S T E N O G R A M A - Senat · G20, şi la semnalele pe care diverse instituţii financiare ni le...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 2 martie 2016

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Dorin Păran (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „România,

încotro?”;

- Dumitru-Marcel Bujor (UNPR) – declaraţie politică având ca titlu

„Ecologizarea haldei de fosfogips din municipiul Bacău”;

- Haralambie Vochiţoiu (UNPR) – declaraţie politică având ca titlu „Jaful şi

incompetenţa pun lacătul pe minele din Valea Jiului şi pe industria

energetică din România”;

- Ionel Agrigoroaei (UNPR) – declaraţie politică având ca titlu „O nouă lege

a achiziţiilor publice”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Blocaţi

în sărăcie şi lipsuri! Ce arată prognozele pentru judeţul Botoşani şi ce

măsuri putem lua în 2016?”;

- Sorin-Constantin Lazăr (PSD) – declaraţie politică având ca titlu

„Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor – o altă problemă a

sistemului”;

- Viorel Grigoraş (PNL) – declaraţie politică referitoare la atitudinea

domnului Cornel Constantinescu, prim-vicepreşedintele Autorităţii de

Supraveghere Financiară, în legătură cu situaţia actuală privind sistemul

asigurărilor obligatorii RCA;

- Mihai-Ciprian Rogojan (UNPR) – declaraţie politică având ca titlu

„Încurajarea tinerilor cu potenţial artistic”;

- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reclamă

mincinoasă”;

- Marius-Ovidiu Isăilă (UNPR) – declaraţie politică având ca titlu „O taxă în

plus impusă posesorilor de autoturisme”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Românii

aşteaptă răspunsuri clare şi soluţii imediate în cazul copiilor cu sindrom

hemolitic-uremic”;

5

- 2 -

- Valeriu Todiraşcu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Aplicarea

referendumului din 2009 privind numărul de 300 de parlamentari, dar şi

creşterea la 46 a numărului de mandate pentru diaspora vor fi decise de

Curtea Constituţională”;

- Gabriela Creţu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Banii corup!

Puterea scăpată de sub control corupe absolut!”;

- Dumitru Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Adâncirea

decalajelor dintre zona rurală şi cea urbană este una dintre barierele

dezvoltării României”;

- Gabriela Firea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Comisia de tăiat

hârtii nu se pricepe şi la mixturi asfaltice?”;

- Valer Marian (independent, fără apartenenţă la grupurile parlamentare) –

declaraţie politică având ca titlu „Fonfleuri pripite şi neavenite ale

ministrului justiţiei”;

- Nicolae Mohanu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Apărarea civilă”;

- Florinel Butnaru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Îngrijirile la

domiciliu”;

- Petru-Alexandru Frătean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Mesaj

de recunoştinţă pentru femeile românce”;

- Niculae Bădălău (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Criza infectării

bebeluşilor din Argeş şi responsabilitatea declaraţiilor publice”;

- Nelu Tătaru (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Tinerii noştri au un

potenţial excepţional, dar trebuie să îi ţinem în ţară”;

- Alin-Păunel Tişe (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Tinerii

întreprinzători – viitorul motor al economiei!”;

- Traian-Constantin Igaş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Camera de

Comerţ şi Industrie a României, entitate importantă în dezvoltarea României”;

- Paul Ichim (PNL) – declaraţie politică având ca temă problemele din

sectorul sanitar din România;

- Găvrilă Ghilea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Echilibrul între

generaţii este ameninţat pe termen lung!”;

- Dragoş Luchian (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Reforma

administraţiei publice – punct de vedere privind salarizarea şi eficienţa

salariaţilor din sistemul public”;

- 3 -

- Eugen Durbacă (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Integrarea socială

a copiilor cu dizabilităţi în societatea românească actuală”;

- Vasile Nistor (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Alături de statul

moldovean în comemorarea eroilor”;

- Biró Rozalia-Ibolya (UDMR) – declaraţie politică având ca titlu „Copiii

din Argeş au drepturi, dar, singuri, nu şi le pot apăra”;

- Gheorghe Saghian (independent, fără apartenenţă la grupurile

parlamentare) – declaraţie politică având ca titlu „Munca suplimentară”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 44-53; 55

3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al

Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea

şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice,

adoptată la Istanbul la 11 mai 2011.

53

4. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 7 – 12 martie a.c. 54

5. Intervenţia domnului senator Titus Corlăţean cu privire la necesitatea

constituirii unei comisii parlamentare privind problemele de migraţie, refugiaţi

şi azilanţi.

55

6. Continuarea şi finalizarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative pentru

modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările

şi completările ulterioare. (L588/2015)

(Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă viitoare.)

56

7. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 504/2002 a audiovizualului. (L592/2015)


62

8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005

privind performanţa energetică a clădirilor. (L14/2016)

63-65;

82-83

9. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de

traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile

66; 83

- 4 -

regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile

judeţului Ilfov. (L18/2016)

10. Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea art. 12 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei

de Frontieră Române. (L1/2016)

(Votul final se va da într-o şedinţă viitoare.)

66

11. Dezbaterea Proiectului de lege privind ordinul european de protecţie, precum

şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. (L119/2016)

(Votul final se va da într-o şedinţă viitoare.)

67

12. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 11/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului

nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori

economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici

ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară. (L12/2016)

69-70;

83-84

13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea

jocurilor de noroc. (L676/2015)

70-71;

84

14. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L654/2015)


71

15. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 65 alin. (4) din Legea

nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

(L658/2015)


75

16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru proclamarea zilei de 1

septembrie ca Ziua comunităţilor defavorizate afectate de sărăcie. (L657/2015)

75-82;

84

17. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii

poliţiei locale nr. 155/2010. (L580/2015)

84

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 2 martie 2016

Şedinţa a început la ora 9.10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii

senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Vasile Nistor:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Îl avem aici pe domnul senator Ionel Agrigoroaei, care a venit dimineaţă de la ora 7.00, şi nu

putem să nu începem lucrările.

Invit la microfon pe domnul senator Păran Dorin.

Domnul Ionel Agrigoroaei (din sală):

Nu eu?


Am zis că sunteţi de dimineaţă aici şi pentru noi e o zi bună.

Se pregăteşte domnul senator Bujor Marcel.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Dorin Păran:

Bună dimineaţa, domnilor colegi!

Am intitulat declaraţia politică de astăzi „România, încotro?”.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Tot mai multe semnale vin în ultima perioadă pentru a ne atenţiona că economia mondială este

tot mai vulnerabilă la şocurile negative care pot apărea. Şi mă refer doar la câteva şocuri: scăderea

preţului petrolului, conflictele geopolitice, migraţia spre centrul şi nordul Europei şi, nu în ultimul

rând, turbulenţele de pe pieţele financiare.

Deşi avem ochii aţintiţi spre economiile cele mai bogate ale lumii, mă refer la ţările din grupul

G20, şi la semnalele pe care diverse instituţii financiare ni le dau, mă refer în special la FMI, categoric

noi, românii, în special Parlamentul şi Guvernul României, trebuie să fim foarte atenţi la bugetul

României, la ţintele propuse pentru anul 2016 şi la deficitul de 2,8% aprobat prin legea de aprobare a

bugetului de stat din decembrie 2015.

- 6 -

Ştim cu toţii că grupul G20 şi principalele ţări economice emergente au cele mai puternice

economii, aproximativ 85% din activitatea economică a lumii şi aproape două treimi din populaţia

lumii. Dacă aceste ţări îşi continuă strategiile de creştere economică prezentate, ele trebuie să

suplimenteze şi să pună la punct măsuri suplimentare în cazul în care economia mondială îşi va

încetini creşterea.

Are România pregătite asemenea măsuri? Dacă Guvernul le are, atunci ele pot fi implementate

rapid? Încă nu putem răspunde din acest punct de vedere, Guvernul trebuie să ne spună. Aici cred că şi

noi, Parlamentul României, respectiv Senatul României, trebuie să fim mai atenţi.


Anul 2016 este un an electoral şi avem cu toţii tendinţa să propunem şi să votăm legi populiste,

pentru a câştiga electoratul de partea noastră. Trebuie, atunci când votăm, să ne gândim pe termen lung

la efectele legilor şi să măsurăm de zece ori şi să tăiem o dată, cum ar spune românul nostru obişnuit,

de pe stradă.

Scăderea preţului la carburanţi este un fapt care nu depinde de votul nostru şi va duce sigur la

diminuarea veniturilor din TVA şi accize la bugetul de stat al României.

În final, spun deschis, dragi colegi senatori, să ne aşezăm cu toţii la masa dialogului, puterea şi

opoziţia din Senat, şi să măsurăm de 10 ori, după care să votăm. În ceea ce ne priveşte pe noi, opoziţia

PNL, vă propunem această masă a dialogului de măsurat şi să dăm vot „pentru” doar acelor legi care

nu duc la creşterea cheltuielilor bugetare pe 2016 şi 2017, iar atingerea ţintelor de venituri şi deficit

bugetar pe 2016 să fie un deziderat şi al nostru, al tuturor senatorilor care am votat în decembrie

bugetul României pe 2016.

Sigur, acest semnal trebuie să-l transmitem şi UAT-urilor, respectiv consiliilor locale şi

consiliilor judeţene din România. Oportunităţile şi priorităţile hotărârilor luate de către consilieri

trebuie să primeze în faţa tendinţelor de alocări de fonduri cu tentă populistă şi electorală.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Bujor Marcel. Se pregăteşte domnul senator Vochiţoiu

Haralambie.


Domnul Dumitru-Marcel Bujor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei politice – „Ecologizarea haldei de fosfogips din municipiul Bacău”.

Stimaţi colegi,

- 7 -

În ultimii 20 de ani, industria românească a ajuns la stadiul de ruină prin rafinării, uzine,

combinate şi fabrici închise, tăiate la fier vechi sau privatizate. Combinatele privatizate au intrat rând

pe rând în faliment, lăsând în urmă poluare şi probleme de mediu, cu un impact devastator asupra

calităţii solului, apei şi a aerului.

Înfiinţat în anul 1975, Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău a reprezentat o unitate de

bază a industriei de îngrăşăminte chimice din România, unde de-a lungul anilor au fost introduse în

fabricaţie noi sortimente de produse chimice destinate în principal agriculturii.

În anul 1997, Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău este privatizat şi mare parte din

acţiuni sunt preluate prin contractul de privatizare nr. 1485 de grupul InterAgro, controlat de către

omul de afaceri Ioan Niculae.

Programul de investiţii din contractul de privatizare prevedea retehnologizarea combinatului,

care atunci mai avea în jur de 2 000 de angajaţi, dar şi proiecte de mediu, investiţii care nu au fost

niciodată realizate.

Combinatul a produs şi comercializat următoarele tipuri de îngrăşăminte: uree, îngrăşământ –

conţinut minim de azot 47%, îngrăşăminte chimice complexe cu azot, fosfor şi potasiu, rocă fosfatică

reactivă şi superfosfat simplu granulat, obţinut prin reacţia dintre acidul sulfuric şi fosforită măcinată.

Studii realizate în alte ţări au evidenţiat faptul că poluarea, rezultată în urma producerii acestor

tipuri de îngrăşăminte, produce efecte nocive asupra populaţiei, cum ar fi o creştere a incidenţelor

bronho-pneumopatiilor cronice obstructive, se accentuează crizele de astm, afecţiunile respiratorii, dar

şi bolile de ochi.

În prezent, Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău nu mai funcţionează, lăsând în urmă un

depozit de fosfogips. Fosfogipsul este un produs tehnogen rezultat în urma extragerii acidului fosforic

din minereul fosfatic brut, o sursă majoră de poluare a apelor subterane, având un impact negativ

asupra mediului.

Agenţia de Mediu a uitat să-şi facă datoria în momentul funcţionării combinatului, toate

măsurătorile efectuate în prezent indicând faptul că nivelul de radiaţii a crescut şi se impun măsuri

urgente de ecologizare.

Până în prezent nu a fost luată nicio măsură, decontaminarea zonei fiind vitală, din cauza celor

7 milioane de tone de reziduuri care se află în interiorul haldei.

Cheltuielile pentru ecologizarea zonei se ridică la 30 de milioane de euro, o sumă mult prea

mare pentru bugetul Primăriei Bacău. În anul 2012, autorităţile locale şi-au luat angajamentul că vor

accesa o finanţare europeană pentru decontaminarea zonei, dar nu au reuşit acest lucru, din cauza

neîndeplinirii condiţiilor de eligibilitate.

- 8 -

De la tribuna Senatului solicit Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor alocarea cât mai

urgentă a fondurilor necesare pentru ecologizarea haldei de fosfogips a fostului Combinat de

îngrăşăminte chimice Bacău, având în vedere gradul de poluare al haldei de fosfogips şi impactul

asupra calităţii vieţii populaţiei municipiului Bacău.

Vă mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Vochiţoiu Haralambie. Se pregăteşte domnul senator

Agrigoroaei Ionel.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:



Aveţi cuvântul.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este „Jaful şi incompetenţa pun lacătul pe minele din

Valea Jiului şi pe industria energetică din România”.

Soarta Complexului Energetic Hunedoara şi a mineritului în bazinul carbonifer al Văii Jiului,

odinioară veritabile motoare ale rapidei expansiuni socio-economice a României, s-a transformat în

anii postdecembrişti dintr-un pilon pe care se sprijinea independenţa energetică a ţării noastre într-o

sumbră activitate marcată de neîncetate probleme, de revendicări sindicale, înapoiere tehnologică,

datorii exorbitante, prăbuşire a producţiei şi declararea insolvenţei.

Stimaţi colegi,

Astăzi este ziua mea de naştere. Vreau să le mulţumesc celor care de azi-noapte începând mi-au

transmis sute de mesaje, dar vreau să vă spun că bucuria mea şi fericirea zilei de astăzi nu este

completă când ştiu că ai mei, cei de acasă, sunt în grea suferinţă.

Deşi de multe ori de la această tribună am pus aceste probleme în termenii cei mai diplomatici,

eu cred că, dacă nu am reuşit să fiu convingător, daţi-mi voie să o fac astăzi prin intermediul unor

versuri ale unei poezii care circulă în reţelele media din Valea Jiului, o poezie care aparţine unui

miner, Dani Gherman, de la Mina Lupeni, din Valea Jiului:

„Obosiţi şi plini de praf,/Praful negru de cărbune,/Stăm şi ne uităm la hoţi,/Cum pun lacătul pe

Mine./Fraţilor, să ne trezim,/Să încercăm să ne-adunăm,/Din străfunduri să ieşim,/Mineritul să-l

salvăm!/Şi acum să le-arătăm/Onoare şi Demnitate,/Nu murim ca nişte proşti,/În genunchi, târâş, pe

coate./Hai, ortaci cu braţe tari,/În picioare să sărim,/Să vadă copiii noştri/Că noi încă mai trăim!/Să

- 9 -

vadă, pe-această cale,/Că nu suntem terminaţi/Şi pot să trăiască-n Vale,/Lângă mamă, lângă fraţi./Să

nu ne lăsăm acum/Şi să le-arătăm Mândria/Că suntem mineri din Vale/Şi trăim în România!/Să se-

audă pân’ la Haga,/La Bruxelles, la Bucureşti/Că noi vrem acum dreptate,/Ne-am săturat de

poveşti!/Ne-au furat cu indolenţă/Toţi acei ce ne-au condus,/Ne-au băgat în insolvenţă,/Însă noi nu am

apus./Şi dă, Doamne, celor care/Au furat din vistierie,/Dă-le cătuşe şi zale/Şi să zacă-n puşcărie!”

Deci cred că, dacă guvernanţii noştri nu se vor trezi, toată Valea Jiului va fi Dani Gherman.

Judeţul Hunedoara va fi Dani Gherman. Şi, surpriză, într-o bună zi România va fi Dani Gherman.

Respect, ortace Dani Gherman, de la Mina Lupeni, Valea Jiului, judeţul Hunedoara, România!

(Aplauze.)



Invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei. Sigur şi Domnia Sa o să aibă o declaraţie la

fel de patetică.

Se pregăteşte doamna senator Federovici Doina.


Domnul Ionel Agrigoroaei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, mai ales pentru aprecieri.

Declaraţie politică adresată de senatorul Ionel Agrigoroaei, senator de Iaşi: titlul declaraţiei –

„O nouă lege a achiziţiilor publice”.


Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Toată lumea ştia că multe din achiziţiile publice nu se fac aşa cum ar trebui. Cazurile scoase la

lumină de inspectorii statului, cum e cel al panseluţelor de 600 de milioane de euro, sunt edificatoare.

Faptul că sunt posibile asemenea aberaţii dovedeşte că sistemul de achiziţii publice este unul ineficient

şi permite existenţa corupţiei. În plus, avem mii de licitaţii blocate de contestaţii.

Contestaţia în sine este unul din puţinele instrumente de control al achiziţiilor publice şi

eliminarea sau îngreunarea acestora ar face clar un şi mai mare deserviciu. Societatea civilă a atras

atenţia că numărul mare de contestaţii oglindeşte, de fapt, numărul mare de nereguli din timpul

licitaţiilor, fiind totuşi conştienţi că în spatele multor contestaţii stau şi contestatarii de serviciu

şantajişti, care, dacă nu primesc o sumă pentru şantajul făcut, ţin blocată în instanţă acea licitaţie, o

zonă unde instituţiile statului ar trebui să le facă şi lor câteva vizite cu mascaţii; cu toate că nu o dată

procedurile de alocare a contractelor publice au fost lipsite de transparenţă. Iar lipsa de transparenţă

poate ascunde fapte de corupţie.

- 10 -

Singura soluţie, cea mai viabilă şi cea mai normală, este schimbarea procedurilor de organizare

a licitaţiilor şi de desemnare a câştigătorilor, care trebuie mai atent supravegheate şi analizate,

eliminând astfel ineficienţa lor.

Cei care lucrează în domeniu ştiu foarte bine că în România încă se pot aranja şi scrie

procedurile unei licitaţii astfel încât să favorizeze în mod special un ofertant sau să-l dezavantajeze pe

altul. Mai mult, există scurgeri de informaţii de la cei care solicită serviciile către cei care trebuie să

câştige licitaţiile. Cu alte cuvinte, achiziţiile cu dedicaţie sunt, din păcate, în acest moment dominante.


Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Trebuie să îmbunătăţim de urgenţă legea şi procedurile achiziţiilor publice. Statul român va

avea de două ori de câştigat printr-o lege clară, corectă şi care impune transparenţa maximă. Pe de o

parte, va stopa o mare sursă de corupţie şi va stimula concurenţa loială, fapt care va duce automat la

creşterea calităţii serviciilor. Pe de altă parte, va creşte numărul de lucrări publice de bună execuţie

finalizate, ceea ce înseamnă o creştere a calităţii vieţii românilor pe termen imediat, mediu şi lung, dar

şi bani mai mulţi la buget.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator. Perfect.

Invit la microfon pe doamna senator Federovici Doina. Se pregăteşte domnul senator Lazăr Sorin.

Aveţi cuvântul.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Blocaţi în sărăcie şi lipsuri! Ce arată prognozele

pentru judeţul Botoşani şi ce măsuri putem lua în 2016?”.

Distinşi colegi,

„Judeţul Botoşani este, aşa cum ştim şi admitem, printre ultimele din ţară ca nivel de trai,

investiţii, infrastructură, dezvoltare. Ne-am consolat cu ideea că suntem necăjiţi, că nimeni nu ne vede,

nimeni nu ne aude şi că nimic nu se poate face în sensul acesta. Parcă-parcă, într-un colţ al minţii, încă

mai aşteptăm o minune care să ne ridice din hăul naţional în care ne-am afundat ani de zile”, titra un

articol din presa locală botoşăneană la sfârşitul anului trecut.

- 11 -

Conform Comisiei Naţionale de Prognoză, judeţul Botoşani se situează pe penultima poziţie la

nivel naţional în ceea ce priveşte produsul intern brut pe cap de locuitor, cu o valoare de 4 304 euro, în

timp ce în alte judeţe produsul intern brut pe cap de locuitor depăşeşte 10 000 de euro.

De ce se află Botoşaniul în această situaţie? Ce-i lipseşte acestuia? Nu sunt întrebări retorice.

În primul rând, infrastructura. Nimic nu subminează competitivitatea judeţului, chiar a ţării în

acest moment, aşa cum o face infrastructura. De aceea, riscăm să rămânem în zona periferică a

economiei europene, cu toate consecinţele care decurg de aici: spulberarea avantajelor comparative,

transformarea economiei într-o structură de tip manufacturier, depopularea unor întregi zone tocmai

din cauza acestor fenomene, creşterea distanţei economice dintre regiunile izolate şi cele prospere.

În al doilea rând, un alt lucru care lasă Botoşaniul în coada clasamentului judeţelor din

România este lipsa unităţii în proiecte, respectiv a înţelegerii de care trebuie să dea dovadă Executivul

faţă de nevoile reale ale Botoşaniului. În acest moment, o investiţie mai mult decât necesară este cea

cu privire la reabilitarea drumului european Botoşani – Târgu Frumos. Deşi prinsă într-un amendament

la proiectul de buget pentru anul 2016, din păcate, colegii liberali au subestimat importanţa ei

strategică, aşa că botoşănenilor nu le rămâne acum decât să mai spere într-o minune concretizată în

bugetul anului viitor sau într-o implicare reală a Guvernului Cioloş în această problemă.

După mai bine de 25 de ani de aşteptări, singura investiţie majoră în infrastructura naţională a

judeţului a fost reabilitarea drumului european Botoşani – Suceava, o investiţie realizată de Guvernul Ponta.

În al treilea rând, forţa de muncă. Din cauza acestui con de umbră în care se află de o lungă

perioadă de timp, a luat amploare fenomenul de exod al forţei de muncă. Cu excepţia ultimilor trei ani,

cadre medicale, cadre didactice, specialişti în mai toate domeniile şi chiar muncitori necalificaţi au

părăsit Botoşaniul, pentru că în alte judeţe sau în alte ţări ale Europei au şansa să trăiască decent.

În al patrulea rând, lipsa investitorilor. Aceasta este, în fapt, consecinţa directă a celor trei

lacune majore enumerate mai sus. Un investitor descoperă un potenţial real al zonei atunci când îi sunt

clare premisele necesare succesului proiectelor sale, adică forţă de muncă bine pregătită, infrastructură,

stabilitate şi predictibilitate economico-financiară.

