S T R A T E G I I DE EVALUARE - bibliotecascolara.ro DE... · LIDIA FLORENTINA PESCARU – 2011 –...

Lidia Florentina Pescaru

S T R A T E G I I

DE EVALUARE

- lucrare ştiinţifică -

ISBN 978-606-577-514-5

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

2011

LIDIA FLORENTINA PESCARU – 2011 – STRATEGII DE EVALUARE 2

Motto :

„ Strategiile schiţează evantaiul modalităţilor practice de atingere a ţintei

prevăzute şi au valoarea unor instrumente de lucru.”

Ioan Cerghit

Referent ştiinţific : Prof. univ. doctor Doru Tompea Universitatea „Petre Andrei” Iaşi


C U P R I N S INTRODUCERE 1. Conceptul de strategie de evaluare. 2. Cadru experimental de aplicare a strategiilor de evaluare.

2.1. Obiectivul cercetarii. 2.2. Ipoteza cercetarii. 2.3. Organizarea cercetarii. 2.4. Metodologia cercetării. 2.5. Prezentarea eşantioanelor. 2.6. Desfasurarea activitatii experimentale şi

intrepretarea rezultatelor obtinute. 3. Concluzii. Bibliografie.


INTRODUCERE

Noile schimbări care au avut loc în societate au determinat schimbări

importante şi în procesul de învăţământ.

“Reforma curriculară aşteptată atât de societatea civilă, cât şi de agenţii

educaţionali - elevi, învăţători şi profesori, este o condiţie sine qua non a

consolidării caracterului performant al învăţământului românesc”1.

Ca o concretizare a demersului reformator propriu-zis, a început aplicarea

noii structuri a anului şcolar, implementarea în clasele I-IV a noului Plan-cadru

de învăţământ, precum şi a Cadrului de referintă a Curriculum-lui Naţional

pentru învăţământul obligatoriu, restructurarea şi armonizarea programelor

şcolare cu noul plan, introducerea unui nou sistem de evaluare în clasele

primare.

Cerinţa obiectivă privind creşterea eficienţei activităţii de instrucţie şi

educaţie, sub impulsul exigenţelor societăţii contemporane, a generat preocupări

ample, promovate insistent în teoria pedagogică şi de practică şcolară, pentru a

conferi procesului de învăţământ un caracter cât mai raţional şi riguros. Ele

privesc multiple planuri ale actului didactic: determinarea precisă a obiectivelor

instruirii, organizarea conţinuturilor în concordanţă cu principalele caracteristici

şi tendinţe ale ştiinţei şi tehnicii şi cu logica didactică, stabilirea strategiilor de

1 Crişan Alexandru, Noul Curriculum Naţional: statut, componente şi caracteristici, în: „Învăţământul primar”, nr. 2-3/1998, pag.3.


instruire-învăţare în raport cu obiectivele vizate şi conţinuturile definite,

perfecţionarea acţiunilor de evaluare a rezultatelor şi a proceselor desfăşurate.

Progresele înregistrate sunt în legătură, mai ales, cu perfecţionarea

formelor, mijloacelor şi tehnicilor de măsurare a rezultatelor şcolare,

promovarea unor modalităţi care permit emiterea unor judecăţi de valoare cu un

grad mai mare de obiectivitate asupra randamentului şcolar, creşterea efectelor

stimulative ale evaluării asupra învăţării, ameliorarea activităţii. În acelaşi timp,

ele au condus la ideea că înoirea didacticii presupune “reconsiderarea nu numai

a tehnicilor de predare , a modurilor de organizare şi dirijare a învăţării ci şi a

formelor şi tehnicilor de evaluare a randamentului scolar”2.

În evoluţia concepţiilor privind evaluarea eficienţei învăţământului se pot

desprinde două tendinţe. Pe de o parte, se constată extinderea acţiunilor

evaluative de la verificarea şi aprecierea rezultatelor - obiectiv tradiţional al

procesului de învăţământ - la evaluarea întregului proces, a modului în care s-a

desfăşurat activitatea ce a condus la rezultatele constante, iar pe de altă parte se

constată conceperea unor modalităţi mai eficiente de integrare a acţiunilor

evaluative în activitatea didactică.

Pentru a releva eficienţa pedagogică a sistemului şcolar, a unei activităţi

de instruire, teoria evaluării nu se poate limita la examinarea şi aprecierea

rezultatelor obţinute, ci trebuie să-şi extindă investiţiile asupra eficienţei

sistemului şcolar în ansamblu.

De asemenea, numai în măsura în care se ţine seama de relaţia dintre

rezultatele şcolare şi celelalte componente ale activităţii (structura sistemului,

dezvoltarea învăţământului, conţinutul său, metodele şi mijloacele de învăţământ

folosite etc.), rezultatele pot fi explicate şi apreciate corespunzător.

“Cunoaşterea cât mai exactă a rezultatelor şcolare constituie premiza

oricăror măsuri destinate să îmbunătăţească desfăşurarea activităţii în sine. De

aceea orice strategie care îşi propune o ameliorare a unui sistem şcolar are ca 2 Radu, I., T., “Evaluarea randamentului şcolar”, în: “Învăţământul primar”, nr.1-2, pag. 20


punct de plecare şi se întemeiază pe aprecierea rezultatelor obţinute şi vizează

cercetarea randamentului acestuia, pe baza unor evaluări continue3.

În vederea realizării sarcinilor învăţământului, este necesară o riguroasă

proiectare şi evaluare a procesului instructiv-educativ.

Trebuie ca, în fiecare moment, să ştim ce avem de realizat, prin ce

conţinuturi informaţionale realizăm obiectivele propuse, prin ce metode şi

procedee, cum verificăm dacă elevii au realizat obiectivele propuse, ce măsuri

trebuie luate în cazul in care anumite obiective n-au fost realizate integral.

Proiectarea activităţii didactice şi evaluarea rezultatelor şcolare constituie

condiţii esenţiale ale creşterii procesului de învăţământ. Această creştere se

poate realiza prin:

sistematizarea cunoştinţelor;

urmărirea realizării obiectivelor operaţionale propuse;

respectarea particularităţilor individuale ale elevilor prin tratarea

diferenţiată a acestora;

comunicarea imediată a rezultatelor obţinute la testele de evaluare

formativă având posibilitatea de a verifica cunoştinţele elevilor şi de a putea

stabili noi modalităţi în vederea înlăturării lacunelor constatate în urma

evaluării;

argumentarea calificativului acordat, astfel că fiecare elev să

conştientizeze nivelul performanţei la care a ajuns şi să se poată evalua.

Este nevoie de o implicare a învăţătorilor în ceea ce priveşte noua

metodologie de evaluare a anului şcolar, astfel încât formele şi procedeele de

evaluare să susţină evaluarea formativă, una dintre condiţiile absolut necesare

pentru succesul aplicării Curriculum-ului Naţional.

3 Radu, I.,T., - “Teorle şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului”, E.D.P., Bucureşti, 1981, pag.12


1. CONCEPTUL DE STRATEGIE

DE EVALUARE

Strategiile de evaluare pot fi definite la nivelul unui concept pedagogic

integrator ca un ansamblu de « modele, tipuri, forme şi tehnici de evaluare

structurte şi lerarhizarate potrivit scopurilor şi obiectivelor » asumate4.

Explicarea şi interpretarea strategiilor de evaluare este realizată în sens

larg, analitic şi restrâns, sintetic.

În sens larg analitic, este necesară definirea elementelor componente,

integrabile în structura strategiilor de evaluare:

a) modelele/tipurile vizează modalităţile de organizare a acţiunii de

evaluare în raport de activitatea didactică;

b) formele vizează modalităţile de exprimare a acţiunii de evaluare,

realizabile prin probe orale, scrise sau practice;

c) tehnicile vizează modalităţile de realizare a acţiunii de eva luare

specifice unor procedee operaţionale.

În sens restrâns, sintetic, este necesară clasificarea strategiilor de evaluare

în raport de câteva criterii relevante.

În raport de momentul în care acţiunea de evaluare este integrată în

acţiunea de instruire, pot fi identificate trei strategii de evaluare : a) iniţială,

angajată la început de nivel, treaptă, învăţământ, capitol, lecţie ; b) continuă

(dinamică), angajată pe tot parcursul unui nivel, an de învăţământ ; capitol,

lecţie ; c) finală, angajată la sfârşit de nivel, an de învăţământ, capitol, lecţie.

4 Neacşu, Ioan,; Potolea, Dan; Radu Ion, I., “Reforma evaluării în învăţământ – concepţii şi strategii, Ministerul învăţământului, Bucureşti, 1996, pag.21


In raport de funcţia pedagogică specifică, realizabilă predominant, pot fi

identificate trei strategii de evaluare : a) predicative (funcţie diagnostică

prognostică, de realizare a legăturii între situaţia anterioară şi sitaţia viitoare); b)

formativă (funcţie de observaţie, intervenţie şi reglare – autoreglare); c)

sumativă sau cumulativă (funcţie de verificare parţială).

În raport de scopul pedagogic angajat prioritar, pot fi identificate

următoarele strategii de evaluare : a) normativă (prin raportatea rezultatelor

elevilor la competenţele şi capacităţile definite în programele şcolare) ; b)

criterială (prin raportatea rezultatelor elevilor la performanţele obţinute

anterior) ; c) detaliată (prin raportare la rezultatele elevilor realizate la nivelul

unor sarcini divizate) ; d) diagnostică (prin raportare la rezultatele elevilor

pentru identificarea cauzelor care generează eficienţa sau ineficienţa activităţii).

Studiul limbii române în clasele I-IV urmăreşte finalităţi de o foarte mare

perspectivă, care au în vedere nu doar însuşirea unor date, denumiri, diverse

fapte. Accentul tinde să cadă pe a şti cum se învaţă (deprinderi de muncă

intelectuală), cum se gândeşte, cum se rezolvă diverse situaţii – problemă. În

acest sens formarea unor deprinderi intelectuale, cum sunt cititul, scrisul,

comunicarea este mai importantă decât însuşirea informaţiilor.

Împreună cu operaţionalizarea obiectivelor, evaluarea rezultatelor

obţinute realizează « închiderea circuitului operaţional, precum şi controlul

riguros al nivelului la care s-a desfăşurat procesul de învăţământ.

