S T E N O G R A M A...S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 11 aprilie 2016 S U M A R 1....

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 11 aprilie 2016

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 6

2. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului, depuse în scris de către senatori. 7; 48

3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform

prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei

pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori

legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor

profesionale pentru profesiile reglementate din România – procedură de urgenţă;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură

penală – procedură de urgenţă;

- Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi

plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de

Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele

judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti

– procedură de urgenţă;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2014 privind

modificarea unor acte normative şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a

României ca membru în Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open

Government Partnership) – procedură de urgenţă;


unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de

apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – procedură de

urgenţă;

7

- 2 -


prorogarea termenului prevăzut la alin. (4) al art. II din Ordonanţa Guvernului

nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind

funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de

ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil – procedură de urgenţă;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea

art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru

abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind

serviciile sociale;

- Lege privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din

învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011;

- Lege privind instituirea Centrelor Comunitare Româneşti în străinătate;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi

funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi

industriei alimentare;

- Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la

acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea

unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol;

- Lege privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea

laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate;

- Lege pentru ratificarea Acordului privind participarea Republicii Croaţia la

Spaţiul Economic European, semnat de către Uniunea Europeană, Islanda,

Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Republica Croaţia la 11 aprilie 2014 la

Bruxelles şi de către România la 12 noiembrie 2014 la Bruxelles.

4. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative:

- Proiectul de lege privind venitul minim de incluziune; (b186/2016)

- Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative; (b187/2016)

- Propunerea legislativă privind modificarea art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în

agricultură în perioada 2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991

privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. (b28/2016)

8

- 3 -

5. Dezbaterea şi adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, EURATOM)

nr. 883/2013 în ceea ce priveşte secretariatul Comitetului de supraveghere a

Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) – COM(2016) 113 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European

şi a Consiliului de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea

ce priveşte schimbul de informaţii privind resortisanţii ţărilor terţe şi în ceea ce

priveşte Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) şi

de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului – COM(2016) 7 final.

9

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre privind Raportul Comisiei către Parlamentul European şi

Consiliu – Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin

operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn (Regulamentul UE

privind lemnul) – COM(2016) 74 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul

European şi Consiliu privind exercitarea delegării conferite Comisiei în

temeiul Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin

operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn (Regulamentul UE

privind lemnul) – COM(2016) 60 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul

European şi Consiliu privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 391/2009 şi a Directivei 2009/15/CE privind normele

şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al

navelor, precum şi pentru activităţile în domeniu ale administraţiilor maritime

– COM(2016) 47 final;

- Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor în

legătură cu răspunsul la raportul grupului de experţi la nivel înalt privind

evaluarea ex-post a celui de-al şaptelea program-cadru – COM(2016) 5 final.

12

- 4 -

7. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea

articolului unic al Legii nr. 376 din 28 decembrie 2007 pentru modificarea alin. (2)

al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea

Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. (L65/2016)

16

8. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 6

din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. (L679/2015)

21-23;

38

9. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi

completarea art. 20 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002

privind circulaţia pe drumurile publice. (L671/2015)

23

10. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 18 şi a art. 19

din Legea nr. 202 din 9 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al

României. (L680/2015)

28

11. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

(L179/2016)

32

12. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 121/2014 privind eficienţa energetică. (L152/2016)

34

13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. (L557/2015)

36

14. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 340/2004,

republicată, privind prefectul şi instituţia prefectului. (L58/2016)

38

15. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice. (L71/2016)

39

16. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. (L54/2016)

39

17. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind acordarea cetăţeniei române

membrilor comunităţilor româneşti de pretutindeni, victime ale raptului teritorial

sau conjuncturii istorice. (L37/2016)

39

18. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 17 alin. (1)

din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru

Parlamentul European. (L49/2016)

42

- 5 -

19. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru completarea articolului 2 al

Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi

pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. (L66/2016)

44

- 6 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 11 aprilie 2016

Şedinţa a început la ora 16.20.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al

Senatului, asistat de domnii senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Ioan Chelaru:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc. Rog toţi colegii prezenţi să-şi ridice cartelele, să ia loc în sală, să începem

şedinţa de plen de astăzi.

Bine aţi venit, domnule profesor!

Vă rog.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi şi vă anunţ că, din totalul de 163 de senatori, şi-au

înregistrat participarea 92, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Şedinţa plenului este condusă de subsemnatul, delegat de preşedintele Senatului, asistat de

domnii secretari Alexandru Pereş şi Ion Rotaru.

Ordinea de zi a şedinţei de plen v-a fost distribuită.

Sunt comentarii legate de ordinea de zi? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii prezenţi să voteze.

83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Programul de lucru pentru această zi.

Domnul senator Oprea.

Vă rog să luaţi loc. Îi rog pe toţi colegii prezenţi să ia loc.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Dumitru Oprea:

Aş vrea să adaug ceea ce au făcut şi colegii săptămâna trecută. Este în Regulamentul Senatului

dreptul senatorilor de a depune săptămânal întrebări. Iar procedura de parcurs este cea de data trecută.

Să fie măcar înregistrate.


Da. Mulţumesc. Judicioasă observaţia dumneavoastră.

- 7 -

Programul de lucru pentru această zi: 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu votul final la

ora 17.30; ora 18.00, şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor. Nu trebuie să aprobăm, însă

v-am adus la cunoştinţă că, după ce terminăm şedinţa, de la ora 18.00 urmează să intrăm într-o şedinţă

comună a celor două Camere.

Sunt intervenţii legate de program? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul.

Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)

79 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

*

Vă aduc la cunoştinţă că întrebările, interpelările se depun în scris şi vor fi citite numele celor

care depun, nemaifiind şedinţă de întrebări, interpelări.

*

Vă aduc la cunoştinţă o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a

Curţii Constituţionale.

Sunt în număr de 15 proiecte de lege:

1. Lege pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii

sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane

juridice de utilitate publică;

2. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru

profesiile reglementate din România;

3. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;

4. Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata

interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele

de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori

judecătoreşti;

5. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2014 privind modificarea

unor acte normative şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României ca membru în Parteneriatul

pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership);

6. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri

pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi

completarea unor acte normative;

- 8 -

7. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2015 privind prorogarea

termenului prevăzut la alin. (4) al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune,

instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil;

8. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin.

(3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din

Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale;

9. Lege privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de

stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011;

10. Lege privind instituirea Centrelor Comunitare Româneşti în străinătate;

11. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi

funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de

cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare;

12. Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006

pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor

drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat;

13. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de

reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol;

14. Lege privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui

proaspăt pentru consum şi a produselor lactate;

15. Lege pentru ratificarea Acordului privind participarea Republicii Croaţia la Spaţiul

Economic European, semnat de către Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi

Republica Croaţia la 11 aprilie 2014 la Bruxelles şi de către România la 12 noiembrie 2014 la

Bruxelles.

Termenul pentru sesizare este de două zile.

*

Punctul 1, Secţiunea I, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor

iniţiative legislative.

1. Proiectul de lege privind venitul minim de incluziune.

Guvernul susţine, da?

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgenţă.

Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze.

Aprobat, cu 73 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

2. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative.

- 9 -

Guvernul României susţine, da?

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

76 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.

Aprobat.

3. Propunerea legislativă privind modificarea art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada

2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme

de asociere în agricultură.

Iniţiatorii susţin? Susţineţi, da?

Vă rog să votaţi.

74 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Aprobat.

4. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 mai, Ziua Proclamării Independenţei

României, ca zi de sărbătoare naţională.

Iniţiatorul este? Nu este.

*

Punctul 2, Secţiunea I, Proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate şi

proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, EURATOM) nr. 883/2013 în ceea ce priveşte

secretariatul Comitetului de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) –

COM(2016) 113 final.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, prezentă doamna preşedinte.

Doamna senator, vă rog să prezentaţi raportul şi proiectul de hotărâre.

Totodată, informez Senatul că proiectul de hotărâre se regăseşte, în format electronic, pe pagina

de internet.

Doamna senator, vă rog.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a dezbătut proiectul de lege.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna senator Gabriela Creţu.

La dezbateri a participat Ministerul Afacerilor Externe şi am beneficiat de suportul Serviciului

pentru afaceri externe.

Prezenta propunere de regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

- 10 -

Ca o consecinţă în urma dezbaterilor, Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere şi

aprobare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Sunt intervenţii?

Doamna senator Gabriela Creţu, microfonul 3.

Doamna Gabriela Creţu:


Ca de obicei, vreau să înţelegeţi ce votaţi.

Oficiul European Antifraudă a fost reglementat recent, în 2014, într-un context în care era un

scandal european. E vorba de scandalul Dalli. Ca urmare, acel pachet legislativ nu a permis o

reglementare întru totul corectă.

Ceea ce s-a întâmplat e că Comitetul de supraveghere, care se află – se afla până acum – în

structura OLAF-ului, nu putea funcţiona şi controla activităţile acestuia. Aşa încât s-a ajuns la situaţii

absolut bizare, în care OLAF-ul, care este un organism administrativ, care nu respectă regulile

procedurale de garanţie procedurală care există în justiţie, deschidea 428 de acţiuni în aceeaşi zi şi nu

le mai încheia pe niciunele.

În aceste condiţii, Comisia Europeană, pentru a ameliora măcar situaţia transparenţei în cadrul

OLAF, a decis, prin această propunere, să scoată Comitetul de supraveghere, care e menit să asigure

buna funcţionare a Oficiului Antifraudă, şi să-l treacă în structura Comisiei Europene. Deci linia de

finanţare şi cu personalul trec din structura OLAF în structura Comisiei Europene, în ideea că astfel i

se va asigura independenţa şi nu vor exista suspiciuni că dinspre conducerea OLAF vor exista presiuni

asupra Comitetului de supraveghere ca să nu poată funcţiona.

Mulţumesc foarte mult.


Mulţumesc şi eu, doamna senator.

Dacă nu mai există alte intervenţii, supun votului proiectul de hotărâre.



Adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a

Consiliului de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce priveşte schimbul de

informaţii privind resortisanţii ţărilor terţe şi în ceea ce priveşte Sistemul european de informaţii cu

- 11 -

privire la cazierele judiciare (ECRIS) şi de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului –

COM(2016) 7 final.

Comisia pentru afaceri europene şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

au elaborat un raport comun. O rog pe doamna senator să prezinte raportul, informându-vă totodată că

proiectul de regăseşte în format electronic.

Vă rog, doamna preşedinte.



Comisia pentru afaceri europene a analizat propunerea de proiect în cadrul comisiei, unde

raportor a fost domnul senator Dorin Dobra.

La lucrările comisiei au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi

Ministerului Afacerilor Interne.

În urma examinării, comisiile au formulat o serie de observaţii, printre care aceea că prezenta

propunere de directivă respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

Pe de altă parte, comisia a constatat, printre altele, că alinierea fără dificultate a României…

România semnează fără dificultate noile prevederi privind transmiterea amprentelor digitale, aşa cum

reiese şi din punctul de vedere transmis de ministerul de resort.

Considerăm necesară protejarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor la toate nivelurile şi

recomandăm continuarea procesului prin măsuri concrete de prevenire a acţiunii teroriste.

În consecinţă, Comisia pentru afaceri europene propune spre dezbatere şi adoptare proiectul de

hotărâre privind adoptarea unei opinii.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator.

Domnul senator Dobra, microfonul 2.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:


Ţin foarte mult să-mi informez colegii că acest COM e, de fapt, prelungirea unor prevederi

existente la nivelul Uniunii Europene privitoare la schimbul de informaţii şi caziere ale cetăţenilor

Uniunii Europene. Ce e nou? Sunt prevăzute preocupări speciale pentru resortisanţii ţărilor terţe.

Şi, ca să înţelegem cu toţii importanţa acestei prevederi, aş dori să spun în Parlamentul

României că funcţionarea acestui ECRIS, aşa-numit instrument, ar fi putut duce, probabil, sau ar fi

- 12 -

putut alerta mai devreme în legătură cu atentatele de la Bruxelles. E vorba de baze de date care să fie

funcţionale intracomunitar, referitoare la cetăţeni, dar şi la resortisanţii ţărilor terţe.

Mulţumesc tuturor.


Mulţumesc şi eu, domnule senator.

Dacă nu există alte puncte de vedere, supun votului proiectul de hotărâre.



Adoptat.

*

Punctul 3, Secţiunea I a ordinii de zi, Proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre privind Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu –

Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de

stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn

(Regulamentul UE privind lemnul) – COM(2016) 74 final.

O rog pe doamna senator, din partea Comisiei pentru afaceri europene, să prezinte şi raportul, şi

proiectul de hotărâre.

Vă rog.



Comisia a analizat propunerea de regulament în şedinţa din 5 aprilie, unde au participat

reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Raportor a fost domnul senator Octavian Motoc.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene face o serie de recomandări autorităţilor

naţionale ale statelor membre, după cum urmează: intensificarea semnificativă a eforturilor de punere

în aplicare şi de executare a acesteia, consolidarea capacităţii tehnice şi a resurselor umane şi

financiare cu scopul de a creşte numărul şi calitatea verificărilor de conformitate şi, nu în ultimul rând,

depunerea de eforturi suplimentare de către autorităţile competente pentru informarea operatorilor, în

special a întreprinderilor mici şi mijlocii, cu privire la cerinţele Regulamentului UE privind lemnul.

Prin urmare, Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere şi

adoptare proiectul de hotărâre privind documentul examinat.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

- 13 -

Intervenţii? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.


89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu

privind exercitarea delegării conferite Comisiei în temeiul Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al

Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin

operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn (Regulamentul UE privind lemnul) –

COM(2016) 60 final.

O rog pe doamna senator să prezinte pe scurt raportul comisiei şi proiectul de hotărâre. Vă rog.


Comisia pentru afaceri europene a analizat în şedinţa din 5 aprilie proiectul de regulament.

La dezbatere au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Raportor a fost domnul senator Octavian Motoc.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene constată că art. 15 din Regulamentul

Uniunii privind lemnul cere Comisiei să emită un raport privind puterile delegate.

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind lemnul, Comisia poate adopta acte

delegate în ceea ce priveşte noi criterii de evaluare a riscului şi poate, în egală măsură, să adopte lista

de lemn şi produse din lemn pentru care se aplică Regulamentul Uniunii privind lemnul.

Comisia – Comisia Europeană – încă nu a adoptat acte delegate referitoare la criteriile

suplimentare de evaluare a riscului şi la lista de lemn şi produse de lemn la care se aplică

Regulamentul Uniunii privind lemnul.

Prin consecinţă, Comisia pentru afaceri europene a Senatului României supune, spre dezbatere

şi adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat, cu precizările anterioare.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dacă există intervenţii... Nu sunt intervenţii.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul. (Discuţii în sală.)


83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Adoptat.

- 14 -

3. Proiect de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu

privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 391/2009 şi a

Directivei 2009/15/CE privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie

şi control al navelor, precum şi pentru activităţile în domeniu ale administraţiilor maritime –

COM(2016) 47 final.

Din partea comisiei, preşedintele acesteia.

Vă rog să prezentaţi raportul şi proiectul de hotărâre.


Comisia pentru afaceri europene a analizat propunerea pe data de 30 martie. La dezbateri au

participat şi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor.

Raportorul comisiei a fost doamna senator Anca Boagiu.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene constată că România a transpus în

legislaţia naţională Directiva 2009/15/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 23 martie 2009

privind inspecţia, supravegherea tehnică şi certificarea navelor maritime care arborează pavilion român

şi efectuează voiajuri internaţionale, dar, în momentul de faţă, nu există organizaţii recunoscute din

România în sensul Regulamentului privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol

de inspecţie şi control al navelor.

România susţine raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind normele şi

standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentru

activităţile în domeniul administraţiilor maritime.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene supun plenului Senatului, spre

dezbatere şi adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul.


Rog toţi colegii să voteze.

88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Şi acest proiect a fost adoptat.

Ultimul din această categorie:

4. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor în legătură cu răspunsul la raportul

- 15 -

grupului de experţi la nivel înalt privind evaluarea ex-post a celui de-al şaptelea program-cadru –

COM(2016) 5 final.

Doamna senator Boagiu, preşedintele comisiei, vă rog, prezentaţi proiectul şi raportul,

bineînţeles.


Comisia a analizat proiectul în data de 30 martie. La dezbateri au participat reprezentanţii

Ministerul Educaţiei şi Ministerul Afacerilor Externe.

Raportorul comisiei a fost doamna senator Mihaela Popa.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene a formulat o serie de observaţii, printre

care aceea că se constată că prezenta comunicare evaluează al şaptelea Program al Comunităţii pentru

activităţile de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstrative (2007 – 2013), pe baza unui set de

criterii care se află în „Ghidurile pentru o mai bună reglementare”.

Urmare a analizei, comisia consideră necesare şi importante o serie de măsuri, ca de exemplu:

continuarea simplificării procedurilor de participare şi ale regulilor de finanţare la programul-cadru,

precum şi introducerea pe scară mai largă a utilizării instrumentelor informatice şi electronice şi, în

egală măsură, considerăm necesară participarea activă a publicului la activităţile de conştientizare a

rolului pe care îl are ştiinţa în societate.

După analiză, Comisia pentru afaceri europene a hotărât, cu majoritate de voturi, formularea

unui raport pe care îl supunem, spre dezbatere şi adoptare, plenului.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii... Nu sunt intervenţii.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul.



85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Adoptat.

Mulţumesc doamnei senator Anca Boagiu pentru prezenţă şi pentru faptul că, în sinteză, a

reuşit să prezinte toate proiectele de hotărâre şi rapoartele şi dumneavoastră vă mulţumesc că le-aţi şi

aprobat.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

Înainte de aceasta, aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că avem prezenţi în Senat, din partea

Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”... (Discuţii în sală.)

- 16 -

Iertaţi-mă, Universităţii Bucureşti! Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” e la Iaşi... Da.

Tradiţia.

Studenţi de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării şi, de asemenea, din partea

Federaţiei Sindicale „LEX JUST”, prezenţi, o parte din reprezentanţi, urmare a împrejurării că avem

astăzi în dezbatere L700/2011.

Dacă liderii grupurilor parlamentare doresc să facă anunţuri, dacă sunt asemenea chestiuni

prealabile înainte de a intra pe programul legislativ...

*

Dacă nu sunt, punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului unic al Legii nr. 376

din 28 decembrie 2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.

Aşa cum bine ştiţi, este continuarea dezbaterilor, suntem în programul de continuare a

dezbaterilor de săptămâna trecută.

Există colegi care doresc să participe la dezbateri?

Sigur, domnul profesor..., domnul senator Barbu, iertaţi-mă!

Vă rog. Microfonul central.

Domnul Daniel-Constantin Barbu (din sală):

Mai sunt înscrişi de data trecută...


Nu am nimic. În afară de dumneavoastră, nu s-a înscris, deocamdată, nimeni. Poate puteţi

provoca sau, eu ştiu, urmare a cuvântului dumneavoastră, se pot înscrie şi alţii.

Continuăm dezbaterile.

Domnule profesor, microfonul central.

Domnul Daniel-Constantin Barbu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ezitat, ştiam că sunt colegi care, de data trecută, de marţi, se înscriseseră şi nu vreau să par

nepoliticos.

Vă mărturisesc, doamnelor şi domnilor colegi, că nu aş fi intervenit. Iniţiativa legislativă e,

oarecum, inutilă, tehnic vorbind, pentru că Catedrala Mântuirii Neamului e aproape terminată. Deci ar

fi zadarnic acum să evaluăm câţi bani ar mai fi de dat, dacă merită să îi dea Guvernul sau alte autorităţi

publice.

Dar nu aş fi vrut să treacă această dezbatere fără două remarci la care mă simt dator.