În concluzie, distinşi colegi, pentru a dezvolta judeţul şi, implicit, pentru a recupera decalajele

faţă de regiunile mai bine dezvoltate ale ţării, avem nevoie de sprijin guvernamental consistent şi de o

acţiune unitară a tuturor forţelor politice pentru susţinerea proiectelor. Ultimii trei ani au fost foarte

buni pentru judeţul Botoşani, însă, din păcate, nu este suficient şi trebuie continuat tot ceea ce a fost

început.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, doamna senator.

- 12 -

Invit la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin. Se pregăteşte domnul senator… să ne uităm

un pic la ordine… (Discuţii la prezidiu.)… domnul senator Grigoraş Viorel.


Domnul Sorin-Constantin Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor – o

altă problemă a sistemului”.

Stimaţi colegi,

De ani de zile, apar deseori discuţii în plan public, şi nu numai privind insuficienţa creşelor din

ţara noastră. Problemele sunt actualmente foarte mari la creşele de stat. Spaţiile şi locurile puse la

dispoziţie sunt prea puţine, personalul este insuficient, condiţiile de igienă sunt deseori precare,

locurile de parcare sunt fie foarte reduse, fie inexistente. Tot în acest context, se impută deseori statului

lipsa implicării.

Din păcate, statisticile din ultimii ani ne arată că populaţia ţării noastre este în scădere. Această

realitate îngrijorătoare, alături de îmbătrânirea populaţiei, constituie motive suficiente pentru

promovarea mult mai intensă a politicilor de creştere a natalităţii.

Pe lângă concediul maternal şi acordarea ajutoarelor financiare pentru creşterea copilului, statul

trebuie să-şi dezvolte şi politicile în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor,

una dintre provocările cu care se confruntă tinerele familii fiind creşterea şi educarea timpurie a

copilului.

Este nevoie de măsuri ferme pentru încurajarea părinţilor care doresc să revină în câmpul

muncii după concediul legal de creştere a copilului, care sunt actualmente nevoiţi să apeleze la

serviciile neprofesionalizate şi nefiscalizate furnizate de bone sau la creşe particulare, mai scumpe.

Astfel, numărul părinţilor care-şi lasă copiii în grija bonelor este mult mai mare decât al celor

care îşi dau copiii la creşe, pe de o parte, pentru că sunt insuficiente, iar, pe de altă parte, întrucât la

creşele particulare costurile sunt mult prea mari pentru familiile ai căror membri aflaţi în câmpul

muncii câştigă salariul minim pe economie.

Din aceste motive, şi nu numai, subliniez importanţa unui proiect legislativ, aflat în prezent în

dezbatere, prin care unităţile pentru copiii mici să fie înfiinţate prin hotărâri de guvern, în completarea

deciziilor consiliilor locale, aşa cum prevede acum legislaţia.

Astfel, programul naţional „Creşe pentru copiii României” prevede înfiinţarea de către Guvern

a 544 de noi creşe, pe baza numărului de locuitori.

Este nevoie să ne implicăm ferm şi activ prin susţinerea propunerii legislative care prevede

reabilitarea conceptului de creşe din ţara noastră, prin punerea bazelor unui program de construire şi

- 13 -

refacere a creşelor existente, într-o manieră calculată şi bine stabilită, care să satisfacă cererea acestor

servicii.

Consider că această iniţiativă este una de o necesitate absolută pentru societatea noastră, cu

beneficii în numeroase privinţe.

Iată de ce vă invit să susţinem acest proiect, pentru ca, în doar câţiva ani de la punerea sa în

practică, să putem vedea efectele pozitive ale sale asupra societăţii noastre.

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraş Viorel. Se pregăteşte domnul senator Rogojan

Ciprian.

Domnul Viorel Grigoraş:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc.



Nu doresc să vă reţin foarte mult. Declaraţia mea politică de astăzi este mai mult un apel la

bun-simţ şi onoare. Dar să punem lucrurile în context.

La data de 25 februarie anul curent, la Camera Deputaţilor a avut loc dezbaterea „Soluţii de

echilibrare şi consolidare a sistemului asigurărilor obligatorii RCA”. La eveniment au participat mai

mulţi parlamentari, dar şi reprezentanţi ai altor instituţii din România, precum UNSAR – Uniunea

Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare, ASSAI – Asociaţia Societăţilor de Service Auto

Independente, Consiliul Concurenţei, ASF, precum şi transportatori şi asiguratori interesaţi de situaţia

existentă pe piaţa asigurărilor RCA şi de îmbunătăţirea legii privind asigurările RCA.

Nu voi intra în amănunte tehnice legate de dezbatere. Vreau doar să-mi exprim indignarea cu

privire la atitudinea afişată de către domnul Cornel Constantinescu, prim-vicepreşedinte ASF, care i-a

insultat pe transportatori – pentru a câta oară oare? –, afirmând că aceştia nu ştiu să facă diferenţa între

o taxă şi o primă de asigurare şi că transportatorii nu trebuie să plătească taxă, ci primă de asigurare.

Totodată, domnul Constantinescu a declarat că angajaţii ASF nu sunt meniţi să facă pace între „breasla

transportatorilor” şi asiguratori şi nici să impună preţuri asiguratorilor.

Nu este prima dată când domnul Constantinescu îşi arată dispreţul faţă de transportatori.

Domnia Sa pare să nu înţeleagă faptul că funcţia în care vremelnic se află nu-i dă dreptul să-i trateze

cu superioritate pe reprezentanţii altor domenii de activitate. Totodată, această funcţie nu poate

justifica un comportament dispreţuitor.

- 14 -

Îi recomand domnului Constantinescu să-şi revizuiască atitudinea şi să coboare din turnul

imaginar de fildeş pe care şi l-a creat. Mai mult, folosesc această ocazie pentru a-i transmite domnului

Constantinescu că, dacă nu reuşeşte să se achite de toate obligaţiile ce-i revin prin prisma funcţiei pe

care o deţine şi dacă nu face faţă unor discuţii absolut civilizate cu reprezentanţi ai unor domenii

importante pentru economia românească, cel mai bun lucru pe care-l poate face este să-şi dea demisia.

Domnule Constantinescu,

Să ştiţi că suntem cu toţii egali, indiferent de funcţiile pe care le ocupăm, unii dintre noi pe

merit, iar alţii din întâmplare.

Vă mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Rogojan Ciprian. Se pregăteşte doamna senator Doina Silistru.


Domnul Mihai-Ciprian Rogojan:


Declaraţia mea politică se intitulează „Încurajarea tinerilor cu potenţial artistic”.


Este un lucru cunoscut faptul că tinerii din România întâmpină mari dificultăţi în a se afirma pe

plan mondial. Cu toate că tara noastră deţine un imens rezervor de potenţial, minţile care pot contribui

la bogăţia universală de multe ori se confruntă cu o lipsă totală de oportunităţi care să le permită să îşi

realizeze viziunile.

Putem vorbi aici despre absolut toate categoriile, în toate domeniile, însă declaraţia mea de

astăzi, pe fondul entuziasmului generat în ultimele zile de premiile Academiei Americane de Film, va

pune în lumină problemele cu care se confruntă industria noastră cinematografică.

Cu toate că avem un număr de regizori consacraţi, care aduc publicului creaţii de calitate, nu

putem să spunem că tinerii care doresc să creeze sunt încurajaţi sau promovaţi şi, din păcate, creaţiile

ultimilor ani se bazează nu neapărat pe idei originale, cât pe conturarea unor realităţi depresive, uneori

cu vagi elemente comice.

Ceea ce eu vă propun este un program finanţat de Ministerul Culturii care să acorde o şansă

tinerilor care sunt sau nu în această industrie, un program lipsit de condiţii birocratice, precum studiile

în domeniu sau vârsta.

Doamnelor şi domnilor,

Este cunoscut faptul că unii dintre cei mai mari regizori de renume mondial nu au avut studii

cinematografice, însă au contribuit într-un mod vădit la cultura universală.

- 15 -

Programul ar trebui să finanţeze persoanele care nu au creat deja un lungmetraj, persoanele care

vin cu idei noi şi progresive şi care pot duce la o afirmare pe plan internaţional.

Costurile unui astfel de proiect pot fi semnificativ reduse prin achiziţionarea de tehnologie care

să fie pusă la dispoziţia artiştilor, bugetul alocat putând să fie astfel concentrat pe resursa umană,

recuzită şi decoruri.

Industria cinematografică românească poate fi, de asemenea, încurajată şi prin acordarea unor

deduceri fiscale atrăgătoare pentru persoanele şi companiile din mediul privat care doresc să finanţeze

tinerii artişti.

Este de datoria noastră să sprijinim şi să încurajăm creativitatea tinerilor, iar în momentul de

faţă avem oportunitatea să facem aceste lucruri.

Vă mulţumesc frumos.



Invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru. Se pregăteşte domnul senator Isăilă Marius.

Aveţi cuvântul, doamna senator.

Doamna Doina Silistru:


Declaraţia politică de astăzi mi-am intitulat-o „Reclamă mincinoasă”.

Stimaţi colegi,

Am lipsit câteva zile din „peisaj” şi, când mă întorc, hop, surpriză după surpriză! Acasă,

frigiderul gol şi scos din priză, chiuveta plină de vase murdare – curios, tocmai cumpărasem un

detergent-minune –, pe stradă oameni supăraţi şi traşi la faţă, iar în comune, jalea pământului! Până şi

câinii comunitari parcă erau mai slabi.

Am cerut explicaţii. „E de la Băsescu”, mi s-a răspuns. „Cum adică?”, insist eu. „Păi, ştiţi,

domnul Băsescu a pus pe Facebook o listă cu produse pe care nu trebuie să le mai folosim.”

Aşa deci! Uite, domnule, ce naţie influenţabilă suntem: nici bine nu a făcut fostul preşedinte al

ţării anunţul, că poporul s-a şi conformat. Fac drum întors la frigider, îl deschid şi privesc interiorul cu

atenţie: un alb strălucitor, ca în reclama aia la pasta de dinţi Col… stai, că nu am voie să-i mai pronunţ

numele! Ce bine că vechiul nostru Super Cristal nu-şi face reclamă!

Sunt un cetăţean disciplinat, aşa că îmi fac planul pentru noua etapă de austeritate cerută de

Traian Băsescu. De azi înainte, fără cumpărături din supermarketuri, fără mezeluri, fără brânzeturi,

fără un strop din apa aia care dă clipe de viaţă copiilor născuţi prematur. Nu mai calc în nicio farmacie

din ţara asta şi nici în vechea mea Dacie n-o să mai pun piciorul. Mă gândesc foarte serios să nu mai

plătesc un leu în contul creditului contractat la banca… ştiţi voi care, aia din reclamă.

- 16 -

Lăsând la o parte absurdul acestei situaţii, mă încearcă un mare regret şi o şi mai mare

neputinţă observând cât de mari sunt lacunele din lista fostului preşedinte. Să nu treci tu acolo un

cuvinţel despre tot ce ţi-a definit stilul de viaţă în ultimii zece ani?! De ce lipseşte de pe listă carnea

de… cocoş, de exemplu, pe care ai gătit-o în atâtea zeci de feluri? De ce lipsesc decolorantul şi

vopseaua pentru păr blond? Iată doar două articole care nu au lipsit nici în ultimii zece ani de pe lista

fostului preşedinte şi, cu siguranţă, nu vor lipsi nici în următorii zece. Ceea ce face ca reclama în care

ni se propune să trăim să fie, din start, mincinoasă.

Mulţumesc.


Mulţumesc, doamna senator.

Invit la microfon pe domnul senator Isăilă Marius. Se pregăteşte domnul senator Butnaru

Florinel.

Domnul Marius-Ovidiu Isăilă:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează „O taxă în plus impusă posesorilor de autoturisme”.


Stimaţi colegi,

În decursul mai multor guverne sunt susţinute măsuri abuzive, recunoscute nu doar pe plan

naţional, ci şi la cele mai înalte nivele jurisdicţionale din cadrul Uniunii Europene. Ne aflăm din nou în

situaţia în care o taxă impusă posesorilor de autoturisme este găsită de judecători ca fiind neconformă

cu principiile dreptului, cu Constituţia şi cu dreptul Uniunii.

În cazul în care aţi pierdut şirul abuzurilor – şi, pe bună dreptate, vă înţeleg –, mă refer aici la

„timbrul de mediu”, care în fapt nu este decât o altă denumire pentru „taxa auto” sau „taxa de poluare”,

un mecanism lipsit de orice etică sau decenţă, care în repetate rânduri a fost declarat ca fiind ilegal.

Stimaţi colegi,

Este timpul să recunoaştem viciile unui mod de funcţionare total opus societăţii la care aspirăm.

Prin astfel de reglementări inoportune nu facem altceva decât să ne prejudiciem propriii noştri

alegători, dar în acelaşi timp aducem şi o atingere instituţiilor statului. Câte ore de muncă se pierd?

Câţi funcţionari trebuie să se piardă în birocraţia inutilă generată de asemenea măsuri? Iar statul nu

este dator doar de a restitui taxele percepute ilegal, dar şi să acorde dobânzi respectivelor sume. Cum

putem să ne numim stat european atât timp cât suntem incapabili de echitate?

Ce vă propun astăzi este să renunţăm la interese meschine şi tactici inapte de a aduce bani la

buget. Trebuie să ne concentrăm atenţia asupra unor metode pertinente de a reduce poluarea şi de a

încuraja achiziţionarea de autoturisme, automobile – sau cum vrem să le numim – cât mai puţin

- 17 -

poluante. A trecut vremea în care să ne axăm pe descurajarea unei conduite. Cetăţeanul trebuie

îndrumat şi sprijinit să facă alegerile de care depinde viitorul nostru, al tuturor.

Împreună, de astăzi, trebuie să începem să răsplătim comportamentul civic, conştiincios, în loc

să ne axăm pe sancţionare sub formă de taxe. Trebuie să încurajăm industria şi comerţul, nu să ridicăm

piedici. Şi, cel mai important, trebuie să găsim metode pertinente de a influenţa dezvoltarea unei

Românii ecologice din toate punctele de vedere, nu doar să folosim acest pretext pentru a mai strânge

câţiva bănuţi la bugetul de stat.

Vă îndemn deci, dragi colegi, să facem în aşa fel încât să încetăm să ne mai jucăm cu banii şi

timpul contribuabililor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.



Invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian.

A fost o greşeală. Am prezentat pe domnul senator Butnaru Florinel, care nu este în sală.

Cu scuzele de rigoare, aveţi cuvântul, domnule senator.

Constat că domnul Todiraşcu are o declaraţie.

Dar nu sunteţi pe lista de declaraţii politice. Vă trecem acum. Pregătiţi-vă să luaţi cuvântul,

domnule senator.


Domnul Florian-Dorel Bodog:

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Românii aşteaptă răspunsuri clare şi soluţii

imediate în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic”.

Stimaţi colegi,

În declaraţia de astăzi aş dori să mă refer la un subiect care mă nemulţumeşte profund vizavi de

modul în care autorităţile statului român înţeleg să gestioneze o situaţie de criză din sistemul de sănătate

autohton. Şi mă refer, desigur, la cazul copiilor cu sindromul hemolitic-uremic din judeţul Argeş.

M-am abţinut până astăzi să comentez pe marginea acestei probleme, pentru că am văzut în

ultima perioadă foarte mulţi care şi-au dat cu părerea, unii în mod avizat, alţii doar din considerente

politicianiste. M-am hotărât totuşi să-mi exprim poziţia, văzând că, în loc să scadă, numărul de cazuri a

început să se înmulţească. Până duminică, numărul bebeluşilor spitalizaţi era deja ajuns la 45 şi nimeni

nu poate spune cu exactitate unde se va termina.

- 18 -

Intenţia mea nu este de a arăta cu degetul sau de a reproşa cuiva ceva. Nici demisii nu voi

solicita, pentru că nu de ţapi ispăşitori avem nevoie, ci de răspunsuri şi de soluţii. Ceea ce-mi doresc

însă, la fel ca toţi părinţii şi toate familiile care îşi doresc copii, este să ştim cum de s-a ajuns în această

situaţie, să ştim cine sunt vinovaţii pentru ceea ce s-a întâmplat acolo, dar mai ales ce măsuri se vor lua

pentru a preîntâmpina astfel de cazuri pe viitor.

Personal, nu consider că ministrul sănătăţii ar purta vreo vină personală. Astfel de cazuri pot să

apară în mandatul oricui, important este însă cum sunt gestionate aceste situaţii de criză de către toţi

actorii sistemului medical. Românii nu mai vor să audă justificări de genul „nimeni nu are nicio vină”

sau „asta-i viaţa”. Atunci când trei bebeluşi mor cu zile, iar alţi zeci sunt în suferinţă, ei aşteaptă de la

autorităţi altceva. Românii aşteaptă răspunsuri clare şi soluţii imediate. Oamenii vor certitudini şi

repere sigure, nu bâlbâieli, nu justificări sau, mai grav, pasarea responsabilităţii dintr-o parte în alta.

Îmi exprim speranţa că toţi cei responsabili implicaţi în gestionarea acestui caz au înţeles acest

lucru şi vor acţiona pe cale de consecinţă. Doar aşa sistemul de sănătate va putea ieşi din zona de

neîncredere în care se tot adânceşte cu fiecare astfel de caz prost gestionat.




Invit la microfon pe domnul senator Todiraşcu Valeriu. Şi mai aşteptăm colegi.


Domnul Valeriu Todiraşcu:

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Aplicarea referendumului din 2009 privind numărul

de 300 de parlamentari, dar şi creşterea la 46 a numărului de mandate pentru diaspora vor fi decise de

Curtea Constituţională”.


Politicienii ajunşi la conducerea României au jurat cu mâna pe Biblie că vor respecta

Constituţia României, dar nu aşa au stat lucrurile în privinţa voinţei suverane a poporului exprimate

prin referendumul din anul 2009.

Ultimii doi preşedinţi au refuzat să sesizeze Curtea Constituţională pentru rezolvarea

conflictului dintre Preşedinţie, care a iniţiat referendumul din 2009, şi Parlament, care nu a pus în

aplicare rezultatul acestuia, rezolvare ce presupunea declararea ca neconstituţională a legii electorale şi

obligaţia Parlamentului de a o modifica.

Ultimele două parlamente au refuzat punerea în acord a Legii alegerii Camerei Deputaţilor şi a

Senatului cu voinţa suverană a poporului exprimată prin referendumul din anul 2009.

- 19 -

Ultimele şase guverne au respins aplicarea conformă a Legii alegerii Camerei Deputaţilor şi a

Senatului cu voinţa suverană a poporului exprimată prin referendumul din anul 2009.

Ultimii patru avocaţi ai poporului au refuzat să solicite examinarea la Curtea Constituţională a

Legii alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului ca neconstituţională întrucât nu respectă voinţa

suverană a poporului exprimată prin referendumul din anul 2009.

Ca dovadă, Guvernul Ponta, actualul Parlament, actualul Avocat al Poporului şi actualul

Preşedinte al României au eludat Constituţia, promovând, adoptând, promulgând şi aplicând o

ordonanţă pentru modificarea legii electorale, care va genera un număr de 466 de parlamentari, din

care doar 5 pentru diaspora, deşi Constituţia interzice aşa ceva.

În calitate de senator, în cei trei ani de mandat am întreprins peste 25 de demersuri către toate

instituţiile statului cu privire la aplicarea deciziilor referendumului din anul 2009. Ca o ultimă

încercare de a pune în aplicare voinţa exprimată la referendumul din 2009, în data de 16 octombrie

2015, deci acum patru luni în urmă, am deschis la Tribunalul Bucureşti un proces în contencios

administrativ prin care am solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii alegerii Senatului şi a Camerei Deputaţilor, cu privire la

nerespectarea normei de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor, de un deputat la 73 000 de

locuitori, şi a normei de reprezentare pentru alegerea Senatului, de un senator la 160 000 de locuitori,

cât şi nerespectarea numărului de 300 de mandate de parlamentari, stabilit prin referendumul valid din

anul 2009.

În cazul unui rezultat favorabil al acestui demers, în instanţă şi la Curtea Constituţională,

Institutul Naţional de Statistică va trebui să raporteze numărul total de cetăţeni români, din care

numărul total al cetăţenilor români cu domiciliul şi reşedinţa în străinătate la data de 1 ianuarie 2015.

În consecinţă, Ministerul Justiţiei va trebui să determine norma de reprezentare pentru Camera

Deputaţilor şi Senatul României, prin împărţirea numărului locuitorilor raportat de Institutul Naţional de

Statistică la numărul de 300 de mandate de parlamentari, stabilit prin referendumul valid din anul 2009, va

trebui să determine nediscriminatoriu numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera

Deputaţilor pentru cele 43 de circumscripţii electorale şi, suplimentar, va trebui să depună la Camera

competentă un proiect de modificare a Legii privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

Ulterior, Autoritatea Electorală Permanentă va trebui să-şi îndeplinească, corespunzător aceste

situaţii, atribuţiile stabilite prin Legea alegerii Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

Prin acţiunea pe care am deschis-o la Tribunalul Bucureşti ar urma să se limiteze la 300

numărul mandatelor de parlamentari, stabilit prin referendumul din anul 2009, şi ar urma să crească la

46 numărul mandatelor alocate pentru diaspora, conform normei de reprezentare prevăzute prin lege,

din care 14 mandate de senatori şi 32 de mandate de deputaţi.

- 20 -

Cu stimă, senator Valeriu Todiraşcu



Mai aşteptăm colegi.

PAUZĂ


Doamna senator Creţu, aveţi o declaraţie politică, da?

Vă rog, aveţi cuvântul, doamna senator.

Doamna Gabriela Creţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.


Declaraţia mea de astăzi se cheamă „Banii corup! Puterea scăpată de sub control corupe

absolut!”.

Până recent, repetam mereu că facem o mare eroare: avem orgolii, dar nu avem interese clar

definite şi acţionăm ca atare, suntem dispuşi să cedăm mult şi să primim puţin în schimb.

Aderarea la spaţiul Schengen drept unic obiectiv al naţiunii, în timp ce ne situam de partea

celor care vor să-l desfiinţeze sau nu fac parte din el, sau obsesia pentru ridicarea Mecanismului de

Cooperare şi Verificare în justiţie erau ilustrări preferate ale acestei stări de fapt. MCV-ul devenise de

mult un produs realizat intern, de uz intern. Avea atâta valoare câtă îi dădeam noi. Doar că i s-a dat

prea multă valoare şi astăzi a ajuns, în mod periculos, un instrument cu care nu se mai duc doar bătălii

între partide, ci, mult mai grav, bătălii între puterile statului.