Pentru asigurarea succesului deplin al activităţii didactice încă din

acţiunea de proiectare a acesteia este necesară conturarea unei concepţii clare cu

privire la sistemul de evaluare.

« Prefigurarea strategiilor de evaluare presupune aplicarea unor probe de

testare şi evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor intelectuale şi practice ale

elevilor, pe baza cărora se va realiza reglarea şi optimizarea instruirii »5.

5 Ionescu, Miron; Radu, Ion, “Didactica modernă”, Editura Dacia, Ciuj-Napoca, 1985,pag. 190.


Pentru elaborarea unei strategii didactice de evaluare, învăţătorul trebuie

să se raporteze, în principal, la metodele şi instrumentele de evaluare.

Dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească strategiile interactive

de evaluare şcolară eficientă amintim :

¤ evaluarea să fie o experienţă de învăţare ;

¤ să fie motivantă, nestresantă ;

¤ să fie mai mult constructivă decât distructivă ;

¤ să se bazeze pe dialog interpersonal şi intrapersonal ;

¤ să se concetreze pe ceea ce s-a învăţat şi nu pe ceea ce s-a greşit ;

¤ să ofere oportunităţi de gândire, reflecţie şi revizuire ;

¤ să fie clară explicită ;

¤ să promoveze dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare la elevi ;

¤ evaluarea eficientă nu se opreşte la sfârşitul procesului ci creează noi

alternative, studiază impactul şi preconizează noi demersuri ;

Întregul demers cu privire la conceperea strategiei de evaluare trebuie să

pornească de la obiectivele care sunt riguros formulate în fiecare compartiment

al programei de limbă română.

Strategiile de evaluare permit atât cadrului didactic cât şi elevului

cunoaşterea gradului şi a măsurii în care a fost îndeplinite finalităţile propuse .

Eficienţa proceselor de predare şi învăţare depind de corectitudinea şi de

promptitudinea cu care se realizează actele evaluative .

Evaluarea permite să ne realizăm « asupra stării unui fapt, proces la un

anumit moment, din perspectiva informaţiilor pe care le culegem cu ajutorul

unui instrument care ne permite să măsurăm în raport cu anumită normă la care

ne raportăm » (Etienne Brunswic).

« Evaluarea cea mai corectă este cea care se face pornind de la obiectivele

operaţionale ale activităţii. Ea trebuie să vizeze raportul dintre rezultatele

obţinute şi rezultatele scontate (obiectivele). În funcţie de acurateţea enunţării

obiectivelor şi de măsura însuşirii acestora în achiziţii comportamentale


concrete, observabile, se poate determina, prin evaluare, eficienţa activităţii

didactice, ca un raport dintre rezultatele obţinute îi resursele consumate. »6.

În acest context evaluarea constituie instrumentul principal care, folosit cu

pricepere care, folosit cu pricepere de către învăţător, fixează măsura în care

obiectivele formulate în programă au fost realizate la parametrii stabiliţi. În

acelaşi timp, constatările făcute prin evaluare pot sugera şi măsurile de

ameliorare ce se impun, în scopul creşterii randamentului procesului de

învăţământ.

În funcţie de scopurile şi obiectivele propuse, putem distinge:

a) evaluarea formativă, care poate fi iniţială, continuă, finală;

b) evaluarea prognostică, care serveşte în principal, în orientarea

elevului/învăţătorului în demersul viitor de învăţăre şi se realizează prin teste de

nivel şi teste prognostice ( pentru a prevedea nivelul competenţelor ce vor fi

atinse de elev conform obiectivelor învăţării);

c) evaluarea diagnostică care reglează procesul de predare/învăţare, ajută

elevul în învăţare, contribuie la ameliorarea practicilor pedagogice ale

învăţătorului.

Alegerea unui mod sau a altuia de evaluare depinde de:

scopul evaluării ;

obiectivele generale specifice ale instruirii ;

specificul grupului evaluat ;

cui serveşte evaluarea ;

cu ce instrument se realizează evaluarea.

6 Constantin , Cucoş, “Pedagogle” Editura Polirom, 2002, pag. 123-124.


2. CADRU EXPERIMENTAL

DE APLICARE A STRATEGIILOR DE

EVALUARE

Cercetarea pedagogică este o acţiune de observare şi investigare, pe baza

căreia cunoaştem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educaţional.

Inovarea în învăţământ se realizează atât prin generalizarea experienţei

avansate, cât şi prin experimentare. Practica educativă constituie, pentru

cercetător, o sursă de cunoaştere, un mijloc de experimentare, de verificare a

ipotezelor şi de generalizare a experienţei pozitive. În acelaşi timp, cercetarea

pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea şi perfecţionarea

procesului de învăţământ şi de educaţie.

Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea,

generalizarea şi inovarea fenomenului educaţional prin schimbări de structură

sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente.

2.1. Obiectivul cercetării

Obiectivul central urmărit în activitatea iniţială a fost de a stabili dacă este

posibilă reducerea semnificativă sau chiar anularea completă a procentului de

elevi cu rămâneri în urmă la învăţătură şi creşterea generală reală a nivelului la

învăţătură al elevilor (la disciplina limba şi literatura română).


2.2. Ipoteza cercetării

Prin folosirea testelor formative, a jocului didactic şi prin diversificarea

tehnicilor şi instrumentelor de evaluare se realizează o creştere generală a

nivelului la învăţătură al elevilor ( la disciplina limba şi literatura română )

2.3. Organizarea cercetării

Am avut în vedere desfăşurarea următoarelor acţiuni:

1. stabilirea clasei experimentale şi a clasei de control;

2. elaborarea cu multă atenţie a planificării anuale şi a probelor

predictive pentru testarea iniţială a claselor;

3. testarea clasei experimentale şi a clasei de control cu teste

predictive unice la disciplina limba şi literatura română ;

4. elaborarea programelor de recuperare şi de îmbogăţire şi punerea

lor în aplicare la clasa experimentală ;

5. proiectarea şi desfăşurarea unor activităţi de învăţare ştiinţifică în

clasă, finalizate cu evaluări formative în scopul de a controla permanent

programul de instruire al fiecărui elev şi de a preveni apariţia unor noi lacune în

învăţare .

La sfârşitul fiecărei capacităţi s-a practicat evaluarea sumativă a

rezultatelor, iar în ultima săptămână a semestrului al doilea s-a procedat la

evaluarea sumativă finală a rezultatelor şi la formularea concluziilor .


2.4. Metodologia cercetării

Pentru realizarea obiectivului propus vor fi necesare mai multe metode de

cercetare.

Metoda observaţiei este utilizată pe scară largă pentru investigare şi

culegere de date experimentale, ea neavând un caracter constatativ de diagnoză

educaţională.

Metoda testelor. Testul este o probă precis determinată ce implică o temă

sau un grup de sarcini (itemi). Aplicând testul la un eşantion (grup de referinţă)

obţinem etalonul sau tabelul de notare, care este o scară cu repere numerice.

Interviul şi chestionarele scrise, convorbirea individuală sau în grup,

studiul documentelor şcolare constituie tehnici eficiente pentru culegerea şi

interpretarea datelor necesare cercetării pedagogice.

Metoda analizei psihopedagogice a datelor experimentale, prin

clasificarea şi ordonarea acestora, folosind calculul statistic, curbele statistice de

mărime.

Metoda scărilor de opinii şi atitudini, în care rezultatele se distribuie pe o

scară cu mai multe intervale, în funcţie de calificativul obţinut.

2.5. Prezentarea eşantioanelor

Eşantionarea reprezintă alegerea unui număr de subiecţi din populaţia

şcolară ce urmează a fi supuşi experimentării sau controlului cercetării. În aceste

cazuri, se foloseşte numai eşantionul experimental, testându-se înainte de

experimentare, situaţia de la care se porneşte. Cercetarea a fost efectuată de o

echipă mixtă: două cadre didactice împreună cu propunătorul.


S-a lucrat cu două clase: clasa experimentală ( clasa a IV- a A ) care are

un efectiv de 20 elevi şi clasa de control ( clasa a IV-a B ) care are un efectiv de

19 elevi.

2.6. Desfăşurarea activităţii experimentale şi

interpretarea rezultatelor obţinute

În cadrul activităţii experimentale am avut în vedere evaluarea

capacităţilor “operarea cu noţiunile de verb - predicat, substantiv - subiect,

adjectiv - atribut.”

În semestrul I am aplicat probe de evaluare iniţială la ambele clase

(experimentală / de control ) pentru părţile de vorbire: verb şi substantiv.

În continuare voi face referire la evaluarea iniţială a capacităţii “operarea

cu noţiunea de substantiv în vederea structurării unei comunicări corecte şi

eficiente.”

Obiective de referinţă din programă

2.3. să utilizeze corect formele flexionare ale părţilor de vorbire;

3.5. să sesizeze utilizare corectă a cuvintelor în flexiune într-un text

scris;

4.3. să valorifice în texte proprii un vocabular adecvat;

4.4. să aplice în mod conştient semnele ortografice şi de punctuaţie;

Obiective operaţionale :

O1- să identifice substantivele în enunţuri date;

O2- să precizeze categoriile gramaticale ale substantivului

( felul, numărul );

O3- să modifice numărul unor substantive date;


O4- să alcătuiască propoziţii după anumite cerinţe;

O5- să găsească sinonime pentru substantive date;

O6- să utilizeze conştient şi corect cratimă.

În funcţie de aceste obiective am stabilit următorii itemi :

I1- Subliniaţi cu o linie substantivele din textul următor:

“ Privighetoarea, cântăreaţa nopţilor şi a iubirii, tăcuse. O linie subţire de

sânge apăruse. Prin dumbrăvi, pe ogoare si prin văi trecea vântişorul lin

dinaintea zorilor.”

( Mihail Sadoveanu - “ Ciocârlia” )

I2- Analizaţi în tabel substantivele din propoziţia următoare:

Mihai îşi afundă picioarele în unda străvezie.

