucare ne conduce la Cristos, ca sa

fim declarati drepti datoritacredintei. (Gal. 3:24)

Prin intermediul r˘

ascump˘

ar˘

arii,Iehova va anula definitiv efectelep

˘acatului, d

ându-ne posibilitatea

de a avea o constiint˘

a curat˘

aˆınc

˘a

de pe acum.Într-adev

˘ar, jertfa de

r˘

ascump˘

arare oferit˘

a de Isus esteun dar minunat! (Gal. 3:13; Evr.9:9, 14) Evident, pentru a benefi-cia de acest dar nu este suficient

s˘

a-iˆıntelegem semnificatia. Este

necesar si s˘

a avem credint˘

a. Iarcredinta autentic

˘a nu poate exista

f˘

ar˘

a fapte (Iac. 2:26). De aceea, Pa-vel i-a

ˆındemnat pe crestinii evrei,

care detineau tiparul cunostinteitransmise prin Legea mozaic

˘a, s

˘a

pun˘

aˆın practic

˘a aceast

˘a cunostin-

t˘

a. Astfel, eiˆısi armonizau condui-

ta cu principiile divine despre carele vorbeau altora (Rom. 2:21–23).Chiar dac

˘a nu este necesar s

˘a res-

pect˘

am Legea mozaic˘

a, si noi tre-buie s

˘a-i aducem lui Iehova jertfe

pl˘

acute. w12 15/1 3:17–19

Vineri, 1 noiembrie

Sa umblam cuviincios . . . nu ınchefuri si ın betii, nici ın relatiisexuale nepermise, ın conduitalibertina, ın cearta si ın gelozie.

(Rom. 13:13)

Nu e usor s˘

a evit˘

am astfel de ‘lu-cr

˘ari’. Trebuie s

˘a fim mereu vigi-

lenti. Un sofer care ignor˘

a perico-lul de a adormi la volan ar puteasf

ârsi tragic. Tot la fel, somnolen-

ta spiritual˘

a poate fi fatal˘

a! Deexemplu, unii ar putea considerac

˘a toti cei din teritoriu au res-

pins definitiv vestea bun˘

a (Prov.6:10, 11). Ei ar putea g

ândi: Ce rost

mai are s˘

a m˘

a str˘

aduiesc s˘

a-i cautpe oameni si s

˘a-i ajut dac

˘a tot

nu accept˘

a adev˘

arul? Desi multidorm din punct de vedere spiri-tual, situatia si atitudinea lor sepot schimba

ˆın timp. Unii chiar se

trezesc din acest somn si reac-tioneaz

˘a pozitiv la mesaj.

Îi pu-

tem ajuta dac˘

a r˘

amˆ

anem noiˆınsi-

ne treji, folosind metode de predi-care diferite, care s

˘a le st

ârneasc

˘a

interesul.În plus, nu trebuie s

˘a ui-

t˘am de ce este at

ât de important

˘a

lucrarea noastr˘

a. w12 15/3 1:6, 7

Sambata, 2 noiembrie

Slujiti-i lui Iehova cu bucurie!Intrati ınaintea lui cu strigate

de bucurie! (Ps. 100:2)

De ce este important s˘

a-i slujimlui Iehova cu bucurie? Din cauzacontroversei ridicate de Satan cuprivire la suveranitatea lui Iehova.Satan pretinde c

˘a nimeni nu-i slu-

jeste lui Dumnezeu din inim˘

a (Iov1:9–11). Dac

˘a i-am sluji lui Iehova

din sentimentul datoriei, dar f˘

a-r

˘a bucurie, jertfa noastr

˘a de laud

˘a

ar fi incomplet˘

a. Serviciul efectuatdin inim

˘a, cu bucurie

ˆıl glorific

˘a pe

Dumnezeu.Îns

˘a trebuie s

˘a recu-

noastem c˘

a pˆ

an˘

a si slujitorii devo-tati ai lui Iehova trec uneori prinmomente de descurajare si trebuies

˘a lupte pentru a p

˘astra o atitudine

pozitiv˘

a (Filip. 2:25–30). Cˆ

and sun-tem coplesiti de sentimente nega-tive, s

˘a ne

ˆındrept

˘am spre Iehova

ˆın rug

˘aciune si s

˘a ne str

˘aduim s

˘a

medit˘

am la lucruri demne de lau-d

˘a (Filip. 4:6–9). Unora le este de

mare ajutor s˘

a fredoneze melodiileRegatului

ˆın timp ce ascult

˘a

ˆın-

registr˘

arile audio. Lucrul acesta leridic

˘a moralul si

ˆıi ajut

˘a s

˘a g

ân-

deasc˘

a pozitiv. w11 15/4 3:11–13

Duminica, 3 noiembrie

Ma voi culca si voi dormi ınpace, caci numai tu, o, Iehova,

ma faci sa locuiesc ın siguranta!(Ps. 4:8)

Când respectau Legea lui Iehova,

israelitii erauˆın relatii de pace cu El

si se simteauˆın sigurant

˘a. De exem-

plu,ˆın timpul domniei lui Solomon,

„Iuda si Israel au locuitˆın sigurant

˘a“

(1 Regi 4:25). Cei ce aveauˆıncrede-

reˆın Dumnezeu se bucurau de pace

chiar si când natiunile din jur erau os-

tile. Asemenea lui David, noi dormimlinistiti, „

ˆın pace“, deoarece Dumne-

zeu ne face s˘a ne simtim

ˆın sigurant

˘a.

Dac˘a particip

˘am din plin la secerisul

spiritual din prezent, putem fi siguric

˘a si noi vom simti o mare bucurie

(Luca 10:2). Participi si tu la elˆın asa

m˘asur

˘a

ˆınc

ât s

˘a g

˘asesti cu adev

˘a-

rat satisfactie? Asadar, s˘a continu

˘am

s˘a-i slujim lui Iehova plini de

ˆıncre-

dere! S˘a ne rug

˘am cu credint

˘a si,

astfel, vom simti „pacea lui Dumne-zeu, care

ˆıntrece orice g

ândire“ (Fi-

lip. 4:6, 7). Cât

˘a bucurie ne va aduce

aceasta! Dac˘a p

˘astr

˘am o

ˆıncredere

deplin˘a

ˆın Iehova, ne vom simti

ˆın si-

gurant˘a indiferent ce ne rezerv

˘a vii-

torul. w11 15/5 5:21–23

Luni, 4 noiembrie

Moartea s-a extinsla toti oamenii, fiindca toti

au pacatuit. (Rom. 5:12)

Plin de iubire, Iehova a luat m˘asuri

pentru a-i elibera pe oameni din sta-rea de p

˘acat. Pavel a explicat c

˘a acest

lucru a fost posibil prin intermediulunui alt om perfect, adic

˘a un al doi-

lea Adam, care a venit mai târziu

(1 Cor. 15:45).Îns

˘a conduita celor doi

oameni perfecti a dus la rezultatecomplet diferite. Cum anume? „Cudarul nu este ca si cu greseala“, a scrisPavel. Adam a comis acea greseal

˘a si

a primit pedeapsa cuvenit˘a: moar-

tea. Totusi, el n-a fost singurul care

a trebuit s˘a moar

˘a. Iat

˘a ce citim:

„Prin greseala unui singur om au mu-rit multi“ (Rom. 5:15, 16). Sentintadreapt

˘a primit

˘a de Adam presupunea

ca toti urmasii s˘ai imperfecti, deci si

noi, s˘a primeasc

˘a aceeasi pedeaps

˘a.

Cu toate acestea, este o mâng

âiere s

˘a

stim c˘a actiunile omului perfect Isus

au produs un rezultat complet diferit.Care a fost acesta? G

˘asim r

˘aspunsul

ˆın mentiunea f

˘acut

˘a de Pavel, si anu-

me c˘a ‘oameni de orice fel aveau s

˘a fie

declarati drepti pentru viata’ (Rom.5:18). w11 15/6 2:5, 7, 8

Marti, 5 noiembrie

Sa nu [dai] atentieunor istorisiri neadevarate . . .care . . . dau nastere la ıntre-

bari. (1 Tim. 1:4)

Avertismentul lui Pavel cu privirela �istorisirile neadev

˘arate’ este con-

semnatˆın prima sa scrisoare adresa-

t˘a lui Timotei. Pavel i-a spus aces-

tui supraveghetor crestin s˘a p

˘astreze

puritatea spiritual˘a a congregatiei si

s˘a-si ajute fratii si surorile s

˘a-i r

˘am

â-

n˘a loiali lui Iehova (1 Tim. 1:18, 19).

Pavel foloseste aici un cuvânt grecesc

careˆınseamn

˘a fictiune, mit sau falsi-

tate. Potrivit unei enciclopedii, acestcuv

ânt se refer

˘a la „o istorisire (reli-

gioas˘a) care nu are nicio leg

˘atur

˘a cu

realitatea“ (The International Stan-dard Bible Encyclopaedia). Este posi-bil ca Pavel s

˘a fi avut

ˆın vedere idei

religioase false, propagate prin le-gende fanteziste sau prin stiri de sen-zatie. Aceste istorisiri nu f

˘aceau de-

cât s

˘a ‘dea nastere la

ˆıntreb

˘ari’ care,

la rândul lor, duceau la cercet

˘ari cu

privire la chestiuni neimportante. Is-torisirile neadev

˘arate sunt o strata-

gem˘a a lui Satan, maestrul

ˆınsel

˘ato-

riei, care se foloseste de idei religioa-se false si de basme lumesti ca s

˘a-i

abat˘a pe cei mai putin vigilenti de la

calea adev˘arului. Sfatul lui Pavel este

clar: Nu credeti istorisirile neadev˘a-

rate! w11 15/7 2:9, 10

Miercuri, 6 noiembrie

Daca cineva nu se poticnesteın cuvant, este un om perfect.

(Iac. 3:2)Între colaboratorii crestini vor

ap˘area inevitabil ne

ˆıntelegeri si

divergente (Filip. 4:2, 3). Totusi,acestea pot fi rezolvate f

˘ar

˘a ca pa-

cea congregatiei s˘

a fie tulburat˘

a.De aceea, c

ând ne d

˘am seama c

˘a

am jignit pe cineva, s˘

a ne str˘

a-duim s

˘a aplic

˘am sfatul din Matei

5:23, 24. S˘

a presupunem c˘

a cinevaa f

˘acut o greseal

˘a minor

˘a fat

˘a de

noi si ne-a sup˘

arat. Ce vom face?Vom astepta ca persoana respecti-v

˘a s

˘a vin

˘a si s

˘a-si cear

˘a scuze? Bi-

blia spune c˘

a iubirea „nu tine contde r

˘aul suferit“ (1 Cor. 13:5). Dove-

dim c˘

a nu tinem cont de r˘

aul su-ferit dac

˘a iert

˘am si dac

˘a trecem

cu vederea celeˆınt

âmplate, pro-

movˆ

and astfel pacea (Col. 3:13).Aceasta este cea mai bun

˘a modali-

tate de a rezolva micile neˆıntele-

geri! Astfel, consolid˘am unitatea

dintre noi. ‘Este frumos s˘a trecem

peste f˘ar

˘adelege’, spune un pro-

verbˆıntelept (Prov. 19:11). w11 15/8

4:4, 5

Joi, 7 noiembrie

Continuati sa cautatimai ıntai . . . dreptatea [lui

Dumnezeu]. (Mat. 6:33)

Aceastaˆınseamn

˘a c

˘a trebuie s

˘a

punem normele lui Iehova cu pri-vire la ce este corect si la ce estegresit mai presus de normele oa-menilor (Is. 55:8, 9).

Înainte s

˘a afle

adev˘

arul, unii cultivau tutun sauvindeau tig

˘ari,

ˆıi instruiau pe al-

tii pentru r˘

azboi sau produceausi vindeau arme.

Îns

˘a majorita-

tea si-au schimbat locul de munc˘

apentru a putea

ˆıntruni cerintele

pentru botez (Is. 2:4; 2 Cor. 7:1;Gal. 5:14). Isus le-a spus disci-polilor s

˘ai: „Dac

˘a veti avea credin-

t˘

a cˆ

at un gr˘

aunte de mustar, vetizice muntelui acestuia: «Mut

˘a-te

de aici acolo» si se va muta; si ni-mic nu v

˘a va fi imposibil“ (Mat.