Sunt dintre cei care cred că domnia legii şi democraţia sunt împreună necesare. Domnia legii –

„rule of law”, cum zic englezii – fără democraţie e dictatură curată. Democraţia fără domnia legii lasă

loc anarhiei şi abuzului celui mai tare. Şi mai cred că legea trebuie să fie dreaptă. Pentru asta,

echilibrul puterilor în stat trebuie păstrat cu grijă.

Rapoartele MCV au încetat de o vreme să contribuie la organizarea mai bună a sistemului

judiciar, astfel încât cetăţeanul, care este beneficiarul final al acestuia, să aibă sentimentul că trăieşte

într-o societate mai dreaptă.

Vehiculând informaţii false, propunând soluţii total nedemocratice sau făcând omisiuni

interesate, raportul MCV permite unei puteri, cea judecătorească, şi unor autorităţi asimilate sau

apropiate acesteia, mai mult sau mai puţin legal – Procuratura, servicii de informaţii –, să împiedice

funcţionarea altor puteri, nu doar să pedepsească pe cei care au încălcat legea, aşa cum se cuvine şi

cum e corect să se facă.

- 21 -

Membrii Parlamentului nu pot încălca independenţa judecătorească, pentru că nu au mijloacele

să o facă. Judecătorii sunt inamovibili, bine remuneraţi, iar sistemul a fost mai bine finanţat decât

altele, tocmai pentru că avea nevoie de reformă, de condiţii, de personal, de profesionalism. Sunt atât

de independenţi cât vor. Eu nu pot fi un pericol. Nici dumneavoastră. Tentaţia banilor, da! Asta ne

spun zecile de cazuri de magistraţi deja condamnaţi pentru corupţie. Sentimentul puterii şi banii

reprezintă condiţii ale abuzului şi o combinaţie absolut explozivă.

Membrii Parlamentului nu pot să adopte – şi citez din raport – „doar măsurile care respectă

opiniile instituţiilor judiciare şi au fost prezentate în Guvern în acest sens”. Nu suntem un stat

corporatist, ci unul democratic. Votul nu este imperativ în democraţie.

Codurile nu sunt pentru întărirea puterii unui sistem sau a altuia, sunt pentru societate, iar

societatea e reprezentată în Parlament.

Sub o asemenea presiune s-au adoptat noile coduri, civil şi penal, prin asumarea răspunderii de

către Guvern. Consecinţa nu este – iarăşi citez din raport – „aplicarea lor cu mare uşurinţă”, ci câteva

zeci deja de cazuri de neconstituţionalitate semnalate şi o serie de prevederi şi noţiuni care creează

confuzii grave.

Membrii Parlamentului pot însă vorbi, denunţa nedreptăţile şi abuzul. Şi aici mă adresez însăşi

presei, care ar trebui să înţeleagă că nu există două libertăţi de expresie, ci una singură, de care facem

şi trebuie să facem uz cu toţii, în condiţii de decenţă şi de adevăr. Atâta timp cât mai trăiesc cei care

ştiu ce înseamnă o societate bazată pe frică şi pe delaţiune, căci am trăit-o, sper că nu vom legitima

instaurarea uneia încă şi mai rele.

Şi, ca un proeuropean convins ce sunt, mai am o frică în raport cu MCV-ul. E vorba de faptul

că hrăneşte euroscepticismul. Dintr-o naţiune profund proeuropeană, românii devin din ce în ce mai

mult antieuropeni şi asta cu complicitatea, într-un fel – eu sper că fără voie şi fără intenţie –, a

Comisiei Europene, care girează acest raport.

Asta am vrut să vă spun în această dimineaţă, ca urmare a dezbaterilor pe care tocmai le-am

avut în cadrul comisiei, şi am considerat că această clarificare este necesară.

Mulţumesc.



Mă uit în sală şi îl văd pe Excelenţa Sa domnul senator Oprea Dumitru, care sigur ne va încânta

cu declaraţia politică.

E o onoare pentru mine că suntem contemporani. Aveţi cuvântul.

Adevărat lider al opoziţiei autentice!

Vă rog, aveţi cuvântul.

- 22 -

Domnul Dumitru Oprea:

Da, la capitolul acesta, „te apăr şi te laud şi te cânt”, suntem meseriaşi.



A fost o glumă… simpatia pe care v-o port…

Aveţi cuvântul.


Da, o iau ca atare şi vă simpatizez de prea mult timp ca să nu o iau aşa.

Declaraţia politică de astăzi are titlul „Adâncirea decalajelor dintre zona rurală şi cea urbană

este una dintre barierele dezvoltării României”.

Deşi datele statistice generale arată o creştere economică în ultimii ani, dezvoltarea României

este ameninţată de discrepanţe economico-sociale grave. În acest sens, ultimele rapoarte ale Comisiei

Europene arată că toate progresele noastre se înregistrează aproape exclusiv în mediul urban, în vreme

ce ruralul rămâne într-o stare îngrijorătoare. Se constată puternice rămâneri în urmă atât în privinţa

sărăciei, cât şi a ocupării forţei de muncă, a educaţiei sau a accesului la servicii şi a infrastructurii de

bază, în condiţiile în care populaţia din mediul rural reprezintă 46% din totalul locuitorilor şi în

condiţiile în care la mijlocul secolului al XIX-lea aveam reprezentanţi de seamă ai economiei

româneşti ce promovau România eminamente agrară, gândindu-se la potenţialul din acest mediu rural.

Din păcate, zonele rurale se confruntă şi cu un nivel semnificativ de subutilizare a capitalului

uman. Astfel, la nivelul anului 2014, 60% din forţa de muncă desfăşura activităţi casnice neremunerate

sau agricole, de subzistenţă. Mai mult, 55% dintre locuitorii zonelor rurale sunt expuşi riscului de

sărăcie sau de excluziune socială, având şi ponderea cea mai mare în rândul beneficiarilor de asistenţă

socială, 80%. Raportul Uniunii Europene face un tablou sumbru în privinţa accesului la educaţie şi

sănătate. În ultimii ani, doar 5% – doar 5%! – din tinerii de la sate au absolvit o formă de învăţământ

superior, iar cele mai multe şcoli nu îndeplinesc cerinţele sanitare, nu sunt conectate la apă şi

canalizare, nu au un sistem eficient de încălzire.

Trist este că aceste statistici nu se opresc aici, datele Comisiei conturând o situaţie alarmantă.

În aceste condiţii, sperăm ca toţi cei responsabili de domeniile educaţiei şi sănătăţii să realizeze că se

impun măsuri urgente, având la îndemână multiple instrumente care pot conduce la ameliorarea

situaţiei de la sate. În caz contrar, menţinerea decalajelor dintre zona rurală şi cea urbană va avea

consecinţe grave în dezvoltarea României pentru multe alte generaţii.

Vă mulţumesc.



- 23 -

Invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregăteşte domnul senator Valer Marian.

Aveţi cuvântul, doamna senator.

Doamna Gabriela Firea:


Declaraţia mea politică se intitulează „Comisia de tăiat hârtii nu se pricepe şi la mixturi

asfaltice?”.

În urmă cu o săptămână, Guvernul a lansat cu surle şi trâmbiţe „Comisia de tăiat hârtii”, o

iniţiativă a consilierului de stat Cristian Ghinea, care a fost transformată în proiect asumat de

Cancelaria Primului Ministru şi de Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, prin care toţi

cei exasperaţi de birocraţia excesivă sunt invitaţi să-şi verse năduful pe o platformă on-line, la adresa

maisimplu.gov.ro.

„Prin această platformă vrem să identificăm, prin reacţia cetăţenilor, acele lucruri care pot fi

simplificate, iar efortul de a reduce birocraţia trebuie făcut în interiorul ministerelor”, spunea premierul

Dacian Cioloş, iar doamna ministru Violeta Alexandru puncta că prin acest demers „li se cere

autorităţilor să simplifice furnizarea de servicii publice prin reducerea birocraţiei”. În fine, şeful

Cancelariei Primului Ministru, Dragoş Tudorache, sublinia faptul că această iniţiativă se adresează nu

numai cetăţenilor şi mediului de afaceri, ci „administraţiei însăşi, prin reducerea traseelor şi

documentelor în interiorul unui minister sau între ministere”.

În acest timp, în lumea reală traficul dă mari bătăi de cap şoferilor, şi nu numai atât, sunt zone

care le pun viaţa în pericol. O astfel de zonă se află pe şoseaua de centură a municipiului Bucureşti în

locul unde se poate face la stânga spre Tunari, manevră care, la orele de vârf, poate fi lejer încadrată la

cascadorii. Am adresat luna trecută o interpelare comună pe această temă miniştrilor de interne,

respectiv al transporturilor, la care tocmai am primit răspuns.

„Având în vedere valorile ridicate ale traficului rutier pe centura Bucureşti, poliţia rutieră a

procedat la informarea administratorului drumului, solicitând identificarea unei soluţii pentru

construirea unui sens giratoriu”, se spune în adresa semnată de domnul ministru Tobă.

Numai că de la domnul ministru Costescu aflăm că soluţia a fost identificată încă din anul

2014, când a fost semnat contractul de proiectare. Apoi, timp de aproape doi ani s-a lucrat intens

pentru obţinerea a trei avize de la consiliile tehnico-economice din Direcţia Regională de Drumuri şi

Poduri Bucureşti, CNADNR şi Ministerul Transporturilor. Pe 3 februarie 2016, să vedeţi coincidenţă,

la doar două zile de la interpelarea mea, a fost semnat ordinul ministrului transporturilor prin care erau

aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului respectiv.

Mândră că am contribuit decisiv la rezolvarea unei probleme arzătoare, am citit mai departe

răspunsul ministrului Costescu: „În primul semestru al anului 2016 se va promova proiectul de

- 24 -

Hotărâre a Guvernului de aprobare a amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere

pentru imobilele proprietate privată afectate de realizarea lucrărilor.” De ce e nevoie de un termen atât

de lax, de până la patru luni, pentru redactarea unei HG? Este greu de spus.

Dar surprizele nu se opresc aici. Citim în continuare: „Documentaţiile necesare promovării

acestui proiect au fost întocmite în 2015. În conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu

modificările şi completările ulterioare, stabilirea despăgubirilor se realizează cu respectarea

expertizelor întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici. Din acest motiv, este necesară

revizuirea raportului de evaluare la nivelul anului 2016.” Ceea ce nu ni se mai spune cât poate dura.

Finalul este apoteotic: „După asigurarea finanţării, cel mai devreme la prima rectificare bugetară,

obiectivul nefiind prins în bugetul pe 2016, din cauză că au expirat rapoartele de evaluare, se vor elabora

documentaţiile tehnice, fazele proiect tehnic şi detalii de execuţie, urmate de execuţia lucrărilor.”

Probabil prin 2018, cu ocazia centenarului Marii Uniri, vom rezolva şi problema centurii

marelui oraş. Vorba campaniei de imagine tehnocrată, guvernăm mai simplu, nu-i aşa?

Vă mulţumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Valer Marian.


Domnul Valer Marian:


Declaraţia mea politică este intitulată „Fonfleuri pripite şi neavenite ale ministrului justiţiei”,

cuprinde şapte pagini, putând să fie accesată integral pe site-ul Senatului şi urmând să o dau şi

publicităţii. Astfel că astăzi o să prezint doar ideile principale.

În ultimele zile, doamna ministru al justiţiei, Raluca Prună, a făcut o serie de declaraţii care exced

dispoziţiilor legale şi sunt în vădită contradicţie cu declaraţii anterioare ale Domniei Sale, făcute înainte şi

după învestirea sa la Ministerul Justiţiei, stârnind vii controverse în mass-media, în mediile justiţiei şi în

rândul opiniei publice, referitor la numirea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după

expirarea mandatului actual al doamnei Laura Codruţa Kövesi în luna mai anul curent.

Consider că recentele declaraţii ale ministrului justiţiei sunt nu numai pripite şi neavenite, dar

sunt şi contradictorii în raport cu declaraţiile sale din perioada noiembrie – decembrie 2015 şi cu

poziţia exprimată săptămâna trecută de Preşedintele României, care este decidentul în materie, şi

nefundamentate în raport cu dispoziţiile legale în materie. Astfel, în mesajul adresat Parlamentului în

data de 22 februarie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a făcut următoarele precizări: „Sper că vom

avea şi în această zonă o competiţie serioasă şi o dezbatere aşezată, în care să primeze valoarea,

- 25 -

performanţa şi onestitatea. (…) Ca Preşedinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces şi nu mă

voi limita la un rol formal. Voi acţiona, în virtutea atribuţiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că

sunt respectate cerinţele de profesionalism şi integritate.” Iar după bilanţul DNA, fiind întrebat de

jurnalişti dacă o va numi pe doamna Laura Codruţa Kövesi pentru un nou mandat de procuror şef la

DNA, preşedintele Iohannis a preferat tăcerea, demonstrând că a înţeles mai bine decât doamna

ministru Prună proverbul strămoşesc că tăcerea e uneori de aur.

Spre deosebire de ultimele declaraţii ale ministrului justiţiei, precizările preşedintelui Iohannis

sunt în deplină consonanţă cu dispoziţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor, care statuează că procurorul şef al DNA „este numit de Preşedintele

României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.”

Licenţiată în drept şi în filozofie, dar practicantă pasageră a dreptului – patru ani de avocatură

în Baroul Bucureşti şi în jur de un an de asistenţă la cabinetul europarlamentarului Monica Macovei, al

cărei emul s-a declarat –, doamna ministru Prună a demonstrat prin ultimele sale declaraţii că

stăpâneşte mai bine filozofia dreptului decât aplicarea legii. Prin afirmaţiile făcute cu privire la

reînvestirea doamnei Kövesi de către Domnia Sa în funcţia de procuror şef la DNA, doamna Prună s-a

antepronunţat şi a uzurpat atribuţiile Preşedintelui României, care este singurul factor decident abilitat

să numească sau să reînvestească o persoană într-o asemenea funcţie judiciară. Conform dispoziţiilor

legale enunţate, doamna Prună poate doar să propună. Pe de altă parte, dacă ar fi citit cu atenţie textul

legal în materie, doamna Prună ar fi trebuit să reţină că reînvestirea este o posibilitate, nu o obligaţie.

Asta, şi ca să nu fim ipocriţi şi să nu ne jucăm de-a procedura, vorba doamnei ministru.

În calitate de parlamentar, jurist de profesie şi fost procuror, consider că, la numirea

procurorului şef al DNA, nu numai că trebuie respectată procedura prevăzută de legea în materie, dar

şi că această procedură trebuie realizată în mod transparent, în conformitate cu criteriile enunţate şi

asumate de doamna ministru al justiţiei cu ocazia avizării numirii sale în această funcţie de către

comisiile de specialitate ale Parlamentului – profesionalism, onestitate, lipsa oricăror suspiciuni asupra

persoanei vizate –, pentru următoarele motive:

1. Doamna Laura Codruţa Kövesi a fost numită în funcţiile de conducere pe care le-a deţinut

până în prezent (procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – două

mandate, procuror şef al DNA – un mandat) fără să existe o procedură transparentă, care să fie bazată

pe criterii fără echivoc;

2. Reputaţia profesională a doamnei Laura Codruţa Kövesi comportă unele discuţii şi ridică

unele semne de întrebare;

3. Din păcate, şi asupra onestităţii doamnei Laura Codruţa Kövesi se ridică mai multe semne de

întrebare;

- 26 -

4. Asupra doamnei Laura Codruţa Kövesi planează şi alte suspiciuni care nu o recomandă

pentru un nou mandat de procuror şef al DNA.

Pentru considerentele expuse, solicit prim-ministrului Dacian Cioloş şi preşedintelui Klaus

Iohannis să-i pună în vedere doamnei ministru al justiţiei să respecte, în litera şi în spiritul lor,

dispoziţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi să organizeze o procedură de selecţie riguroasă şi

transparentă a procurorului şef al DNA, conform criteriilor enunţate şi asumate cu ocazia audierii sale

de către comisiile de specialitate ale Parlamentului înaintea învestirii în funcţie, pentru a asigura astfel

egalitatea în faţa legii prin aplicarea aceleiaşi unităţi de măsură ca în cazul selecţiei organizate pentru

ocuparea funcţiei de procuror general al României.

Solicit Biroului permanent al Senatului să o convoace cât mai urgent pe doamna ministru

Raluca Prună în plenul Senatului, la „Ora ministrului”, pentru a oferi explicaţii cu privire la declaraţiile

sale contradictorii şi neavenite referitoare la numirea viitorului procuror şef al DNA. În caz de

neconformare, propun iniţierea unei moţiuni simple împotriva ministrului justiţiei pe tema numirii

viitorului procuror şef al DNA.

Solicit Consiliului Superior al Magistraturii să dispună Inspecţiei Judiciare să efectueze

verificări cu privire la suspiciunile care planează asupra activităţii şi conduitei doamnei procuror şef

Laura Codruţa Kövesi referitor la soluţionarea sau la nesoluţionarea dosarelor menţionate în prezenta

declaraţie.

Solicit domnului ministru al educaţiei şi cercetării să dispună reverificarea acuzaţiilor de plagiat

formulate cu privire la lucrarea de doctorat a doamnei Laura Codruţa Kövesi, precum a procedat recent

în cazul fostului premier Victor Ponta.

Nimeni nu este de neînlocuit. Cred că atât în DNA, cât şi în Parchetul General, DIICOT şi în

structurile teritoriale ale parchetului există procurori profesionişti şi integri, asupra cărora nu planează nicio

suspiciune de partizanat sau de vasalitate şi care pot să menţină DNA la aceleaşi standarde de performanţă.

Mulţumesc.



Mai aşteptăm colegi. Suntem încă în timpul alocat declaraţiilor politice.

PAUZĂ


Domnilor colegi,

Timpul alocat declaraţiilor politice a expirat. Următorii colegi au depus declaraţiile politice:

- Mohanu Nicolae, Butnaru Florinel, Frătean Petru, Bădălău Nicolae – Grupul parlamentar al PSD;

- 27 -

- Tătaru Nelu, Tişe Alin, Igaş Traian-Constantin, Ichim Paul, Ghilea Gavrilă, Florian Daniel

Cristian, Luchian Dragoş – Grupul parlamentar al PNL;

- Popa Constantin – Grupul parlamentar al UNPR;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile – Grupul parlamentar Liberal Conservator;

- Biró Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR;

- Saghian Gheorghe – senator independent.

Să înţeleg că vreţi să prezentaţi o declaraţie politică, domnule senator?

(Replică neinteligibilă a domnului senator Puiu Haşotti.)

O zi bună să avem!

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:

Domnul Nicolae Mohanu:

Declaraţia politică se intitulează „Apărarea civilă”.


Stimaţi colegi,

În anul 1972, printr-o rezoluţie ONU, ziua de 1 martie a fost stabilită ca Ziua Internaţională a

Protecţiei Civile.

Prima atestare istorică a Organizaţiei Internaţionale a Apărării Civile este datată în 1931, anul

în care generalul medic francez Georges Saint-Paul a înfiinţat la Paris fundaţia „Asociaţia Leii din

Geneva” sau „Geneva Zones”, Geneva fiind sediul Crucii Roşii şi sediul Ligii Naţiunilor. Mai târziu,

la rugămintea generalului, fundaţia îşi muta sediul de la Paris la Geneva. În România, actul de naştere

a protecţiei civile este considerat Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933.

Astăzi, este tot mai pregnantă o abordare mai atentă a managementului dezastrelor, ţinând cont de

creşterea semnificativă a numărului dezastrelor naturale, dar şi de gravitatea lor, precum şi de cele

provocate de om în ultimii ani. Gândindu-ne că dezastrele viitoare vor atinge dimensiuni mult mai mari şi

vor prezenta un grad mai ridicat de complexitate, cu consecinţe extinse şi pe termen mai lung, în special ca

rezultat al schimbărilor climatice, dar şi din interacţiunea potenţială dintre mai multe pericole naturale şi

tehnologice, managementul riscului dezastrelor este o problematică de mare actualitate.

Evenimentele din ultimii ani din ţara noastră ne-au arătat că trebuie să avem o contribuţie

practică şi în timp util la prevenirea dezastrelor şi pregătirea pentru acestea. Dacă din punct de vedere

evolutiv s-au constatat o îmbunătăţire şi o completare a cadrului legislativ, inclusiv la nivel european,

totuşi, analiza acestor evenimente ne obligă să învăţăm din greşeli şi să punem un mai mare accent pe

îmbunătăţirea masurilor preventive şi de pregătire pentru toate tipurile de situaţii de urgenţă.

- 28 -

De asemenea, Uniunea Europeană ar trebui să promoveze solidaritatea şi ar trebui să sprijine

acţiunile statelor membre în materie de protecţie civilă pentru a eficientiza sistemele de prevenire,

pregătire şi de răspuns la dezastre naturale şi cele provocate de om.

Vă mulţumesc.

Domnul Florinel Butnaru:

Declaraţia politică este intitulată „Îngrijirile la domiciliu”.



Stimaţi colegi,

Un subiect prea puţin abordat, îngrijirea la domiciliu specializată, poate fi o alternativă

eficientă a spitalelor de recuperare şi în România. Datele oficiale confirmă o nevoie în creştere faţă de

cele două categorii de servicii de îngrijire la domiciliu, sociale şi medicale, atât de importante pentru

îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarului. În plus, îngrijirea la domiciliu a dovedit a fi mult mai

economică şi calitativă faţă de instituţionalizare.

Mai exact, îngrijirea la domiciliu profesionalizată înseamnă personal specializat pentru toate

categoriile de nevoi, fie că vorbim de servicii sociale, fie că vorbim de servicii medicale. Astfel spus,

acest tip de îngrijire include şi capacitatea de observare a beneficiarului, a stării psihice şi emoţionale a

acestuia, respectiv alcătuirea planului individualizat de îngrijire, identificarea nevoilor şi a situaţiilor

apărute în cadrul îngrijirii. Ne putem referi la servicii suplimentare dacă luăm în considerare

tratamentele de recuperare la domiciliu, aspect în prezent cvasiabsent din lista de servicii de îngrijire.

În contextul gamei de servicii incluse de îngrijirea la domiciliu, se poate aminti reabilitarea

funcţională, concept care se referă la dependenţa determinată de o multitudine de patologii congenitale

sau dobândite, neurologice, degenerative, oncologice şi posttraumatice care beneficiază de acest tip de

tratament. Din păcate, cei mai mulţi nu ştiu că pot recupera sau că pot compensa o parte din funcţiile

pierdute sau nu pot accesa aceste tratamente, în special, din cauza costurilor ridicate.

