1

Editorial:

Obișnuitul mitropolit al ,,Timișorii”

Punct de plecare al unui valoros studiu de istorie bisericească, titlul ales se dorește a continua tradiția vlădicească a metropolei Banatului. După înveșnicirea Înaltpreasfințitului Nicolae, în zilele de 16-17 decembrie 2014 în ședința de lucru a Sfântului Sinod a fost confirmat cu 26 de voturi din 45 valid exprimate un nou arhiepiscop al Timișoarei în persoana Înaltpreasfințitului Ioan Selejan, arhiepiscop onorific al Episcopiei Covasnei și Harghitei.

Înaltpreasfințitul Ioan s-a născut pe 14 noiembrie 1951 în localitatea Pietrani din județul Bihor fiind al patrulea copil al familiei. A urmat cursurile Liceului ,,Constantin Brâncuși” din Oradea și pe cele ale Facultății de Instalații și Automatizări din București.

După doar patru ani de la absolvire a intrat în Mănăstirea Lainici. A urmat studii teologice la Craiova și Sibiu, apoi la Institutul Biblic din Ierusalim unde a urmat două programe doctorale: primul în studii biblice, iar cel de al doilea în egiptologie și orientalistică. După solida pregătire teologică a primit primele slujiri mănăstirești: ierodiacon, ieromonah (1990), stareț la Lainici (1990-1994), arhimandrit și superior al Așezământului românesc din Ierusalim (1994). La 11 ianuarie 1994 a fost ales episcop eparhiot al Episcopiei Covasnei și Harghitei. În această înaltă demnitate bisericească a statornicit funcționarea unei eparhii ortodoxe misionare.

Asemenea unui înaintaș lasă slujirea munților pentru altarul Banatului. În 28 decembrie 2014 a fost oficiată Sfânta Liturghie în catedrala mitropolitană din Timișoara oficiată de P. F. Părinte Daniel, patriarhul României și locțiitor de Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului împreună cu mai mulți ierarhi ai Sfântului Sinod.

Din ,,Gramata patriarhală”, actul oficial de recunoaștere ca arhipăstor al Banatului al Înaltpreasfințitului Ioan aflăm: ,,…îi dăm alesului Arhiepiscop și Mitropolit Ioan împuternicirea canonică de păstorire ca Arhiepiscop al Dumnezeu păzitei Arhiepiscopii a Timișoarei, cu toate orașele și satele care țin astăzi și vor ține și în viitor de această Sfântă Arhiepiscopie, drept mărturie că Înaltpreasfinția Sa, dobândind această demnitate, are dreptul și puterea de a așeza, după rânduielele Sfintei noastre Biserici și după legile țării: cântăreți, citeți, ipodiaconi, diaconi, preoți și protopopi la toate bisericile din Arhiepiscopia Înaltpreasfinției Sale, precum și stareți și starețe, egumeni și

egumene la mănăstiri și schituri și de a rândui toate câte i se cuvin ca ierarh eparhiot, spre folosul duhovnicesc al eparhiei pe care o păstorește pe calea mântuirii…” (Redacția, ,,Alegerea și întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan Selejan în slujirea de Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului”, în ,,Altarul Banatului”, 2014, nr. 10-12, p. 17-18).

ArhanghelulBiserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc,

care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului. (M. Eminescu)

ArhanghelulRevistă trimestrială de cultură și religie rurală editată de Asociația ,,Arhanghelul” din Birda, 2015, an. IV, nr. 1 (10)

2

Fiecare zi

Fiecare zi, din fiecare dimineaţă-mi vesteşte, Că binecuvântările Tale nu s-au terminat,

Că buchetul Tău de bunătăţi nu se veştejeşte. O, Doamne al meu, fii binecuvântat!

Îţi mulţumesc. Ai trasat o linie de demarcaţie.

Acum e foarte simplu: Lumea nu se vede prin mine;

Eu nu mă văd prin lume; Doar aşa îmi place să cred că voi reuşi,

În sufletu-mi firav, cereasca arvună să se adune. O voce îmi spune: Încearcă să gândeşti pe termen

lung, Dar ziua de mâine nicidecum nu-i a mea.

Eu vocii-i răspund: din suflet, minte şi inimă te alung,

Căci nu vreau Doamne să nărui lucrarea Ta. Îmi plouă în suflet cu stropi mari şi reci. Şi gânduri perene-mi străfulgeră mintea,

Ştiu bine că-n fiece clipă Doamne, cu mine petreci. Nu! Categoric nu voi pleca, din lucrare, pentru

nimica. În fiecare zi, în fiece seară,

M-aşez pe genunchi şi măresc a Ta binecuvântare, Căci vreau a-Ţi mulţumi iarăşi şi iară

Că M-ai ales Doamne, pentru a Ta lucrare.

Lucian – Ovidiu POP

Semne:

Raport de activitate al Parohiei Birda pe anul 2014

În cursul anului 2014 Parohia Birda a

desfăşurat o activitate care a vizat toate sectoarele vieţii bisericeşti: religios – pastoral; catehetic – misionar, filantropic – social, financiar – economic şi gospodăresc.

Conform Conscripţiei parohiale, Parohia Birda înregistrează 600 de credincioşi din care în Birda sunt 512 persoane, iar în filia Sîngeorge 148. Un număr total de copii: 160, din care 130 în parohie şi 30 în filie. I. 1. Religios - pastoral

Parohia a desfăşurat în cursul anului un program religios săptămânal compus din Vecernie, Sfânta Liturghie, Acatist şi Paraclisul Maicii Domnului. În timpul Postului Mare a fost oficiată miercurea şi vinerea Sfânta Liturghie a Sfântului Grigore Dialogul.

Sfintele Taine ale Mărturisirii şi Cuminecării au fost săvârşite în cele patru posturi din cursul anului bisericesc dar şi la cererea expresă a credincioşilor. Taina Sfântului Maslu bianual în parohie, şi o dată în filie. În cursul timpului au fost oficiate 10 boteze şi 6 cununii.

