Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

44
EDUCAŢIE PENTRU DEZVOLTARE ŞI INTEGRARE EDUCAŢIE PENTRU DEZVOLTARE ŞI INTEGRARE REVISTĂ DESTINATĂ TUTUROR CELOR CARE REVISTĂ DESTINATĂ TUTUROR CELOR CARE SUSŢIN ELEVII / COPIII AFLAŢI ÎN DIFICULTATE SUSŢIN ELEVII / COPIII AFLAŢI ÎN DIFICULTATE NUMĂRUL 3 octombrie-decembrie 2011 REVISTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT DIN JUDEŢUL PRAHOVA ISSN 22469540

description

Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

Transcript of Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

Page 1: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

1

EDUCAŢIE PENTRU DEZVOLTARE ŞI INTEGRAREEDUCAŢIE PENTRU DEZVOLTARE ŞI INTEGRARE

REVISTĂ DESTINATĂ TUTUROR CELOR CARE REVISTĂ DESTINATĂ TUTUROR CELOR CARE

SUSŢIN ELEVII COPIII AFLAŢI IcircN DIFICULTATESUSŢIN ELEVII COPIII AFLAŢI IcircN DIFICULTATE

NUMĂRUL 3 octombrie-decembrie

2011

REVISTA IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT DIN JUDEŢUL PRAHOVA

ISSN 2246mdash9540

1

COORDONATORI

ISJ PRAHOVA

Inspector pentru Icircnvăţămacircnt Special şi

Special Integrat prof CLAUDIA GOCIU

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI Director Prof CORNELIA DEDIU

Prof metodist NICOLETA ADET

Prof coord comisie metIULIANA LIXANDRU

Prof GEORGETA DICKEMANN-IONIŢĂ

REDACTORI

Prof Nicoleta Adet

Prof Iuliana Lixandru

COLABORATORI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL BREAZA

Prof ADELINA CHEŞCĂ

CENTRUL LOGOPEDIC INTERŞCOLAR

Prof logoped CARMEN ŞERPESCU

ŞCOALA SPECIALĂ FILIPEŞTII DE TAcircRG

Prof ANDREEA NUŢĂ

ŞCOALA SPECIALĂ NR 2 PLOIEŞTI ŞCOALA SPECIALĂ VĂLENII DE MUNTE

CJAP PRAHOVA

COPERTA

Grafică Nicoleta Adet

Desen Iulian Pantazi (Şc Nr2 Boldeştindash

Scăieni)

CONTACT

cssploiestigmailcom

0244574 563

centrulscspecialploiestiwordpresscom

Autorul fiecărui articol

răspunde de corectitudinea şi originalitatea conţinutului

Copierea şi multiplicarea revistei

se pedepseşte conform Legii nr81996

Editura PERLOLIV Ploieşti Prahova e-mail perlolivyahoocom tel 0733 044 226 tel 0729 041 737

CUPRINS

LEGISLAŢIEmdashMETODOLOGII

O R DI N - Metodologie privind organizarea serviciilor

de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu

CES integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ

Tendinţe actuale icircn atitudinea cadrelor didactice faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe

GAcircNDURIşi BUNE PRACTICI

Fişă de lucru c ndash g

Colţ de toamnă

Colţ de iarnă

Posibilităţi de evaluare la disciplina activităţii de

preprofesionalizare pentru elevii cu dizabilităţii

Jocuri didactice

Carnaval de Halloween helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Program de sprijin - ajutor acordat elevilor cu CES

din şcolile de masă pentru reducerea absenteismului

Despre familie şi rolul ei icircn dezvoltarea afectivităţii

copiluluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Fişă de lucru - Anotimpurile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Fişă de observare şi evaluare a progresului şcolar

Proiect Web Quest - Mediul acvatic

Fişă de lucru pentru diferenţierea şi scrierea corectă a

literelor icirc şi acirc

Fişă de activitate individuală ndash Cunoaşterea mediului

Fiche drsquoeacutevaluation

Fişă logopedică de examinare complexă helliphelliphelliphelliphelliphellip

―Asistenţa - fragmente din cartea - Viaţa ca un pom

de Crăciun

Creativitatea şi rutina icircn elaborarea planificărilor

şcolare

Icircnvăţămacircntul special vs Icircnvăţămacircntul special integrat

Fişă de lucru - Cuvacircntul

Fişă de lucru - Diferenţierea grupurilor de litere ge-gi

ghe-ghi ce-ci che-chi

Test de evaluare adaptat - Limbă şi comunicare helliphelliphellip

Proiectul naţional Poveştile copilăriei

Evaluare iniţială limba romacircnă cls V-VI copii cu

CES helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Program terapeutic de demutizare

Tehnică de logopedie - Masajul logopedic helliphelliphelliphelliphelliphellip

Proiect educaţional ldquoCopii suntem toţirdquo helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Dezvoltarea inteligenţelor multiple icircn cadrul orei de

limba şi literatura romacircnă la elevii cu CES

Modalităţi de abordare a copilului cu devieri

comportamentale

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

Şcoala cu cl I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni

pg

4

7

1

2

3

13

14

16

16

17

18

19

20

24

25

25

26

28

28

29

30

31

32

33

35

36

37

37

38

38

40

REVISTĂ AVIZATĂ DE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

AL JUDEŢULUI PRAHOVA

1

FIŞĂ DE LUCRU1

c ndash g 1 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea

icircntre literele icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt

Pronunţă cuvintele

2 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea icircntre literele

icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt Pronunţă

cuvintele

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3 Citeşte cuvintele de mai jos Scrie-le apoi icircn tabel icircn

funcţie de prezenţa literelor bdquoc şi bdquog

cămaşă găleată regulă calendar găluşcă creion

pitic guler gacircscan garoafe coleg pungă furnică

boboc acasă

Sursa imaginilor 1 wwwgoogle imaginiro

Prof logoped Alina Coman

Prof logoped Georgeta Dickermann - Ioniţă

Prof logoped Ada Georgescu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

cară gară

creier greier

cocoşi gogoşi

stacircncă stacircngă

cacirct gacirct

coarne goarne

coarne creier cocoşi luncă

goarne greier gogoşi lungă

cacircnd stacircncă cacirct cros

gacircnd stacircngă gacirct gros

c g

2

BUNE PRACTICI

COLŢ DE TOAMNĂ

Prof psihoped Sabina Pavel Centrul Şcolar Special Ploieşti

3

BUNE PRACTICI

COLŢ DE IARNĂ

Prof psihoped Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

CONCURSUL SĂRBĂTORI CU SPOR

Elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti icircndrumaţi de

cadrele didactice au confecţionat cu drag şi multă

icircndemacircnare felicitări pentru sărbătorile de iarnă

Pentru ca satisfacţia muncii elevilor să fie cacirct mai intens

trăită şi munca de echipă promovată cadrele didactice au

organizat competiţie icircntre clase dar la premiere

surpriză surpriză nu a fost acordat decacirct locul I

Fiecare clasă funcţie de specificul ei (vacircrstă tipurigrade

de deficienţă etc) a creat cacircte un panou minunat

fiecare făracircmă de creaţie exprimacircnd intens bucuria şi

frumuseţea sensibilelor suflete

4

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea

serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-

graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574

M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale

speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma

unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat

l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de

LEGISLAŢIE

5

LEGISLAŢIE

asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe

sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa

şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament

o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi

socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale

sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia

6

didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială

(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin

Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant

LEGISLAŢIE

7

i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup

j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute

k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii

TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA

CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE

INTEGRAREA COPIILOR CU

DEFICIENŢE

Adesea deficienţa de auz la copii este percepută

altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre

didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă

experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe

Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o

experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o

diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv

atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii

Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei

sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de

pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite

exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi

de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul

special

Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă

mintală deficienţă de auz integrare

Perspective teoretice

Atitudinile sunt procese psihologice latente sau

manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau

formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh

2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt

construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări

favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor

evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca

modalităţi relativ constante de raportare a individului

grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de

propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul

icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea

socială şi producerea comportamentului social

Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate

icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile

se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu

privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi

Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse

moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă

Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria

persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul

unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor

de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă

prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a

lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv

Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se

constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn

relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-

atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi

personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de

muncă faţă de o ideologie etc )

Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau

de grup rezultate din combinarea de elemente afective

cognitive şi conative care exercită influenţe de

direcţionare motivare sau evaluare asupra

comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul

icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de

exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)

LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

8

răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu

privire la obiectul atitudinii) răspunsuri

afective (de exemplu emoţii sau sentimente

faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri

comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea

unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)

Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le

prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea

informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine

rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor

accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare

sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii

poate activa automat evaluarea acestuia) tăria

(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele

asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor

indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin

atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)

Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o

preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică

decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de

pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi

manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o

funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se

exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un

caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este

direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care

le suscită

Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi

interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi

orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra

comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi

comportamente constituind un domeniu preferat de

cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o

predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi

predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit

grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din

categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a

comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru

comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante

sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate

pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este

conştient de atitudinile sale

Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării

Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai

importante contactul direct cu obiecte evenimente

persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o

atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale

sau informale Aici familia se consideră că are un rol

important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a

identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile

dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior

consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării

influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de

icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau

experienţele vechi şi noi

Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările

sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că

atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără

reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările

sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn

producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea

relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează

atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)

alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul

manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de

conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale

prin care individul se racordează la concepţia grupului a

comunităţii de care aparţine

Există o serie de factori care pot contribui la formarea

atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului membrilor

societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de

persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini

favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu

handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul

includerii acestor categorii de persoane icircn mediile

obişnuite

Factorii care determină constituirea unor atitudini

pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi

implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura

icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre

icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din

cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care

exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-

cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi

autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot

influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap dintre care amintim vacircrsta genul

naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul

socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural

experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo

Redinius şi Palmer 2004)

Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales

icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă

de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a

atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă

totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii

greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe

sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce

priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care

pot fi puse la dispoziţia acestora

Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii

care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor

faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap

şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă

deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au

atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă

de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor

specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la

identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn

scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă

şi de promovare a egalităţii şanselor de participare

Metodologia cercetării

Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat

realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea

persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu

integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din

perspectiva cadrelor didactice din structurile de

icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din

Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul

şcolar 2010 ndash 2011

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 2: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

1

COORDONATORI

ISJ PRAHOVA

Inspector pentru Icircnvăţămacircnt Special şi

Special Integrat prof CLAUDIA GOCIU

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI Director Prof CORNELIA DEDIU

Prof metodist NICOLETA ADET

Prof coord comisie metIULIANA LIXANDRU

Prof GEORGETA DICKEMANN-IONIŢĂ

REDACTORI

Prof Nicoleta Adet

Prof Iuliana Lixandru

COLABORATORI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL BREAZA

Prof ADELINA CHEŞCĂ

CENTRUL LOGOPEDIC INTERŞCOLAR

Prof logoped CARMEN ŞERPESCU

ŞCOALA SPECIALĂ FILIPEŞTII DE TAcircRG

Prof ANDREEA NUŢĂ

ŞCOALA SPECIALĂ NR 2 PLOIEŞTI ŞCOALA SPECIALĂ VĂLENII DE MUNTE

CJAP PRAHOVA

COPERTA

Grafică Nicoleta Adet

Desen Iulian Pantazi (Şc Nr2 Boldeştindash

Scăieni)