Substantivul Felul Numărul

I3- Schimbaţi numărul substantivelor de mai jos :

fetiţa- copiii- norii-

florile- frunza- pădurea-

I4- Alcătuiţi:

a) o propoziţie în care să folosiţi trei substantive proprii;

b) o propoziţie în care să folosiţi 2 - 3 substantive care cuprind

grupurile de consoane “mp” sau “mb”;

I5- Scrieţi substantive care au acelaşi înţeles cu cele date mai jos :

ţară- cărare-

oaspete- cameră-


I6- Tăiaţi cuvântul scris incorect :

Noi ne-am /neam dus la munte.

Suntem neam/ne-am de daci şi de romani.

Alin, de ce n-ai/nai venit să cântăm din nai/n-ai ?

Pentru acest test de evaluare am elaborat descriptorii de performanţă pe

trei niveluri :

foarte bine ( F.B. ),

bine ( B ),

suficient ( S ).

Descriptori de performanţă

Foarte

bine

A identificat cele 11 substantive din text

A analizat corect cele trei substantive

A schimbat corect numărul celor şase substantive

A alcătuit cele două propoziţii, respectând ambele cerinţe

A găsit sinonime pentru toate cele patru substantive date

A tăiat cuvintele incorecte din enunţurile date.

Bine

A identificat 9-10 substantive

A analizat corect două substantive

A schimbat corect numărul a 4-5 substantive

A alcătuit propoziţia de la punctul a) şi o propoziţie în

care a folosit doar două substantive ce conţin grupurile de

consoane “mp”,”mb”.

A găsit sinonime numai pentru trei substantive

A tăiat doar trei cuvinte incorecte din cele patru.


Suficient

A identificat 6-8 substantive

A analizat corect un singur substantiv

A schimbat corect numărul a 3 substantive

A alcătuit o singură comunicare după cerinţă

A găsit sinonime numai pentru două-trei cuvinte date

A tăiat unul-două cuvinte incorecte din cele patru.

Rezultate obţinute

Calificative/Nr. elevi F.B. B S I

Clasa experimentală 3 8 5 4

Clasa de control 3 6 6 4

Rezultatele probei iniţiale au fost comunicate în ziua următoare, elevii

fiind anunţaţi că vor fi verificaţi prin astfel de probe pe parcursul celor două

semestre.

Am atras atenţia elevilor să fie activi la lecţie, să depună tot efortul pentru

a învăţa, ştiind că acestea sunt condiţiile esenţiale pentru obţinerea unor rezultate

superioare la probele ce vor urma.

Calificativele obţinute la proba de evaluare iniţială sunt reprezentate şi în

diagramele areolare de mai jos :


Elevi cu calificativul Fb – 3 (15%) Elevi cu calificativul Fb – 3 (15%)

Elevi cu calificativul B – 8 (40%) Elevi cu calificativul B – 6 (32%)

Elevi cu calificativul S – 5 (25%) Elevi cu calificativul S – 6 (32%)

Elevi cu calificativul I – 4 (20%) Elevi cu calificativul I – 4 (21%)

Aşa cum rezultă din cele două diagrame şi din datele sintetizate în tabel,

clasa experimentală a înregistrat la probele iniţiale un uşor avans faţă de

colectivul de control.

La clasa experimentală din douăzeci elevi prezenţi, au realizat itemii după

cum urmează :

I1 - 15 elevi - procent 75 %






Concluziile pe care le-am desprins în urma acestei testări predictive sunt

următoarele :

Un număr de 5 elevi nu identifică substantivele într-un text dat ;

Un număr de 6 elevi nu găsesc sinonime potrivite pentru

substantivele date ( procent 30 % ) ;


Un număr de 8 elevi nu ştiu să alcătuiască propoziţii după mai

multe cerinţe date, alcătuiesc propoziţii eronate, fără să respecte cerinţel

(procent de 40 %);

Un număr de 3 elevi nu precizează corect categoriile gramaticale

ale substantivului şi greşesc scrierea unor substantive sau a unor ortograme

(procent 15 %)

Lipsa unor deprinderi de muncă independentă la mulţi elevi .

Aceste concluzii îndreptăţesc măsurile care au fost luate pe parcursul

semestrului I pentru înlăturarea acestor neajunsuri :

Am pus în continuare accent pe exerciţiile orale de identificare a

substantivelor din enunţuri date, din texte literare ;

Am acordat o deosebită atenţie jocurilor de vocabular de tipul “

Cufărul fermecat “, “ Bagheta fermecată”, “ Cum se mai poate spune ? “ prin

care elevii au fost solicitaţi să găsească cât mai multe sinonime pentru cuvinte

sau expresii date ;

Am pus accent pe alcătuirea de comunicări după diferite cerinţe,

transformând acest tip de exerciţiu în jocuri captivante ;

La începutul fiecărei ore de limba şi literatura română s-au acordat

5-10 minute pentru dictări şi copleri de texte scurte care conţineau exemple

tipice de scriere corectă ;

În perioada care a fost parcursă până la testul următor (test de

evaluare sumativă), în paralel cu însuşirea de noi cunoştinţe, activitatea a fost

orientată spre rezolvarea cât mai multor exerciţii prin care să se dezvolte

capacitatea elevilor de a utiliza cu operativitate şi cu maxim de eficienţă

cunoştinţele acumulate ;

Am acordat atenţie muncii independente cu corectare imediată la

tablă în diferite momente ale lecţiei.


Aceste măsuri au constituit obiective permanente pe toată perioada

semestrului I şi chiar al II- lea.

Pentru elevii care au obţinut la testul predictiv calificativul “insuficient”

(4 elevi) a fost necesar un program de recuperare ( efectuat suplimentar ).În

cadrul acestui program, elevii au fost solicitaţi să realizeze numai obiective

pedagogice şi sarcini care să acopere lacunele identificate cu prilejul evaluării

iniţiale şi care privesc înlăturarea dificultăţilor întâmpinate de aceştia şi a

achiziţiilor nesigure.

Pentru a-I ajuta să-şi capete încrederea în ei înşişi am pornit de la exerciţii

foarte uşoare, încercându-se treptat, rezolvarea unor exerciţii cu grad sporit de

dificultate.

Iată câteva exemple :

1. Subliniază substantivele din comunicările:

a) “ Mi-am slujit ţara cu armele mele: pana, vioara şi bagheta.”

(George Enescu)

b) “ Uite, ploaia coase

Cerul de pământ

Cu fir de mătase

Răsucit de vânt.”

(Ana Blandiana – “Joc“ )

c) “Şi abia plecă bătrânul…Ce mai freamăt, ce mai zbucium…”

(Mihai Eminescu - “Scrisoarea III

“)

2. Încercuieşte din următoarele cuvinte numai substantivele :

zăpadă, rece, aleargă, elevi, Sibiu, roşu, om, Azor, frumos, maşină,

Costache, luminoasă, a scăpat, accident.

Cerinţele exerciţiilor de recunoaştere simplă ( de genul celor prezentate

mai sus ) se limitează însă la identificarea unor fapte de limbă date, ceea ce nu


este suficient în învăţarea elementelor de construcţie a comunicării. Pentru că

elevii să-şi formeze deprinderile de a folosi practic şi corespunzător aceste fapte,

s-a trecut, treptat, la exerciţiu de recunoaştere şi de caracterizare şi chiar la

exerciţii cu caracter creator ( exerciţii de completare, de modificare, de

exemplificare ).

Exemple de exerciţii ce au fost propuse spre rezolvare în cadrul

programului de recuperare:

1. Indică răspunsul corect:

a) Substantivele comune se scriu:

Cu literă mică, indiferent de locul lor în propoziţie;

Cu literă mică la începutul propoziţiei;

Cu literă mare la începutul propoziţiei.

b) Substantivele proprii se scriu:

Cu literă mică;

Cu literă mare numai la începutul propoziţiei;

Cu literă mare indiferent de locul în propoziţie.

2. Subliniază substantivele din textul exemplificat, apoi grupează-le în

tabel, respectând cerinţele date:

Într-o zi de vară George a plecat la ştrand. Acolo s-a întâlnit cu vecinii săi

din bloc. Copiii au făcut castele de nisip.


3. Grupează substantivele de mai jos, după număr:

a) Palatul de cleştar se clatină din temelie.

b) Cocorii sosesc primăvara din ţările calde.


c) Pe câmpul verde zboară albinele, fluturii şi vrăbiile.

Substantive la numărul singular Substantive la numărul plural

4.Scrie cel puţin patru substantive proprii conform cerinţelor de mai jos:

a) nume de oameni, animale, păsări;

b) nume de sate şi oraşe;

c) nume de munţi şi ape;

d) titluri de cărţi.

5. Alcătuieşte :

a) o propoziţie în care să foloseşti substantive comune;

b) o propoziţie în care să foloseşti trei substantive comune la numărul plural;

c) o propoziţie în care să apară trei substantive proprii.

Exerciţiile au fost rezolvate atât la tablă, cât şi în mod independent. Pentru

evaluarea progresului, la sfârşitul fiecărei activităţi din programul de recuperare

am folosit fişe de muncă independentă care cuprindeau exerciţii de genul celor

rezolvate în ora respectivă.

Pentru ca elevii să-şi însuşească capacitatea de a opera cu noţiunea de

substantiv au fost menţionate în planificarea semestrială şase ore, în fiecare oră

am aplicat câte un test formativ din 1-2 itemi.

Iată testele formative utilizate în cadrul capacităţii “ operarea cu noţiunea

de substantiv “

Testul nr. 1 ( Substantivul. Actualizare )

O1 - să identifice substantivele într-un text


I1 - Subliniaţi substantivele din textul de mai jos :

“ Dacii şi romanii sunt strămoşii noştri. Dacia era renumită pentru

frumuseţea şi bogăţia locurilor. Înainte de a pleca la luptă, dacii sorbeau apă din

Dunăre. Dunărea era considerată o apă sfântă. Curajul şi înţelepciunea lui

Decebal erau renumite. În timpul luptelor dintre daci şi romani, dacii şi-au arătat

vitejia. Curajul dacilor a fost recunoscut chiar şi de Împăratul Traian.”

O1 va fi considerat atins dacă fiecare elev va sublinia cel puţin 15

substantive din 25 şi nu va sublinia alt cuvânt care să nu fie substantiv.