În ceea ce priveşte ierurgiile au fost săvârşite 17 înmormântări, de patru ori au fost sfinţite casele credincioşilor cu prilejul: Înălţării Sfintei Crucii, Naşterii şi Botezului Domnului şi a Învierii Domnului. A fost sfinţită apa la Bobotează şi Izvorul Tămăduirii. Un prilej deosebit l-a reprezentat organizarea ,,Săptămânii duhovniceşti” cu servicii religioase zilnice, cuvinte de învăţătură, vizionare de film documentar ş.a.

Au fost marcate religios sărbătorile legale, Ziua Eroilor şi Ziua Naţională a României. Pentru cei adormiţi au fost oficiate slujbe de pomenire colective la Sf. Paşti şi Sf. Arhangheli în cimitirele parohiei, dar şi în biserică la Moşii de iarnă şi vară.

(Continuare în pagina 7)

Prezentul Raport de activitate a fost prezentat în sedinţa de lucru a Consiliului Parohial din 28. 12. 2014 şi în Adunarea Parohială din 1. 01. 2015.

2

Fiecare zi

Fiecare zi, din fiecare dimineaţă-mi vesteşte, Că binecuvântările Tale nu s-au terminat,

Că buchetul Tău de bunătăţi nu se veştejeşte. O, Doamne al meu, fii binecuvântat!

Îţi mulţumesc. Ai trasat o linie de demarcaţie.

Acum e foarte simplu: Lumea nu se vede prin mine;

Eu nu mă văd prin lume; Doar aşa îmi place să cred că voi reuşi,

În sufletu-mi firav, cereasca arvună să se adune. O voce îmi spune: Încearcă să gândeşti pe termen

lung, Dar ziua de mâine nicidecum nu-i a mea.

Eu vocii-i răspund: din suflet, minte şi inimă te alung,

Căci nu vreau Doamne să nărui lucrarea Ta. Îmi plouă în suflet cu stropi mari şi reci. Şi gânduri perene-mi străfulgeră mintea,

Ştiu bine că-n fiece clipă Doamne, cu mine petreci. Nu! Categoric nu voi pleca, din lucrare, pentru

nimica. În fiecare zi, în fiece seară,

M-aşez pe genunchi şi măresc a Ta binecuvântare, Căci vreau a-Ţi mulţumi iarăşi şi iară

Că M-ai ales Doamne, pentru a Ta lucrare.

Lucian – Ovidiu POP

Semne:

Raport de activitate al Parohiei Birda pe anul 2014

În cursul anului 2014 Parohia Birda a

desfăşurat o activitate care a vizat toate sectoarele vieţii bisericeşti: religios – pastoral; catehetic – misionar, filantropic – social, financiar – economic şi gospodăresc.

Conform Conscripţiei parohiale, Parohia Birda înregistrează 600 de credincioşi din care în Birda sunt 512 persoane, iar în filia Sîngeorge 148. Un număr total de copii: 160, din care 130 în parohie şi 30 în filie. I. 1. Religios - pastoral

Parohia a desfăşurat în cursul anului un program religios săptămânal compus din Vecernie, Sfânta Liturghie, Acatist şi Paraclisul Maicii Domnului. În timpul Postului Mare a fost oficiată miercurea şi vinerea Sfânta Liturghie a Sfântului Grigore Dialogul.

Sfintele Taine ale Mărturisirii şi Cuminecării au fost săvârşite în cele patru posturi din cursul anului bisericesc dar şi la cererea expresă a credincioşilor. Taina Sfântului Maslu bianual în parohie, şi o dată în filie. În cursul timpului au fost oficiate 10 boteze şi 6 cununii.

În ceea ce priveşte ierurgiile au fost săvârşite 17 înmormântări, de patru ori au fost sfinţite casele credincioşilor cu prilejul: Înălţării Sfintei Crucii, Naşterii şi Botezului Domnului şi a Învierii Domnului. A fost sfinţită apa la Bobotează şi Izvorul Tămăduirii. Un prilej deosebit l-a reprezentat organizarea ,,Săptămânii duhovniceşti” cu servicii religioase zilnice, cuvinte de învăţătură, vizionare de film documentar ş.a.

Au fost marcate religios sărbătorile legale, Ziua Eroilor şi Ziua Naţională a României. Pentru cei adormiţi au fost oficiate slujbe de pomenire colective la Sf. Paşti şi Sf. Arhangheli în cimitirele parohiei, dar şi în biserică la Moşii de iarnă şi vară.

(Continuare în pagina 7)

Prezentul Raport de activitate a fost prezentat în sedinţa de lucru a Consiliului Parohial din 28. 12. 2014 şi în Adunarea Parohială din 1. 01. 2015.

3

Restituiri:

Din amintirile unui colonist din Gătaia (III)