Prima. În unele luări de cuvânt de marţea trecută pe marginea acestei iniţiative legislative, unii

colegi au fost tentaţi să facă un lucru care mi se pare foarte grav – e foarte popular, mai toată lumea îl

- 17 -

face, dar cred că Senatul ar trebui să constituie o excepţie –, şi anume: în loc să discute chestiunea, au

discutat persoana iniţiatorului. E timpul, cred, ca, cel puţin în Senatul României, să dăm un exemplu

bun şi să discutăm meritele sau lipsa de merite a ideilor şi nu persoanele care susţin aceste idei

A doua chestiune. Dacă eu am înţeles bine – şi cred că am înţeles bine –, această iniţiativă

legislativă nu viza Biserica Ortodoxă Română. Marţea trecută, am avut elogii, unele foarte înflăcărate, ale

Bisericii Ortodoxe Române. Nu vreau să insist asupra meritelor indiscutabile în plan istoric, cultural,

religios ale Biserici Ortodoxe Române. Numai că – mi se pare mie – iniţiativa legislativă nu este despre

biserică, ci despre stat. Ce poate să facă statul român, ce trebuie să facă statul român în condiţiile unei

societăţi seculare şi pluraliste? Aceasta este întrebarea, dacă vreţi, filozofico-politică care stă ascunsă în

iniţiativa legislativă pe care o discutăm. Este o întrebare asupra căreia merită să reflectăm.

Iniţiatorul a evocat în luarea sa de cuvânt ipoteza unui impozit special, după exemplul Italiei

sau Germaniei, de 8‰, ceea ce ar face finanţarea bisericilor, în general, o chestiune raţională şi

predictibilă.

Dacă vă uitaţi pe graficul pe 25 de ani al finanţărilor, el nu a ţinut seamă de condiţiile

economice, ci, pur şi simplu, de bunăvoinţa sau de lipsa ei dovedită de un guvern sau altul. Putem lăsa

cheltuieli publice relativ importante pe seama unei dispoziţii de moment a unui guvern, a unui consiliu

judeţean, a unui primar sau e momentul, în secolul 21, să ne gândim la o metodă sistematică şi

raţională de finanţare a bisericilor?! Dacă socotim, evident, că bisericile trebuie finanţate din bani

publici (Discuţii în sală.)

Deci aş vrea... Poate iniţiatorul se gândeşte să dea curs ipotezei pe care a lansat-o, cu privire la

impozitul de 8‰. Pot să vă spun că biserica…, cele două biserici cultural dominante în Germania şi

Biserica Catolică Italiană sunt, datorită acestui impozit, infinit mai prospere decât orice biserică din

state ca al nostru, unde chestiunea separări bisericii de stat nu a fost, cu adevărat, nici dezbătută şi, de

aceea, deloc soluţionată.



Mulţumesc şi eu, domnule senator.

De data trecută mai sunt înscrişi la cuvânt domnul senator Badea, domnul senator Anghel şi

domnul senator Isăilă, dacă mai doresc să ia cuvântul.

Dacă nu, declar dezbaterile generale închise... (Discuţii în sală.)

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Voinea.


Domnul senator Voinea. Poftiţi. Microfonul... (Discuţii în sală.)

- 18 -

Nu. Nu. Nu. Domnul senator Voinea. Vă dau cuvântul la finalul dezbaterilor, sunteţi iniţiatorul

legii. (Rumoare, discuţii în sală.)

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Vrea doamna senator Creţu.


Dacă vrea, să ridice mâna, să observe domnii secretari! Nu cred că sunteţi pe post de secretară,

doamna senator Anghel, nu?!

Domnul Florea Voinea:



Vă rog. Microfonul 4.

Domnul Florea Voinea:

Stimaţi colegi,

Când este vorba de simboluri naţionale, nu cred că se pune în discuţie cine şi cum le face. Aici

este cu totul altă problemă. Catedrala Mântuirii Neamului nu cred că nu este, nu reprezintă un simbol

naţional; poate că ar fi trebuit să se numească Catedrala Înălţării Neamului, dar, aici, nu intră în

discuţie cine şi cum participă la construcţia ei. Deja construcţia este destul de avansată şi cred că este

de datoria noastră să o terminăm, pentru că, într-adevăr, este un simbol al neamului.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamnă senator Gabriela Creţu. Microfonul 3.



Am ezitat dacă să mai intervin sau nu, pentru că colegul Daniel Barbu deja a spus foarte multe

din cele pe care voiam să le spun, dar mă simt datoare să dau o explicaţie colegilor mei, care m-au

întrebat de ce am ieşit relativ contrariată – ca să folosesc un cuvânt slab – data trecută din sala

Senatului României.

În această Cameră s-a spus textual data trecută că trebuie descurajată apariţia unor propuneri

diferite de opinia intervenienţilor.

Stimaţi colegi,

Cu o opinie diferită putem fi de acord sau nu. Opinii diferite au existat şi există în interiorul

societăţii, există în interiorul bisericii însăşi, aşa cum există diferite biserici care, între ele, poate se

- 19 -

deosebesc doar pe vreo opinie pe care una sau alta a transformat-o în adevăr. Dar, în Parlamentul

României, opiniile diferite sunt obligatorii, că acesta este rolul nostru: să exprimăm pluralismul politic!

Opinia poate fi susţinută sau respinsă cu argumente de ordin raţional şi care au legătură cu

textul, nu cu pledoarii patetice şi care se duc înapoi la 1350.

Dragi colegi, cu asemenea argumente, mâine, o să votăm desfiinţarea Parlamentului, pentru că

la 1350 el nu exista şi nimeni nu-i simţea lipsa!

Noi suntem reprezentanţi ai cetăţenilor şi, ca reprezentanţi ai cetăţenilor, decidem ceea ce noi

credem de cuviinţă, votul nu este imperativ. Dar poate că facem o greşeală uneori: ştiind că suntem

reprezentanţi, credem că opinia noastră este reprezentativă.

Uneori, este cazul să aplecăm urechea la ceea ce spun oamenii. Şi eu, de o săptămână, testez

acest lucru în diverse medii reale şi virtuale şi opiniile sunt aşa cum trebuie să fie: foarte diferite.

Aşa că, stimaţi colegi, eu sper din suflet că a fost doar o greşeală, că ne-am implicat patetic,

pentru că credinţa se dovedeşte, aşa cum s-a dovedit în toată istoria, o cauză de diviziune, de

disensiune, în loc să fie o cale de construire a comunităţii, aşa cum avem atâta nevoie.

Cred că putem discuta, e nevoie să discutăm şi nu atât acest aspect, mulţi colegi au spus că

poate e tardiv, e drept. Nu cred că nici măcar cei care sunt total în dezacord cu catedrala se gândesc să

o mai dărâme. Problema e alta. Avem problema opoziţiei între religia creştină şi cea musulmană şi

avem o grămadă de reacţii publice. Ele trebuie discutate aici şi în termeni raţionali...


Mulţumim.


…nu în stradă şi nu pe Facebook!

Mulţumesc foarte mult.


Şi eu.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii

legislative.



Din sală: Iniţiatorul!


Dau imediat... Am uitat, îmi cer scuze!

68 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 6 abţineri.

- 20 -

Raportul comisiei a fost admis.

Propunerea a fost respinsă.

Vă rog să poftiţi la microfon.

Îmi cer scuze. Poate, poate cuvântul dumneavoastră ar fi schimbat ponderea.

Domnul Remus-Florinel Cernea (din sală) - deputat:

Acolo sau acolo?


La microfonul central, sunteţi iniţiator. (Discuţii în sală.)

O să vă rog…

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt neplăcut surprins de acest abuz procedural. Conform Regulamentului, ar fi trebuit să mi se

dea cuvântul înainte de încheierea dezbaterilor generale. Acum, intervenţia mea este tardivă, dar îmi

voi exprima totuşi un punct de vedere pe scurt.

Le mulţumesc domnului Barbu şi doamnei Creţu pentru intervenţiile lor raţionale. Cred că

orice temă dezbatem, chiar şi atunci când este vorba de relaţia dintre biserică şi stat, trebuie dezbătută

într-un mod raţional şi făcând apel la principii.

Principiul principal de la care pleacă iniţiativa de faţă priveşte separarea dintre stat şi biserică,

separare care nu e clarificată în legislaţia românească. Sunt foarte multe ambiguităţi, de aici, multe

abuzuri, privilegii şi discriminări.

S-au spus şi lucruri incorecte. S-a făcut… De exemplu, Catedrala Sagrada Familia din

Barcelona, care urmează să fie încheiată peste aproximativ zece ani, această catedrală nu este finanţată

din bani publici. Nicăieri, în statele occidentale civilizate, nu mai sunt construite catedrale din bani

publici acum. Au fost, desigur, construite în premodernitate, în marea lor majoritate.

Dar dacă vrem ca şi România să facă un pas către modernitate cu adevărat şi să nu fie

menţinută în acest Ev Mediu Târziu, ca mentalităţi şi ca atitudini, şi, inclusiv, decizii politice, ar trebui

să tranşăm şi această chestiune a finanţării dintre stat şi biserică… a finanţării bisericilor şi a separării

între stat şi biserică.

Impozitul de care s-a spus funcţionează în Germania, în alte ţări ar fi măsura ideală pentru a

închide, practic, aceste confruntări şi aceste dezbateri.

Uitaţi-vă că, recent, o formaţie de muzică, trupa „Taxi”, a lansat un videoclip foarte decent

exprimat, frumos spus, sensibil spus, din perspectivă ortodoxă, din perspectiva unor oameni care cred

în Dumnezeu şi totuşi a generat un val de reacţii extrem de agresive şi de violente. (Discuţii în sală.)

- 21 -


Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Închei, spunând că voi reveni cu astfel de iniţiative. Sper ca, treptat, lucrurile pe care le afirm

eu, şi nu numai eu, tot mai multe voci din societate şi din clasa politică, să fie atent judecate şi mai în

profunzime înţelese, astfel încât şi România să se alăture statelor cu adevărat moderne, democratice, în

care libertatea de gândire de conştiinţă şi de religie a fiecărui cetăţean să fie respectată, repet, fără

privilegii, fără discriminări. Nicăieri în lumea democratică nu mai găsiţi o lege pentru a construi o

catedrală – nicăieri! –, aşa cum e în România. Ar trebui să ne eliberăm de această relaţie toxică pentru

democraţie, dintre stat şi biserică.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea nr. 416/2001

privind venitul minim garantat.