CONTACT

cssploiestigmailcom

0244574 563

centrulscspecialploiestiwordpresscom

Autorul fiecărui articol

răspunde de corectitudinea şi originalitatea conţinutului

Copierea şi multiplicarea revistei

se pedepseşte conform Legii nr81996

Editura PERLOLIV Ploieşti Prahova e-mail perlolivyahoocom tel 0733 044 226 tel 0729 041 737

CUPRINS

LEGISLAŢIEmdashMETODOLOGII

O R DI N - Metodologie privind organizarea serviciilor

de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu

CES integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ

Tendinţe actuale icircn atitudinea cadrelor didactice faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe

GAcircNDURIşi BUNE PRACTICI

Fişă de lucru c ndash g

Colţ de toamnă

Colţ de iarnă

Posibilităţi de evaluare la disciplina activităţii de

preprofesionalizare pentru elevii cu dizabilităţii

Jocuri didactice

Carnaval de Halloween helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Program de sprijin - ajutor acordat elevilor cu CES

din şcolile de masă pentru reducerea absenteismului

Despre familie şi rolul ei icircn dezvoltarea afectivităţii

copiluluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Fişă de lucru - Anotimpurile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Fişă de observare şi evaluare a progresului şcolar

Proiect Web Quest - Mediul acvatic

Fişă de lucru pentru diferenţierea şi scrierea corectă a

literelor icirc şi acirc

Fişă de activitate individuală ndash Cunoaşterea mediului

Fiche drsquoeacutevaluation

Fişă logopedică de examinare complexă helliphelliphelliphelliphelliphellip

―Asistenţa - fragmente din cartea - Viaţa ca un pom

de Crăciun

Creativitatea şi rutina icircn elaborarea planificărilor

şcolare

Icircnvăţămacircntul special vs Icircnvăţămacircntul special integrat

Fişă de lucru - Cuvacircntul

Fişă de lucru - Diferenţierea grupurilor de litere ge-gi

ghe-ghi ce-ci che-chi

Test de evaluare adaptat - Limbă şi comunicare helliphelliphellip

Proiectul naţional Poveştile copilăriei

Evaluare iniţială limba romacircnă cls V-VI copii cu

CES helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Program terapeutic de demutizare

Tehnică de logopedie - Masajul logopedic helliphelliphelliphelliphelliphellip

Proiect educaţional ldquoCopii suntem toţirdquo helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Dezvoltarea inteligenţelor multiple icircn cadrul orei de

limba şi literatura romacircnă la elevii cu CES

Modalităţi de abordare a copilului cu devieri

comportamentale

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

Şcoala cu cl I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni

pg

4

7

1

2

3

13

14

16

16

17

18

19

20

24

25

25

26

28

28

29

30

31

32

33

35

36

37

37

38

38

40

REVISTĂ AVIZATĂ DE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

AL JUDEŢULUI PRAHOVA

1

FIŞĂ DE LUCRU1

c ndash g 1 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea

icircntre literele icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt

Pronunţă cuvintele

2 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea icircntre literele

icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt Pronunţă

cuvintele

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3 Citeşte cuvintele de mai jos Scrie-le apoi icircn tabel icircn

funcţie de prezenţa literelor bdquoc şi bdquog

cămaşă găleată regulă calendar găluşcă creion

pitic guler gacircscan garoafe coleg pungă furnică

boboc acasă

Sursa imaginilor 1 wwwgoogle imaginiro

Prof logoped Alina Coman

Prof logoped Georgeta Dickermann - Ioniţă

Prof logoped Ada Georgescu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

cară gară

creier greier

cocoşi gogoşi

stacircncă stacircngă

cacirct gacirct

coarne goarne

coarne creier cocoşi luncă

goarne greier gogoşi lungă

cacircnd stacircncă cacirct cros

gacircnd stacircngă gacirct gros

c g

2

BUNE PRACTICI

COLŢ DE TOAMNĂ

Prof psihoped Sabina Pavel Centrul Şcolar Special Ploieşti

3

BUNE PRACTICI

COLŢ DE IARNĂ

Prof psihoped Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

CONCURSUL SĂRBĂTORI CU SPOR

Elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti icircndrumaţi de

cadrele didactice au confecţionat cu drag şi multă

icircndemacircnare felicitări pentru sărbătorile de iarnă

Pentru ca satisfacţia muncii elevilor să fie cacirct mai intens

trăită şi munca de echipă promovată cadrele didactice au

organizat competiţie icircntre clase dar la premiere

surpriză surpriză nu a fost acordat decacirct locul I

Fiecare clasă funcţie de specificul ei (vacircrstă tipurigrade

de deficienţă etc) a creat cacircte un panou minunat

fiecare făracircmă de creaţie exprimacircnd intens bucuria şi

frumuseţea sensibilelor suflete

4

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea

serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-

graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574

M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale

speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma

unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat

l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de

LEGISLAŢIE

5

LEGISLAŢIE

asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe

sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa

şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament

o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi

socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale

sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia

6

didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială

(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin

Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant

LEGISLAŢIE

7

i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup

j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute

k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii

TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA

CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE

INTEGRAREA COPIILOR CU

DEFICIENŢE

Adesea deficienţa de auz la copii este percepută

altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre

didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă

experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe

Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o

experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o

diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv

atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii

Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei

sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de

pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite

exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi

de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul

special

Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă

mintală deficienţă de auz integrare

Perspective teoretice

Atitudinile sunt procese psihologice latente sau

manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau

formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh

2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt

construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări

favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor

evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca

modalităţi relativ constante de raportare a individului

grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de

propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul

icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea

socială şi producerea comportamentului social

Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate

icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile

se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu

privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi

Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse

moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă

Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria

persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul

unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor

de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă

prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a

lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv

Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se

constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn

relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-

atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi

personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de

muncă faţă de o ideologie etc )

Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau

de grup rezultate din combinarea de elemente afective

cognitive şi conative care exercită influenţe de

direcţionare motivare sau evaluare asupra

comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul

icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de

exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)

LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

8

răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu

privire la obiectul atitudinii) răspunsuri

afective (de exemplu emoţii sau sentimente

faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri

comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea

unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)

Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le

prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea

informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine

rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor

accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare

sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii

poate activa automat evaluarea acestuia) tăria

(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele

asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor

indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin

atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)

Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o

preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică

decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de

pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi

manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o

funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se

exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un

caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este

direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care

le suscită

Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi

interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi

orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra

comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi

comportamente constituind un domeniu preferat de

cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o

predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi

predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit

grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din

categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a

comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru

comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante

sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate

pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este

conştient de atitudinile sale

Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării

Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai

importante contactul direct cu obiecte evenimente

persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o

atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale

sau informale Aici familia se consideră că are un rol

important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a

identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile

dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior

consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării

influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de

icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau

experienţele vechi şi noi

Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările

sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că

atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără

reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările

sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn

producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea

relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează

atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)

alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul

manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de

conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale

prin care individul se racordează la concepţia grupului a

comunităţii de care aparţine

Există o serie de factori care pot contribui la formarea

atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului membrilor

societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de

persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini

favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu

handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul

includerii acestor categorii de persoane icircn mediile

obişnuite

Factorii care determină constituirea unor atitudini

pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi

implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura

icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre

icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din

cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care

exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-

cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi

autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot

influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap dintre care amintim vacircrsta genul

naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul

socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural

experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo

Redinius şi Palmer 2004)

Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales

icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă

de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a

atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă

totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii

greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe

sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce

priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care

pot fi puse la dispoziţia acestora

Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii

care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor

faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap

şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă

deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au

atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă

de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor

specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la

identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn

scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă

şi de promovare a egalităţii şanselor de participare

Metodologia cercetării

Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat

realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea

persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu

integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din

perspectiva cadrelor didactice din structurile de

icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din

Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul

şcolar 2010 ndash 2011

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 3: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

1

FIŞĂ DE LUCRU1

c ndash g 1 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea

icircntre literele icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt

Pronunţă cuvintele

2 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea icircntre literele

icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt Pronunţă

cuvintele

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3 Citeşte cuvintele de mai jos Scrie-le apoi icircn tabel icircn

funcţie de prezenţa literelor bdquoc şi bdquog

cămaşă găleată regulă calendar găluşcă creion

pitic guler gacircscan garoafe coleg pungă furnică

boboc acasă

Sursa imaginilor 1 wwwgoogle imaginiro

Prof logoped Alina Coman

Prof logoped Georgeta Dickermann - Ioniţă

Prof logoped Ada Georgescu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

cară gară

creier greier

cocoşi gogoşi

stacircncă stacircngă

cacirct gacirct

coarne goarne

coarne creier cocoşi luncă

goarne greier gogoşi lungă

cacircnd stacircncă cacirct cros

gacircnd stacircngă gacirct gros

c g

2

BUNE PRACTICI

COLŢ DE TOAMNĂ

Prof psihoped Sabina Pavel Centrul Şcolar Special Ploieşti

3

BUNE PRACTICI

COLŢ DE IARNĂ

Prof psihoped Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

CONCURSUL SĂRBĂTORI CU SPOR

Elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti icircndrumaţi de

cadrele didactice au confecţionat cu drag şi multă

icircndemacircnare felicitări pentru sărbătorile de iarnă

Pentru ca satisfacţia muncii elevilor să fie cacirct mai intens

trăită şi munca de echipă promovată cadrele didactice au

organizat competiţie icircntre clase dar la premiere

surpriză surpriză nu a fost acordat decacirct locul I

Fiecare clasă funcţie de specificul ei (vacircrstă tipurigrade

de deficienţă etc) a creat cacircte un panou minunat

fiecare făracircmă de creaţie exprimacircnd intens bucuria şi

frumuseţea sensibilelor suflete

4

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea

serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-

graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574

M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale

speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma

unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat

l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de

LEGISLAŢIE

5

LEGISLAŢIE

asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe

sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa

şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament

o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi

socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale

sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia

6

didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială

(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin

Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant

LEGISLAŢIE

7

i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup

j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute

k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii

TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA

CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE

INTEGRAREA COPIILOR CU

DEFICIENŢE

Adesea deficienţa de auz la copii este percepută

altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre

didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă

experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe

Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o

experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o

diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv

atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii

Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei

sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de

pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite

exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi

de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul

special

Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă

mintală deficienţă de auz integrare

Perspective teoretice

Atitudinile sunt procese psihologice latente sau

manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau

formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh

2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt

construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări

favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor

evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca

modalităţi relativ constante de raportare a individului

grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de

propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul

icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea

socială şi producerea comportamentului social

Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate

icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile

se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu

privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi

Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse

moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă

Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria

persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul

unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor

de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă

prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a

lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv

Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se

constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn

relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-

atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi

personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de

muncă faţă de o ideologie etc )

Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau

de grup rezultate din combinarea de elemente afective

cognitive şi conative care exercită influenţe de

direcţionare motivare sau evaluare asupra

comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul

icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de

exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)

LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

8

răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu

privire la obiectul atitudinii) răspunsuri

afective (de exemplu emoţii sau sentimente

faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri

comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea

unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)

Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le

prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea

informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine

rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor

accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare

sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii

poate activa automat evaluarea acestuia) tăria

(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele

asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor

indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin

atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)

Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o

preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică

decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de

pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi

manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o

funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se

exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un

caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este

direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care

le suscită

Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi

interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi

orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra

comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi

comportamente constituind un domeniu preferat de

cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o

predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi

predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit

grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din

categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a

comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru

comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante

sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate

pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este

conştient de atitudinile sale

Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării

Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai

importante contactul direct cu obiecte evenimente

persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o

atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale

sau informale Aici familia se consideră că are un rol

important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a

identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile

dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior

consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării

influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de

icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau

experienţele vechi şi noi

Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările

sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că

atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără

reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările

sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn

producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea

relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează

atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)

alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul

manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de

conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale

prin care individul se racordează la concepţia grupului a

comunităţii de care aparţine

Există o serie de factori care pot contribui la formarea

atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului membrilor

societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de

persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini

favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu

handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul

includerii acestor categorii de persoane icircn mediile

obişnuite

Factorii care determină constituirea unor atitudini

pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi

implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura

icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre

icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din

cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care

exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-

cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi

autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot

influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap dintre care amintim vacircrsta genul

naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul

socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural

experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo

Redinius şi Palmer 2004)

Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales

icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă

de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a

atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă

totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii

greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe

sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce

priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care

pot fi puse la dispoziţia acestora

Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii

care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor

faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap

şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă

deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au

atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă

de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor

specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la

identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn

scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă

şi de promovare a egalităţii şanselor de participare

Metodologia cercetării

Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat

realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea

persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu

integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din

perspectiva cadrelor didactice din structurile de

icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din

Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul

şcolar 2010 ndash 2011

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 4: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

2

BUNE PRACTICI

COLŢ DE TOAMNĂ

Prof psihoped Sabina Pavel Centrul Şcolar Special Ploieşti

3

BUNE PRACTICI

COLŢ DE IARNĂ

Prof psihoped Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

CONCURSUL SĂRBĂTORI CU SPOR

Elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti icircndrumaţi de

cadrele didactice au confecţionat cu drag şi multă

icircndemacircnare felicitări pentru sărbătorile de iarnă

Pentru ca satisfacţia muncii elevilor să fie cacirct mai intens

trăită şi munca de echipă promovată cadrele didactice au

organizat competiţie icircntre clase dar la premiere

surpriză surpriză nu a fost acordat decacirct locul I

Fiecare clasă funcţie de specificul ei (vacircrstă tipurigrade

de deficienţă etc) a creat cacircte un panou minunat

fiecare făracircmă de creaţie exprimacircnd intens bucuria şi

frumuseţea sensibilelor suflete

4

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea

serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-

graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574

M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale

speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma

unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat

l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de

LEGISLAŢIE

5

LEGISLAŢIE

asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe

sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa

şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament

o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi

socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale

sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia

6

didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială

(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin

Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant

LEGISLAŢIE

7

i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup

j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute

k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii

TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA

CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE

INTEGRAREA COPIILOR CU

DEFICIENŢE

Adesea deficienţa de auz la copii este percepută

altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre

didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă

experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe

Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o

experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o

diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv

atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii

Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei

sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de

pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite

exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi

de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul

special

Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă

mintală deficienţă de auz integrare

Perspective teoretice

Atitudinile sunt procese psihologice latente sau

manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau

formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh

2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt

construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări

favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor

evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca

modalităţi relativ constante de raportare a individului

grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de

propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul

icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea

socială şi producerea comportamentului social

Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate

icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile

se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu

privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi

Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse

moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă

Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria

persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul

unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor

de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă

prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a

lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv

Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se

constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn

relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-

atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi

personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de

muncă faţă de o ideologie etc )

Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau

de grup rezultate din combinarea de elemente afective

cognitive şi conative care exercită influenţe de

direcţionare motivare sau evaluare asupra

comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul

icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de

exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)

LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

8

răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu

privire la obiectul atitudinii) răspunsuri

afective (de exemplu emoţii sau sentimente

faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri

comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea

unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)

Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le

prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea

informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine

rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor

accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare

sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii

poate activa automat evaluarea acestuia) tăria

(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele

asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor

indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin

atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)

Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o

preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică

decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de

pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi

manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o

funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se

exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un

caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este

direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care

le suscită

Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi

interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi

orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra

comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi

comportamente constituind un domeniu preferat de

cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o

predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi

predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit

grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din

categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a

comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru

comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante

sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate

pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este

conştient de atitudinile sale

Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării

Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai

importante contactul direct cu obiecte evenimente

persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o

atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale

sau informale Aici familia se consideră că are un rol

important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a

identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile

dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior

consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării

influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de

icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau

experienţele vechi şi noi

Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările

sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că

atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără

reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările

sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn

producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea

relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează

atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)

alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul

manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de

conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale

prin care individul se racordează la concepţia grupului a

comunităţii de care aparţine

Există o serie de factori care pot contribui la formarea

atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului membrilor

societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de

persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini

favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu

handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul

includerii acestor categorii de persoane icircn mediile

obişnuite

Factorii care determină constituirea unor atitudini

pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi

implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura

icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre

icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din

cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care

exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-

cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi

autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot

influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap dintre care amintim vacircrsta genul

naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul

socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural

experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo

Redinius şi Palmer 2004)

Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales

icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă

de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a

atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă

totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii

greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe

sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce

priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care

pot fi puse la dispoziţia acestora

Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii

care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor

faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap

şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă

deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au

atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă

de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor

specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la

identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn

scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă

şi de promovare a egalităţii şanselor de participare

Metodologia cercetării

Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat

realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea

persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu

integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din

perspectiva cadrelor didactice din structurile de

icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din

Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul

şcolar 2010 ndash 2011

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 5: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

3

BUNE PRACTICI

COLŢ DE IARNĂ

Prof psihoped Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

CONCURSUL SĂRBĂTORI CU SPOR

Elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti icircndrumaţi de

cadrele didactice au confecţionat cu drag şi multă

icircndemacircnare felicitări pentru sărbătorile de iarnă

Pentru ca satisfacţia muncii elevilor să fie cacirct mai intens

trăită şi munca de echipă promovată cadrele didactice au

organizat competiţie icircntre clase dar la premiere

surpriză surpriză nu a fost acordat decacirct locul I

Fiecare clasă funcţie de specificul ei (vacircrstă tipurigrade

de deficienţă etc) a creat cacircte un panou minunat

fiecare făracircmă de creaţie exprimacircnd intens bucuria şi

frumuseţea sensibilelor suflete

4

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea

serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-

graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574

M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale

speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma

unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat

l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de

LEGISLAŢIE

5

LEGISLAŢIE

asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe

sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa

şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament

o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi

socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale

sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia

6

didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială

(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin

Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant

LEGISLAŢIE

7

i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup

j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute

k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii

TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA

CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE

INTEGRAREA COPIILOR CU

DEFICIENŢE

Adesea deficienţa de auz la copii este percepută

altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre

didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă

experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe

Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o

experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o

diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv

atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii

Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei

sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de

pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite

exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi

de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul

special

Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă

mintală deficienţă de auz integrare

Perspective teoretice

Atitudinile sunt procese psihologice latente sau

manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau

formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh

2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt

construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări

favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor

evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca

modalităţi relativ constante de raportare a individului

grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de

propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul

icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea

socială şi producerea comportamentului social

Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate

icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile

se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu

privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi

Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse

moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă

Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria

persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul

unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor

de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă

prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a

lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv

Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se

constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn

relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-

atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi

personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de

muncă faţă de o ideologie etc )

Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau

de grup rezultate din combinarea de elemente afective

cognitive şi conative care exercită influenţe de

direcţionare motivare sau evaluare asupra

comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul

icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de

exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)

LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

8

răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu

privire la obiectul atitudinii) răspunsuri

afective (de exemplu emoţii sau sentimente

faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri

comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea

unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)

Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le

prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea

informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine

rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor

accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare

sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii

poate activa automat evaluarea acestuia) tăria

(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele

asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor

indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin

atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)

Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o

preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică

decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de

pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi

manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o

funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se

exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un

caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este

direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care

le suscită

Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi

interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi

orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra

comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi

comportamente constituind un domeniu preferat de

cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o

predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi

predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit

grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din

categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a

comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru

comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante

sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate

pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este

conştient de atitudinile sale

Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării

Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai

importante contactul direct cu obiecte evenimente

persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o

atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale

sau informale Aici familia se consideră că are un rol

important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a

identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile

dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior

consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării

influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de

icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau

experienţele vechi şi noi

Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările

sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că

atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără

reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările

sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn

producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea

relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează

atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)

alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul

manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de

conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale

prin care individul se racordează la concepţia grupului a

comunităţii de care aparţine

Există o serie de factori care pot contribui la formarea

atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului membrilor

societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de

persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini

favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu

handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul

includerii acestor categorii de persoane icircn mediile

obişnuite

Factorii care determină constituirea unor atitudini

pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi

implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura

icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre

icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din

cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care

exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-

cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi

autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot

influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap dintre care amintim vacircrsta genul

naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul

socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural

experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo

Redinius şi Palmer 2004)

Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales

icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă

de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a

atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă

totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii

greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe

sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce

priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care

pot fi puse la dispoziţia acestora

Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii

care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor

faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap

şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă

deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au

atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă

de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor

specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la

identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn

scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă

şi de promovare a egalităţii şanselor de participare

Metodologia cercetării

Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat

realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea

persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu

integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din

perspectiva cadrelor didactice din structurile de

icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din

Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul

şcolar 2010 ndash 2011

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 6: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

4

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea

serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-

graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574

M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale

speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă

CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma

unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat

l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de

LEGISLAŢIE

5

LEGISLAŢIE

asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe

sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa

şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament

o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi

socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale

sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia

6

didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială

(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin

Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant

LEGISLAŢIE

7

i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup

j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute

k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii

TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA

CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE

INTEGRAREA COPIILOR CU

DEFICIENŢE

Adesea deficienţa de auz la copii este percepută

altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre

didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă

experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe

Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o

experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o

diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv

atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii

Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei

sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de

pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite

exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi

de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul

special

Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă

mintală deficienţă de auz integrare

Perspective teoretice

Atitudinile sunt procese psihologice latente sau

manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau

formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh

2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt

construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări

favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor

evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca

modalităţi relativ constante de raportare a individului

grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de

propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul

icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea

socială şi producerea comportamentului social

Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate

icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile

se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu

privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi

Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse

moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă

Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria

persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul

unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor

de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă

prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a

lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv

Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se

constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn

relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-

atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi

personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de

muncă faţă de o ideologie etc )

Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau

de grup rezultate din combinarea de elemente afective

cognitive şi conative care exercită influenţe de

direcţionare motivare sau evaluare asupra

comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul

icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de

exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)

LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

8

răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu

privire la obiectul atitudinii) răspunsuri

afective (de exemplu emoţii sau sentimente

faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri

comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea

unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)

Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le

prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea

informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine

rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor

accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare

sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii

poate activa automat evaluarea acestuia) tăria

(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele

asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor

indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin

atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)

Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o

preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică

decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de

pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi

manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o

funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se

exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un

caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este

direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care

le suscită

Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi

interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi

orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra

comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi

comportamente constituind un domeniu preferat de

cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o

predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi

predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit

grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din

categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a

comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru

comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante

sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate

pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este

conştient de atitudinile sale

Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării

Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai

importante contactul direct cu obiecte evenimente

persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o

atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale

sau informale Aici familia se consideră că are un rol

important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a

identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile

dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior

consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării

influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de

icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau

experienţele vechi şi noi

Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările

sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că

atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără

reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările

sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn

producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea

relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează

atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)

alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul

manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de

conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale

prin care individul se racordează la concepţia grupului a

comunităţii de care aparţine

Există o serie de factori care pot contribui la formarea

atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului membrilor

societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de

persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini

favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu

handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul

includerii acestor categorii de persoane icircn mediile

obişnuite

Factorii care determină constituirea unor atitudini

pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi

implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura

icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre

icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din

cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care

exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-

cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi

autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot

influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap dintre care amintim vacircrsta genul

naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul

socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural

experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo

Redinius şi Palmer 2004)

Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales

icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă

de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a

atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă

totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii

greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe

sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce

priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care

pot fi puse la dispoziţia acestora

Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii

care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor

faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap

şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă

deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au

atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă

de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor

specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la

identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn

scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă

şi de promovare a egalităţii şanselor de participare

Metodologia cercetării

Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat

realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea

persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu

integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din

perspectiva cadrelor didactice din structurile de

icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din

Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul

şcolar 2010 ndash 2011

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 7: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

5

LEGISLAŢIE

asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe

sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa

şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament

o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi

socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale

sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia

6

didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială

(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin

Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant

LEGISLAŢIE

7

i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup

j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute

k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii

TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA

CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE

INTEGRAREA COPIILOR CU

DEFICIENŢE

Adesea deficienţa de auz la copii este percepută

altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre

didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă

experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe

Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o

experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o

diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv

atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii

Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei

sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de

pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite

exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi

de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul

special

Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă

mintală deficienţă de auz integrare

Perspective teoretice

Atitudinile sunt procese psihologice latente sau

manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau

formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh

2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt

construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări

favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor

evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca

modalităţi relativ constante de raportare a individului

grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de

propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul

icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea

socială şi producerea comportamentului social

Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate

icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile

se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu

privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi

Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse

moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă

Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria

persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul

unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor

de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă

prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a

lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv

Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se

constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn

relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-

atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi

personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de

muncă faţă de o ideologie etc )

Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau

de grup rezultate din combinarea de elemente afective

cognitive şi conative care exercită influenţe de

direcţionare motivare sau evaluare asupra

comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul

icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de

exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)

LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

8

răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu

privire la obiectul atitudinii) răspunsuri

afective (de exemplu emoţii sau sentimente

faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri

comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea

unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)

Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le

prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea

informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine

rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor

accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare

sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii

poate activa automat evaluarea acestuia) tăria

(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele

asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor

indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin

atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)

Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o

preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică

decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de

pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi

manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o

funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se

exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un

caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este

direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care

le suscită

Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi

interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi

orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra

comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi

comportamente constituind un domeniu preferat de

cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o

predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi

predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit

grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din

categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a

comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru

comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante

sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate

pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este

conştient de atitudinile sale

Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării

Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai

importante contactul direct cu obiecte evenimente

persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o

atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale

sau informale Aici familia se consideră că are un rol

important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a

identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile

dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior

consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării

influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de

icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau

experienţele vechi şi noi

Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările

sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că

atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără

reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările

sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn

producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea

relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează

atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)

alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul

manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de

conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale

prin care individul se racordează la concepţia grupului a

comunităţii de care aparţine

Există o serie de factori care pot contribui la formarea

atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului membrilor

societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de

persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini

favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu

handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul

includerii acestor categorii de persoane icircn mediile

obişnuite

Factorii care determină constituirea unor atitudini

pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi

implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura

icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre

icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din

cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care

exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-

cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi

autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot

influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap dintre care amintim vacircrsta genul

naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul

socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural

experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo

Redinius şi Palmer 2004)

Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales

icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă

de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a

atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă

totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii

greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe

sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce

priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care

pot fi puse la dispoziţia acestora

Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii

care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor

faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap

şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă

deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au

atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă

de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor

specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la

identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn

scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă

şi de promovare a egalităţii şanselor de participare

Metodologia cercetării

Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat

realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea

persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu

integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din

perspectiva cadrelor didactice din structurile de

icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din

Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul

şcolar 2010 ndash 2011

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 8: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

6

didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială

(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin

Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant

LEGISLAŢIE

7

i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup

j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute

k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii

TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA

CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE

INTEGRAREA COPIILOR CU

DEFICIENŢE

Adesea deficienţa de auz la copii este percepută

altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre

didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă

experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe

Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o

experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o

diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv

atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii

Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei

sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de

pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite

exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi

de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul

special

Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă

mintală deficienţă de auz integrare

Perspective teoretice

Atitudinile sunt procese psihologice latente sau

manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau

formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh

2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt

construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări

favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor

evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca

modalităţi relativ constante de raportare a individului

grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de

propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul

icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea

socială şi producerea comportamentului social

Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate

icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile

se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu

privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi

Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse

moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă

Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria

persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul

unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor

de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă

prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a

lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv

Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se

constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn

relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-

atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi

personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de

muncă faţă de o ideologie etc )

Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau

de grup rezultate din combinarea de elemente afective

cognitive şi conative care exercită influenţe de

direcţionare motivare sau evaluare asupra

comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul

icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de

exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)

LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

8

răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu

privire la obiectul atitudinii) răspunsuri

afective (de exemplu emoţii sau sentimente

faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri

comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea

unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)

Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le

prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea

informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine

rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor

accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare

sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii

poate activa automat evaluarea acestuia) tăria

(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele

asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor

indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin

atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)

Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o

preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică

decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de

pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi

manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o

funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se

exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un

caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este

direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care

le suscită

Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi

interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi

orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra

comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi

comportamente constituind un domeniu preferat de

cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o

predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi

predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit

grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din

categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a

comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru

comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante

sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate

pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este

conştient de atitudinile sale

Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării

Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai

importante contactul direct cu obiecte evenimente

persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o

atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale

sau informale Aici familia se consideră că are un rol

important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a

identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile

dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior

consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării

influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de

icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau

experienţele vechi şi noi

Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările

sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că

atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără

reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările

sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn

producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea

relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează

atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)

alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul

manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de

conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale

prin care individul se racordează la concepţia grupului a

comunităţii de care aparţine

Există o serie de factori care pot contribui la formarea

atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului membrilor

societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de

persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini

favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu

handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul

includerii acestor categorii de persoane icircn mediile

obişnuite

Factorii care determină constituirea unor atitudini

pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi

implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura

icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre

icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din

cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care

exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-

cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi

autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot

influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap dintre care amintim vacircrsta genul

naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul

socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural

experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo

Redinius şi Palmer 2004)

Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales

icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă

de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a

atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă

totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii

greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe

sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce

priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care

pot fi puse la dispoziţia acestora

Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii

care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor

faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap

şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă

deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au

atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă

de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor

specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la

identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn

scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă

şi de promovare a egalităţii şanselor de participare

Metodologia cercetării

Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat

realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea

persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu

integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din

perspectiva cadrelor didactice din structurile de

icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din

Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul

şcolar 2010 ndash 2011

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 9: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

7

i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup

j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute

k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii

TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA

CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE

INTEGRAREA COPIILOR CU

DEFICIENŢE

Adesea deficienţa de auz la copii este percepută

altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre

didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă

experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe

Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o

experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o

diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv

atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii

Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei

sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de

pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite

exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi

de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul

special

Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă

mintală deficienţă de auz integrare

Perspective teoretice

Atitudinile sunt procese psihologice latente sau

manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau

formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh

2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt

construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări

favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor

evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca

modalităţi relativ constante de raportare a individului

grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de

propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul

icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea

socială şi producerea comportamentului social

Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate

icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile

se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu

privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi

Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse

moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă

Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria

persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul

unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor

de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă

prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a

lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv

Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se

constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn

relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-

atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi

personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de

muncă faţă de o ideologie etc )

Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau

de grup rezultate din combinarea de elemente afective

cognitive şi conative care exercită influenţe de

direcţionare motivare sau evaluare asupra

comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul

icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de

exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)

LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

8

răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu

privire la obiectul atitudinii) răspunsuri

afective (de exemplu emoţii sau sentimente

faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri

comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea

unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)

Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le

prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea

informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine

rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor

accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare

sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii

poate activa automat evaluarea acestuia) tăria

(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele

asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor

indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin

atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)

Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o

preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică

decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de

pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi

manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o

funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se

exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un

caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este

direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care

le suscită

Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi

interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi

orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra

comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi

comportamente constituind un domeniu preferat de

cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o

predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi

predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit

grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din

categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a

comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru

comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante

sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate

pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este

conştient de atitudinile sale

Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării

Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai

importante contactul direct cu obiecte evenimente

persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o

atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale

sau informale Aici familia se consideră că are un rol

important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a

identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile

dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior

consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării

influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de

icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau

experienţele vechi şi noi

Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările

sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că

atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără

reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările

sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn

producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea

relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează

atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)

alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul

manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de

conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale

prin care individul se racordează la concepţia grupului a

comunităţii de care aparţine

Există o serie de factori care pot contribui la formarea

atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului membrilor

societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de

persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini

favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu

handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul

includerii acestor categorii de persoane icircn mediile

obişnuite

Factorii care determină constituirea unor atitudini

pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi

implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura

icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre

icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din

cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care

exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-

cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi

autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot

influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap dintre care amintim vacircrsta genul

naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul

socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural

experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo

Redinius şi Palmer 2004)

Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales

icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă

de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a

atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă

totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii

greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe

sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce

priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care

pot fi puse la dispoziţia acestora

Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii

care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor

faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap

şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă

deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au

atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă

de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor

specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la

identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn

scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă

şi de promovare a egalităţii şanselor de participare

Metodologia cercetării

Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat

realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea

persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu

integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din

perspectiva cadrelor didactice din structurile de

icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din

Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul

şcolar 2010 ndash 2011

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 10: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

8

răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu

privire la obiectul atitudinii) răspunsuri

afective (de exemplu emoţii sau sentimente

faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri

comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea

unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)

Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le

prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea

informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine

rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor

accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare

sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii

poate activa automat evaluarea acestuia) tăria

(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele

asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor

indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin

atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)

Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o

preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică

decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de

pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi

manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o

funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se

exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un

caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este

direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care

le suscită

Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi

interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi

orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra

comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi

comportamente constituind un domeniu preferat de

cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o

predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi

predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit

grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din

categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a

comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru

comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante

sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate

pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este

conştient de atitudinile sale

Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării

Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai

importante contactul direct cu obiecte evenimente

persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o

atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale

sau informale Aici familia se consideră că are un rol

important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a

identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile

dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior

consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării

influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de

icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau

experienţele vechi şi noi

Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările

sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că

atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără

reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările

sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn

producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea

relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează

atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)

alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul

manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de

conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale

prin care individul se racordează la concepţia grupului a

comunităţii de care aparţine

Există o serie de factori care pot contribui la formarea

atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului membrilor

societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de

persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini

favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu

handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul

includerii acestor categorii de persoane icircn mediile

obişnuite

Factorii care determină constituirea unor atitudini

pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi

implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura

icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre

icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din

cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care

exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-

cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi

autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot

influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap dintre care amintim vacircrsta genul

naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul

socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural

experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo

Redinius şi Palmer 2004)

Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu

handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales

icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă

de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a

atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă

totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii

greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe

sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce

priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care

pot fi puse la dispoziţia acestora

Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii

care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor

faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap

şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă

deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au

atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă

de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor

specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la

identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn

scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă

şi de promovare a egalităţii şanselor de participare

Metodologia cercetării

Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat

realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea

persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu

integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din

perspectiva cadrelor didactice din structurile de

icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din

Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul

şcolar 2010 ndash 2011

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 11: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

9

Obiectivul investigaţiei a fost compararea

atitudinilor manifestate de cadrele didactice

din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală şi deficienţă de auz

Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre

didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de

subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice

din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre

didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50

de subiecţi din fiecare categorie)

Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia

realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două

chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv

inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit

MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi

dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele

cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre

didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei

categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă

de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate

din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie

au completat un chestionar privind atitudinile faţă de

persoanele cu deficienţă de auz

Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost

revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de

itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de

modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca

reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă

mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare

scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt

următoarele

- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind

integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate

- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la

interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi

fără deficienţă mintală

- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la

respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn

societate

- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu

privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale

ale persoanelor cu deficienţă mintală

Inventarul se completează individual de către

fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare

item se marchează opinia pe un continuum de patru

puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi

bdquoacord total

După completarea chestionarului subiecţii au fost

rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind

vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală

Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană

cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este

pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii

(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate

doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)

Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor

pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă

a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor

pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2

acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ

dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1

Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi

private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse

icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile

pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului

instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse

icircntre 29 şi 116 puncte

Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini

faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar

icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă

de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de

atitudini MRAI-R (luat drept reper)

Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare

presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care

lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care

lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională Suplimentar se va face diferenţierea

percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă

mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz

aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn

educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn

vedere

Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare

au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele

medianele şi procentelor corespunzătoare privind

atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general

respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe

cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea

diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice

s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil

icircn cazul eşantioanelor independente

Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele

didactice din şcolile speciale şi din şcolile

integratoare

Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat

după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au

exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă

mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)

cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din

icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei

faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de

cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special

(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care

predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)

Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor

didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor

au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele

corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au

putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor

patru scale după cum urmează

64

75

61

68

79

72

0

10

20

30

40

50

60

70

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Integrare-Segregare

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 12: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

10

Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi

care sondează opiniile privind integrarea

copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn

comunitatea educaţională sau socială din

perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul

de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele

deficiente cacirct şi persoanele normale

Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui

eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea

grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază

o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva

opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu

deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea

celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai

favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă

atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală

(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea

dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte

loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz

manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind

apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie

de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor

cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat

cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75

(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)

Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin

referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la

copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn

comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea

educaţională) sau la locul de muncă Integrarea

educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este

mai bine cotată probabil pentru faptul că la această

vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente

adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să

facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării

cu semenii icircn ansamblu

Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din

perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de

după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o

tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară

a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul

completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării

acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi

umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la

momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari

decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional

Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire

la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele

cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere

sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de

persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale

La această scală tendinţa generală la cele trei

categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la

scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel

au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare

Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru

eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane

cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii

care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la

film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a

participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă

Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o

persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din

această categorie au fost obţinute scoruri bune

Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea

socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul

DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de

integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu

celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76

au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie

de persoane)

Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai

apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se

manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu

deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi

facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a

lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)

fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la

ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de

către o persoană competentă care prezintă deficienţă a

icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale

dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste

persoane

Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe

care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu

deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile

sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa

socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării

membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de

vecinătate

78

88

75

81

91

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Distanţă Socială

68

79

68

71

79

75

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

Rezultatele la scala Drepturi Private

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 13: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

11

La nivelul scalei convingeri nefavorabile

distribuţia generală a rezultatelor obţinute

respectă configuraţia de la celelalte scale ale

chestionarului cu menţinerea la niveluri

superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de

profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare

lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn

favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz

(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai

scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse

tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de

masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu

deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de

61)

Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute

decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri

nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte

din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare

la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare

pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de

autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn

stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi

persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă

convingere la care au aderat multe dintre cadrele

didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare

a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu

au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi

favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale

Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a

cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu

deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore

recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn

şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării

desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute

beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa

interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără

deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale

persoanelor deficiente

Icircn general cadrele didactice au preponderent

convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire

la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi

dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă

icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate

menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent

semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu

deficienţe au fost exagerate

Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai

sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin

care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea

delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele

obţinute de fiecare eşantion

Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu

reprezentarea grafică a rezultatelor generale la

chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de

diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de

integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz

Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)

Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria

profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre

didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din

icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor

privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de

0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei

mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd

valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea

statistică este considerată validă la p=005

Pere

chi de e

şantioane

Valo

are

test

U

Pra

g d

e s

em

nific

aţie

D

MG

ndash D

MS

189

00

19

DM

G ndash

DM

I

158

00

03

DA

G ndash

DA

S

208

00

37

DA

G ndash

DA

I

225

00

43

DM

S ndash

DM

I

134

00

01

DA

S ndash

DA

I

197

00

25

DM

S ndash

DA

S

186

00

14

DM

I ndash D

AI

280

05

27

DM

G ndash

DA

G

150

00

02

71

78

68

73

7977

60

65

70

75

80

1

Graficul privind atitudinea generală faţă de

copiii cu deficienţe mintale şi de auz

DMS DMI DMG DAS DAI DAG

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 14: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

12

Şi procentele calculate pe baza medianelor

care exprimă tendinţa generală a grupurilor

pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi

situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele

didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd

nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de

integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz

Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe

intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului

integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion

se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen

iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu

De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul

singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste

eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)

Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate

observa din reprezentarea grafică generală că profesorii

din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile

74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială

pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat

de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-

şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire

de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu

deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total

de acord cu integrarea acestei categorii de copii)

De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane

de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona

acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea

copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar

icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost

delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au

manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu

deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-

a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care

lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia

superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn

comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din

şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind

cea mai scăzută valoare dintre toate)

Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală

este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor

cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor

profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai

mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de

integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum

spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au

exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord

cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul

deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi

doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă

de integrarea copiilor cu deficienţe de auz

Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de

integrare la eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată

comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul

special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere

mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o

acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor

didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă

de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din

icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de

de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre

deosebire de cei cu deficienţă mintală

Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o

deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul

categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul

de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din

icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia

se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai

favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul

determinat de cele două tipuri de deficienţe

Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost

comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva

categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea

a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de

deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste

diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn

cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru

deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate

prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de

formare profesională la aceste două categorii de cadre

didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul

obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn

abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă

de auz

Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform

căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn

şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn

icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice

determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare

profesională afirmaţie verificată din două perspective cea

a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz

Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn

care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă

acţionează la nivelul procesului de integrare pentru

constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin

favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor

de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri

de deficienţe

Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia

percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens

favorizant sau frenator procesul de integrare din

perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi

educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn

abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor

didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti

bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn

domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai

favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină

atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din

icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul

general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar

unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu

deficienţă mintală

O constatare interesantă la momentul actual a

fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei

profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat

atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele

două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general

sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi

integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste

deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente

ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 15: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

13

La acestea percepţia socială a copilului cu

deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de

auz nu diferă foarte mult semnificativ

subiecţii educaţiei fiind abordaţi din

perspectiva cerinţelor lor educaţionale

speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată

prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii

Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care

percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un

anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de

integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria

investigărilor care vizează studiul impactului unor

fenomene sociale asupra procesului de integrare a

persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un

demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări

ulterioare mai elaborate icircn domeniu

Bibliografie

1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes

G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia

a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005

2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards

integrationinclusion a review of the literature European

Journal of Special Needs Education 2002

3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes

towards persons with disabilities Disability and

Rehabilitation 2000

4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini

rev Psihologie Socială nr8 2001

5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de

sociologie Ed Babel Bucureşti 1998

Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

de Recuperare Hipoacuzici din Braşov

Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI

Universitatea din Bucureşti

POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE

PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI

Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază

nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală

aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi

Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă

De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii

Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi

ACHIZIŢII INSTRUMENTALE

I Activităţi de preprofesionalizare

Scala asperităţilor

discriminează tactil

neted-aspru

două asperităţi

patru asperităţi

şase asperităţi

mai puţin aspru ndash mai aspru

mai puţin lucios ndash mai lucios

Materiale de lucru (şi materiale comestibile)

identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)

recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate

asociază materialul din natură cu obiectul finit

din mediul concret

din imagini

din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)

diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)

apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)

enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor

recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 16: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

14

Instrumente şi tehnici de lucru

precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)

identifică

unelte de grădinărit

aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)

lucrează cu

instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)

unelte de grădinărit

manevrează aparate electrocasnice

vopseşte manual

suprafeţe plane

obiecte cu suprafeţe multiple

icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)

prelucrează manual materiale comestibile

decojeşte

rade

feliază

toacă

amestecă

caşerează cu pe diverse materiale

presează lutul icircn forme

scoate lutul din forme

modelează

tematic

liber (creativ)

măsoară diverse suprafeţe

trasează

suprafeţe

forme combinate

taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi

Confecţionarea unor obiecte

asamblează elemente din diverse materiale (carton

lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru

finisează obiectul

apreciază obiectiv

lucrarea proprie

lucrările colegilor

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

AUTONOMIA PERSONALĂ

Corpul uman şi fiziologia lui

diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)

respectă reguli de igienă şi protecţia muncii

localizează prin palpare principalele organe interne

Inimă

stomac

fixat

indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli

difuz

cu precizie

diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice

procesul circulator

procesul respirator

procesul locomotor

respectă reguli elementare de igienă

personală

a icircmbrăcămintei

a icircncălţămintei

a spaţiului apropiat

AUTONOMIA SOCIALĂ

Conştientizarea regulilor de comportare civilizată

descrie comportamente

ale părinţilor bunicilor

ale fraţilor surorilor

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale sale

ale personalului şcolii

evaluează (pozitivnegativ) comportamente

ale membrilor familiei

ale prietenilor

ale colegilor

ale profesorilor

ale personalului şcolii

ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale

Prof psihoped Cristian Dinu

Centrul Şcolar Special Ploieşti

JOCURI DIDACTICE

ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)

Scop

Verificarea număratului pacircnă la 2

Raportarea numărului la cantitate

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de

obiecte după formă mărime şi culoare

Sarcina didactică

Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau

culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă

constituită

DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 17: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