Unchiul, recunoscând, a mângâiat-o pe femeia îndurerată, în timp ce coloana cu sicriul ajunse în fața casei. Un țipăt prelung și un vaiet de durere scoase de bunica se rostogoliră peste ograda îndoliată. Copiii, nurorile și apropiații au liniștit-o cu greu. Își pierduse jumătatea, omul cu care a viețuit și și-a crescut copiii. Ceva se rupse din sufletul ei. Simțea un gol, iar durerea parcă o strivea. Se consola încet și anevoie. Copiii îi erau alături; ei duceau mai departe firul neamului. N-avea ce face. Dumnezeu închidea o ușă, dar deschidea altele. Pe moș Ariton, omul care a cunoscut ororile ambelor războaie, l-au înmormântat creștinește, l-au plâns și l-au condus la cimitirul satului unde-și doarme odihna de veci. Nu mai dură mult și îl urmă și mama bătrână. Se ducea lângă Ariton al ei, liniștită, că și-a lăsat copiii, nepoții să le ducă mai departe numele, onoarea și cinstea. Așa s-a și întâmplat. Familiile copiilor, o spun cu mândrie, merg și azi pe străzile cu nume de eroi, cu fruntea sus, mândri că cei din neamul Țirca nu și-au făcut de rușine înaintașii ardeleni care au întemeiat Colonia. În locul caselor acoperite cu stuf din acei ani de început, azi, te întimpină case mari, moderne, vile cochete, flori, verdeață, străzi asfaltate; în locul crucilor din lemn din ,,țintirim” acum sunt adevărate monumente care veghează la căpătâiul strămoșilor, iar în locul capelei încropite dintr-o casă pentru rugăciuni, coloniștii au durat o biserică frumoasă și elegantă. Aceste ziduri sfinte ridicate din mila lui Dumnezeu și cu truda coloniștilor partă sub mortarul cărămizilor și mulți stropi din sudoarea celor trei frați Țirca. Toți au slujit acest lăcaș bisericesc fie ca epitropi, crâsnici sau buni cântăreți în strană (ca tatăl meu) și au pus umărul la ridicarea sfintei case, ofrandă pentru urmași. Întru memoria și cinstirea modestei lor contribuții, preot dr. Valentin Bugariu le-a consemnat, alături de ale altor credincioși numele în

monografia bisericii intitulată: Parohia ortodoxă Colonia Gătaia. Istorie, misiune și viață creștină. Plecăciune și mulțumiri adresăm Sfinției Sale. Și ca dovada că n-au pătat numele bunului lor tată, moș Ariton, cei trei frați, Vasile, Iosif și Ion își dorm somnul de veci în cimitirul din Colonie alături de exemplarul lor părinte. Dumnezeu să-i odihnească în pace! Și-i asigurăm că și noi urmașii, le vom duce pe mai departe cu cinste numele și le vom împlini visurile și speranțele.

Prof. Iosif Marius Circa

Te-ai născut Iisuse Numele elevului: GOANȚA FLORENȚA-TEODORA Clasa: a VII-a Scoala: ȘCOALA GIMNAZIALĂ COMUNA BIRDA Judet: TIMIS

Profesor: POPA DORU-GHEORGHE Dumnezeu in mila-I mare, Pentru intreaga omenire Si-a trimis in lume Fiul Să ne aducă-o mantuire. O minune s-a intamplat Cum nimeni n-a mai vazut, Căci la Betleem, odată Un copil ni S-a născut.

Fiu de Dumnezeu curat, A venit jos Împarat, Nu Împarat pămantesc Ci un Împarat ceresc. Să-mplinească tot ce-i scris Ce de profeti a fost prezis, Să ne de-a din harul sfânt În al Domnului cuvânt. Îngeri, magi, pastori, cu toții S-au trezit ca să-l slăvească, Ca in grajdi in ieslea rece, S-a născut Odrasla Sfântă Tatăl L-a trimis din ceruri Să salveze omenirea Din pacat, din chinul mare Să aducă veșnicia.

5

Documentar:

Învăţătorul Ioan Marcu (1848-1932) – personalitate

de seamă a învăţământului confesional din Episcopia Caransebeşului (IV)

Semnificativă este intervenţia reprezentantului Reuniunii gr. cat. din dieceza Lugojului, care în cuvântul său susţine: „Pe noi românii, trecutul ne-a împărţit în două confesiuni, dar a sosit timpul ca şi noi, luminătorii poporului, să ne dăm mâna frăţească spre a conlucra în comun la ajungerea scopului final, măreţ al năzuinţelor noastre, care este cultivarea şi luminarea poporului nostru român, căci acest scop azi nu mai cunoaşte diferenţe de confesiune”1.

Prezenţa la activităţile jubiliare a reprezentantului Reuniunii înv. din dieceza Aradului (înv. Iosif Moldovan), a reprezentantului Reun. înv. din protoprezbiteratele Timişoara şi Banat-Comloş (înv. Iuliu Vuia), a fostului preşedinte al Reuniunii, Ştefan Antonescu, a prof. Ioan Popea de la Gimnaziul român din Braşov, cuvântările de apreciere şi de felicitare la adresa Reuniunii învăţătorilor din dieceza Caransebeşului, confirmă calitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate de-a lungul anilor, spre binele învăţământului românesc.

În Almanah este prezentat ceremonialul dezvelirii monumentului lui Constantin Diaconovici Loga, în cimitirul oraşului, cuvântările rostite care apreciază personalitatea şi opera renumitului pedagog.

Raportul de activitate al Reuniunii la jubileul de 25 ani, prezentat de secretarul general al Reuniunii, învăţătorul Ioan Marcu, reflectă intensa activitate desfăşurată în perioada analizată, de la

1 Cuvântarea rostită de Iosif Miclău în numele Reuniunii învăţătorilor din dieceza gr. cat. a Lugojului, în Almanah, 1999, p. 21.

înfiinţare şi până în 1895, reprezentând un bogat material documentar pentru studierea activităţii Reuniunii.

În continuare sunt prezentate Adunările generale ale Reuniunii şi tematica materialelor prezentate.

Foarte interesante sunt „elaborate”2, publicate în Almanah, materiale foarte valoroase sub aspect științific şi metodic: Al. Mocioni „Quem diioderunt, pedagogum facerunt”, Sava Molin „Învăţământul intuitiv în şcoala poporală”, George Dragoescu (Oraviţa) „Ce spor au să arate cele trei clase inferioare ale şcoalei poporale elementare?”3, Ilie Trăilă „Simplificarea grafiei şi ortografiei”, V. Babeş „Politica culturală, raţională, morală”, Ath. M. Marienescu „Şcoala în antichitate”, Ilarion Puşcariu „Impresiuni dintr-o adunare generală a Reuniunii învăţătorilor din dieceza Caransebeşului”, Ioan Marcu „Reflesiuni asupra esamenelor din protopresbiteratul Buziaş”, Giorgiu Popa „Martiri în toate timpurile”, Ioan Miclea „Cum trebuie să fie învăţătorul”, George Cătană „Lecţiuni practice din istoria Ungariei”. Elaboratele au reprezentat o adevărată culegere de norme de bază, principii ce trebuiau respectate, adevărate îndrumătoare în

activitatea învăţătorilor. Prin bogăţia de

informaţii prezentate, Almanahul se constituie într-un izvor istoric preţios pentru cunoaşterea activităţii învăţătorilor din dieceza Caransebeşului.

