3.011

l 7

ISEir I. -M -eclo, ii r-SIMION FLOREA MARIAN

.PASARILE NOASTRELEGENDELE LOR

Mg '24.....

B4,1114111111

VW*_ - .

- I a-Vim

Editura SOCrEC & Co., S. A. R. Bucuresti

Pretul Lei 40www.digibuc.ro

SIMON FLOREA MARIAN

PASARILE NOASTRE

LEGENDELE LOR

th 4titi at inpratuirt

""1411"kiraft-44*

-

MUN1C1PIUL U -

1314k,ApTE (A PENTRU TOT1

tty 2 P. M.40576 www.digibuc.ro

SIMION FLOREA MARIAN

Printele Simion Florea Manan, yostmembrit al Academiei Romfine,in satul Ili$efti din Bucovina, la 1 Septem-orie 1847. .5i-a lAcut studide elementare insatul-..su natal, a urmai apoi la 00 file se-cundare din Suceava (Bucovina), Nsudsi Beiuf din _Transilvania, iar studdle su-perioare teologia le-a fcut la Cernufl.Dup" sfiiqirea studdlor a funcfionat capreot-a jutor in comuna Cndreni, de unde,dupii ctiva ani, a lost trecut ca profesbrde timba romfin la gimna2iul superior dinSuceaoa.

S. Fl. Marian a publicat mai mulle lu-crri de o mare valoare ca: Nunta la Ro-mttai (1890), Naterea la Rom'ini (1892),lnmormttntarea la Romni (1892); lucrricare, dat fiind valoarea lor follciorislicnecontestat, lost tiprile cu chelluialaAcademiei Romne. In afar de acestea

Descniece si Srbitio-rilela Roma i (3 volume), Legendele MaiCc) Dormiulni si, ins/at-44 admirabila lu-crare Ornitologiti poporn r om n din

www.digibuc.ro

4care s'a extras si volumut de fag. Orni-tologia popolanii romn este o lucrareconstimcioass,rodul unei munci de ani intregi,in acelasi limp o liter are giinfifich de mai evaloare. Card muncii s desgroape cinevaattea Cledinfe desvre sule de psbri, arg-tnd, in graiul shitos al poporului, toatecredinfele, toate legendele, lode proverbelela care au dal nastere,toale zicalele despreele, si ce pliiceie sh' vezi cum ingeniozi-tatea poporutui romfinesc a scornit atfilealegende, rare de care mailrumoase si maipoetice!

Printele S. Fl. Marian s'a stins din Di*in Suceava, la 11 Aprdie 1907.

Intr'un studia biografic din 1910, pi ofe-sorul publicistul Livia Marian, fiul

infaliseazZi in felul urnibtor meri-tele de cercelgtor ale Palintelui S. Pl. Ma-rian si imprejurrile care au favorizat des-voltat ea operei sale folkloristice:

Fire muncitoare, seninii de O-ran s'adatos Koala i orasul, deopotriviide striiinepentru.mintea i inima sa, nu i-auinstrgnat Pea. Incii in fragecta finer*,stnd sfios pe scoaiei, a simfit ofin .tul invioriitor de pe plaiurile romnesti,infeles duhtfl vrernii celei nou. .oricitt de

www.digibuc.ro

mare este meritul lvii Alecsandri ea ante-merggtorul lui, trebue admirate pricepereaoi munca tiingrului sfios, sgrac .0izolat decorifeii oi asezgmintele culturii i literaturiiromgnesti de peatunci, care a otiut nu nu-mai sg calce pe urma antemerghtoriler, cisg-i lose in urmg.

Daca entuziasmul, priceperea i munetidepusg in ogorul hteraturii romfine e me-ritul su exclusiv, nu Mar nufin meritg re-cunootinfil cei ce au otiut sii descopere, pre-fuiascg i sprijineascii aceste calilgfr.

cei ce i-au descoperit, prefuit oi spri-jinit aceste calitgfi n'aufost Romnii de aicidin Bucovina, din nemijlocita avropiere asa, care, cu pufine excepfii, nu I-au cunos-cut oi prefuit dupg merit, ci depgrtataAcademic din Bucureolii regalului romfin.nici ea intreagg, ca corp, ci cifiva menittfi,apostoli ai romgnismului de pretutindeni, careau avut nemuritorul merit de a incerea strezeascg la o noug viafii nafionalg Igrimi-turile rmiinismului din dreapta Dungrii oide dincolo de Carpafi. Academia a fostaceea care a descoperit i chemat pe mo-destul preot bucovinean in rfindut membri-tor sfii, i-a dat inctemn la scris, l-a inert-rajat cu tipgrirea scrierilor sale.

;,In fari Mai civilizate, cum e de pilda

www.digibuc.ro

6pairia frafilor Grimm, un 'Marian n'ar fifost osgndit pentru o viafg intreagg sg-sicheltuiascg o bung parte din timp i sang-late ea inviifgmfintul in Koala. Sau eel pu-fin nu i s'ar fi oprit de atgtea ori, din par-tea puternicilor zilei, de a petrece 2-3 sgp-tgmgni pe an la sesiunea generala a Aca-demiei Romighe din Bucuresti, nde, dupgcum spunea intr'o pdifiune de -concediu spreacest scop: convenirea ai o mulfime debgrbafi distinsi de ftiinfg imi procurg nunumai deosebite indemnuri i invaraturi noug,ci mai cu seamg promovarea sprijinulactivitgfii mele literare".

De mult vor fi disprut in wnbraacei stgpgni vremetnici,care l-au fcut

sg simtg puterea ion. Nu va pieri insg nu-mele amiiritului preot care, cu loata sr-cia mijloacelor si neintelegerea acelora cei-ar fi putut indulci munca frumoasg, aavid i curajul si timpul i seninglatea su-fleteascg de a-si ridica singur monumentaltraireic care va dginui inainte, i dup" ceva flerge pion& i soarele nunzele de nurde pe monumentele bogate ce inghifesc or'umbra lor modesta cruce de *Inn a fiuluide fgran din Ilictii Bucoviner.

B. p. T.

www.digibuc.ro

PASARILE NOASTRE SI LEGENDELE LOR

CIOCARLIA

Pe intinderea cereasc nu se afl niciun nouras, nici un semn de apropiereavre tmei furtuni. Numai stelele, acesti ochiveghetori ai nopfi, se vd strlucind indeprtare prin nemrginitul spatiu.

Tot astfel ei pe intinderea pmnteasc.Pretutindeni domneste ak ea cea maiadnc linite i .lcere... Nici un semnde vreo furtun sau alt neplacere!.., Nu-mai unde i unde se aude nrurmurul vr-unui riturel pail:1de cele albe, careca piste mri intinse se ltesc pe sesurilelarinelor, i fnetele cele incrcate de totfelul de floricele frumoase i mirosiloarene dau una din infatsrile cele mai pl-cute si cele mai atrgtoare.

Tot s stai s admiri ale naturii Cm-Dar latal... timpul lin se strecoar... zo-

rile se ivesc i cu dnsele dimpreunti sedesteapt i o psric din sorfinu I ei celdulce d.e peste noapte, care, sculndu-sewww.digibuc.ro

8 Risarile noastre

din roua cea racoritoare snipe igcgtoarea diminetii, incepe a se Ing lta cercuri sprecer i prin ctmtecul ei cel plgcut a neanunta apropierea zilei.