Dacă iniţiatorul este prezent şi doreşte să-şi susţină proiectul?

Domnul senator Ovidiu-Liviu Donţu. Microfonul 6.

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, tinerii din casele de copii – folosesc termenul mai uzual – care împlinesc vârsta

de 18 ani nu mai beneficiază de dreptul de a locui în aşezământul social oferit de statul român. Astfel,

aceştia sunt scoşi în stradă, indiferent dacă au un acoperiş deasupra capului sau dacă sunt şomeri.

Propunerea legislativă are ca scop acordarea unei sume majorate cu 100% faţă de suma primită de

aceşti tineri până în 18 ani, deci de la 142 de lei, majorat la 284, şi pentru cei care nu au… pentru a-şi

continua studiile şi, pentru cei care nu au soluţie locativă, majorarea cu 200%.

Guvernul poate stabili, prin norme metodologice, condiţiile în care aceştia beneficiază de

aceste drepturi şi să facă anchete sociale pentru ca beneficiarii acestei măsuri să fie tinerii aflaţi la

nevoie.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu iniţiatorului.

Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu.

Vă rog. Microfonul 8.

- 22 -

Domnul Gabriel Lungu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei

Sociale şi Persoanelor Vârstnice:


Legislaţia în vigoare reglementează o serie de facilităţi pentru tinerii cu risc de marginalizare

socială, inclusiv pentru tinerii care provin din sistemul de protecţie socială, şi aceasta prin Legea nr. 116/2002

privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale şi, conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Acordarea unui cuantum majorat numai în cazul persoanelor singure care provin din sistemul

de protecţie socială creează discriminare faţă de persoanele singure care nu provin din sistem, dar care

se regăsesc la un moment dat în aceeaşi situaţie.

Faţă de cele prezentate, nu susţinem prezentul proiect.


Mulţumesc.

Din partea comisiei?

Domnul senator Ghilea, vă rog. Microfonul 7.

Domnul Găvrilă Ghilea:

În şedinţa din 5.04.2016, membrii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială au

hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă,

deoarece este o măsură de protecţie socială necesară în contextul economico-social actual.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului

Senatului, raportul de admitere, cu amendamente admise, precum şi propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice şi urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţie.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Doamna senator Câmpeanu, microfonul central.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Stimaţi colegi,

Mă aşteptam din partea reprezentantului Guvernului să fi venit cu nişte cifre şi să ne justifice,

în primul rând, câţi copii ies din sistem în fiecare an, după vârsta de 18 ani, ce măsuri sunt întreprinse

pentru a le asigura o anumită protecţie şi, în principal, aş fi crezut că este de acord cu această

propunere, pentru că este ştiut că, în România, copiii instituţionalizaţi, după vârsta de 18 ani, nu mai

beneficiază aproape de nicio protecţie socială.

- 23 -

Nu este vorba de nicio discriminare, pentru că un copil care rămâne în continuare în grija unei

familii şi frecventează cursurile unei şcoli primeşte 600 de lei (pentru acel copil), iar un copil care

merge pe stradă direct dintr-un astfel de cămin primeşte 141 de lei.

Ce să facă cu banii ăia? Unde să-şi găsească o locuinţă? Cum să se ducă la un interviu pentru a

merge să ocupe un loc de muncă? Ce să facă acel copil care nici nu este pregătit pentru viaţa de zi cu

zi, că a fost într-o instituţie care i-a asigurat cazare, masă, şcolarizare şi haine?

Deci mie mi se pare că această măsură trebuie votată pentru că, hai să ne gândim, în primul

rând, dacă vreţi şi vă gândiţi la buget, numărul lor este foarte mic.

Aţi dat avize, domnule secretar de stat – şi v-am mai criticat de la această tribună – pentru

multe alte aberaţii, care vin şi sunt supuse votului mai ales în această perioadă de campanie electorală,

iar pentru nişte amărâţi de copii care sunt aruncaţi pe stradă daţi un vot negativ.


Mulţumesc, doamna senator.

Există şi alte puncte de vedere?

Domnul senator Vasiliev. Microfonul 3. (Discuţii în sală.)

Domnul Marian Vasiliev:


Vroiam să fac un apel la toţi colegii, în câteva cuvinte, scurt, să spun că este o acţiune profund

discriminatorie să nu creăm un pic de avantaje pentru aceşti copii. Copiii aceştia nu au o şansă egală în

viaţă, cum au copii care au beneficiat de căldura şi afecţiunea unei familii.

Este un pas foarte mic, pe care-l propune colegul nostru astăzi, dar e un pas care poate deschide

un drum, aşa că fac un apel către toţi colegii să susţinem acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Alte puncte de vedere?

Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.

Vot, 17.30.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 20 alin. (4) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Iniţiatorul este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Tiberiu Trifan.

Vă rog, domnule ministru.

- 24 -

Domnul Florea-Tiberiu Trifan – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne:


Apreciem că, din punct de vedere al siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, reducerea

vârstei minime necesare obţineri permisului de conducere pentru categoriile de vehicule vizate, printre

care şi cele pentru transport de persoane şi de marfă, nu ar face decât să creeze premizele creşterii

riscului rutier şi al consecinţelor generate de acesta.

Din punct de vedere statistic, se observă că implicarea în accidentele rutiere grave este cu atât

mai frecventă, cu cât experienţa în conducerea autovehiculelor exprimată în ani de deţinere a

permisului de conducere este mai redusă.

Astfel, în perioada 2012 – 2015, conducătorii de autovehicule cu vârste cuprinse între 18 şi 22

de ani au generat 11,57% din accidentele de circulaţie grave, soldate cu decesul a 707 persoane şi

rănirea gravă a altor 3 561.

În altă ordine de idei, considerăm că lipsa forţei de muncă specifice, invocată de asociaţiile

patronale din transporturi, este o problemă nereală, atâta timp cât, în momentul de faţă, la nivel

naţional, parcul auto licenţiat destinat transportului de mărfuri şi persoane reprezintă aproximativ 14%

din totalul de 6,8 milioane de autovehicule, iar numărul posesorilor de permise de conducere categoria

C este de aproximativ 32%, respectiv 10% pentru categoria D, dintr-un total de aproape 7,1 milioane…


Concluzia, domnule ministru, concluzia!

Domnul Florea-Tiberiu Trifan:

În concluzie, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.


Mulţumesc.

Domnul senator Ionel Butunoi, preşedintele comisiei de specialitate.

Vă rog.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:


Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru transporturi şi energie

supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului, raportul comun suplimentar de admitere, cu

amendamente, şi propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

- 25 -

Domnul senator Calacan. Microfonul 4.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu cred că ar fi o foarte mare eroare să susţinem aceste modificări. Am văzut şi raportul

suplimentar, a fost scoasă zona de conducere categoria B la 17 ani, dar a rămas conducerea categoria C

şi C+E începând cu 18 ani.

Aici eu cred că este o eroare extrem de mare. Nu fac referire numai la punctul de vedere al

Guvernului, pe care-l susţin, iată, de astă dată, vă spun că nu există niciun fel de justificare în a da pe

mână un tir sau un camion la 40 de tone unui tânăr la 18 ani. Este vorba de o lipsă de experienţă. Este

vorba, până la urmă, de viaţa partenerilor de trafic.

Ştiu că există o anumită îngrijorare referitor la cei care termină, la 18 ani, o astfel de şcoală.

Ştiu că, probabil, s-ar putea spune că pe vremuri exista această posibilitate, dar aş vrea să vă

reamintesc că, pe vremuri, existau două-trei camioane de 16 tone, rabe de 16 tone, cum le spuneam

noi, care mergeau 10 – 15 km pe un drum destul de puţin circulat. Astăzi vorbim de camioane

puternice, astăzi vorbim despre o infrastructură care nu este extrem de performantă şi, de aceea, pentru

a micşora riscul accidentelor, nu cred că este bine să dăm voie ca pe un tir, pe un camion mai mare de

7,5 tone să poată… acesta să poată fi condus de un tânăr de 18 ani.

De altfel, aş vrea să precizez că, dacă pe vremuri erau foarte clar delimitate categoriile: B până

la 3,5 tone, după care C de la 3,5 tone în sus, astăzi, avem posibilitatea de la 18 ani să poţi să conduci

un autovehicul de C1, care înseamnă între 3,5 şi 7,5 tone.

Marea majoritatea a camioanelor, astăzi, sunt până în 7,5 tone. Deci asta înseamnă că la 18, la

19 ani poţi foarte bine să te urci pe un astfel de autovehicul – 3,5; 5,5; 7,5 tone – să-l conduci. Nimeni

nu te împiedică, dar încă o dată spun: să dai pe mâna unui tânăr un tir, un camion de 40 de tone ar fi o

eroare.

Şi aş vrea să vă mai spun, pentru cei care nu ştiu, încă o dată: am A-ul, B-ul, C-ul şi E-ul, deci

ştiu despre ce vorbesc. O şcoală de şoferi se face pe o rabă de 16 tone. Examenul se face pe o rabă de

16 tone. Ca să ai şi C-ul, plus E-ul, îţi mai pune în spate o remorcă goală. Mergi cu ea 2 – 3 kilometri

şi poţi să obţii examenul… poţi să obţii permisul de conducere.

Altceva e în trafic. Altceva este, când ai în spate un autotren plin cu marfă, altă răspundere.

Vorbim despre cu totul şi cu totul altceva. ( Discuţii la prezidiu.)

Vă rog din tot sufletul să nu susţineţi această iniţiativă.

Mulţumesc.

- 26 -


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Motoc. Microfonul central.

Urmează doamna senator Andronescu şi domnul senator Grigoraş.