O1 - realizat în procent de 100 %

Testul nr. 2 ( Felul substantivelor )

O1 – să identifice substantivele comune şi cele proprii dintr-un text;

O2 – să alcătuiască comunicări după cerinţe date;

I1 - Subliniaţi cu o linie substantivele comune şi cu două linii substantivele

proprii din textul următor:

“ Ştefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei încă din copilărle. Îi plăcea

să se joace cu copiii răzeşilor. Toţi îi spuneau Ştefăniţă sau Ştefănucă şi era

bucuria lor când venea prin plaiurile Trotuşului.”

I2 - Alcătuiţi:

a) o propoziţie simplă în care să folosiţi un substantiv comun;

b) o propoziţie simplă şi una dezvoltată în care să apară trei

substantive proprii.

O1 va fi considerat realizat dacă fiecare elev va sublinia cel puţin trei

substantive comune şi trei substantive proprii şi nu va sublinia alt cuvânt care să

nu fie substantiv.

O2 va fi considerat realizat dacă fiecare elev va alcătui cel puţin o

propoziţie care să respecte una din cerinţele date.

O1 - realizat de toţi elevii - procent 100 %

O2 - realizat de 19 elevi din 21 elevi prezenţi - procent 90,47 %


Cei doi elevi care nu au realizat O2 au primit următoarea fişă de

recuperare:

1) Alcătuiţi propoziţii simple folosind substantivele: copiii,

câinele, Andreea.

2) Transformaţi propoziţiile simple în propoziţii dezvoltate.

Testul nr. 3

O1- să identifice substantivele dintr-un enunţ;

O2 - să analizeze substantivele, precizând felurile şi numărul acestora;

O3 – să formeze pluralul substantivelor date;

O4 – să alcătuiască propoziţii după cerinţe date;

O5 – să transcrie propoziţiile trecând de la numărul plural la numărul

singular.

I1- analizaţi substantivele din textul dat, pe baza tabelului de mai jos:

“Jurjac asculta vuietul molcom al vântului prin crengi şi zvonul dulce şi

depărtat al tălăngilor.”


I2 - Formaţi pluralul substantivelor:

copil- zmeu-

brad- iarnă-

unghie- masă-

I3 - Alcătuiţi trei propoziţii în care să folosiţi cel puţin trei substantive

comune la numărul plural.

- Transcrieţi propoziţiile trecând substantivele la numărul singular .


O1 - va fi considerat realizat dacă fiecare elev va identifica cel puţin 3

substantive din 6;

O2 - va fi considerat realizat dacă elevul va analiza corect şi complet 3

substantive din 6;

O3 - realizat dacă fiecare elev va forma corect pluralul a 3 substantive;

O4 - realizat dacă va alcătui cel puţin o propoziţie în care să folosească trei

substantive comune la numărul plural;

O5 - realizat dacă va transcrie propoziţia trecând substantivul de la

numărul plural la numărul singular;

La acest test toate cele cinci obiective au fost realizate de către toţi elevii.

Testul nr.4 ( Genul substantivelor )

O1 - să recunoască substantivele dintr-un text;

O2 - să grupeze substantivele după gen;

O3 - să scrie trei substantive comune la genul neutru;

O4 - să alcătuiască propoziţii cu substantivele la genul neutru.

I1 - Grupaţi după genuri substantivele din textul următor:

“Nimeni nu bănuia pe atunci că George va deveni mai târziu cel mai

important compozitor, violonist, pianist şi dirijor al ţării noastre. Primul lui

dascăl la vioară a fost lăutarul din sat care, după câteva lecţii nu mai avea ce să-i

arate învăţăcelului.”

I2 - Găsiţi trei substantive comune la genul neutru. Alcătuiţi propoziţii cu

ajutorul lor.

O1/O2 - vor fi atinse dacă fiecare elev va identifica şi va clasifica corect

cel puţin 6 din cele 12 substantive.

O3/O4 - vor fi considerate atinse dacă fiecare elev va găsi cel puţin două

substantive de genul neutru şi le va integra într-o comunicare corectă.


Obiectivele O1 O2 O3 O4

Numărul elevilor care au

realizat obiectivul 21 17 17 16

Procent de realizare 100% 80.95% 80.95% 76.19%

Procent mediu de realizare 84.54%

Din tabel se poate observa că toţi elevii au realizat corect O1, 4 elevi au

greşit la gruparea substantivelor de genul neutru, iar 5 elevi nu au integrat

substantivele de genul neutru în contexte proprii.

Pentru înlăturarea greşelilor şi consolidarea cunoştinţelor tuturor elevilor

am aplicat următoarele fişe de exersare:

1) Completează enunţurile :

În propoziţia :

Colega mea şi fratele ei au baloane colorate.

a) Substantivul “colega” este de genul ………….

b) Substantivul “fratele” este de genul ………….

c) Substantivul “baloane” este de genul ………….

2) a)Încercuieşte cifra corespunzătoare substantivului de genul masculin:

1. curte

2. cocor

3. palton

4. chibrit

b) Încercuieşte cifra corespunzătoare substantivului de genul feminin:

1. tată

2. mama

3. caiet

4. atlas

c) Încercuieşte cifra corespunzătoare substantivului de genul neutru:


1. castron

2. băietan

3. ghiozdan

4. bostan

Testul nr.5 ( Funcţia substantivului în propoziţie )

O1- să identifice substantivele din text ;

O2- să precizeze funcţia substantivului în propoziţie

I1 - Subliniaţi substantivele din textul de mai jos :

“ Veveriţa a strâns alune într-o scorbură. Acestea erau proviziile pentru

iarnă. Într-o zi ea a zărit coji de alune în scorbură. Veveriţa s-a aşezat la pândă.”

I2 - Precizaţi funcţia în propoziţie a substantivelor subliniate.

- PMA ( performanţa minimal acceptabilă ):

- identificarea a cel puţin 6 substantive din 11 şi precizarea funcţiei

sintactice a acestor substantive.

Rezultatele testului

Calificative F.B. B. S I

Număr elevi 9 9 2 1

Din totalul de 21 elevi, un singur elev nu realizează performanţa minimal

acceptabilă. Acest elev identifică majoritatea substantivelor din text (rezolvă I1),

dar nu precizează funcţia lor în propoziţie.

În urma acestui fapt am propus spre rezolvare următoarele fişe de muncă

independentă :

1) Fisă de recuperare

Citiţi propoziţiile următoare şi scrieţi pe liniile punctate ce funcţie

îndeplineşte în propoziţie substantivul “carte”:


Cartea este interesantă. (……………………)

Eu citesc o carte. (……………………)

Filele cărţii sunt albe. (……………………)

Aceasta este cartea Alinei. (……………………)

2) Fişă de dezvoltare

Observă substantivele subliniate din propoziţiile a), b), c), d). Scrie, în

caseta din dreptul fiecărei propoziţii, numărul corespunzător funcţiei pe care o

îndeplineşte acesta.

a) A venit la mine băiatul vecinului.

b) Zmeul băiatului s-a înălţat.

c) Viorel este băiatul premiat.

d) L-am văzut pe băiatul din clasa a V-a.

1. predicat împreună cu verbul “a fi”;

2. subiect;

3. parte secundară care determină un substantiv;

4. parte secundară care determină un verb.

Pentru rezolvarea testelor de progres am stabilit un timp limită şi nu am

permis depăşirea lui de către elevi. Am acordat atenţie autocorectării testelor de

progres de către elevi, deoarece cunoaşterea rezultatelor este momentul de

maximă intensitate a învăţăturii, reprezentând producerea conexiunii inverse.

După cele cinci teste de progres a urmat testul sumativ pe care l-am

aplicat atât clasei experimentale cât şi clasei de control.

Capacitatea: Operarea cu noţiunea de substantiv

Obiective :

O1 - SĂ identifice substantivele dintr-un şir de cuvinte date;


O2 - SĂ grupeze substantivele după felul lor;

O3 - să modifice forma substantivelor dintr-un text, trecându-le de la

numărul singular la numărul plural;

O4 - să scrie 6 substantive la numărul singular, la toate cele trei genuri;

O5 - să precizeze categoriile gramaticale ale substantivelor dintr-un text;

O6 - să alcătuiască propoziţii în care substantivul “şcoală” să

îndeplinească diferite funcţii sintactice;

O7 - să găsească trei substantive compuse şi să le integreze în propoziţii.

Itemii testului sumativ

I1 - Încercuieşte substantivele şi grupează-le după felul lor: şcoală, Jiu,

merge, fabrică, frumos, Australia, frumuseţe, a cânta, cântatul, roşu. Mirela,

vicleană, a se cocoţa, viclenele, zăpadă, blândă, Patrocle.

I2 - Treceţi la numărul plural substantivele cu formă de singular din textul

următor:

“Bărbatul, de bucurie mare, o strânse de bărbie, aşa cum era cu mâna

plină de sânge. Fata se prefăcu într-o pasăre şi începu a zbura prin casă, sparse

un ochi de fereastră şi se duse.”

I3 - Scrie şase exemple de substantive la numărul singular, la toate cele

trei genuri.

I4 - Analizează substantivele pe baza tabelului de mai jos:

“Împăratul şi adunare înmărmuriseră. Palatul se ciătina din temelle.

Cutremurul zguduia pământul. Mesele, scaunele şi policandrele căzură de

pardoseală.”

Substantivul Felul Numărul Genul Funcţia în propoziţie


I5 - Scrie propoziţii în care substantivul “şcoală” să fie, pe rând, subiect,

nume predicativ şi parte secundară de propoziţie.

I6 - Găseşte trei substantive compuse şi alcătuieşte cu ele propoziţii.


Foarte

bine

A identificat cele zece substantive

A grupat corect substantivele după felul lor

A modificat forma substantivelor, trecând cele opt substantive de

la numărul singular la numărul plural

A găsit şase substantive la numărul singular la toate cele trei

genuri

A analizat corect şi complet cele zece substantive

A ilustrat corect funcţiile sintactice cerute

A alcătuit corect propoziţii cu substantive compuse

Bine

A identificat opt-nouă substantive

A grupat corect opt-nouă substantive

A trecut de la numărul singular la numărul plural şase - şapte

substantive

A găsit patru substantive la numărul singular la cele trei genuri

A analizat corect şi complet opt-nouă substantive

A ilustrat corect două din funcţiile sintactice cerute

A alcătuit două propoziţii cu substantive compuse (o exprimare

uşor deficitară)

Suficient

A identificat cinci - opt substantive

A grupat corect cinci - opt substantive

A trecut de la numărul singular la numărul plural patru - şase

substantive


A găsit trei substantive la numărul singular (câte unul pentru

fiecare gen)

A analizat corect şi complet cinci - opt substantive

A ilustrat numai o funcţie sintactică a substantivului cerut, într-o

exprimare imprecisă

A gesit un substantiv compus şi l-a integrat într-un enunţ

defectuos formulat.