După ce s-a pensionat, rămâne în continuare activ ca preşedinte al reuniunii învăţătorilor (1905-1908).

Organizează în zilele 5/18 şi 6/19 Octombrie 1908, la Caransebeş, adunarea generală ordinară a Reuniunii la care este invitat şi primarul oraşului, cu un program4 foarte interesant, la care Dr. Valeriu Branişte a ţinut conferinţa „Învăţământul gramatical pe bază sintactică”5.

Prof. dr. Virginia Ardelean 2 Almanah, 1899, p. 81-210. 3 Almanach, 1899, p. 81-210. 4 Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Caransebeş, fond Primăria Caransebeş, inv. dos. 83/1908, fila 8. 5 Ibidem, fila 9.

4

Urme din trecut:

Personalităţi de seamă ale Banatului : Pr. Gheorghe Cotoşman( 1904-1977) III

În acelaşi an îi apare şi lucrarea „Duşmanii Banatului – Cuncubinajul”, de 130 de pagini.

În anul 1936, preotul Cotoşman a absolvit şi Seminarul Pedagogic Universitar din Bucureşti, după care la 16 noiembrie 1936 se înscrie la examenul de capacitate pentru profesori pe care îl susţine în aprilie 1937 la Iaşi cu subiectul „Înfiinţarea Mitropoliilor Ungro-Vlahiei şi a Moldovei şi împrejurările politice generale care au determinat legătura lor cu Patriarhia de Constantinopol” fiind notat şi la acest examen cu nota 10.

La 01 octombrie 1937, ocupă prin concurs postul de profesor de istoria Bisericii Române la Academia Teologică Caransebeş, unde nu s-a mărginit numai la activitatea pe care i-o cerea catedra, ci s-a avântat şi pe mai departe în vâltoarea luptei pentru restaurarea Episcopiei Timişoarei, instituţie înmormântată cu 200 de ani în urmă.

Astfel, în anul 1938 publică lucrarea „Bănăţenii şi Episcopia Timişoarei”, care are 388 de pagini.

După ce în anii 1938-1939 este grav bolnav de pneumonie, motiv pentru care, deşi cu examenul de admisibilitate pentru doctorat luat în 28 iunie 1937, nu poate susţine teza de doctorat decât în 16 iunie 1941.

Titlul lucrării de doctorat este „Episcopia Caransebeşului până în pragul secolului al XIX-lea”; şi la doctorat este notat cu aceeaşi „magna cum laude”, Gheorghe Cotoşman fiind astfel, primul bănăţean, doctor în teologie, la Universitatea din Bucureşti.

Această lucrare fiind apreciată la maximum de toţi marii istorici şi intelectualii bisericii „umple un gol foarte simţit în literatura istorică română, în care trecutul bisericesc al Banatului e foarte puţin

desluşit”, după cum avea să spună marele istoric, profesor dr. Ştefan Lupşa.

Lucrarea de doctorat a istoricului Cotoşman este o încoronare a monografiilor lui şi o consacrare în istorie a autorului. Fiind un bun cunoscător al limbii sârbeşti şi al limbii maghiare, autorul a putut utiliza cu folos izvoarele străine, urmărind istoria Episcopiei Caransebeşului de la începuturile ei – sec. XV – până în 1785, când sub influenţă sârbească, Episcopia s-a mutat la Vârşeţ, ca după aproape 80 de ani, la 1864 să fie reînfiinţată de marele Mitropolit Andrei Şaguna.

În anul 1948, desfiinţându-se Academia Teologică din Caransebeş, preotul profesor

Gheorghe Cotoşman este chemat ca şi consilier cultural al Arhiepiscopiei Timişoarei, unde doar după doi ani este avansat la funcţia de vicar administrativ pe care o va împlini până la pensionare, în anul 1968.

Datorită meritelor sale deosebite pe tărâm cultural şi administrativ bisericesc, Biserica i-a acordat cele mai înalte distincţii, iar secţia istorică a Astrei l-a cooptat ca membru, aşa cum, de altfel, l-a făcut şi Institutul social Banat-Crişana din Timişoara.

Pe lângă monografiile satelor din preajma Sânnicolaului Mare şi a Sânnicolaului Mare, care au o valoare inegalabilă, şi cuprind informaţii bogate pentru toţi cei dornici de a cunoaşte

istoria acestor locuri, Gheorghe Cotoşman scrie lucruri absolut inedite şi cu multe amănunte despre Istoria Banatului în general, insistând asupra Episcopiei Caransebeşului, ca şi asupra Episcopiei Timişoarei. Este un neîntrecut publicist, având zeci de studii şi articole la toate revistele vremii, el activând în acest domeniu şi după pensionare.

Moare la data de 12 ian. 1977 şi este înmormântat în cimitirul din Calea Lipovei din Timişoara.

Protopop Gheorghe Sutac

5

Documentar:

Învăţătorul Ioan Marcu (1848-1932) – personalitate

de seamă a învăţământului confesional din Episcopia Caransebeşului (IV)

Semnificativă este intervenţia reprezentantului Reuniunii gr. cat. din dieceza Lugojului, care în cuvântul său susţine: „Pe noi românii, trecutul ne-a împărţit în două confesiuni, dar a sosit timpul ca şi noi, luminătorii poporului, să ne dăm mâna frăţească spre a conlucra în comun la ajungerea scopului final, măreţ al năzuinţelor noastre, care este cultivarea şi luminarea poporului nostru român, căci acest scop azi nu mai cunoaşte diferenţe de confesiune”1.