De la prezidiu: Igaş.


Şi domnul senator Igaş.

Domnul Octavian Motoc:


Eu nu doream decât să adaug un singur element pe care l-am prezentat şi în faţa Grupului

parlamentar liberal astăzi, în sprijinul argumentelor pe care le-a prezentat reprezentantul Guvernului, şi

anume acela legat de responsabilitatea în caz de accident a unei persoane minore aflate la volanul unui

autovehicul de acest gen.

Aceasta este, practic, transferată către părinţii acestuia, în condiţiile în care nu are vârsta

majoratului, ceea ce induce nişte influenţe, mă rog, de natură legislativă şi juridică pe care, probabil, ar

trebui să le normalizăm, să le punem în vigoare, transformând şi alte prevederi legislative din alte acte

normative de acest gen.

Eu cred că nu este o idee foarte bună să diminuăm vârsta acestor persoane care termină, mă

rog, cursurile unui astfel de liceu până la 16 ani.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamna senator Andronescu. Microfonul 3.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am venit la microfon să susţin amendamentul pentru care Comisia pentru învăţământ a votat, şi

anume acela de a reduce vârsta pentru cei care termină liceele de profil, liceele de specialitate, licee

care sunt acreditate şi care, la sfârşitul clasei a XII-a, obţin un certificat profesional.

Deci ei pot exercita această profesiune şi, de aceea, rugămintea pe care v-o adresez şi de la

acest microfon: să acceptăm solicitarea de foarte mulţi ani a acestor licee de a reduce vârsta la care pot

să conducă autovehicule din categoria C şi CE, începând de la 18 ani.

Vă mulţumesc foarte mult.


Mulţumesc şi eu.

- 27 -

Domnul senator Grigoraş. Urmează domnul senator Igaş.

Domnul senator Grigoraş. Microfonul 2.

Domnul Viorel Grigoraş:


De data aceasta, susţin punctul de vedere al Guvernului şi mai ales privesc acest lucru în

contextul factorilor care, de altfel, sunt arhicunoscuţi: om, maşină, drum.

Omul. Acest copil este necopt.

Maşina. Traficul este foarte intens.

Drumul. Drumurile noastre toate sunt printre cele mai precare din Europa.

A, că trebuie să lucreze aceşti tineri, pe care-i eu îi numesc copii, nu-i nicio problemă. La

firmele de transport, la garaje, îşi pot face ucenicia, desfăcând un motor, făcând o pană, că, dacă-i pui

în trafic, nu ştiu să înlocuiască un cauciuc.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Igaş. Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă spun că şi la nivelul Comisiei pentru apărare am avut, spre avizare şi dezbatere,

această iniţiativă legislativă.

Noi, în cadrul comisiei, în unanimitate, am dat un vot pentru iniţiativa legislativă.

Sigur că aici nu vreau să creez o polemică, dar sunt câteva întrebări pe care le-am ridicat şi la

nivelul comisiei, şi le ridic şi aici, în plenul Senatului.

1. Ministerul de Interne, atunci când ne-a prezentat că majoritatea accidentelor sunt provocate

de către tineri, n-a putut să ne pună la dispoziţie dacă aceşti tineri erau profesionişti sau erau amatori.

2. Susţin ceea ce a spus doamna senator Andronescu. Un tânăr care la 18 ani dobândeşte

permisul de conducere a unui camion nu poate să profeseze până la 21 de ani. Unde se formează?

Unde dobândeşte experienţa necesară ca, la 21 de ani, să fie un profesionist 100%? Poate primim aici

un răspuns, ca să putem să ne lămurim atunci când dăm un vot.

Şi, în altă ordine de idei, dacă ai 18 ani, ai permis de conducere, nu poţi să-ţi profesezi meseria.

Nu este un drept încălcat, dreptul la muncă?

Pun şi eu câteva întrebări şi votul vom vedea cum va fi.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

- 28 -

Stimaţi colegi,


Vă aduc la cunoştinţă că raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu

amendamente admise.

Îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi. Rog să votaţi. Rog toţi colegii prezenţi să voteze.


Raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.



Propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 18 şi a art. 19 din Legea nr. 202 din 9

noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Iniţiatorul, dacă este prezent, domnul Gheorghe Florin, domnul deputat. Nu este prezent.

Din partea Guvernului României este prezent domnul Liviu Neagu. Vă rog. Secretar de stat la

Secretariatul General al Guvernului.

Domnul Neagu.

Domnul Liviu-Robert Neagu – secretarul general adjunct al Guvernului:


Guvernul nu susţine propunerea legislativă, întrucât adoptarea acesteia va conduce la afectarea

directă şi imediată a Regiei din punct de vedere financiar, prin reducerea drastică a abonamentelor pe

suport de hârtie şi desfiinţarea, în fapt, a abonamentelor pe suport electronic, în condiţiile în care

această aplicaţie are caracter comercial şi în ea s-au investit resurse proprii.


Mulţumesc.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Doina Federovici.

Vă rog.

Doamna Doina-Elena Federovici:


În data de 30 martie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

au hotărât, în urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi ale celor prezenţi, să adopte un raport de

respingere.

- 29 -


Mulţumesc.

Dezbateri generale? Dacă există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare.


Todiraşcu.


Domnul senator Todiraşcu. Microfonul 1.

Domnul Valeriu Todiraşcu:


Astăzi, pe ordinea de zi, mai avem o iniţiativă care priveşte acelaşi obiect.

Nu ştiu dacă n-ar fi fost mai bine ca aceste – ambele – iniţiative să fie discutate împreună,

comasate, eventual, să se găsească o soluţie care să corespundă atât prevederilor constituţionale, cât şi

rolului Guvernului ca autoritate publică, cât şi Monitorului Oficial, care este în subordinea directă a

Guvernului şi, inclusiv, a Legii Monitorului Oficial, pentru că, dacă ne uităm în conţinutul ei, scopul

înfiinţării Monitorului Oficial nu este generarea de venituri pentru Guvern sau pentru bugetul ţării, ci

pentru asigurarea activităţii de publicare a legislaţiei. Or, şi în această iniţiativă, ca şi la cea pe care o

voi susţine mai târziu, constat această opinie a Guvernului, în opinia mea inadmisibilă, pentru că, în

primul rând, lezează drepturile constituţionale ale cetăţeanului de a se informa privind propriile legi şi,

doi, este chiar în afara cadrului legal. Deci nu Guvernul, nu Monitorul Oficial trebuie să genereze

venituri pe seama informării cetăţenilor.

Mulţumesc.


Mulţumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale…


Anghel, Anghel.


Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:


Am să spun lucrul acesta şi probabil că voi spune şi la ultimul punct de pe ordinea de zi, pentru

că sunt convinsă că va fi vot „împotrivă”, dar nu pot să nu spun. Exista, în urmă cu 7, 8 ani de zile, un

domn consilier – după aceea, avocat – care pe blogul său avea o bază de date unde puteai să accesezi

Monitorul Oficial în mod gratuit.

- 30 -

Monitorul Oficial şi-a permis să-i facă, prima dată, o notificare şi apoi, să-i facă plângere

penală pentru că – vezi, Doamne – a atentat la drepturile de autor ale Monitorului Oficial.

În primă fază, Parchetul a dat o ordonanţă prin care domnul respectiv era amendat cu 1 000 de

lei, dar ordonanţa definitivă a Parchetului l-a scos de sub urmărire penală şi a spus aşa, aşa a motivat:

la dosarul de urmărire penală n-au fost depuse de către intimată… Au fost două certificate de

înregistrare a mărcii, dar marca este numai pentru imagine nu pentru conţinut, pentru că instanţa

aminteşte că CJUE în interpretarea Directivei 96/9CE din 11 martie 1996 privind protecţia juridică a

bazelor de date a subliniat că protecţia dreptului de autor are ca obiect structura bazei de date, iar nu

conţinutul său.

În acest sens, protecţia nu este extinsă asupra datelor ca atare.

Potrivit art. 9 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, nu pot

beneficia de protecţia legală a dreptului de autor următoarele: textele oficiale de natură politică,

legislativă, administrativă, judiciară şi traducerile oficiale ale acestora.

Drept urmare, nu se poate reţine că petentul a pus la dispoziţia publicului, pe internet, fără

consimţământul titularilor de drepturi, o parte din structura bazei de date a Regiei Autonome Monitorul

Oficial, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi la art. 139 et cetera, et cetera.

Prin urmare, în momentul în care Monitorul Oficial s-a făcut stăpân pe legislaţia care este

emisă – de cine? – de către Parlament, de către Guvern, care este plătit să facă lucrul acesta… Mai

mult decât atât, dacă vă uitaţi, spre exemplu, la cât este tariful la o pagină, veţi constata că fiecare lege

pe care o trimitem noi la Monitorul Oficial este tarifată cu 73 de lei pagina. Este aberant.

În momentul în care nu există scuza că n-am cunoscut legislaţia nici în civil, nici în penal, este

aberant să-mi ceri bani de trei ori.

Şi încă o problemă. Dacă Guvernul, prin Secretariatul General, ţine aşa de mult la Monitorul

Oficial şi spune că nu trebuie să piardă, îl întreb: nu trebuie să piardă pentru salariile care sunt acolo,

de 84 de mii de lei pe an, plus fiecare membru al consiliului de administraţie, 25 de mii de lei pe an?

Deci oamenii aceia iau dublu cât ia un parlamentar.


Mulţumesc.


Şi de fapt şi de drept, ce fac? Plagiază munca noastră.

Mulţumesc.


Mulţumesc, doamna senator.

Stimaţi colegi,

- 31 -


Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Monitorul Oficial este ultimul monopol de stat foarte profitabil. Şi se vede din ceea ce se

susţine aici că interesul pentru a continua businessul, afacerea Monitorul Oficial, este foarte mare,

pentru că, într-adevăr, creaţia, să zicem proprietatea intelectuală a unei legi, e aici. Normal ar trebui

Monitorul să plătească, pentru că foloseşte legile votate de noi pentru a le vinde beneficiarilor.

Este un lucru care mie mi se pare, în 2016, învechit şi păgubos.