17:20).Întreab

˘a-te: „As c

˘auta mai

ˆınt

âi dreptatea lui Dumnezeu da-

c˘

a acest lucru mi-ar cauza proble-me?“. Vorbeste cu alti membri aicongregatiei dac

˘a ai

ˆındoieli. Mo-

dulˆın care Iehova i-a ajutat

ˆıti

vaˆınt

˘ari, cu sigurant

˘a, credinta.

w11 15/9 2:10, 12

Vineri, 8 noiembrie

Este bine pentru ei sa ramanaca mine. (1 Cor. 7:8)

Anumite repartitii accesibile pi-onierilor celibatari pot fi o provo-care pentru cei c

˘as

˘atoriti sau pen-

tru cei care au copii. Pavel stia c˘a

ˆın teritoriul congregatiilor localeexista potential mare de cresteresi voia ca toti fratii s

˘a aib

˘a parte

de aceeasi bucurieˆın lucrare ca si

el. Din acest motiv a vorbit despreavantajele celibatului. O pionier

˘a

nec˘

as˘

atorit˘

a din Statele Unite ascris: „Unii cred c

˘a nu poti fi fericit

dac˘

a nu esti c˘

as˘

atorit. Dar m-amconvins c

˘a adev

˘arata fericire de-

pinde de prietenia cu Iehova. Celi-batul este un dar minunat dac

˘a stii

s˘

a profiti de el. Iehova le arat˘a tu-

turor afectiune, indiferent c˘a sunt

c˘

as˘

atoriti sau celibatari“. Aceast˘a

sor˘

a slujesteˆın prezent

ˆıntr-o tar

˘a

unde este mare nevoie de vesti-tori. Dac

˘a esti nec

˘as

˘atorit, ai pu-

tea s˘

a-ti folosesti si tu aceast˘a li-

bertate pentru a face mai multˆın

lucrarea de predicare? Celibatulpoate fi si pentru tine un dar ne-pretuit de la Iehova! w11 15/102:5, 8, 9


Vad ın madularele meleo alta lege, care poarta razboi

ımpotriva legii mintii mele si matine captiv sub legea pacatului.

(Rom. 7:23)

Pavel nu c˘

auta s˘

a se justifice sinici nu se autocomp

˘atimea, ca si

cum i-ar fi fost imposibil s˘

a fac˘

a ceeste drept. S

˘a nu uit

˘am c

˘a el era

un crestin uns de spirit, matur siales s

˘a fie „apostol al natiunilor“

(Rom. 1:1; 11:13). Pavel a recunos-cut cu sinceritate c

˘a, doar prin for-

te proprii, nu putea s˘

aˆınf

˘aptuias-

c˘a vointa lui Dumnezeu asa cum

si-ar fi dorit. Motivul? „Toti [oame-nii] au p

˘ac

˘atuit si nu ajung la glo-

ria lui Dumnezeu.“ (Rom. 3:23) Cadescendent al lui Adam, Pavel re-simtea efectele p

˘acatului asupra

c˘arnii imperfecte. Aceast

˘a situa-

tie nu ne este deloc str˘

ain˘

a deoa-rece si noi suntem imperfecti si

ˆın

fiecare zi avem de dus o lupt˘

a ase-m

˘an

˘atoare.

În plus, exist

˘a multe

lucruri care ne-ar putea distrage sine-ar putea face s

˘a deviem de la

‘caleaˆıngust

˘a care duce la viat

˘a’

(Mat. 7:14).Îns

˘a situatia nu a fost

f˘ar

˘a sperant

˘a pentru Pavel, si nici

pentru noi nu este. w11 15/11 2:3, 4

Duminica, 10 noiembrieˆ

Invata-ma sa fac voia ta,caci tu esti Dumnezeul meu!

Spiritul tau este bun, [fie ca el]sa ma calauzeasca.

(Ps. 143:10)

Ce este spiritul sfˆ

ant? Termenulebraic ruach din Geneza 1:2 esteredat de obicei prin „spirit“,

ˆıns

˘a

poate fi tradus si prin „vˆ

ant“ sauprin alte cuvinte care denumesc ofort

˘a activ

˘a invizibil

˘a. (Compar

˘a

cu Geneza 3:8; 8:1.) Asa cum vˆ

an-

tul este invizibil, darˆısi face sim-

tit˘

a forta, tot asa spiritul sfânt

este invizibil, impersonal si ima-terial, dar produce efecte vizibile.Spiritul sf

ânt este energia pe care

Dumnezeu o face s˘

a actioneze asu-pra unor oameni sau lucruri pen-tru a-si

ˆındeplini vointa.

Îsi va fo-

losi Iehova spiritul pentru a ne c˘a-

l˘

auzi? Cu sigurant˘

a! El i-a promispsalmistului David: „

Îti voi da per-

spicacitate si te voiˆınv

˘ata calea pe

care trebuie s˘

a mergi“ (Ps. 32:8).David

ˆısi dorea mult acest lucru! El

i-a adresat lui Iehova cuvintele dintextul de azi. Si noi trebuie s

˘a ce-

rem spirit sfˆ

ant si s˘

a ne l˘as

˘am c

˘a-

l˘

auziti de el. w11 15/12 2:5, 6

Luni, 11 noiembrie

Spiritul sfant le interzisesesa spuna cuvantul ın provincia

Asiei. (Fap. 16:6)

Isus, prin intermediul spirituluisf

ânt, dorea s

˘a-i

ˆındrume pe Pavel

si pe tovar˘

asii lui de drum c˘atre

o alt˘

a destinatie.În ce directie

s-auˆındreptat acesti crestini ze-

losi?În versetul 7 se explic

˘a: „C

ând

au ajuns la Misia, auˆıncercat s

˘a in-

treˆın Bitinia, dar spiritul lui Isus

nu i-a l˘

asat“.Întruc

ât nu li s-a per-

mis s˘

a prediceˆın Asia, Pavel si

ˆınsotitorii lui s-au

ˆındreptat spre

nord, intentionˆ

and s˘

a prediceˆın

orasele din Bitinia. Dar, când s-au

apropiat de Bitinia, Isus i-a opritdin nou din drum cu ajutorul spiri-tului sf

ânt. Foarte probabil, acesti

b˘

arbati erau acum complet dezo-rientati. Stiau ce s

˘a predice si cum

s˘

a predice, dar nu si unde. Altfelspus, b

˘atuser

˘a la usa Asiei, dar de-

geaba; b˘

atuser˘

a si la usa Bitiniei,dar tot degeaba. S-au descurajatei?

În niciun caz! w12 15/1 2:4–6

Marti, 12 noiembrie

[Isus] a petrecut toata noaptearugandu-se. (Luca 6:12)

Ceˆınv

˘at

˘am din exemplul lui

Isus? C˘a trebuie s

˘a ne rug

˘am ore

ˆın

sir? Nu. Ar˘at

ând

ˆıntelegere fat

˘a de

continuatorii s˘ai, el a spus: „Spiri-

tul esteˆınfl

˘ac

˘arat, dar carnea este

slab˘a“ (Mat. 26:41). Totusi, nu este

imposibil s˘a-l imit

˘am pe Isus. De

exemplu, c˘aut

˘am

ˆındrumarea Tat

˘a-

lui nostru cerescˆınainte de a lua o

decizie care ar putea s˘a ne afecteze

spiritualiceste pe noi, pe membriifamiliei sau pe cei din congregatie?Ne rug

˘am pentru surorile si pen-

tru fratii nostri? Pornesc rug˘aciuni-

le noastre din inim˘a sau sunt repe-

t˘ari mecanice ale unor cuvinte

ˆınv

˘a-

tate pe de rost? Isus a pretuit mo-mentele intime,

ˆın care vorbea des-

chis cu Tat˘al s

˘au.

În aceast

˘a lume,

ne putem l˘asa foarte usor prinsi

ˆın v

âltoarea vietii, uit

ând ceea ce

conteaz˘a cu adev

˘arat. Dac

˘a ne re-

zerv˘am suficient timp pentru a ne

ruga profund,ˆın intimitatea c

˘ami-

nului nostru, vom fi mai vigilentidin punct de vedere spiritual (Mat.6:6, 7).

În plus, ne vom apropia mai

mult de Iehova (Ps. 25:14). w12 15/21:8, 9


Vorbirea voastra sa fieıntotdeauna placuta, dreasa

cu sare. (Col. 4:6)Îti place s

˘a fii trezit brusc dintr-un

somn adˆ

anc? Probabil, nu. Poatec

˘a preferi s

˘a fii trezit usor. La fel

seˆınt

âmpl

˘a si c

ând vrem s

˘a-i tre-

zim pe oameni din punct de vede-re spiritual. S

˘a presupunem c

˘a un

locatar este deranjat de vizita tasi se

ˆınfurie. Cum este

ˆıntelept s

˘a

reactionezi? Spune-i c˘

a-lˆıntelegi si

retrage-teˆın mod politicos (Prov.

15:1; 17:14; 2 Tim. 2:24). Deoarece aifost amabil, este posibil ca persoanarespectiv

˘a s

˘a reactioneze mai bine

cˆ

and va fi vizitat˘

a din nou de Mar-tori. Alteori, ai putea s

˘a continui

discutia chiar dac˘

a locatarul are oreactie negativ

˘a. De pild

˘a, unii spun

„Nu, multumesc. Am religia mea“sau „Nu m

˘a intereseaz

˘a“ doar ca s

˘a

ˆıncheie conversatia. Dar, dac

˘a nu re-

nunti usor, ai putea s˘

a-i pui cu tacto

ˆıntrebare care s

˘a-i st

ârneasc

˘a in-

teresul fat˘

a de lucrurile spirituale.w12 15/3 1:15, 16

Joi, 14 noiembrieˆ

Intre voi nu va fi asa.(Mar. 10:43)

În zilele noastre, fratii care „aspi-

r˘a la sarcina de supraveghetor“ ar fi

bine s˘a se

ˆıntrebe cu ce motivatie

urm˘aresc acest obiectiv (1 Tim. 3:1).

Iar cei care slujesc ca b˘atr

âni ar tre-

bui s˘a se

ˆıntrebe cu sinceritate dac

˘a

ˆısi doresc s

˘a aib

˘a autoritate asupra

altora sau o pozitieˆınalt

˘a, asa cum

ˆısi doriser

˘a unii apostoli. Dac

˘a apos-

tolii au avut o problem˘a

ˆın acest

sens, este limpede c˘a si b

˘atr

ânii tre-

buie s˘a depun

˘a eforturi pentru a

evita tendinta lumeasc˘a de a le pl

˘a-

cea s˘a aib

˘a autoritate asupra altora.

Desigur, exist˘a situatii c

ând b

˘atr

â-

nii trebuie s˘a fie fermi; de exemplu,

când ocrotesc turma de „lupi asupri-

tori“ (Fap. 20:28–30). Pavel i-a spuslui Tit s

˘a continue ‘s

˘a

ˆındemne si

s˘a mustre cu toat

˘a autoritatea’ (Tit

2:15). Totusi, chiar si când iau astfel

de m˘asuri, b

˘atr

ânii se str

˘aduiesc

s˘a-i trateze cu demnitate pe cei im-

plicati. Ei sunt constienti c˘a pentru

a sensibiliza inima cuiva si pen-tru a-l

ˆındemna s

˘a aib

˘a o condui-

t˘a corect

˘a, este mult mai eficient

s˘a-l sf

˘atuiasc

˘a cu bl

ândete pe cel

ˆın

cauz˘a dec

ât s

˘a-l critice cu asprime.

w11 15/6 3:17–19

Vineri, 15 noiembrie

Chiar daca un om face unpas gresit ınainte sa-si dea sea-ma, voi, care sunteti calificatispiritualiceste, cautati sa-l ın-

dreptati pe un astfel de om.(Gal. 6:1)

Fireste, nu ne este usor s˘a ac-

cept˘am sfatul unui om imperfect,

chiar dac˘a manifest

˘a tact si iubire.ˆ

Ins˘a, dac

˘a accept

˘am ajutorul, vom

deveni si mai pretiosiˆın ochii lui

Iehova. Totusi, este interesant c˘a

atunci când ne rug

˘am, noi recu-

noastem imediat c˘a suntem imper-

fecti.Îns

˘a c

ând cineva ne atrage

atentia asupra unei greseli, avemtendinta de a-i minimaliza gravita-tea. Poate c

˘a

ˆıncerc

˘am s

˘a ne justi-

fic˘am sau chiar ne

ˆındoim de mo-

tivatiile persoanei respective; saupoate c

˘a ne deranjeaz

˘a modul

ˆın

care ne sf˘atuieste (2 Regi 5:11).