Prezenţa la activităţile jubiliare a reprezentantului Reuniunii înv. din dieceza Aradului (înv. Iosif Moldovan), a reprezentantului Reun. înv. din protoprezbiteratele Timişoara şi Banat-Comloş (înv. Iuliu Vuia), a fostului preşedinte al Reuniunii, Ştefan Antonescu, a prof. Ioan Popea de la Gimnaziul român din Braşov, cuvântările de apreciere şi de felicitare la adresa Reuniunii învăţătorilor din dieceza Caransebeşului, confirmă calitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate de-a lungul anilor, spre binele învăţământului românesc.

În Almanah este prezentat ceremonialul dezvelirii monumentului lui Constantin Diaconovici Loga, în cimitirul oraşului, cuvântările rostite care apreciază personalitatea şi opera renumitului pedagog.

Raportul de activitate al Reuniunii la jubileul de 25 ani, prezentat de secretarul general al Reuniunii, învăţătorul Ioan Marcu, reflectă intensa activitate desfăşurată în perioada analizată, de la

1 Cuvântarea rostită de Iosif Miclău în numele Reuniunii învăţătorilor din dieceza gr. cat. a Lugojului, în Almanah, 1999, p. 21.

înfiinţare şi până în 1895, reprezentând un bogat material documentar pentru studierea activităţii Reuniunii.

În continuare sunt prezentate Adunările generale ale Reuniunii şi tematica materialelor prezentate.

Foarte interesante sunt „elaborate”2, publicate în Almanah, materiale foarte valoroase sub aspect științific şi metodic: Al. Mocioni „Quem diioderunt, pedagogum facerunt”, Sava Molin „Învăţământul intuitiv în şcoala poporală”, George Dragoescu (Oraviţa) „Ce spor au să arate cele trei clase inferioare ale şcoalei poporale elementare?”3, Ilie Trăilă „Simplificarea grafiei şi ortografiei”, V. Babeş „Politica culturală, raţională, morală”, Ath. M. Marienescu „Şcoala în antichitate”, Ilarion Puşcariu „Impresiuni dintr-o adunare generală a Reuniunii învăţătorilor din dieceza Caransebeşului”, Ioan Marcu „Reflesiuni asupra esamenelor din protopresbiteratul Buziaş”, Giorgiu Popa „Martiri în toate timpurile”, Ioan Miclea „Cum trebuie să fie învăţătorul”, George Cătană „Lecţiuni practice din istoria Ungariei”. Elaboratele au reprezentat o adevărată culegere de norme de bază, principii ce trebuiau respectate, adevărate îndrumătoare în

activitatea învăţătorilor. Prin bogăţia de

informaţii prezentate, Almanahul se constituie într-un izvor istoric preţios pentru cunoaşterea activităţii învăţătorilor din dieceza Caransebeşului.

După ce s-a pensionat, rămâne în continuare activ ca preşedinte al reuniunii învăţătorilor (1905-1908).

Organizează în zilele 5/18 şi 6/19 Octombrie 1908, la Caransebeş, adunarea generală ordinară a Reuniunii la care este invitat şi primarul oraşului, cu un program4 foarte interesant, la care Dr. Valeriu Branişte a ţinut conferinţa „Învăţământul gramatical pe bază sintactică”5.

Prof. dr. Virginia Ardelean 2 Almanah, 1899, p. 81-210. 3 Almanach, 1899, p. 81-210. 4 Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Caransebeş, fond Primăria Caransebeş, inv. dos. 83/1908, fila 8. 5 Ibidem, fila 9.

6

Cateheza: Drama Brâncovenilor oglindită în eposul şi

în teatrul popular românesc (II) Dialogul continuă de-a lungul baladei. Sultanul recurge la ameninţări oferindu-i o singură şansă: ,,De ţi-e milă de copii/ Şi de vrei ca să mai fii,/ lasă legea creştinească/ Şi te dă-n legea turcească”. Răspunsul Brâncoveanului este fără echivoc şi va reveni, acelaşi, la repetarea cerinţei sultanului după decapitarea rând pe rând a celor trei fii: ,,Facă Dumnezeu ce-a vrea! Iar pe toţi de ne-ţi tăia,/ Nu mă las de legea mea!”. Pentru Brâncoveanu, ctitor de lăcaşuri sfinte aşa cum este pomenit în istorie, legea creştinească la care nu renunţă cu preţul vieţii lui şi a fiilor săi, nu are doar conotaţie religioasă, pentru că ,,legea” nu este doar a lui, ci a unui neam, trăitor într-o ţară, iar lepădarea de credinţa sa şi trecerea la ,,legea turcească” ar echivala cu trădarea de ţară. De aceea, când mezinului i-a venit rândul să moară şi plânge (La Montraye menţionează că fiul îngrozit cere să fie cruţat promiţând să treacă la mahomedanism), tatăl îl îmbărbătează: ,,Taci şi mori în legea ta/ Că tu ceriu-i căpăta!”. Durerea tatălui care asistă la moartea fiilor săi nu cunoaşte margini: ,,Brâncovanul greu ofta/ Şi cu lacrimi cuvânta:/ Doamne! Fie-n voia ta!”/ Apoi el se întuneca./ inima-i se despica,/ Îi bocea, îi săruta,/ Şi turbând apoi striga: Urmează blestemul adresat turcilor în ceasul din urmă: ,,Dare-ar Domnul Dumnezeu/ Să fie pe gândul meu:/ Să vă ştergeţi pre pământ/ Cum se şterg norii de vânt;/ Să n-aveţi loc de-ngropat,/ Nici copii de sărutat!”. Balada se încheie cu o imagine terifiantă: Jupuit de viu, Brâncoveanul e pus să-şi privească pielea tăvălită în noroi şi legată de un paltin. Cu aceeaşi fermitate, eroul are tăria să afirme şi în clipa morţii: ,,Să ştiţi c-am murit creştin/ Brâncovanul Constantin”. Cel de al doilea text epic de care am amintit şi care înregistrează drama Brâncovenilor este balada cu acelaşi titlu: ,,Constantin Brâncoveanul”, dar având o întindere mai mare (272 de versuri faţă de 135 câte conţine varianta culeasă de Vasile Alecsandri). Diferenţa se explică prin faptul că autorul (sau autorii – baladele ca şi celelalte creaţii