Analiza rezultatelor obţinute de elevi la testul sumativ a evidenţiat faptul

că mulţi elevi au rezolvat corect sarcinile de lucru primite, înregistrându-se

rezultate bune, procentele de realizare a obiectivelor putând fi observate în

tabelul următor :

Obiectivele O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7

Numărul elevilor care

au realizat obiectivul 20 18 18 18 17 13 14

Procent de realizare 100% 90% 90% 90% 85% 65% 70%

Procent mediu

de realizare 84.20%

Respectând datele prezentate în tabel, graficul evaluării rezultatelor

obţinute de elevi în urma testului sumativ, arată astfel:

Ox – obiectivele urmărite

Ov – numărul elevilor care l-

au realizat

0

5

10

15

20

25

O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7


0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

I S B Fb

Graficul rellefează accesibilitatea primelor obiective pentru majoritatea

elevilor.Pe măsură ce obiectivele testului sumativ sporesc în dificultate, scade

numărul elevilor care le realizează.

Această evidenţă este deodebit de importantă, pentru că arată cu claritate

obiectivele ce trebuie reluate şi urmărite în activitatea didactică viitoare.

Rezultatele obţinute la testul sumativ :

Calificative F.B. B S I

Nr. elevi 8 9 2 1

O comparaţie între calificativele onţinute la cele două probe de evaluare

(iniţială şi sumativă), la clasa experimentală, poate fi făcută urmărind

histograma din figura următoare:

Frecvenţe:

Evaluare iniţială

Evaluare sumativă

Analiza datelor din histogramă arată că rezultatele obţinute la proba de

evaluare sumativă sunt superioare celor obţinute la proba de evaluare iniţială.

Dacă la proba de evaluare iniţială patru elevi au obţinut calificativul

“insuficient” şi doar trei elevi au obţinut calificativul ‘foarte bine”, la proba de


evaluare sumativă un singur elev ia calificativul ‘insuficient” şi opt elevi obţin

calificativul “foarte bine”, progresul este evident.

Tabelul de mai jos sintetizează rezultatele evaluărilor iniţiale şi sumative

aplicate capacităţii “operarea cu noţiunea de substantiv” - atât la clasa

experimentală, cât şi la clasa de control.

Clasa experimentală Clasa de control

Elev

i

Probe iniţiale Probe finale Elev

i

Probe iniţiale Probe finale

F.B

.

B

.

S

.

I

.

F.B

.

B

.

S

.

I

.

F.B

.

B

.

S

.

I

.

F.B

.

B

.

S

.

I

.

20 3 8 5 4 8 9 2 1 19 3 6 6 4 2 4 5 8

Dacă la clasa experimentală s-au înregistrat progrese simţitoare, nu acelaşi

lucru se poate spune şi despre clasa de control.

Toate aceste rezultate confirmă ipoteza activităţii experimentale. Prin

folosirea fişelor de eveluare continuă (teste de progres) la clasa experimentală

s-a realizat creşterea generală a nivelului la învăţătură al elevilor.

Pe parcursul semestrului am repetat acest experiment şi în cadrul

capacităţii “operarea cu noţiunea de verb ca nucieu al comunicării”.

Am aplicat testări experimentale la ambele clase (clasa experimentală şi

clasa de control).

Capacităţii “operarea cu noţiunea de verb” i-au fost acordate un număr de

şapte ore. În cadrul acestor ore, la clasa experimentală s-au dat o serie de teste

formative şi în final evaluarea sumativă atât la clasa experimentală cât şi la clasa

de control.

În continuare voi prezenta setul de teste formative:


Testul nr. 1

Subliniaţi verbele din textul de mai jos:

“Vântul gemea ca un nebun, copacii din pădure se văicăreau, pletrele

ţipau, vreascurile ţiuiau şi chiar lemnele de pe foc pocneau de ger.

Iară veveriţele suflau în unghii şi plângeau. Harap-Alb, numai o ţâră cât a

stat şi s-a uitat, a îngheţat.”

(Ion Creangă - “Povestea lui Harap - Alb”)

Testul nr. 2

1) Subliniaţi verbele din textul de mai jos :

“În pădure sunt mulţi arici. Unul stă ascuns printre frunzele moarte. Vine

vulpea. Ea stă. Aşteaptă. Scormoneşte frunzele. Găseşte ariciul. Cum să-l

mănânce? E plin de ţepi.”

2) Clasifică vebele în funcţie de ceea ce exprimă: acţiunea, starea,

existenţa.

Testul nr. 3

1) Selectaţi verbele din textul de mai jos:

“Era o babă vădană, ş-avea şapte feciori… Aşă-şi încep vrâncenii

frumoasa lor legendă. Şi cum sta bătrâna pe prispă şi torcea, către un amurg de

seară, iată că tresare, de-un tropot venit de pe deal - un călăreţ se opreşte - n faţa

ei, trudit, cu calul în spume.”

(Alexandru Vlahuţă - “În Vrancea”)

2) Precizaţi persoana, număul şi timpul verbelor selectate.

Testul nr. 4

1) Treceţi verbele de mai jos la numărul plural:

scrie desenez

vorbeşte vine


2) Treceţi la timpurile prezent, trecut şi viitor, persoana I, numărul

singular, verbele: a desena, a comunica, a aduce, a lua, a şti.

Testul nr. 5

1) Alcătuiţi propoziţii dezvoltate cu ajutorul verbelor: merg, cânt,

călătoresc, scriem, vorbesc – după ce le-aţi trecut la persoana a III-a,

numărul singular.

2) Precizaţi funcţia acestor verbe în propoziţiile formulate.

Testul nr. 6

1) Tăiaţi forma incorectă din propoziţiile:

V-a/Va merge cu sorcova.

Cine v-a/va învăţăt pluguşorul?

Mă întorc cu al/a-l cincilea.

Încerc al/a-l învinge.

Tata la/l-a certat aspru.

2) Scrieţi enunţuri cu ajutorul cuvintelor :

“ai” şi “a-I” “i-au” şi “iau”

“ia” şi “i-a” “lei” şi “ei”

În alcătuirea testelor formative am avut în vedere respectarea

următoarelor reguli :

1- itemii testului formativ trebuie astfel formulaţi încât să vizeze exact

natura obiectivului urmărit

2- itemii trebuie să ofere posibilitatea de a depăşi standardul minimal de

performanţă şcolară, dar reuşita sau nereuşita se vor judeca strict în funcţie de

acest standard.


În elaborarea testelor de progres nu am formulat niciodată itemi diferiţi,

toţi elevii au fost puşi în faţa aceloraşi sarcini.

În timpul rezolvării unui test formativ nu am ajutat elevii şi nu i-am lăsat

să se ajute între ei.

După cele cinci teste de progres am aplicat evaluarea sumativă în care am

urmărit următoarele obiective:

O1 - să scrie corect, lizibil un test după dictare;

O2 - să identifice verbele într-un text;

O3 - să analizeze corect şi complet verbele, precizând categoriile

gramaticale şi funcţia sintactică;

O4 – să găsească verbe cu sens apropiat de cel al cuvântului “zideşte”;

O5 – să precizeze funcţia sintactică a verbului “a fi” în propoziţiile date;

O6 – să aplice corect categoriile gramaticale ale verbelor în exerciţii;

O7 – să scrie corect ortogramele cerute, integrându-le în enunţuri proprii.

În concordantă cu obiectivele amintite am construit itemii testului

sumativ:

I1 – Scrie după dictare:

“Lizuca şi Patrocie sunt în pădure. Ei stau lângă răchită. Cioplesc o toacă

din lemn de tei. O anină în vârful unui copac. Vântul va bate. Toaca va suna.

Bunicii o să-i găsească.”

(Mihail Sadoveanu - “Dumbrava

Minunată”)

I2 – Recunoaşteţi verbele şi completaţi tabelul de mai jos:

Verbul Ce exprimă Timpul Persoana Numărul Funcţia

I3 – Găsiţi cel puţin două verbe cu sens apropiat de cel al cuvântului

“zideşte”.


I4 – Subliniaţi verbul “a fi” şi precizaţi funcţia sintactică în propoziţie:

Noi suntem în clasă. (………………..)

Fata era ascultătoare. (………………..)

Tata este medic. (………………..)

I5 – Treceţi la timpurile trecut, prezent şi viitor, persoana a II-a, numărul

singular, verbele: a scrie, a picta, a avea.

I6 – Alcătuiţi o propoziţie în care predicatul exprimat prin verb la persoana

I, numărul plural, timpul trecut.

I7 – Completaţi spaţiile punctate cu cuvinte potrivite din paranteză:

Amicii ……… vor ……… spună versuri. (săi, să-i )

Tu nu ……… înţeles ca să vii în luna …… (mai, m-ai )

I8 – Alcătuiţi un enunţ în care să folosiţi cuvintele: ce-ai şi ceai


Foarte bine

A scris corect, lizibil şi îngrijit textul dictat A identificat cele şapte verbe din text A analizat corect şi complet cele şapte verbe A găsit trei sinonime pentru verbul dat A identificat verbul “a fi” şi a precizat funcţiile

sintactice în toate cele trei situaţii. A trecut cele trei verbe la timpurile prezent, trecut,

viitor, persoana a II-a,numărul singular. A aplicat corect categoriile gramaticale cerute în

construcţii propii. A scris corect ortogramele indicate, integrându-le în

enunţuri proprii

Bine

A scris lizibil, îngrijit, dar cu mici greşeli textul dictat. A identificat cinci-şase verbe. A analizat corect şi complet cinci-şase verbe. A găsit două sinonime pentru verbul dat A identificat verbul “a fi” şi a precizat corect două

funcţii sintactice. A trecut la cele trei timpuri, persoana a II-a, singular,

două din verbele date


A aplicat corect două categorii gramaticale ale verbului.