Iar dac˘a sfaturile vizeaz

˘a un as-

pect delicat — cum ar fi comporta-mentul gresit al unui membru alfamiliei, tinuta nepotrivit

˘a, igiena

personal˘a necorespunz

˘atoare sau o

form˘a de destindere pe care Iehova

o ur˘aste — s-ar putea s

˘a avem o

reactie dur˘a, care s

˘a ne surprind

˘a si

pe noi si s˘a-l dezam

˘ageasc

˘a pe cel

care ne sf˘atuieste.

Îns

˘a, de obi-

cei, dup˘a ce ne calm

˘am, recunoas-

tem c˘a sfaturile respective au fost

bine-venite. w11 15/7 4:5


Asa cum s-a ıntamplat ın zilelelui Noe, asa va fi si ın zileleFiului omului. (Luca 17:26)

Cˆ

and a rostit cuvintele de maisus, Isus s-a referit la modul de via-t

˘a al oamenilor (Mat. 24:37–39).

Majoritatea oamenilor din timpullui Noe nici m

˘acar nu au vrut s

˘a

aud˘

a de Dumnezeu, cu atˆ

at mai pu-

tin s˘

a asculte de el. Care erau pre-ocup

˘arile lor? S

˘a m

˘an

ânce, s

˘a bea,

s˘

a se c˘

as˘

atoreasc˘

a, adic˘

a activit˘

ati-le obisnuite ale vietii. Isus a spusc

˘a, din cauza acestora, ei „n-au dat

atentie“ mesajului lui Dumnezeu.La fel ca Noe si familia sa, avemmulte de f

˘acut. Trebuie s

˘a ne c

âs-

tig˘

am existenta si s˘

a neˆıngrijim de

noi si de ceilalti membri ai familiei.Aceste activit

˘ati ne consum

˘a mult

din timpul si energia noastr˘

a.În

plus, trebuie s˘

a particip˘

am la lu-crarea de predicare, s

˘a ne preg

˘a-

tim pentruˆıntrunirile crestine si

s˘

a asist˘

am la ele, s˘

a tinem studiulpersonal si

ˆınchinarea

ˆın familie.

Dac˘

a vrem s˘

a trecem linia de sosi-re

ˆın cursa pentru viat

˘a, este vital

s˘

aˆınl

˘atur

˘am orice povar

˘a, orice

greutate inutil˘

a. w11 15/9 4:4, 5


Ultimul dusman care va firedus la nimic este moartea.

(1 Cor. 15:26)

Chiar dac˘

a viata ne-ar fi amenin-tat

˘a din cauza credintei, Iehova ne

poate ajuta s˘

a ne p˘

astr˘

am integri-tatea. Totodat

˘a, perspectiva

ˆınvie-

rii ne aduce mult˘

a alinare. Iehovaˆıi p

˘astreaz

˘a

ˆın memoria sa infi-

nit˘

a pe slujitorii s˘

ai loiali si pealti oameni care au murit si

ˆıi va

aduce la viat˘

a (Ioan 5:28, 29; Fap.24:15).

Încrederea

ˆın aceast

˘a pro-

misiune ne d˘

a mˆ

angˆ

aiere si spe-rant

˘a c

ând trecem prin persecu-

tii. Cˆ

at˘

a mˆ

angˆ

aiere ne aduce spe-ranta c

˘a toti cei dragi care dorm

ˆın moarte vor putea tr

˘ai din nou

ˆıntr-o lume f

˘ar

˘a suferint

˘a! Si ce

privilegiu va fi pentru ‘marea mul-time’, care va supravietui sf

ârsitu-

lui acestui sistem, s˘

a-iˆınt

âmpine

si s˘

a-i instruiasc˘

a pe ceiˆınviati!

(Rev. 7:9, 10) w11 15/10 3:16, 17

Luni, 18 noiembrie

Cei ce se folosesc de lume [safie] ca aceia care nu se folosescdin plin de ea. (1 Cor. 7:29, 31)

Crestinii vigilenti sunt atenti s˘

a nuse foloseasc

˘a din plin de lume nici

ˆın ce priveste instruirea superioar

˘a.

Multi oameni din aceast˘

a lume con-sider

˘a instruirea superioar

˘a calea

spre o pozitie social˘

a respectabil˘

a sispre bun

˘astare material

˘a.

Îns

˘a noi,

crestinii, tr˘

aim ca locuitori tempo-rari si avem alte obiective. Noi ‘nune g

ândim la lucruri

ˆınalte’ (Rom.

12:16; Ier. 45:5). Fiind continuatoriai lui Isus, acord

˘am atentie aver-

tismentului s˘

au: „Deschideti ochii sip

˘aziti-v

˘a de orice fel de l

˘acomie,

c˘

aci, chiar dac˘

a cineva are din bel-sug, viata lui nu depinde de lucruri-le pe care le are“ (Luca 12:15). Prinurmare, crestinii tineri sunt

ˆıncura-

jati s˘

a urm˘

areasc˘

a obiective spiri-tuale.

În timp ce se str

˘aduiesc s

˘a ob-

tin˘

a suficient˘

a instruire pentru a-siputea asigura lucrurile strict nece-sare, ei trebuie s

˘a se concentreze

asupra serviciului pentru Iehova, cas

˘a-i poat

˘a sluji ‘cu toat

˘a inima, cu

tot sufletul, cu toat˘

a forta si cu toa-t

˘a mintea lor’ (Luca 10:27). Astfel,

ei vor deveni ‘bogati fat˘

a de Dum-nezeu’ (Luca 12:21; Mat. 6:19–21).w11 15/11 3:10, 11

Marti, 19 noiembrie

Altarul de arama pe care-lfacuse Betaleel . . . fusese pus ınfata tabernacolului lui Iehova.

(2 Cron. 1:5)

Spre deosebire de artizanii saude mestesugarii din epoca moder-n

˘a, Betaleel si Oholiab nu si-au pus

semn˘atura pe lucr

˘arile lor, meritul

revenindu-iˆın exclusivitate lui Ie-

hova (Ex. 36:1, 2). Siˆın prezent slu-

jitorii lui Iehova trebuie s˘a

ˆındepli-

neasc˘a sarcini dificile, care pretind

aptitudini deosebite. Ei construiesccl

˘adiri, tip

˘aresc literatur

˘a, organi-

zeaz˘a congrese si operatiuni de aju-

torareˆın caz de dezastru sau le ex-

plic˘a medicilor pozitia noastr

˘a fat

˘a

de transfuzii. Majoritatea celor careparticip

˘a la astfel de proiecte sunt

voluntari f˘ar

˘a prea multe cunostin-

teˆın domeniu. Ei au succes

ˆın ceea

ce fac datorit˘a spiritului sf

ânt. Ai

ezitat s˘a accepti o anumit

˘a

ˆıns

˘arci-

nare teocratic˘a, g

ândindu-te c

˘a al-

tii sunt mai calificati decât tine? Nu

uita, spiritul lui Iehova te poate aju-ta s

˘a-ti

ˆımbog

˘atesti cunostintele si

s˘a-ti dezvolti aptitudinile pentru a

te achita de orice responsabilitate.w11 15/12 3:7, 8


Isus a devenit garantul unuilegamant mai bun. (Evr. 7:22)În scrisoarea adresat

˘a evreilor,

Pavel a explicat c˘a tabernacolul a

fost doar o „umbr˘a a lucrurilor ce-

resti“ si c˘a Isus a devenit Mediato-

rul unui „leg˘am

ânt mai bun“ dec

ât

cel mediat de Moise (Evr. 8:1–5).În

timpul lui Pavel, aceste explicatiicu privire la Lege erau nepretuitepentru crestini, asa cum sunt si

ˆın

prezent. Ele ne ajut˘a s

˘a

ˆıntelegem

mai bine valoarea m˘asurilor luate

de Dumnezeuˆın favoarea noastr

˘a.

Când Pavel le-a scris crestinilor din

Roma, anumite p˘arti din scrisoarea

sa le erau adresate crestinilor evrei,care fuseser

˘a instruiti conform Le-

gii mozaice. El a afirmat c˘a acestia

aveau avantajul de a detine „tiparulcunostintei si al adev

˘arului“ privitor

la Iehova si la principiile sale drep-te. Crestinii evrei au

ˆınteles acest

‘tipar al adev˘arului’ si l-au apre-

ciat. Ei au fost o lumin˘a pentru cei

care nu cunosteau Legea,ˆınv

˘at

ân-

du-i adev˘arul despre Iehova (Rom.

2:17–20). w12 15/1 3:1, 2

Joi, 21 noiembrie

Fii curajos si foarte tare . . .Iehova, Dumnezeul tau, va fi

cu tine. (Ios. 1:7–9)

O persoan˘a curajoas

˘a este puter-

nic˘a,

ˆındr

˘azneat

˘a si cutez

˘atoare.

Uneori,ˆıns

˘a, ne trebuie curaj chiar

siˆın viata de zi cu zi pentru a susti-

ne principiile drepte. Unele perso-naje biblice s-au dovedit ne

ˆınfrica-

teˆın

ˆımprejur

˘ari foarte grele. De

exemplu, aveai nevoie de curaj cas

˘a fii un martor al lui Iehova

ˆın lu-

mea nelegiuit˘a dinainte de Potop.

Enoh, „al saptelea de la Adam“, arostit cu

ˆındr

˘azneal

˘a urm

˘atoarea

profetie: „Iat˘a c

˘a Iehova a venit cu

miriadele sale sfinte ca s˘a execute

judecataˆımpotriva tuturor si s

˘a-i

dovedeasc˘a vinovati pe toti cei lip-

siti de pietate pentru toate faptelelipsite de pietate pe care le-au co-mis

ˆıntr-un mod lipsit de pietate si

pentru toate lucrurile revolt˘atoare

pe care p˘ac

˘atosii lipsiti de pieta-

te le-au rostitˆımpotriva lui“ (Iuda

14, 15).Întruc

ât era convins c

˘a pro-

fetia avea s˘a se

ˆımplineasc

˘a, Enoh

a vorbit despre interventia divin˘a

ca si cum aceasta ar fi avut deja loc.Si,

ˆıntr-adev

˘ar, oamenii nelegiuiti

au pieritˆın Potop! w12 15/2 2:1–3


Moise era, fara ındoiala, cel maismerit dintre toti oamenii de pefata pamantului. (Num. 12:3)În Biblie nu g

˘asim nicio dovad

˘a

c˘a Moise s-ar fi

ˆındoit de modul

ˆın care actiona Iehova sau c

˘a l-ar fi

deranjat s˘a urmeze instructiunile

divine. De exemplu, Iehova i-a datinstructiuni foarte detaliate cu pri-vire la construirea tabernacolului,preciz

ând p

ân

˘a si culoarea pe care

trebuia s-o aib˘a firul din care erau

f˘acute p

ânzele de cort si num

˘arul

de bride necesare laˆımbinarea lor

(Ex. 26:1–6). El are motiveˆınte-

meiate când ne d

˘a multe detalii.

Moise nu s-a sup˘arat pe Iehova

pentru c˘a i-a dat instructiuni at

ât

de detaliate si nu a considerat c˘a

ˆıl

ˆınjosea sau c

˘a

ˆıi

ˆın

˘abusea creativi-

tatea. Dimpotriv˘a, Moise s-a asi-

gurat c˘a muncitorii „au f

˘acut

ˆın-

tocmai“ cum poruncise Iehova (Ex.39:32). C

ât

˘a umilint

˘a! Moise a recu-

noscut c˘a aceasta era lucrarea lui

Iehova si c˘a el nu era dec

ât un in-

strumentˆın m

âna Sa. w11 15/9 5:13


Am o dorinta ınflacarata sava anunt vestea buna si voua.

(Rom. 1:15)

Un chirurg bun opereaz˘a cu mul-

t˘a atentie deoarece viata pacientu-

lui esteˆın m

âinile lui.