$i oare ce fel de pgsgridi sg fie aceastasi de ce se balt ea in eer curi spre cer,cant:And piing ce o pierdem din vederi siasttel s.e coboarg ea in jos, iar cand e cade vr'o doua prajini de sus dela piimant,ca o sageata se lasa in jos spre cuibu-sorul sau cel durat pe suprafata pmn-tului?

Aceasta p5saricil e Ciochlia, lat. Alaudaaryensis. L germang, die Feldlerche,cauza inaltarii sale spre cer, cand cantg,ne-o spun inai multe legende poporane,dintre care cea mai frumoasii e fgra in-doiala cea compus6 in versuri de ilustrul'nostru poet V. Alecsandri ').

Pe cat insa de sonor si de atiaggtor ecan tecul acestei pas'grele, pe cat de plkute timpul cand data' ea, pe att, i poatemult mai atraggtoare si mai frumoase,sunt legendele ei.

Deci, lgsand la o parte legenda lui V.Alecsandri, in bung sperani a ca cei maimulti o cunosc, i tot Romanul adeygrat,

9 Legenda Ciocarliei, din eiclui Legende".

www.digibuc.ro

Ciocarlia 9

care gtie numai cig-ce-va a ceti, ar tre-bui s'o cunoascil, voiu reproduce aiceaale legende ale acestei psiirele, desprecare un cntec poporan lie mai spuneurmaloarele :

Lie, LieCiocrlieZbori in SoareCfinttoareSi revinaDin lumingPe piimntCu dulce cnt').

IL

Cea dintai legend, pe care am auzit-odela o Romncii din Siret, e cea urniii-toare:

fost odat un imparat i ofoarte avuti, omenogi i cinstiti de

cAtre toli supugiilor i impratii de prin-prejur. Acegtia, de cum se trezira i vg-zurl lumina soarelui, petrecurki totdeaunain frica lui Dumnezeu, gi de aceea aveautoate celea ce le trebuia, mimai un

1) Din Legend4 Cioarliei 4 V. Alecsandri,

www.digibuc.ro

10 Pashrile noastre

singur lucru le lipsea... n'aveau dci unprunc. Si... Doamne! ce n'ar fi dat sn"aib i ei un prunc!.. Nu era zi canu imprteasca milostenii i daruri pe lasrmani, nu era zi s nu se roage luiDumnezen, doar, doar le druiestelor un prune.

Dar trecura multi ani la mijloc si do-rinta lor incifi tot nu li s'a implinit.

En urma urmelor, tocmai and pierchi-sera totted nadejclea c se vor putea numisi ei cndva prini, le-a ascultat Dum-nezeu ruaiimintea si ddruit o fiic, pecare o numira Luminioara. 5i ei de aceeao numira astfel: una, pentruc era foartefrumoas si al doilea, fim.dcal era pentrudnsii ca o lumina, ca lumina ochilor,uncle se ducea ea, acolo se duceau i ei.

Luminioara trka, ca si prinii sk, infrica lui Dumnezeu, si cu cat cresteamai mare, cu atata se facea mai frumoasasi mai fermeckoare. Si tocmai din pri-cina aceasta nu iesea ea la preumblare,temndu-se ca sii nu o deoache cinevasau sti nu i se intmple altal nenorocire.

Insa inteo zi, n'are ce facesi o intreaba de ce nu se duce si ea, a

www.digibuc.ro

alte fete de imprat, la preumblare, dece sade numai acasa ?.,.

Luminioara raspunse maicei sale si-izise ea ea, numai daca voiesc printii ei,indatii se va duce la preumblare. i In-teadevar, c, colea de catra seara, campe lirnpul acela cand se scoboar soarelespre apus i e mai frumos i mai placutde preumblat, a iesit si ea intaiasi datain grdina imparateasca. In grdina aceastaa umblat ea incolo i incoace pang. ce-a'dat de o usit mica, ce ducea spre unses intins i frumos si cum a dat ea deusifa acea sta. a deschis-o si a iesit prin-tr'insa ses. Pe sesul acel apoipreumblndu-se cat s'a fi pieumblati ainceput ea a privi mai de aproape intreagafire, care i s a ,infatisat dinaintea ochilor

1111 se putea destul mira de frumuseteace o ved9a in toate prtile. Lisa ce i-aplacut 'el mai mult dintre toate cafe aa vazut, a fost soarele, carele se coboraincet s'pre apus.

Mult timp a stet ea si s'a uitat la soarecum apune si mult timp dup' apusul lui,la razele sale cele luminoase, care caniste fire nemarginite de aur se intindeaupe campia cerului.

Asa de tare ii plcu ei cum apune soa-

www.digibuc.ro

12 PsriIe noastre

rele, nct in tonta seara, iesea s pri-veascil apusul -lui. atata ce a iesitatata ce a privit la &Amu!, piing ce inurma urmelor s'a indragoslit de el.

Iara dupa ce s'a indrbgostit acum de.soare, a Inceput din ce in ce a se supara si a se usca, pana ce s'a.imboluavitcum se cade,

Parintii sal, viizand-o astfel, se intris-tara i o intrebara: ce-i lipseste de seusuch asa de tare ?... ce durere are?

Ea dintru inceput nu voi sii le spuniiuimica, iar mar pe vazand cal pa-rinfii tot una o intreabn", le raspunse ctrebue sa se desparfeasca de dansii si samearg in lume, ca sa-si caute norocul.

Parintii sai, auzind ce si-a pus in gandfiica br s,j avand-o numai pe dansa, in-cepura a plange si a se tanqui ca nisteprunci i o indemuara prin cele mai du-ioase cuvinte ca sa nu-i paraseasat, cacicine stie ce poate sal i.se int5mp1e incalea pe care vhieste ca sa se porneascit;insa vazand dela Lrt timp ca numai degeaba toata vorba sfatul, ca. Lumi.-nioara ntnnai dealt voieste s piece inlumea hire' ca sa-si caute, dupa cumspunea ea, norocul, nu se mai incercataa o opri, ci o bine-cuvantara si-i deteratoate cele trebuincioase de drum.

www.digibuc.ro

Luminioara, Inndu-si riimas bun delaprintii sai, s'a pornit cu Doamne ajutin fume, ca s. caute palatul cel str luci-tor si ni dret.in care auzise ea, acuma dela cine va fi auzit,calocueste afesul ini-mei sale, adia soarele. Dar in calea cealunga i nectmoscuta, multe uenorocirineajunsuri o asteptar5.

Dintru inceput i-a mers cum i-a mers,pentru ca avea cte-i trebuia, avea cemnca si cu ce se imbruca, dar cu gar-situ!. lucrurilor acestora s'a sfrit si totbinele ei,

Si asa, mergnd ea zi dudi zi, noaptedupa noapte, ct Va fi mers si pe uncleva fi mers, destul atAta c dup o cafede mai multe lie a ajuns intr o pustierotate mare, unde nu era nicide oin zarit i unde i se slarsise acum

Merindea ce a fost luat-o de acas.Astlel datorind ea prin pustia aceea,

ajunse inteun trziu la un loc uncle seafiau o multime de oameni morfi. Cunta vuzut ea mortii acestia asa de tare s'ainspimntat, c a inceput s. Irernure,cum tremur varga de fric6; insu. ducat).-da-se mai incolo,si uitndu-se mai bineIn toate prtile,ls a incredin tat c pe lo-eut acela a tost o batblie Lane mare sicruntii, de aceea sunt aatia oameni morti.

www.digibuc.ro

14 Pgsgrile noastre

Si flindc acolo erau foarle multe

Ciochrlia 15

dupa ce se porni, se duse &Aare pe ca-lul ce 1-a aflat mai inainte, plina ce alun-se intiun tarziu la o tntana, unde detepeste o bab batrana, care torcea Pinjenis.