A scris corect patru-cinci ortograme, integrându-le in enunţuri proprii.

Suficient

A scris textul cu greşeli. A identificat trei-patru verbe. A analizat corect şi complet trei-patru verbe. A găsit un singur sinonim pentru verbul dat A identificat verbul “a fi” şi a precizat corect o funcţie

sintactică. A trecut la cele trei timpuri un singur verb. A alcătuit o comunicare, aplicând corect o singură

categorle gramaticală. A scris corect trei din ortogramele indicate.

Rezultatele obţinute la testarea sumativă, capacitatea “operarea cu noţiunea de

verb - ca nucieu al comunicării”:

Calificative F.b. B S I Total elevi

Clasa control 2 1 9 6 18

Clasa experimentală 7 8 3 1 19

Rezultatele evaluării sumative au evidenţiat, încă o dată, o inversare a

raporturilor faţă de clasa martor.

La clasa experimentală 15 elevi au obţinut performanţe superioare

(calificativul “F.b”, “B”) - reprezentând un procent de 78.9%, pe când la clasa

martor doar 3 elevi au atins aceste performanţe, reprezentând un procent de

16.6%. Această inversare a raporturilor fată de clasa martor se poate observa, cu

uşurinţă şi din desenul de mai jos:


Clasa control Clasa experimentală

Legendă:

Elevi cu calificativul Fb – B

Elevi cu calificativul S – I

Analiza datelor din desenele de mai sus arată că rezultatele obţinute la

proba de evaluare sumativă la clasa experimentală sunt superioare celor obţinute

la clasa de control.

Aceste rezultate scot în evidenţă încă o dată efectul benefic al testelor

formative.

Pe parcursul semestrului al II-lea, în afara creării cadrului specific

participării efective a elevilor la procesul de instruire şi formare, am urmărit:

Adecvarea metodologiei didactice la specificul colectivului de

elevi, la particularităţile de vârstă şi individualitate, la fondul lor de cunoştinţe şi

deprinderi;

Crearea suportului afectiv necesar participării efective şi eficiente la

procesul instructiv - educativ prin: aprecieri pozitive în caz de reuşită, jocuri

didactice, concursuri între grupe de elevi, sarcini de lucru adecvate reuşitei

individuale;

Organizarea unor activităţi variate şi propunerea unor exerciţii cu

formulări diferite de cele întâlnite frecvent în manual;

Folosirea unor tehnici alternative de evaluare, diversificarea

instrumentelor de evaluare;


Folosirea unor fişe de evaluare cuprinzând:

- itemi obiectivi (itemi tip pereche, cu alegere duală, cu alegere

multiplă);

- itemi semiobiectivi (itemi cu răspuns scurt, întrebări structurate);

- itemi cu răspuns deschis (itemi tip rezolvare de pribleme, eseu

structurat, eseu nestructurat)

În orele de limba şi literatura română am adus în atenţia elevilor exerciţii

cu formulări diferite, multe exerciţii întâlnite frecvent în manual, multe exerciţii

îmbrăcându-le sub forma de jocuri.

Prin organizarea unor activităţi variate am urmărit crearea unei atmosfere

care să favorizeze comunicarea, conlucrarea, consultare, formularea de întrebări,

chiar şi de către elevi.

În aceste condiţii, chiar şi copiii cu tendinţă de pasivitate, neobişnuiţi cu

efortul intelectual, prind gustul rezolvării obligaţiilor şcolare, îşi eliberează

treptat energiile latente prin dorinţa de autoafirmare.

Toate acestea converg spre “crearea omului creator”, prin acea atmosferă

creatoare realizată în clasă, în grupul social în care învaţă elevii.

Altfel spus, a cultiva spiritul creator prin elementele de construcţii a

comunicării înseamnă a asigura aplicarea în practică a noţiunilor şi categoriilor

gramaticale, domeniul aplicării în practică fiind comunicarea.

Iată câteva tipuri de exerciţii propuse elevilor pe parcursul semestrului al

II-lea:

1) Scrie, în tabel, cuvintele în funcţie de subiect din comunicările

date. Indică prin semnul “X” răspunsul corect în caseta corespunzătoare:

a) Eu am numai trei picioare.

b) În fag era o veveriţă.

c) Când doi se bat, al treilea câştigă.


Partea de vorbire prin care este exprimat

Subiectul Substantiv Pronume Numeral

Altă parte de

vorbire

2) Citeşte propoziţiile următoare şi răspunde în spaţiile libere ce fel de

subiect are fiecare propoziţie?

a) Leri l-am văzut pe Ionel în parc.

- subiectul este : …………..

b) Juca mingea cu alţi prleteni.

- subiectul este: …………..

c) El nu m-a observat.

- subiectul este : …………..

3) Marcheză cu semnul propoziţiile care au subiectul exprimat prin

numeral:

………….. Patru elevi recită versuri.

………….. Trei spun glume.

………….. Andrei a fost primul cumpărător.

………….. Al doilea a cumpărat un dicţionar.

4) Încercuieşte litera “A” dacă afirmaţia este adevărată sau “F”, dacă

este falsă:

A. F. Propoziţia – Merii, caişii şi vişinii sunt în floare - are subiect

multiplu.

A. F. Propoziţia - Pădurea este o cetate verde - are subiect multiplu.

A. F. Propoziţia – Copiii îngrijesc animalele - este o propoziţie

dezvoltată, cu subiect simplu.


A. F. În exemplul – Maria o îmbrăţişează pe bunică, apoi îi dă un buchet

de flori - apar două propoziţii.

5) Citeşte cu atenţie propoziţiile de mai jos. Notează semnul “X” în

casetele corespunzătoare propoziţiilor afirmative:

CĂlin nu vine astăzi la şcoală.

Nu departe de deal, se află satul bunicilor.

Soarele străluceşte cu mai puţin ca leri.

Aurel nu a mai fost până acum în tabără.

Cristi a câştigat concursul “Micii ecologi”.

6) Alege, apoi completează cu predicatul corespunzător fiecare

comunicare din text:

“Unde ……. unul, ……. putere / - i, creşte

La nevoi şi la durere / nu-i

Unde ……. doi, puterea ….. / -s

Şi duşmanul ………… / nu sporeşte

(Vasile Alecsandri - “Hora Unirii”)

7) Încercuieşte răspunsul corect. Textul dat la exerciţiul numărul 6 este

alcătui din:

a) patru propoziţii;

b) cinci propoziţii;

c) şase propoziţii.

8) În coloana A sunt date cuvinte care pot îndeplini funcţia de subiect

sau de predicat în fiecare comunicare de mai jos. Scrie-le cu forma corectă în

enunţurile din coloana B:


A B

Privighetoare “……….. din alte ţări vin.”

A fi ( prezent ) “La noi atâţia fluturi …….”

Lupi “A venit ………. din crâng.”

A cânta ( viitor ) “……….. şi noi ce-om şti.”

9) Un elev a făcut următoarea afirmaţie:

Propoziţia “Ştefan cel Mare a fost domnitor.”, este o propoziţie

dezvoltată.

A) De ce afirmaţia elevului nu este adevărată?

B) Transformă propoziţia astfel încât afirmaţia elevului să fie

adevărată.

Pe parcursul semestrului al II-lea am folosit tot mai mult jocul didactic,

concursul între grupe de elevi.

Prin jocul didactic elevul îşi angajează întreg potenţialul psihic, îşi ascute

observaţiile, îşi cultivă iniţiativa, voinţa, fiexibilitatea gândirii, îşi dezvoltă

spiritul de cooperare, de echipă.Jocul îi determină pe copii să participe activ la

procesul de învăţare, ca protagonişti, nu ca spectatori.

Iată câteva jocuri didactice pe care le-am folosit în orele de limba şi

literatura română la clasa a IV-a:

1) Cine, ce face?

Scopul jocului: consolidarea cunoştinţelor despre verb şi a unor forme

ortografice.

Sarcina didactică: să treacă verbele date la toate persoanele, singular şi

plural, timpul trecut.


Regula jocului: Se [mparte colectivul de elevi în trei grupe, fiecare elev

din cele trei grupe va completa câte un verb. În cazul în care elevul face o

greşeală lese din joc şi este corectat de următorul elev din grupă. Câştigătoare

este grupa care a completat cel mai repede tabelul.

Persoana/Verbul A lua A lucra A crea

Eu

Tu

El (ea )

Noi

Voi

Ei ( ele )

Iau

lei

ia

luăm

luaţi

iau

lucrez

lucrezi

lucrează

lucrăm

lucraţi

lucrează

creez

creezi

creează

creăm

creaţi

creează

2) Cine urcă repede şi corect scara?

Scopul jocului: însuşirea corectă a ortogramelor combinate, pronume -

verb sau invers.

Sarcina didactică: să scrie corect grupurile de verbe - pronume.

Vo dau

Mai prins v-o dau

No vede m-ai prins

Nui acasă n-o vede

Nul văd Nu-I acasă

SĂmi spui Nu-l văd

SĂ-mi

spui


Ia dus

Sa dus …………

Va prins …………

Tea văzut ………….

Lai prins …………

La dus …………..

………….

3) Eu încep, voi terminaţi :

Eu scriu

Tu scrii

El( ea ) scrie

Noi………….

Voi………….

Ei( ele )…….

Eu creez

Tu ………….

El( ea )……..

Noi………….

Voi………….

Ei( ele )…….

Se poate proceda aşa cu foarte multe verbe care creează probleme: a fi, a

lua, a plănui, a lucra.

4) Hai să ne întrecem!

Elevii se [mpart în două grupe. Ei vor primi sarcini precise:

A) Elevii din prima grupă vor da exemple de cuvinte ce pot îndeplini rolul

de subiect (substantive, pronume, numerale), iar colegii lor din grupa a II-a vor

găsi un predicat, încât să formeze o propoziţie corespunzătoare.


B) Elevii din prima grupă vor da exemple de substantive comune, cei din

a II-a grupă de adjective corespunzătoare.

C) Elevii din prima grupă folosind anumite cuvinte de sprijin, cei din a II-

a grupă vor transforma propoziţiile dezvoltate în propoziţii simple.

Se pot aplica şi alte sarcini jocului.

Regula jocului : - dacă un elev nu reuşeşte să dea un exemplu potrivit, se

consideră că a greşit. Se socoteşte punctajul şi se anunţă echipa câştigătoare.