În mod ase-

m˘an

˘ator,

ˆın lucrarea de predicare,

noi dovedim c˘a avem sentimentul

urgentei dac˘a ne concentr

˘am asu-

pra activit˘atii noastre. Am putea,

de exemplu, s˘a ne g

ândim la su-

biectele ori laˆıntreb

˘arile care

ˆıi

preocup˘a pe oamenii din teritoriu.

Sau am putea s˘a ne adapt

˘am pro-

gramul si s˘a-i vizit

˘am la ora conve-

nabil˘a pentru ei (1 Tim. 4:16). Sen-

timentul urgentei presupune si sta-bilirea priorit

˘atilor (Gen. 19:15). S

˘a

presupunem c˘a tocmai ti-ai f

˘acut

analizele, iar medicul te cheam˘a

ˆın

cabinet si-ti spune: „Din p˘acate,

starea dumneavoastr˘a de s

˘an

˘atate

nu este bun˘a. Trebuie s

˘a

ˆıncepeti

urgent un tratament“. Cum reactio-nezi? Evident, nu vei iesi valv

ârtej

din cabinet, asemenea unui pom-pier care se gr

˘abeste s

˘a sting

˘a un

incendiu. Mai mult ca sigur, vei as-culta cu atentie recomand

˘arile me-

dicului, vei merge acas˘a si-ti vei

analiza priorit˘atile. w12 15/3 2:7, 8


Care va fi semnul prezentei talesi al ıncheierii acestui sistem?

(Mat. 24:3)

Isus i-a tratat pe discipoli ca peprieteni, nu ca pe subalterni. El apetrecut timp cu ei, le-a dezv

˘a-

luit lucruri pe care nu le-a dez-v

˘aluit altor oameni si ‘le-a f

˘a-

cut cunoscute toate lucrurile pecare le-a auzit de la Tat

˘al s

˘au’

(Ioan 15:15). S˘

a ne imagin˘

amc

ât de fericiti au fost discipolii

fiindc˘

a Isus le-a r˘

aspuns laˆın-

trebarea referitoare laˆıncheie-

rea acestui sistem. De asemenea,el le-a

ˆımp

˘art

˘asit continuatori-

lor s˘

ai gˆ

andurile si sentimentelesale. Asemenea lui Isus, b

˘atr

ânii

crestini din prezent se poart˘

a caadev

˘arati prieteni cu colaborato-

rii lorˆın credint

˘a.

Îi ajut

˘a si culti-

v˘

a relatii apropiate, pline de c˘

al-dur

˘a, cu ei, f

˘ac

ându-si timp s

˘a

le acorde atentieˆın mod indivi-

dual. B˘

atrˆ

anii auˆıncredere

ˆın fra-

tii lor si leˆımp

˘art

˘asesc lucrurile

pe care leˆınvat

˘a din Cuv

ântul lui

Dumnezeu. Chiar dac˘

a un slujitorauxiliar este mai t

ân

˘ar, b

˘atr

ânii

nu-l trateaz˘

a ca pe un subaltern.Dimpotriv

˘a,

ˆıl consider

˘a un b

˘ar-

bat spiritual, careˆındeplineste

un serviciu valorosˆın folosul con-

gregatiei si care va face progreseˆın continuare. w11 15/11 5:4, 5

Luni, 25 noiembrie

Oricine aude sa zica: „Vino!“Si oricui ıi este sete sa vina sioricine vrea, sa ia apa vietii

fara plata. (Rev. 22:17)Îndemnati de spiritul lui Dum-

nezeu, crestiniiˆıi invit

˘a s

˘a ia apa

vietii pe toti cei care vor. Cei unsi

suntˆın fruntea acestei lucr

˘ari, iar

„alte oi“ˆıi ajut

˘a s-o

ˆındeplineas-

c˘

a. Membrii ambelor clase se las˘

aˆındrumati de spiritul sf

ânt pen-

tru a r˘

aspˆ

andi aceast˘

a invitatie.Ei si-au simbolizat dedicarea laIehova botez

ându-se „

ˆın numele

Tat˘

alui, al Fiului si al spirituluisf

ânt“ (Mat. 28:19). Cu totii accep-

t˘

aˆındrumarea spiritului, permi-

tˆ

and ca el s˘

a produc˘

a rodˆın viata

lor (Gal. 5:22, 23). Si, cu ajutorulaceluiasi spirit, fac tot posibiluls

˘a tr

˘aiasc

˘a la

ˆın

˘altimea normelor

de sfintenie ale lui Iehova (2 Cor.7:1; Rev. 7:9, 14). w11 15/12 4:16

Marti, 26 noiembrie

Legea a devenit tutorele nostrucare ne conduce la Cristos.

(Gal. 3:24)

Iehova i-a ajutat pe slujitorii s˘

aidin secolul I s

˘a

ˆınteleag

˘a un ade-

v˘

ar important: jertfa de r˘

ascum-p

˘arare a lui Isus a abrogat Legea

mozaic˘

a (Col. 2:13, 14). Desi evreiiaduseser

˘a jertfe sute de ani, ele

nu mai erau acum necesare. Le-gea

ˆısi

ˆıncheiase rolul de ‘tutore

care conducea la Cristos’. Aceas-ta nu

ˆınseamn

˘a c

˘a,

ˆın prezent,

crestinii nu trebuie s˘

a aduc˘

a ni-ciun fel de jertfe. Apostolul Pe-tru a vorbit despre necesitatea dea oferi „jertfe spirituale pl

˘acute

lui Dumnezeu prin Isus Cristos“(1 Pet. 2:5). Mai mult, Pavel aspus clar c

˘a viata unui crestin, cu

tot ce implic˘

a ea, poate fi consi-derat

˘a pe bun

˘a dreptate „o jertf

˘a

vie“ (Rom. 12:1). Asadar, crestiniiˆıi aduc jertfe lui Iehova fie oferin-du-i unele lucruri, fie renunt

ând

la altele.Îns

˘a jertfele noastre tre-

buie s˘

aˆıi fie pl

˘acute lui Iehova.

w12 15/1 4:1–3


Sa faca binele, . . . sa fiedarnici, gata sa ımparta ce au.

(1 Tim. 6:18)

Pavel si-a sf˘

atuit colaboratoriis

˘a fie generosi. Chiar si

ˆın pe-

rioade dificile din punct de ve-dere economic, putem manifestagenerozitate. De pild

˘a, i-am pu-

tea duce cu masinaˆın lucrarea

de predicare si laˆıntruniri pe

cei care au nevoie. La rˆ

andul lor,acestia promoveaz

˘a un spirit po-

zitivˆın congregatie dac

˘a

ˆısi ma-

nifest˘

a recunostinta, de exemplucontribuind cu c

ât pot la acoperi-

rea cheltuielilor de transport totmai mari. De asemenea, surorilesi fratii nostri se vor simti apre-ciati si iubiti dac

˘a ne str

˘aduim s

˘a

petrecem mai mult timp cu ei.C

ând le facem bine ‘celor

ˆınruditi

cu noiˆın credint

˘a’ si suntem dis-

pusi s˘

a le d˘

am din timpul si dinresursele noastre, ne ad

âncim iu-

birea fat˘

a de ei si promov˘

am unspirit pozitiv si o atmosfer

˘a plin

˘a

de c˘

aldur˘

aˆın congregatie (Gal.

6:10). w12 15/2 3:6

Joi, 28 noiembrie

Nu zice: „Cum se face cazilele de odinioara au fost mai

bune decat acestea?“.(Ecl. 7:10)

Privim oareˆın mod nerealist

vremurile bune de alt˘

adat˘

a? S˘

anu uit

˘am c

˘a nu ne putem

ˆıncrede

ˆıntotdeauna

ˆın memoria noastr

˘a.

F˘

ar˘

a s˘

a ne d˘

am seama, am puteas

˘a minimaliz

˘am problemele din

trecut si s˘

a exager˘

am bucuriile,am

˘agindu-ne c

˘a lucrurile au mers

mult mai bine decˆ

atˆın realita-

te. Aceast˘

a perspectiv˘

a deforma-

t˘

a asupra trecutului ne-ar puteadetermina s

˘a t

ânjim dup

˘a vremu-

rile de odinioar˘

a. De ce este peri-culos acest mod de g

ândire? S

˘a ne

gˆ

andim la israelitii din timpul luiMoise. Egiptenii „au pus peste [is-raeliti] responsabili cu munca for-tat

˘a, ca s

˘a-i apese cu poveri“ (Ex.

1:11; 3:7). Desi pare de necrezut,israelitii au

ˆınceput s

˘a murmure

la scurt timp dup˘

a eliberarea lormiraculoas

˘a (Num. 11:5, 6). Da,

israelitii au ajuns s˘

a aib˘

a o con-ceptie deformat

˘a despre trecut si

chiar au vrut s˘

a seˆıntoarc

˘a

ˆın

taraˆın care fuseser

˘a sclavi (Num.

14:2–4). w12 15/3 4:6, 7, 9


Chiar daca faceti multerugaciuni, nu ascult. Mainile vasunt pline de varsare de sange.Spalati-va, curatati-va!

Înde-

partati dinaintea ochilor meirautatea faptelor voastre!

Înce-

tati sa mai faceti raul!(Is. 1:15, 16)

Iehova nu-si g˘

asea pl˘

acereaˆın

jertfele oferite de p˘

ac˘

atosii carenu se c

˘aiau.

Îns

˘a accepta rug

˘a-

ciunile si ofrandele celor care sestr

˘aduiau s

˘a tr

˘aiasc

˘a

ˆın armo-

nie cu poruncile lui. Tiparul Le-gii

ˆıi

ˆınv

˘atase c

˘a erau p

˘ac

˘atosi si

c˘

a aveau nevoie de iertare (Gal.3:19).

Înteleg

ând acest lucru, ei se

c˘

aiauˆın inima lor.

În mod asem

˘a-

n˘

ator, noi trebuie s˘

a recunoastemc

˘a avem nevoie de jertfa lui Cris-

tos pentru ca Iehova s˘

a ne iertep

˘acatele. Dac

˘a

ˆıntelegem impor-

tanta jertfei lui Isus si suntem re-cunosc

˘atori pentru ea, serviciul

nostru sacru, sub toate aspectelelui, va fi pl

˘acut

ˆın ochii lui Iehova

(Ps. 51:17, 19). w12 15/1 3:15, 16


Voi, sotilor, continuati sa locuiticu ele potrivit cunostintei, dan-du-le onoare ca unui vas maislab, cel feminin. (1 Pet. 3:7)

Apostolul Petru le sf˘

atuieste pesurorile crestine al c

˘aror sot nu

este la adev˘

ar: „Fiti supuse sotilorvostri, pentru ca, dac

˘a unii nu as-

cult˘

a de cuvˆ

ant, s˘

a fie cˆ

astigatif

˘ar

˘a cuv

ânt, prin purtarea sotiilor

lor, fiindc˘

a vor fi martori ai purt˘a-

rii voastre caste, pline de un res-pect profund“ (1 Pet. 3:1, 2). O so-tie l-ar putea atrage la

ˆınchinarea

curat˘

a pe sotul ei fiind supus˘a si

manifestˆ

and respect, chiar dac˘a el

o trateaz˘

a aspru.În mod asem

˘an

˘a-

tor, un sot Martor trebuie s˘a aib

˘a

o conduit˘

a pl˘

acut˘

a lui Dumnezeusi s

˘a-si conduc

˘a familia cu iubire,

chiar dac˘

a sotia i seˆımpotriveste

(1 Pet. 3:8, 9). w12 15/2 4:10

Duminica, 1 decembrie

[Implora-le] . . . pe femeileın varsta, ca pe niste mame, iar

pe cele mai tinere, ca pe nistesurori. (1 Tim. 5:1, 2)

Un exemplu demn de imitatˆın

ce priveste respectul fat˘a de fe-

mei,ˆındeosebi fat

˘a de sotie, este

Iov. El si-a impus s˘a nu priveasc

˘a

insistent si cu pasiune o alt˘a fe-

meie (Iov 31:1). Dac˘a dovedim se-

riozitateˆın relatiile cu fratii si su-

rorile noastre, nu vom ajunge ni-ciodat

˘a s

˘a flirt

˘am sau s

˘a facem

orice altceva ce i-ar putea stân-

jeni. O atitudine plin˘a de respect

este important˘a mai ales c

ând doi

crestini suntˆın perioada de cu-

noastereˆın vederea c

˘as

˘atoriei. Un

crestin serios nu se va juca nicio-dat

˘a cu sentimentele altei per-

soane (Prov. 12:22). De asemenea,trebuie s

˘a avem grij

˘a s

˘a privim cu

toat˘a seriozitatea rolul pe care

ni l-aˆıncredintat Dumnezeu

ˆın

familie. Ridiculizarea siˆınjosirea

capului familiei este unul dintresubiectele preferate ale industrieide divertisment. Totusi, Scriptu-rile arat

˘a c

˘a sotului

ˆıi este

ˆıncre-

dintat˘a o mare responsabilitate,

el fiind numit „capul sotiei“ (Ef.5:23; 1 Cor. 11:3). w11 15/4 1:15, 16

Luni, 2 decembrie

Sotiile sa le fie supuse sotilor lor.(Ef. 5:22)

O sotie exemplar˘

a actioneaz˘

aˆın

folosul familiei sale (Prov. 14:1).Spre deosebire de ‘femeia nebu-n

˘a’, care nu respect

˘a principiul

autorit˘

atii, femeiaˆınteleapt

˘a are

un respect profund fat˘

a de ordi-nea stabilit

˘a de Dumnezeu

ˆın fa-

milie. Ea nu manifest˘

a atitudi-nea de neascultare si de indepen-dent

˘a a lumii, ci se supune sotu-

lui (Ef. 2:2). O sotie nes˘

abuit˘

avorbeste negativ despre sotul ei.Îns

˘a o femeie

ˆınteleapt

˘a actio-

neaz˘

aˆın asa fel

ˆınc

ât copiii s

˘ai,

precum si alte persoane s˘

a aib˘

a simai mult respect fat

˘a de sotul ei.