Baba aceea se numea Intunecimea,era foarte bucuroas arid cineva o nu-mea astfel, pentruca era blestemat spoarte vestrninte negre, si la fat erafoarte neagra.

Luminioara noastra, cum a vazut-o a zis:Vai de mine si de mine, ce baba

neagra ca Intunecimea !Babei i-a placut foarte tare cuvintele

acestea, pentruc ea totdeauna, cnd ouumea cineva Intunecimea sau vorbeatot una de negru, ii era foarte pl5cut. Deaceea a primit ea pe calatoarea miastrfoarte bine, iar dup aceea a intrebat-o:unde-i merge calea prin o asa pustieiate?

Luminioara i-a spus tot adevarul: deunde vine si incoiro se duce.

Baba i-a zis:Dac ma vei asculta pe mine, si vei

face ce-fi voiti spune eu, apoi atunci debuna seama iti vei ajunge scopul!

Voiu asculta i voiu face! iaspun-se Luminioara bucuroasa.

Dacia e asa, apoi mergi spre rhsarit,zise mai departe Intunecitnea pn ee

www.digibuc.ro

16 Pa'sgrile noastre

vei ajunge la un deal foarte mare side sticlil, i dacg te vei putea sui pe var-ful acelui deal, apoi poti s zici c ti-aiajuns scopul.

Luminioara muhumi foarte lrumos In-tunec mei pentru siatuf ei cel bun ce i-adat, luat rrnas bun dela dnsacglecnd pe calul su, a plecat mai de-parte spre rsrit.

Dou5sprezece zile neintrerupt a all-torit ea pn ce a ajuns la dealul cel destic f.

Calu-i slbise foarte tare de atata drum,cat a trebuit s mearg, iar dealul lacare ajunsese era foarte inalt, deci cums se suie ea acum pe Varful lui?

lath' ins c tocmai cnd era ea in ceamai mare nedumerire, eand nu tia sin-gur de s4 faca si sii inceapa, vede nudeparte de dnsa un (An. Omul acela eraun crivaliu '). Deci ruglindu-I ea, cvaliuli-a potcovit calul cu niste cure foartemari i tari. Astiel apoi, fiindu-i acumcaul potcovit, s a repezit spre deal i catai scpra dintr'un amnar s a urcat d'a-supra lui.

Ajungand Lurninioara pe varful dealu-Sau covaliu = fierar, potcovar.

www.digibuc.ro

Ciocrlia 17

lui, a multumit lui Dumnezeu, a*tat a se sui, apoi s'a dus s vada ceeste pe dealul celalt

De asupra dealului era un es foartemare si intins.

Viizand aceasta, Luminioara s'a suit fa-riii pe calul su i s'a pornit mai departe1 a mers pni ce a dat de un palat foartemare i frumos.

In palatul acela locuiau trei fete.Vzhnd fetele acestea, c vine cineva

la dnsele, i-au iesit intru intmpinare.Luminioara, cum le a ziirit, aa de tare

s'a bucurat, ca i cnd ar fi fost surorile ei.Fetele ins i-au zis:

Suflet de onn ce etil cine te aducepre tine in locurile acestea, cdci de cndsuntern noi aicea, Inca nimeni pan acumh'a putut sa vie pari la noi... i tu ai

Dup ce rostir ele cuvintele acestea Ii111E1(.6 calul, II duser stauldeter de mncare, iar pe Luminioara oluar i se duser cu dnsa in incperilecele frumoase ale palatului.

Fetele socoteau in miutea lor, cl stri-nul ce a venit la dnsele nu este fat,ci fecior, pentruca Luminioara, dup cumtirn, ii schimbase rnbriic rn inte a ,

www.digibuc.ro

18 Nsrile noastre

DUO ce a petrecut Luminioara maimulte zile in palatul acela, huh' chi inteozi yin cele trei fete la dnsa, zice ceamai mare:

Noi am voi s te lum pe tine debarbat, cci tare ne-ai plkut, dar niciuna nu te putem lun, cci daca ai voi eubuMioara ca s te iau, apoi s ar mniasurori le mele pe mine; iar dac ar voiuna din ele s. te ia, nu mi-ar veni .miela socoteal, deci fii-ne mai bine fratelenostrui

Nu frate, ci 7iceli mai bine sorillrspunse Luminioara, c'ci si eu suntfatii ca i voi flainele brbtes,ti, cucare m vedeti imbrkata, le-am mat pemine numai de aceea, ca s fiu scutiiftde multe 'neajunsuri i neplikeri ce mis'ar fi putut intmpla in calea mea cealaugh' i primeidioas!...

Daca esti Lid, cu att mai bine, &leide acum inainte vom ti patru, cu peteche.

Din vita aceasta apoi trhir fetele dim-preun cu Luminioara foarte bine, siemu tot deauna vesele si bine dispuse, ccinu le lipsea nimica ce ar fi putill sii leaduc vreo suprare sau alt nepFcere..

Nu asa rs isi petrecea Lumintoara.

www.digibuc.ro

Ciocfirlia

Aceasta din zi in zi ce mergea, tot maitristh si mai dus pe gnduri era.

Li.nd seama fetele dela un timp, cLurninioara nu e asa cum trebuia s.fie, voioas bucdroasi, o intrebar dece este asa de trist si tot dus pe gAn-duri? Ce-i lipseste?,*

Luminioara le rgspunse suspinnd:Eu de aceea sunt asa de trist pentru

c mi-a sosit timpul ca s m despr-tese de voi... s va las cu Dumnezeusset ma due in drurnul meu

Fiindc nu voiesti s mai iiiraticu Doi, ziser fetele, iti vorn da un semnde aducere aminte, c ai fost candva lanoi, o sabie care are o deosebit puteresi anume: dac se trage jumtate dinteac5., apoi atunci moare jnmtate dinoastea dusmanului cu care te ball, iardac se scoate toat din teac, apoiatunci pica toti dusmanii, numai cpita-nul lor rmne in viata. Si cum rostircuvintgle acestea Ii deter sabia, desprecare au vorbit.

Lurninioara, bucuroas c a cptat unodor asa de mare si asa de pretios, lemultutneste din toat inima, i apoi sedesprti de dnsele, i lu calul, se suiclare pe dnsul i, scoborindu-se de pedealul cel de sticla, se porni iaraqi sprewww.digibuc.ro

20 1'1s/trite ttoastre

rsrit si se duse, pu ce njunse la ofantng. Acolo, Mug fntna aceea, aaflat ea pe un om voiMe i foarte frumcs.Intrebnclu-1 ea cine-i i ce face acololnga fntn, omul Ii rspunse, c e uncpitan de oaste, pe care Il urmrescdusmanii si nu stie incotro s apuce derul bor. Totdeodat Ii mai spuse cpita-nul acesta, c bunul su imprat epite foarteinconjurat de dusmani i el nu poate ni-mic sa-i ajute.

Eu voiu sh v ajut la toji, zise Lu-minioara. i dup aceasta dete ceva ea-pitanului de mncare, cci, saimanul erafoarte flaraind, lar dupg cc a infincat t;sis'a sturat dipitanui, dup ce a mai prinspujin la putere, ii zise Luminioara ca s'oducii la impbratul lui.