Un alt aspect important, strâns legat de subiect, este educarea membrilor familiei pentru a fi

capabili să ajute eficient bolnavul, adică să-l încurajeze să-şi folosească abilităţile păstrate, avantajul

fiind dublu: reducerea sarcinilor membrilor familiei şi, cel mai important, creşterea încrederii de sine a

pacientului, respectiv diminuarea sentimentului de inutilitate sau povară.

Din păcate, nu s-a făcut o evaluare reală a acestor nevoi, dar dacă ne gândim la faptul că

îmbătrânirea populaţiei este din ce în ce mai pregnantă şi concomitent se instalează diverse tipuri de

dependenţe, este evident că necesitatea acestui gen de servicii este în creştere.

Se estimează că peste 20% din populaţia vârstnică a României are nevoie de servicii de îngrijire

la domiciliu, dar doar o foarte mică parte dintre vârstnici beneficiază de aceste servicii şi asta fără să

- 29 -

socotim îngrijirile temporare postspitalizare necesare indiferent de vârstă şi îngrijirile paliative. În

acest sens, unul din cinci români de peste 65 de ani are nevoie de îngrijiri la domiciliu, doar doi dintr-o

mie beneficiază de astfel de servicii. Asistenţa gratuită la domiciliu este un drept prevăzut de lege, dar,

de cele mai multe ori, banii alocaţi de CAS în acest sens sunt insuficienţi.

Astfel, din rapoartele CAS teritoriale se observă că nici jumătate din solicitări (pentru îngrijiri

temporare) nu pot fi onorate şi asta în condiţiile în care majoritatea celor care au nevoie de aceste

servicii nici nu ştiu că ele există sau cum ar putea beneficia de ele, referindu-ne aici şi la bolnavii

psihici, şi la cei cu demenţe.

Beneficiarii îngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afecţiuni acute şi/sau cronice,

care prezintă un anumit nivel de dependenţă şi o capacitate limitată de a se deplasa la o unitate sanitară

în vederea asigurării îngrijirilor şi tratamentelor recomandate de medici.

În acest context, impactul serviciilor de îngrijire la domiciliu asupra sistemului de sănătate este

major. În primul rând asigură continuitatea actului medical corect la domiciliu, apoi se evită internările

repetate ale unor bolnavi cronici, nejustificate din punct de vedere medical, scade numărul solicitărilor

serviciului de urgenţă sau a medicilor de familie în situaţii care nu necesită prezenţa acestora, în final

ajungem iarăşi la costuri semnificativ mai mici, dar şi la reducerea aglomerării inutile a spitalelor sau

ambulatoriilor de specialitate.

Este nevoie de o analiză aprofundată a sistemului de acordare a îngrijirii la domiciliu, acesta fiind

conturat corespunzător în plan teoretic, dar existând numeroase aspecte în plan concret care trebuie să

dobândească o configuraţie nouă, pentru a ne asigura că sistemul este, în definitiv, funcţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:

Declaraţia politică se intitulează „Mesaj de recunoştinţă pentru femeile românce”.

Declaraţia mea din această primă săptămână a lunii martie este dedicată femeilor, pe care în

mod special le sărbătorim în această perioadă, în preajma Zilei Internaţionale a Femeii.

În aceste momente gândurile mele se îndreptă cu recunoştinţă, admiraţie şi respect către toate

româncele: mame, fiice, soţii, bunici, pentru că ne bucuraţi sufletul şi ne înseninaţi zilele. Sunteţi

întruchiparea gingăşiei şi daţi lumii mai multă frumuseţe, deoarece ştiţi să oferiţi iubire familiei şi

semenilor, însă, în egală măsură, aveţi o forţă interioară nebănuită pe care o mobilizaţi pentru orice

problemă sau nevoie a celor dragi. Cu greu vă doboară obstacolele, deoarece ştiţi cum să o luaţi de la

capăt în fiecare zi, mai puternice şi mai hotărâte să schimbaţi lumea.

Avem faţă de dumneavoastră o responsabilitate uriaşă, de a duce o luptă pentru recunoaşterea

meritelor femeii în societatea românească, majoritar feminină. Din nefericire, mai sunt încă situaţii în

care femeile se confruntă cu probleme determinate de discriminare la locul de muncă, inclusiv în ceea

- 30 -

ce priveşte salarizarea, de abandon al traseului educaţional şi de specializare pentru a putea face faţă

responsabilităţilor din familie, de sacrificiile făcute pentru a asigura existenţa lor şi a familiilor lor, de

agresiunile la care unele mai sunt supuse.

Am reparat însă, prin măsurile luate de guvernarea social-democrată în ultimii ani, multe dintre

aceste probleme, susţinând creşterea salariilor, dublarea alocaţiilor, decontarea analizelor pentru

femeile însărcinate, plata integrală a concediului maternal la nivelul salariului din ultimele 12 luni,

completarea cadrului legislativ privind violenţa domestică şi introducerea în legislaţie a ordinului de

restricţie în regim de urgenţă, campanii publice pentru eliminarea stereotipurilor de gen. Ne dorim, pe

termen lung, să puteţi beneficia de un tratament corect pe piaţa muncii, să sprijinim mai mult viitoarele

mame, să vă protejăm mai bine împotriva violenţei domestice, să vă garantăm o pensie decentă, să vă

oferim şanse pentru a putea reconcilia viaţa de familie cu cea profesională. Toate acestea fac parte din

proiectul nostru, al social-democraţilor, de a îmbunătăţi statutul şi viaţa femeii românce, recunoscând

nu doar formal, ci prin soluţii şi legi, rolul femeilor în societatea şi în viaţa noastră. Suntem conştienţi

de faptul că dacă o femeie este liniştită, împlinită şi se simte protejată în ţara în care trăieşte, atunci

fiecare bărbat, fiecare tânăr, fiecare bătrân va avea o viaţă mai bună şi mai armonioasă.

Doamnelor şi domnişoarelor,

Vă urez „La mulţi ani!” şi tot ceea ce-i mai bun pe lume şi vă asigur, încă o dată, de respectul şi

recunoştinţa mea.

Domnul Niculae Bădălău:

Declaraţia politică este intitulată „Criza infectării bebeluşilor din Argeş şi responsabilitatea

declaraţiilor publice”.

După câteva săptămâni de incertitudini, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a declarat

public că bacteria Escherichia coli a fost descoperită în produsele lactate din judeţul Argeş ale unui

producător local. Direcţia Sanitară Veterinară a spus la un post de televiziune că nu ar exista o legătură

directă între moartea bebeluşilor şi descoperirea bacteriei E. coli. Direcţia de Sănătate Publică a

comunicat că din anchetele epidemiologice făcute a rezultat că moartea unuia dintre copii are legătură

cu acel tip de brânză de la acel producător local. Şi nu cred că trebuie să mai reiau şi alte declaraţii ale

instituţiilor responsabile cu controlul alimentaţiei publice care speculau că infecţia ar fi cauzată de

fructe sau de transmiterea interumană.

Cel puţin până la această dată ştim sigur că nu ştim care este cu certitudine problema. Însă la fel

de bine ştim şi putem deduce clar din modul în care a fost gestionată la nivel public această criză că

responsabilitatea declaraţiilor a lipsit cu desăvârşire. E adevărat că opinia publică trebuie informată,

dar trebuie informată corect, şi nu alimentată cu tot felul de speculaţii.

- 31 -

Suntem în faţa unei crize circumscrise domeniului de sănătate publică în care responsabilitatea

declaraţiilor a lăsat de dorit. Existenţa unor astfel de cazuri arată clar un mod anume de funcţionare a

instituţiilor, un comportament care trebuie să fie schimbat. Şi nu este prima dată când se întâmplă

astfel de lucruri.

Omul politic şi instituţiile publice au responsabilitatea declaraţiilor. De cele mai multe ori,

instituţiile nu comunică opinii şi impresii, ci acţiuni şi fapte cu impact puternic în societate. De aceea

au această obligaţie a reţinerii şi a responsabilităţii declaraţiilor. Cred că niciun cetăţean nu se aşteaptă,

mai ales într-o situaţie de criză, să audă un şef de instituţie publică sau un ministru cum îşi dă cu

părerea, cum emite opinii sau ipoteze despre o anumită situaţie.

Ne-am obişnuit, cumva antrenaţi de secolul tehnologiei, să comunicăm fără simţământul

responsabilităţii, iar acest lucru trebuie să se schimbe. Nu putem avea pretenţia unei societăţi

responsabile fără instituţii responsabile.

În fine, lecţia pe care trebuie să o învăţăm, dacă nu vor exista şi sancţiuni pentru modul cum a

fost gestionată această criză, este că responsabilitatea nu este un concept vag şi nedeterminat, ci este

cât se poate de real, cu impact profund asupra societăţii.

Domnul Nelu Tătaru:

Declaraţia politică se intitulează „Tinerii noştri au un potenţial excepţional, dar trebuie să îi

ţinem în ţară”.

Judeţul Vaslui a dat foarte multe nume mari – Constantin Tănase, Alexandru Giugaru, Elena

Farago, A. I. Cuza, Nicolae Malaxa sau Corneliu Porumboiu sunt doar câteva dintre ele – şi continuă

să dea oameni de valoare. De curând, am aflat că Viviana Grădinaru, din Vaslui, va fi premiată de

Preşedintele Statelor Unite cu cea mai înaltă distincţie acordată cercetătorilor sub 40 de ani, pentru

contribuţia sa excepţională în cercetarea ştiinţifică.

Cu câteva luni în urmă, trei elevi din judeţul Vaslui au obţinut patru medalii olimpice

internaţionale şi în continuare aflăm despre foarte mulţi elevi din judeţ multipremiaţi la olimpiade de

matematică, fizică, limbi străine, ştiinţe naturale şi sociale. Sistemul nostru de învăţământ a pus

întotdeauna preţ pe olimpiade şi noi toţi ne-am bucurat de rezultatele acestor copii pentru care

performanţa a devenit normalitate. Familiile şi profesorii sunt cei care îi sprijină şi îi ajută să se

pregătească pentru performanţă şi care împart meritele cu ei. Având în vedere valoarea burselor de

performanţă şi de merit pe care le primesc, 150 de lei/lună, respectiv 85 de lei/lună, aceştia sunt mai

curând încurajaţi, decât susţinuţi de către sistemul şi statul care îşi arogă o parte din succesul lor.

Tineri precum aceştia sunt o adevărată resursă pentru ţara noastră şi poate ar trebui să facem

mai mult pentru ei. Aş spune majoritatea covârşitoare, dar vreau să fiu totuşi optimist şi voi spune că

mulţi pleacă să îşi continue studiile la facultăţi de prestigiu din străinătate şi nu mai revin în ţară. În cel

- 32 -

mai bun caz, se îndreaptă către oraşele dezvoltate – Cluj, Timişoara, Bucureşti –, dar măcar rămân în

ţară. Oricum ar fi, oraşele de origine, cum este şi Huşiul, pe care eu îl reprezint, nu ajung să exploateze

această resursă uriaşă. Totul depinde de capacitatea acestor oraşe mici de a ţine aceşti tineri acasă şi de

a le oferi un mediu socio-economic în care ei să îşi folosească cunoştinţele, dar să şi continue să se

specializeze. Competitivitatea, capacitatea de inovare şi productivitatea unei regiuni, a unei ţări depind

într-o mare măsură de disponibilitatea unor lucrători cu un nivel ridicat de educaţie şi formare.

Îmi doresc pentru România, dar în special pentru Huşi şi celelalte oraşe mai mici, adoptarea unor

măsuri vizând sprijinirea creării de locuri de muncă în viitorul imediat, în special de către IMM-uri,

precum şi încurajarea angajării tinerilor. Olimpicii au un punct în plus, fiind „vânaţi” de companii, dar

şi ceilalţi trebuie ajutaţi. În acest sens trebuie adoptat un set de măsuri pentru a facilita tranziţia de la

şcoală la viaţa activă prin stimularea ofertei de ucenicii şi de stagii de înaltă calitate şi prin găsirea de

soluţii pentru deficitele în materie de competenţe, prin cursuri suplimentare, ateliere şi workshop-uri.

Reformele esenţiale trebuie să fie însoţite de măsuri cu efecte rapide vizând stimularea creşterii

economice şi sprijinirea tinerilor în găsirea unui loc de muncă şi în dobândirea competenţelor

esenţiale. Aceste măsuri vor spori încrederea şi le vor demonstra că îi aşteaptă un viitor luminos în

oraşul sau în ţara lor. Reuşita va depinde atât de voinţa instituţiilor de stat, cât şi de capacitatea

sectorului privat de a crea oportunităţi pentru tineri.

Vă mulţumesc.

Domnul Alin-Păunel Tişe:

Declaraţia politică este intitulată „Tinerii întreprinzători – viitorul motor al economiei!”.

Distinşi colegi,

Consolidarea parametrilor macroeconomici ai României, precum şi a perspectivelor de

dezvoltare durabilă ale ţării trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice guvernare. Aceste ţinte

trebuie atinse printr-o politică coerentă şi o strategie pe termen mediu şi lung, care să nu fie

abandonată sau schimbată radical după fiecare alegeri.

Stimularea dezvoltării sectorului IMM de către stat şi creşterea competitivităţii reprezintă piloni

esenţiali pe care trebuie să se aşeze dezvoltarea parametrilor economici.

În acest sens, e nevoie de debirocratizare, simplificare a fiscalităţii şi armonizare a reglementărilor.

Tinerii care vor începe să dezvolte o afacere reprezintă motorul ce va accelera forţa economică

a ţării noastre. De aceea, statul trebuie să faciliteze accesul la finanţare, să stimuleze finanţarea prin

instrumente alternative, să crească transparenţa decizională şi, bineînţeles, să dezvolte capacităţile

inovative acolo unde este cazul.

- 33 -

Dar, în acelaşi timp, se simte nevoia de creştere a calităţii pregătirii antreprenoriale, a

aprofundării cunoştinţelor manageriale, astfel încât să se sprijine profesionalizarea managementului

practicat în IMM-uri.

Astfel, asigurarea echităţii şi eficacităţii relaţiei dintre autorităţile statului şi întreprinzători este

implicit condiţie esenţială.


Domnul Traian-Constantin Igaş:

Declaraţia politică se intitulează „Camera de Comerţ şi Industrie a României, entitate

importantă în dezvoltarea României”.

Stimaţi colegi,

Comerţul are o importanţă strategică pentru dezvoltarea echilibrată şi viabilă a sistemelor

economice şi sociale din orice ţară. Comerţul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale

economiei moderne, devenind elementul principal al economiei de piaţă.

Zilele acestea am participat la evenimentul care a marcat 25 de ani de existenţă a Camerei de

Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad. Anul acesta celebrăm însă 145 de ani de existenţă a

Camerei, înfiinţată în 1871. Această entitate şi-a adus un aport semnificativ în crearea condiţiilor de

realizare efectivă a comerţului. De-a lungul anilor, camerele de comerţ au semănat relaţii, investiţii, valori.

Stimaţi colegi,

În proiectul privind înfiinţarea camerelor de comerţ şi industrie s-a stipulat clar că scopul acestor

entităţi este de a contribui la consolidarea noului stat românesc şi modernizarea acestuia, prin crearea unor

instituţii care să conecteze Principatele Române la sistemul economic capitalist occidental, devenit, în a

doua jumătate a secolului al XIX-lea, modelul politic, economic şi cultural al României.

Trebuie să avem în vedere faptul că istoria evoluţiei sistemului cameral din România este strâns

legată de instituţiile statului, dezvoltându-se împreună, în raporturi de subordonare sau colaborare.

Camerele de comerţ româneşti şi-au pus amprenta asupra primelor forme de învăţământ comercial şi

industrial, au dezvoltat relaţii internaţionale cu instituţii similare din alte state, au contribuit la liberalizarea

comerţului, modernizarea transporturilor şi a comunicaţiilor, extinderea şi consolidarea pieţei interne.

Deşi regimul comunist le-a desfiinţat şi a păstrat doar o instituţie formală în Bucureşti, Camera

de Comerţ, Industrie şi Agricultură a României este unul dintre cele mai importante foruri de

reprezentare a oamenilor de afaceri români din ultimii 150 de ani. Exponentă a economiei libere de

piaţă, Camera de Comerţ şi Industrie a României a contribuit activ la dezvoltarea mediului de afaceri

şi, implicit, a României.

După Revoluţia din 1989, Guvernul României a adoptat Decretul-lege nr. 139 din 1990 privind

camerele de comerţ şi industrie, moment care a marcat renaşterea sistemului cameral. Începând din

- 34 -

1990, această entitate, prin întregul său mecanism, a depus eforturi pentru reconstrucţia economiei de

piaţă a României, în vederea integrării în Uniunea Europeană şi în structurile euroatlantice.

Camera de Comerţ şi-a adus aportul în partea de vest a ţării în mod vizibil. În Timişoara şi

Arad s-au reînfiinţat primele camere de după 1989. Entuziasmul cu care oamenii locului priveau

lucrurile a făcut ca această zonă să fie una dintre cele mai prospere din ţară.

Stimaţi colegi,

Să nu uităm că atât Executivul, cât şi Parlamentul au avut o contribuţie majoră, începând cu

anul 1990, în reluarea activităţii Camerei de Comerţ, prin votarea unui cadru legal de funcţionare.

Sistemul cameral funcţiona în câteva judeţe doar pe baza legii asocierii şi cu un acord de principiu din

partea premierului de la acea vreme.

Este de datoria noastră să înţelegem şi să sprijinim o entitate care contribuie la bunul mers al

economiei de piaţă. Misiunea CCIR este de a face demersuri de consolidare a economiei româneşti,

astfel încât să dinamizeze investiţiile. Este foarte important să avem în vedere faptul că instituţiile

statului au un partener viabil în CCIR în procesul de stimulare a iniţiativei economice şi de creştere a

competitivităţii mediului de afaceri.

În cadrul unei economii de piaţă, eforturile întreprinderilor producătoare sau ale celor

comerciale nu se pot limita doar la producerea de bunuri şi servicii. Atât unele, cât şi altele trebuie să-

şi asigure o permanentă comunicare cu piaţa, ceea ce presupune o informare atentă şi crearea cadrului

care să faciliteze comerţul.

Rolul Guvernului este acela de a aduce încredere, al Parlamentului este de a crea cadrul legal cât mai

propice dezvoltării economice. Este foarte important să înţelegem rolul Camerei de Comerţ în ceea ce

priveşte relaţiile comerciale dintre România şi alte state, în dezvoltarea economiei şi a relaţiilor diplomatice.

Recent ministrul de externe a declarat că este foarte important ca în vizitele oficiale să fie

însoţit de reprezentanţi importanţi ai comunităţii de afaceri româneşti şi că dialogul cu Camera de

Comerţ este unul intens. Declaraţia este de bun augur având în vedere faptul că şi în alte ţări camerele

de comerţ sunt alături de autorităţi şi, în acelaşi timp, şi de comunitatea de afaceri.

Bunăstarea se furnizează prin entuziasm, dialog şi o colaborare eficientă între toţi factorii

decidenţi pe un anumit palier. La mulţi ani de activitate Camerei de Comerţ şi Industrie a României, să

rămână partenerul autorităţilor în furnizarea profesionalismului în mediul de afaceri!

Vă mulţumesc.

Domnul Paul Ichim:

Problemele din sectorul sanitar se tot adună şi, rând pe rând, rămân nerezolvate. Declaraţiile

politice pe care le-am susţinut până în prezent, pe această temă, par a nu fi suficiente.

- 35 -

În ultimele luni ne-am confruntat cu două episoade nefericite care au scos în evidenţă şi alte

aspecte ale precarităţii sistemului, ale cruntei situaţii din sector, ale crudei realităţi cu care medicina

prezentului, la noi în ţară, se confruntă.

Primul a fost incendiul de la Colectiv, unde SMURD-ul s-a mişcat acceptabil, având o dotare

tehnică relativ bună, dacă ţinem cont de resursele financiare aici investite, însă descoperim, ceea ce am

mai spus, un sistem spitalicesc rămas mult în urmă.

Ce am „descoperit”? Că avem un spaţiu, pregătit cu imense eforturi, pentru marii arşi, dar nu

avem încadrat personal specializat care să-l opereze. Că sunt dificultăţi în aprovizionarea cu materiale

sanitare din cauza subfinanţării cronice. Că, ţinând seama de ceea ce au la dispoziţie în spitalele

noastre, specialiştii angrenaţi direct în terapia marilor arşi, în mod sigur, chiar au făcut performanţă.

Mă întreb ce s-ar fi întâmplat în Galaţi, şi nu numai, pe întreg teritoriul ţării chiar, într-un caz similar,

Doamne fereşte, dacă în capitală, unde este clar că sunt cele mai bune dotări din prezent, ne-am

confruntat cu atâtea dificultăţi.

Al doilea eveniment este cel al copiilor din Argeş. Aici ne dăm seama că în situaţii limită

singura şansă este să prinzi un loc în Bucureşti, într-un spital cât de cât dotat, chiar dacă mult sub

limita nevoii reale. Si, până la urmă, care să fie ideea pe care să o reţinem în astfel de cazuri? Că vom

ajunge să mutăm bolnavii în Bucureşti?

Ministrul sănătăţii este pus în situaţia de a fi incapabil să descopere prin intermediul direcţiilor

de sănătate publică judeţene problemele epidemiologice din teritoriu. Al cui să fie interesul? Ce fel de

oameni nu reacţionează prompt în astfel de situaţii? De ce mai sunt în funcţii?

Aflăm că este o lipsă acută de medici specialişti epidemiologi. Aflăm, cu greu, că ar fi o

problemă legată de existenţa unor germeni în alimentele aflate în consum, din surse aşa-zis certe. Ne-

am obişnuit să acuzăm înainte de a fi finalizată vreo anchetă. Pe de altă parte, te întrebi dacă aceste

alimente, dinainte ambalate, înainte de a fi puse în consum nu ar trebui verificate sanitar. Iar, dacă

legea nu este suficient de clară, de ce autorităţile competente, împărţite în comitete şi comisii, agenţii,

structuri şi departamente, de cele mai multe ori bine motivate financiar, nu solicită Legislativului

îmbunătăţirea ei? Să fie deficit de personal, deficit de profesionalism, deficit de rigoare ştiinţifică,

deficit de dotare cu mijloace şi materiale, deficit de legislaţie dedicată şi clară, deficit de interes sau

doar interes de a fi deficit?