Ea este atent˘

a s˘

a nu subminezeautoritatea de cap a sotului cic

˘a-

lindu-l sau certˆ

andu-se cu el. Osotie care

ˆısi sustine sotul este

atent˘

a siˆın ce priveste adminis-

trarea banilor. Ea nu risipestebanii familiei c

âstigati cu greu,

asa cum face o femeie nes˘

abuit˘

a,ci este chibzuit

˘a si econoam

˘a si

colaboreaz˘

a cu sotul eiˆın ches-

tiuni financiare. Ea nu face pre-siuni asupra lui pentru a-l deter-mina s

˘a lucreze peste program.

w11 15/5 1:10, 11

Marti, 3 decembrie

Toti cei ce au pacatuit sub legevor fi judecati dupa lege.

(Rom. 2:12)

Pavel arat˘a c

˘a oamenii natiunilor

sau grupurile etnice care n-au cu-noscut codul divin de legi date Is-raelului fac deseori „din fire lucruri-le legii“. De ce,

ˆın general, acestia

interzic incestul, uciderea si furtul?Pavel arat

˘a care este motivul: ei au

constiint˘a (Rom. 2:14, 15).

Îns

˘a ai

observat probabil c˘a, desi oamenii

au o constiint˘a care functioneaz

˘a ca

un martor l˘auntric, aceasta nu

ˆın-

seamn˘a c

˘a si ascult

˘a de glasul ei.

Israelul antic este un exempluˆın

acest sens. Chiar dac˘a fuseser

˘a

ˆın-

zestrati de Dumnezeu cu constiint˘a

si primiser˘a de la el legi concrete,

care interziceau furtul si adulterul,israelitii au

ˆınc

˘alcat de nenum

˘arate

ori atât Legea lui Iehova, c

ât si pro-

pria constiint˘a (Rom. 2:21–23). Ast-

fel s-au f˘acut de dou

˘a ori vinovati.

Ei au p˘ac

˘atuit

ˆıntruc

ât au nesoco-

tit normele si vointa lui Dumnezeu.Acest lucru a avut consecinte dezas-truoase asupra relatiei lor cu Crea-torul (Lev. 19:11; 20:10; Rom. 3:20).w11 15/6 1:15, 16

Miercuri, 4 decembrie

Devotiunea sfanta ınsotita demultumire este un mare castig.

(1 Tim. 6:6).

Oamenii din lumea de azi auun punct de vedere total diferit.De exemplu, multi tineri, c

ând se

c˘

as˘

atoresc, vor s˘

a aib˘

a totul de laˆınceput: o cas

˘a complet mobilat

˘a si

utilat˘

a, o masin˘

a bun˘

a si aparatu-r

˘a electronic

˘a de ultim

˘a generatie.

Dar crestinii care tr˘

aiesc ca locuitoritemporari

ˆısi tin sub control dorin-

tele si nu cump˘

ar˘

a mai mult decˆ

atˆısi pot permite.

Într-adev

˘ar, multi

crestini sunt demni de laud˘

a deoare-

ce renunt˘

a la anumite lucruri cele-ar putea face viata mai comod

˘a si

dedic˘

a mai mult timp si energieˆın

serviciul lui Iehova ca predicatorizelosi. Altii slujesc ca pionieri, ca vo-luntari la Betel,

ˆın lucrarea itineran-

t˘

a sau ca misionari. Dac˘

a tr˘

aim ca lo-cuitori temporari

ˆın actualul sistem

si suntem multumiti cu modul nos-tru de viat

˘a, vom reusi s

˘a ne p

˘as-

tr˘

am ochiul „simplu“, adic˘

a s˘

a privimˆıntr-o singur

˘a directie, spre Rega-

tul lui Dumnezeu, si s˘

a punemˆın-

totdeauna serviciul pentru Iehovape primul plan

ˆın viat

˘a (Mat. 6:22).

w11 15/11 3:13, 14

Joi, 5 decembrie

Nu vor suporta ınvataturasanatoasa. (2 Tim. 4:3)

Pavel a prezis c˘a, dup

˘a moartea

apostolilor, crestinismul avea s˘a fie

corupt deˆınv

˘at

˘aturi false (2 Tes.

2:3, 7). Printre cei care nu au supor-tat „

ˆınv

˘at

˘atura s

˘an

˘atoas

˘a“ au fost

si persoane cu responsabilit˘ati

ˆın

congregatie. Pavel i-a avertizat peb

˘atr

ânii de atunci: „Se vor ridica

b˘arbati chiar dintre voi care vor

vorbi lucruri denaturate ca s˘a-i tra-

g˘a pe discipoli dup

˘a ei“ (Fap. 20:30).

O enciclopedie mentioneaz˘a unul

dintre principalele motive pentrucare

ˆınv

˘at

˘aturile false au fost accep-

tate: „Crestinii care aveau anumi-te cunostinte de filozofie greac

˘a au

ˆınceput s

˘a simt

˘a nevoia de a-si ex-

prima credintaˆın termeni filozofici,

atât pentru propria lor satisfactie

intelectual˘a, c

ât si pentru a-i con-

verti pe p˘ag

ânii instruiti“ (The New

Encyclopædia Britannica). O doc-trin

˘a important

˘a care a fost influen-

tat˘a de idei p

˘ag

âne este cea privind

identitatea lui Isus Cristos. Potri-vit Bibliei, el este Fiul lui Dum-nezeu; potrivit adeptilor filozofieigrecesti, el este

ˆınsusi Dumnezeu.

w12 15/1 1:9

Vineri, 6 decembrie

[Rahav] ıi luase pe cei doi bar-bati si ıi ascunsese. (Ios. 2:4)

De-a lungul veacurilor, multe fe-mei au dat dovad

˘a de curaj

ˆın

serviciul adus lui Iehova. De pil-d

˘a, prostituata Rahav din Ierihon a

manifestat credint˘a

ˆın Dumnezeu.

Aceast˘a femeie ne

ˆınfricat

˘a i-a as-

cuns pe cei doi spioni trimisi de Io-sua si i-a

ˆındrumat

ˆıntr-o directie

gresit˘a pe oamenii regelui din acel

oras. Când israelitii au cucerit Ieri-

honul, Rahav si cei din casa ei aufost salvati (Ios. 2:1–6; 6:22, 23).Regele canaanit Iabin

ˆıi asuprea

de 20 de ani pe israeliti. Atunci,Dumnezeu a trimis-o pe profetesaDebora s

˘a-l

ˆındemne pe Barac s

˘a

lupte pentru eliberarea poporului.Învins, Sisera, comandantul arma-tei lui Iabin, s-a ascuns

ˆın cortul

lui Iael, care l-a ucisˆın timp ce el

dormea. Asa cum profetise Debora,gloria pentru aceast

˘a victorie i-a

revenit unei femei, lui Iael. Datori-t

˘a curajului pe care l-au manifestat

Debora, Barac si Iael, Israelul ‘n-amai fost tulburat patruzeci de ani’(Jud. 4:1–9, 14–22; 5:20, 21, 31). Ase-menea lor, multi slujitori ai lui Ie-hova dau dovad

˘a de credint

˘a si de

curaj. w12 15/2 2:8, 9

Sambata, 7 decembrie

Dumnezeu l-a uns cu spirit sfantsi cu putere. (Fap. 10:38)

Fiind uns de Dumnezeu, Isus a de-venit Mare Preot si viitor Rege, sprefolosul tuturor celor care cred

ˆın el

(Evr. 1:8, 9; 5:5, 6). Ce jertf˘a putea

aduce Isus, ca Mare Preot, pentru ale acoperi

ˆın

ˆıntregime p

˘acatul mos-

tenit celor care manifestau credin-t

˘a

ˆın el? Din ceea ce a spus Isus

când a instituit Comemorarea mor-

tii sale,ˆıntelegem c

˘a aceast

˘a jert-

f˘a era chiar viata sa uman

˘a per-

fect˘a (Evr. 9:11, 12). De la botez

pân

˘a la moarte, Marele Preot Isus

Cristos a trecut prinˆıncerc

˘ari si

aˆınv

˘atat multe lucruri (Evr. 4:15;

5:7–10). Dup˘a

ˆınviere, el a urcat la

ceruri si i-a prezentat lui Iehova va-loarea jertfei sale (Evr. 9:24). Deatunci, ‘pledeaz

˘a’

ˆın favoarea celor

care manifest˘a credint

˘a

ˆın jertfa sa

siˆıi ajut

˘a s

˘a-l slujeasc

˘a pe Iehova,

cu perspectiva vietii vesnice (Evr.7:25). De asemenea, prin jertfa sa afost validat noul leg

˘am

ânt (Evr. 8:6;

9:15). w12 15/1 5:11, 12


Le-au spus lui si tuturor celordin casa lui cuvantul lui Iehova.

(Fap. 16:32)

Fireste, noi vrem s˘a ne ajut

˘am

rudele s˘a accepte vestea bun

˘a (Ios.

2:13; Fap. 10:24, 48; 16:31). Dac˘a

prima lor reactie a fost negativ˘a, ai

putea ezita s˘a le vorbesti din nou

despre adev˘ar. Probabil, consideri

c˘a nu vei reusi s

˘a le schimbi ati-

tudinea. Totusi, unele evenimentedin viata lor i-ar putea determinas

˘a-si schimbe punctul de vedere.

Sau poate c˘a,

ˆıntre timp, ai

ˆınv

˘atat

s˘a predai mai bine adev

˘arul si e po-

sibil ca reactia lor s˘a fie acum dife-

rit˘a. S

˘a nu fim niciodat

˘a nep

˘as

˘atori

când este vorba despre sentimen-

tele rudelor noastre (Rom. 2:4). Artrebui s

˘a fim la fel de amabili si res-

pectuosi cu ele cum suntem cu ceipe care

ˆıi

ˆınt

âlnim

ˆın teritoriu.

În

loc s˘a le tinem predici, le-am pu-

tea spune ce schimb˘ari am f

˘acut

de când am cunoscut adev

˘arul (Ef.

4:23, 24). Am putea s˘a le explic

˘am

c˘a Iehova ne-a

ˆımbog

˘atit viata, ‘

ˆın-

v˘at

ându-ne ce ne este de folos’ (Is.

48:17). Rudele noastre trebuie s˘a

vad˘a c

˘a, pentru noi, credinta este

un mod de viat˘a. w12 15/3 1:19, 20

Luni, 9 decembrie

Sa gandeasca ın asa fel ıncatsa aiba o minte sanatoasa.