15

BUNE PRACTICI

Regulile jocului

Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor

răspunde icircntrebărilor educatoarei

Fiecare răspuns corect este recompensat prin

aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat

Elemente de joc personajul icircndrăgit

Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe

popice bile mingiuţe etc

Desfăşurarea jocului

Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ

păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu

jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe

jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze

numărul obiectelor din fiecare grupă

Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt

Cine alege popicele Cacircte sunt

Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare

Variantă

Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd

diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le

separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată

Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi

grupa icircn care sunt două obiecte

Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea

JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)

Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile

spaţiale

Sarcina didactică

Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri

de obiecte faţă de un reper dat

Regulile jocului

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi

precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte

sunt aplaudate

Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor

mişcarea

Material didactic diferite jucării

Desfăşurarea jocului

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună

cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar

educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn

diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile

Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv

Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft

Eu am găsit paharul icircn dulap

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează

răspunsuri cum ar fi

Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor

Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă

Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le

aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare

Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de

obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor

preciza locul unde este aşezată

CERCURI COLORATE( Nivelul I)

ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri

după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre

culorile de bază

Sarcina didactică

Diferenţierea cercurilor după culoare

Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii

grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse

Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea

Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri

colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru

clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile

Desfăşurarea jocului

Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene

şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile

roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră

cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul

educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit

preşcolarii verbalizează acţiunea

Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie

După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele

formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi

grupa cercurilor albastre

Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe

cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii

au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe

un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se

verbalizează

Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu

Bibliografie selectivă

Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice

Editura EMIA Deva 2004

G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la

preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008

S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru

activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis

Bucureşti 2005

Prof psihoped Adriana Comişel

Şcoala Specială Vălenii de Munte

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 18: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

16

CARNAVAL DE HALLOWEEN

Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al

fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales

Cel mai icircnfricoşător costum

Cel mai original costum

Cea mai bună prezentare a unui personaj

Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare

Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea

Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni

PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ

PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI

Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare

recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea

Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri

Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos

Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea

BUNE PRACTICI

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 19: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

17

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

randamentului şcolar icircn special la

disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore

de icircnvǎţare

Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn

programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de

douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de

atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat

frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin

motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)

Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi

eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ

conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a

condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt

clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome

icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor

Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru

elevii cu CES

-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru

includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare

a icircnvǎţǎrii

-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor

prin programul de sprijin

-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES

-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica

elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului

acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile

integratoare

-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea

programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de

dificultǎţile pe care le au aceşti elevi

Prof itinerant Dan Magdalena

Şcoala Specială Nr2 Ploieşti

DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN

DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI

bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi

armonios personalitatea are nevoie de iubire şi

icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor

Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)

Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele

ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o

poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament

specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului

trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia

rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei

şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se

constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa

crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea

numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte

opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei

noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei

conjugale

Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui

climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi

dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un

spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa

conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea

copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei

dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de

ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea

primelor experienţe de socializare

Familia trebuie să fie un garant de securitate de

protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru

toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se

nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind

virtuţile sociale şi morale

Dimensiunea afectivă a mediului familial este

componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare

importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp

poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai

mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce

tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori

nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei

cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral

pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai

nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care

conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau

de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea

părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un

mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai

grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea

copilului

Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn

comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi

transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter

negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de

cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-

un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă

ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă

―Părinţii răi au fiii şi mai răi

Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn

cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din

acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai

naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu

certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii

Atmosfera căminului familial primeşte o mare

icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc

şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima

care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn

dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre

părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele

momente pe care le traversează familia

Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de

către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care

copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei

comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel

deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste

laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va

extinde tot sub această formă şi icircn societate

Atmosfera din familie este pentru copil soarele

apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are

nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană

pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi

icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea

lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de

unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi

bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele

mai frumoase hăinuţe

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 20: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

18

Profesorul trebuie să icircmbine limbajul

vorbit cu gesturile să foloseasca imagini

planşe panouri

Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi

numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E

greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui

el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu

bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii

este treaba fiecărui membru

Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii

Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu

copiii

1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea

Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să

audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le

transmită să audă totodată punctele de vedere ale

copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia

Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea

asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute

Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu

le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze

un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi

icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile

placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune

părinţilor doar ce vor să audă

Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul

icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute

2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie

sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza

gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i

disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă

Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar

respect pentru atitudinea copilului

3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi

posibila soluţie

Nu-i spune copilului nimic negativ despre el

4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la

ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la

persoana icircntacirci

5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce

apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn

cauză nu evalua trăsături de caracter

Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă

propriile lor concluzii

6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn

imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate

Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au

nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze

cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i

vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi

neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi

manifeste sentimentele

7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima

icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt

dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate

Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi

independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct

se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-

editura Polirom Iaşi 2005

Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale

ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti

2006

Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine

copilul)-editura Trei Bucureşti 2007

Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura

Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999

Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion

Bucureşti 1993

Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas

Bucureşti 2006

Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005

Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006

Prof icircnv primar DIANA SAVU

COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI

FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-

Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit

DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI

Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 21: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

19

DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI

AR

IA

CU

RR

ICU

LA

O

BIE

CT

IVE

C

RIT

ER

II M

INIM

AL

E D

E

PE

RF

OR

MA

Ă

PE

RIO

AD

A

MIJ

LO

AC

E D

E R

EA

LIZ

AR

E

ST

RA

TE

GII S

PE

CIF

ICE

E

VA

LU

AR

E

Mate

matică ş

i ştiin

ţe

Form

are

a d

eprinderii de

aplic

are

a a

lgoritm

ulu

i adunării cu tre

cere

peste

ord

in

Dezvoltare

a r

aţionam

entu

lui

mate

matic

C1 A

plic

ă icircn m

od c

ore

ct

alg

oritm

ul pentr

u o

pera

ţii de

form

a

+

+

+ u

tilizacircnd m

ate

rial concre

t

C2

Calc

ule

ază c

ore

ct

C

3

Asocia

ză o

pera

ţiei de

adunare

lim

baju

l m

ate

matic

respectiv s

ituaţii cotidie

ne

021

02

011

051

02

011

091

02

011

121

02

011

161

02

011

191

02

011

231

02

011

261

02

011

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

cu m

ate

rial concre

t

- E

xerc

iţii

de f

orm

are

a u

nei zeci (

+ =

10)

fără

mate

rial concre

t

-+

cu m

ate

rial concre

t

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

+

utiliz

acircnd c

alc

ulu

l icircn

scris

-

Ex de a

socie

re a

lim

baju

lui

mate

matic c

u o

pera

ţia d

e

adunare

T

est

de e

valu

are

- E

v parţ

ială

FB

-

Ev parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

S ndash

se v

a u

tiliz

a

mate

rialu

l concre

t icircn

continuare

-Ev parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

FB

-E

v parţ

ială

S ndash

necesită

consolidare

-E

v parţ

ială

FB

-E

v fi

nală

FB

ndasho

bie

cti

ve

icircnd

ep

lin

ite

F

IŞĂ

DE

OB

SE

RV

AR

E Ş

I E

VA

LU

AR

E A

PR

OG

RE

SU

LU

I Ş

CO

LA

R

- m

od

el-

Pro

f iti

nera

nt

meto

dis

t N

ico

leta

Ad

et

Cen

tru

l Ş

co

lar

Sp

ecia

l P

loie

şti

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 22: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

20

Proiect Web Quest

MEDIUL ACVATIC

bdquo Acvariul meu

INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti

Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această

grădină Zoo nu există un acvariu

Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o

emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei

Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este

realizarea insectarului a ierbarului creşterea

păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si

a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu

este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care

deconectează creează buna - dispoziţie bucurie

sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se

preocupă de acest lucru

SARCINA DE LUCRU

Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo

totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un

acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui

la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu

voi trebuie să

Alegeţi un mediu acvatic

Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

Proiectează-ţi acvariul

ACVARIUL MEU

Pentru realizarea acvariului este nevoie de

Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)

Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu

aparat pentru oxigenarea apei

PEŞTIŞORII DE ACVARIU

1 Peştele ndashvoal

2Carasul auriu

3 Peştele ndashguppi

4Peştele ndashzebra

5 Peştele ndashscalar

6 Peştele cu spada

7 Peştele ndashluptator

8 Plati

9 Moli negru

10 Gurami

11 Peştele-neon

Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din

acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem

următoarele intervenţii zilnice

icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte

depuneri

scoaterea animalelor şi plantelor moarte

completarea apei

hrănirea animalelor

vom avea icircn permanenţă langă acvariu un

recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o

săptămacircnă

toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu

trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe

reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se

face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu

apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi

cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă

pentru a nu-i lovi

Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să

ţinem cont de următoarele criterii

1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne

permite spaţiul

2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante

de acvariu

3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn

permanenţă curat şi fără corpuri străine care să

afecteze peştişorii

4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura

camerei)

5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie

tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor

condiţii de viaţă

6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici

icircmpreună cu cei agresivi

7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni

8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage

atenţia peştilor ci le vom vorbi

BUNE PRACTICI

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 23: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

21

BUNE PRACTICI

9 vom proteja peştii de zgomotul produs

de aspirator de maşina de spălat sau de

alte zgomote care pot produce pentru

aceştia şocuri sau chiar moartea

10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a

evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului

11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben

portocaliu sperie peştii

12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru

completarea apei evacuate se va păstra numai icircn

vase de plastic sau sticlă nu de metal

13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a

putea interveni icircn caz de nevoie

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)

Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge

(scoica) (melcul)

rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu

PROCESUL

1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii

2 Fiecare grup icircşi va alege

Un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic

Crearea mediului avatic

3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile

Un mediu acvatic

Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic

Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu

acvatic

Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu

acvatic fără nici o problemă

Crearea mediului avatic

Desenează un poster la scară a acvariului tău după care

crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului

acasă sau la şcoala

1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii

acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-

curi

2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din

acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd

fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu

3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta

Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn

legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi

a-ţi completa cunoştinţele

Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati

peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen

făcut icircnainte pe aceasta

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 24: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

22

BUNE PRACTICI

Insuficient Suficient Bine Foarte bine

Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)

Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului

Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final

Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat

CONCLUZII

- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te

ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de

asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte

Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte

bine

1 Căutarea şi

regăsirea

informaţiilor

Nu colectează nici o

informaţie despre

tema propusă

Colectează foarte

puţine informaţii

despre tema

propusă

Colectează

informaţii cele mai

multe fiind legate de

animale

Colectează o

multitudine de

informaţii despre

peştii din lista

propusă

2 Utilizarea

resurselor

proiectului

WebQuest

Nu utilizează sursele

indicate icircn proiect şi

nici alte surse

Utilizează puţin din

sursele indicate icircn

proiect

Utilizează

majoritatea surselor

indicate icircn proiect

sau alte surse

Utilizează eficient

toate resursele din

proiect

3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte

rar manifestacircnd de-

zinteres pt activitate

Cooperează de

obicei constant si

periodic la solicitări

Cooperează

permanent şi icircşi

ajuta colegii lenţi icircn

acţiune

4 Prezentarea

raportului individual

Nu stăpacircneşte

limbajul specific

Face greşeli de

limbaj şi prezintă o

implicare fluctuantă

folosind maxim 3

resurse

Face greşeli de

limbaj care nu

afectează

icircnţelegerea fişei de

observare

Lucrarea este clar

prezentată

conţinacircnd fişa de

obsevaţie şi

informaţii scrise din

cărţi şi reviste

icircnsoţite de desene

proprii legate de

diferite specii de

peşti de acvariu

EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ

B EVALUAREA PE ECHIPE

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 25: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