5) Cum se mai poate spune (scrie) ?

a) nu-mi place

nu-i place

nu-l place

bine-mi pare

bine-i pare

bine-ţi pare

să-i spui

să-mi spui

s-o ascult

s-asculţi

c-ar fi

c-aş fi

Nu [mi place

Nu îi place

……………..

……………..

……………..

……………..

……………..

……………..

……………..

……………..

……………..

……………..

b) nu îl înţeleg

nu o văd

nu [mi place

nu sunt aici

să asculte

nu îl cunosc

Nu-l înţeleg

…………….

…………….

…………….

…………….

…………….


Regula jocului - dacă un elev nu dă un exemplu potrivit, se consideră că a

greşit. Se socoteşte punctajul şi se anunţă echipa câştigătoare.

Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea, organizarea lui

metodică, de modul în care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă deplină

între elementele ce-l definesc.

În organizarea jocurilor didactice am avut în vedere următoarele cerinţe:

- pregătirea jocului didactic şi organizarea judicioasă a acestuia;

- respectarea momentelor jocului didactic;

- stimularea elevilor în vederea participării afective la joc;

- varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor

variante).

Prin folosire jocului am constatat că în colectiv se poate stabili un ciimat

favorabil conlucrării între copii în rezolvarea sarcinilor jocului, se creează o

tonalitate afectivă pozitivă, de înţelegere, dar şi de exigenţă în respectarea

regulilor, se stimuiează dorinţa copiilor de a-şi aduce contribuţia proprle la

rezolvarea sarcinilor jocului.

O notă de vioiciune în plus, o dorinţă de învăţare mai vizibilă în lecţii o

dau tocmai jocurile didactice.

Alături de jocul didactic, o atenţie deosebită am acordat diversificării

tehnicilor şi instrumentelor de evaluare.

În vederea realizării echilibrului acţiunii evaluative am îmbinat metodele

tradiţionale (probe orale, scrise) cu metodele alternative (observarea sistematică

a elevului în timpul rezolvării sarcinii, autoevaluarea, investigaţia).

Pe parcursul semestului al II-lea am folosit ca instrument de evaluare fişe

de evaluare cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi itemi cu răspuns deschis.


Iată câteva fişe de evaluare aplicate :

Tema: Părţile de vorbire

I. Fişe de evaluare cu itemi obiectivi :

1) Fişă de evaluare cu itemi tip pereche

I1 - Asociază fiecare cuvânt din coloana B cu partea de vorbire

corespunzătoare din coloana A.

A

Verb

Substantiv

Adjectiv

Pronume

Numeral

B

şcoală

argintiu

a fost

trei

albăstrui

cititul

ele

I2 - Uneşte fiecare verb din coloana A şi C cu timpul corespuzător, din

coloana B:

A B C

Cântam trecut Scrisesem

ai mers prezent Desenăm

Mergem viitor vor urmări

voi scrie Cântasem


I3 - Uneşte fiecare adjectiv din coloana B cu substantivul din care provine

din coloana A.

A B

brumă milos

plumb argintiu

milă brumărle

argint primăvăratic

primăvara plumburiu

2) Fişă de evaluare cu itemi la alegere duală

I1- Scrie fiecare dintre cuvintele următoare în coloana corespunzătoare:

bucuroasă, mâhnit, trişti, fericire, tristeţe, bucurle, fericite, veseli, mâhnire,

veselle.

Substantive Adjective

I2 – Citeşte cu atenţie numeralele din cele două coloane. Scrie “DA” în

casetele din dreptul numeralelor scrise corect şi “NU” în casetele numeralelor

scrise incorect.

optsprezece optâsprezece

cincisprezece cinci sprezece

nouă noo

două zeci douăzeci

şaptesprezece şapte spre zece


I3 - Citeşte afirmaţiile de mai jos. În cazul în care apreciaţi că afirmaţia

este adevărată încercuieşte litera A, dacă afirmaţia e falsă, încercuieşte litera F.

A F În propoziţia - Mama o cheamă pe fetiţă - “o” este pronume

A F În propoziţia - Am vizionat filmul “O floare şi doi grădinari” - “o”

este numeral.

A F În propoziţia - Am cercetat- o cu atenţie - “o” este substantiv.

A F În propoziţia - Mama a dus-o pe fată în casă - “o” este pronume.

3) Fişă de evaluare cu itemi cu alegere multiplă.

I1- Încercuieşte literele corespunzătoare substantivelor:

A. înalt

B. înălţime

C. înălţăm

D. înălţare

I2 - Încercuieşte literele corespunzătoare adjectivelor:

A. bucuros ; D. flămânzim ;

B. bucurle ; E. flămândul ;

C. ne bucurăm ; F. flămând.

I3 - Marchează cu semnul “X” propoziţiile în care subiectul este exprimat

prin pronume personal:

…………….. Elevii citesc lecţia.

…………….. Ei rezolvă o problemă.

…………….. Cinci colegi au lipsit de la ore.

…………….. El a plecat cu ei la circ.

…………….. CĂrţile de la ele sunt la noi.

…………….. Leri ne-am întâlnit la voi.


I4 - Se dă propoziţia: - “Limba noastră-i o comoară.”

Ce este, ca parte de vorbire, cuvântul “i” ?

Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

a) substantiv

b) pronume

c) verb

I5 - Se dă propoziţia : - “|ăranii îngrijesc animalele.”

Încercuieşte litera corespunzătoare enunţului corect.

Schema propoziţiei este :

a) S P A

------------------ ;

p v s

b) S P C

------------------ ;

s v s

c) P S C

------------------ .

v s s

Tema – Părţile de propoziţie

II. Fişe de evaluare cu itemi semiobiectivi

1) Fişă de evaluare cu itemi cu răspuns scurt

I1- Citeşte şi completează enunţurile :


Părţile principale de propoziţie sunt: ……………..

Părţile secundare ale propoziţiei sunt: ……………

I2 – Citeşte propoziţiile următoare şi răspunde în spaţiile libere ce fel de

subiect are fiecare propoziţie.

1) Cristian merge la şcoală.

- subiectul este ………………. ;

2) Pe câmpii zburdă fluturii, mlei şi copiii.


3) Oltul, Jiul, Dâmboviţa şi Buzăul sunt ape curgătoare.


4) Soseşte trenul.


I3 – Se dă propoziţia:

Păsărelele gureşe ciripesc pe ramurile copacului bătrân.

Completează afirmaţiile:

1) Atributele din Această propoziţie sunt ………………….

2) Complementul din Această propoziţie este ……………

I4 – Completează enunţurile în spaţiile punctate.

În propoziţia: “Vulpea vicieană fură găini.”

a) Cuvântul vicieană este atribut pentru că ……….…………………………

…………………………………………………………………………………….

b) Cuvântul găini este complement pentru că ……………………………….

…………………………………………………………………………………….

2) Fişă de evaluare cu întrebări deschise, structurate

Se dă enunţul:

“ – Cristina, prletena ta de bancă a fost în excursle la Sinaia ?”

1) Enunţul dat este sau nu este o propoziţie ? Justifică răspunsul dat.

2) Care este predicatul propoziţiei ? Analizează-l.


3) Care sunt atributele Întâlnite în enunţ şi prin ce parte de vorbire este

exprimat fiecare ?

4) Cum se poate transforma enunţul dat într-o propoziţie simplă ?

5) De ce s-a folosit virgula după substantivul “Cristina” ?

2) Fişă de evaluare cu itemi tip rezolvare de probleme

Un elev a făcut următoarea afirmaţie:

“ În propoziţia << Un tânăr se plimbă pe aleea din parc >>, cuvântul

“tânăr” este adjectiv.”

A) De ce afirmaţia elevului nu este adevărată ?

B) Transformă propoziţia astfel încât cuvântul “tânăr” să fie adjectiv.

Probele de evaluare formativă aplicate în acest semestru au evidenţiat un

progres continuu înregistrat de elevi.

Elocvente, pentru progresul înregistrat sunt rezultatele obţinute la proba

finală de evaluare, probă care s-a axat pe următoarele obiective instructiv -

educative:

- recunoaşterea părţilor principale şi secundare de propoziţie;

- recunoaşterea părţilor de vorbire;

- precizarea categoriilor gramaticale ale părţilor de vorbire şi ordinea lor în

analiza gramaticală;

- alcătuirea schemei unei propoziţii şi a unor propoziţii după scheme date;

- integrarea unor cuvinte în enunţuri alcătuite după cerinţe, care implică

cunoaşterea funcţiilor sintactice ale substantivului.

În funcţie de aceste obiective, s-a alcătuit următoarea probă de evaluare:


1) Ce părţi de vorbire pot fi următoarele cuvinte ?

a) mare b) nouă c) noi

2) Analizează gramatical fiecare parte de propoziţie din versurile:

“Văl de brumă argintie

Mi-a împodobit grădina.”

(Octavian Goga – “Toamna”)

3) Notează cu semnul “*” propoziţiile în care substantivul “Cristina”

îndeplineşte funcţia de subiect:

La Cristina au venit două colege.

Cristina a vizitat oraşul.

Cărţile de la Cristina sunt noi.

Mâine, Cristina pleacă la munte.

Ieri m-am întâlnit cu Cristina.

A ajuns devreme Cristina.

4) Încercuieşte literele corespunzătoare propoziţiilor în care pronumele personal

“el” îndeplineşte funcţia de atribut.

a) Scrisoarea de la el a venit ieri.

b) Scrisoarea a venit de la el.

c) Cadoul pentru el este deosebit.

d) El învaţă o poezie.

e) Câştigătorul concursului este el.

5) Întocmeşte schema propoziţiei de mai jos:

S-a dus zăpadă albă de pe întinsul ţării.


6) Alcătuieşte propoziţii despre schemele:

S A P C a)

s a v s

C S P C A b)

s.c. s.c. v s.c. A

7) După modelul: “Xenia i-a spus să ia cartea acasă”, formulează enunţuri în

care să foloseşti cuvintele: “la” şi “l-a”, “s-a” şi “sa”, “v-a” şi “va”.