(Rom. 12:3)

Vorbind despre un b˘atr

ân, un fra-

te a spus: „Pretinde mult de la el,dar nu pretinde niciodat

˘a perfectiu-

ne de la altii“. Se poate spune acestlucru si despre tine? Nu este gresits

˘a avem unele astept

˘ari rezonabile

de la altii. De exemplu, copiii reac-tioneaz

˘a bine c

ând p

˘arintii le stabi-

lesc obiective rezonabile siˆıi ajut

˘a

s˘a le ating

˘a.

În mod asem

˘an

˘ator, b

˘a-

trânii i-ar putea

ˆıncuraja pe unii

membri ai congregatiei s˘a progrese-

ze pe plan spiritual, dându-le toto-

dat˘a sugestii concrete

ˆın acest sens.ˆ

In plus, când un b

˘atr

ân are o p

˘are-

re echilibrat˘a despre sine, va fi

ˆın-

curajator si abordabil. O sor˘a a spus:

„Nu mi-ar pl˘acea ca un b

˘atr

ân s

˘a ia

orice lucruˆın glum

˘a. Dar, si dac

˘a ar

fi tot timpul serios, ar fi greu s˘a

te apropii de el“. Desigur, b˘atr

ânii

n-ar trebui s˘a-i

ˆımpiedice nicioda-

t˘a pe membrii congregatiei s

˘a vad

˘a

c˘a

ˆınchinarea la Iehova, ‘fericitul

Dumnezeu’, este o surs˘a de bucurie

(1 Tim. 1:11). w11 15/4 1:10

Marti, 10 decembrie

Fiti roditori, ınmultiti-va siumpleti pamantul, supuneti-l.

(Gen. 1:28)

Primii oameni s-au r˘azvr

˘atit. A

z˘ad

˘arnicit oare r

˘azvr

˘atirea lor sco-

pul pe careˆıl declarase Iehova?

Nicidecum! Iehova a g˘asit imediat o

solutie la situatia ivit˘a recurg

ând,

ca s˘a spunem asa, la o „rut

˘a“ al-

ternativ˘a pentru a-si atinge scopul.

El a prezis venirea unei „seminte“,care urma s

˘a

ˆındrepte r

˘aul provocat

de rebeli (Gen. 3:15; Evr. 2:14–17;1 Ioan 3:8). Capacitatea lui Iehovade a se adapta la

ˆımprejur

˘ari noi

pe parcursul realiz˘arii scopului s

˘au

reiese si din descrierea pe care elˆın-

susi si-a f˘acut-o. C

ând Moise i-a vor-

bit lui Iehova despre obstacolele pecare le-ar fi putut

ˆınt

âmpina

ˆın

ˆın-

deplinirea misiunii primite, Iehovai-a dat urm

˘atoarea asigurare: „«Eu

voi deveni ce voi vrea s˘a devin». Si a

ad˘augat: «Iat

˘a ce s

˘a le spui fiilor lui

Israel: „Eu voi deveni m-a trimis lavoi“»“ (Ex. 3:14).

Într-adev

˘ar, Ieho-

va poate s˘a devin

˘a tot ce este nece-

sar pentru a-si realiza pe deplinscopul! w11 15/5 4:6, 7


Inima lui n-a fost ıntreagapentru Iehova. (1 Regi 11:4)

Vom tine cont de exemplul-aver-tisment al lui Solomon? (1 Regi11:1–6). O sor

˘a ar putea cocheta cu

cineva din lume, g˘

asind scuze pen-tru a

ˆınc

˘alca porunca de a se c

˘as

˘atori

„numaiˆın Domnul“ (1 Cor. 7:39). Fo-

losindu-se tot de un pretext, un elevar putea lua parte la activit

˘ati scola-

re care nu sunt obligatorii. Sau altci-neva ar putea s

˘a nu-si declare toate

veniturile ori s˘

a mint˘

a pentru a as-cunde o fapt

˘a de care

ˆıi este rusine.

De remarcat este c˘

a Solomon a fo-losit rationamente gresite ca s

˘a se

eschiveze de la respectarea porun-cii lui Dumnezeu. Dac

˘a nu suntem

atenti, si noi am putea c˘

adeaˆın

aceast˘

a capcan˘

a! Chiar dac˘

a Solo-mon a ignorat instructiunile divine,Iehova nu l-a respins imediat si nicinu l-a disciplinat cu asprime. DesiSolomon s-a c

˘as

˘atorit cu o printe-

s˘

a str˘

ain˘

a, Dumnezeu i-a dat atˆ

atˆıntelepciune, c

ât si bog

˘atii (1 Regi

3:10–13). El tine cont de imperfec-tiunea noastr

˘a, stie c

˘a „suntem t

˘a-

rˆ

an˘

a“ (Ps. 103:10, 13, 14). Totusi s˘

anu uit

˘am un lucru: mai devreme

sau mai tˆ

arziu, va trebui s˘

a supor-t

˘am consecintele faptelor noastre!

w11 15/12 1:10, 14, 15

Joi, 12 decembrie

Legea spiritului care daviata . . . te-a eliberat.

(Rom. 8:2)

Aici, cuvântul „lege“ nu se refer

˘a la

anumite reguli, cum erau cele din Le-gea mozaic

˘a. Potrivit unei lucr

˘ari de

referint˘a, „termenul grecesc pentru

lege folosit aiciˆınseamn

˘a un principiu

interior, fie bun, fie r˘au, care deter-

min˘a faptele oamenilor si care actio-

neaz˘a implacabil ca o lege. Termenul

indic˘a, de asemenea, o norm

˘a dup

˘a

care oamenii se conducˆın viat

˘a“. Le-

gea, cu multele ei porunci,ˆıi condam-

na pe p˘ac

˘atosi.

În plus, marii preoti

din Israel, care slujeau sub Lege, erauimperfecti si nu puteau oferi o jertf

˘a

corespunz˘atoare pentru p

˘acat. Prin

urmare, Legea era „slab˘a din cau-

za c˘arnii“.

Îns

˘a, ‘trimit

ându-l pe Fiul

s˘au

ˆıntr-o form

˘a asem

˘an

˘atoare c

˘arnii

p˘ac

˘atoase’ si oferindu-l ca r

˘ascump

˘a-

rare, Dumnezeu „a condamnat p˘a-

catulˆın carne“, realiz

ând astfel ceea

ce „Legea nu avea putere“ s˘a fac

˘a.

Jertfa de r˘ascump

˘arare a lui Isus pu-

tea s˘a-i salveze pe oameni de p

˘acat.

Astfel, crestinii unsi sunt consideratidrepti pe baza credintei

ˆın aceast

˘a

jertf˘a. Ei sunt

ˆındemnati ‘s

˘a umble nu

potrivit c˘arnii, ci potrivit spiritului’

(Rom. 8:3, 4). w11 15/11 2:8, 9

Vineri, 13 decembrie

Lasati-le sa creasca ımpreunapana la seceris. (Mat. 13:30)

Isus a ar˘

atatˆıntr-o parabol

˘a c

˘a,

ˆın-

cepˆ

and din secolul I e.n., aveau s˘

aexiste tot timpul crestini unsi pe p

˘a-

mˆ

ant. El i-a comparat cu „grˆ

aul“ ca-re creste o dat

˘a cu „neghina“. Desi-

gur, nu putem spune exact cine aufost acestia,

ˆıns

˘a putem afirma cu

certitudine c˘

a au existatˆıntotdeau-

na oameni care au ap˘

arat cu multcuraj Cuv

ântul lui Dumnezeu si ca-

re au comb˘

atutˆınv

˘at

˘aturile nebibli-

ce sustinute de Biseric˘

a. De exem-

plu, Agobard, arhiepiscop de Lyon(779–840 e.n.), a condamnat

ˆınchina-

rea la icoane si construirea de bise-rici

ˆın onoarea sfintilor, precum si li-

turghiile si practicile religioase ne-biblice. Episcopul Claudius, un con-temporan al s

˘au, a respins si el tra-

ditia Bisericii, rug˘

aciunile adresatesfintilor si venerarea relicvelor.

În

secolul al XI-lea, arhidiaconul Be-rengar din Tours (Franta) a fost ex-comunicat pentru c

˘a nu a acceptat

doctrina catolic˘

a a transsubstantie-rii. De asemenea, el a sustinut c

˘a

Biblia este mai presus de traditie.w12 15/1 1:14, 15


Trebuie sa anunt . . . vesteabuna despre regat. (Luca 4:43)

A fost Isus atˆ

at de preocupat de lu-crarea sa,

ˆınc

ât a devenit fanatic sau

ascet? S-a l˘

asat el atˆ

at de absorbit deserviciul s

˘au,

ˆınc

ât nu a mai obser-

vat necesit˘

atile oamenilor? Nu, Isusa dovedit un echilibru perfect. Els-a bucurat de viat

˘a, petrec

ând clipe

frumoase al˘

aturi de prietenii s˘

ai. Apretuit familiile, a privit cu empatienecesit

˘atile si problemele lor si a iu-

bit copiii (Mar. 10:13–16).În timp ce

ne str˘

aduim s˘

a imit˘

am exemplul devigilent

˘a al lui Isus, s

˘a nu permitem

ca lumea s˘

a ne distrag˘

a de la mi-siunea noastr

˘a. Unele rude sau prie-

teni bine intentionati ne-ar puteaˆın-

demna s˘

aˆıncetinim ritmul

ˆın lucra-

rea de predicare sau s˘

a ducem o via-t

˘a asa-zis normal

˘a.

Îns

˘a, dac

˘a

ˆıl vom

imita pe Isus, vom considera predi-carea la fel de important

˘a ca hrana

(Ioan 4:34). Lucrarea ne hr˘

aneste dinpunct de vedere spiritual si ne aducebucurie. Totusi, nu vrem s

˘a c

˘adem

ˆın

extreme, s˘

a fim exagerat de dreptisau s

˘a ducem o viat

˘a ascetic

˘a. Ase-

menea lui Isus, vrem s˘

a fim slujitoribucurosi si echilibrati ai „fericituluiDumnezeu“ (1 Tim. 1:11). w12 15/21:11–13


Predica cuvantul si fa lucrulacesta cu sentimentul urgenteiın timpuri prielnice, ın timpuri

dificile, mustra, cearta, ındeam-na cu ındelunga rabdare si arta

de a preda. (2 Tim. 4:2)Îndemnul de a predica cu sen-

timentul urgentei nu trebuie s˘

ane fac

˘a s

˘a ne simtim

ˆımpov

˘arati

de responsabilitatea primit˘

a. Cutoate acestea, lucrarea de predi-care trebuie s

˘a aib

˘a un loc prio-

ritarˆın viata noastr

˘a. Pentru a

ˆıntelege ce presupune sentimen-tul urgentei, s

˘a analiz

˘am exemplul

unui mic grup de Studentiˆın Biblie

care auˆınceput s

˘a predice vestea

bun˘

aˆınainte de 1914. Cu toate c

˘a

erau doar cˆ

ateva mii, ei auˆınteles

urgenta timpurilor si au predicatvestea bun

˘a cu entuziasm. Au pu-

blicat prediciˆın sute de ziare si

au prezentat „Foto-Drama Crea-tiunei“, o proiectie de diapozitivecolor si imagini

ˆın miscare. Astfel,

ei au ajuns cu vestea bun˘

a la mi-lioane de oameni. Dac

˘a n-ar fi avut

sentimentul urgentei, cˆ

ati dintrenoi ar fi ajuns s

˘a aud

˘a mesajul de-

spre Regat? (Ps. 119:60) w12 15/32:9, 10

Luni, 16 decembrie

Stiu bine, o, Iehova, ca nu-iapartine omului pamanteancalea sa. Nu poate omul care

umbla nici macar sa-si conducapasii. (Ier. 10:23)

Imagineaz˘

a-ti c˘

a trebuie s˘

a str˘

a-bati o jungl

˘a

ˆın care pericolele p

ân-

desc la tot pasul. Te-ai aventuraˆıntr-un asemenea loc f

˘ar

˘a ghid si

f˘

ar˘

a busol˘

a? Nestiind s˘

a supravie-tuiesti conditiilor din jungl

˘a si s

˘a

ajungi la destinatie, ti-ai risca via-

ta.În mod asem

˘an

˘ator, cel care

consider˘

a c˘

a-si poate croi drumprin aceast

˘a lume nelegiuit

˘a f

˘ar

˘a

ˆındrumarea lui Dumnezeu

ˆısi pune

ˆın pericol viata. Unica posibilitatede a traversa

ˆın sigurant

˘a siste-

mul lui Satan este de a ne ruga luiIehova la fel ca David: „F

˘a-m

˘a s

˘a

cunosc c˘

aile tale, o, Iehova,ˆın-

vat˘

a-m˘

a c˘

ar˘

arile tale!“ (Ps. 25:4;23:3). w11 15/12 2:7, 8

Marti, 17 decembrie

Am ıncercat sa plecam ınMacedonia, ıntelegand ca Dum-nezeu ne chemase sa le anuntam

vestea buna celor de acolo.(Fap. 16:10)

Poate c˘

a te-ai gˆ

andit s˘

a slujestica pionier sau s

˘a te muti

ˆıntr-o zon

˘a

unde este nevoie mai mare de pro-clamatori. Dar s-ar putea ca Isus s

˘a

teˆındrume prin intermediul spiri-

tului sfˆ

ant doar dupa ce faci pasiconcreti pentru a-ti atinge obiecti-vul. S

˘a ilustr

˘am: Un sofer poate

s˘

a vireze la stˆ

anga sau la dreaptadoar c

ând masina este

ˆın miscare.