23

Prin proiectul realizat se furnizează şi se

remarcă următoarele rezultate

Formularea de judecăţi simple (pe baza

observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)

despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor

şi a animalelor

Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea

dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor

Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra

naturii efectele acestora

Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-

primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii

simple

Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn

lumea plantelor şi a animalelor

Ghidul profesorului

Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-

melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii

şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de

acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu

modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de

selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile

VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE

Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se

derulează pe durată lungă pentru o procesare a

informaţiei structurare şi extindere eficientă a

cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul

lor

Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel

Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile

elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere

asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de

dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul

liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau

la şcoală

1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu

alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel

mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo

cunoaşterea diferitelor specii de peşti

2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit

elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi

libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu

criteriu pentru realizarea unui acvariu

3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite

de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele

sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care

pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a

acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea

unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare

icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene

4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin

descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a

modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse

diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea

critică

5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile

dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi

comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei

mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui

6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de

aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar

derularii proiectului la clasă

Web Questul responsabilizează copilul sau grupul

icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea

sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară

BIBLIOGRAFIE

1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici

Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate

perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca

Tacircrgovişte 2008

2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom

3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-

hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials

Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu

Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

BUNE PRACTICI

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 26: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

24

FIŞĂ DE LUCRU

pentru diferenţierea şi scrierea

corectă a literelor icirc şi acirc

1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare

__________ __________ ____________

____________ ____________ _____________

2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte

bacirctă cacircine gacircndac

______ _______ ________

pacircine gacircscă bracircnză

________ _______ ________

3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu

literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite

__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine

__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci

m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare

__săm__nţă

4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn

culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele

care conţin sunetul acircrdquo

lacircnă _______ adacircnc _________

macircţă _______ bacircrnă __________

racircde ________ cacircine __________

sacircnge _______ cacircrpă _________

gacircrlă ________ tacircrnă ___________

bacirctă _________ pacircine __________

icircmpleti _________________

bracircnduşă ________________

icircndulci___________________

icircnflori __________________

vacircnator __________________

icircnverzi__________________

macircncare ________________

sacircmbure_________________

tacircrnăcop ________________

5 Eu am scris una tu scrii mai multe

icircmpăratrarr_____________

macircnerrarr______________

cacircinerarr ______________

macircnz rarr______________

cacircntecrarr _____________

macircţa rarr_______________

gacircndacrarr______________

pacircine rarr_______________

hacircrtie rarr_______________

sacircmbure rarr ____________

ţacircnţarrarr________________

sacircnzianărarr______________

zacircnărarr_________________

vacircnătorrarr_______________

6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie

icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp

____________________________________________

blacircnd Sacircnziana zacircmbeste

_____________________________________________

pacircinea Cacircinele icircnfulecă

____________________________________________

icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa

____________________________________________

7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos

Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri

Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni

Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui

Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi

Bibliografie

1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom

2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed

Universul Enciclopedic Bucureşti 2009

Prof itinerant Iuliana Lixandru

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 27: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

25

FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului

1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt

2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează

3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc

____________ __________ __________

_______________ _______________

Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti

NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________

FICHE DrsquoEacuteVALUATION

I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR

II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles

ont une belle maison

avons un grand chien

ai une robe rouge

a une petite soeur

avez un crayon noir

as une calculette

III Complegravete par ai as a avons avez ont

Nous une grosse chatte

Jrsquo beaucoup drsquoamis

Vous un chien noir

Il Elle un livre drsquohistoire

Tu les cheveux courts

Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă

1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului

2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii

3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate

exerciţiile

Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea

Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni

BUNE PRACTICI

AVOIR avons

Tu

ont

Nous

as

avez

Ilselles

Je elle

vous

a

J

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 28: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

26

DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI

MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI

SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA

Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom

Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________

Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________

FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ

I Date personale

Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________

Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______

Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________

GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________

Trimis de____________________________________________________________________

II Date familiale

Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________

Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________

Relaţii icircn familie____________________________________________________________________

Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________

Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________

III Evoluţia copilului

Sarcina____________________________________Naşterea________________________________

Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________

Vorbirea in propoziţii________________________

IV Examen medical

__________________________________________________________________________________

V Examen psihologic

Organizarea spaţială _______________________________________________________________

Organizare temporală_______________________________________________________________

Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________

Lateralitate dominantă_______________________________________________________________

Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________

Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________

Trăsături de personalitate____________________________________________________________

VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs

Gradiniţa__________________________________________________________________________

Şcoala___________________________________________________________________________

Logopedie________________________________________________________________________

VII Examen logopedic

Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________

Cauze posibile _________________________________________________________

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 29: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

27

DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI

Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________

Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________

Pronunţarea silabelor________________________________________________________________

Sunete afectate_____________________________________________________________________

Calitatea vocii______________________________________________________________________

Motricitatea generală________________________________________________________________

Motricitatea facială__________________________________________________________________

Motricitatea linguală_________________________________________________________________

Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________

Vălul palatin_______________________________________________________________________

Dentiţia___________________________________________________________________________

Respiraţia_________________________________________________________________________

Auzul fonematic____________________________________________________________________

Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________

Scriere- Copiere ____________________________________________________________

- Dictare____________________________________________________________________

- Compunere________________________________________________________________

Citire____________________________________________________________________________

Diagnostic logopedic___________________________________________________________

Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________

______________________________________________________________________________

VII Alte date

Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________

Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________

Recomandări pentru familie___________________________________________________________

Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________

__________________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED

_____________________________________________

Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ

Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti

Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ

Universitatea Bucureşti

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 30: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

28

AMINTIRI BUNE PRACTICI

Conţinuturi (detalieri)

Obiective de

referinţă

Activităţi de

icircnvăţare Resurse Evaluare

ASISTENŢA

- fragmente din carteamdash

Viaţa ca un pom de Crăciun

- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu

Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip

Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte

Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate

Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip

- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta

Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău

Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip

Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare

Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti

CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA

PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune

lectura personalizată a programelor şcolare

planificarea calendaristică

proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor

Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate

Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate

Icircn ce scop

voi face

Ce voi face

Cu ce

voi

face

Cum voi

face

Cacirct s-a realizat

Selectarea conţinuturilor

Analiza resurselor

Determinarea activităţilor de icircnvăţare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificarea obiectivelor

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 31: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

29

Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI

LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo

CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo

CPăunescu EDP 1982

Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti

IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT

bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate

nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă

naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de

statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn

Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo

bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a

sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor

programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de

dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor

angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare

Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu

personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea

lor cu copiii cu nevoi speciale

Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă

pentru copiii cu dizabilităţi

Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la

diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de

gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special

sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu

dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări

socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn

şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale

de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie

de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi

alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi

gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru

Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor

judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma

curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă

adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea

durata şcolarizării poate să difere

Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative

speciale au acces la resurse psihopedagogice de

reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri

de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn

comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de

icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la

toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase

speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile

speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de

masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să

se ocupe mult mai bine de elevii

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

Conţinutul manualului

este adecvat

UTILIZARE

Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi

elemente de conţinut din manual

Adaptare Omitere Adăugare

Alte materiale suport

NU

DA

Icircnlocuire

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 32: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

30

Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă

o mare problemă referitoare la aceşti copii

şi la nivelul şcolilor speciale nu există un

curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi

posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste

şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn

desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii

(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn

acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn

icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin

itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile

acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari

trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor

itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă

sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să

permită adaptările curriculare ce se impun metodologie

specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale

didactice individualizate documente şcolare adaptate la

nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn

diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de

compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a

curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii

din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind

flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la

nevoile fiecărui copil

Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor

din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări

curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor

sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din

icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu

copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati

Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi

icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti

copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de

lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai

frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important

este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim

ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie

trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile

publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le

faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu

atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile

abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate

de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu

totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt

pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru

diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt

pregătiţi să o accepte

Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine

acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-

ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din

viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde

procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi

acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe

cooperare

Educatorul poate favoriza unele procese de interac-

ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-

renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-

bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca

modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie

icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare

aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-

ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o

interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-

dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare

Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul

de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim

de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea

mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi

icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a

icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De

asemenea modificările privind numărul de copii la clasă

sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale

de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile

de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn

care clasele includ copii cu dizabilităţi

Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor

cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele

sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un

raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de

elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea

unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi

logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn

general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii

educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne

lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor

bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că

şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a

aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo

Gabriel Garcia

Prof itinerant Iris Ionelia Diţă

Şcoala Specială Vălenii de Munte

FIŞĂ DE LUCRU

Cuvacircntul

1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi

marchează silabele prin linii

DOCUMENTARE

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 33: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

31

2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date

co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________

3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor

FIŞĂ DE LUCRU

DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI

GHE-GHI CE-CI CHE-CHI

1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate

a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă

c Enache deschide caietul

d Gheorghită are un ghiozdan nou

2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere

icircnvăţate

Anel lian amă te

m veci tară fracircne

Neniţă bicletă plăntă venă

3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________

5 Taie cu o linie varianta greşită

mingie - minge ger - gier

ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază

giam - geam roche - rochie

chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe

ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă

6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________

gi_____________________________________________

ghe____________________________________________

ghi____________________________________________

Prof itinerant Anna Maria Măncilă

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

1 2 3

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 34: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

32

TEST ADAPTAT DE EVALUARE

INIŢIALĂ

- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-

Anul şcolar 2011-2012

Disciplina Limba si literatura romacircnă

Clasa a III-a

Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde

cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)

A fost odată un pui de găină Puiul era tare

neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că

acolo e vulpea

- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că

eu icirci scot ochii cu ciocul

- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că

dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni

Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă

şi-i spuse

- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină

este numai vulpoiul

1 Transcrie din text propoziţiile subliniate

______________________________________________

______________________________________________

2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte

găină ndash ______________ pui ndash ____________

mama -______________

3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice

ex cal pui leu)

4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină

______________________________________________

______________________________________________

______________________________________________

Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect

icircn silabe cele trei cuvinte menţionate

Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte

corect cele trei imagini date

Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral

propoziţii şi le transcrie aproape corect

EVALUARE FINALĂ

Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct

progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor

adaptări curriculare

Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a

elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat

evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele

aspecte

Competenţe de limbă şi comunicare

identifică cu ajutor componentele unei imagini

citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima

vedere

identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora

completează cuvinte lacunare monosilabice

prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor

(bisilabice)

transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de

tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de

cuvinte

alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice

date

Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat

citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi

bisilabice

scrierea corectă după dictare a cuvintelor

monosilabice şi bisilabice

transcrierea corectă a unui text dat

Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună

Centrul Şcolar Special Ploieşti

BUNE PRACTICI

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga

clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)

Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele

două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-

tuaţie

ITEMI

Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item

CALIFICATIVUL FINAL

SUFICIENT

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 35: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

33

PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE

COPILĂRIEI

Ediţia a II- a 2011-2012

Categoria cultural - artistic

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

TILEAGD

Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor

cod poştal 417585

Nr de telefonfax 0259435061

Director profSILVIA FICUŢ mail

director_silviayahoocom

Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -

lucia_bentanyahoocom

Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro

cseitileagd cseitileagdyahoocom

Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de

contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier

educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI

Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -

artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor

lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte

unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice

menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea

acestora

Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi

de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova

proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a

eficientiza munca tututror

A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I

O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică

secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)

Activitatea a treia va fi cea de realizare şi

publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE

COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările

participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea

acestuia

ELEMENTE ALE PROIECTULUI

a Este activitate expoziţie -concurs

b Numar de elevi implicţi minim 400

c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor

desfăşura

1 Activitate de promovare a concursului

lansarea invitaţiilor şi informarea asupra

regulamentului concursului

2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni

Secţiunea I O scenă de poveste concurs

de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de

poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu

scenete icircnregistrate)