populare având caracter colectiv) a adăugat şi alte detalii faţă de versiunea discutată – pe de o parte, iar pe de alta, fiind compusă pentru a fi cântată şi recitată în faţa unui auditoriu, la ospeţe mai ales, interpretul lăutar a simţit nevoia, pentru a menţine trează atenţia ascultătorilor, să introducă versuri ca să le stârnească curiozitatea pentru ceea ce va urma, aşa cum sunt întâlnite din loc în loc: ,,Verde, verde-a bobului”, ,,Verde, verde bob năut”, ,,Verde, verde ş-o lalea”, ,,Zi-i ş-alt dată bob năut”. Acţiunea baladei în discuţie se deschide cu

imaginea Dunării şi a unui caiac care duce spre Ţarigrad pe ,,…turc Bulibaşa/ Şi cu aga Mustafa/ Şi cu aga Bălăceanu/ Cel mai voinicel, sărmanul,/ Cu

Constandin Brâncoveanul/ Crede-n Dumnezeu sărmanul!/ Cu trei copii ce-i avea,/ Cu Gherghina ţiganca,/ Care le purta grija”. Creatorul popular

introduce o imagine cunoscută şi din alte cântece populare. Pentru a atrage atenţia împăratului că vrea să fie ascultat ,,Şapte rogojini lua./ Cu catran le cătrănea,/ Sus pe catarg le suia,/ Perdaf de spirt că le da,/ Foc din trei părţi le punea,/ Vâlva-n ceri să rădica”. Cea mai întinsă parte şi a acestei balade o constituie un dialog între împărat şi domnitorul muntean imaginat de autorul versurilor, care, din punct de vedere documentar, nu se poate dovedi, dar care pune în lumină personalitatea lui Brâncoveanu aşa cum s-a transmis peste veacuri în memoria poporului. Dialogul se constituie din zece replici câte cinci ale fiecăruia între care se intercalează spusele naratorului ce poartă firul acţiunii şi care încă de la început declanşează conflictul dintre cei doi: ,,-Brâncovene, dumneata, […] Bine-ai făcut d-ai venit/ Parcă eu ţi-am poruncit […] Foaie verde şi-o lalea/ Dăruieşte-mi tu ţara,/ Ţara şi bogăţia,/ Care bei, mănânci din ea/ Şi te dă în legea mea!”. De la început este scoasă în evidenţă lăcomia ,,împăratului” turcesc care vrea să pună mâna pe Ţara Românească şi pe avuţia domnitorului. Acesta îi replică hotărât să-şi apere ţara şi credinţa: ,,-Împărate, dumneata,/ Nu-ţi dăruiesc cu ţara,/ Ţara şi bogăţia/ Care beau, mănânc din ea./ Fă cu mine ce oi vrea,/ Nu mă dau în legea ta!”.

Prof. Ion Murariu

7

Semne: (Urmare din pagina 2) I. 2. Catehetic – misionar

Sub această denumire se grupează toate acţiunile educative realizate de Biserică. La finalul oricărui serviciu religios public, Laude, Sfintele Taine şi ierurgii a fost pregătit şi susţinut un cuvânt de învăţătură potrivit momentului: predică tematică, predică ocazională, paraneză ş.a.

Cateheza, lecţia de religie a fost realizată pentru proiectul ,,Hristos împărtăşit copiilor” prin întâlniri cu copiii parohiei, realizarea unor manifestări religios – educative cum este Ziua Bibliei, aniversări şi comemorări bisericeşti şi culturale.

Copiii cuprinşi în grupa de cateheză au participat la patru concursuri religioase iniţiate de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Timişoarei la nivel naţional şi judeţean. Parohia a organizat la faza locală aceste întreceri după cum urmează: ,,Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine”, ,,Sfântul Iosif cel Nou de Partoş”, ,,Bucuria Învierii în suflet de copil” şi ,,Bucuria Naşterii în suflet de copil”. Aceste concursuri au avut ca finalizare: verificarea şi consolidarea cunoştiinţelor religioase, dezvoltarea de iniţiative filantropice. Copiii înscrişi în aceste concursuri s-au calificat la celelate faze superioare: zonală la Gătaia şi judeţeană la Timişoara obţinând rezultate bune oglindite în premii şi menţiuni. Proiectul catehetic ,,Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine” a obţinut Premiul I la nivel de Protopopiat cu 297 p..

Pentru încurajarea prezenţei copiilor în biserică a fost încheiat un proiect educaţional între Şcoala Gimnazială din localitate şi Parohie. Acest document vizează: prezenţa activă a copiilor la serviciile divine, implicarea acestora în recitativul liturgic, împărtăşirea cu Sfintele Taine dar şi realizarea unor momente educativ – religioase în biserică şi şcoală.

Anul 2014 ca An omagial euharistic şi an comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni a fost scos în relief prin cuvinte de învăţătură, vizionarea unor filme documentare, realizarea şi difuzarea unor materiale power-point cu această tematică, a imprimării unor volume, pliante ş.a.

Revista ,,Arhanghelul” a avut o apariţie trimestrială într-un tiraj de 100 exemplare şi a fost distribuită în mod gratuit credincioşilor fiind însoţită la numărul 4 (din octombrie – decembrie) de un calendar creştin-ortodox de buzunar. Publicaţia a participat la Concursul de reviste

şcolare şi religioase iniţiat de Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Arhiepiscopia Timişoarei obţinând Premiul I la secţiunea foi religioase. Revista parohială întreţine legături frăţeşti şi de prietenie cu 25 de publicaţii din Banatul istoric: Voivodina, Caraş – Severin şi Timiş, cu reviste săteşti dar şi din oraşe. Prin acest intermediu s-au realizat schimburi de reviste. Aceste reviste se găsesc la biblioteca parohială într-un fond special.