Tot asa, Isus ne poateˆındruma

cˆ

and vrem s˘

a facem mai multˆın

serviciul sacru doar dac˘

a „suntemˆın miscare“, cu alte cuvinte, doardac

˘a ne str

˘aduim s

˘a ne atingem

obiectivul. Dar s˘

a presupunem c˘

aeforturile tale nu dau imediat re-zultatele dorite. Ar trebui s

˘a re-

nunti, gˆ

andindu-te c˘

a spiritul luiDumnezeu nu te

ˆındrum

˘a? Amin-

teste-ti c˘

a niciˆın cazul lui Pavel lu-

crurile n-au stat asa cum s-a astep-tat. Totusi, el a continuat s

˘a caute

si s˘

a bat˘

a pˆ

an˘

a cˆ

and a g˘

asit o us˘

acare i s-a deschis. Dac

˘a vei conti-

nua s˘

a cauti „o us˘

a larg˘

a care ducela activitate“, si eforturile tale vorfi r

˘aspl

˘atite (1 Cor. 16:9). w12 15/1

2:4, 8, 9


Niciun om care a pus mana peplug si priveste la lucrurile dinurma nu este potrivit pentru re-gatul lui Dumnezeu. (Luca 9:62)

Asa i-a r˘

aspuns Isus unui om ca-re l-a rugat s

˘a-l lase s

˘a se

ˆıntoar-

c˘a la familia sa pentru a-si lua r

˘a-

mas-bun. Era Isus aspru sau nere-zonabil? Nu, deoarece el stia c

˘a ru-

g˘amintea b

˘arbatului era doar un

pretext ca s˘

a nu-si asume respon-sabilit

˘atile unui discipol. Isus a

afirmat c˘

a aceast˘

a amˆ

anare echi-vala cu faptul de a privi „la lucru-rile din urm

˘a“. Cel care ar

˘a se poa-

te uitaˆınapoi

ˆın timp ce-si conti-

nu˘a munca sau poate l

˘asa plugul

jos,ˆıntorc

ându-se efectiv.

În am-

bele situatii, plugarul este distrasde la ceea ce trebuie s

˘a fac

˘a, iar

munca sa are de suferit.În loc s

˘a

ne concentr˘

am asupra trecutului,trebuie s

˘a privim tint

˘a la ceea ce

ne st˘

aˆın fat

˘a. C

ât de clar este

ˆın-

demnul din Proverbele 4:25: „Ochiit

˘ai s

˘a priveasc

˘a drept, da, ochii

t˘ai sc

ânteietori s

˘a priveasc

˘a drept

ˆınainte“! w12 15/3 4:3, 4

Joi, 19 decembrie

Te voi preamari ın adunareacea mare. (Ps. 35:18)

Psalmistul David i-a adus laudelui Iehova c

ând era

ˆımpreun

˘a cu

altiˆınchin

˘atori adev

˘arati.

Întruni-

rile s˘

apt˘

amˆ

anale, inclusiv studiulTurnului de veghe, sunt ocazii

ˆın

care ne putem dovedi zelul, parti-cip

ând cu r

˘aspunsuri si exprim

ân-

du-ne credinta. Cu totii am puteas

˘a ne

ˆıntreb

˘am: „Apreciez eu cu

adev˘

arat privilegiul de a participala

ˆıntruniri? M

˘a preg

˘atesc temei-

nic si dau r˘

aspunsuri bine gˆ

andi-te?

În calitate de cap al familiei,

ˆımi ajut copiii s

˘a preg

˘ateasc

˘a une-

le comentarii siˆıi

ˆınv

˘at s

˘a r

˘aspun-

d˘

a cu propriile cuvinte?“. David aasociat statornicia inimii cu into-narea c

ânt

˘arilor (Ps. 57:7). C

ân-

t˘

arile intonate laˆıntruniri sunt o

ocazie excelent˘

a de ‘a-i cânta lui

Iehova cu o inim˘

a statornic˘a’. S

˘a

fim hot˘

arˆ

ati ‘s˘

a-i cˆ

ant˘

am lui Ieho-va toat

˘a viata, s

˘a-i c

ânt

˘am melodii

cˆ

at vom tr˘

ai’! (Ps. 104:33) w12 15/23:3, 4


Iehova, Dumnezeul tau, va fi cutine oriunde vei merge. (Ios. 1:9)

La scurt timp dup˘

a ce au p˘ar

˘asit

Egiptul, israelitii au fost atacatif

˘ar

˘a motiv de amaleciti. Desi nu

aveau deloc experient˘

a militar˘a,

s-au v˘

azut obligati s˘

a se apere. Eraprimul lor r

˘azboi de la eliberarea

din sclavie (Ex. 13:17; 17:8). Ieho-va a spus c

˘a Iosua avea s

˘a-i con-

duc˘

a pe israelitiˆın lupt

˘a si s

˘a-i

ˆın-

ving˘

a pe dusmani. Iosua a respec-tat

ˆıntocmai

ˆındrumarea spiritului

sfˆ

ant, iar Israelul a iesit victorios(Ex. 17:9–13). Mai t

ârziu, Iosua,

care era „plin de spirit deˆınte-

lepciune“, a devenit succesorul luiMoise (Deut. 34:9). Spiritul sf

ânt

nu l-aˆınzestrat pe Iosua cu capa-

citatea de a profeti sau de aˆınf

˘ap-

tui miracole, asa cum f˘

acuseˆın ca-

zul lui Moise, dar l-a ajutat s˘a con-

duc˘

a Israelulˆın campania militar

˘a

care a dus la cucerirea Canaanu-lui. Uneori am putea avea senti-mentul c

˘a nu suntem preg

˘atiti sau

c˘

a nu avem experienta necesar˘a

pentru aˆındeplini anumite res-

ponsabilit˘

ati teocratice. Totusi, lafel ca Iosua, suntem siguri c

˘a vom

avea succes dac˘

a urm˘

amˆındea-

proape instructiunile divine (Ios.1:7–9). w11 15/12 3:9–11


Legea este doar o umbraa lucrurilor bune viitoare.

(Evr. 10:1)

Pentru evreii din vechime eraclar c

˘a multe aspecte ale Le-

gii mozaice evidentiau starea lorp

˘ac

˘atoas

˘a. De exemplu, oricine

atingea un cadavru trebuia s˘

a res-pecte un ritual de purificare: sa-crifica si oferea ca ofrand

˘a ars

˘a o

vac˘

a rosie, f˘

ar˘

a cusur. Cenusa eiera p

˘astrat

˘a „pentru apa de cur

˘a-

tire“ cu care trebuia stropit˘

a per-soana necurat

˘a

ˆın a treia si

ˆın a

saptea zi ca s˘

a se purifice (Num.19:1–13). Pentru ca israelitii s

˘a-si

reaminteasc˘

a c˘

a toti se nasc im-perfecti si p

˘ac

˘atosi, femeia care

n˘

astea trebuia s˘

a treac˘

a printr-operioad

˘a de necur

˘atie, iar apoi s

˘a

aduc˘

a o jertf˘

a de isp˘

asire (Lev.12:1–8). Jertfele de animale pen-tru isp

˘asirea p

˘acatelor trebuiau

oferiteˆın multe alte situatii. In-

diferent c˘

a evreiiˆısi d

˘adeau sau

nu seama, acele jertfe, precum sicele aduse mai t

ârziu la templul

lui Iehova, erau „o umbr˘

a“ a jert-fei perfecte oferite de Isus (Evr.10:1–10). w12 15/1 3:4, 5


Vegheati cu mine.(Mat. 26:38)

Exist˘

a dou˘

a motive pentru careIsus vrea s

˘a veghem.

În primul

rˆ

and, noi nu cunoastem totul de-spre viitor. C

ând a fost pe p

˘a-

mˆ

ant, nici Isus nu stia totul cuprivire la viitor. El a recunoscutcu umilint

˘a: „Ziua si ora aceea ni-

meni nu le stie, niciˆıngerii din

ceruri, nici Fiul, ci numai Tat˘

al“(Mat. 24:36). Pe atunci, „Fiul“,

adic˘

a Isus, nu stia cˆ

and urma s˘

avin

˘a sf

ârsitul acestei lumi rele. Si

cunostinta noastr˘

a despre viitoreste limitat

˘a. Nu stim c

ând

ˆısi va

trimite Iehova Fiul s˘

a distrug˘

aactualul sistem nelegiuit. Dac

˘a

am sti, nu ar mai fi necesar s˘

a ve-ghem. Asa cum a explicat Isus,sf

ârsitul va veni brusc, pe neas-

teptate. De aceea trebuie s˘

a ve-ghem (Mat. 24:43). Totusi, dato-rit

˘a lui Isus, stim multe despre

Regatul lui Dumnezeu si desprece va

ˆınf

˘aptui el

ˆın viitorul apro-

piat. w12 15/2 1:3–5

Luni, 23 decembrie

Daca aceste lucruri vor fi ınvoi si vor abunda, ele nu va vor

lasa sa fiti lenesi sau neroditori.(2 Pet. 1:8)

Crestinii unsi, al c˘

aror num˘

areste limitat, ‘sunt n

˘ascuti din

nou’ ca fii ai lui Dumnezeu. Eisunt unsi cu spirit sf

ânt pentru a

deveni regi si preoti al˘

aturi deCristos

ˆın Regatul ceresc (Rev.

20:6). Petru spune c˘

a, fiind ‘n˘

as-cuti din nou’, crestinii unsi pri-mesc „o sperant

˘a vie . . ., o mos-

tenire nepieritoare, neˆıntinat

˘a si

care nu se vestejeste“, rezerva-t

˘a lor „

ˆın ceruri“. F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a,

aceast˘

a sperant˘

aˆıi face ‘s

˘a se

bucure mult’ (1 Pet. 1:3–6). Dar,pentru ca ea s

˘a se

ˆımplineasc

˘a,

crestinii unsi trebuie s˘

a r˘

amˆ

a-n

˘a fideli. Petru i-a

ˆındemnat pe

crestinii unsi ‘s˘

a fac˘

a tot posibi-lul s

˘a-si asigure chemarea si ale-

gerea’ (2 Pet. 1:10). Ei trebuie s˘

ase str

˘aduiasc

˘a s

˘a manifeste ca-

lit˘

ati precum credinta, devotiu-nea sf

ânt

˘a, afectiunea fr

˘ateasc

˘a

si iubirea. w12 15/3 3:4, 5

Marti, 24 decembrie

Continuati sa ceretisi vi se va da. (Luca 11:9)

Poate c˘

a esti ridiculizat deoarecepredici vestea bun

˘a despre Regat.ˆ

Ins˘

a nu uita: ‘Dac˘

a esti batjocoritpentru numele lui Cristos, esti feri-cit, fiindc

˘a spiritul gloriei, da, spiri-

tul lui Dumnezeu, se odihneste pes-te tine’ (1 Pet. 4:14). Iehova le d

˘a-

ruieste spirit sfˆ

ant celor care i-l cercu sinceritate. Iar spiritul s

˘au te va

ajuta nu doar s˘

a-ti dezvolti aptitudi-nile, ci si s

˘a-ti doresti s

˘a te dedici

trup si suflet serviciului sacru. Pavela dat urm

˘atoarea asigurare: „Dum-

nezeu este cel care, dup˘

a buna sapl

˘acere, lucreaz

˘a

ˆın voi ca s

˘a vreti si,

totodat˘

a, s˘

aˆınf

˘aptuiti“. Profit

ând de

darul pretios al spiritului sfˆ

ant sistr

˘aduindu-te ‘s

˘a tii str

âns cuv

ân-

tul vietii’, vei putea ‘lucra la salva-rea ta, cu team

˘a si tremur’ (Filip.