Dacă vrem să informăm, într-adevăr, cetăţenii acestei ţări şi există, actualmente, datorită

internetului şi datorită IT-ului posibilitatea înmagazinării fără foarte mari... Cheltuielile sunt mici în

momentul în care înmagazinezi într-un cloud date. Această metodă poate fi folosită. De ce să nu dăm

cetăţenilor dreptul să aibă acces liber, rapid şi garantat că ceea ce, într-adevăr, citesc, este legea bună,

pentru că, după, aţi văzut dumneavoastră că după Monitorul Oficial se mai publică şi se mai face a

doua afacere a unor edituri de retipărire şi de vânzare a noilor prevederi legale.

E păcat, ne furăm pe undeva căciula, pentru că interesul nu e bussinesul şi consiliul de

administraţie, şi sinecura celui care este numit politic în consiliul de administraţie, ci, în realitate,

interesul este ca cetăţeanul să fie, realmente, în timp real informat despre...


Mulţumesc.


... reglementările legale.


Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Motoc. A promis o intervenţie scurtă.


Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doar o singură chestiune. Când un cetăţean încalcă o lege, el nu se poate crampona de faptul că

nu o cunoaşte. Se prezumă că ştie acea lege, oricare ar fi ea şi oricare… ar fi încălcată de cetăţean. Păi,

de unde să o cunoască cetăţeanul dacă nu are nici măcar liberul acces de a o citi din Monitorul Oficial.

El poate să cumpere toate monitoarele oficiale pentru a cunoaşte aceste legi? Acesta este un serviciul

public care trebuie să fie la dispoziţia cetăţeanului. În cel mai rău caz, Monitorul Oficial poate să aibă

monopolul asupra formei tipărite a legilor, dar accesul neîngrădit al cetăţeanului la varianta electronică

pentru citire este un lucru pe care trebuie să-l acceptăm cu toţii. Este inadmisibil să ne gândim că

- 32 -

Monitorul Oficial ar putea să aibă în continuare acest drept, de a fi unicul furnizor de informaţie

legislativă şi nu i-ar permite cetăţeanului de rând să intre pentru a citi orice lege, de care ar putea să fie

incriminat la un moment dat sau altul.


Mulţumesc.


Vă mulţumesc.


Stimaţi colegi,


Vă aduc la cunoştinţă că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl supun votului.

Vă rog să votaţi. Rog colegii prezenţi să voteze.

42 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă şi 12 abţineri.

Raportul, la limită, într-adevăr, a fost adoptat şi propunerea legislativă... (Discuţii la prezidiu.)

Din sală: Nu a trecut! Adunaţi! (Discuţii în sală.)


Da, da. Aveţi dreptate! Aveţi dreptate!

Raportul de respingere a fost respins. (Discuţii în sală.)




Propunerea legislativă a fost adoptată. (Aplauze.)

Din sală: Ura!

*


Punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind

regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Din partea Guvernului României, prezentă doamna Daniela Gîtman, da? Sunteţi? Microfonul 10.

Vă rog, aveţi cuvântul. Pe scurt, prezentaţi proiectul de lege.

Doamna Daniela Grigore Gîtman – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:


- 33 -

Este vorba de modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005. Din cazuistica înregistrată în

ultimul timp se constată diferite nemulţumiri ale cetăţenilor români faţă de condiţiile pe care trebuie să

le îndeplinească la ieşirea din România.

Aceştia invocă fie proceduri birocratice, fie proceduri costisitoare, în special în ceea ce priveşte

cetăţenii români minori sau cu dublă cetăţenie, şi atunci această propunere de modificare şi de

completare a legii curente se referă la câteva... la un set de măsuri, printre care: introducerea cărţii

electronice de identitate ca document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călători în statele

Uniunii Europene, inserarea unor prevederi referitoare la exceptarea de la procedura de supralegalizare

sau aplicarea apostilei de la Haga, eliminarea obligativităţii menţionării scopului şi a rutei pentru

minorii care se deplasează în străinătate, exceptarea minorilor români de la obligativitatea prezentării

de către părinţi a declaraţiei de destinaţie, eliberarea paşapoartelor de serviciu pentru personalul

autorităţilor publice care candidează pentru posturi în cadrul unor...


Concluzia, doamna ministru! Concluzia.

Doamna Daniela Grigore Gîtman:

Concluzia este că Guvernul României susţine această modificare şi completare a legii.


Mulţumesc.

Domnul senator Filip, preşedintele Comisiei pentru politică externă, vă rog. Microfonul 7.

Domnul Petru Filip:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Comisia pentru politică externă a discutat acest proiect de lege şi a adoptat un raport de

admitere, fără amendamente.

S-au obţinut avize favorabile din partea Comisiei pentru administraţie publică, drepturile

omului, respectiv a românilor de pretutindeni, iar Consiliul Legislativ a analizat proiectul şi l-a avizat

favorabil.

De aceea, propunem adoptarea acestui proiect de lege. Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu sunt.


Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.

Vă rog să votaţi. Toţi colegii, vă rog, care sunt prezenţi, să voteze.

- 34 -

91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Raportul comisiei, adoptat.

Proiectul de lege, de asemenea.

*

Punctul 6, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind

eficienţa energetică.

Din partea Guvernului României, prezent la dezbaterile generale domnul Cristian Buşu, da?

Secretar de stat la Ministerul Energiei.

Vă rog, domnule ministru, pe scurt, prezentaţi proiectul de lege.

Microfonul 8.

Domnul Cristian Buşu – secretar de stat în Ministerul Energiei:

Proiectul de lege modifică şi completează Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, în

vederea asigurării transpunerii complete a Directivei europene privind eficienţa energetică, de

modificare a Directivelor 2009 şi 2010.

Procesul este, de fapt, de transpunere a directivelor în legislaţia naţională.

De asemenea, proiectul de lege cuprinde completări şi modificări impuse de problemele care au

fost întâmpinate până acum în implementarea măsurilor de eficienţă energetică, respectiv clarificări

privind realizarea auditului energetic.

Precizez doar că, în cadrul neadoptării urgente a proiectului de lege, România îşi asumă riscul

trecerii de la etapă contencioasă a procedurii de infringement, cu repercusiuni negative asupra

bugetului de stat…

În contextul celor de mai sus, propunem soluţionarea... supunerea proiectului de lege pentru

modificarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică spre adoptare prin procedură de urgenţă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnul senator Daniel Butunoi, vă rog, raportul comisiei.


Membrii Comisiei pentru transporturi şi energie şi ai Comisiei economice, industrii şi servicii

au dezbătut proiectul de lege, domnule preşedinte, pe parcursul mai multor şedinţe şi au hotărât, cu

majoritate de voturi, să adopte raport comun cu amendamente... de admitere, fără amendamente.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

- 35 -

De la prezidiu: Cotescu Adrănel.


Domnul senator Cotescu. Urmează domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnul Marin-Adrănel Cotescu:


Încep prin a-l întreba pe reprezentantul Guvernului câte ţări sunt în situaţia de infringement,

acum, în Uniunea Europeană sau, dacă îi e mai uşor, să ne răspundă câte nu sunt?

Toate sunt în… sau aproape toate, două nu sunt în procedură de infringement. Deci nu suntem

într-un pericol, aşa, iminent.

2. Transpunerea directivelor europene s-a făcut în cea mai mare parte. Ce vor să introducă

acum sunt două, să zicem, specializări care se vor face la ANRE, şi anume una de auditor energetic, ca

să mă exprim elegant, de stinsul luminii, pentru că auditorii energetici de construcţii şi de instalaţii

sunt acreditaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. E vorba de auditori

energetici nu ştiu pe ce domeniu... Probabil pe... Am întrebat la Comisia pentru administraţie şi nu prea

mi-a putut răspunde.

În afară de auditorul energetic pe care e obligată orice... e obligat orice UAT să îl angajeze, cu

contract sau cu prestare de serviciu, mai trebuie angajat şi un alt specialist în cadrul primăriei care să

urmărească economiile de energie făcute de toate unităţile din subordine. Un fel de manager. Ei,

lucrurile astea complică foarte mult activităţile UAT-urilor, nu se referă, încă o dată repet, numai la

construcţii, fie că e vorba de şcoli, de spitale, de poliţie, de primărie în sine, ci se referă şi la iluminat

public şi la orice alte consumuri energetice.


Mulţumesc.

Domnul senator Nicolea-Vlad Popa. Microfonul 3. 2.


Eu văd partea plină a paharului, pentru că, într-adevăr, dacă nu s-ar fi transpus toată legislaţia

pe eficienţă economică în România, şi acum luminile ardeau la nesfârşit, aşa cum ne-am obişnuit de

zeci de ani. Eficienţa înseamnă economisire de resurse şi orice fel de sistem care funcţionează şi

funcţionează foarte bine în Uniunea Europeană trebuie să funcţioneze şi la noi, chiar dacă, sigur, nu

putem fi foarte optimişti de la început. Dar ceea ce s-a dispus prin directivă funcţionează şi

funcţionează bine, în sensul că s-au adus beneficii, s-au adus câştiguri în economiile naţionale din

statele respective.


Mulţumesc.

- 36 -

Domnul senator Paşcan, pe scurt, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi,

Sigur că la multe dintre normativele Uniunii Europene, adeseori, ne-am aliniat de pe scara

avionului. A pretinde unei comunităţi de 5 000 de locuitori să facă audit energetic şi să aibă manager

energetic şi să stabilească programe pe 3, 6 sau 4 ani presupunem să şi existe această funcţie, aceşti

specialişti. Or, am întrebat în cadrul Comisiei pentru administraţie şi mi s-a spus că era vorba de vreo 4

la nivel naţional, atestaţi conform legii.

Eu vă întreb: o comunitate de 5 000 de locuitori ce audit energetic să mai facă, câtă vreme

oricum primarul este interesat să reducă cât de mult posibil consumul de energie ca să-şi reducă

cheltuielile şi, adeseori, vedeţi mici comunităţi în beznă tocmai din acest motiv. Haideţi să-i mai

punem să mai cheltuiască bani să mai facă şi audituri, pentru că aşa vrea cineva.