Parohia Birda a fost gazda a două evenimente deosebite. Primul fiind organizarea Forumului Publiciştilor Bănăţeni, manifestare încununată de prezenţa unor gazetari, istorici, lingvişti şi scriitori bănăţeni. Forumul a fost compus din: lansări de carte în biserică, simpozion ştiinţific la şcoală şi agapă. Ca urmare a acestei acţiuni culturale şi religioase au fost donate bibliotecii comunale 69 de volume şi 21 de reviste îmbogăţind astfel fondul de carte. Al doilea eveniment a fost organizarea unui Concert de colinde susţinut de Corul ,,Doina” al Parohiei Gătaia.

Parohia deţine şi o pagină de internet la adresa: parohiaortodoxabirda.blogspot.ro pe care sunt stocate ştiri din viaţa parohiei, a Eparhiei Timişoarei, imagini, evenimente locale, prezentări de reviste ş.a.. I. 3 Filantropic - social

Parohia a contribuit la susţinerea domeniului social în toate iniţiativele organizate de Arhiepiscopie: susţinerea unor fonduri şi a unor colecte.

Pe plan local la praznicul Sf. Paşti a fost organizat un mini târg cu vânzare a unor produse realizate de copiii din grupa de cateheză. Suma rezultată a ajuns sub forma a unor alimente de bază şi dulciuri la 5 familii aflate în situaţie de risc social.

Cu prilejul Sf. Ierarh Nicolae au fost achiziţionate 100 buc. dulciuri pentru copiii parohiei, iar la Crăciun din fondurile proprii au fost achiziționate 100 de pachete cu dulciuri pentru aceeaşi beneficiari. I. 4. Financiar – economic

La finalul anului 2014 Parohia Birda nu are debite către Protopopiat, Arhiepiscopie, nici către furnizorii de materiale şi servicii. În cursul anului au fost achiziționate 159 de pachete de lumânări din care 33 se află în stoc; 23 sticle de vin liturgic şi 220 de candele mici. Tot sub acest aspect amintim tipăriturile: 300 ex. calendare de perete, 5 ex.

6

Cateheza: Drama Brâncovenilor oglindită în eposul şi

în teatrul popular românesc (II) Dialogul continuă de-a lungul baladei. Sultanul recurge la ameninţări oferindu-i o singură şansă: ,,De ţi-e milă de copii/ Şi de vrei ca să mai fii,/ lasă legea creştinească/ Şi te dă-n legea turcească”. Răspunsul Brâncoveanului este fără echivoc şi va reveni, acelaşi, la repetarea cerinţei sultanului după decapitarea rând pe rând a celor trei fii: ,,Facă Dumnezeu ce-a vrea! Iar pe toţi de ne-ţi tăia,/ Nu mă las de legea mea!”. Pentru Brâncoveanu, ctitor de lăcaşuri sfinte aşa cum este pomenit în istorie, legea creştinească la care nu renunţă cu preţul vieţii lui şi a fiilor săi, nu are doar conotaţie religioasă, pentru că ,,legea” nu este doar a lui, ci a unui neam, trăitor într-o ţară, iar lepădarea de credinţa sa şi trecerea la ,,legea turcească” ar echivala cu trădarea de ţară. De aceea, când mezinului i-a venit rândul să moară şi plânge (La Montraye menţionează că fiul îngrozit cere să fie cruţat promiţând să treacă la mahomedanism), tatăl îl îmbărbătează: ,,Taci şi mori în legea ta/ Că tu ceriu-i căpăta!”. Durerea tatălui care asistă la moartea fiilor săi nu cunoaşte margini: ,,Brâncovanul greu ofta/ Şi cu lacrimi cuvânta:/ Doamne! Fie-n voia ta!”/ Apoi el se întuneca./ inima-i se despica,/ Îi bocea, îi săruta,/ Şi turbând apoi striga: Urmează blestemul adresat turcilor în ceasul din urmă: ,,Dare-ar Domnul Dumnezeu/ Să fie pe gândul meu:/ Să vă ştergeţi pre pământ/ Cum se şterg norii de vânt;/ Să n-aveţi loc de-ngropat,/ Nici copii de sărutat!”. Balada se încheie cu o imagine terifiantă: Jupuit de viu, Brâncoveanul e pus să-şi privească pielea tăvălită în noroi şi legată de un paltin. Cu aceeaşi fermitate, eroul are tăria să afirme şi în clipa morţii: ,,Să ştiţi c-am murit creştin/ Brâncovanul Constantin”. Cel de al doilea text epic de care am amintit şi care înregistrează drama Brâncovenilor este balada cu acelaşi titlu: ,,Constantin Brâncoveanul”, dar având o întindere mai mare (272 de versuri faţă de 135 câte conţine varianta culeasă de Vasile Alecsandri). Diferenţa se explică prin faptul că autorul (sau autorii – baladele ca şi celelalte creaţii

populare având caracter colectiv) a adăugat şi alte detalii faţă de versiunea discutată – pe de o parte, iar pe de alta, fiind compusă pentru a fi cântată şi recitată în faţa unui auditoriu, la ospeţe mai ales, interpretul lăutar a simţit nevoia, pentru a menţine trează atenţia ascultătorilor, să introducă versuri ca să le stârnească curiozitatea pentru ceea ce va urma, aşa cum sunt întâlnite din loc în loc: ,,Verde, verde-a bobului”, ,,Verde, verde bob năut”, ,,Verde, verde ş-o lalea”, ,,Zi-i ş-alt dată bob năut”. Acţiunea baladei în discuţie se deschide cu

imaginea Dunării şi a unui caiac care duce spre Ţarigrad pe ,,…turc Bulibaşa/ Şi cu aga Mustafa/ Şi cu aga Bălăceanu/ Cel mai voinicel, sărmanul,/ Cu