Te voiu duce, de ce nu? gtiganicpitanni dar e foarte gren de ajunspnil la imparatul meu!... Numai singurDumnezeu ne poate ajuta s strabatem*IA la dnsul!...

Luminioara if incur*, spuindu-i sn'aib nici o fric; i asrt se pornir eis ;re nprat, pe care il aflara foarte su-prat i dus pe ginduri.

Intrebndu-1 Luminioara de ce este asade suprat, ii rspunse impgratul zicnd:

www.digibuc.ro

Ciochrlia itD'apoi cum piicatele mele nu voiu

fi eu suprt, dach megiesul meu imi cu-prinde toata tara si-mi omoar o multimede oaste!

Eu voiu ajui a invinge pe ne-impacatul Mriei tale dusman, numai dacama vei asculta, zise mai departe Lumi-nioara.

Imparatul, hucuros de aceas ;-1 faga-duinta neasteptaf, i-a spus ea va asculta-ocu mare placere, numai de 1-ar putea scoatedin nenurocirea in care se anti et i tara sa.

Luminioar i-a zis atunci s-i dea uncal i haine ost4esti.

Impiiratul a fcut ce a facuti-a adus un cal si hainele cerute.

Luminioara, lund hainele, s'a imbracatde grab cu ele, apoi s'a aruncat iute pecalul adus i far a mai vorhi ceva seporni impotriva dusnianilor imp6riitesti si

duse On la un trg mare, unde seaflau dusmanii.

Dusmanii, vzand ca vine un osta aade distrz In fuga calutui asupra trgului,socotir c e viun spion si innainte voir s'o prind pe Luminioara.

Luminioara, ins viizand si ea, la rnduls5u, cele ce voiau dumanii s fact' cudnsa, scoase pe jumatate din teac" sabia,

www.digibuc.ro

22 Psri1e noastre

ce-a apdtat-o dela cele trei fete, i- cumo scoase, toti dusmani ati se poroirdwMpra ei azord morti la Omani.

Vdzandaceast intiimplare ceilalti du-mani, care se aflau in trg, ieird U totii,in frunte cu irnparatul lor, ca cu atat mailesne sd poatd prinde pe* Luminioaraapoi sIl o facIl mii i fdrmi, nu altceva.

Insh Luminioara, cum a vdzut cIl vincu tutu i asupra-i, bucuria ei nu era proasfL.scoase de grabd sabia din teacd, si cumo scoase... minunea minunilor!... toti

cdzur morii, numai singur impd-ratul lor rdmase

Imparatul, vdznd i cunoscnd cd nicipe dnsul nu poate atepte o soartiimai bund, pica ia genunchi la picioareleLuminioarei i o rug ddr aiasa. viata.

Luminioarei i se Mimi mild de dnsul,Ii ddrui viata zicndu-i:

facd-ti cldruesc viata, dar de astdziinainte sd nu te mai incumeti a infra intam impdratului meu, cdci apoi... e vaii amar de tine !... du-te de undeai venit!. .

Impratul dusman Ii mUltumi din I oath'inima pentru cd i-a ddruit viata i pleainddrt pe unde o. venit, ia r Luminioara,veseld cia a invins aa de lesne peman, s'a intors la impdratul ei.

www.digibuc.ro

Ciochrlia. 23

Impiiratul, care cu ajutorul acestei fetea sdpat de dumani, i-a ieit cu cea maimare bucurie inainte, nmltumindu-i pen-tru binele cel mare ce i 1-a 1cut, i spu-indu-i totd.odata c. ea poate sa. ada lacurtea lui pana la moarte i nimic nu-iva lipsi.

Impratul, scpat de duinani, nu tiavoinicul care I-a mntuit este fat; el cu-o.eta ca e fecior. Ins, mai pe urm, acumdin cine i prin cine nu se tie, destulc a auzit c mntuitorul lii e fat,

cum a auzit, a chemat-o la sine, i-adat haine muiereti i apoi a luat-o desotie.

Impratul a-cesta, mai ilia nte de a seestori cu Luminioara, era logodit cualt fata de imprat. $i fata a ceea cautaacuma toate chipurile ca 8,6 strice Lumi-ni oarei, s'o nenoroceasc, dar nimic nui-a putut face. Si nici n'ar ft putut face

cxci Luminioara nu s'a ciistorit dinbun g. voie cu impratul, ci numai r in sil,

de a,ceea cguta ea toate mijloacele cumar pu ea scapa de el, cum ar putea maide grab i mai lesne fugi, doar i vaputea ajunge odatii scopul, ce i 1-a pro-pus Ina.' de cnd s'a pornit de acasa.

cum ei-a pus de gaud, aa a i facut.

www.digibuc.ro

24 Pgsarile noastre

Inteo zi pe cnd impratul, adicA br-batul ei, era dus nu stiu unde de acas,a iesit pe furis la preumblare si cum aiesit nu s'a mai intors inapoi, ci scapandodata din prinsoarea in care fr de voiaei a fost czut, a apucat iarsi drumulspre rskit 1 s'a tot dus, s a tot dus,pn ce a ajuns la un loc uncle zhicea un omfoarte btrn si neputincios, neputnd vorbibine, ci numai gngnea ca pruncii ceiace abia se invat a vorbi, iar prul dePe capul lui era alb ca laptele si lung panlla glesne.

Luminioara, cum a vazut pe acest b-trn, i s'a f cut mil de dnsul, splattrumos, i-a tuns pkul cel lung de pe cap

apoi i-a dat s mnnce.Batrnul, dup ce a mncat bine si s'a

striurat, i dup ce si-a mai venit infire, a inceput a mai vorbi ca oameniisi a intrebat pe Luminioara: de unde vinesi incotro se duce ?

Luminioara i-a spus toat istoria ei dinfir de Or, cum O. ce, cui adica scopul eieste sui mearg pana la Soare, de cares'a indrgit si de al crui dor nu maipoate rbda pan ce va vedea.

Biltrnul, dup aceasta mrturisire sin-Certt, a inceput a-i descrie de aingruntul

www.digibuc.ro

Cioctirlia 25

toat calea pe unde are g raearg, zicn-du-i:

De-aicea merge drumul drept la Soare;el este foarte lung, dar nici de cum pri-mejdios. Una big totusi trebue g-ti -spun.In calea ia vei intalni un cine; aceluicine g-i di buctica asta de pine, cefro dau eu, i el nu-ti va face nimic, darcaut bine sa nu fie alt pine, ci numaiaceasta, cci alta nu are puterea, care oare aceasta. Iar dup ce-i trece de ci-nele de care ti spun, vei ajurige la unpalat foarte frumos si strlucitor, inainteacruia se afl o fntn. In palatul acelalocueste Soarele. mainte Mg de a intraintrInsul, s bei ap din fntn i apoisii intri inuntru.

Dup aceasta ii dete btrnul o felioarde pme si-i dori cale bun.

Luminioara a multumit din toat ini-ma biitrnului pentru paine pentru sfa-tul lui cel bun si priatesc, si-a luat ri-mas bun dela dnsul i apoi s'a pornitiarsi la drum si s'a dus, s a dus, pn cea dat de un cine cu trei capete ca-rele cum a vzut-o, deauna a grit la datu-m si a voit numai dect s'o nu nnce.lug ea, cum a vzut cd se repede ladnsa, i-a aruncat pinea ce a capilat-o

www.digibuc.ro

26 Nisgrile noastte

dela bikran. Caine le fiind pe senmefoarte flamand, s'a repezit la paine, amancat-o c'o lacomie nespusa apoi s'a

-fcut nevazut, ca i cand n ar mai fifost.