Înţeleg foarte bine care sunt imperativele legate, de pildă, de proiecte serioase, mari, de

cogenerare, alte lucruri de acest gen, dar vedeţi că toate sunt doar puse pe hârtie, câtă vreme sistemele

nu sunt finanţate aşa cum se cuvine, nu suntem susţinuţi şi ele sunt ineficiente. Nu ajung să poată fi

realizate de autorităţile administraţie publice locale. Nu comentez chestiunile legate de alte entităţi,

agenţi economici, IMM-uri, etc., dar pe administraţiile publice locale vă rog să nu le împovăraţi sub

pretexte legate de imperative şi infringement de la Uniunea Europeană, că sunt nerealiste.

Mulţumesc.


Mulţumesc tare mult.


Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Îl supun votului.



Fac adunarea, nu?

Raportul a fost adoptat, proiectul legislativ a fost, de asemenea, adoptat.

*

Punctul 7 – lege cu caracter organic şi vom trece după aceea şi la legile pentru vot –, Propunerea

legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind

organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Iniţiatorul nu este prezent.

- 37 -

Din partea Guvernului României, domnul Ion Ghizdeanu, da? Mulţumesc.

Vă rog, domnule Ghizdeanu, vă rog, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Ion Ghizdeanu – preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză:


Foarte scurt. Ministerul Finanţelor Publice nu susţine. Unul din amendamentele introduse şi

admise, aflat în anexă la raportul comisiei, respectiv amendamentul cu privire la majorarea de posturi...

Menţionăm că, potrivit prevederilor art. 2… punctul 2 art. 3 din Legea responsabilităţii

fiscal-bugetare, bugetul general consolidat include şi bugetul instituţiilor publice autonome, finanţate

integral din venituri proprii. Având în vedere impactul asupra bugetului, a celor 50 de locuri

suplimentare, subliniez din nou că Ministerul Finanţelor Publice nu susţine iniţiativa legislativă, cu

acest amendament admis.

Mulţumesc.


Mulţumesc. Domnul senator Butunoi. Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Dar, aşa cum e în... a Guvernului, evident, având în vedere subordonarea, Parlamentul decide

asupra...

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Butunoi, vă rog.



În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor

prezenţi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru transporturi şi energie, Comisia economică, industrii şi servicii şi Comisia

pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului

Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise şi propunerea legislativă.


Mulţumesc tare mult, domnule preşedinte.

Dezbateri generale.

Nu sunt.

Le declarăm închise şi intrăm, începând cu acest proiect, pe vot – legi organice.

- 38 -

Deci punctul 7 de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de

Reglementare în Domeniul Energiei.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. (Discuţii în sală.)

Îl supun votului. Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.

63 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Raportul comun nu a întrunit numărul

de voturi necesar.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.

63 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Propunerea legislativă nu a întrunit

numărul de voturi necesar şi, ca atare, a fost respinsă.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea nr. 416/2001

privind venitul minim garantat.

Raportul comun al comisiilor…

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Îl supun votului dumneavoastră.


62 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 8 abţineri. Raportul nu a întrunit numărul de

voturi necesar.




Adoptat.

*

Proiecte din şedinţele trecute.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 340/2004, republicată, privind

prefectul şi instituţia prefectului. (L58/2016)

Dezbaterile au fost în data de 5 aprilie.

Raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative, îl supun votului.


65 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Raportul de respingere a fost respins.

Supun adoptării dumneavoastră propunerea legislativă.

- 39 -

Vă rog să votaţi. Rog să votaţi, stimaţi colegi.

42 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar

de pensii publice.

Dezbaterile au avut loc în data de 5 aprilie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, Vă rog să-l votaţi. Rog toţi colegii

să voteze.


Raportul de respingere a fost respins.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.


Respins cu 12 voturi pentru, 76 de voturi împotrivă şi 4 abţineri.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice.

Dezbaterile au avut loc în data de 5 aprilie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl supun votului. Vă rog să votaţi.

Cu 87 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul de respingere a fost adoptat şi

propunerea legislativă a fost respinsă.

Continuăm dezbaterile.

*

Punctul 8, Propunerea legislativă privind acordarea cetăţeniei române membrilor comunităţilor

româneşti de pretutindeni, victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice.

Iniţiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Trifan sau doamna Gîtman.

Doamna Gîtman, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Doamna ministru, pe scurt, vă rog să prezentaţi proiectul.

Doamna Daniela Grigore Gîtman:


- 40 -

Guvernul României nu susţine această iniţiativă din mai multe considerente, unele legate de

conformitatea cu normele şi standardele internaţionale relevante, respectiv prezenta propunere ridică

problema conformităţii. Nu trebuie să conţină deosebiri care să includă practici sau să constituie

discriminare bazate pe origine etnică.

De asemenea, modificările propuse se îndepărtează de la standardele internaţionale în materie

de tratament preferenţial acordat minorităţilor naţionale de statul lor înrudit şi considerăm că, din punct

de vedere politic, ar duce la dificultăţi în relaţiile bilaterale cu statele ai căror cetăţeni sunt aceste

persoane.

În ultimul rând, menţionez că Legea cetăţeniei a suferit modificări prin Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 37 din 9 septembrie 2015 care deja acordă facilităţi procedurale privind redobândirea

cetăţeniei române de către foşti cetăţeni români şi descendenţii acestora care şi-au pierdut cetăţenia din

motive independente de voinţa lor.

Mulţumesc.


Şi eu mulţumesc, doamna ministru.

Din partea comisiei, doamna senator Federovici. Vă rog.



Membrii Comisiei juridice vă propun, spre dezbatere şi adoptare, un raport de respingere,

adoptat în data de 30 martie 2016, ţinând cont de punctul de vedere al Guvernului, dar şi de avizele

primite pentru această propunere.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Titus Corlăţean. Microfonul 4.

Domnul Titus Corlăţean:


Sincer, iniţiativa asta legislativă este destul de interesantă. Din păcate, nu a trecut şi pe la

Comisia pentru politică externă, nu a fost repartizată, deci mărturisesc că nu am reuşit să intru pe

fondul acestui proiect legislativ, pentru că ar fi fost foarte util ca iniţiatorul să fie prezent să ne

lămurească în plen cu privire la anumite chestiuni.

Din punctul de vedere al conceptelor „rapt teritorial” putem să identificăm destul de bine ce

înseamnă, „conjunctura istorică” este o chestiune mult mai complicată, complexă şi destul de clar

nedefinită.

- 41 -

Dar cel puţin la prima parte a propunerii legislative, la rapt teritorial, doamna secretar de stat a

făcut o referire… legea română, astfel cum a fost modificată, include deja de un număr de ani

principiul ius sangvinis şi principiul reparator, cei care şi-au pierdut cetăţenia română din motive

neimputabile lor – şi ştim bine la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial – beneficiază de acest

act reparatoriu din partea statului român. Şi vorbim de criteriul cetăţenie. Puteau fi etnici germani,

maghiari, evrei, tot ce dorim, nu doar etnicii români, dar au avut cetăţenia română, au pierdut-o în

condiţii neimputabile lor după cel de-al Doilea Război Mondial, şi intră în categoria asupra căreia

statul român se apleacă pentru a face un gest reparatoriu. Deci problema, parţial, cel puţin, este

rezolvată.

Însă din celelalte puncte de vedere, cu conjunctura istorică, e mai complicat. Mai am un

comentariu, pentru că doamna secretar de stat de la Ministerul de Externe făcea referire la criteriile

respective. Corect, absolut formal, sunt toate corecte. Însă – şi aici este o sugestie către Ministerul de

Externe – sincer, începusem să ne uităm mai cu atenţie, n-a mai fost timp de aşa ceva. Există exemple

concrete, cazul Ungariei, cazul Bulgariei şi nu doar, în care aceste criterii, care sunt general acceptate

la nivel european, au fost cam puse de-o parte.

Şi ştiu foarte bine, inclusiv în dialogul bilateral cu autorităţile ungare, întotdeauna le-am spus,

în ciuda evaluării Domniilor Lor la Budapesta, că legea ungară este lege diferită de cea românească şi

criteriul cetăţeniei, cel consacrat de România, nu se regăseşte în legea ungară, care este mult mai

flexibilă şi, de fapt, e un criteriu etnic, fără niciun fel de supărare. Deci sunt precedente în practică mai

flexibile. Ne place sau nu, au încălcat sau nu standardele europene. Dacă sunt standarde comune, sunt

anumite repere comune şi poate că nu ar strica totuşi să ne uităm şi noi cu atenţie la astfel de

precedente. Da?

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Alte puncte de vedere?

Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.


Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun atenţiei şi votului dumneavoastră raportul comisiei.


Legea are caracter organic, am spus.

85 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

- 42 -

*

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu sunt.

Din partea Guvernului României pentru a exprima punctul de vedere la această propunerea

legislativă, domnul Costin Buică. Da? Vă rog. Pe scurt, domnule ministru.

Domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică – vicepreşedinte al Autoritaţii Electorale Permanente:

Bună ziua.

Autoritatea Electorală Permanentă nu susţine iniţiativa de pe ordinea de zi.


Mulţumesc.

Comisia de specialitate? Doamna senator Federovici.


Şi membrii Comisiei juridice vă supun, spre dezbatere şi aprobare, un raport de respingere,

având în vedere toate avizele...


Negative...


...negative venite la comisie.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Doamna senator Gabriela Creţu.



Remarc că noi continuăm să respingem propuneri legislative, fără o argumentare care să mai fie

valabilă. Între timp, de la momentul cred chiar al depunerii propunerii respective, s-a schimbat

legislaţia electorală. S-a redus numărul persoanelor care este necesar pentru ca să facem un partid

politic şi noi continuăm să punem frâne candidaturilor individuale la Parlamentul European. Spun că e

contrafactual, pentru că la alegerile trecute au fost opt candidaţi independenţi, în ciuda faptului că s-a

pus un număr de semnături enorm: 100 000 pentru candidatură, ceea ce ne face să suspectăm că erau,

de fapt, nişte semnături false, pe care nu le-a verificat nimeni, pentru că e puţin probabil ca toţi cei opt

candidaţi să fi strâns 100 000 de semnături fiecare.