Or, undeva, acolo, în minister, ceva nu funcţionează aşa cum ar trebui, serviciile par să nu se

coordoneze, rigoarea, disciplina şi răspunderea ierarhică par a fi rămas doar concepte bune de prins în

planul managerial, fără a-şi produce cumva efectele. Totodată, pare să nu fie o prea strânsă legătură

între direcţiile de sănătate publică, direcţiile sanitar-veterinare şi autorităţile pentru protecţia

consumatorului. Iar dacă asupra acestor lucruri nu se intervine urgent, prea târziul actual va deveni

- 36 -

mult prea târziul consideratei ţări a lui merge şi aşa. Numai că nu mai merge aşa. Nu mai trebuie să

meargă aşa.

Închei prin a atrage atenţia asupra faptului care sperie cel mai mult: acuta lipsă de medici şi de

asistenţi de specialitate în epidemiologie.

Domnul Găvrilă Ghilea:

Declaraţia politică se intitulează „Echilibrul între generaţii este ameninţat pe termen lung!”.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Conform informaţiilor diseminate recent de specialiştii Institutului Naţional de Statistică, la 1

ianuarie 2016, România număra 22,24 de milioane de cetăţeni cu domiciliul în ţară.

Dintre acestea, 3,485 de milioane de persoane reprezentau categoria de populaţie în vârstă de

65 de ani şi peste, în timp ce 3,275 de milioane de persoane reprezentau populaţia tânără, cu vârsta

cuprinsă între 0 şi 14 ani.

Pe baza acestor date, statisticienii au concluzionat că fenomenul de îmbătrânire demografică s-a

accentuat în ultimii ani, populaţia vârstnică depăşind cu 210 000 de persoane populaţia tânără.

În acelaşi timp, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 103 (la 1 ianuarie 2015) la

106,4 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), iar vârsta medie a populaţiei a

fost de 40,9 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2015.

Comunicatul Institutului Naţional de Statistică mai evidenţiază şi scăderea cu 0,3% a populaţiei

cu domiciliul în mediul urban, care, la începutul acestui an, număra 12,54 milioane de persoane, dar şi

diminuarea, cu aceeaşi pondere, a populaţiei de sex feminin, care la 1 ianuarie 2016 era de 11,385

milioane de persoane.

În condiţiile în care, în România, populaţia urbană reprezintă 54,4%, iar cea de sex feminin

51,2%, aceste scăderi ar putea părea nesemnificative. Aceste date însă, coroborate cu creşterea vârstei

mediane, calculată la 40,4 ani, mai mare cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2015, induc semnele clare ale

fenomenului de îmbătrânire a populaţiei.

Când în perioada ianuarie – decembrie 2015 s-au născut 203 055 de copii, dar au murit alţi 262 228

de români, sporul natural rămâne negativ, iar echilibrul dintre generaţii este grav ameninţat.

Chiar dacă îmbătrânirea populaţiei este un fenomen de lungă durată, prognozele Organizaţiei

Naţiunilor Unite anticipează că ponderea persoanelor vârstnice în structura populaţiei totale va creşte

constant, urmând să atingă în anul 2050 peste 22% din populaţia globului, adică de aproape trei ori mai

mult decât în anul 1950.

Reprezentanţii INS susţin că state de largă respiraţie democratică au implementat deja

programe de creştere a natalităţii şi ameliorare a indicilor demografici, exemplificând experienţa

- 37 -

Franţei, care a adoptat măsuri financiare în beneficiul direct al persoanelor care au copii, unele

facilităţi şi deduceri fiscale pentru anumite categorii de familii, dar a susţinut şi investiţii în

infrastructura de ocrotire, educaţie şi sănătate.

Chiar dacă efectul benefic al acestor programe se va resimţi din punct de vedere statistic abia peste

câteva generaţii, decizia politică pentru legiferarea, adoptarea şi implementarea lor trebuie luată acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Dragoş Luchian:

Declaraţia politică este intitulată „Reforma administraţiei publice – punct de vedere privind

salarizarea şi eficienţa salariaţilor din sistemul public”.



În ultimele săptămâni am urmărit tot felul de analize şi dezbateri publice privind mult discutatul

proiect de lege al salarizării unitare din sistemul bugetar. Interesant este că pentru prima dată în ultimii

25 de ani un executiv al României încearcă să includă criterii de profesionalizare, formare continuă şi

motivare privind funcţia publică. În Occident, în unele ţări statul finanţează pregătirea continuă, în

altele şi cetăţeanul poate să îşi facă propria pregătire şi i se deduce din impozite sau se acordă alte

facilităţi. Formarea e foarte importantă. Nu se poate face o administraţie concretă care să dea servicii

de calitate fără o formare de care să avem grijă.

O analiză a vicepremierului Vasile Dîncu aduce în evidenţă necesitatea reformării structurii

umane a administraţiei publice româneşti. „Ce ne dorim în acest an de guvernare? Să realizăm

condiţiile pentru profesionalizarea angajaţilor din acest sistem şi pentru stabilitatea funcţiei publice.

Odată construite aceste condiţii, funcţionarul public va fi motivat să performeze şi să se gândească cu

prioritate la interesul cetăţeanului. Acum, statul e birocratizat şi nu îşi îndeplineşte funcţiile esenţiale.

Cred că statul român va trebui să fie mult mai suplu, să coste mai puţin şi, în acelaşi timp, să fie

prezent în spaţiul contractului colectiv.” „Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va trebui să aibă

un rol mult mai puternic în ceea ce înseamnă formarea, calificarea funcţiei publice şi monitorizarea

programelor. Acum face mai degrabă o evidenţă a funcţionarilor publici. ANFP trebuie să fie agentul

principal al formării, adică să planifice funcţia publică, să creeze modele, să avizeze trasee, un ghid al

carierei şi să gestioneze dezvoltarea continuă a funcţiei publice. Nu va fi o restructurare, ci va fi un

design nou pentru întreaga agenţie; va primi funcţii în plus.”

Formarea profesională continuă a angajaţilor din instituţiile publice reprezintă una dintre

condiţiile de bază pentru modernizarea sistemului public, susţine ministrul administraţiei publice: „Am

găsit profesionişti foarte buni în administraţia românească, sunt oameni care ştiu foarte multe, care îşi

fac treaba, dar uneori nu au toate condiţiile. Or, una din condiţii este aceea să-i introduci într-un proces

- 38 -

de formare continuă. Pe cine mai enervează faptul că ar trebui să facă în continuare, să înveţe,

formarea continuă, ăsta într-adevăr este un motiv pentru ca acel om să plece din administraţie; numai

cine nu vrea să înveţe, numai cine nu vrea să se perfecţioneze, cine crede că este proprietarul funcţiei.”

Nu doresc să îi aduc elogii vicepremierului şi sociologului Dîncu, dar afirmaţiile sale, susţinute

şi de prim-ministrul Dacian Cioloş, demonstrează că, pentru a avea performanţă şi un sistem de

salarizare bugetară echilibrat, este necesară îndeplinirea unor condiţii, precizate chiar de către

premierul însuşi:

„- promovarea specialiştilor izolaţi în funcţii executive de către şefii de instituţii numiţi

politic – o practică a tuturor guvernărilor din ultimii 25 de ani;

- revenirea în sistem a celor care l-au părăsit fie din cauza presiunilor politice, fie din cauza

lipsei de perspectivă, fie din cauza imposibilităţii îndeplinirii obligaţiilor profesionale;

- atragerea în sistem a celor specializaţi în plan intern sau care au efectuat sau efectuează stagii de

pregătire în instituţii internaţionale, chiar a românilor care lucrează în prezent în acest tip de instituţii.”

Stimaţi colegi,

Am dorit ca prin această declaraţie politică să sprijin ideea privind necesitatea susţinerii unei

reforme de fond, reale, care să fie în sprijinul cetăţenilor, dar şi pentru motivarea funcţionarilor

publici… şi, de ce nu, chiar atragerea unor tineri specialişti în acest sistem al societăţii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Durbacă:

Declaraţia politică este intitulată „Integrarea socială a copiilor cu dizabilităţi în societatea

românească actuală”.

Dezvoltarea unei societăţi incluzive pentru persoanele cu handicap, în general, şi pentru copiii

cu dizabilităţi, în special, ar trebui să reprezinte o prioritate.

Handicapul este definit ca „o pierdere sau limitare a abilităţilor funcţionale fizice sau psihice”.

Ca urmare a unei asemenea definiţii, handicapul poate fi considerat o problemă, o boală.

Misiunea noastră este să oferim tuturor persoanelor posibilitatea de a-şi exprima valoarea, de a

simţi bucuria vieţii şi de a descoperi lumea care-i înconjoară. Statul şi familia oferă, sau ar trebui să

ofere, şanse egale pentru fiecare prin educaţie, grijă, dragoste şi respect.

Copiii cu sindromul Down sunt afectuoşi, sociabili, prietenoşi, generoşi, dar la pubertate devin

timizi, complexaţi, îşi recunosc handicapul, se culpabilizează, se identifică cu personajele negative,

devin depresivi.

Copilul, încă dinainte de a fi la şcoală, se joacă de-a şcoala, învaţă statutele şi rolurile sociale

prin imitaţie de la vârste foarte mici.

- 39 -

Motive care sugerează importanţa definiţiilor dizabilităţii şi handicapurilor: înţelegerea

reacţiilor sociale faţă de dizabilitate şi handicap, reacţii care se conturează nu numai la nivelul

indivizilor şi grupurilor, ci şi la cel al politicilor sociale; nevoia identificării şi clasificării grupurilor

dezavantajate în cadrul societăţilor industriale şi moderne – în acest proces, dizabilitatea a fost

întotdeauna o categorie importantă, legitimând accesul la asistenţă al celor inapţi de muncă, delimitaţi

clar de cei neîncadraţi în activitate, lipsiţi de motivaţia de a munci; afirmarea politicilor privind

grupurile minoritare, cerinţele stricte rezultate din nevoia dezvoltării şi orientării politicilor de sprijin.

Limitele abordării rezultă din faptul ca noţiunea de „normal” este intens valorizată: ceea ce este

comun pare a fi şi de valoare, iar ceea ce este neobişnuit, „anormal”, provoacă un anumit prejudiciu. În

mod frecvent, există tendinţa de a se asocia „normalul” cu ceea ce este corect, dezirabil, prin simplul

fapt că aparţine marii majorităţi a membrilor unei colectivităţi.

În spiritul conceptualizării tradiţionale, imaginea persoanelor cu dizabilităţi tinde să fie

dominată de aspectele ce ţin de „neputinţă” (absenţă a puterii fizice, psihice, economice, profesionale,

relaţionale, civice). Unul dintre efectele imediate este cel al discreditării sau al prejudiciului cu care se

confruntă persoanele cu dizabilităţi.

Specialiştii concluzionează că alături de caracteristicile rolului de bolnav apare dorinţa de

însănătoşire, căutarea de ajutor competent.

Indivizii iau decizii în funcţie de propriile costuri şi valori, deci luarea deciziilor în cazul

acestor persoane nu este în întregime raţională, indivizii sunt susceptibili de a reacţiona în funcţie de

presiunile şi constrângerile exercitate de realitatea obiectivă. Mulţi dintre indivizi pot fi consideraţi

devianţi la un moment dat în viaţă, dar se vor întoarce la starea de normalitate.

Diferenţierea între integrare şi incluziune – se face de multe ori confuzia între termenii de

integrare şi incluziune, ceea ce face necesară diferenţierea lor.

Interacţiunile sunt cele ce determină comportamentul. Interacţionismul simbolic evidenţiază modul

în care oamenii interpretează propriile acţiuni şi pe ale altora. Teoria etichetării arată cum indivizii

interpretează propriile acţiuni şi ale altora prin folosirea unor calificative, clasificări, chiar epitete. Teoria

învăţării sociale demonstrează cum indivizii învaţă să se comporte în cadrul diferitelor interacţiuni.

Integrarea timpurie a copiilor cu dizabilităţi şi diagnosticarea cât mai precoce sunt foarte

importante. Copiii, când sunt mici, au mai puţine prejudecăţi, nu fac diferenţa că unul e blond, iar cel

brunet e rrom şi nu îşi dau seama nici de competenţele intelectuale.

Integrarea este în favoarea comunităţii, ajută la dezvoltarea solidarităţii şi toleranţei, dând

posibilitatea familiilor să-şi asume un rol mai important în comunitate, iar pe termen lung previne şi

reduce problemele sociale ale comunităţii şi societăţii.

Vă mulţumesc.

- 40 -


Declaraţia politică se intitulează „Alături de statul moldovean în comemorarea eroilor”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ziua de 2 martie reprezintă un prilej de a aduce un omagiu soldaţilor care au luptat în războiul

pentru apărarea integrităţii şi obţinerea independenţei Republicii Moldova. Luptele separatiste

declanşate după obţinerea independenţei şi formarea Republicii Moldoveneşti Nistrene au lăsat în

urmă vieţi curmate, persoane dispărute, mutilate, precum şi un număr ridicat de locuinţe distruse.

Trecutul istoric ne îndeamnă la a comemora căderea la datorie a soldaţilor moldoveni care s-au

jertfit pentru apărarea teritoriului. Totodată, drumul sinuos parcurs de Republica Moldova sub

influenţa rusească a arătat nevoia acesteia de a fi susţinută de statul român în integrarea europeană şi

sprijinirea unui guvern democratic şi transparent.

Ziua Memoriei este momentul prin care ne exprimăm regretul pentru victimele lăsate în urmă,

dar în acelaşi timp şi respectul pentru toţi cei care au avut curajul de a se opune forţelor din stânga

Nistrului, susţinute politic şi militar de ruşi. Rezolvarea diferendelor transnistrene reprezintă un pas

prin care Republica Moldova demonstrează că doreşte să facă parte din comunitatea europeană şi să

elimine politicile separatiste care au dus la pierderi omeneşti rămase în memoria familiilor până astăzi.

Cu această ocazie, doresc să îmi exprim aprecierea faţă de patriotismul de care au dat dovadă aceşti

soldaţi şi faptul că astfel de lupte nu pot rămâne uitate în istorie, ci trebuiesc comemorate în fiecare an

aşa cum se cuvine. Republica Moldova rămâne statul ancorat într-o luptă continuă, lupta de a fi lăsată

să urmeze calea europeană.

De-a lungul timpului, relaţiile bilaterale dintre popoarele noastre au avut de suferit din cauza

liderilor politici. Cu toate acestea, România a fost dintotdeauna partenerul cel mai apropiat Republicii

Moldova. În timpul războiului din Transnistria, ţara noastră a contribuit necondiţionat cu ajutor logistic

la luptele pe care moldovenii le-au dus împotriva separatiştilor de origine rusă. Perioada ce a succedat

acestui război a fost critic pentru Republica Moldova, aceştia având de ales drumul naţional pe care îl

vor urma. În aceste condiţii, moldovenii au încercat încă de pe atunci să-şi orienteze politicile către

partea occidentală a Europei, iar sprijinul pe care ţara noastră l-a oferit nu a întârziat să apară.

În ziua de astăzi, relaţiile bilaterale dintre cele două state trebuie definite de un statut special

având în vedere similitudinile lingvistice, istorice şi culturale. Iniţiativele prooccidentale ale

administraţiilor de la Chişinău trebuie să fie în continuare sprijinite de autorităţile române.

Dimensiunea cooperării bilaterale dintre cele două state trebuie să aibă ca principal obiectiv

integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Republica Moldova este un partener prioritar în politica

României de asistenţă pentru dezvoltare. Este foarte important şi pentru ţara noastră ca Moldova să îşi

- 41 -

continue demersurile de reformare şi modernizare pentru aderare, iar noi, românii, suntem obligaţi

moral să-i susţinem, având în vedere trecutul istoric comun şi relaţiile de bună vecinătate.

Vă mulţumesc.

Doamna Biró Rozalia-Ibolya:

Declaraţia politică este intitulată „Copiii din Argeş au drepturi, dar, singuri, nu şi le pot apăra”.


Stimaţi colegi,


Cu siguranţă aţi auzit despre situaţia gravă a copilaşilor din judeţul Argeş. Peste 35 de copii sub

doi ani sunt internaţi actualmente, cauza presupunându-se a fi sindromul hemolitic-uremic, trei din

copii cedând, din păcate, aceştia decedând în cursul lunii februarie în urma stării înrăutăţite. Faptul că

trei micuţi au decedat este tragic, dar mai ales condamnabil, pentru că aceasta înseamnă că nu au fost

luate măsurile corespunzătoare pentru ameliorarea stării lor. Nu putem contesta că personalul medical

a făcut eforturi, dar este de datoria noastră să ne implicăm în acest caz deosebit de grav.

Condiţiile în care s-au îmbolnăvit sunt încă neclare, iar acest lucru înseamnă că nu pot fi excluse

nicio ipoteză şi nicio posibilitate. Se impune, aşadar, ca statul să acţioneze mai ferm, prin instituţiile

abilitate, pentru a se asigura că drepturile acestor copii fragili şi atât de bolnavi sunt respectate.

Situaţia unui copil bolnav este gravă, dar situaţia unei epidemii sau a unor cazuri asemănătoare

în rândul unor copii sub doi ani, toţi din aceeaşi zonă geografică, trebuie să tragă un semnal de alarmă.

Caracterul epidemiologic nu poate fi exclus, iar analiza amănunţită şi cât mai rapidă este absolut

necesară. Sistemul imunitar al unui copil sub doi ani este insuficient dezvoltat pentru a face faţă unor

afecţiuni cărora poate adulţii le-ar face faţă în condiţii diferite. Tocmai de aceea trebuia ca până acum

să existe deja o analiză şi un raport clar din partea instituţiilor abilitate pentru a se stabili exact sursa,

cauzele acestor îmbolnăviri în lanţ şi pentru a acţiona cât mai ferm în oprirea lor şi în vindecarea

copilaşilor acestora în suferinţă.

Un copil are alături de el părinţii în multe situaţii, mai ales când este neajutorat. Fireşte, fiecare

părinte doreşte tot ceea ce este mai bun pentru copilul său. Cu toate acestea, caracterul epidemiologic

al acestor cazuri şi repetarea lor impun o analiză mai clară şi trebuie ca instituţiile vizate să ia atitudine

mai fermă şi mai în profunzime. Nu putem nega că fiecare părinte doreşte binele copilului său, dar în

cazuri precum acesta, al copilaşilor din Argeş, statul trebuie să se implice mult mai activ pentru a se

asigura că drepturilor acestora sunt respectate. Din păcate, de multe ori chiar adulţii nu îşi cunosc în

întregime drepturile, caz în care ne putem pune întrebări privind cunoştinţele acestora privind

drepturile copiilor şi, mai ales, dată fiind particularitatea dramei copiilor din Argeş, ale copiilor

pacienţi.

- 42 -

Printre aceste drepturi, foarte important este dreptul la asistenţă medicală în mod gratuit.

Începând de la Constituţia actuală, care consfinţeşte şi garantează dreptul copilului la ocrotirea

sănătăţii, există şi Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Tot în

acest sens menţionez şi Convenţia privind drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a

Naţiunilor Unite, din care face parte şi România.

De ce este necesar să ne referim, în contextul drepturilor copiilor, la aspectul privind drepturile

acestuia în calitate de pacient? În primul rând, copilul pacient nu ştie sau nu poate, de multe ori, să

comunice simptomele pe care le resimte. Fragilitatea copiilor este atât fizică, dar şi emoţională. Unui

copil îi explicăm cu mai multă atenţie şi cu mai multă răbdare aproape orice, în orice situaţie. De ce nu

se tratează atunci şi condiţia sa de pacient în mod corespunzător?

Mai departe, un copil este dependent de părinţi şi de adulţi, în general, pentru a putea supravieţui.

Unui copil trebuie să i se permită accesul la servicii medicale cu apropierea unui părinte sau a unei figuri

din familie care să îi inspire încredere şi siguranţă, căci mediul spitalicesc este cu siguranţă plin de noutate

şi, pe fondul traumei care a condus la prezentarea în faţa unei echipe medicale, efectele sunt amplificate, iar

teama copilului poate avea cu siguranţă efecte fiziologice grave.

La nivel european există numeroase documente care reglementează drepturile copiilor pacienţi

şi care trebuie analizate atent şi de către ţara noastră, cu scopul adoptării lor neîntârziate.

Copiii sunt comoara cea mai de preţ a unei naţii şi sunt, fie că putem sau nu să o credem, viitorul

nostru. Trebuie protejaţi şi ocrotiţi în orice situaţie, mai ales atunci când sunt cei mai vulnerabili.

Fiecare dintre noi poate rezona cu aceste aspecte şi îmi exprim convingerea că putem acorda

sprijinul necesar adoptării soluţiilor legislative care se impun şi, mai ales acum, a unei atenţii speciale

cazului copiilor din Argeş, despre care trebuie să avem date mai clare şi exacte privind starea lor, cauzele

acestuia şi, mai ales, privind soluţiile de însănătoşire şi de prevenire a unor asemenea tragedii pe viitor.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită stimă, senator Biró Rozalia

Domnul Gheorghe Saghian:

Declaraţia politică se intitulează „Munca suplimentară”.


Stimaţi colegi,


Astăzi doresc să vă atrag atenţia asupra unui aspect des întâlnit, dar care, din păcate, nu este

reglementat prin lege în mod clar. Este de datoria noastră să ne asigurăm că o multitudine de aspecte

întâlnite în viaţa de zi cu zi sunt acoperite explicit şi exact prin lege, pentru ca fiecare cetăţean să

beneficieze de drepturile care i se cuvin.

- 43 -

În mod concret, mă refer la faptul că în Codul muncii din ţara noastră nu există la ora actuală

prevederi explicite privind remunerarea muncii suplimentare prestate de către o persoană în numele

alteia, în condiţiile în care preia din atribuţiile celei de-a doua, aflate în concediu medical. Or, ştim

prea bine că este frecvent întâlnită situaţia în care atribuţiile unei persoane aflate în concediu medical

trebuie preluate de o altă persoană.

Este firesc să vorbim, în aceste condiţii, de muncă suplimentară. Acest tip de muncă

suplimentară ar trebui să fie reglementat în mod clar de către Codul muncii, fiind o activitate care

poate surveni deseori în cadrul activităţii unei companii sau a unei societăţi comerciale şi chiar în

segmentul bugetar.

La ora actuală, munca suplimentară este definită de Codul muncii ca fiind munca prestată în

afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, adică de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe

săptămână. În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi

de 30 de ore pe săptămână.

De asemenea, este prevăzut că munca efectuată de către salariat după terminarea programului

poate fi calificată ca muncă suplimentară numai în situaţia în care există o solicitare din partea

angajatorului pentru efectuarea de muncă suplimentară. În plus, legislaţia muncii prevede, la articolele

122 şi 123, că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile

calendaristice după efectuarea acesteia.

În acest sens, se înţelege că salariatul va beneficia, în următoarele 60 de zile calendaristice după

efectuarea muncii suplimentare, de acelaşi număr de ore libere precum cel al orelor suplimentare

prestate, beneficiind de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

În acelaşi context, este prevăzut că munca suplimentară se face la solicitarea angajatorului şi cu

acordul angajatului, iar pentru efectuarea ei sunt necesare solicitarea din partea angajatorului şi acordul

salariatului. Cred însă că situaţia muncii suplimentare prestate de către o persoană în numele alteia, în

condiţiile în care preia din atribuţiile celei de-a doua, aflate în concediu medical, trebuie să fie reglementată

în mod explicit în cadrul legislaţiei în vigoare, întrucât este un tip de activitate care poate surveni în condiţii

aparte, iar felul în care angajatul şi angajatorul se raportează la aceasta poate fi diferit.

Chiar dacă există prevederi în Codul muncii referitoare la posibilitatea remunerării muncii

suplimentare, din anul 2011, fiecare guvern a suspendat acest drept prin diferite ordonanţe de urgenţă.

Consider că ar trebui să ne gândim serios la posibilitatea de a identifica o soluţie legislativă cu privire

la crearea cadrului legal pentru ca angajatorul să poată oferi un spor la salariul celui care preia

atribuţiile colegului aflat în concediu medical pe o perioadă mai mare de 30 de zile, angajatorul

neavând niciun temei juridic de a acorda timpul liber corespunzător sau posibilitatea de compensa în

bani munca suplimentară.

- 44 -

Este de datoria noastră să ne asigurăm că niciunei persoane nu îi sunt încălcate drepturile, mai ales

perfecţionarea continuă a reglementărilor legislative în vigoare sau încă în curs de elaborare. Acestea nu

trebuie să lase întrebări fără răspuns sau să prilejuiască situaţii neclare ori aducătoare de daune.

În încheiere, îmi exprim convingerea că fiecare dintre dumneavoastră înţelegeţi contextul

aparte al tipului de muncă suplimentară la care am făcut referire şi, mai ales, că acesta impune o

analiză obiectivă şi detaliată, pentru a ne ajuta în elaborarea unor prevederi legislative amănunţite şi

clare în această privinţă.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al

Senatului.)

Domnul Ioan Chelaru:


Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii de pe hol şi care sunt încă la cafea sau în

birouri, să-i invite în sală.

Îl rog pe domnul secretar Rotaru să facă şi prezenţa.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Ion Rotaru:


Agrigoroaei Ionel prezent

2. Andronescu Ecaterina prezentă

3. Anghel Adrian

4. Anghel Cristiana-Irina

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu

6. Arcaş Viorel

Ardelean Ben-Oni prezent

8. Ariton Ion

9. Atanasiu Teodor

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard

13. Banias Mircea-Marius

14. Barbu Daniel-Constantin prezent

- 45 -

15. Barbu Tudor

17. Bădălău Niculae

18. Bălu Marius

19. Belacurencu Trifon

20. Bereanu Neculai prezent

22. Biró Rozalia-Ibolya

23. Blaga Vasile

Boagiu Anca-Daniela

24. Boboc Cătălin

25. Bodea Cristian-Petru

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin

33. Butnaru Florinel

34. Butunoi Ionel-Daniel

35. Cadăr Leonard prezent

36. Calcan Valentin-Gigel

Câmpeanu Mariana prezentă

37. Chelaru Ioan prezent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian prezent

40. Chiuariu Tudor-Alexandru

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

44. Constantinescu Florin

45. Cordoş Alexandru prezent

46. Corlăţean Titus prezent

Coste Marius

Costoiu Mihnea-Cosmin

- 46 -

48. Cotescu Marin-Adrănel

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian

52. Cristina Ioan

53. Croitoru Cătălin

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică prezent

59. Dobra Dorin-Mircea

60. Dobriţoiu Corneliu prezent

61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin

64. Dumitrescu Florinel prezent

65. Dumitrescu Iulian

66. Durbacă Eugen

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru prezent

71. Federovici Doina-Elena prezentă

72. Fifor Mihai-Viorel prezent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela prezentă

75. Florian Daniel Cristian

76. Flutur Gheorghe

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan

80. Ghilea Găvrilă

81. Ghişe Ioan prezent

82. Grapă Sebastian

84. Grigoraş Viorel prezent

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul

88. Igaş Traian-Constantin

- 47 -

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu prezent

94. Jipa Florina-Ruxandra

95. Klárik László-Attila prezent

László Attila prezent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş

98. Luchian Ion

99. Marian Dan-Mihai

100. Marian Valer prezent

101. Marin Nicolae prezent

102. Markó Béla

104. Mazăre Alexandru

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio

106. Mihai Cristian-Dănuţ prezent

107. Mihai Neagu

108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

109. Miron Vasilica-Steliana prezentă

110. Mitu Augustin-Constantin

111. Mocanu Victor

113. Moga Nicolae

114. Mohanu Nicolae

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel

118. Nasta Nicolae

Năstase Ilie prezent

119. Neagu Nicolae

120. Neculoiu Marius

- 48 -

121. Nicoară Marius-Petre

122. Nicolae Şerban prezent

124. Nistor Vasile

125. Niţă Mihai

126. Niţu Remus-Daniel

127. Obreja Marius-Lucian prezent

130. Oprea Dumitru prezent

131. Oprea Gabriel

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu prezent

135. Paşca Liviu-Titus prezent

137. Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba prezent

Pavel Marian prezent

Păran Dorin prezent

Păunescu Teiu prezent

Pelican Dumitru

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe concediu medical

Pop Liviu-Marian prezent

Popa Constantin

Popa Florian prezent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela prezentă

Popa Nicolae-Vlad prezent

Popescu Corneliu

Popescu Dumitru-Dian

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton

Purec Ion-Simeon învoire

Rădulescu Cristian

Rogojan Mihai-Ciprian prezent

- 49 -

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei

Suciu Matei

Şova Dan-Coman

Tánczos Barna

Tămagă Constantin

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu

Teodorovici Eugen-Orlando

Tişe Alin-Păunel

Toma Ion

Todiraşcu Valeriu prezent

Tomoiagă Ştefan-Liviu

Tudor Doina-Anca

Ţapu Nazare Eugen prezent

Valeca Şerban-Constantin

Vasiliev Marian delegaţie

Vegh Alexandru

Verestóy Attila prezent

Vochiţoiu Haralambie

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu

Vosganian Varujan

Mai sunt colegi care au venit ulterior?

Reluăm apelul nominal foarte repede.

3. Anghel Adrian

4. Anghel Cristiana-Irina prezentă

- 50 -

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu

6. Arcaş Viorel

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Dacă e pe hol, şi nu e în sală, îmi pare rău. E precum Luceafărul: „Era pe când nu s-a zărit/Azi

o vedem şi nu e”. Deci nu e în sală. Facem apelul în sală, nu pe hol.

13. Banias Mircea-Marius

15. Barbu Tudor

17. Bădălău Niculae

18. Bălu Marius

19. Belacurencu Trifon

22. Biró Rozalia-Ibolya

23. Blaga Vasile

Boagiu Anca-Daniela

24. Boboc Cătălin

25. Bodea Cristian-Petru

27. Boeriu Valeriu-Victor

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu

32. Burlea Marin

33. Butnaru Florinel

34. Butunoi Ionel-Daniel

36. Calcan Valentin-Gigel

40. Chiuariu Tudor-Alexandru

44. Constantinescu Florin

Coste Marius

Costoiu Mihnea-Cosmin

48. Cotescu Marin-Adrănel

51. Cristache Iulian

52. Cristina Ioan

53. Croitoru Cătălin

58. Dincă Mărinică prezent

59. Dobra Dorin-Mircea

- 51 -

63. Dumitrescu Cristian-Sorin

65. Dumitrescu Iulian

66. Durbacă Eugen

75. Florian Daniel Cristian

76. Flutur Gheorghe

79. Geoană Mircea-Dan

80. Ghilea Găvrilă

82. Grapă Sebastian

87. Ichim Paul

88. Igaş Traian-Constantin

91. Ioniţă Dan-Aurel

94. Jipa Florina-Ruxandra

97. Luchian Dragoş

98. Luchian Ion

99. Marian Dan-Mihai

102. Markó Béla

104. Mazăre Alexandru

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio

Mihai Neagu


Numai o secundă.

Stimaţi colegi,

Avem 87 de colegi care şi-au ridicat cartela. Aş vrea să insist la colegii respectivi să fie

prezenţi, să putem începe şedinţa.

Finalizaţi, finalizaţi prezenţa, domnule secretar.

Domnul Ion Rotaru:

Da, mulţumesc.

110. Mitu Augustin-Constantin

111. Mocanu Victor

113. Moga Nicolae

114. Mohanu Nicolae

117. Mutu Gabriel

- 52 -

118. Nasta Nicolae

119. Neagu Nicolae

120. Neculoiu Marius

121. Nicoară Marius-Petre

124. Nistor Vasile

125. Niţă Mihai

126. Niţu Remus-Daniel

131. Oprea Gabriel

Pelican Dumitru

Popa Constantin

Popescu Corneliu prezent

Popescu Dumitru-Dian

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton

Rădulescu Cristian

Savu Daniel

Stuparu Timotei

Suciu Matei

Şova Dan-Coman

Tánczos Barna

Tămagă Constantin

Tătaru Nelu

Teodorovici Eugen-Orlando

Tişe Alin-Păunel

Toma Ion

Tomoiagă Ştefan-Liviu

Tudor Doina-Anca

Valeca Şerban-Constantin

Vegh Alexandru

Vasiliev Marian

Vochiţoiu Haralambie

Volosevici Andrei-Liviu

Vosganian Varujan

- 53 -


Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Îi rog şi pe colegii care sunt încă la cafea să poftească în sală.

Aş vrea să-mi permiteţi să deschid şedinţa de astăzi, să constat că este o ordine de zi suficient

de bogată pentru a invita toţi colegii în sală.


Deschid şedinţa Senatului de astăzi.

Constat că, din totalul de 164 de senatori, şi-au înregistrat participarea 98, cvorumul legal de

lucru fiind îndeplinit.

Şedinţa plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereş şi

Ion Rotaru.

Ordinea de zi a plenului a fost stabilită de Biroul permanent de luni şi o supun votului

dumneavoastră, bănuind că aveţi toţi cunoştinţă despre aceasta.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi, ordinea de zi.

Mulţumesc.

64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00 – 10.30, aşa cum bine ştiţi cei care aţi fost şi în sală,

declaraţii politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea iniţiativelor legislative,

votul final fiind pentru ora 12.00.

Exisă semne de întrebare, intervenţii legate de programul de lucru? Nu există.

Supun votului dumneavoastră şi programul de lucru.

Vă rog să votaţi.

67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Aprobat şi programul de lucru.

La punctul 1… (Discuţii la prezidiu.)

*

Nota de sesizare, da, într-adevăr.

Înainte de punctul 1, o notă de sesizare pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de

sesizare a Curţii Constituţionale, intrând la această categorie Legea pentru ratificarea Convenţiei

Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei

domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011.

La acest punct există intervenţii?

Nu există. V-am adus la cunoştinţă acest lucru.

- 54 -

*

La punctul 1, Secţiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 7 – 12 martie 2016.

Luni, 7 martie: 9.00 – 11.00, activităţi în comisii; 12.30 – şedinţa pregătitoare; 13.00 – şedinţa

Biroului permanent; 14.00 – 16.00, lucrări în grupuri; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot

final pe legi organice – ora 17.00; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări şi răspunsuri, transmise radio.

Marţi: 9.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu „Ora ministrului” – 9.30 şi 12.00, vot final

pe iniţiativele legislative cu caracter ordinar; 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, 9 martie: 9.00 – 10.30, declaraţi politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului.

Joi, 10 martie: 9.00 – 14.00, lucrări în comisiile permanente.

Vineri şi sâmbătă – activităţi în colegiile electorale.

Sunt intervenţii legate de programul de săptămâna viitoare?

Vă rog, doamna senator.

Doamna senator Anghel, microfonul 3. Sau doriţi microfonul central?

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

E o chestiune de procedură.

Am rugămintea totuşi – poate că se mai schimbă ceva la Biroul permanent de luni – să fie puse

măcar de duminică seara legile care vor veni în plen. Este absolut înfiorător programul şi, dacă avem

10, 20 de legi să citeşti, să vezi despre ce e vorba, nu ai când în două-trei ore, dacă le punem la ora

11.00 pe site.


Mulţumesc.


Mulţumesc.


Doamna senator, găsesc justificată cererea dumneavoastră. Vă aduc la cunoştinţă însă că e în

funcţie de cum vin rapoartele de la comisiile de specialitate. Noi avem tot interesul ca dumneavoastră

să le aveţi cât mai devreme, să le puteţi studia cât mai mult, pentru că totdeauna punctele de vedere

exprimate sunt folositoare pentru un proiect de lege care trebuie votat.

Din sală: Cine este ministrul invitat?


Dacă există ministru invitat pentru săptămâna viitoare… ministrul sănătăţii, Andrei Achimaş-

Cadariu.

(Replică neinteligibilă din sală. Discuţii la prezidiu.)

- 55 -

În principiu, nu avem răspunsul domnului ministru dacă poate veni. În raport de acest răspuns,

o să stabilim luni, în şedinţa Biroului permanent, dacă este şi altceva.

Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.


63 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Aprobat.

*

Stimaţi colegi,

Avem o problemă pe care aş vrea s-o supun, înainte de a intra pe dezbateri pe proiecte de legi,

atenţiei dumneavoastră.

Ieri, în şedinţa din 1 martie, am dezbătut Propunerea legislativă privind modificarea şi

completarea Legii poliţiei locale nr. 155/2010, iniţiativă cu caracter organic al cărei termen de adoptare

tacită este astăzi. Aş ruga, până la sfârşitul şedinţei, toţi colegii, în principal liderii grupurilor

parlamentare să invite colegii pentru a avea cvorum de lege organică, pentru că ar fi păcat ca o lege

atât de importantă, după ce am dezbătut-o, să intre în adoptare tacită. Adică e munca Senatului, care nu

se reflectă într-o asemenea adoptare. Deci o lăsăm pentru un moment oportun din acest punct de

vedere.

*

Intrăm pe ordinea de zi obişnuită, punctul 1, continuare de dezbateri… iertaţi-mă.

Înainte de a intra pe punctul 1, îl invit la microfonul central, pentru o scurtă intervenţie, pe

domnul senator Titus Corlăţean.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Titus Corlăţean:


Aş vrea să am o scurtă intervenţie în atenţia doamnelor, domnilor senatori şi în special în

atenţia liderilor de grupuri parlamentare.

Vreau să menţionez că la 16 septembrie – şi fac această intervenţie ca preşedinte al Comisiei

pentru aderarea României la spaţiul Schengen –, la 16 septembrie am transmis Birourilor permanente

ale celor două Camere o notă în care informam şi atrăgeam atenţia conducerii Parlamentului României

asupra faptului că suntem dacă nu singurul, suntem unul dintre extrem de puţinele parlamente

naţionale din Uniunea Europeană care nu au în structura de organizare o comisie parlamentară

permanentă care să trateze problemele de migraţie, refugiaţi, azilanţi. Trec peste practica europeană,

care priveşte, de altfel, şi organizaţii importante, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,

Parlamentul European, care au astfel de comisii privind migraţia, refugiaţii, dar spun acest lucru în

- 56 -

contextul în care ştim că tema – poate tema principală – în aceste luni, dar şi pentru foarte mult timp de

acum înainte, va fi gestionarea acestui subiect.

Din păcate, Parlamentul României nu doar că nu are o comisie pentru migraţie specializată,

permanentă, dar are un deficit de expertiză foarte serios. Acest lucru, în contextul în care săptămânal

primim o avalanşă de documente de la Comisia Europeană: proiecte de directivă, de regulament,

documente de consultare, asupra cărora, este adevărat, o serie de alte comisii parlamentare – afaceri

europene, Comisia pentru administraţie, Comisia Schengen – se pronunţă, dar nu avem o comisie care

pe fond să fie competentă, mai ales că este un subiect de primă importanţă pentru Uniunea Europeană.

În aceste condiţii, vreau doar să semnalez faptul că această notă pe care am transmis-o, la trei

luni după data transmiterii, a fost repartizată de Birourile permanente reunite către liderii grupurilor

parlamentare spre exprimarea unui punct de vedere. Şi rugămintea, apelul meu este ca liderii

grupurilor parlamentare să se exprime şi, eventual, să ia în considerare elementele pe care le-am ridicat

în notă. Realmente Parlamentul României lipseşte în procesul de luare a deciziei în plan intern şi în

analiză, în exprimarea unor puncte de vedere fundamentate cu expertiză.

Şi, mai departe, aş sugera ca, dincolo de competenţele care sunt conexe ale diferitelor alte

comisii parlamentare, să ne uităm cu atenţie asupra acestui subiect, unde, încă o dată, Parlamentul

României nu are expertiza specializată. Şi e bine să reglăm această chestiune. Am făcut şi o sugestie

cum să se poată regla, pentru a evita costurile, dar, bineînţeles, Parlamentul e suveran.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule senator.

*

Continuăm dezbaterile de ieri pe Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Era înscris la cuvânt domnul senator Paşcan.

Vă rog, microfonul 1.

Domnul Emil-Marius Paşcan:


Stimaţi colegi,

Doar doresc să le reamintesc colegilor că e un proiect care priveşte constituirea unui Fond

audiovizual, constituit din 5% cotă atrasă de la cei care deţin reţele de retransmisie electronice prin

cablu, pentru că acest Fond audiovizual este necesar pentru a susţine emisiuni exclusiv de cultură şi

educaţie.

- 57 -

Se ştie că, în mod constant în ultimii ani, aceste emisiuni sunt tot mai puţin difuzate de

televiziuni, ele nu au un caracter comercial, prin urmare nu atrag nici publicitate, şi au devenit, practic,

aproape nule în grilele de programe ale televiziunilor. Or, prin constituirea acestui Fond audiovizual,

care va sta la baza unei selecţii de proiecte culturale şi de educaţie şi a unor emisiuni în consecinţă,

practic, creăm posibilitatea de a nu dispărea din grilele televiziunilor astfel de programe.

Eu cred că este un proiect legislativ cât se poate de util. Prin comisia care va stabili repartiţia

acestor fonduri, compusă în mod mixt şi echilibrat din reprezentanţi ai tuturor entităţilor instituţionale

care converg şi coordonează astfel de programe sau participă la programe în domeniu, eu cred că nici

nu trebuie să avem suspiciuni. E un motiv deplin pentru a susţine acest proiect legislativ şi, implicit, în

felul acesta, pentru că nu se face nimic în schimb, să contribuim la emisiuni şi la promovarea lor pe

cultură şi educaţie.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Verestóy Attila, microfonul 2.

Vă rog, poftiţi la microfon, domnule senator.

Domnul Verestóy Attila:


Onoraţi colegi,

Intenţiile bune, din când în când, nu se pot realiza, pentru că există nişte piedici de care nu

avem cum să nu ţinem cont. Chiar dacă am argumenta că nu punem într-o dificultate societăţile care

contribuie, pentru că s-ar deduce din impozit, asta implicit înseamnă, în interpretarea oricărui

economist european, că, din bugetul de stat, ce nu câştigă bugetul de stat dăm unor societăţi private.

Asta înseamnă ajutor de stat.

Deci chiar intenţia excelentă… şi cu toată tăria susţin că, într-adevăr, ar merita să acordăm un

sprijin pentru societăţile care creează valori, însă crearea valorilor costă, iar veniturile nu sunt

acoperitoare pentru astfel de emisiuni.

Trebuie să înţelegem că va trebui să găsim altă metodă, altă cale pentru a sprijini astfel de

creaţii, într-adevăr necesare pentru a avea calitatea emisiunilor pe care, fără discuţie, o găsim în fel de

fel de canale care au şi subtitrări, au şi translaţie, vedeţi Discovery, vedeţi toate canalele care sunt,

National Geographic etc. etc., sunt suficiente, Viasat History…, avem de unde ne informa.

Păcat că nu există la Televiziunea naţională o preocupare în acest sens şi nu avem acele

emisiuni la acel nivel cu care ne-am cam obişnuit în ultima vreme pe produsele care ne sunt oferite de

societăţile de cablu.

- 58 -

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Georgică Severin, vă rog. Microfonul central.

Domnul Georgică Severin:

Stimaţi colegi,

Apreciez şi eu ce spunea domnul senator Verestóy, că intenţia este bună, dar ştim foarte bine

că, de multe ori, drumul spre iad este pavat cu intenţii bune şi sunt ferm convins că 99% din cei care au

semnat această propunere legislativă au gândit-o din acest punct pozitiv, de a ajuta televiziunile.

Dar, dacă este să facem un istoric, este vorba de propunerea unui membru CNA lansată în

spaţiul public în momentul în care s-a văzut că acea formulă de ajutor de stat printr-un fond

guvernamental a fost respinsă de televiziuni… şi nu era de actualitate, a apărut această propunere.

Haideţi să lămurim câteva lucruri:

În primul rând, Consiliul Concurenţei a spus că vorbim de ajutor de stat.

În al doilea rând, vrem să dăm nişte atribuţii... de atribuire de fonduri CNA-ului, ceea ce nu este

rolul său.

În al treilea rând, proiectul stabileşte că se vor da aceste fonduri în mod egal acelor posturi care

sunt primele 12 în lista de „must-carry”, deci libere la retransmisie. Iertaţi-mă, dar de ce numai cele

libere la retransmisie?! De ce, dacă un post, care nu este liber la retransmisie – şi avem, de exemplu,

toată gama PRO –, face emisiuni culturale, să nu beneficieze? Pentru că aici este marea miză! De fapt,

sub pretextul că se doreşte promovarea emisiunilor culturale şi educative, se încearcă să se dea ajutor

de stat unor societăţi comerciale cu mari probleme financiare. Despre asta vorbim, nu trebuie să ne

învârtim în jurul cozii. Pentru că, dacă ar fi vorba de emisiuni culturale, s-ar face un concurs de

proiecte la care să poată să participe toate televiziunile licenţiate în România.

O să vă mai spun ceva, stimaţi domni, pe lista primelor 12 avem şi posturi care au sediul social

la Londra. Ce facem cu ele? Le obligăm? Le invităm? Sau nu pot să participe?