De aici s'a luat .Luminioara si a maimers o bucat buna de loc, pang ce aajuns la un palat foarte mare si frumos,care stralucea asa de tare, hick nu teputeai uita mult la el, cci indata iti luavederile.

Dinaintea palatului aceluia era o fan-tana foarte frumoasa. Luminioara, urmandsfatul baltranului, a baut apa din aceastafantana, si cum a but, indat a putut sa.se uite l palat, pe cand mai inainte nu-iera nici de fel cu puff*, cci i se in-tu necau vederile.

Dupa aceasta a mers ea spre palat, s'abgat incet inauntru, si cum a intrat, cesa vaza ?. . vede pe mutt doritui i eau-tatul su iubit, pe Soare, stand la mas

stralucind asa de tare, cum adica nu- ,.mai singur soarele i nimeni altul poates straluceasca asa d.e fiumos. Si cumvazut ca era asa de tanr, de gingasde &Limos, asa de tare s'a indrgitde dansul, c singura nu stia ce aface mai intai... stranga in brate

www.digibuc.ro

CiocArlia 27

sa-1 sarute cu infocare? descoperetot aleanul i focul inimei sale?...- sau...ce sa faca? ce sa dreaga?...

Dar las, sea nici Soarele nu era deghiata. Si cum a privit la Luminioara,indatti s a indrgit de ea, caci si ea nuera o feat, iaca Lisa, de. rfind ca toatefetele, ci era o fat asa de frumoasafermecatoare, ci s fi cautat in lumeaintreaga, alta .ca dfinsa n'ai Ii atlat..

Mama Soarelui insa, o barna de cndlumea i foarte rutcioas, atlndu-seasemenea in cas i vazfind pe Lumini-oara ca se apropie de feciorul ski, carenu stia ce-i pacatul i cunoscAnd-o dupavorba ei di trebue s tie fata si nu lector,dupa cum era Imbracat, i temndu-se cas nu-1 cludi in ratcire, s nu i-lrapeascaprin frumusetea ei, a. inceput a o bles-tema i a-i zice:

Tu, f iica pacatului, care ai cutezats. strabati pnii in acest palat i ai voit

ademenesti prin frumusee i vorbata cea dulce pe fiul meu cel nevinovat,blestemul meu piee asupra capulni tau!...De azi inain,e sl.te pretaci in pasare

sa sbori toata zma in. sus, plngnd pefiul meu, pe frumosul i nepataiul Soare,pentru indrsneala ta cea mare, ca aivend pfinii aicea i ai Tuba cuwww.digibuc.ro

28 Pgsgrile noastre

Si intr'adevr, c indat dupa ce arostit baba cuvintele acesfea, Lurninioaras'a prelcut intr'o ps'aricti mica, pe careoamenii de atunci si pang in ziva deast5zi o numesc Ciocrlie i care mai inloard ziva sboara foarte sus in aer can-Valid i plngaird &ILA alesul inimei sale,dup scumpul su Soare, pe care iocrnaiatunci, cnd l-a afiat, dup o cale asare lungui si nrimejdioasii, a trebuit's-1piardg pentru ioideauna.

Ifti sabia pe care a ctiptat-o delacele trei fete si celelalte lucruri ce le-amai avot Luminioara, au riimas in pala-tul Soarelui.

A doua legenclii a Ciocrliei, tot dinBucovina sun astlel:

Au fost oda in priftile rsritului unirnprat si o imprteas.. Irnpiira nl acelase cherna Titus, iar imparateasa Chior-ghina.

Acesti dui domnitori iriau in pace,liniste, unire, dragoste, i aveau de boatebu ngttile, numai un sing tir lucru le lipsea,n'aveau nici un prune.

Ce n'au intrebat-au pe toti

www.digibuc.ro

CiocArlia 29

oamenii cei mai invfati ai inapbAiei deNu era nn doctor pe care sa-1

li trecut cu vederea i s nul fi intrebatcum ar putea cii Ota i ei un tiu. Ba, laurma urmelor, and viizur eh nimeni nule poate ajtria, a1ergar i pe la vrijitoaredunit sfat

Dar de geaba IInteo zi, dnp ce pierdurii acurn

niklejdea c vor avea i .ei ciind-va unprune ca toatii lumea, a Mcut impratulacesta. o -petiecere mate, la care s'auvdunat toti sletnicii, btrnii si mai mariiimpriitiei sale, impreung cu sotiile lor.

Toate inamete, ciite se adunar la petre-cerea a easta, e bucurau i i legiinauprunci i in brate, numai impsrgteasa Ghior-ghina era foartetriseet, pentru cti nu aveanici un prune pc care sil-1 st eain brate si de7mierde.

intr'o noapte, dupti petre-cerea avut5, i s'a ariitatimpAratutui Tituso baL6 batinii in vis, care i-a spusurmkoarelet

Litigate imphicate! nu te supita, cite bucuri,. imptirliteasa Ghiorghinava na5te de bun ti seama u n p tune, numaidacii va merge la prAul care curcre prinpiidurea cea verde dela capntneirapa-rtijieitale i va bea ap dintrlasul.www.digibuc.ro

30 Psgrile noastre

fmpratul, trezindu7se din sonm, kti-aiusemnat foarte bine cuvintele babel, sicum s'a zarit de ziva, s a dus de i le-aspus din fir in par imprtitesei.

Ghiorghina, sti-1 li prinspe Dumnezeude un picior nu s.'et,r fi bucurat esa detare ca acuma, cand- a auzit ceea ce i-aspus itnpratul; si far a. pierde muRtimp in zadar, s a porait si s'a du- laparaut du p-durea cea verde si a haulap6." dintrlas

Nu mult dupti aceasta,iata ca impara-teasa Ghio r*ghina vazut visul eu ochii...a niscut adicti o copil foarte frnmeesa.

Copda aceastacrestea inteo zi ca altairdr'un an, iaraintr'un an ca alta i zeceani... Cine ovedea, mainen'omai cunos-tea, caci cu cat cresfea mat mare cuatata se facea mai voinica si mai tru-moasa.

Dup ce a crescut acuma copila acrastamare i a deve it fata in floare, a 'Mee-put a iesi in toata dimineafa i seara lapreumblare, ca i priveasca rasaritulariPul Soareiui.

. 1esind ea asa in mai multe dati i p ri-vind ore inlrezi cum rasare i apuneSoarele, asa de tare i-a ptacut aceasta,csa' in urma urmelor s'a indragit de d an sul.

www.digibuc.ro

Cioctirlia 51

Dui ce s'a indrgit, nu mai era nicio placere pentiu ea pe acest p'mitut, iprin urmare inteo build dimineat iipropuse s clk-reasc a. spreSoare, safle palaiul lui i apoi, cat va fi i a

al nu se mai desparfeasc de clan sul.Ca o copila bunO a spus aceasta dorint

a sa i maicii sale. Dar maical-sa n'avoit s o lase nicaieri. Ea a spu, apoi iimparatului sa, dar nici el n avoit s'a lase nicieri sO, se ducO, pentruc amndot o iubiau loarte tare, si nu,stictu ce ar fi fcut de scarbO, daca unicalor flied i-ar fi prsi i s'ar fi duscine tie unde.

Copila, de suprare c printii si nuvor s o lase, a inceput a se usca si inveo cteva zile aa de tare a slbit, cTde-abia se putea urni din loc.