8) Scrie cuvântul cu înţeles asemănător celui dat. Alcătuieşte o propoziţie în care

cuvântul găsit să îndeplinească funcţia de subiect.

colb

9) Scrie cuvântul cu înţeles opus celui dat. Alcătuieşte o propoziţie în care

cuvântul găsit să îndeplinească funcţia de subiect.

spaimă

În elaborarea testului s-a acordat o deosebită atenţie selecţionării

exerciţiilor pentru ca ele să cuprindă cu adevărat întreaga materie parcursă în

întregul an şcolar.

Acest test de evaluare finală a fost alcătuit de către învăţătorii claselor a

IV-a în colaborare cu profesorii de limba română şi aplicat claselor a IV-a în

vederea constituirii claselor de nivel (clasele a V-a).

Itemii cuprinşi în această probă au pus în valoare întreaga informaţie de

bază a anului şcolar, antrenând capacităţile creatoare ale elevilor, flexibilitatea şi


operaţionalitatea gândirii. Pentru notare s-a folosit scara 10 – 1, iar punctajul

stabilit pentru fiecare item se vede în tabelul următor:

Itemul 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Punctajul acordat 6 26 6 6 12 18 6 5 5

S-au acordat 10 puncte din oficiu, ajungându-se la 100 puncte.

În cazul rezolvării parţiale ale unui item s-au acordat fracţiuni din

punctajul stabilit.

Tabelul de mai jos sintetizează rezultatele obţinute de elevii claselor a IV-

a la această probă de evaluare sumativă.

Clasa / note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Media

Clasa experimentală - - - 2 1 2 - 6 5 4 7,90

Clasa control - 1 - 1 4 3 4 3 2 2 - 1 5,20

Clasa control - 2 - 2 4 1 4 1 2 4 2 1 6,00

Curba docimologică a probei de evaluare sumativă arată astfel:

0

1

2

3

4

5

6

7

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Legendă:

- Clasa experimentală - media 7,90

- Clasa control - 1 - media 5,20

- Clasa control - 2 - media 6,00


Rezultatele probei de evaluare marchează o detaşare a clasei

experimentale de cele de control. La clasa experimentală se remarcă diferenţe

calitative în ceea ce priveşte evoluţia capacităţii de a opera cu elementele de

construcţie a comunicării.

Decalajul dintre rezultatele celor două categorii de colectivităţi şcolare

(clasa experimentală / control) este evident.

Ipoteza activităţii experimentale a fost confirmată integral.


C O N C L U Z I I Preocupările insistente privind procesele evaluative sunt stimulate de

recunoaşterea faptului că evaluarea este o componentă esenţială a activităţii de

învăţământ, în general şi a procesului didactic, în special.

Actul evaluării reprezintă un proces continuu, formal sau informal, de

apreciere a calităţii, a importanţei sau a utilităţii activităţii de predare – învăţare.

O evaluare corectă presupune definirea, formularea cât mai obiectivă a

caracteristicilor procesului evaluat, precum şi identificarea celor mai relevante

tehnici şi instrumente de evaluare.

Pentru ca evaluarea procesului şcolar să-şi atingă scopurile propuse, se

impune adoptarea unor căi de perfecţionare îndreptate în mai multe direcţii.

Cele trei tipuri de evaluare - iniţială, formativă şi sumativă - constituie

componentele unui sistem unic de evaluare. Ca urmare, ele nu pot fi aplicate la

întâmplare, după cum nici nu putem exclude un tip de evaluare în favoarea

altuia, căci ele se articulează într-un tot, astfel încât presupun o anumită

“intrare” şi direcţionează spre o anumită “ieşire”.

Astfel, evaluarea iniţială marchează intrarea în sistem. Prin evaluarea

formativă (continuă) se realizează feed-back-ul necesar asigurării progresului

şcolar, mai concret, cu cât înaintează zilnic, stagnează sau regresează un anumit

şcolar în raport cu obiectivele fiecărei lecţii. Evaluarea cumulativă constată

atingerea unor performanţe, nivelul capacităţilor şi al unor subcapacităţi ale

elevilor pentru a căror realizare s-a lucrat pe perioada evaluării formative.

Aprecierile evaluării cumulative devin mai obiective dacă se bazează pe

datele oferite de evaluarea formativă. În acest fel, evaluarea cumulativă îmbracă

forma evaluării sumative. Astfel, rezultatele elevilor vor fi foarte aproape de


aşteptările învăţătorului, căci un elev cu rezultate foarte bune pe o perioadă de

timp mai mare va fi foarte bun şi la finalul perioadei. Iată de ce evaluarea

formativă trebuie privită ca o pregătire a evaluării cumulative (sumative). În

acest sens, Jinga scria: “reuşita continuă este neîndoelnic condiţia sine-qua-non

a reuşitei finale”7

Pe de altă parte, evaluarea cumulativă constituie prilejul unor concluzii de

prognosticare pentru o nouă perioadă de învăţare. Rezultatele ei se substituie

astfel celor oferite de o evaluare iniţială, căci ele oferă datele necesare pentru a

demara o nouă serie de acţiuni didactice. Astfel, la începutul semestrului al

doilea, nu este obligatoriu să se administreze probe de evaluare iniţială, deoarece

rezultatele evaluării de la sfârşitul primului semestru pot servi ca date iniţiale şi

pentru activitatea noului semestru.

Cele trei tipuri de evaluare se completează reciproc, au un rol bine

precizat în privinţa influenţei lor asupra calităţii procesului de învăţământ şi, ca

urmare, este necesar să fie aplicate în practica didactică.

În lucrarea de faţă, prin aplicarea testelor de evaluare formativă,

capacităţii de operare cu elemente de construcţie a comunicării, am încercat să

aduc în prim plan evaluarea formativă, care în multe cazuri este “strivită” de

evaluarea sumativă realizată prin practici monotone.

Rezultatele activităţii experimentale, pe care am desfăşurat-o la clasă şi

am prezentat-o în ultimul capitol al lucrării, reflectează efectul benefic al

evaluării formative asupra dezvoltării capacităţilor intelectuale ale elevilor.

O primă direcţie de perfecţionare a evaluării o constituie modificarea

raportului dintre practica evaluării sumative şi practica evaluării formative, în

favoarea celei din urmă în scopul valorificării la maximum a potenţialului

intelectual de care dispun elevii.

Recunoaşterea legăturilor dintre diferitele modalităţi de evaluare a

activităţii didactice conduce la singura atitudine justificată şi eficientă faţă de 7 Jinga I., Negreţ I., “Învăţarea eficientă”, Editura “Edetis”, Bucureşti, 1994, pag. 303


folosirea lor şi aceasta se exprimă în îmbinarea acestora, în realizarea unui

proces de evaluare în forme şi cu funcţii multiple, perfect integrat activităţii

didactice şi nu în opţiunea pentru una din aceste forme.

Prin îmbinarea armonioasă a metodelor de evaluare tradiţionale cu cele

alternative, prin elaborarea şi aplicarea unor teste compuse din itemi bine

structuraţi, am reuşit să realizez o evaluare obiectivă nu numai a informaţiilor

acumulate de elevi, ci şi a deprinderilor de bază, a capacităţilor intelectuale şi

trăsăturilor de personalitate – aspecte care constituie produsul cel mai important

al activităţii şcolare.

Exerciţiile variate de exemplificare, completare, transformare, grupare,

metodele variate de evaluare, fişele de evaluare cu itemi obiectivi, semiobiectivi,

itemi cu răspuns deschis, jocurile didactice prezentate în lucrare pot fi aplicate

cu succes, dând randament sporit, atât în dezvoltarea capacităţii de exprimare

orală şi scrisă, cât şi în dezvoltarea gândirii creatoare şi flexibilităţii acesteia.

Fişele de activitate independentă utilizate prezintă o importanţă deosebită,

deoarece elevul este în faţa unor sarcini corespunzătoare posibilităţilor lui

intelectuale, astfel el participă efectiv şi afectiv la propria sa formare.

Varietatea tipurilor de exerciţii cu formulări diferite de cele întâlnite în

manual, jocurile didactice, concursurile desfăşurate între grupe au activizat

colectivul de elevi, au favorizat comunicarea, dorinţa de autoafirmare a elevilor,

creativitatea, conlucrarea şi caracterul stimulator al evaluării.

Strategiile de evaluare, autoobservarea şi valorificarea acumulărilor prin

intermediul evaluării reciproce, sunt recursuri favorabile ale unei evaluări

centrate pe elevi, pe procesul său de învăţare, mai mult decât pe rezultatele

obţinute . Privită din această perspectivă, evaluarea se converteşte într-un

instrument prin care elevul învaţă să înveţe.


BIBLIOGRAFIE CITATĂ ŞI

BIBLIOGRAFIE ASIMILATĂ

1 Cerghit, Ioan Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1983

2 Cerghit, I., Radu, I.T. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994

3 Constantin, Cucoş Pedagogle, Editura Polirom, Iaşi, 2002

4 Constantin, Cucoş Psihopedagogle, Editura Polirom, Iaşi, 1998

5 Crişan, Alexandru Noul Curriculum Naţional: statut, componente şi caracteristici,

Învăţământul primar, nr. 2-3/1998

6 Jinga, I Inspecţia şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983

7 Jinga, I., Gavotă, M. Evaluarea performanţelor şcolare, Editura Afeliu, Bucureşti, 1996

8 Jinga, I., Negreţ, I. Învăţarea eficientă, Editura Editis, Bucureşti, 1994

9 Miron, Ionescu Demersuri creative în predare şi învăţare, Presa Universitară

Ciujeană, 2000

10 Miron, Ionescu, Radu, I.I. Didactica modernă, Editura Dacia, Ciuj-Napoca, 1985

11 Radu, Ioan Teorle şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981

12 Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică,

2006

13 Şerdean, Ioan Didactica limbii române în şcoala primară, Editura Teora,

Bucureşti, 1998

14 M.E.T. Evaluarea în învăţământul primar – Descriptori de performanţă,

Bucureşti, 1998

15 M.E.T. Ghid de evaluare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1999

S T R A T E G I I DE EVALUARE - bibliotecascolara.ro DE... · LIDIA FLORENTINA PESCARU – 2011 –...

Documents

Transcript of S T R A T E G I I DE EVALUARE - bibliotecascolara.ro DE... · LIDIA FLORENTINA PESCARU – 2011 –...