2:12, 13, 16). Asadar, bizuie-te peajutorul spiritului sf

ânt.

Îndeplines-

te cu d˘

aruire orice responsabilitatepe care ti-o d

˘a Iehova. Foloseste-ti

la maximum aptitudinileˆın servi-

ciul s˘

au si roag˘

a-l s˘

a-ti binecuvˆ

an-teze eforturile (Iac. 1:5). w11 15/124:17–19


Orice lucru faceti, sa-l facetidin tot sufletul, ca pentru

Iehova, nu ca pentru oameni.(Col. 3:23)

Dac˘

a ti-ai dedicat viata lui Iehovasau urmeaz

˘a s

˘a ti-o dedici, este im-

portant˘

a atitudinea cu care privestiviata de zi cu zi. Noi suntem crestini24 de ore din 24 si trebuie s

˘a aplic

˘am

principiile bibliceˆın fiecare aspect

al vietii. Activit˘

atile de zi cu zi nu facparte din serviciul nostru sacru. To-tusi,

ˆındemnul lui Pavel de a face lu-

crurile „din tot sufletul, ca pentruIehova“ ne duce cu g

ândul la toate

aspectele vietii. Asadar, cum putemaplica acest principiu la noi

ˆınsine?

S˘

a neˆıntreb

˘am: „M

˘a comport si m

˘a

ˆımbrac mereu asa cum se cuvineunui crestin? Sau

ˆımi este rusine s

˘a

m˘

a identific ca Martor al lui Iehovadin cauza modului

ˆın care m

˘a com-

port sau m˘

aˆımbrac c

ând iau parte la

activit˘

ati obisnuite?“. S˘

a nu ajun-gem niciodat

˘a

ˆın aceast

˘a situatie!ˆ

In calitate de slujitori ai lui Iehova,nu vrem s

˘a facem nimic ce s-ar pu-

tea r˘

asfrˆ

ange negativ asupra nume-lui lui Dumnezeu (Is. 43:10; 2 Cor.6:3, 4, 9). w12 15/1 4:4, 5

Joi, 26 decembrie

Prin credinta, Moise . . .a refuzat sa fie numit fiul fiicei

faraonului. (Evr. 11:24)

Moise este un exemplu remarcabilde credint

˘a si de curaj. El si fratele

s˘

au, Aaron, s-au prezentat de maimulte ori

ˆınaintea Faraonului. Plini

de curaj, ei l-au anuntat cu privire lacele Zece Pl

˘agi, prin care Iehova

urma s˘

a-iˆınjoseasc

˘a pe zeii egipteni

si s˘

a elibereze poporul evreu (Ex.,cap. 7–12). Moise a manifestat cre-dint

˘a si curaj deoarece a simtit me-

reu sprijinul lui Iehova, sprijin decare ne bucur

˘am si noi ast

˘azi (Deut.

33:27). Asemenea lui Moise, si noiavem nevoie de curaj. Isus a spus:„Veti fi t

âr

âti

ˆınaintea guvernatori-

lor si a regilor din cauza mea, cam

˘arturie pentru ei si pentru natiuni.

Dar, cˆ

and v˘

a vor preda, s˘

a nu v˘

aˆıngrijorati g

ândindu-v

˘a cum sau ce

veti spune, c˘

aci ce va trebui s˘

a spu-neti vi se va da

ˆın ceasul acela, fiind-

c˘

a nu voi veti vorbi, ci spiritul Tat˘

a-lui vostru va vorbi prin voi“ (Mat.10:18–20). Dac

˘a va trebui s

˘a ne ap

˘a-

r˘

am convingerileˆın fata autorit

˘ati-

lor, spiritul lui Iehova ne va aju-ta s

˘a depunem m

˘arturie cu credin-

t˘

a si curaj, dar si cu respect (Luca12:11, 12). w12 15/2 2:5, 6


Dima m-a parasit.(2 Tim. 4:10)

Sistemul lui Satan esteˆın asa fel

conceput,ˆınc

ât s

˘a ne determine

s˘

a acord˘

amˆınt

âietate obiectivelor

personale si lucrurilor neesentiale(1 Pet. 5:8; 1 Ioan 2:15–17). Unii,care puneau c

ândva serviciul sacru

pe primul loc, si-au pierdut senti-mentul urgentei. De exemplu, Di-ma, un crestin care a colaborat ovreme cu Pavel, s-a l

˘asat distras

de „actualul sistem“.În loc s

˘a con-

tinue s˘

a fie al˘

aturi de Pavelˆın

momentele grele, Dima l-a p˘

ar˘

a-sit (Filim. 23, 24). Dac

˘a vrem s

˘a

ne p˘

astr˘

am sentimentul urgentei,trebuie s

˘a lupt

˘am cu tendinta de a

profita de tot ce ne ofer˘

a aceas-t

˘a viat

˘a. Trebuie s

˘a ne str

˘aduim

‘s˘

a apuc˘

am strˆ

ans adev˘

arata viat˘

a’,viata vesnic

˘a (1 Tim. 6:18, 19). Sun-

tem convinsi c˘

aˆın lumea nou

˘a vom

avea ocazia s˘

a facem nenum˘

ara-te lucruri interesante.

În prezent

ˆıns

˘a, avem ocazia unic

˘a de a-i aju-

ta pe oameni s˘

a supravietuiasc˘

aArmaghedonului. w12 15/3 2:11, 12


Veti deveni proprietatea measpeciala dintre toate popoarele,

fiindca tot pamantul este almeu. Veti fi un regat de preoti si

o natiune sfanta pentru mine.(Ex. 19:5, 6)

Cˆ

and a f˘

acut leg˘

amˆ

antul cuAvraam, Iehova i-a promis: „Prins

˘am

ânta ta se vor binecuv

ânta

toate natiunile p˘

amˆ

antului“ (Gen.22:18). Leg

˘am

ântul Legii repre-

zenta un pasˆın

ˆımplinirea aces-

tei promisiuni.În virtutea lui, Is-

raelul putea deveni ‘proprietateaspecial

˘a a lui Iehova dintre toate

popoarele’. Cu ce scop? Ca s˘a de-

vin˘

a ‘un regat de preoti pentruIehova’. Israelitii cunosteau no-tiunile de „rege“ si de „preot“.

În-

s˘

a numai Melchisedec a ocupat, cuaprobarea lui Iehova, pozitia derege si de preot

ˆın acelasi timp

(Gen. 14:18). Acum, cˆ

and israelitiise aflau sub leg

˘am

ântul Legii, Ie-

hova le oferea posibilitatea de aˆıntemeia „un regat de preoti“. Asacum au indicat mai t

ârziu Scriptu-

rile, aceastaˆınsemna c

˘a, din mij-

locul lor, urma s˘

a fie aleas˘a o pre-

otie regal˘

a, adic˘

a regi care aveaus

˘a

ˆındeplineasc

˘a si rolul de preoti

(1 Pet. 2:9). w12 15/1 5:5–7


Va cadea ınvatatura mea . . .ca ploaia marunta pe iarba.

(Deut. 32:2)

Apostolul Pavelˆıi

ˆındeamn

˘a pe

crestini s˘

a nu-si p˘

ar˘

aseasc˘

a parte-nerul conjugal doar pentru c

˘a aces-

ta nuˆımbr

˘atiseaz

˘a

ˆınchinarea ade-

v˘

arat˘

a (1 Cor. 7:12–16). Gˆ

andul c˘

atovar

˘asul s

˘au de viat

˘a ar putea ac-

ceptaˆıntr-o bun

˘a zi adev

˘arul

ˆıl

ajut˘

a pe un Martor s˘

a-si p˘

astrezebucuria.

Îns

˘a, dac

˘a vrea s

˘a sensibi-

lizeze inima partenerului, el trebu-ie s

˘a fie atent la modul

ˆın care

ˆıi vorbeste despre adev

˘ar. Cei ce

studiaz˘

a Biblia se asteapt˘

a proba-bil ca membrii familiei s

˘a accepte

imediat mesajul despre Regat. Darpoate c

˘a acestia vor r

˘am

âne indife-

renti. Dac˘

aˆın prezent conduci un

studiu biblic cu un elev al c˘

aruipartener nu este interesat de ade-v

˘ar, ai putea s

˘a-i ar

˘ati

ˆın mod prac-

tic cum s˘

a-i depun˘

a m˘

arturie cutact.

Într-adev

˘ar, c

âtiva stropi de

adev˘

ar la momentul potrivit fac,deseori, mai mult dec

ât o ploaie de

adev˘

aruri. w12 15/2 4:8, 9

Luni, 30 decembrie

Acestia vor suferi pedeapsajudecatoreasca a distrugerii

vesnice dinaintea fetei Domnuluisi a gloriei puterii sale.

(2 Tes. 1:9)

Stim din Cuvˆ

antul lui Dumne-zeu c

˘a oamenii care vor fi conside-

rati capre „vor merge la t˘

aiere ves-nic

˘a“. Lucrarea de predicare este o

expresie aˆındur

˘arii lui Dumnezeu

si le ofer˘

a oamenilor posibilitateade a face schimb

˘ari si de a primi

‘viata vesnic˘

a’ (Mat. 25:32, 41, 46;Rom. 10:13–15). Cum ar putea ei s

˘a

aud˘

a mesajul de salvare dac˘

a noinu am predica? Este si spre bine-le nostru s

˘a le vorbim altora de-

spre Iehova si despre Regat (1 Tim.4:16). Nu simti c

˘a, atunci c

ând pre-

dici, iubirea fat˘

a de Iehova si cre-dinta ta devin mai puternice? Nute ajut

˘a lucrarea s

˘a dezvolti cali-

t˘

ati crestine? Nu esti mai fericitstiind c

˘a dovedesti devotiune sf

ân-

t˘

a prin participarea la predicare?Multi frati si surori care au avutprivilegiul si bucuria de a-i

ˆınv

˘ata

pe altii adev˘

arul au v˘

azut cum spi-ritul lui Dumnezeu i-a ajutat peelevii lor s

˘a-si schimbe viata

ˆın

bine. w12 15/3 1:8, 9

Marti, 31 decembrie

Exista un prieten mai apropiatdecat un frate. (Prov. 18:24)

Un prieten adev˘

arat p˘

astrea-z

˘a confidentialitatea

ˆın ce prives-

te chestiunile personale care i-aufost dezv

˘aluite. C

ând fratii ne vor-

besc despre sentimentele si gˆ

an-durile lor cele mai profunde, con-vinsi fiind c

˘a acestea nu vor fi f

˘acu-

te publice, iubirea dintre noi seva ad

ânci. S

˘a ne str

˘aduim deci s

˘a

promov˘

amˆın congregatie un spirit

de iubire si o atmosfer˘

a pl˘

acut˘

a,ca

ˆın familie, dovedindu-ne prie-

teni deˆıncredere, care p

˘astrea-

z˘

a confidentialitatea (Prov. 20:19).Este gresit si lipsit de iubire s

˘a

r˘

aspˆ

andim informatii confidentia-le despre frati.

Îns

˘a, c

ând este vor-

ba despre un p˘

acat grav, trebu-ie informati cei c

˘arora Biblia le-a

ˆıncredintat responsabilitatea de arezolva astfel de probleme, adic

˘a

b˘

atrˆ

anii de congregatie (Lev. 5:1).Asadar, dac

˘a stim c

˘a un frate de

credint˘

a a comis un p˘

acat, ar tre-bui s

˘a-l

ˆındemn

˘am s

˘a cear

˘a ajuto-

rul b˘

atrˆ

anilor (Iac. 5:13–15). Dac˘

ael nu-i abordeaz

˘a

ˆıntr-un timp re-

zonabil, trebuie s˘

a dezv˘

aluim noiˆınsine p

˘acatul. w12 15/2 3:7, 15

Să examinăm Scripturile în fiecare zi — 2013

Documents

Transcript of Să examinăm Scripturile în fiecare zi — 2013