Nu mai spun încă un lucru, că mi se pare complet imoral să încercăm să ajutăm nişte societăţi

private de televiziune, care sunt pe o piaţă liberă, mărind, în final, abonamentele cetăţenilor care

primesc semnal prin cablu TV şi prin satelit.

Povestea că nu se vor mări în niciun fel abonamentele..., haideţi să fim serioşi! Ştiţi ce este

trist?! Când vorbim de mărirea taxei la Televiziunea Română, toată lumea ţipă pentru 1 leu sau 1,50

lei, dar când este vorba să se mărească abonamentele ca să ajutăm nişte societăţi private, cu care unii

sau alţii au interese, nu mai deranjează pe nimeni! Tot de banii cetăţenilor vorbim! Tot de egalitate pe

piaţa audio-media şi, dacă vreţi, tot de respect faţă de ceea ce înseamnă capacitatea fiecăruia de a

- 59 -

rezista făcându-şi datoria! Iar dacă vrem să sprijinim cultural, avem posibilitatea să se creeze

concursuri de proiecte, se pot găsi formule de mecenat, sunt multe alte formule.

Credeţi-mă, nu pentru ca să avem 30 de minute de emisiune culturală se vrea această lege, ci să

fie ajutate societăţi care nu au fost în stare să se descurce şi sunt extrem, extrem de afectate de datorii!

Iar, în final, ultimul lucru pe care aş vrea să îl spun, dacă dorim cu adevărat să ajutăm

societăţile de televiziune, dacă dorim cu adevărat să ajutăm, dacă vreţi, zona culturală, primul lucru pe

care trebuie să-l facem este să nu ne amestecăm în programul lor şi să le lăsăm să se menţină în zona

libertăţii de exprimare. Dacă vom începe să le dăm bani ca să facă acum o emisiune sau alta, peste un

an, or să primească bani ca să susţină pe cineva sau pe altcineva direct, pe faţă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul 3.

Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):

Şi Daniel Barbu.


Domnul senator Barbu.

Am o rugăminte, am început cu o jumătate de oră întârziere, am dezbătut acest proiect şi ieri…

Nu vreau să se înţeleagă altceva, aş vrea ca ai noştri colegi să se exprime mai sintetic, nu am..., nu

rog..., nu spun nimănui să nu vorbească, ce problemă ridică…, iar când doriţi microfonul central şi v-aţi

înscris la cuvânt, să fiţi din timp la microfonul central. Mai pierdem un minut până ajungeţi la

microfon.

Vă rog, doamna Anghel.



Sintetic. Nu, nu sunt de acord. Au fost perioade în care Televiziunea Română a mers foarte

bine, pentru că cel care a fost în fruntea Televiziunii a ştiut să gestioneze bine şi banii, şi programele şi

nu au fost probleme. La radio nu sunt probleme.

Cum să mărim taxa?! Păi, hai să ne gândim: Televiziunea Română are bani de la bugetul de

stat, are bani din taxă, are bani din publicitate. Face concurenţă neloială televiziunilor comerciale care

trăiesc numai din publicitate. Televiziunile comerciale, dacă nu au program şi nu au rating, mor!

Televiziunea Română trebuie susţinută de cetăţeanul român? De ce?! De ce?!

Şi, vorbind de programe şi programe culturale, păi, numai programe culturale nu sunt! Cum

este posibil să dai... ne aducem aminte, era jumătate de an, pe un singur sezon, avea datorie

- 60 -

Televiziunea Română la „zâna zânelor” 100 000 de euro. Cum este posibil să faci contracte de genul

acesta, când tu nu eşti televiziune comercială?!

Deci tu eşti televiziune de stat, în ideea în care trebuie să ai programe în aşa fel încât să mergi

până la ultimul cetăţean, să-l educi, dacă este cazul, şi să ai, cum a spus domnul preşedinte al comisiei,

programe culturale.

Nu, nu sunt de acord!


Mulţumesc, doamnă senator.


Nu! Să lupte! Să lupte şi să-şi facă banii!

Mai mult decât atât, vă rog să citiţi raportul Curţii de Conturi, să vedeţi ce scrie şi despre lege,

şi despre ceea ce au făcut domnii cu banii cetăţenilor.


Mulţumesc.

Domnul senator Daniel Barbu, vă rog. Domnul...

S-a înscris înaintea dumneavoastră.

Microfonul 3. Domnul senator Daniel Barbu, vă rog.

Domnul Daniel-Constantin Barbu:


Aş vrea să luminez o altă chestiune care mi se pare importantă, şi anume premiza iniţiativei care a

fost lăudată mi se pare greu de argumentat. Există dovezi, inclusiv în trecutul televiziunilor din această ţară,

dar, în zilele noastre, în Franţa, cu emisiunile lui Pivot, în Statele Unite, cu emisiunile lui Charlie Rose, care

sunt sindicalizate, cu privire la faptul că producţiile TV culturale au public consistent. Publicul…, audienţa

generală e, de regulă, mai inteligentă decât mulţi dintre noi îşi închipuie.

Nu trebuie să plecăm de la premiza, şi de aceea spun că ea mi se pare greu de apărat, că

publicul nu este interesat de emisiuni culturale şi, de aceea, ele trebuie subvenţionate. Dacă emisiunile

culturale sunt de calitate, ele vor avea public.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Microfonul 2.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Să nu fim ipocriţi. Din păcate, televiziunea…, televiziunile – public plus comercial –, tendinţa

este una singură: tabloidizarea, scandalul! Fapte care nici nu şi le poate imagina cineva devin

- 61 -

evenimente. Deci chestiunea asta este realitatea de zi cu zi. Uitaţi-vă la emisiunile din „prime time”:

tabloidizare! Nu mai vezi emisiune culturală, chiar dacă ar putea să atragă acea emisiune, pentru că

ratingul se face cu scandal, ratingul se face cu tabloidizare. Dacă ai rating, primeşti reclamă,

publicitatea depinde de rating, şi atunci tendinţa asta este.

Avem nevoie de o reacţie, reacţie a statului. Sigur că eu înţeleg şi ceea ce s-a spus în legătură

cu concurenţa. Înţeleg şi ceea ce s-a spus despre eventualul ajutor de stat, despre eventuala

discriminare în situaţia în care anumite firme primesc... de la cine? Doamne, ştiţi foarte bine ce se

întâmplă la acest consiliu şi ce se întâmplă la conducerea acestui consiliu. Vă daţi seama ce ar mai fi să

împartă şi bani actualmente!

Înţeleg lucrurile acestea, dar nu înţeleg de ce, inclusiv ministerul, inclusiv Comisia pentru

cultură nu întreprind nimic. Este un gest, este un protest, este un semnal că lucrurile trebuie să se

schimbe, în sensul că adevărata cultură trebuie subvenţionată. Ea este subvenţionată oriunde în lume.

În România nu avem bani pentru asemenea subvenţii, şi atunci ne mirăm că educaţia merge

prost, ne mirăm că oamenii la o anumită emisiune nu ştiu nici ce e moneda, nici cine e preşedinte, nici

unde ne aflăm, nici dacă suntem mamifere sau conifere! Păi, asta este realitatea! Păi, să vedem, să

facem... să avem o reacţie, pentru că, altfel, direcţia este în jos.


Mulţumesc.

Iniţiatorul a dorit un punct de vedere scurt.




Chiar foarte scurt. Am vrut doar să vă arăt că s-a creat o falsă problemă – şi îmi pare rău că

preşedintele comisiei pentru cultură a făcut acest lucru. Vorbim de 12 televiziuni din pachetul

„must-carry”. S-a spus că se doreşte astfel, prin acest proiect, să li se plătească datoriile. Iertaţi-mă,

cele 12 libere la retransmisie sunt cele mai importante televiziuni din România.

Deci dacă toate sunt îngropate în datorii şi noi aşa înţelegem să le plătim, este absolut o

manipulare şi o falsă problemă care s-a adus în discuţie. Eu vorbesc de constituirea unui fond pentru

susţinerea exclusivă a emisiunilor de cultură şi educaţie, ceea ce nu se întâmplă la ora actuală în

România.

Este o cale. Câtă vreme nu se vine cu o alta, eu cred că aceasta este una utilă şi realizabilă.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

- 62 -

Stimaţi colegi, declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

*

Aceeaşi temă. Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002

a audiovizualului.

Iniţiatorii nu sunt prezenţi.

Din partea Guvernului României este prezentă doamna Irina Cajal, da?

Pe scurt, doamnă ministru, vă rog. Microfonul 10.

Doamna Irina Sanda Marin Cajal – secretar de stat în Ministerul Culturii:

Conform expunerii de motive, reglementările cuprinse în propunerea legislativă au ca obiectiv

instituirea unui control mai eficient al Consiliului Naţional al Audiovizualului asupra emisiunilor

radio/TV care emit în limba maghiară.

Iniţiatorul susţine că aceste emisiuni nu pot fi monitorizate de consiliu din cauza lipsei

personalului vorbitor de limba maghiară, astfel că există posibilitatea de a fi promovate mesaje care să

nu respecte legislaţia în vigoare.


Concluziile, vă rog.

Doamna Irina Sanda Marin Cajal:

Întrucât Consiliul Naţional al Audiovizualului este instituţia publică autonomă, aflată sub

control parlamentar, care reprezintă garantul interesului public şi unica autoritate de reglementare în

domeniul serviciilor media audiovizuale, susţinem punctul de vedere negativ propus de CNA.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru cultură. Vă rog.

Domnul Georgică Severin:


Această lege este pe aceeaşi linie cu cea pe care am discutat-o şi am respins-o ieri. Este vorba

de o propunere prin care, practic, se încearcă o suprareglementare în zona subtitrării emisiunilor în alte

limbi.

Conform legilor în vigoare, cu excepţia emisiunilor în direct, unde este imposibilă subtitrarea,

toate celelalte emisiuni sunt, în mod obligatoriu, subtitrate.

- 63 -

Dacă o televiziune sau alta încalcă legislaţia în vigoare, în acest moment, există toate

mijloacele în Legea audiovizualului de a se acţiona şi a fi sancţionate. Deci orice propunere a

iniţiatorului nu vrea decât o suprareglementare.

De aceea, Comisia pentru drepturile omului ne-a transmis un aviz negativ, iar Comisia pentru

cultură şi media a adoptat un raport de respingere.

Legea este organică.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.


*

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2016 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Din partea Guvernului României, prezent pentru acest…, prezentă pentru acest proiect, pardon,

doamna ministru Caraman.

Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 9.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.


Prezentul act normativ transpune Directiva nr. 31 a Uniunii Europene pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Completările principale sunt: clarificarea unor termeni, reducerea frecvenţei realizării inspecţiei

la intervale de patru ani a cazanelor de combustibil gazos, impunerea obligativităţii afişării

certificatelor de performanţă energetică la toate categoriile de clădiri frecvent vizitate public, precum şi

alte măsuri cu caracter contravenţional.

Vă rugăm a aproba acest proiect de act normativ în forma adoptată de Comisia pentru

administraţie publică şi organizarea teritoriului.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, doamnă ministru.

- 64 -

Din partea comisiei este prezent... Comisia pentru administraţie, domnule secretar, aveţi

cuvântul.

Domnul Ioan Deneş:

În şedinţa din 23 februarie 2016, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea

teritoriului au dezbătut şi au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de

admitere, cu două amendamente admise.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege aferent.


Mulţumesc tare mult.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar…

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Titus.


Am rugat să vă anunţaţi mai din timp.

Da, vă rog, poftiţi. Microfonul 4.


Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă…


Ca întotdeauna, vina-i a preşedintelui de şedinţă, ştiţi foarte bine.


Chestiunea cu privirea periferică a mai fost menţionată, şi cu secretarii care vă asistă, cu tot

respectul.

Foarte pe scurt. Vreau să ridic în atenţia secretarului de stat o problemă în contextul temei

abordate, performanţa energetică a clădirilor, o temă care este conexă, este adevărat, cea legată de

performanţa energetică, anveloparea clădirilor, blocurilor de locuinţe, respectiv caselor.

Ştiţi că există un act normativ ulterior, Ordonanţa nr. 63/2012 aprobată prin Legea nr. 238/2013,

dar şi faimosul ordin care, până la urmă, a fost adoptat, privind normele metodologice, care se referă în

mod explicit la anveloparea termică şi a caselor de locuit, nu doar a blocurilor de locuinţe.

E o temă care interesează foarte multe comunităţi locale pe întinsul ţării, inclusiv pe cei pe care

îi reprezint în Colegiul senatorial din sectorul 1, Bucureşti.

- 65 -

De la momentul adoptării inclusiv a normelor metodologice până astăzi, niciun fel de progres

în implementarea acestei legislaţii şi vă spun că cetăţenii constant ridică această problemă în întâlnirile

de la cabinetele parlamentare.

Eu aş adresa rugămintea, am şi făcut recent o interpelare pe această temă la adresa Guvernului,

ca Guvernul să se uite cu mare atenţie, chiar dacă competenţa e partajată inclusiv la nivelul

administraţiei locale, sunt anumite probleme acolo, Guvernul totuşi să intervină, să susţină punerea în

practică a acestei legislaţii, foarte importantă în continuare pentru multe milioane de români.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel, vă rog. Microfonul… Doriţi central?

Microfonul 3. Vă rog.


Eu am o întrebare pentru Guvern. Există specialişti care spun că actuala anvelopare a blocurilor

cu spuma aceea de mare reprezintă un mare pericol pentru clădiri în sine şi la cutremure, şi la incendii

etcetera, etcetera.

Vreau să ştiu dacă au fost luate în calcul toate lucrurile acestea şi dacă există riscul sau dacă

dumnealor îşi asumă riscurile din acest punct de vedere.


Mulţumesc.

Dacă există şi alte discuţii.

Doamna ministru, dacă sunteţi pregătită, puteţi răspunde acum. Dacă nu, la intervenţia şi

întrebarea doamnei senator, puteţi să-i răspundeţi şi în scris.

Vă rog.

Doamna Sirma Caraman:

Vă mulţumesc.

O să-i răspundem în scris domnului senator, iar întrebarea doamnei senator cred că se referă la

calitatea materialelor folosite pentru anvelopare. Dacă…, mai concret, dacă doriţi, ne interpelaţi şi

răspundem în scris.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, la sfârşitul şedinţei noastre.

- 66 -

*

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015

pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se

efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile

judeţului Ilfov.

Din partea Guvernului, prezentă pentru acest proiect, doamna Caraman.

Vă rog, doamna ministru. Microfonul 9.




Aş vrea să urmăriţi totuşi şedinţa! Lăsaţi dialogul cu colegii.


Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 pentru

prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează

serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov.

Susţinem aprobarea în forma adoptată prin raportul Comisiei pentru administraţie.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Din partea Comisiei pentru… transporturi şi energie?!

Da, vă rog, microfonul 5. Domnul senator Ehegartner.

Domnul Petru Ehegartner:


Membrii Comisiei pentru transporturi şi energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte

raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru transporturi şi energie supune, spre dezbatere şi aprobare, plenului Senatului

raportul de admitere şi proiectul de lege.


Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt. Le declar închise.

Vot, astăzi, la sfârşitul şedinţei.

*

Punctul 5, Proiectul de lege… (Discuţii la prezidiu.)

- 67 -

Vă aduc la cunoştinţă că votul pentru legi organice e planificat pentru ora 12.00 sau la sfârşitul

şedinţei.

Rog colegii care mai părăsesc sala să revină în sală pentru a putea vota.

Proiectul de lege pentru completarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001

privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect, domnul Tiberiu Trifan, da?

Domnule ministru, aveţi cuvântul. Microfonul 8.

Domnul Florea-Tiberiu Trifan – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne:



Proiectul vizează stabilirea competenţei de numire şi eliberare din funcţie a şefilor serviciilor

teritoriale ale Poliţiei de Frontieră de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei de

Frontieră, la propunerea şefului Gărzii de Coastă, respectiv a şefilor inspectoratelor teritoriale ale

Poliţiei de Frontieră.

În prezent, domeniul nu este reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001

privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române.

În temeiul celor menţionate, susţinem adoptarea proiectului de lege.


Mulţumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Deneş, secretarul comisiei.


Domnul Ioan Deneş:

În şedinţa din 16 februarie 2016, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea

teritoriului au dezbătut şi au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de

admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege aferent.


Mulţumesc.

Dezbateri generale?



*

Punctul 6, Proiectul de lege privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru

modificarea şi completarea unor acte normative.

- 68 -

Iniţiator, Guvernul României.

Din partea Guvernului României, prezentă pentru a susţine, doamna ministru Gabriela Scutea.

Doamna ministru, vă rog.

Era să spun doamna procuror, învăţat cu dumneavoastră de pe alte vremuri.

Aveţi cuvântul. Pe scurt, vă rog. Microfonul 9.

Doamna Gabriela Scutea – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:



Proiectul de lege propus are în vedere transpunerea unei directive adoptate la nivelul Uniunii

Europene şi contribuie la creşterea modalităţilor de cooperare între statele membre, facilitând

recunoaşterea reciprocă. În acest sens, acest instrument se adresează protecţiei acordate persoanelor

vătămate printr-o infracţiune, prin circulaţia facilă a ordinelor de protecţie între statele membre şi

recunoaşterea acestora.

Proiectul are în vedere standardele de drepturi procedurale, care sunt comune la nivelul Uniunii

Europene, şi, din alt punct de vedere, încadrarea în arhitectura Codului de procedură penală român este

una simplă.

Vă adresăm mulţumiri pentru contribuţia constructivă pentru parcurgerea acestui proiect de

lege în faza parlamentară şi credem că beneficiile proiectului, odată transpus în legislaţia română,

relevă şi coerenţa cu libertatea de circulaţie a persoanelor în cadrul Uniunii Europene.

Astfel, toate garanţiile din sfera de libertate şi justiţie, împreună cu alte principii fundamentale

ale Uniunii, contribuie la o mai bună exercitare de către cetăţeni a drepturilor lor.

Vă mulţumesc.



Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Doina Federovici, secretarul comisiei.

Vă rog. Microfonul 7.

Doamna Doina-Elena Federovici:


Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi Comisia pentru apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională, au transmis avize favorabile asupra acestui proiect de lege şi, în consecinţă,

în data de 23 februarie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au

hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenţi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.


Mulţumesc.

Dezbateri generale?

- 69 -

Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul… Care-l doriţi?

Microfonul 3.


Am şi eu o întrebare pentru minister: de ce a fost nevoie de avizul CSM-ului, în momentul în

care nu este vorba de organizarea profesiei juridice? Pentru că numai acolo au un cuvânt de spus. În

rest, dacă ţinem cont de toţi şi de toate, n-o să facem nimic, niciodată.

Să-mi spună şi mie articolul de lege care dă dreptul CSM-ului să se pronunţe şi să dea aviz pe

legea aceasta, având în vedere faptul că nu este din domeniul de competenţă.


Eu trebuie să vă spun că, la solicitarea comisiei de specialitate, s-a cerut avizul CSM. Acum, ştiţi ce

se întâmplă? Rămân la părerea că mai bine consultăm un specialist în plus, decât să facem o greşeală.

Dacă sunt şi alte puncte de vedere.

(Intervenţie neinteligibilă din sală a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel.)

Doamna senator Anghel, abuzaţi de bunăvoinţa noastră.


Eu înţeleg punctul dumneavoastră de vedere, dar nu în cazul şi în cadrul acestui CSM!


Bine. Mulţumesc frumos.

Declar dezbaterile generale închise.


*


modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare

la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari

unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect, domnul Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei

Naţionale pentru Prognoză, pe care-l rog, într-un minut, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Ion Ghizdeanu – preşedintele Comisiei Naţionale pentru Prognoză:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modalitatea de aprobare a bugetului de

venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici la care statul este acţionar unic ori majoritar sau deţine

direct sau indirect o participaţie majoritară.

În principal, modalitatea de aprobare se referă la calendar, la eliminarea unor obligaţii pentru

cele care se află în insolvenţă, la reglementarea aprobării bugetelor prin hotărâri AGA.

- 70 -

Având în vedere conţinutul acestui proiect de lege şi în acord cu raportul Comisiei pentru

buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice,

susţine şi adresează rugămintea ca acest proiect de lege să fie adoptat, cu amendamentele admise prin

raportul Comisiei pentru buget.


Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Badea. Microfonul 7.

Domnul Leonardo Badea:


În şedinţa din 23.02.2016, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a

analizat Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă.

Comisia pentru dezvoltare regională, Comisia economică şi Comisia pentru muncă, familie şi

protecţie socială au transmis avize favorabile.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege şi avizele primite şi au hotărât, cu majoritate de

voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexă.


Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dezbateri generale? Nu sunt.

Declarăm dezbaterile generale închise.

Vot, la sfârşitul şedinţei, astăzi.

Este lege cu caracter ordinar.

*

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Dacă iniţiatorii sunt prezenţi. Nu sunt prezenţi.

Guvernul României este reprezentat de domnul Gabriel Gheorghe. Este, da? Microfonul 9.

Aveţi cuvântul. Pe scurt.

Domnul Gheorghe Gabriel Gheorghe – vicepreşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri

de Noroc:


Facem propunerea de respingere a acestei solicitări, datorită faptului că s-a reglementat prin

ordonanţă de urgenţă domeniul jocurilor de noroc.

- 71 -

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Comisia. Vă rog, domnule Badea, pe scurt.

Domnul Leonardo Badea:


Membrii comisiei, în şedinţa din 23.02.2016, având la bază avizul negativ dat de Comisia

juridică şi analiza proiectului de lege, au transmis un aviz negativ cu majoritate de voturi şi au transmis

un raport de respingere pentru proiectul legislativ.


Mulţumesc.

Dezbateri generale?


Vot, astăzi, la sfârşitul şedinţei.

*

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Dacă iniţiatorii doresc să-şi spună punctul de vedere.

Din partea Guvernului, pentru acest proiect, este prezent domnul Gabriel Lungu.


Pe scurt, domnule ministru.

Domnul Gabriel Lungu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei

Sociale şi Persoanelor Vârstnice:


Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice susţine raportul

Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială a Senatului.


Mulţumesc.

Comisia de specialitate este condusă de domnul Frătean Petru.

Vă rog, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.



Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului

Senatului raportul de admitere, cu amendamente, a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

- 72 -


Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamna senator Câmpeanu, vă rog. Microfonul central.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Stimaţi colegi,

Vreau numai să vă atrag atenţia. Votaţi cum doriţi această propunere. În România au fost

extraordinar de multe zone poluate. Dacă începem chiar şi cu Bucureştiul, cu Acumulatorul, şi dacă

vorbim de zonele de unde s-a extras aur şi ce s-a folosit pentru extragerea aurului şi pentru Copşa

Mică, şi pentru Zlatna, şi pentru tot ce doriţi dumneavoastră, asta înseamnă că, în curând, toată

populaţia României va beneficia de astfel de prevederi. Gândiţi-vă bine la sistemul de pensii şi la

deficitul enorm pe care îl are şi cred că ar trebui să depăşim zona de impact electoral.

Vă spun foarte clar că a mai fost încă o propunere şi o să urmeze o avalanşă în curând, mai bine

propuneţi de la început, ca întreaga populaţie a României să iasă la pensie mai repede cu 2 ani.



Alte puncte de vedere? Domnul senator Vegh. Microfonul 2.

Vă rog.

Domnul Vegh Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt şi eu perfect de acord cu antevorbitoarea, cu doamna senator Câmpeanu. Deci este un

proiect de lege… Mi se pare foarte neclar. Nu sunt stabilite termene, în ce perioadă au stat 30 de ani,

pentru că, în zonele respective, au fost fabricile care poluau foarte mult într-o anumită perioadă. Dar

peste 10 ani, dacă cineva solicită pensionare, se mai consideră perioada de după închiderea fabricilor?

Mi se pare că este un proiect neaplicabil şi cred că ar trebui să-l respingem.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Alte puncte de vedere? Nu sunt. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator Pop, vă rog. Microfonul 3.

Domnul Liviu-Marian Pop:


N-aş fi intervenit dacă nu auzeam de caracterul electoral al acestei propuneri… iniţiative

legislative.

- 73 -

1. Sunt cetăţean al municipiului Baia Mare, mă încadrez, dacă aş sta 30 de ani, în acest proiect

de lege, dar vreau să spun doar un singur lucru: dacă, cumva, va trece această iniţiativă legislativă îşi

va produce efectul din 2030, adică mult peste 14 ani, şi nu cred că trebuie să ducem în zona electorală

acest aspect, pentru că sunt zone în care, într-adevăr, poate trebuie extins acest lucru, dar trebuie o

analiză mult mai temeinică la nivelul Ministerului Muncii, pentru că şi distanţa modificată de la 8

kilometri la 10 kilometri poate produce efecte neaşteptate. Fapt pentru care… nu sunt eu în măsură, dar

cred că o analiză ar trebui făcută la nivelul Comisiei pentru muncă şi o reîntoarcere acolo, dacă sunt de

acord liderii de grup, ar fi bine-venită.

Mulţumesc.


Vă rog, doamna, viceliderul grupului, vă rog, poftiţi la microfon. (Discuţii la prezidiu.)

Doamna Mariana Câmpeanu:

Vă rog să retrimiteţi la comisie şi rog ministerul să analizeze cu tot simţul de răspundere o

astfel de lege, pentru că şi dacă stabilim, şi, într-adevăr, trebuie, într-o zonă ultra populată, ultra

calamitată sau poluată să dăm acest beneficiu populaţiei, gândiţi-vă că fiecare se va duce acolo îşi va

face flotant… flotant sau o altă formă doar aşa ca să beneficieze.

Deci ori stabilim nişte lucruri şi criterii foarte clare şi delimitări foarte clare, ori nu acceptăm

astfel de propuneri. Vă rog să analizaţi cu tot simţul de răspundere.

Vă cer să retrimiteţi la comisie acest material şi vă rog să fiţi de acord.


Mulţumesc.

Îi rog pe toţi colegii să ia loc.

Se votează.

Stimaţi colegi, supun aprobării dumneavoastră solicitarea viceliderului Grupului PNL de

retrimitere la comisie pentru 2 săptămâni. Două săptămâni.

Mulţumim frumos.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

28 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Retrimiterea la comisie s-a respins.

Continuăm dezbaterile.

Domnule Frătean, doreaţi să luaţi cuvântul.

Din sală: Nici nu a fost respinsă, nici nu a fost aprobară.


Nici, nici. Deci nici, nici. De asta am şi spus. Aşa este.

Domnule senator Frătean, vă rog. Microfonul central.

- 74 -


Aş...


Poate, poate-i mai convingător decât alţi colegi.


Vă rog să-mi permiteţi să fac o scurtă apreciere asupra situaţiei.

Cred că s-a creat o confuzie şi aş dori s-o elimin. În Legea nr. 263/2010 această prevedere

există pentru Zlatna, Baia Mare, Copşa Mică. Deci să ne înţelegem foarte clar. E vorba de zone cu un

grad de poluare certificat, atestat, şi aşa cum spunea şi un coleg, care au efect peste 30 de ani.

Aşa că n-aş dori ca în argumentaţie să apară confuzii că se deschide o cutie a Pandorei.

Dimpotrivă, se rezolvă o situaţie concretă şi reală.

Mulţumesc frumos.


Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Există alte puncte de vedere? Nu există.


Dobra.


Vă rog. Pot să-l refuz eu pe domnul senator Dobra. Niciodată nu s-a întâmplat. Microfonul

central, vă rog.

Este lege organică, oricum, probabil, luni se va finaliza.

Vă rog.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:

În acest sens, domnule preşedinte, în interesul nostru al tuturor, dacă programul se păstrează şi

la ora 12.00 începem votul pe legile organice...


La sfârşitul şedinţei încercăm. Cred că aveţi dumneavoastră dreptate, aproape de ora 12.00.


... aş propune la un moment dat, fie să verificăm cvorumul, fie să facem din nou un apel

nominal...


Aşa o să facem. Aşa este.


... pentru că e păcat să cadă legi, ce ar trece altfel, din cauza prezenţei.

- 75 -


Da. Mulţumesc.

Oricum, eram în această poziţie.



*

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 65 alineatul (4) din Legea

nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiatorii sunt? Nu sunt prezenţi.

Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu.

Vă rog, domnule ministru, pe scurt.


Domnul Gabriel Lungu:


Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice susţine raportul

Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială a Senatului.


Mulţumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Frătean.



Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor

prezenţi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa la raport.

În consecinţă, vă supunem spre adoptare raportul de admitere, cu amendamente, a propunerii

legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulţumesc frumos.


Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale. (Discuţii la prezidiu.) Nu, nu, nu, punctul 10 e ăsta.

Mulţumim.

Închidem dezbaterile generale.


*

Şi ultimul proiect pentru astăzi, punctul 11, Propunerea legislativă pentru proclamarea zilei de

1 septembrie ca Ziua comunităţilor defavorizate afectate de sărăcie.

- 76 -

Proiectul de la nr. 11 are ca iniţiatori o parte din colegi… Nu-i văd prezenţi.

Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu.

Vă rog, domnule ministru, pe scurt.

Domnul Gabriel Lungu:


Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare declararea zilei de 1 septembrie ca Zi a

comunităţilor defavorizate pentru a contribui la conştientizarea combaterii sărăciei şi în special a

excluziunii sociale.

Ministerul Muncii a observat că nu există niciun impact financiar şi susţine raportul Comisiei

pentru muncă, familie şi protecţie socială. (Discuţii la prezidiu.)



Comisia de specialitate, domnul senator Frătean.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să invite toţi colegii prezenţi în Senat, în sală. După

acest proiect, intrăm pe procedură de vot. Insist să vină, dacă sunt prezenţi, şi mă bucur să-l văd pe

domnul Haşotti prezent.

Mulţumesc.

Insist ca toţi colegii să vină în sală.

Vă rog, domnule preşedinte de comisie.


După o dezbatere extrem de aprofundată din foarte multe puncte de vedere, Comisia pentru

muncă, familie şi protecţie socială a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere,

cu amendamente respinse.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supunem spre dezbatere raportul de admitere, cu amendamente respinse.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Urmează domnul senator Motoc. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator…

Numai o secundă! Domnule Popa, numai o secundă!

Constat că sunt amendamente respinse. Iniţiatorii doresc să le susţină?

(Domnul senator Ioan Iovescu solicită cuvântul.)

- 77 -

Sunteţi autor de amendament şi doriţi să-l susţineţi, da?

Domnule Popa, o să vă rog să-i permiteţi colegului să susţină amendamentul.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 3.

Vă rog să indicaţi articolul. Şi amendamentul care v-a fost respins ca să-l pot supune votului.

Doriţi şi dumneavoastră microfonul central. Da. Poftiţi.

Deci vă rog indicaţi articolul şi conţinutul amendamentului. Nu e nevoie să faceţi o expunere de

motive pentru susţinere.

Domnul Ioan Iovescu:

Da. E vorba de titlul propunerii: „Propunerea legislativă pentru proclamarea zilei de 1

septembrie ca Ziua persoanelor afectate de sărăcie”.

Aş mai vrea să vin cu o intervenţie să vă rog să...


Domnule senator,

Textul pe care l-aţi propus dumneavoastră şi v-a fost respins. Citiţi-l. Textul pe care l-aţi propus

şi v-a fost respins. Vă rog să-l citiţi ca să-l supun la vot.


Da. Acesta este textul. Aş vrea să-l completez cu observaţia Consiliului Legislativ, care...


Domnule senator, nu ne înţelegem.

Sunteţi autorul unui amendament respins.


Dar l-am citit deja, domnule preşedinte.


L-aţi citit, îl supun votului.


Titlul. Titlul propunerii se modifică... titlul, nu e vorba de articol. În titlu.


Deci să sune cum? Să sune cum?


Primul amendament se referă la titlu. Pentru că au fost discuţii, au mai fost două propuneri şi,

în dezbaterile celor două propuneri, s-a comentat asupra faptului că se foloseşte termenul de

„comunităţi”. Şi apoi, în comisie, când a ajuns această propunere, care nu este a mea, a mea... la care

am fost şi eu autor, a fost respinsă. Am venit cu această modificare, care a fost cerută în plen.


Domnule senator,

- 78 -

Dacă nu sunteţi autorul amendamentului, nu aveţi dreptul să-l susţineţi.


Sunt aici...


Aţi spus că nu sunteţi, „…că nu este a mea”. Dumneavoastră v-aţi exprimat, nu eu. (Discuţii la

prezidiu.)

Deci supun adoptării dumneavoastră amendamentul la titlul legii.

Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

9 voturi pentru, 49 de voturi împotrivă şi 6 abţineri.

Următorul amendament, vă rog, citiţi-l. Vă rog să daţi atenţie autorului amendamentelor.


Oricum, niciodată n-o să reuşim să facem o treabă bună dacă nu punem pe acele monitoare…

să fie redactat, să vedem exact textul amendamentului. Acest lucru l-am mai cerut în plenul Senatului

şi vi-l cer în continuare staffului să...


Vă rog să citiţi amendamentul.


Dar dacă nu ajunge la asta…


Domnule senator…


… o să fie totul în zadar, degeaba citim noi.


Vă rog, citiţi amendamentul.


„Art.1. Se proclamă ziua de 1 septembrie ca Ziua persoanelor afectate de sărăcie.”


Mulţumesc.

Supun adoptării dumneavoastră amendamentul propus de domnul coleg.



Şi ultimul dumneavoastră amendament, vă rog să-l citiţi.


2. „Se modifică...” Oricum, dacă nu am modificat titlul, este în zadar, pierd timpul degeaba, dar

acum dacă tot am venit aici… „Ziua persoanelor afectate de sărăcie va fi marcată...” Se modifică

- 79 -

termenul de „comunităţi”. „Ziua persoanelor afectate de sărăcie va fi marcată de autorităţile publice şi

de celelalte instituţii ale statului, de către societatea civilă şi persoanele fizice prin organizarea şi/sau

participarea la programe şi manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, ştiinţific,

consacrate eradicării sărăciei şi incluziunii sociale”.


Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator.



Continuăm dezbaterile generale.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Microfonul 2.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Ioan Iovescu.)

Nu, luaţi cuvântul, sigur, din sală. Nu e niciun fel de problemă. De asta suntem la dezbateri.

Vă rog, domnule senator Nicolae-Vlad Popa. Microfonul 2.


Nu ştiu cu ce să încep. Cu partea de râs sau cu partea de plâns, pentru că dorim cu orice preţ să

ajungem într-o carte care se numeşte Guiness. Nu se poate, un Senat, o instituţie serioasă să voteze,

pentru ca noi să căutăm care sunt comunităţile defavorizate, să dăm bani şi să aniversăm sau să facem

programe pentru aceste comunităţi, în loc să facem programe să le scoatem din sărăcie. Aşa ceva nu

există în Europa şi noi vrem neapărat să avem o zi în care lumea să iasă cu fanfara, şi să… după ce a

găsit şi a identificat comunitatea săracă, să o sprijine. Cum? Prin programe artistice. Eu nu pot să cred

că voi ajunge să votez o asemenea... nici nu pot să o definesc...


Mulţumesc, domnule senator.


... decât o iniţiativă caraghioasă.


Mulţumesc.

Domnul senator Paşcan. Microfonul 1.



Stimaţi colegi,

Eu încep să nu mai înţeleg. Am avut un proiect similar, chiar de curând, de 2 – 3 săptămâni,

comisia i-a dat un aviz negativ, au fost luări de poziţie diverse aici, dar majoritatea au înţeles că este

cinic să vorbim de comunităţile defavorizate. Eventual, să stabilim o zi în care să ne parfumăm, să ne

- 80 -

îmbrăcăm frumos, să facem dezbateri, să clamăm sărăcia într-un mod fatalist, pentru că asta este

specific românului mioritic. Aşa e şi în Mioriţa: „Păi, de-o fi să mor / În câmp de mohor”… Nu avem

ce să facem, o luăm ca atare. Deci comunităţile sărace, în mod fatalist, trebuie să le sărbătorim. Este

incredibil. Eu cred că ar trebui să vorbim de sărăcie în fiecare zi, ar trebui să căutăm soluţii. Pe noi, ca

senatori, să ne preocupe cum o eradicăm, cum ajungem să ne aliniem unor standarde ale lumii

civilizate din care facem parte.

Or, noi clamăm, sărbătorim fatalismul, sărăcia. Este absolut neserios şi cinic, stimaţi colegi.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3, vă rog.


Domnule preşedinte, păi, dacă ne uităm puţin în ţară, şi ne uităm aşa, nu cu ochelari de cal,

vedem că 80% din populaţia ţării trăieşte la pragul sărăciei, subzistenţei sau sub pragul… Şi atunci, eu

zic că mai bine punem data de 1 decembrie şi o facem ziua naţională, pentru că, oricum, toţi românii

sunt vai de sufletul lor.

Mai mult decât atât, 1 septembrie este ziua în care începe anul religios. Începem chiar la modul

acesta? Nu. Deci cum să zic? Am înţeles: Ziua maghiarilor, Ziua armenilor, Ziua tătarilor. Îi iubim,

suntem cetăţeni români, dar să faci o sărbătoare din lucrul acesta sau ce să faci în ziua respectivă…


Mulţumesc.


Să spui cum am fi putut să dăm noi un guvern jos care sărăceşte poporul şi să aducem altul care

nu-l sărăceşte?


Mulţumesc.

Domnul senator Motoc. Vă rog. Microfonul central.

Domnul Octavian Motoc:


Stimaţi colegi,

Eu am militat întotdeauna pentru consecvenţă. Şi, aşa cum remarcau şi colegii mei mai înainte,

am mai avut o astfel de iniţiativă legislativă aproape identică cu ceva vreme în urmă şi atunci

argumentaţia a fost una împotriva aplicării ei.

- 81 -

Eu şi atunci, ca şi acum, spun acelaşi lucru: marcarea unei astfel de zile nu înseamnă

sărbătorirea ei, ci înseamnă recunoaşterea unei probleme şi repet acest lucru. Este adevărat că trebuie

să găsim în fiecare zi soluţii care să combată sărăcia. Însă, într-o astfel de zi ne strângem unii lângă

ceilalţi, toţi actorii importanţi implicaţi care ar putea să facă ceva pentru combaterea acestei sărăcii şi

să scoatem în evidenţă acele modalităţi prin care putem să ieşim din sărăcie.

Atâta doar că nu este normal, ca, în urmă cu două săptămâni, să avem o anumită gândire şi un

anumit mod de abordare a problemei, şi acum să ne schimbăm în cu totul altfel.


Mulţumesc şi eu. Declar dezbaterile...

Nu. Iertaţi-mă, doamna senator Andronescu. Iertaţi-mă. Microfonul 3.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Fără îndoială, sărăcia este un flagel al societăţii pe care cred că toţi de aici, dacă am putea să

strângem ideile şi să încercăm să scoatem sărăcia din ţară, acest lucru ar trebui să-l facem, dar nu

printr-o zi care să fie consacrată, din păcate, acestei situaţii pe care nimeni nu o aplaudă.

De aceea, eu cred că noi, PSD-ul, nu vom susţine această lege, aşa cum sper să nu susţină

niciunul din membrii Senatului.

Vă mulţumesc foarte mult.


Mulţumesc şi eu.

Declar dezbaterile generale închise. Vot... Am trecut de ora 12.00 deja cu 15 minute.

Vă rog. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator Oprea.

Nu l-am refuzat niciodată şi se supără pe mine.


În numele zonei din care fac naveta săptămânal, Moldova centru… Acolo este judeţul

sărmanilor. Hai să punem „ziua parastasului judeţelor sărmanilor României”, că sună mai bine, şi

românii sunt obişnuiţi cu parastasul.

Sadoveanu avea „Locul în care nu întâmplă nimic”. Hai să venim pe idei consacrate: „Locuri în

care nu se face nimic”. Mie îmi pare rău că un punct de vedere al unui coleg liberal este pro aşa ceva.

Dacă am veni cu iniţiative de schimbare la faţă a acestor comunităţi, da, mă recunosc a fi un liberal,

iniţiative liberale cum să salvăm, cum să salvăm astfel de zone.

(Discuţii în sală. Intervenţie neinteligibilă din sală.)


Mulţumesc. Domnul… Iertaţi-mă.

- 82 -


Păi, nu. Ăsta este un subiect.


Mulţumesc. Domnul senator…


E jenant că aşa ceva... Până şi sacrificiul de altcineva al Meşterului Manole, nu este cotat ca…

pe o iniţiativă legislativă, ca pe o iniţiativă bine-venită.


Mulţumesc, domnule senator. Ultimul vorbitor pentru acest proiect, domnul senator Şerban

Nicolae. Microfonul 3.

Domnul Şerban Nicolae:


Stimaţi colegi, eu personal nu susţin asemenea iniţiative în general. Aş vrea însă, totuşi, cu tot

respectul, ca argumentele să fie unele care nu au fracturi logice elementare.

Avem o zi a persoanelor cu handicap, avem zile, stabilite prin lege, privind persoane cu

anumite boli grave. Asta nu înseamnă că sărbătorim. Asta nu înseamnă că este un festival.

Era vorba de o conştientizare, era vorba de readucerea în preocupările publice a unor probleme

de rezolvat şi asta a fost logica, bănuiesc, a iniţiatorilor. Repet. Nu susţin în general înmulţirea acestui

număr de zile, dar să spunem că o asemenea zi, aşa cum o propun iniţiatorii, era, de fapt, un festival,

era un fel de să ne îmbrăcăm frumos şi să celebrăm sau să sărbătorim... Nu. Era vorba de conştientizare

publică. Dacă asta deranjează, bun, veniţi cu propuneri concrete. Nimeni nu a spus că o asemenea

propunere înlocuieşte ceea ce ar trebui să facă autorităţile publice pentru eliminarea sărăciei...


Mulţumesc.

Domnul Şerban Nicolae:

...pentru eradicarea chestiunilor care defavorizează comunităţi. (Aplauze.)


Mulţumesc.


Intrăm pe procedură de vot.

Am întârziat. Deja îmi cer scuze tuturor senatorilor că am întârziat 15 minute. Reintrăm pe

procedură de vot.

*


modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

- 83 -

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi.

Am rugat toţi colegii prezenţi în sală sau prezenţi în Senat să voteze.

65 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.

Raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră şi proiectul de lege.


67 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Adoptat.

*

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015

pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se

efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile

judeţului Ilfov.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei. (Discuţii în sală.)

Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

62 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

Raportul a fost adoptat.

Supun votului şi proiectul de lege.

Vă rog sa votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

66 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.

Adoptat.

*


modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare

la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari

unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.



65 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.

Adoptat.

Supun votului şi proiectul de lege.

- 84 -


65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Adoptat.

*

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.




A fost adoptat raportul.

*

Şi ultimul proiect, 11. Propunerea legislativă pentru proclamarea zilei de 1 septembrie ca Ziua

comunităţilor defavorizate afectate de sărăcie.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse. Aşa cum bine ştiţi,

amendamentele nu s-au susţinut.



Raportul comisiei a fost respins.

Supun votului dumneavoastră şi propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)


Proiect legislativ respins.

*

Şi mai avem un proiect, stimaţi colegi, pe care l-am dezbătut pe îndelete şi are caracter organic,

dar trece tacit dacă nu-l supun votului dumneavoastră şi vă rog să daţi importanţa necesară.

- Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii poliţiei locale nr. 155/2010.


Dezbaterile au fost…(Rumoare, discuţii în sală.)Vă rog. (Discuţii la prezidiu. Intervenţie

neinteligibilă din sală.)

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Păi, nu are ce să ceară.


Poate cere orice. Deci dacă nu-l votăm, trece tacit. Părerea mea este că am muncit la el şi

haideţi să-l supunem votului. Nu o să treacă, nu o să treacă.

- 85 -

Domnul Dorin-Mircea Dobra (din sală):

Când are termen?


Azi.


Azi.


Azi e termen tacit.


Păi, de asta l-am şi supus, că nu-l mai... Facem o excepţie că votăm lege organică astăzi, dar

tocmai pentru această împrejurare.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere, cu un amendament respins.

Este lege organică.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votaţi. Rog să votaţi, stimaţi colegi. (Discuţii în sală.)

Da. Nu am... Suntem într-o situaţie fără ieşire. De asta am... am... (Discuţii în sală.)


Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

În aceste condiţii, supun aprobării dumneavoastră, propunerea legislativă.


18 voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi 7 abţineri. Propunerea a fost respinsă.

Stimaţi colegi, numărând voturile pe care le-aţi exprimat, constat cu părere de rău că nu mai

avem cvorumul necesar de şedinţă, situaţie care mă determină să declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Pentru cei care au lucrări în comisie, spor la muncă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.25.

S T E N O G R A M A - Senat · G20, şi la semnalele pe care diverse instituţii financiare ni le...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - Senat · G20, şi la semnalele pe care diverse instituţii financiare ni le...