Constandin Brâncoveanul/ Crede-n Dumnezeu sărmanul!/ Cu trei copii ce-i avea,/ Cu Gherghina ţiganca,/ Care le purta grija”. Creatorul popular

introduce o imagine cunoscută şi din alte cântece populare. Pentru a atrage atenţia împăratului că vrea să fie ascultat ,,Şapte rogojini lua./ Cu catran le cătrănea,/ Sus pe catarg le suia,/ Perdaf de spirt că le da,/ Foc din trei părţi le punea,/ Vâlva-n ceri să rădica”. Cea mai întinsă parte şi a acestei balade o constituie un dialog între împărat şi domnitorul muntean imaginat de autorul versurilor, care, din punct de vedere documentar, nu se poate dovedi, dar care pune în lumină personalitatea lui Brâncoveanu aşa cum s-a transmis peste veacuri în memoria poporului. Dialogul se constituie din zece replici câte cinci ale fiecăruia între care se intercalează spusele naratorului ce poartă firul acţiunii şi care încă de la început declanşează conflictul dintre cei doi: ,,-Brâncovene, dumneata, […] Bine-ai făcut d-ai venit/ Parcă eu ţi-am poruncit […] Foaie verde şi-o lalea/ Dăruieşte-mi tu ţara,/ Ţara şi bogăţia,/ Care bei, mănânci din ea/ Şi te dă în legea mea!”. De la început este scoasă în evidenţă lăcomia ,,împăratului” turcesc care vrea să pună mâna pe Ţara Românească şi pe avuţia domnitorului. Acesta îi replică hotărât să-şi apere ţara şi credinţa: ,,-Împărate, dumneata,/ Nu-ţi dăruiesc cu ţara,/ Ţara şi bogăţia/ Care beau, mănânc din ea./ Fă cu mine ce oi vrea,/ Nu mă dau în legea ta!”.

Prof. Ion Murariu

8

calendare agendă, 5 ex. calendare birou şi 3 ex. calendare almanah.

Cuantumul contribuţiilor către Sf. Biserică pe anul 2015 rămân la aceleaşi valori ca în anul precedent. Lista acestor contribuţii va fi afişată la avizierul bisericii.

La sfârşitul anului 2014 Parohia întregistrează următoarea situaţie financiară: venituri: 86.698,24 lei; cheltuieli: 69.401,08; sold: 17.297, 16 lei. I. 5. Administrativ - gospodăresc

În anul 2014 a fost reinventariată arhiva parohială. Aceasta are ca an de început anul 1851 şi cuprinde: acte de arhivă, gestiune, protocoale, matricole ale credincioşilor, procese – verbale ş.a.

A fost arătată grijă faţă de cartea bisericească de strană şi altar: au fost legate şi copertate două Liturghiere şi trei Antologhionuri. Sub aspect gospodăresc s-a menţinut curăţenia în biserică, capela din filie, grădina cu flori a acestora şi în parcul bisericii. Aceeaşi bună rânduială a fost menţinută şi la casa parohială dar şi la cimitirile comunităţii. S-au realizat acţiuni de erbicidare, îngrijirea parcului de flori, tăierea trandafirilor, curățarea copacilor ş.a.

La biserica parohială cu sprijinul Primăriei dar şi a sponsorilor, credincioşilor s-au relizat mai multe lucrări: reparaţii, tencuieli, zugrăveli la altarul bisericii, montarea unei noi pardoseli; entanşizarea geamurilor lăcaşului de cult; reparaţii la turnul clopotniţă prin lucrări care au vizat fixarea crucii, înlocuirea învelitorii de tablă compromisă de timp; realizarea unei alei betonate de acces la biserică.

La capela din Sîngeorge s-au efectuat mai multe lucrări care au vizat: lăcuirea turnului clopotniţă, înlocuirea pavajului de pe treapta bisericii şi realizarea unei porţi la magazia de materiale, reparaţii la lumânarul capelei. I. 6 Mulţumiri

Un gând de mulţumire Primăriei Birda, Consiliului Local, domnului Marius Gheorghe Stoian, primarul comunei pentru sprijinul prompt în acţiunile Parohiei atât financiar fiind principalul

sponsor, dar şi în realizarea şi implementarea acţiunilor educative, culturale ale Parohiei.

Aceleaşi mulţumiri tutoror credincioşilor care au înţeles că prin ajutorul lor susţin activitatea Bisericii pentru dezvoltarea unor proiecte şi programe religios-educative locale.

Tuturor celor care duminică de duminică şi sărbătoare de sărbătoare au fost prezenţi la rugăciunea comună a Bisericii fiind conştienţi că doar aşa întreţin vie o comunitate bisericească.

Preot Valentin Bugariu Cronica parohială:

o Împărtășirea copiilor. În 5. 12. 2014 a fost oficiată Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda. Cu acest prilej au fost împărtășiți copiii de la Școala Gimnazială din localitate. La finalul slujbei elevii au primit dulciuri din partea parohiei.

o Concursul Județean ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”. În 9 dec. s-a desfășurat faza județeană a

Concursului Județean de Religie. Școala̸ Parohia din Birda a fost reprezentată de eleva Brulincu Rodica care a obținut Mențiunea I la faza de priceasnă.

o Concert de colinde. Pe 21 decembrie Corul ,,Doina” al Parohiei Gătaia condus de C. Păr. Adam Rugaci a susținut un concert de colinde la Birda. Colindătorii au fost răsplătiți cu daruri din partea bisericii.

COLEGIUL DE REDACŢIE: Prof. univ. dr. Rodica Popescu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, Prof. Ioan Traia, Pr. dr. Iliia

Pavlovici-Pătruţ, Redactor-şef:

Pr. dr. Valentin Bugariu ISSN 2284 – 7731

Redacţia: Birda, Str. Principală, nr. 229, tel. 0729145610, cod postal:307187, jud.Timiş, e-mail:

parohiabirda@yahoo.com