Vaznd aceasta rnpiaa.iI, si-a clcaLpe inim, ia dat bine-cavntarea Orin-teascal i toate cele trebuincioase de drum,i apoi a lasai-o s se ducal in treabii-si.

Copila, lundui acum rOmas bun dela parinfii si, s a pornit spre rOsarit is'a s'a dus timp indetungat, ptice a ajun s la o ap foarte mare, cecurea foarte repede.

Ce sa s. &ea ea acuma?... cum s

www.digibuc.ro

32 noastre

treaa ea apa aceasta? cci pod pestedansa nu era si a innota nutia,i mcarde ar fi tiut, era peste putint s'o treacd'a notul, cc, era foarte mare.

lal ins c pe and sta ea ava,capul ce e de fcut? vede

eh' iese'din ap o fat foarte frumoas,imbrcat tot in alb, care it zise:

Tu ti vei ajunge scopul, dar lungtimp acolo nu-ti este inggiduit s stai...Mu b placere nu vei gusta!

Si cum rosti fata cea frumoas cuvin-tele acestea, indat se fcu Ira pod pesteapa cea mare, pe care a trecut fata deimprat de cealalig parte.

Dap ce a trecutacuma fa ta de inip-rat apa aceea, a altorit iaCsi mai departe si s'a dus, s'a tot dus, piing ce aajuns la o ba b btrn, care pstea unard de gste.

Baba curioas. ca toate babele, cuma viizut-o indat d. a intrebat-o de unde'vine si incotro se duce?

Fata impiiratului, i-aistorisit toate din fir in pr: cum i ince fel, de unde vine si incotro se

Eu, draga mtuei, zise mai de-parte baba pot sti scurtez foartemutt calea.

www.digibuc.ro

CiocArlia 33

Daca mi-ai scurta-o, mtusicd, marebin mi-ai mai face, si Doamne 1 cumti-asi mai multumi pentru fapta dumitale!

Baba, mdgulitii prin cuvintele fetei, Iidtidu in mna dreaptd un pomisor, iar inm3na stngd un inel foarte mic i ii zises. fac cruce cu pomisorul cd apoi indatd

vedea ce se va intmpla cu dnsa.Fata o ascultd, face cruce cu pomiso-

ul ce sd vadd?... vede cd de-o datae ridic in aer i cineva o duce pe sus,ar cine o duce nu stie.Asa se duse ea prin aer, pare cd ar fi

ost de cineva vititil a cdfdri pe o pr-hid de alun, i cat ai clipi din ochi *Ilseinaintea palatului Soarelui.Pe dinaintea palatului acestuia curgea

un ru limpede ca laerima.Spre a trece peste 14111 acesta, ori

cine ar fi fost acela care ar fi voit streacd, trebuia s pig-teased un argint, oride nu, rfacea un an intreg prin lume.

Cdhitoarea noastrd, ca s nu mai umblerdtcind prin lume, lu inelul ce 1-a fostcdpdtat d.ela baba cea biitrnd, i ii detes. osneagului ca s'o treac de ceea parte.

Bdtrnul, lund inelul, a trecut;: deea parte de ru, fard s mai tindult vorM cu dnsa.

T6-3 www.digibuc.ro

34 Ils5rile:ooastre

Acum a sosit ea la poarta palatuluiEau a curtii, prin care a intrat incetul inograda si de aicea s'a dus apoi la usa curtii.

Langa usa curtii se a Fla un dine foartemare cu dona capete. Cainele acesta, cuma zarit-o, deauna a iuceput foarte tare alatra si a se da la dansa, numai, numai s'oapuce in dinti.

Mama Soarelui cci Soarele avea omama foarte batranii, si palatul acestaera palatal Soarelui, deci mama soare-lui, cum auzi cainele cel cu doua capetelatrand, a iesit afara si cum a vazut-o pecalatoarea noastra, a intrebat-o manioasa:

ie cine cauti tu aici i ce vrei?Calatoarea noastra, nestiind cine e b-

trna care a intrebat-o asa de rastit,ce are s se intample daca i-a spun eceea ce i-a spus, poate ca i-ar fi raspunscum ar fi trebuit raspunda. Asa insa,in nevinovatia ei, ne5tiind ce e prefaca-toria i minciuna i cat de bine pot sa-liprinz i acestea cate odata, zise b-trnei:

Eu caut pe mult iubitul i dorituimeu Soare, dupa care mult ti mp am aler-gat si. numai acuma am putut ajunge lapalatul lui!...

Auzind mama Soarelui aceste cuvinte,www.digibuc.ro

Ctocarlia 35

s'a fcut foc de mnie si a inceput a oblestema zicnd:

Blestemata s" fii tu, eh' ai indrrisnit aveni 'Ana aici s amgesti cu frumusejeata pe fiul meu!... ln pasiire s te prefaci,si in iotat ziva s zbori spre cer!..."

Si intr'adevr ca, indat ce a rostitbaba cuvintele acestea, tnramai inainte de a da ochii cu iubitul sdu,mai inainte de a apuca milcar a-i spunect de tare a iubeste, s'a preflicut intiopas'.re mic, pe care oamenii o numescCiocrlie, si care, de atunci i pnii inziva de asfzi, totdeauna cnd e frumos

senin afar, se inalj cntnd spre cer,spre iubitul

Iv.Acestea sunt legendele Ciocirliei, care

le-am putut aduna- pnii acuma.Dar Romnd nu le au numai pe aces-

tea, ci ei mai istorisesc inert i altele des-pre ceastrt pgsttruic.

Ma zic ei ea atunci cnd Ciocrliasboai foarte de dimineaj i foarte susin aer, insemneazii di in ticea zi nu vaploua de fel.

lar cnd se suie in sus si cnd sescobotted in jos, spun c' ea ar cnta:

www.digibuc.ro

36 PAs1rile noastre

Turtit, turtit, turtit, turtit,La Dumnezeu rdam suit,Dumnezeu cum m'a zritDe-un picior m'a apucatIn aer m'a scuturatSi de phmnt m'aTurtit, turtit, turtit, turtitl

$i cnd rostete m'a izbit", atuncisflirsind cntecul. se lash in jos ca o sh-geath 0 se ascunde pe suprafata Oman-tului.

Ce se atinze de reintoarcerea Ciociir-liilor din Wile calde, spun Romniiele se intorc indecomun pe la Baba Do-chia" 0 de atunci incep apoi a se inhlfa6:lire cer 0 a cnta.

www.digibuc.ro

DOMNISORUL

J.

fericire i bucurie n'au simtit ceimai multi dintre noi, cnd, ca prunci mici,cu ajutorul unor laturi fcute din parde cal, cu covAtele rezemate de un beti-wr, cu diferite cuFte durate din bostanisau din rmurele de soc, in timpul ierneinu odat atrt putut s prindem diferitepiisrele, care aveau nefericirea cautenutretul in apropierea locuintelor prin-tilor ncOri i cu care apoi sau ne jucampiing 'cc le rpuneam viata, sau c leinchideam intr'o csu, unde le tineamun timp maiindelungat piing ce, din preaputinti ingrijire sau alt cauza, trebuiaus moar.

Ei bine, una din pAsArele, care nu odata trebuit s ne cad in mn. 0 nu odatAne-a cauzat cea mai mare bucurie este iDomnisorul, ntimit albnintrelea de dareRomnii din Bucovina nc i Stiglet i

www.digibuc.ro

38 Fa's 5ri1e noastre

Scgier, de catre cei din Muntenia Sticletesi Domnisor, de cgtre cei din Banat Lo.gogel i Turculef si in fine de ctre ceidin Transilvania Domnisor si Stiglete,latin. Carduelis elegans; carduelis,1. ger. der Stieglitz.