- 43 -

Propunerea aceasta este destul de logică.

Dacă un partid politic, conform legislaţiei în vigoare, trebuie să aibă o listă de susţinători de

minimum 1% din electorat, în cazul celui care doreşte un singur mandat din cele 32, nu ar fi logic ca

numărul de susţinători care i se cere să fie mai mic?

Logic este. Ţine de voinţa noastră politică să permitem sau nu ca acele semnături să fie

autentice, reale, iar candidatul să poată să participe la alegeri în mod corect.

Ele oricum erau cerute, nu ca să verificăm dacă are susţinere, ci dacă candidatura este serioasă

şi dacă nu încalcă în mod nejustificat buletinele de vot.


Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declar… (Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator Oprea. Microfonul central, vă rog.


Cred că mai ales în Senatul României a face astfel de afirmaţii, fără să fie verificate, este foarte

grav.

O rog pe colega noastră, care a fost în Parlamentul European, să spună pe ce se bazează când

spune că 100 000 de semnături au fost false.

(Discuţii la prezidiu. Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Gabriela Creţu.)


10 secunde, doamna senator Gabriela Creţu.


Nu am afirmat asta.

Am spus că au fost 8 candidaţi independenţi, că fiecare dintre ei a depus la dosar, conform

legislaţiei în vigoare, 100 000 de semnături, ceea ce poate naşte suspiciuni.


Mulţumesc.


Şi suspiciunile rămân.


Stimaţi colegi.



Îl supun votului.

- 44 -



Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar.

Supun votului dumneavoastră şi propunerea legislativă.


9 voturi pentru, 73 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Respins.

*

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 2 al Legii nr. 208/2015

privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea

Autorităţii Electorale Permanente.

Iniţiatorul este…


Este.


…prezent. Domnul Todiraşcu Valeriu.

Având în vedere că mai avem 7 minute până la… vă rog să prezentaţi pe scurt proiectul.


Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.


Cu toate riscurile de rigoare, îmi asum să susţin această iniţiativă legislativă care, aparent, ar

putea să pară că este îndreptată împotriva colegilor din Parlament.

Însă, cu toate că ea propune limitarea mandatelor parlamentarilor la două, ea ar putea fi aplicată

doar după ce aceste două mandate s-ar împlini, adică abia peste opt ani, respectiv în proporţie de 90%,

nu s-ar adresa actualilor colegi.

Această explicaţie voiam s-o fac de la bun început pentru a suporta următorul tir.

Această iniţiativă…


Mulţumesc tare mult iniţiatorului.

(Replică neinteligibilă a domnului senator Valeriu Todiraşcu.)

Din partea Guvernului României, la acest proiect, domnul Costin-Florin Mituleţu-Buică.

Vă rog, pe scurt.

Domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică :

Autoritatea Electorală Permanentă nu susţine iniţiativa de pe ordinea de zi, domnule preşedinte.

- 45 -


Mulţumesc.

Comisia de specialitate, doamna senator Federovici.

V-am arătat ceasul.


În şedinţa din 30 martie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări au dezbătut şi au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi, să adopte un raport

de respingere.


Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3. (Discuţii la prezidiu.)


Cu tot respectul şi cu tot dragul pentru domnul senator, este neconstituţională. Se vede din

avion, de la 15 000 de… (Discuţii în sală.) Ba da.

În fine, dar chestiunea este alta. Chestiunea este cum procedează Guvernul. Când avem nişte

legi bune, care fac bine populaţiei, vin şi spun: „Nu, nu se poate”.

Aici, ia uitaţi-vă ce spune Guvernul. A transmis punctul său de vedere: „Parlamentul va decide

asupra oportunităţii adoptării acestei propuneri legislative”.

Bravos, Guvern!


Mulţumim.


Bravos, naţiune!


Iniţiatorul, la dezbateri generale.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator. (Discuţii în sală.)


În primul rând, aş vrea să spun că această iniţiativă legislativă face parte din promisiunea

generaţiei tinere de politicieni, care, atunci când au intrat în politică şi au intrat în Parlament, au promis

că vor limita aceste mandate.

Această limitare se propune pentru generaţia mea de politicieni, respectiv nu pentru colegii

actuali din sală. (Discuţii la prezidiu.)

- 46 -

Această propunere legislativă este constituţională, pentru că, atât în spiritul, cât şi în litera

Constituţiei, limitarea mandatelor este prevăzută pentru Preşedintele României şi nu este interzisă de

către Constituţie. Cu alte cuvinte, ambele criterii sunt îndeplinite.

Eu cred că ceea ce solicită cetăţenii de foarte mulţi ani şi inclusiv actualul Guvern, care a fost

instalat prin evenimentele de la Colectiv, unde s-a solicitat în mod expres limitarea numărului

mandatelor parlamentarilor, trebuie luat în consideraţie, iar eu repet, încă o dată, această iniţiativă este

pentru cei tineri, care urmează să intre în politică şi nu pentru cei care…


Mulţumesc, domnule senator.

Microfonul 2, domnul senator Haşotti. (Discuţii în sală.)

O să întindem şi o să continuăm dezbaterile în şedinţa viitoare, nu mai avem când…

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.


Vă rog, domnule senator Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Propunerea este profund neconstituţională. Nu e vorba că se vrea pentru viitor. Aici mai e o

discuţie, că a zis nu ştiu ce grup social, că s-a spus nu ştiu unde, că au zis cetăţenii…

Vreau să vă mai spun două lucruri, stimaţi colegi, foarte pe scurt.

În primul rând, să ştiţi că actualul Parlament are peste jumătate parlamentari la primul mandat.

În niciun Parlament din lumea aceasta nu se întâmplă aşa ceva. Cât să se reînnoiască această

clasă politică atât de criticată şi atât de pusă la colţ.

Al doilea lucru, se vorbeşte de întinerirea clasei politice şi a vorbit şi domnul senator. Păi,

vreau să vă spun că media de vârstă a actualului Parlament este cu 10 ani mai mică decât a

Parlamentului din 2004. Până când întinerim clasa politică? Până vin adolescenţi în Parlament?

Deci încă o dată, cu tot respectul, este profund neconstituţională, nu neconstituţională.


Mulţumesc.

Doamna senator Anghel, 30 de secunde. (Discuţii la prezidiu.)


Mulţumesc din suflet.


Domnule Cristi, uitaţi-vă la ceas.

- 47 -


Un argument este acela că, în Constituţie, este prevăzut mandatul de… două mandate sunt

prevăzute la preşedinte şi există un principiu de drept, care spune că acolo unde legiuitorul nu a distins,

nici interpretul nu are voie să distingă.


Domnul senator Cristian Dumitrescu.


Deci n-ai cum să limitezi mandatele parlamentarilor.


Mulţumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

(Discuţii în sală. Intervenţie a domnului senator Cristian-Sorin Dumitrescu.)

A! Mulţumesc.

Stimaţi colegi, declar dezbaterile…

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

O propoziţie doar.


Dar ieşim în afara programului, domnule coleg.


O propoziţie, hai.


Mai am de citit lista de intervenţii. Mai am de citit lista de intervenţii în program. (Discuţii în sală.)


Aşa cum a prevăzut iniţiatorul este chiar o lege împotriva tinerilor. Dacă peste opt ani puneţi

problema, peste opt ani nu vor mai fi partide politice.


Mulţumesc.

Stimaţi colegi, declar dezbaterile generale închise.


Îl supun votului.



Nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Supun aprobării dumneavoastră şi propunerea legislativă.

- 48 -


4 voturi pentru, 72 de voturi împotrivă şi 6 abţineri.

Respinsă.

*

Stimaţi colegi, înainte de a închide şedinţa, vă aduc la cunoştinţă numele colegilor care au

depus întrebări şi interpelări.

La capitolul întrebări domnii:

- Rotaru Ion, Cordoş Alexandru, Bodog Florian-Dorel, Constantinescu Florin, Mitu Augustin,

Lazăr Sorin, Donţu Ovidiu, Mohanu Nicolae – Grupul parlamentar al PSD;

- Luchian Ion, Tătaru Nelu, Ichim Paul, Pereş Alexandru, Oprea Dumitru, Tişe Alin-Păunel,

Voloşevici Andrei, Igaş Traian, Ghilea Găvrilă, Câmpeanu Mariana, Cotescu Adrănel – Grupul

parlamentar al PNL;

- Agrigoroaei Ionel, Vasiliev Marian – Grupul parlamentar al UNPR;

- Barbu Daniel, Durbacă Eugen, Nistor Vasile – Grupul parlamentar Liberal Conservator;

- Marian Valer – senator independent, fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Iar la capitolul interpelări, le-au depus domnii senatori:

- Rotaru Ion, Silistru Doina, Bereanu Neculai, Mitu Augustin, Constantinescu Florin, Cadăr

Leonard, Cordoş Alexandru, Moga Nicolae, Donţu Ovidiu, Pop-Liviu Marian – Grupul parlamentar al

PSD;

- Paşcan Emil, Tişe Alin, Ichim Paul, Ghilea Găvrilă, Cotescu Adrănel – Grupul parlamentar

al PNL;

- Agrigoroaei Ionel, Rogojan Mihai, Vasiliev Marian – Grupul parlamentar al UNPR;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile, Vosganian Varujan, Barbu Daniel – Grupul parlamentar

Liberal Conservator;

- Marian Valer şi Saghian Gheorghe – senatori independenţi, fără apartenenţă la un grup

parlamentar.

Stimaţi colegi, declar închisă şedinţa de astăzi a Senatului.

Vă aşteptăm s-o începem pe cea a Camerelor reunite, peste două minute, la plenul de la

Cameră.

Mulţumesc. O seară plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.00.

S T E N O G R A M A...S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 11 aprilie 2016 S U M A R 1....

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A...S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 11 aprilie 2016 S U M A R 1....