3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu

ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI

PARTENERI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

ARANY YANOS GYERMEKOTTHON

BERETTYOUJFALU UNGARIA

JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE

INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

TILEAGD

ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII

bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD

COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA

ndashTIMIŞ

LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-

CLUJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA

GALAŢI

ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA

TURNU SEVERIN

ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD

ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -

PETOFI SATU MARE

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6

ALEXANDRIA TELEORMAN

ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-

HUNEDOARA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI

CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI

PRAHOVA

ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG

ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII

COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA

PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a

avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu

care să se identifice şi să experimenteze sentimente de

succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de

ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor

icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la

promovarea acestui tip de activităţi

Poveştile basmele ar trebui utilizate la această

grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale

elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi

emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu

plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod

activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu

personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri

bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele

morale

BUNE PRACTICI

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 36: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

34

Exploatarea potenţialului motivaţional

intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia

cu poveştile poate conduce la dobacircndirea

abilităţilor artistice( pictură teatru film)

abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale

Prin experimentarea evenimentelor pozitive

negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc

instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional

icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la

aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare

Obiectivul general scopul

Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a

lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul

experimentării sentimentelor pozitive de succes cu

implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor

participanţilor

Obiectivele specifice ale proiectului

Formarea deprinderilor de exprimare şi redare

prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din

poveşti

Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare

imitarea comportamentului unor personaje de poveste)

Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi

artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe

cu scene din poveste

Formarea şi dezvoltarea comportamentelor

prosociale (prin comparare cu comportamentul

personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a

comportamentelor agresive antisociale

Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea

competenţelor artistico-plastice interpretative şi

actoriceşti

Sensibilizarea comunităţii locale privind

problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii

furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria

Turcia

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi

din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din

şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce

se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca

personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să

respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei

Durata proiectului februarie-iulie 2012

Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro

cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace

de comunicare şi promovare prin parteneri

Participanţi (elevi cadre didactice parinti

reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi

reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara

ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi

pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi

prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al

unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile

partenere

g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş

Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof

psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet

Morsumbul

h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi

i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de

icircnscriere

a Activitatea nr 2

b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI

c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc)

Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi

colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării

profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor

proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai

mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură

grafică şi colaje

Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de

icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete

icircnregistrate)

Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES

din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi

din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn

perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi

reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-

media etc după un program stabilit

Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin

proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a

iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru

diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5

filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda

premiului de popularitate

Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data

de 18 mai 2012

g Responsabil psiholog Maria Constantinescu

profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi

prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica

h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai

şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste

activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori

i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu

toţi participanţii Numărul de participanţi

a Activitatea nr 3

b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -

Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările

participante la concurs

c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie

d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD

BUNE PRACTICI

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 37: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

35

e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi

reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii

responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu

redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor

f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri

Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de

expunere vor fi identificate datele despre autor şi

coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn

document electronic

Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu

specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini

semnificative Colectivul redacţional va consemna şi

aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor

Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea

icircnregistrării cu ISBN

g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof

psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia

prof Psihoped Otilia Urs

h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii

coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul

redacţional

i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi

Director Profpsihoped Silvia Ficuţ

Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi

Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd

jud Bihor

EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES

1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală

2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor

―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas

icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt

Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare

S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii

lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat

(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)

3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele

din textul citit

4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________

NR

N

ota

7

Nota

6

Nota

5

1

Alc

atu

ieş

te

o

po

ve

sti

re

o

ra

la

form

ată

din

8

-10

pro

po

zitii

cu

mic

i gre

şeli d

e e

xprim

are

- 5-7

pro

poziţii

cu m

ici

gre

şeli d

e e

xprim

are

-

3-5

pro

poziţii

cu m

ici gre

şeli

de

exprim

are

2

Citeşte

icircn r

itm

pro

pri

u

textu

l dat

cu r

eveniri in

cacircm

pul citirii

-citeşte

icircn

ritm

pro

pri

u

textu

l dat

pe

sila

be

şi

cu

reveniri

icircn

cacircm

pul

citirii

-citeşte

icircn r

itm

pro

priu t

extu

l dat

pe litere

(şi pe s

ilabe)

cu r

evenir

i icircn

cacircm

pul citirii

3

Id

en

ti

fi

6

substa

ntive ş

i 5 v

erb

e

icircn text

-identifică 4 substa

ntive

şi 3 v

erb

e

-identifică

3

substa

ntive

şi

2

verb

e

4

Despart

e

core

ct

icircn

sila

be

5

cuvin

te

cu

un

ele

g

reşeli

de

red

are

g

rafi

a

litere

lor

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

3

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli d

e s

criere

-despart

e

core

ct

icircn

sila

be

1-2

cuvin

te

cu

unele

gre

şeli

de

scriere

Descri

pto

ri d

e p

erf

orm

an

ţă

Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti

Substantive Verbe

BUNE PRACTICI

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 38: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

36

PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE

Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai

Iunie

Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului

- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor

- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E

- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)

- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare

- exerciţii de centrare a

privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)

- exerciţii de percepere a

schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie

- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice

- exerciţii de labio ndash lectura a

silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N

- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir

- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii

- exercţii recapitulative

de consolidare şi evaluare

- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru

dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator

- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor

- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)

- exerciţii ritmate pentru

educaţia respirţtiei fonatorii

- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)

- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi

- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice

- citire imagini

Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate

PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE

-continuare din nr2-

ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE

Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 39: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

37

TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC

Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este

vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi

se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor

Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se

simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008

Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg

PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo

Decembrie 2011

BUNE PRACTICI

Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct

Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 40: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

38

DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR

MULTIPLE IcircN CADRUL

OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA

ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru

Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii

Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor

Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru

Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate

Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru

Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe

Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului

Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru

Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe

Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru

Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi

Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal

Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru

Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale

Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru

Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ

Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie

Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni

MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI

COMPORTAMENTALE

Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa

umana care urmează să crească şi să devină adult

Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui

psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de

lumea din afară şi faţă de propria lui persoană

Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă

factori temperamentali constituţionali factori sociali

Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor

manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la

vacircrsta respectivă

Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a

copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de

autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria

persoană

Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi

confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă

Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la

copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea

clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia

necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea

autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie

BUNE PRACTICI DOCUMENTARE

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 41: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

39

O alta cauză a tulburărilor de comportament

ale copiilor pot fi tulburările de personalitate

ale educatorilor (educatori cu labilitate

emoţională fie cu educatori prea rigizi)

O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern

defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr

-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei

pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa

socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită

prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare

Pentru a putea controla cu eficienţă

comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să

icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem

de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă

icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi

şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu

temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze

agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la

instrucţiunile părinţilor

Un rol important icircl are si personalitatea părintelui

Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii

exagerate sau care cer prea mult de la copil prin

incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot

provoca comportamente deviante din partea acestuia

Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le

acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi

Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv

al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale

părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii

fac de regulă o serie de greşeli

Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul

pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la

recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De

multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se

comportă bine iar acel comportament nu este

recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv

este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere

verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel

comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat

de către copil creşte

Pe lacircngă acestea recompensarea

coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului

icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte

icircncrederea icircn sine

Părinţii pot evita conştient sau inconştient

confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului

icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa

următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească

icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă

comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele

neglijează să pedepsească un comportament greşit

copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se

comporte astfel

De obicei părintele nu pedepseşte un comportament

negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru

că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici

că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la

demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash

copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova

probleme psihologice mult mai grave

O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de

a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui

intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma

Nu Nu Nu Da

Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la

urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn

acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă

la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele

simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a

copilului

El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru

a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai

uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze

O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn

corectarea comportamentului negativ al copilului Este

vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu

propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi

părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al

copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de

corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină

unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a

copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor

pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi

Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune

nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi

ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se

facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine

liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul

comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le

este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor

pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el

Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt

aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus

DOCUMENTARE

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 42: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

40

de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor

disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn

picioare demnitatea copilului Ei utilizează

ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului

Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului

prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de

opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact

aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ

asupra stimei de sine a copilului

Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi

cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi

timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci

ascultă cu atenţie cerinţele

Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească

independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică

icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie

respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se

exprima

Bibliografie

1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia

Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti

Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti

ŞCOALA

cu clasele I-VIII

Nr1 Boldeştindash Scăieni

ŞCOALĂ INTEGRATOARE

Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox

11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul

Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de

contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ

Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi

Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea

mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura

care integrează elevi de etnie rromă

Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului

la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire

nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea

mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional

Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi

preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi

din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă

de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt

elevi de

etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate

şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea

a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi

Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni

Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a

datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din

zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest

sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile

arondate

Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn

marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2

primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40

suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar

şef contabil şef bibliotecar analist programator)

personal nedidactic 6

Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie

15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40

de ani

Descrierea spaţiilor

Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are

2 etaje

12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu

mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare

icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)

4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie

biologie informatică) dotate corespunzător şi

racordate la apă şi gaze

1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică

1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin

Sală de sport modernă echipată la standarde

europene şi prevăzută cu vestiare

Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă

Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)

Subsolul şcolii echipat la standarde europene este

destinat adăpostului pentru Apărare civilă

Centrală termică proprie de mare randament care

asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor

Cancelarie modernă

Sala de festivităţi

Arhivă

O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii

frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu

pomişori

PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 43: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

41

Pornind de la viziunea unei societăţi demo -

cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -

rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-

am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii

de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ

realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne

sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi

realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor

indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu

comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea

şi dezvoltarea personalitǎţii individuale

Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul

şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat

Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-

vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-

va Consiliul judeţean Prahova

Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul

educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT

Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn

comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia

Pestalozzi Elveţia

Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde

gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean

Primăria oraşului şi firma SALUB SA

Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn

parteneriat cu Poliţia de proximitate

Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare

există un număr de aproximativ 120 de copii care provin

din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia

materială precară aceasta conduce la absenteism şi

abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia

acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte

ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a

abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de

remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală

după şcoalăşi Programul ―A doua şansă

- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale

de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar

- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi

speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui

program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme

legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm

copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ

―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu

locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi

unde vii icircntotdeauna cu plăcere

Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la

intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe

panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi

diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a

diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale

şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări

Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene

şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii

şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor

şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la

evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul

dintre atuurile şcolii

Alte atuuri ale şcolii

studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a

informaticii

derularea unor programe educaţionale Şcoala după

şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu

risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea

specialistilor de psihopedagogie specială (logoped

psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară

activităţi specializate de intervenţie

programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-

echipă de baschet

existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa

psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc

consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea

activităţilor de sprijin

existenţa a două microbuze şcolare care transportă

copiii de la domiciliu la şcoală şi invers

Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive

fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn

şcoală

cadrele didactice care au copii cu nevoi educative

speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul

itinerant

personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii

de lucru

şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile

discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod

egal

practica educaţională se axează pe potenţialul

aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia

poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi

şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv

Director Prof Ioana Petcu

Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni

PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom

Page 44: Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova.pdf

1

Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563

2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027

3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218

4Şcoala Specială Breaza 0244341356

5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949

6CJRAE Prahova 0244513700

7CJAP Prahova 0344104544

8 DJASPC Prahova 0244586100

DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT

Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre

aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)

hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i

aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special

Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori

Coordonatorii

Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012

Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact

articole care să se supună următoarelor criterii de redactare

Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify

Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)

Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici

Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării

Redactare cu diacritice

Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare

Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom