S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 11 aprilie 2016
S U M A R
1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 6
2. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului, depuse în scris de către senatori. 7; 48
3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale
asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform
prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei
pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori
legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor
profesionale pentru profesiile reglementate din România – procedură de urgenţă;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură
penală – procedură de urgenţă;
- Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi
plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de
Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele
judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti
– procedură de urgenţă;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2014 privind
modificarea unor acte normative şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a
României ca membru în Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open
Government Partnership) – procedură de urgenţă;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind
unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de
apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – procedură de
urgenţă;
7
- 2 -
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2015 privind
prorogarea termenului prevăzut la alin. (4) al art. II din Ordonanţa Guvernului
nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind
funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de
ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil – procedură de urgenţă;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea
art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru
abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind
serviciile sociale;
- Lege privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din
învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011;
- Lege privind instituirea Centrelor Comunitare Româneşti în străinătate;
- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi
funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”
şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi
industriei alimentare;
- Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la
acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat;
- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea
unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol;
- Lege privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea
laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate;
- Lege pentru ratificarea Acordului privind participarea Republicii Croaţia la
Spaţiul Economic European, semnat de către Uniunea Europeană, Islanda,
Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Republica Croaţia la 11 aprilie 2014 la
Bruxelles şi de către România la 12 noiembrie 2014 la Bruxelles.
4. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative:
- Proiectul de lege privind venitul minim de incluziune; (b186/2016)
- Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative; (b187/2016)
- Propunerea legislativă privind modificarea art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în
agricultură în perioada 2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991
privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. (b28/2016)
8
- 3 -
5. Dezbaterea şi adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de
subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:
- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, EURATOM)
nr. 883/2013 în ceea ce priveşte secretariatul Comitetului de supraveghere a
Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) – COM(2016) 113 final;
- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European
şi a Consiliului de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea
ce priveşte schimbul de informaţii privind resortisanţii ţărilor terţe şi în ceea ce
priveşte Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) şi
de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului – COM(2016) 7 final.
9
6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor
naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:
- Proiect de hotărâre privind Raportul Comisiei către Parlamentul European şi
Consiliu – Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin
operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn (Regulamentul UE
privind lemnul) – COM(2016) 74 final;
- Proiect de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul
European şi Consiliu privind exercitarea delegării conferite Comisiei în
temeiul Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin
operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn (Regulamentul UE
privind lemnul) – COM(2016) 60 final;
- Proiect de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul
European şi Consiliu privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 391/2009 şi a Directivei 2009/15/CE privind normele
şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al
navelor, precum şi pentru activităţile în domeniu ale administraţiilor maritime
– COM(2016) 47 final;
- Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor în
legătură cu răspunsul la raportul grupului de experţi la nivel înalt privind
evaluarea ex-post a celui de-al şaptelea program-cadru – COM(2016) 5 final.
12
- 4 -
7. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea
articolului unic al Legii nr. 376 din 28 decembrie 2007 pentru modificarea alin. (2)
al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea
Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. (L65/2016)
16
8. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 6
din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. (L679/2015)
21-23;
38
9. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi
completarea art. 20 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice. (L671/2015)
23
10. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 18 şi a art. 19
din Legea nr. 202 din 9 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al
României. (L680/2015)
28
11. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.
(L179/2016)
32
12. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 121/2014 privind eficienţa energetică. (L152/2016)
34
13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. (L557/2015)
36
14. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 340/2004,
republicată, privind prefectul şi instituţia prefectului. (L58/2016)
38
15. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice. (L71/2016)
39
16. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. (L54/2016)
39
17. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind acordarea cetăţeniei române
membrilor comunităţilor româneşti de pretutindeni, victime ale raptului teritorial
sau conjuncturii istorice. (L37/2016)
39
18. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 17 alin. (1)
din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European. (L49/2016)
42
- 5 -
19. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru completarea articolului 2 al
Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi
pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. (L66/2016)
44
- 6 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 11 aprilie 2016
Şedinţa a început la ora 16.20.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al
Senatului, asistat de domnii senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.
Domnul Ioan Chelaru:
Bună ziua, stimaţi colegi!
Vă rog să luaţi loc. Rog toţi colegii prezenţi să-şi ridice cartelele, să ia loc în sală, să începem
şedinţa de plen de astăzi.
Bine aţi venit, domnule profesor!
Vă rog.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi şi vă anunţ că, din totalul de 163 de senatori, şi-au
înregistrat participarea 92, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Şedinţa plenului este condusă de subsemnatul, delegat de preşedintele Senatului, asistat de
domnii secretari Alexandru Pereş şi Ion Rotaru.
Ordinea de zi a şedinţei de plen v-a fost distribuită.
Sunt comentarii legate de ordinea de zi? Nu sunt.
Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii prezenţi să voteze.
83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.
Programul de lucru pentru această zi.
Domnul senator Oprea.
Vă rog să luaţi loc. Îi rog pe toţi colegii prezenţi să ia loc.
Vă rog, domnule senator.
Domnul Dumitru Oprea:
Aş vrea să adaug ceea ce au făcut şi colegii săptămâna trecută. Este în Regulamentul Senatului
dreptul senatorilor de a depune săptămânal întrebări. Iar procedura de parcurs este cea de data trecută.
Să fie măcar înregistrate.
Domnul Ioan Chelaru:
Da. Mulţumesc. Judicioasă observaţia dumneavoastră.
- 7 -
Programul de lucru pentru această zi: 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu votul final la
ora 17.30; ora 18.00, şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor. Nu trebuie să aprobăm, însă
v-am adus la cunoştinţă că, după ce terminăm şedinţa, de la ora 18.00 urmează să intrăm într-o şedinţă
comună a celor două Camere.
Sunt intervenţii legate de program? Nu sunt.
Supun aprobării dumneavoastră programul.
Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)
79 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.
*
Vă aduc la cunoştinţă că întrebările, interpelările se depun în scris şi vor fi citite numele celor
care depun, nemaifiind şedinţă de întrebări, interpelări.
*
Vă aduc la cunoştinţă o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a
Curţii Constituţionale.
Sunt în număr de 15 proiecte de lege:
1. Lege pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii
sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane
juridice de utilitate publică;
2. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru
profesiile reglementate din România;
3. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;
4. Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata
interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele
de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori
judecătoreşti;
5. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2014 privind modificarea
unor acte normative şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României ca membru în Parteneriatul
pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership);
6. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri
pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative;
- 8 -
7. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2015 privind prorogarea
termenului prevăzut la alin. (4) al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune,
instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil;
8. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin.
(3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din
Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale;
9. Lege privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de
stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011;
10. Lege privind instituirea Centrelor Comunitare Româneşti în străinătate;
11. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi
funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de
cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare;
12. Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006
pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor
drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat;
13. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de
reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol;
14. Lege privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui
proaspăt pentru consum şi a produselor lactate;
15. Lege pentru ratificarea Acordului privind participarea Republicii Croaţia la Spaţiul
Economic European, semnat de către Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi
Republica Croaţia la 11 aprilie 2014 la Bruxelles şi de către România la 12 noiembrie 2014 la
Bruxelles.
Termenul pentru sesizare este de două zile.
*
Punctul 1, Secţiunea I, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor
iniţiative legislative.
1. Proiectul de lege privind venitul minim de incluziune.
Guvernul susţine, da?
Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgenţă.
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze.
Aprobat, cu 73 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 4 abţineri.
2. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative.
- 9 -
Guvernul României susţine, da?
Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.
76 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.
Aprobat.
3. Propunerea legislativă privind modificarea art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada
2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme
de asociere în agricultură.
Iniţiatorii susţin? Susţineţi, da?
Vă rog să votaţi.
74 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.
Aprobat.
4. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 mai, Ziua Proclamării Independenţei
României, ca zi de sărbătoare naţională.
Iniţiatorul este? Nu este.
*
Punctul 2, Secţiunea I, Proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate şi
proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.
1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, EURATOM) nr. 883/2013 în ceea ce priveşte
secretariatul Comitetului de supraveghere a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) –
COM(2016) 113 final.
Din partea Comisiei pentru afaceri europene, prezentă doamna preşedinte.
Doamna senator, vă rog să prezentaţi raportul şi proiectul de hotărâre.
Totodată, informez Senatul că proiectul de hotărâre se regăseşte, în format electronic, pe pagina
de internet.
Doamna senator, vă rog.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru afaceri europene a dezbătut proiectul de lege.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna senator Gabriela Creţu.
La dezbateri a participat Ministerul Afacerilor Externe şi am beneficiat de suportul Serviciului
pentru afaceri externe.
Prezenta propunere de regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
- 10 -
Ca o consecinţă în urma dezbaterilor, Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere şi
aprobare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Sunt intervenţii?
Doamna senator Gabriela Creţu, microfonul 3.
Doamna Gabriela Creţu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ca de obicei, vreau să înţelegeţi ce votaţi.
Oficiul European Antifraudă a fost reglementat recent, în 2014, într-un context în care era un
scandal european. E vorba de scandalul Dalli. Ca urmare, acel pachet legislativ nu a permis o
reglementare întru totul corectă.
Ceea ce s-a întâmplat e că Comitetul de supraveghere, care se află – se afla până acum – în
structura OLAF-ului, nu putea funcţiona şi controla activităţile acestuia. Aşa încât s-a ajuns la situaţii
absolut bizare, în care OLAF-ul, care este un organism administrativ, care nu respectă regulile
procedurale de garanţie procedurală care există în justiţie, deschidea 428 de acţiuni în aceeaşi zi şi nu
le mai încheia pe niciunele.
În aceste condiţii, Comisia Europeană, pentru a ameliora măcar situaţia transparenţei în cadrul
OLAF, a decis, prin această propunere, să scoată Comitetul de supraveghere, care e menit să asigure
buna funcţionare a Oficiului Antifraudă, şi să-l treacă în structura Comisiei Europene. Deci linia de
finanţare şi cu personalul trec din structura OLAF în structura Comisiei Europene, în ideea că astfel i
se va asigura independenţa şi nu vor exista suspiciuni că dinspre conducerea OLAF vor exista presiuni
asupra Comitetului de supraveghere ca să nu poată funcţiona.
Mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, doamna senator.
Dacă nu mai există alte intervenţii, supun votului proiectul de hotărâre.
Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)
79 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.
Adoptat.
2. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce priveşte schimbul de
informaţii privind resortisanţii ţărilor terţe şi în ceea ce priveşte Sistemul european de informaţii cu
- 11 -
privire la cazierele judiciare (ECRIS) şi de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului –
COM(2016) 7 final.
Comisia pentru afaceri europene şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
au elaborat un raport comun. O rog pe doamna senator să prezinte raportul, informându-vă totodată că
proiectul de regăseşte în format electronic.
Vă rog, doamna preşedinte.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru afaceri europene a analizat propunerea de proiect în cadrul comisiei, unde
raportor a fost domnul senator Dorin Dobra.
La lucrările comisiei au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi
Ministerului Afacerilor Interne.
În urma examinării, comisiile au formulat o serie de observaţii, printre care aceea că prezenta
propunere de directivă respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
Pe de altă parte, comisia a constatat, printre altele, că alinierea fără dificultate a României…
România semnează fără dificultate noile prevederi privind transmiterea amprentelor digitale, aşa cum
reiese şi din punctul de vedere transmis de ministerul de resort.
Considerăm necesară protejarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor la toate nivelurile şi
recomandăm continuarea procesului prin măsuri concrete de prevenire a acţiunii teroriste.
În consecinţă, Comisia pentru afaceri europene propune spre dezbatere şi adoptare proiectul de
hotărâre privind adoptarea unei opinii.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
Vă rog, domnule senator.
Domnul senator Dobra, microfonul 2.
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ţin foarte mult să-mi informez colegii că acest COM e, de fapt, prelungirea unor prevederi
existente la nivelul Uniunii Europene privitoare la schimbul de informaţii şi caziere ale cetăţenilor
Uniunii Europene. Ce e nou? Sunt prevăzute preocupări speciale pentru resortisanţii ţărilor terţe.
Şi, ca să înţelegem cu toţii importanţa acestei prevederi, aş dori să spun în Parlamentul
României că funcţionarea acestui ECRIS, aşa-numit instrument, ar fi putut duce, probabil, sau ar fi
- 12 -
putut alerta mai devreme în legătură cu atentatele de la Bruxelles. E vorba de baze de date care să fie
funcţionale intracomunitar, referitoare la cetăţeni, dar şi la resortisanţii ţărilor terţe.
Mulţumesc tuturor.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, domnule senator.
Dacă nu există alte puncte de vedere, supun votului proiectul de hotărâre.
Vă rog să votaţi.
84 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.
Adoptat.
*
Punctul 3, Secţiunea I a ordinii de zi, Proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor
naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.
1. Proiect de hotărâre privind Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu –
Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de
stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn
(Regulamentul UE privind lemnul) – COM(2016) 74 final.
O rog pe doamna senator, din partea Comisiei pentru afaceri europene, să prezinte şi raportul, şi
proiectul de hotărâre.
Vă rog.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia a analizat propunerea de regulament în şedinţa din 5 aprilie, unde au participat
reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Raportor a fost domnul senator Octavian Motoc.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene face o serie de recomandări autorităţilor
naţionale ale statelor membre, după cum urmează: intensificarea semnificativă a eforturilor de punere
în aplicare şi de executare a acesteia, consolidarea capacităţii tehnice şi a resurselor umane şi
financiare cu scopul de a creşte numărul şi calitatea verificărilor de conformitate şi, nu în ultimul rând,
depunerea de eforturi suplimentare de către autorităţile competente pentru informarea operatorilor, în
special a întreprinderilor mici şi mijlocii, cu privire la cerinţele Regulamentului UE privind lemnul.
Prin urmare, Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere şi
adoptare proiectul de hotărâre privind documentul examinat.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
- 13 -
Intervenţii? Nu sunt.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vă rog să votaţi.
89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.
Adoptat.
2. Proiect de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu
privind exercitarea delegării conferite Comisiei în temeiul Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin
operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn (Regulamentul UE privind lemnul) –
COM(2016) 60 final.
O rog pe doamna senator să prezinte pe scurt raportul comisiei şi proiectul de hotărâre. Vă rog.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Comisia pentru afaceri europene a analizat în şedinţa din 5 aprilie proiectul de regulament.
La dezbatere au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Raportor a fost domnul senator Octavian Motoc.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene constată că art. 15 din Regulamentul
Uniunii privind lemnul cere Comisiei să emită un raport privind puterile delegate.
În conformitate cu prevederile Regulamentului privind lemnul, Comisia poate adopta acte
delegate în ceea ce priveşte noi criterii de evaluare a riscului şi poate, în egală măsură, să adopte lista
de lemn şi produse din lemn pentru care se aplică Regulamentul Uniunii privind lemnul.
Comisia – Comisia Europeană – încă nu a adoptat acte delegate referitoare la criteriile
suplimentare de evaluare a riscului şi la lista de lemn şi produse de lemn la care se aplică
Regulamentul Uniunii privind lemnul.
Prin consecinţă, Comisia pentru afaceri europene a Senatului României supune, spre dezbatere
şi adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat, cu precizările anterioare.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dacă există intervenţii... Nu sunt intervenţii.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul. (Discuţii în sală.)
Vă rog să votaţi.
83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.
Adoptat.
- 14 -
3. Proiect de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu
privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 391/2009 şi a
Directivei 2009/15/CE privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie
şi control al navelor, precum şi pentru activităţile în domeniu ale administraţiilor maritime –
COM(2016) 47 final.
Din partea comisiei, preşedintele acesteia.
Vă rog să prezentaţi raportul şi proiectul de hotărâre.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Comisia pentru afaceri europene a analizat propunerea pe data de 30 martie. La dezbateri au
participat şi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor.
Raportorul comisiei a fost doamna senator Anca Boagiu.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene constată că România a transpus în
legislaţia naţională Directiva 2009/15/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 23 martie 2009
privind inspecţia, supravegherea tehnică şi certificarea navelor maritime care arborează pavilion român
şi efectuează voiajuri internaţionale, dar, în momentul de faţă, nu există organizaţii recunoscute din
România în sensul Regulamentului privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol
de inspecţie şi control al navelor.
România susţine raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind normele şi
standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentru
activităţile în domeniul administraţiilor maritime.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene supun plenului Senatului, spre
dezbatere şi adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Intervenţii? Nu sunt intervenţii.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul.
Vă rog să votaţi.
Rog toţi colegii să voteze.
88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Şi acest proiect a fost adoptat.
Ultimul din această categorie:
4. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor în legătură cu răspunsul la raportul
- 15 -
grupului de experţi la nivel înalt privind evaluarea ex-post a celui de-al şaptelea program-cadru –
COM(2016) 5 final.
Doamna senator Boagiu, preşedintele comisiei, vă rog, prezentaţi proiectul şi raportul,
bineînţeles.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Comisia a analizat proiectul în data de 30 martie. La dezbateri au participat reprezentanţii
Ministerul Educaţiei şi Ministerul Afacerilor Externe.
Raportorul comisiei a fost doamna senator Mihaela Popa.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene a formulat o serie de observaţii, printre
care aceea că se constată că prezenta comunicare evaluează al şaptelea Program al Comunităţii pentru
activităţile de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstrative (2007 – 2013), pe baza unui set de
criterii care se află în „Ghidurile pentru o mai bună reglementare”.
Urmare a analizei, comisia consideră necesare şi importante o serie de măsuri, ca de exemplu:
continuarea simplificării procedurilor de participare şi ale regulilor de finanţare la programul-cadru,
precum şi introducerea pe scară mai largă a utilizării instrumentelor informatice şi electronice şi, în
egală măsură, considerăm necesară participarea activă a publicului la activităţile de conştientizare a
rolului pe care îl are ştiinţa în societate.
După analiză, Comisia pentru afaceri europene a hotărât, cu majoritate de voturi, formularea
unui raport pe care îl supunem, spre dezbatere şi adoptare, plenului.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Dacă sunt intervenţii... Nu sunt intervenţii.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul.
Vă rog să votaţi.
Rog toţi colegii să voteze.
85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Adoptat.
Mulţumesc doamnei senator Anca Boagiu pentru prezenţă şi pentru faptul că, în sinteză, a
reuşit să prezinte toate proiectele de hotărâre şi rapoartele şi dumneavoastră vă mulţumesc că le-aţi şi
aprobat.
Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.
Înainte de aceasta, aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că avem prezenţi în Senat, din partea
Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”... (Discuţii în sală.)
- 16 -
Iertaţi-mă, Universităţii Bucureşti! Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” e la Iaşi... Da.
Tradiţia.
Studenţi de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării şi, de asemenea, din partea
Federaţiei Sindicale „LEX JUST”, prezenţi, o parte din reprezentanţi, urmare a împrejurării că avem
astăzi în dezbatere L700/2011.
Dacă liderii grupurilor parlamentare doresc să facă anunţuri, dacă sunt asemenea chestiuni
prealabile înainte de a intra pe programul legislativ...
*
Dacă nu sunt, punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului unic al Legii nr. 376
din 28 decembrie 2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.
Aşa cum bine ştiţi, este continuarea dezbaterilor, suntem în programul de continuare a
dezbaterilor de săptămâna trecută.
Există colegi care doresc să participe la dezbateri?
Sigur, domnul profesor..., domnul senator Barbu, iertaţi-mă!
Vă rog. Microfonul central.
Domnul Daniel-Constantin Barbu (din sală):
Mai sunt înscrişi de data trecută...
Domnul Ioan Chelaru:
Nu am nimic. În afară de dumneavoastră, nu s-a înscris, deocamdată, nimeni. Poate puteţi
provoca sau, eu ştiu, urmare a cuvântului dumneavoastră, se pot înscrie şi alţii.
Continuăm dezbaterile.
Domnule profesor, microfonul central.
Domnul Daniel-Constantin Barbu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Am ezitat, ştiam că sunt colegi care, de data trecută, de marţi, se înscriseseră şi nu vreau să par
nepoliticos.
Vă mărturisesc, doamnelor şi domnilor colegi, că nu aş fi intervenit. Iniţiativa legislativă e,
oarecum, inutilă, tehnic vorbind, pentru că Catedrala Mântuirii Neamului e aproape terminată. Deci ar
fi zadarnic acum să evaluăm câţi bani ar mai fi de dat, dacă merită să îi dea Guvernul sau alte autorităţi
publice.
Dar nu aş fi vrut să treacă această dezbatere fără două remarci la care mă simt dator.
Prima. În unele luări de cuvânt de marţea trecută pe marginea acestei iniţiative legislative, unii
colegi au fost tentaţi să facă un lucru care mi se pare foarte grav – e foarte popular, mai toată lumea îl
- 17 -
face, dar cred că Senatul ar trebui să constituie o excepţie –, şi anume: în loc să discute chestiunea, au
discutat persoana iniţiatorului. E timpul, cred, ca, cel puţin în Senatul României, să dăm un exemplu
bun şi să discutăm meritele sau lipsa de merite a ideilor şi nu persoanele care susţin aceste idei
A doua chestiune. Dacă eu am înţeles bine – şi cred că am înţeles bine –, această iniţiativă
legislativă nu viza Biserica Ortodoxă Română. Marţea trecută, am avut elogii, unele foarte înflăcărate, ale
Bisericii Ortodoxe Române. Nu vreau să insist asupra meritelor indiscutabile în plan istoric, cultural,
religios ale Biserici Ortodoxe Române. Numai că – mi se pare mie – iniţiativa legislativă nu este despre
biserică, ci despre stat. Ce poate să facă statul român, ce trebuie să facă statul român în condiţiile unei
societăţi seculare şi pluraliste? Aceasta este întrebarea, dacă vreţi, filozofico-politică care stă ascunsă în
iniţiativa legislativă pe care o discutăm. Este o întrebare asupra căreia merită să reflectăm.
Iniţiatorul a evocat în luarea sa de cuvânt ipoteza unui impozit special, după exemplul Italiei
sau Germaniei, de 8‰, ceea ce ar face finanţarea bisericilor, în general, o chestiune raţională şi
predictibilă.
Dacă vă uitaţi pe graficul pe 25 de ani al finanţărilor, el nu a ţinut seamă de condiţiile
economice, ci, pur şi simplu, de bunăvoinţa sau de lipsa ei dovedită de un guvern sau altul. Putem lăsa
cheltuieli publice relativ importante pe seama unei dispoziţii de moment a unui guvern, a unui consiliu
judeţean, a unui primar sau e momentul, în secolul 21, să ne gândim la o metodă sistematică şi
raţională de finanţare a bisericilor?! Dacă socotim, evident, că bisericile trebuie finanţate din bani
publici (Discuţii în sală.)
Deci aş vrea... Poate iniţiatorul se gândeşte să dea curs ipotezei pe care a lansat-o, cu privire la
impozitul de 8‰. Pot să vă spun că biserica…, cele două biserici cultural dominante în Germania şi
Biserica Catolică Italiană sunt, datorită acestui impozit, infinit mai prospere decât orice biserică din
state ca al nostru, unde chestiunea separări bisericii de stat nu a fost, cu adevărat, nici dezbătută şi, de
aceea, deloc soluţionată.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, domnule senator.
De data trecută mai sunt înscrişi la cuvânt domnul senator Badea, domnul senator Anghel şi
domnul senator Isăilă, dacă mai doresc să ia cuvântul.
Dacă nu, declar dezbaterile generale închise... (Discuţii în sală.)
Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):
Voinea.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator Voinea. Poftiţi. Microfonul... (Discuţii în sală.)
- 18 -
Nu. Nu. Nu. Domnul senator Voinea. Vă dau cuvântul la finalul dezbaterilor, sunteţi iniţiatorul
legii. (Rumoare, discuţii în sală.)
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):
Vrea doamna senator Creţu.
Domnul Ioan Chelaru:
Dacă vrea, să ridice mâna, să observe domnii secretari! Nu cred că sunteţi pe post de secretară,
doamna senator Anghel, nu?!
Domnul Florea Voinea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog. Microfonul 4.
Domnul Florea Voinea:
Stimaţi colegi,
Când este vorba de simboluri naţionale, nu cred că se pune în discuţie cine şi cum le face. Aici
este cu totul altă problemă. Catedrala Mântuirii Neamului nu cred că nu este, nu reprezintă un simbol
naţional; poate că ar fi trebuit să se numească Catedrala Înălţării Neamului, dar, aici, nu intră în
discuţie cine şi cum participă la construcţia ei. Deja construcţia este destul de avansată şi cred că este
de datoria noastră să o terminăm, pentru că, într-adevăr, este un simbol al neamului.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Doamnă senator Gabriela Creţu. Microfonul 3.
Doamna Gabriela Creţu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Am ezitat dacă să mai intervin sau nu, pentru că colegul Daniel Barbu deja a spus foarte multe
din cele pe care voiam să le spun, dar mă simt datoare să dau o explicaţie colegilor mei, care m-au
întrebat de ce am ieşit relativ contrariată – ca să folosesc un cuvânt slab – data trecută din sala
Senatului României.
În această Cameră s-a spus textual data trecută că trebuie descurajată apariţia unor propuneri
diferite de opinia intervenienţilor.
Stimaţi colegi,
Cu o opinie diferită putem fi de acord sau nu. Opinii diferite au existat şi există în interiorul
societăţii, există în interiorul bisericii însăşi, aşa cum există diferite biserici care, între ele, poate se
- 19 -
deosebesc doar pe vreo opinie pe care una sau alta a transformat-o în adevăr. Dar, în Parlamentul
României, opiniile diferite sunt obligatorii, că acesta este rolul nostru: să exprimăm pluralismul politic!
Opinia poate fi susţinută sau respinsă cu argumente de ordin raţional şi care au legătură cu
textul, nu cu pledoarii patetice şi care se duc înapoi la 1350.
Dragi colegi, cu asemenea argumente, mâine, o să votăm desfiinţarea Parlamentului, pentru că
la 1350 el nu exista şi nimeni nu-i simţea lipsa!
Noi suntem reprezentanţi ai cetăţenilor şi, ca reprezentanţi ai cetăţenilor, decidem ceea ce noi
credem de cuviinţă, votul nu este imperativ. Dar poate că facem o greşeală uneori: ştiind că suntem
reprezentanţi, credem că opinia noastră este reprezentativă.
Uneori, este cazul să aplecăm urechea la ceea ce spun oamenii. Şi eu, de o săptămână, testez
acest lucru în diverse medii reale şi virtuale şi opiniile sunt aşa cum trebuie să fie: foarte diferite.
Aşa că, stimaţi colegi, eu sper din suflet că a fost doar o greşeală, că ne-am implicat patetic,
pentru că credinţa se dovedeşte, aşa cum s-a dovedit în toată istoria, o cauză de diviziune, de
disensiune, în loc să fie o cale de construire a comunităţii, aşa cum avem atâta nevoie.
Cred că putem discuta, e nevoie să discutăm şi nu atât acest aspect, mulţi colegi au spus că
poate e tardiv, e drept. Nu cred că nici măcar cei care sunt total în dezacord cu catedrala se gândesc să
o mai dărâme. Problema e alta. Avem problema opoziţiei între religia creştină şi cea musulmană şi
avem o grămadă de reacţii publice. Ele trebuie discutate aici şi în termeni raţionali...
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim.
Doamna Gabriela Creţu:
…nu în stradă şi nu pe Facebook!
Mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Şi eu.
Declar dezbaterile generale închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii
legislative.
Vă rog să votaţi.
Rog toţi colegii să voteze.
Din sală: Iniţiatorul!
Domnul Ioan Chelaru:
Dau imediat... Am uitat, îmi cer scuze!
68 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 6 abţineri.
- 20 -
Raportul comisiei a fost admis.
Propunerea a fost respinsă.
Vă rog să poftiţi la microfon.
Îmi cer scuze. Poate, poate cuvântul dumneavoastră ar fi schimbat ponderea.
Domnul Remus-Florinel Cernea (din sală) - deputat:
Acolo sau acolo?
Domnul Ioan Chelaru:
La microfonul central, sunteţi iniţiator. (Discuţii în sală.)
O să vă rog…
Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc.
Domnul Remus-Florinel Cernea:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.
Sunt neplăcut surprins de acest abuz procedural. Conform Regulamentului, ar fi trebuit să mi se
dea cuvântul înainte de încheierea dezbaterilor generale. Acum, intervenţia mea este tardivă, dar îmi
voi exprima totuşi un punct de vedere pe scurt.
Le mulţumesc domnului Barbu şi doamnei Creţu pentru intervenţiile lor raţionale. Cred că
orice temă dezbatem, chiar şi atunci când este vorba de relaţia dintre biserică şi stat, trebuie dezbătută
într-un mod raţional şi făcând apel la principii.
Principiul principal de la care pleacă iniţiativa de faţă priveşte separarea dintre stat şi biserică,
separare care nu e clarificată în legislaţia românească. Sunt foarte multe ambiguităţi, de aici, multe
abuzuri, privilegii şi discriminări.
S-au spus şi lucruri incorecte. S-a făcut… De exemplu, Catedrala Sagrada Familia din
Barcelona, care urmează să fie încheiată peste aproximativ zece ani, această catedrală nu este finanţată
din bani publici. Nicăieri, în statele occidentale civilizate, nu mai sunt construite catedrale din bani
publici acum. Au fost, desigur, construite în premodernitate, în marea lor majoritate.
Dar dacă vrem ca şi România să facă un pas către modernitate cu adevărat şi să nu fie
menţinută în acest Ev Mediu Târziu, ca mentalităţi şi ca atitudini, şi, inclusiv, decizii politice, ar trebui
să tranşăm şi această chestiune a finanţării dintre stat şi biserică… a finanţării bisericilor şi a separării
între stat şi biserică.
Impozitul de care s-a spus funcţionează în Germania, în alte ţări ar fi măsura ideală pentru a
închide, practic, aceste confruntări şi aceste dezbateri.
Uitaţi-vă că, recent, o formaţie de muzică, trupa „Taxi”, a lansat un videoclip foarte decent
exprimat, frumos spus, sensibil spus, din perspectivă ortodoxă, din perspectiva unor oameni care cred
în Dumnezeu şi totuşi a generat un val de reacţii extrem de agresive şi de violente. (Discuţii în sală.)
- 21 -
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog.
Domnul Remus-Florinel Cernea:
Închei, spunând că voi reveni cu astfel de iniţiative. Sper ca, treptat, lucrurile pe care le afirm
eu, şi nu numai eu, tot mai multe voci din societate şi din clasa politică, să fie atent judecate şi mai în
profunzime înţelese, astfel încât şi România să se alăture statelor cu adevărat moderne, democratice, în
care libertatea de gândire de conştiinţă şi de religie a fiecărui cetăţean să fie respectată, repet, fără
privilegii, fără discriminări. Nicăieri în lumea democratică nu mai găsiţi o lege pentru a construi o
catedrală – nicăieri! –, aşa cum e în România. Ar trebui să ne eliberăm de această relaţie toxică pentru
democraţie, dintre stat şi biserică.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
*
Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea nr. 416/2001
privind venitul minim garantat.
Dacă iniţiatorul este prezent şi doreşte să-şi susţină proiectul?
Domnul senator Ovidiu-Liviu Donţu. Microfonul 6.
Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:
Stimaţi colegi,
După cum ştiţi, tinerii din casele de copii – folosesc termenul mai uzual – care împlinesc vârsta
de 18 ani nu mai beneficiază de dreptul de a locui în aşezământul social oferit de statul român. Astfel,
aceştia sunt scoşi în stradă, indiferent dacă au un acoperiş deasupra capului sau dacă sunt şomeri.
Propunerea legislativă are ca scop acordarea unei sume majorate cu 100% faţă de suma primită de
aceşti tineri până în 18 ani, deci de la 142 de lei, majorat la 284, şi pentru cei care nu au… pentru a-şi
continua studiile şi, pentru cei care nu au soluţie locativă, majorarea cu 200%.
Guvernul poate stabili, prin norme metodologice, condiţiile în care aceştia beneficiază de
aceste drepturi şi să facă anchete sociale pentru ca beneficiarii acestei măsuri să fie tinerii aflaţi la
nevoie.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu iniţiatorului.
Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu.
Vă rog. Microfonul 8.
- 22 -
Domnul Gabriel Lungu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Legislaţia în vigoare reglementează o serie de facilităţi pentru tinerii cu risc de marginalizare
socială, inclusiv pentru tinerii care provin din sistemul de protecţie socială, şi aceasta prin Legea nr. 116/2002
privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale şi, conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
Acordarea unui cuantum majorat numai în cazul persoanelor singure care provin din sistemul
de protecţie socială creează discriminare faţă de persoanele singure care nu provin din sistem, dar care
se regăsesc la un moment dat în aceeaşi situaţie.
Faţă de cele prezentate, nu susţinem prezentul proiect.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Din partea comisiei?
Domnul senator Ghilea, vă rog. Microfonul 7.
Domnul Găvrilă Ghilea:
În şedinţa din 5.04.2016, membrii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială au
hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă,
deoarece este o măsură de protecţie socială necesară în contextul economico-social actual.
Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului
Senatului, raportul de admitere, cu amendamente admise, precum şi propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor
organice şi urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţie.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
Doamna senator Câmpeanu, microfonul central.
Doamna Mariana Câmpeanu:
Stimaţi colegi,
Mă aşteptam din partea reprezentantului Guvernului să fi venit cu nişte cifre şi să ne justifice,
în primul rând, câţi copii ies din sistem în fiecare an, după vârsta de 18 ani, ce măsuri sunt întreprinse
pentru a le asigura o anumită protecţie şi, în principal, aş fi crezut că este de acord cu această
propunere, pentru că este ştiut că, în România, copiii instituţionalizaţi, după vârsta de 18 ani, nu mai
beneficiază aproape de nicio protecţie socială.
- 23 -
Nu este vorba de nicio discriminare, pentru că un copil care rămâne în continuare în grija unei
familii şi frecventează cursurile unei şcoli primeşte 600 de lei (pentru acel copil), iar un copil care
merge pe stradă direct dintr-un astfel de cămin primeşte 141 de lei.
Ce să facă cu banii ăia? Unde să-şi găsească o locuinţă? Cum să se ducă la un interviu pentru a
merge să ocupe un loc de muncă? Ce să facă acel copil care nici nu este pregătit pentru viaţa de zi cu
zi, că a fost într-o instituţie care i-a asigurat cazare, masă, şcolarizare şi haine?
Deci mie mi se pare că această măsură trebuie votată pentru că, hai să ne gândim, în primul
rând, dacă vreţi şi vă gândiţi la buget, numărul lor este foarte mic.
Aţi dat avize, domnule secretar de stat – şi v-am mai criticat de la această tribună – pentru
multe alte aberaţii, care vin şi sunt supuse votului mai ales în această perioadă de campanie electorală,
iar pentru nişte amărâţi de copii care sunt aruncaţi pe stradă daţi un vot negativ.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, doamna senator.
Există şi alte puncte de vedere?
Domnul senator Vasiliev. Microfonul 3. (Discuţii în sală.)
Domnul Marian Vasiliev:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Vroiam să fac un apel la toţi colegii, în câteva cuvinte, scurt, să spun că este o acţiune profund
discriminatorie să nu creăm un pic de avantaje pentru aceşti copii. Copiii aceştia nu au o şansă egală în
viaţă, cum au copii care au beneficiat de căldura şi afecţiunea unei familii.
Este un pas foarte mic, pe care-l propune colegul nostru astăzi, dar e un pas care poate deschide
un drum, aşa că fac un apel către toţi colegii să susţinem acest proiect legislativ.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Alte puncte de vedere?
Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.
Vot, 17.30.
*
Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 20 alin. (4) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Iniţiatorul este prezent? Nu este prezent.
Din partea Guvernului României, domnul Tiberiu Trifan.
Vă rog, domnule ministru.
- 24 -
Domnul Florea-Tiberiu Trifan – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Apreciem că, din punct de vedere al siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, reducerea
vârstei minime necesare obţineri permisului de conducere pentru categoriile de vehicule vizate, printre
care şi cele pentru transport de persoane şi de marfă, nu ar face decât să creeze premizele creşterii
riscului rutier şi al consecinţelor generate de acesta.
Din punct de vedere statistic, se observă că implicarea în accidentele rutiere grave este cu atât
mai frecventă, cu cât experienţa în conducerea autovehiculelor exprimată în ani de deţinere a
permisului de conducere este mai redusă.
Astfel, în perioada 2012 – 2015, conducătorii de autovehicule cu vârste cuprinse între 18 şi 22
de ani au generat 11,57% din accidentele de circulaţie grave, soldate cu decesul a 707 persoane şi
rănirea gravă a altor 3 561.
În altă ordine de idei, considerăm că lipsa forţei de muncă specifice, invocată de asociaţiile
patronale din transporturi, este o problemă nereală, atâta timp cât, în momentul de faţă, la nivel
naţional, parcul auto licenţiat destinat transportului de mărfuri şi persoane reprezintă aproximativ 14%
din totalul de 6,8 milioane de autovehicule, iar numărul posesorilor de permise de conducere categoria
C este de aproximativ 32%, respectiv 10% pentru categoria D, dintr-un total de aproape 7,1 milioane…
Domnul Ioan Chelaru:
Concluzia, domnule ministru, concluzia!
Domnul Florea-Tiberiu Trifan:
În concluzie, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Ionel Butunoi, preşedintele comisiei de specialitate.
Vă rog.
Domnul Ionel-Daniel Butunoi:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru transporturi şi energie
supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului, raportul comun suplimentar de admitere, cu
amendamente, şi propunerea legislativă.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
- 25 -
Domnul senator Calacan. Microfonul 4.
Domnul Valentin-Gigel Calcan:
Mulţumesc mult, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Eu cred că ar fi o foarte mare eroare să susţinem aceste modificări. Am văzut şi raportul
suplimentar, a fost scoasă zona de conducere categoria B la 17 ani, dar a rămas conducerea categoria C
şi C+E începând cu 18 ani.
Aici eu cred că este o eroare extrem de mare. Nu fac referire numai la punctul de vedere al
Guvernului, pe care-l susţin, iată, de astă dată, vă spun că nu există niciun fel de justificare în a da pe
mână un tir sau un camion la 40 de tone unui tânăr la 18 ani. Este vorba de o lipsă de experienţă. Este
vorba, până la urmă, de viaţa partenerilor de trafic.
Ştiu că există o anumită îngrijorare referitor la cei care termină, la 18 ani, o astfel de şcoală.
Ştiu că, probabil, s-ar putea spune că pe vremuri exista această posibilitate, dar aş vrea să vă
reamintesc că, pe vremuri, existau două-trei camioane de 16 tone, rabe de 16 tone, cum le spuneam
noi, care mergeau 10 – 15 km pe un drum destul de puţin circulat. Astăzi vorbim de camioane
puternice, astăzi vorbim despre o infrastructură care nu este extrem de performantă şi, de aceea, pentru
a micşora riscul accidentelor, nu cred că este bine să dăm voie ca pe un tir, pe un camion mai mare de
7,5 tone să poată… acesta să poată fi condus de un tânăr de 18 ani.
De altfel, aş vrea să precizez că, dacă pe vremuri erau foarte clar delimitate categoriile: B până
la 3,5 tone, după care C de la 3,5 tone în sus, astăzi, avem posibilitatea de la 18 ani să poţi să conduci
un autovehicul de C1, care înseamnă între 3,5 şi 7,5 tone.
Marea majoritatea a camioanelor, astăzi, sunt până în 7,5 tone. Deci asta înseamnă că la 18, la
19 ani poţi foarte bine să te urci pe un astfel de autovehicul – 3,5; 5,5; 7,5 tone – să-l conduci. Nimeni
nu te împiedică, dar încă o dată spun: să dai pe mâna unui tânăr un tir, un camion de 40 de tone ar fi o
eroare.
Şi aş vrea să vă mai spun, pentru cei care nu ştiu, încă o dată: am A-ul, B-ul, C-ul şi E-ul, deci
ştiu despre ce vorbesc. O şcoală de şoferi se face pe o rabă de 16 tone. Examenul se face pe o rabă de
16 tone. Ca să ai şi C-ul, plus E-ul, îţi mai pune în spate o remorcă goală. Mergi cu ea 2 – 3 kilometri
şi poţi să obţii examenul… poţi să obţii permisul de conducere.
Altceva e în trafic. Altceva este, când ai în spate un autotren plin cu marfă, altă răspundere.
Vorbim despre cu totul şi cu totul altceva. ( Discuţii la prezidiu.)
Vă rog din tot sufletul să nu susţineţi această iniţiativă.
Mulţumesc.
- 26 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Domnul senator Motoc. Microfonul central.
Urmează doamna senator Andronescu şi domnul senator Grigoraş.
De la prezidiu: Igaş.
Domnul Ioan Chelaru:
Şi domnul senator Igaş.
Domnul Octavian Motoc:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Eu nu doream decât să adaug un singur element pe care l-am prezentat şi în faţa Grupului
parlamentar liberal astăzi, în sprijinul argumentelor pe care le-a prezentat reprezentantul Guvernului, şi
anume acela legat de responsabilitatea în caz de accident a unei persoane minore aflate la volanul unui
autovehicul de acest gen.
Aceasta este, practic, transferată către părinţii acestuia, în condiţiile în care nu are vârsta
majoratului, ceea ce induce nişte influenţe, mă rog, de natură legislativă şi juridică pe care, probabil, ar
trebui să le normalizăm, să le punem în vigoare, transformând şi alte prevederi legislative din alte acte
normative de acest gen.
Eu cred că nu este o idee foarte bună să diminuăm vârsta acestor persoane care termină, mă
rog, cursurile unui astfel de liceu până la 16 ani.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Doamna senator Andronescu. Microfonul 3.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Am venit la microfon să susţin amendamentul pentru care Comisia pentru învăţământ a votat, şi
anume acela de a reduce vârsta pentru cei care termină liceele de profil, liceele de specialitate, licee
care sunt acreditate şi care, la sfârşitul clasei a XII-a, obţin un certificat profesional.
Deci ei pot exercita această profesiune şi, de aceea, rugămintea pe care v-o adresez şi de la
acest microfon: să acceptăm solicitarea de foarte mulţi ani a acestor licee de a reduce vârsta la care pot
să conducă autovehicule din categoria C şi CE, începând de la 18 ani.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
- 27 -
Domnul senator Grigoraş. Urmează domnul senator Igaş.
Domnul senator Grigoraş. Microfonul 2.
Domnul Viorel Grigoraş:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
De data aceasta, susţin punctul de vedere al Guvernului şi mai ales privesc acest lucru în
contextul factorilor care, de altfel, sunt arhicunoscuţi: om, maşină, drum.
Omul. Acest copil este necopt.
Maşina. Traficul este foarte intens.
Drumul. Drumurile noastre toate sunt printre cele mai precare din Europa.
A, că trebuie să lucreze aceşti tineri, pe care-i eu îi numesc copii, nu-i nicio problemă. La
firmele de transport, la garaje, îşi pot face ucenicia, desfăcând un motor, făcând o pană, că, dacă-i pui
în trafic, nu ştiu să înlocuiască un cauciuc.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Domnul senator Igaş. Vă rog. Microfonul 2.
Domnul Traian-Constantin Igaş:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Vreau să vă spun că şi la nivelul Comisiei pentru apărare am avut, spre avizare şi dezbatere,
această iniţiativă legislativă.
Noi, în cadrul comisiei, în unanimitate, am dat un vot pentru iniţiativa legislativă.
Sigur că aici nu vreau să creez o polemică, dar sunt câteva întrebări pe care le-am ridicat şi la
nivelul comisiei, şi le ridic şi aici, în plenul Senatului.
1. Ministerul de Interne, atunci când ne-a prezentat că majoritatea accidentelor sunt provocate
de către tineri, n-a putut să ne pună la dispoziţie dacă aceşti tineri erau profesionişti sau erau amatori.
2. Susţin ceea ce a spus doamna senator Andronescu. Un tânăr care la 18 ani dobândeşte
permisul de conducere a unui camion nu poate să profeseze până la 21 de ani. Unde se formează?
Unde dobândeşte experienţa necesară ca, la 21 de ani, să fie un profesionist 100%? Poate primim aici
un răspuns, ca să putem să ne lămurim atunci când dăm un vot.
Şi, în altă ordine de idei, dacă ai 18 ani, ai permis de conducere, nu poţi să-ţi profesezi meseria.
Nu este un drept încălcat, dreptul la muncă?
Pun şi eu câteva întrebări şi votul vom vedea cum va fi.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
- 28 -
Stimaţi colegi,
Declar dezbaterile generale închise.
Vă aduc la cunoştinţă că raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu
amendamente admise.
Îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi. Rog să votaţi. Rog toţi colegii prezenţi să voteze.
60 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 9 abţineri.
Raportul a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
55 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 8 abţineri.
Propunerea legislativă a fost adoptată.
*
Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 18 şi a art. 19 din Legea nr. 202 din 9
noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.
Iniţiatorul, dacă este prezent, domnul Gheorghe Florin, domnul deputat. Nu este prezent.
Din partea Guvernului României este prezent domnul Liviu Neagu. Vă rog. Secretar de stat la
Secretariatul General al Guvernului.
Domnul Neagu.
Domnul Liviu-Robert Neagu – secretarul general adjunct al Guvernului:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul nu susţine propunerea legislativă, întrucât adoptarea acesteia va conduce la afectarea
directă şi imediată a Regiei din punct de vedere financiar, prin reducerea drastică a abonamentelor pe
suport de hârtie şi desfiinţarea, în fapt, a abonamentelor pe suport electronic, în condiţiile în care
această aplicaţie are caracter comercial şi în ea s-au investit resurse proprii.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Doina Federovici.
Vă rog.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
În data de 30 martie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
au hotărât, în urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi ale celor prezenţi, să adopte un raport de
respingere.
- 29 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale? Dacă există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare.
Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):
Todiraşcu.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator Todiraşcu. Microfonul 1.
Domnul Valeriu Todiraşcu:
Doamnelor şi domnilor senatori,
Astăzi, pe ordinea de zi, mai avem o iniţiativă care priveşte acelaşi obiect.
Nu ştiu dacă n-ar fi fost mai bine ca aceste – ambele – iniţiative să fie discutate împreună,
comasate, eventual, să se găsească o soluţie care să corespundă atât prevederilor constituţionale, cât şi
rolului Guvernului ca autoritate publică, cât şi Monitorului Oficial, care este în subordinea directă a
Guvernului şi, inclusiv, a Legii Monitorului Oficial, pentru că, dacă ne uităm în conţinutul ei, scopul
înfiinţării Monitorului Oficial nu este generarea de venituri pentru Guvern sau pentru bugetul ţării, ci
pentru asigurarea activităţii de publicare a legislaţiei. Or, şi în această iniţiativă, ca şi la cea pe care o
voi susţine mai târziu, constat această opinie a Guvernului, în opinia mea inadmisibilă, pentru că, în
primul rând, lezează drepturile constituţionale ale cetăţeanului de a se informa privind propriile legi şi,
doi, este chiar în afara cadrului legal. Deci nu Guvernul, nu Monitorul Oficial trebuie să genereze
venituri pe seama informării cetăţenilor.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Declar dezbaterile generale…
Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):
Anghel, Anghel.
Domnul Ioan Chelaru:
Doamna senator Anghel. Microfonul 3.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Am să spun lucrul acesta şi probabil că voi spune şi la ultimul punct de pe ordinea de zi, pentru
că sunt convinsă că va fi vot „împotrivă”, dar nu pot să nu spun. Exista, în urmă cu 7, 8 ani de zile, un
domn consilier – după aceea, avocat – care pe blogul său avea o bază de date unde puteai să accesezi
Monitorul Oficial în mod gratuit.
- 30 -
Monitorul Oficial şi-a permis să-i facă, prima dată, o notificare şi apoi, să-i facă plângere
penală pentru că – vezi, Doamne – a atentat la drepturile de autor ale Monitorului Oficial.
În primă fază, Parchetul a dat o ordonanţă prin care domnul respectiv era amendat cu 1 000 de
lei, dar ordonanţa definitivă a Parchetului l-a scos de sub urmărire penală şi a spus aşa, aşa a motivat:
la dosarul de urmărire penală n-au fost depuse de către intimată… Au fost două certificate de
înregistrare a mărcii, dar marca este numai pentru imagine nu pentru conţinut, pentru că instanţa
aminteşte că CJUE în interpretarea Directivei 96/9CE din 11 martie 1996 privind protecţia juridică a
bazelor de date a subliniat că protecţia dreptului de autor are ca obiect structura bazei de date, iar nu
conţinutul său.
În acest sens, protecţia nu este extinsă asupra datelor ca atare.
Potrivit art. 9 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, nu pot
beneficia de protecţia legală a dreptului de autor următoarele: textele oficiale de natură politică,
legislativă, administrativă, judiciară şi traducerile oficiale ale acestora.
Drept urmare, nu se poate reţine că petentul a pus la dispoziţia publicului, pe internet, fără
consimţământul titularilor de drepturi, o parte din structura bazei de date a Regiei Autonome Monitorul
Oficial, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi la art. 139 et cetera, et cetera.
Prin urmare, în momentul în care Monitorul Oficial s-a făcut stăpân pe legislaţia care este
emisă – de cine? – de către Parlament, de către Guvern, care este plătit să facă lucrul acesta… Mai
mult decât atât, dacă vă uitaţi, spre exemplu, la cât este tariful la o pagină, veţi constata că fiecare lege
pe care o trimitem noi la Monitorul Oficial este tarifată cu 73 de lei pagina. Este aberant.
În momentul în care nu există scuza că n-am cunoscut legislaţia nici în civil, nici în penal, este
aberant să-mi ceri bani de trei ori.
Şi încă o problemă. Dacă Guvernul, prin Secretariatul General, ţine aşa de mult la Monitorul
Oficial şi spune că nu trebuie să piardă, îl întreb: nu trebuie să piardă pentru salariile care sunt acolo,
de 84 de mii de lei pe an, plus fiecare membru al consiliului de administraţie, 25 de mii de lei pe an?
Deci oamenii aceia iau dublu cât ia un parlamentar.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Şi de fapt şi de drept, ce fac? Plagiază munca noastră.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, doamna senator.
Stimaţi colegi,
- 31 -
Declar dezbaterile generale închise.
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Domnul Nicolae-Vlad Popa:
Monitorul Oficial este ultimul monopol de stat foarte profitabil. Şi se vede din ceea ce se
susţine aici că interesul pentru a continua businessul, afacerea Monitorul Oficial, este foarte mare,
pentru că, într-adevăr, creaţia, să zicem proprietatea intelectuală a unei legi, e aici. Normal ar trebui
Monitorul să plătească, pentru că foloseşte legile votate de noi pentru a le vinde beneficiarilor.
Este un lucru care mie mi se pare, în 2016, învechit şi păgubos.
Dacă vrem să informăm, într-adevăr, cetăţenii acestei ţări şi există, actualmente, datorită
internetului şi datorită IT-ului posibilitatea înmagazinării fără foarte mari... Cheltuielile sunt mici în
momentul în care înmagazinezi într-un cloud date. Această metodă poate fi folosită. De ce să nu dăm
cetăţenilor dreptul să aibă acces liber, rapid şi garantat că ceea ce, într-adevăr, citesc, este legea bună,
pentru că, după, aţi văzut dumneavoastră că după Monitorul Oficial se mai publică şi se mai face a
doua afacere a unor edituri de retipărire şi de vânzare a noilor prevederi legale.
E păcat, ne furăm pe undeva căciula, pentru că interesul nu e bussinesul şi consiliul de
administraţie, şi sinecura celui care este numit politic în consiliul de administraţie, ci, în realitate,
interesul este ca cetăţeanul să fie, realmente, în timp real informat despre...
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul Nicolae-Vlad Popa:
... reglementările legale.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Domnul senator Motoc. A promis o intervenţie scurtă.
Domnul Octavian Motoc:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Doar o singură chestiune. Când un cetăţean încalcă o lege, el nu se poate crampona de faptul că
nu o cunoaşte. Se prezumă că ştie acea lege, oricare ar fi ea şi oricare… ar fi încălcată de cetăţean. Păi,
de unde să o cunoască cetăţeanul dacă nu are nici măcar liberul acces de a o citi din Monitorul Oficial.
El poate să cumpere toate monitoarele oficiale pentru a cunoaşte aceste legi? Acesta este un serviciul
public care trebuie să fie la dispoziţia cetăţeanului. În cel mai rău caz, Monitorul Oficial poate să aibă
monopolul asupra formei tipărite a legilor, dar accesul neîngrădit al cetăţeanului la varianta electronică
pentru citire este un lucru pe care trebuie să-l acceptăm cu toţii. Este inadmisibil să ne gândim că
- 32 -
Monitorul Oficial ar putea să aibă în continuare acest drept, de a fi unicul furnizor de informaţie
legislativă şi nu i-ar permite cetăţeanului de rând să intre pentru a citi orice lege, de care ar putea să fie
incriminat la un moment dat sau altul.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul Octavian Motoc:
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Stimaţi colegi,
Declar dezbaterile generale închise.
Vă aduc la cunoştinţă că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Îl supun votului.
Vă rog să votaţi. Rog colegii prezenţi să voteze.
42 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă şi 12 abţineri.
Raportul, la limită, într-adevăr, a fost adoptat şi propunerea legislativă... (Discuţii la prezidiu.)
Din sală: Nu a trecut! Adunaţi! (Discuţii în sală.)
Domnul Ioan Chelaru:
Da, da. Aveţi dreptate! Aveţi dreptate!
Raportul de respingere a fost respins. (Discuţii în sală.)
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
48 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 9 abţineri.
Propunerea legislativă a fost adoptată. (Aplauze.)
Din sală: Ura!
*
Domnul Ioan Chelaru:
Punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind
regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.
Din partea Guvernului României, prezentă doamna Daniela Gîtman, da? Sunteţi? Microfonul 10.
Vă rog, aveţi cuvântul. Pe scurt, prezentaţi proiectul de lege.
Doamna Daniela Grigore Gîtman – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
- 33 -
Este vorba de modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005. Din cazuistica înregistrată în
ultimul timp se constată diferite nemulţumiri ale cetăţenilor români faţă de condiţiile pe care trebuie să
le îndeplinească la ieşirea din România.
Aceştia invocă fie proceduri birocratice, fie proceduri costisitoare, în special în ceea ce priveşte
cetăţenii români minori sau cu dublă cetăţenie, şi atunci această propunere de modificare şi de
completare a legii curente se referă la câteva... la un set de măsuri, printre care: introducerea cărţii
electronice de identitate ca document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călători în statele
Uniunii Europene, inserarea unor prevederi referitoare la exceptarea de la procedura de supralegalizare
sau aplicarea apostilei de la Haga, eliminarea obligativităţii menţionării scopului şi a rutei pentru
minorii care se deplasează în străinătate, exceptarea minorilor români de la obligativitatea prezentării
de către părinţi a declaraţiei de destinaţie, eliberarea paşapoartelor de serviciu pentru personalul
autorităţilor publice care candidează pentru posturi în cadrul unor...
Domnul Ioan Chelaru:
Concluzia, doamna ministru! Concluzia.
Doamna Daniela Grigore Gîtman:
Concluzia este că Guvernul României susţine această modificare şi completare a legii.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Filip, preşedintele Comisiei pentru politică externă, vă rog. Microfonul 7.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc domnule preşedinte.
Comisia pentru politică externă a discutat acest proiect de lege şi a adoptat un raport de
admitere, fără amendamente.
S-au obţinut avize favorabile din partea Comisiei pentru administraţie publică, drepturile
omului, respectiv a românilor de pretutindeni, iar Consiliul Legislativ a analizat proiectul şi l-a avizat
favorabil.
De aceea, propunem adoptarea acestui proiect de lege. Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Dezbateri generale.
Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu sunt.
Declar dezbaterile generale închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.
Vă rog să votaţi. Toţi colegii, vă rog, care sunt prezenţi, să voteze.
- 34 -
91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.
Raportul comisiei, adoptat.
Proiectul de lege, de asemenea.
*
Punctul 6, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind
eficienţa energetică.
Din partea Guvernului României, prezent la dezbaterile generale domnul Cristian Buşu, da?
Secretar de stat la Ministerul Energiei.
Vă rog, domnule ministru, pe scurt, prezentaţi proiectul de lege.
Microfonul 8.
Domnul Cristian Buşu – secretar de stat în Ministerul Energiei:
Proiectul de lege modifică şi completează Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, în
vederea asigurării transpunerii complete a Directivei europene privind eficienţa energetică, de
modificare a Directivelor 2009 şi 2010.
Procesul este, de fapt, de transpunere a directivelor în legislaţia naţională.
De asemenea, proiectul de lege cuprinde completări şi modificări impuse de problemele care au
fost întâmpinate până acum în implementarea măsurilor de eficienţă energetică, respectiv clarificări
privind realizarea auditului energetic.
Precizez doar că, în cadrul neadoptării urgente a proiectului de lege, România îşi asumă riscul
trecerii de la etapă contencioasă a procedurii de infringement, cu repercusiuni negative asupra
bugetului de stat…
În contextul celor de mai sus, propunem soluţionarea... supunerea proiectului de lege pentru
modificarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică spre adoptare prin procedură de urgenţă.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Daniel Butunoi, vă rog, raportul comisiei.
Domnul Ionel-Daniel Butunoi:
Membrii Comisiei pentru transporturi şi energie şi ai Comisiei economice, industrii şi servicii
au dezbătut proiectul de lege, domnule preşedinte, pe parcursul mai multor şedinţe şi au hotărât, cu
majoritate de voturi, să adopte raport comun cu amendamente... de admitere, fără amendamente.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
- 35 -
De la prezidiu: Cotescu Adrănel.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator Cotescu. Urmează domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Domnul Marin-Adrănel Cotescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Încep prin a-l întreba pe reprezentantul Guvernului câte ţări sunt în situaţia de infringement,
acum, în Uniunea Europeană sau, dacă îi e mai uşor, să ne răspundă câte nu sunt?
Toate sunt în… sau aproape toate, două nu sunt în procedură de infringement. Deci nu suntem
într-un pericol, aşa, iminent.
2. Transpunerea directivelor europene s-a făcut în cea mai mare parte. Ce vor să introducă
acum sunt două, să zicem, specializări care se vor face la ANRE, şi anume una de auditor energetic, ca
să mă exprim elegant, de stinsul luminii, pentru că auditorii energetici de construcţii şi de instalaţii
sunt acreditaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. E vorba de auditori
energetici nu ştiu pe ce domeniu... Probabil pe... Am întrebat la Comisia pentru administraţie şi nu prea
mi-a putut răspunde.
În afară de auditorul energetic pe care e obligată orice... e obligat orice UAT să îl angajeze, cu
contract sau cu prestare de serviciu, mai trebuie angajat şi un alt specialist în cadrul primăriei care să
urmărească economiile de energie făcute de toate unităţile din subordine. Un fel de manager. Ei,
lucrurile astea complică foarte mult activităţile UAT-urilor, nu se referă, încă o dată repet, numai la
construcţii, fie că e vorba de şcoli, de spitale, de poliţie, de primărie în sine, ci se referă şi la iluminat
public şi la orice alte consumuri energetice.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Nicolea-Vlad Popa. Microfonul 3. 2.
Domnul Nicolae-Vlad Popa:
Eu văd partea plină a paharului, pentru că, într-adevăr, dacă nu s-ar fi transpus toată legislaţia
pe eficienţă economică în România, şi acum luminile ardeau la nesfârşit, aşa cum ne-am obişnuit de
zeci de ani. Eficienţa înseamnă economisire de resurse şi orice fel de sistem care funcţionează şi
funcţionează foarte bine în Uniunea Europeană trebuie să funcţioneze şi la noi, chiar dacă, sigur, nu
putem fi foarte optimişti de la început. Dar ceea ce s-a dispus prin directivă funcţionează şi
funcţionează bine, în sensul că s-au adus beneficii, s-au adus câştiguri în economiile naţionale din
statele respective.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
- 36 -
Domnul senator Paşcan, pe scurt, vă rog.
Domnul Emil-Marius Paşcan:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Distinşi colegi,
Sigur că la multe dintre normativele Uniunii Europene, adeseori, ne-am aliniat de pe scara
avionului. A pretinde unei comunităţi de 5 000 de locuitori să facă audit energetic şi să aibă manager
energetic şi să stabilească programe pe 3, 6 sau 4 ani presupunem să şi existe această funcţie, aceşti
specialişti. Or, am întrebat în cadrul Comisiei pentru administraţie şi mi s-a spus că era vorba de vreo 4
la nivel naţional, atestaţi conform legii.
Eu vă întreb: o comunitate de 5 000 de locuitori ce audit energetic să mai facă, câtă vreme
oricum primarul este interesat să reducă cât de mult posibil consumul de energie ca să-şi reducă
cheltuielile şi, adeseori, vedeţi mici comunităţi în beznă tocmai din acest motiv. Haideţi să-i mai
punem să mai cheltuiască bani să mai facă şi audituri, pentru că aşa vrea cineva.
Înţeleg foarte bine care sunt imperativele legate, de pildă, de proiecte serioase, mari, de
cogenerare, alte lucruri de acest gen, dar vedeţi că toate sunt doar puse pe hârtie, câtă vreme sistemele
nu sunt finanţate aşa cum se cuvine, nu suntem susţinuţi şi ele sunt ineficiente. Nu ajung să poată fi
realizate de autorităţile administraţie publice locale. Nu comentez chestiunile legate de alte entităţi,
agenţi economici, IMM-uri, etc., dar pe administraţiile publice locale vă rog să nu le împovăraţi sub
pretexte legate de imperative şi infringement de la Uniunea Europeană, că sunt nerealiste.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Declar dezbaterile generale închise.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.
Îl supun votului.
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze.
47 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi 6 abţineri.
Fac adunarea, nu?
Raportul a fost adoptat, proiectul legislativ a fost, de asemenea, adoptat.
*
Punctul 7 – lege cu caracter organic şi vom trece după aceea şi la legile pentru vot –, Propunerea
legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Iniţiatorul nu este prezent.
- 37 -
Din partea Guvernului României, domnul Ion Ghizdeanu, da? Mulţumesc.
Vă rog, domnule Ghizdeanu, vă rog, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.
Domnul Ion Ghizdeanu – preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Foarte scurt. Ministerul Finanţelor Publice nu susţine. Unul din amendamentele introduse şi
admise, aflat în anexă la raportul comisiei, respectiv amendamentul cu privire la majorarea de posturi...
Menţionăm că, potrivit prevederilor art. 2… punctul 2 art. 3 din Legea responsabilităţii
fiscal-bugetare, bugetul general consolidat include şi bugetul instituţiilor publice autonome, finanţate
integral din venituri proprii. Având în vedere impactul asupra bugetului, a celor 50 de locuri
suplimentare, subliniez din nou că Ministerul Finanţelor Publice nu susţine iniţiativa legislativă, cu
acest amendament admis.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc. Domnul senator Butunoi. Vă rog.
Domnul Ion Ghizdeanu:
Dar, aşa cum e în... a Guvernului, evident, având în vedere subordonarea, Parlamentul decide
asupra...
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Domnul senator Butunoi, vă rog.
Domnul Ionel-Daniel Butunoi:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor
prezenţi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.
Comisia pentru transporturi şi energie, Comisia economică, industrii şi servicii şi Comisia
pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului
Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise şi propunerea legislativă.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult, domnule preşedinte.
Dezbateri generale.
Nu sunt.
Le declarăm închise şi intrăm, începând cu acest proiect, pe vot – legi organice.
- 38 -
Deci punctul 7 de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei.
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. (Discuţii în sală.)
Îl supun votului. Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.
63 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Raportul comun nu a întrunit numărul
de voturi necesar.
Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.
63 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Propunerea legislativă nu a întrunit
numărul de voturi necesar şi, ca atare, a fost respinsă.
*
Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea nr. 416/2001
privind venitul minim garantat.
Raportul comun al comisiilor…
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.
62 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 8 abţineri. Raportul nu a întrunit numărul de
voturi necesar.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.
86 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 6 abţineri.
Adoptat.
*
Proiecte din şedinţele trecute.
Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 340/2004, republicată, privind
prefectul şi instituţia prefectului. (L58/2016)
Dezbaterile au fost în data de 5 aprilie.
Raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative, îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
65 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Raportul de respingere a fost respins.
Supun adoptării dumneavoastră propunerea legislativă.
- 39 -
Vă rog să votaţi. Rog să votaţi, stimaţi colegi.
42 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă şi nicio abţinere.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar
de pensii publice.
Dezbaterile au avut loc în data de 5 aprilie.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, Vă rog să-l votaţi. Rog toţi colegii
să voteze.
80 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 2 abţineri.
Raportul de respingere a fost respins.
Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
Respins cu 12 voturi pentru, 76 de voturi împotrivă şi 4 abţineri.
*
Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice.
Dezbaterile au avut loc în data de 5 aprilie.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Îl supun votului. Vă rog să votaţi.
Cu 87 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul de respingere a fost adoptat şi
propunerea legislativă a fost respinsă.
Continuăm dezbaterile.
*
Punctul 8, Propunerea legislativă privind acordarea cetăţeniei române membrilor comunităţilor
româneşti de pretutindeni, victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice.
Iniţiatorul este prezent?
Nu este prezent.
Din partea Guvernului României, domnul Trifan sau doamna Gîtman.
Doamna Gîtman, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.
Doamna ministru, pe scurt, vă rog să prezentaţi proiectul.
Doamna Daniela Grigore Gîtman:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
- 40 -
Guvernul României nu susţine această iniţiativă din mai multe considerente, unele legate de
conformitatea cu normele şi standardele internaţionale relevante, respectiv prezenta propunere ridică
problema conformităţii. Nu trebuie să conţină deosebiri care să includă practici sau să constituie
discriminare bazate pe origine etnică.
De asemenea, modificările propuse se îndepărtează de la standardele internaţionale în materie
de tratament preferenţial acordat minorităţilor naţionale de statul lor înrudit şi considerăm că, din punct
de vedere politic, ar duce la dificultăţi în relaţiile bilaterale cu statele ai căror cetăţeni sunt aceste
persoane.
În ultimul rând, menţionez că Legea cetăţeniei a suferit modificări prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 37 din 9 septembrie 2015 care deja acordă facilităţi procedurale privind redobândirea
cetăţeniei române de către foşti cetăţeni români şi descendenţii acestora care şi-au pierdut cetăţenia din
motive independente de voinţa lor.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Şi eu mulţumesc, doamna ministru.
Din partea comisiei, doamna senator Federovici. Vă rog.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Membrii Comisiei juridice vă propun, spre dezbatere şi adoptare, un raport de respingere,
adoptat în data de 30 martie 2016, ţinând cont de punctul de vedere al Guvernului, dar şi de avizele
primite pentru această propunere.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
Domnul senator Titus Corlăţean. Microfonul 4.
Domnul Titus Corlăţean:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Sincer, iniţiativa asta legislativă este destul de interesantă. Din păcate, nu a trecut şi pe la
Comisia pentru politică externă, nu a fost repartizată, deci mărturisesc că nu am reuşit să intru pe
fondul acestui proiect legislativ, pentru că ar fi fost foarte util ca iniţiatorul să fie prezent să ne
lămurească în plen cu privire la anumite chestiuni.
Din punctul de vedere al conceptelor „rapt teritorial” putem să identificăm destul de bine ce
înseamnă, „conjunctura istorică” este o chestiune mult mai complicată, complexă şi destul de clar
nedefinită.
- 41 -
Dar cel puţin la prima parte a propunerii legislative, la rapt teritorial, doamna secretar de stat a
făcut o referire… legea română, astfel cum a fost modificată, include deja de un număr de ani
principiul ius sangvinis şi principiul reparator, cei care şi-au pierdut cetăţenia română din motive
neimputabile lor – şi ştim bine la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial – beneficiază de acest
act reparatoriu din partea statului român. Şi vorbim de criteriul cetăţenie. Puteau fi etnici germani,
maghiari, evrei, tot ce dorim, nu doar etnicii români, dar au avut cetăţenia română, au pierdut-o în
condiţii neimputabile lor după cel de-al Doilea Război Mondial, şi intră în categoria asupra căreia
statul român se apleacă pentru a face un gest reparatoriu. Deci problema, parţial, cel puţin, este
rezolvată.
Însă din celelalte puncte de vedere, cu conjunctura istorică, e mai complicat. Mai am un
comentariu, pentru că doamna secretar de stat de la Ministerul de Externe făcea referire la criteriile
respective. Corect, absolut formal, sunt toate corecte. Însă – şi aici este o sugestie către Ministerul de
Externe – sincer, începusem să ne uităm mai cu atenţie, n-a mai fost timp de aşa ceva. Există exemple
concrete, cazul Ungariei, cazul Bulgariei şi nu doar, în care aceste criterii, care sunt general acceptate
la nivel european, au fost cam puse de-o parte.
Şi ştiu foarte bine, inclusiv în dialogul bilateral cu autorităţile ungare, întotdeauna le-am spus,
în ciuda evaluării Domniilor Lor la Budapesta, că legea ungară este lege diferită de cea românească şi
criteriul cetăţeniei, cel consacrat de România, nu se regăseşte în legea ungară, care este mult mai
flexibilă şi, de fapt, e un criteriu etnic, fără niciun fel de supărare. Deci sunt precedente în practică mai
flexibile. Ne place sau nu, au încălcat sau nu standardele europene. Dacă sunt standarde comune, sunt
anumite repere comune şi poate că nu ar strica totuşi să ne uităm şi noi cu atenţie la astfel de
precedente. Da?
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Alte puncte de vedere?
Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Supun atenţiei şi votului dumneavoastră raportul comisiei.
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze.
Legea are caracter organic, am spus.
85 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi nicio abţinere.
Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.
- 42 -
*
Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007
privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.
Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu sunt.
Din partea Guvernului României pentru a exprima punctul de vedere la această propunerea
legislativă, domnul Costin Buică. Da? Vă rog. Pe scurt, domnule ministru.
Domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică – vicepreşedinte al Autoritaţii Electorale Permanente:
Bună ziua.
Autoritatea Electorală Permanentă nu susţine iniţiativa de pe ordinea de zi.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Comisia de specialitate? Doamna senator Federovici.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Şi membrii Comisiei juridice vă supun, spre dezbatere şi aprobare, un raport de respingere,
având în vedere toate avizele...
Domnul Ioan Chelaru:
Negative...
Doamna Doina-Elena Federovici:
...negative venite la comisie.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
Doamna senator Gabriela Creţu.
Doamna Gabriela Creţu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Remarc că noi continuăm să respingem propuneri legislative, fără o argumentare care să mai fie
valabilă. Între timp, de la momentul cred chiar al depunerii propunerii respective, s-a schimbat
legislaţia electorală. S-a redus numărul persoanelor care este necesar pentru ca să facem un partid
politic şi noi continuăm să punem frâne candidaturilor individuale la Parlamentul European. Spun că e
contrafactual, pentru că la alegerile trecute au fost opt candidaţi independenţi, în ciuda faptului că s-a
pus un număr de semnături enorm: 100 000 pentru candidatură, ceea ce ne face să suspectăm că erau,
de fapt, nişte semnături false, pe care nu le-a verificat nimeni, pentru că e puţin probabil ca toţi cei opt
candidaţi să fi strâns 100 000 de semnături fiecare.
- 43 -
Propunerea aceasta este destul de logică.
Dacă un partid politic, conform legislaţiei în vigoare, trebuie să aibă o listă de susţinători de
minimum 1% din electorat, în cazul celui care doreşte un singur mandat din cele 32, nu ar fi logic ca
numărul de susţinători care i se cere să fie mai mic?
Logic este. Ţine de voinţa noastră politică să permitem sau nu ca acele semnături să fie
autentice, reale, iar candidatul să poată să participe la alegeri în mod corect.
Ele oricum erau cerute, nu ca să verificăm dacă are susţinere, ci dacă candidatura este serioasă
şi dacă nu încalcă în mod nejustificat buletinele de vot.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Declar… (Discuţii la prezidiu.)
Domnul senator Oprea. Microfonul central, vă rog.
Domnul Dumitru Oprea:
Cred că mai ales în Senatul României a face astfel de afirmaţii, fără să fie verificate, este foarte
grav.
O rog pe colega noastră, care a fost în Parlamentul European, să spună pe ce se bazează când
spune că 100 000 de semnături au fost false.
(Discuţii la prezidiu. Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Gabriela Creţu.)
Domnul Ioan Chelaru:
10 secunde, doamna senator Gabriela Creţu.
Doamna Gabriela Creţu:
Nu am afirmat asta.
Am spus că au fost 8 candidaţi independenţi, că fiecare dintre ei a depus la dosar, conform
legislaţiei în vigoare, 100 000 de semnături, ceea ce poate naşte suspiciuni.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Doamna Gabriela Creţu:
Şi suspiciunile rămân.
Domnul Ioan Chelaru:
Stimaţi colegi.
Declar dezbaterile generale închise.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Îl supun votului.
- 44 -
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze.
75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 4 abţineri.
Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar.
Supun votului dumneavoastră şi propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.
9 voturi pentru, 73 de voturi împotrivă şi o abţinere.
Respins.
*
Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 2 al Legii nr. 208/2015
privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Electorale Permanente.
Iniţiatorul este…
Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):
Este.
Domnul Ioan Chelaru:
…prezent. Domnul Todiraşcu Valeriu.
Având în vedere că mai avem 7 minute până la… vă rog să prezentaţi pe scurt proiectul.
Domnul Valeriu Todiraşcu:
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Cu toate riscurile de rigoare, îmi asum să susţin această iniţiativă legislativă care, aparent, ar
putea să pară că este îndreptată împotriva colegilor din Parlament.
Însă, cu toate că ea propune limitarea mandatelor parlamentarilor la două, ea ar putea fi aplicată
doar după ce aceste două mandate s-ar împlini, adică abia peste opt ani, respectiv în proporţie de 90%,
nu s-ar adresa actualilor colegi.
Această explicaţie voiam s-o fac de la bun început pentru a suporta următorul tir.
Această iniţiativă…
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult iniţiatorului.
(Replică neinteligibilă a domnului senator Valeriu Todiraşcu.)
Din partea Guvernului României, la acest proiect, domnul Costin-Florin Mituleţu-Buică.
Vă rog, pe scurt.
Domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică :
Autoritatea Electorală Permanentă nu susţine iniţiativa de pe ordinea de zi, domnule preşedinte.
- 45 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Comisia de specialitate, doamna senator Federovici.
V-am arătat ceasul.
Doamna Doina-Elena Federovici:
În şedinţa din 30 martie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări au dezbătut şi au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi, să adopte un raport
de respingere.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
Doamna senator Anghel. Microfonul 3. (Discuţii la prezidiu.)
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Cu tot respectul şi cu tot dragul pentru domnul senator, este neconstituţională. Se vede din
avion, de la 15 000 de… (Discuţii în sală.) Ba da.
În fine, dar chestiunea este alta. Chestiunea este cum procedează Guvernul. Când avem nişte
legi bune, care fac bine populaţiei, vin şi spun: „Nu, nu se poate”.
Aici, ia uitaţi-vă ce spune Guvernul. A transmis punctul său de vedere: „Parlamentul va decide
asupra oportunităţii adoptării acestei propuneri legislative”.
Bravos, Guvern!
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Bravos, naţiune!
Domnul Ioan Chelaru:
Iniţiatorul, la dezbateri generale.
Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator. (Discuţii în sală.)
Domnul Valeriu Todiraşcu:
În primul rând, aş vrea să spun că această iniţiativă legislativă face parte din promisiunea
generaţiei tinere de politicieni, care, atunci când au intrat în politică şi au intrat în Parlament, au promis
că vor limita aceste mandate.
Această limitare se propune pentru generaţia mea de politicieni, respectiv nu pentru colegii
actuali din sală. (Discuţii la prezidiu.)
- 46 -
Această propunere legislativă este constituţională, pentru că, atât în spiritul, cât şi în litera
Constituţiei, limitarea mandatelor este prevăzută pentru Preşedintele României şi nu este interzisă de
către Constituţie. Cu alte cuvinte, ambele criterii sunt îndeplinite.
Eu cred că ceea ce solicită cetăţenii de foarte mulţi ani şi inclusiv actualul Guvern, care a fost
instalat prin evenimentele de la Colectiv, unde s-a solicitat în mod expres limitarea numărului
mandatelor parlamentarilor, trebuie luat în consideraţie, iar eu repet, încă o dată, această iniţiativă este
pentru cei tineri, care urmează să intre în politică şi nu pentru cei care…
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Microfonul 2, domnul senator Haşotti. (Discuţii în sală.)
O să întindem şi o să continuăm dezbaterile în şedinţa viitoare, nu mai avem când…
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog, domnule senator Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc.
Propunerea este profund neconstituţională. Nu e vorba că se vrea pentru viitor. Aici mai e o
discuţie, că a zis nu ştiu ce grup social, că s-a spus nu ştiu unde, că au zis cetăţenii…
Vreau să vă mai spun două lucruri, stimaţi colegi, foarte pe scurt.
În primul rând, să ştiţi că actualul Parlament are peste jumătate parlamentari la primul mandat.
În niciun Parlament din lumea aceasta nu se întâmplă aşa ceva. Cât să se reînnoiască această
clasă politică atât de criticată şi atât de pusă la colţ.
Al doilea lucru, se vorbeşte de întinerirea clasei politice şi a vorbit şi domnul senator. Păi,
vreau să vă spun că media de vârstă a actualului Parlament este cu 10 ani mai mică decât a
Parlamentului din 2004. Până când întinerim clasa politică? Până vin adolescenţi în Parlament?
Deci încă o dată, cu tot respectul, este profund neconstituţională, nu neconstituţională.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Doamna senator Anghel, 30 de secunde. (Discuţii la prezidiu.)
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Mulţumesc din suflet.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnule Cristi, uitaţi-vă la ceas.
- 47 -
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Un argument este acela că, în Constituţie, este prevăzut mandatul de… două mandate sunt
prevăzute la preşedinte şi există un principiu de drept, care spune că acolo unde legiuitorul nu a distins,
nici interpretul nu are voie să distingă.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator Cristian Dumitrescu.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Deci n-ai cum să limitezi mandatele parlamentarilor.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Cristian Dumitrescu.
(Discuţii în sală. Intervenţie a domnului senator Cristian-Sorin Dumitrescu.)
A! Mulţumesc.
Stimaţi colegi, declar dezbaterile…
Domnul Dumitru Oprea (din sală):
O propoziţie doar.
Domnul Ioan Chelaru:
Dar ieşim în afara programului, domnule coleg.
Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):
O propoziţie, hai.
Domnul Ioan Chelaru:
Mai am de citit lista de intervenţii. Mai am de citit lista de intervenţii în program. (Discuţii în sală.)
Domnul Dumitru Oprea:
Aşa cum a prevăzut iniţiatorul este chiar o lege împotriva tinerilor. Dacă peste opt ani puneţi
problema, peste opt ani nu vor mai fi partide politice.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi, declar dezbaterile generale închise.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Îl supun votului.
Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze.
78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 5 abţineri.
Nu a întrunit numărul de voturi necesar.
Supun aprobării dumneavoastră şi propunerea legislativă.
- 48 -
Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)
4 voturi pentru, 72 de voturi împotrivă şi 6 abţineri.
Respinsă.
*
Stimaţi colegi, înainte de a închide şedinţa, vă aduc la cunoştinţă numele colegilor care au
depus întrebări şi interpelări.
La capitolul întrebări domnii:
- Rotaru Ion, Cordoş Alexandru, Bodog Florian-Dorel, Constantinescu Florin, Mitu Augustin,
Lazăr Sorin, Donţu Ovidiu, Mohanu Nicolae – Grupul parlamentar al PSD;
- Luchian Ion, Tătaru Nelu, Ichim Paul, Pereş Alexandru, Oprea Dumitru, Tişe Alin-Păunel,
Voloşevici Andrei, Igaş Traian, Ghilea Găvrilă, Câmpeanu Mariana, Cotescu Adrănel – Grupul
parlamentar al PNL;
- Agrigoroaei Ionel, Vasiliev Marian – Grupul parlamentar al UNPR;
- Barbu Daniel, Durbacă Eugen, Nistor Vasile – Grupul parlamentar Liberal Conservator;
- Marian Valer – senator independent, fără apartenenţă la un grup parlamentar.
Iar la capitolul interpelări, le-au depus domnii senatori:
- Rotaru Ion, Silistru Doina, Bereanu Neculai, Mitu Augustin, Constantinescu Florin, Cadăr
Leonard, Cordoş Alexandru, Moga Nicolae, Donţu Ovidiu, Pop-Liviu Marian – Grupul parlamentar al
PSD;
- Paşcan Emil, Tişe Alin, Ichim Paul, Ghilea Găvrilă, Cotescu Adrănel – Grupul parlamentar
al PNL;
- Agrigoroaei Ionel, Rogojan Mihai, Vasiliev Marian – Grupul parlamentar al UNPR;
- Durbacă Eugen, Nistor Vasile, Vosganian Varujan, Barbu Daniel – Grupul parlamentar
Liberal Conservator;
- Marian Valer şi Saghian Gheorghe – senatori independenţi, fără apartenenţă la un grup
parlamentar.
Stimaţi colegi, declar închisă şedinţa de astăzi a Senatului.
Vă aşteptăm s-o începem pe cea a Camerelor reunite, peste două minute, la plenul de la
Cameră.
Mulţumesc. O seară plăcută!
Şedinţa s-a încheiat la ora 18.00.
Top Related