A descrie pgsruica aceasta cred c ede prisos, de oarece fiecgruia dintre noicred c i este prea bine cunoscutg.

Voiu vorbi asa dar, numai despre ceeace istorisesc i cred Romnii din Buco-vina despre dnsa.

11.

Amfilohiu Turtureanu, jurist, mi-acomunicat urmatoarea legend despreaceast pasgre:

Dupg ce a Mcut Dumnezeu pe toategrile, cafe se afla pe pgmnt si a

imprtit fiecgreia dintre dnsele hrana encare are s trgiasc in lume, intr'o zi le-achemat iarsi pe toate la sine, anume ca

boiasc penele, n71 fie toateintr'o culoare, cci dintru'nceput peneletuturor psrilor aveau numai o singurculoare.

Toate psarile, dela cea mai marepang la cea mai mica, cum auzir aceastveste imbucurtoare, se adunarg dinaintea

www.digibuc.ro

bonviiprui 19

lui Dumnezeu i Dumnezeu pe toatele-a bolt.

lath instt c, inteun tarziu, duptt cegtit Dumnezeu acuma pe toate psrilede boit i vola ca s dea drtimul ca sse ductt fiecare in treaba-si de unde a venit,vme tot intiun suHet si Domnisorul,n'apuc6 bine a se rsufla si se si roaglui Dumnezeu boiasc i pe dnsul.

Dumnezeu, cum Il vzu, Il intreb:D'apoi bine, Dornnisorule, 'lade mi-ai

fost pan acuma? .. De ce n'ai venit itu cu celelalte zburtoare?...

Apoi de!. . ce era -6 fac, pcatelemele!... Inai,ite de a fif auzit porunca la,Doamne, m'am fost varit prin nite scaica s-mi caut i eu putin6 srannta derndul traiului i cand prinsei de veste

vcii sii m 6 pornesc i en deodat cucelelalte psri ca s vin aicea.. nevoe1119 re!. . mii Impleticii printre scai i attace mii sbucm inai de nu mai stiam acumasingur ce s mai m6 fac doartt stt scapmai degrab din incurctUra iii care in-trasem. lar dupa ce scpai tot intr'un su-flet alergai pfin6 aicea..

V aznd Dumnezeu c Domniorul, sauScierul, nu din lene sau din nebgarede seam6 a intrziat, ci din' pricina scai-

www.digibuc.ro

40 P,Kstirile noastre

lor in care s'a fost incurcat, a luatlenitaintinglind cu dansa in toate o ele in

care fusese culorile i in care mai rtunii-sesc cte patina' culoare, I-a impestrifat

pe dansul cu mai multe feluri de cu-lori, precum: moborit, alb, negru, rosugalben si de atunci apoi penele Domni-sorului au mai multe culori. Tot de-atun-cea i-a Minas i numirea de Domnisor,pentru c asa i-a zis Dumnezeu, iar Scii-ier pentru c mai mult cu samnfa descai se nutreste.

www.digibuc.ro

PRIVIGHETOAREA

I.

Soarele se scoboar incet spre apus.Vuietul zilei incepe din ce in ce a se mic-sora mai tare,- cci omenirea, stulii demunca ce a avut-o peste zi, se retrageincetisor spre locasurile sale, ca, arun-chndu-se pe vreo cteva ore in brafelerepauzului si a linistei, s se odihneasciiputin recapete iarsi puterile re-cerute pentru a doua zi.

0 tcere adned i o linite binefc-toare se rspndeste peste toat intinde-rea prnnteasc.

Mil milioane d e stele strlucitoare seivesc pe cmpia cerului i ne anunt cgsoarele a apus, c zina cu toate placer&

neplcerile ei a incetat i csii se ince-pe noaptea...

In acest rstimp, cnd deja, dupii zisapoporului, se ingn ziva cu noaptea, cndvoepa zilei a mutit, cnd Vuietul a. ince-

www.digibuc.ro

42 Pasarile noastre

tat cu totul. cand mai fiecare vietate s'aretras spre locul su de odihnti si recreare,care ce fel de pastire sti fie ace ea, carede odata intrerupe tcerea domnitoare siprin cantecul ei Cel dulce i placut, prinNocea ei cea sonora, fermectitoare s i atea-gtoare, pune lumea abia adorminda inmirare ? Oare ce fel de pasdre a fieaceea, caie prin cant ecul su nu odatchiar i pe cel mai impietrit ora 1-a fcutca sti se in 1 uioseze i s a,dmire, pecel mai intristat ca s uite pe un momentde toate nefericirile si neajunsurile ce-ia marasc viata, iar pe cel nenorocittranspuie intr'o lume plin5 de visuri p15-cute si fericite

A (Tash pasre este privighetoarea, nu-mail de ctre Romilnii din MacedoniaBerbiliu, lat. Luscinia verea; 1 usciola lus-cinia ; I. germ. die Nachtigal.

Deci despre aceast miastr cant areata.,care sus pe varful unui frasin sau ascunstiintre ramurelele unui tufan verde, incepeincet a canta, a prelude pe cand:

www.digibuc.ro

Privighetoarea 43

V ntul tace, .frunza deasri st in aer neclintit...Sub o panzil de lumin lunca pare adonnit...In a noptii 1initire o divin6 melodieCa suflarea unui geniu printre frunzi alin adie,Si tot creste mai sonorrt, mai plricutil, mai

[trumoas it,Pan'ee umple'ntreaga luncA de-o vibrare

[armonioasrtGiinditoare si tkutrt luna'n cale-i se opresteSulletul cu voluptate in extas adnc pluteste,$i se pare c'a" s'aude prin a raiului cntarePe-ale ingerilor harpe lunecnd milreritare.despre aceasta pasre foarte placuta,

. . . care spune en uimire,Tainele inimei sale, visul ei de fericire,

astfel Ca:Lumea'utreagA strt piitrunsa de-al ei cntec

[far% nume,numai cat o mica planta, numai:Macul singur, ros la bpi., doarme dus pe ceia

time! 1)despre aceasta cantareata renumith voiusa vorbesc eu acuma, inirand aici tot cene spun si cred Romanii despre dansa.

1) Versurile citate fac parte din poezia ,,Concer-tul in lunca" de V. Alecsandri.

www.digibuc.ro

44 Pisgrilo noastre

SA incepem aa dar mai intiii cu legen-dele ei.

Prima legendA a Privighetoarei e ceaurmtoare:

A fost odt ca nici odatA, cA de n'arfi, nu s'ar povesti.

A fost odatA un imprat foarte vestiti puternic, de care toli impAratii de prin-prejur se temeau, caci cnd se supArd sause miinia din te miri ce pricinA, era vargalui Dumnezeu, nu altceval... toatal Ora itoate impAratiile de prin prejur tremuraude frica lui.

ImpAratul acesta avea o copil, caredupa ce a crescut mare, s'a fAcut aa defrumoasa i ar Atoas aa de plAcuta, cs fi umblat lumea de-a lungul i de-acurmeziul, alta ca claim n'ai m& fi aflat.

S'apoi... cnd e omul frumos, mai fru-mos de cum sunt ceilalti oameni, nu sepoate ascu (ide de ochii lumii ca s nu-1vazA i nimiinui nu-i poate opri sh-i placAdaca-i place.

Aceasta a fost adic aa c faima des-pre frumusefea i gingAia acestei copilein scurt timp s'a atit, cum merge vorba,peste nouii tri i nouii

www.digibuc.ro

Privighetoarea 45

Cei mai voinici, mai vestiti i mai fru-mosi leciori de imprati, cum prinser deveste c iacti cum si iac cat de trumoassi fermeciitoare este tata cutiirui impiirat,indat alergartt din toate parfile cu let defel de daruri scumpe ca s'o pet eased. Sicum ajungeau la imp5ratul, tatid copilei,i se inchurtau, ii sttrutau mna si-i ziceau:

lnaltate imprate, avere-ai parte des'nitate si de o viat imbelsuA atl...Am venit la Maria ta sift- ti cerem Domnifain cdskorie, c'etci frumuselca ei cea raine-a fgrmecat mima, ne-a sagetat i toatilfericir4a noastrii st intiun fir de par, daciinu vom putea-o cstiga! i apoi... nici nusuntem niste oameni de respins si alungat

Suntem leciori de imparafi i pu-ternici,.. lumea ne tie, lumea ne cunoaste!...

lmparatul, vznd e au venit nistepetitori asa de voinici, frumosi, istefi iavuti, Ii radea inima de bucurie i falacea mare i rsucindu-si mustata si nete-zindu-si barba, in semn c sosirea oaspe-filor ii este ioarte picuf, chem pe Lucasa la sine si rostindu-i niste cuvinte foartealese, precumpnite, dulci si blnde, Ii zise:

A scult, copila mea! anii se stre-coar pe tu ai crescut acumamare... li-a sosit timpul mritisului he'd.

www.digibuc.ro

46 Nisgrite noastre

aici un tfinar, voinic ca un Filt-frumos,un -fecior de imprat, ca si mine, te cerede nevastii, merge-vei dupa dnsul?...

astazi asa, mai dupii vr'o cteva zilesau sptmni, iar asa, ii zise imptiratulin veo ctueva rnduri.

Dar fata, cnd auzea acestea, sta maimulte minute ca impietrit locului, apoiincepand a plnge si a se ruga pArinte-tut stiu, zicea:

iarta-nia 1... dar eu nu pot smerg dupii dnsul cci.. nu sunt hied demritat.. mai este incii vreme!...

Imparatul de cte ori o ntreba, creztmdcum cti ce-i spunea fiica sa e adeviirat,n'o silia muh, ci-i da pace, asteptndptui ce si-a mai lua pe

Dar n'a fo4 asa, cum issi inchipuia el...Fiica sa iubea acuma de mutt pe alttniir si din Oricina aceluia, pe totifeciorii de iimprati, cki sosirs'o ia de nevasta, Ii respingea de a rein-dul, zicnd ca: ba unul nu-i place, baaltul e prea urit, ba c altuia alt ceva lilipseste... mai scurt fie-caruia Ii atla cteo codita.

Imparatul, in urma urmelor, cilfiica sa pe toti pelitorii i respinge, semnie foc pe dnsa t intrebuinCei tuate

www.digibuc.ro

Privigetoarea 47

mijloacele ea sa afle care este gndul eidill ce pricin a. nu voieste sa se marite.Tnara Domniti, se vede ca s a price-

put ce votes! e s. faca tatal sau. De aceea,pentru ea sa nu-i descopere secretul, caut.a"sa se intlneasea CLI iubitul sau numainoaptea, jurndu;si unul altuia credintii,'Ana la moarte.

Inteuna din nopti insa, petrecnd ase-menea toat ndaptea in gradin a. impara-teaseii, colea cnd s'a revarsat de zori,lutindu-si feciorul ferieit ramas bun delaiubita sa, ii zise:

Scumpa mea! acuma a sot& timpulea sa. ne despartim. Dar cum va treceziva de asOzi si va sosi noaptea, am. sayin si am sate fur si atunei nimeni n'arest ne mai turbure fericirea, nimeni n'are

ne pazeasea, civom petrece fard teamatoata viatal...

Asa euviinta tan'grul si se desparti deiubita sa, care ramase Nese1 a. petrecutoata ziva aceea tot eantand i asteptndcu dor sosirea noptii urmatoare.

Dar de geabal... Nn e asa cum vreaomul, ci cum da. Oomnul!... Imparatuldete de urma I or si porunci la toti curteitiiea in noaptea urmatoare s fie toti dee-tepti, doar vor putea pune mana pe fuse-

www.digibuc.ro

48 PAsfirile noastre

ltorul fiicei sale... Cine nu va ascultaceea ce le-a poruncit, aceluia s nu- i pargrgu, dacg va fi pedepsit cum n'a mai fostaltul in lume.

Curtenii nu asteptar g. sg le mai spuieinc odatg. Ei stiau destul de bine cine eimpgratul i ce e in stare s &ea, dacgse manic... Fiecare se puse deci la loculsgu i astepf cu nergbdare doarg vaputea pune maim pe

Fata cat colea, pe cnd incepuse a seamurgi bine, tngrul nostru, socotindu-seomul cel mai fericit din lume, se apropiein varful degetelor de curtea impgrgteascg,de locul unde stia el cg-I va asteptagiubitasa, voind s'o fure pe aceasta i ducndu-seapoi cu dnsa cine stie unde in altg partea impgrgtiei, sau chiar i in altg farg

acolo sg petreac in liniste toatg viata.Dar s'a inselat foarte amar in asteptg-

rile sale, cgci abia s'a apropiat de curteaimpgrgteascg i curtenii, care stgteau depandg prinzndu-1, II legarg butuc i ifduser dinaintea impgratului.

Impgratul, cum il vgzu, II cuprinse omnie asa de mare si inversunatg, cg indatgporunci taie capul.

cum a poruncit, aset s'a i facui.Tfingra Domnitg, cutn a vgzut aceast

www.digibuc.ro

Privighetoarea 49

drama si-a pierdut mintile, ca nu stiaOra pe ce lume-i de scarba i durereprea mare. *i in aceast stare se duse eala vralitoare, careia ii istorisi toatii intam-plarea dela inceput pan a. la sfarsit i inurni o rug,-zicandu-i:

Draga mea vrajitoare! dac vrei tuca s taci cuiva vre un bine in lumeaaceasta, apoi acel bine mi-1 vei putea facenumai mie i daca vrei sa capeti o platcum nu ai mai capatat dela nimeni alfulpan acuma, apoi aceea vei capata-o nu-mai de la Mine, daca imi vei asculta ru-gamintea i mii vei preface intr'o pasre.

Vrajitoarea, cum sunt toate vrtitoarele,vzand ca i-a sosit norocul in casii, nuse la sa mult imbiata i rugat, ci luandniste unsori descantate si vrijite i ungand-ope fat& apoi mai rostind i niste cuvinteincurcate i neintelese, tanara Domnitaindat se prefacu intr'o pasruica, carede atunci si 'Ana in ziva szle astazi a ra-mas tot psaruica i canta dela inseraresi 'Ana tarziu noaptea, iar dimineata decum se zreste de ziva i pan ce rasaresoarele, adic cam pe timpul acela childsi-a luat iubitul srtu ramas bun deladansa cand a avut de gaud s'o fure.

Dumnezeu, care o vazuse cat de au ti

www.digibuc.ro

50 Egsarile noastre

prea dupl iubitul su, cat de mult ilieleste ea, i se fcu rnil de dnsapentru ca s nu moar de dorul lui, aprefilcut i pe iubitul ei asemenea inteopsruic i i 1-a dat s-i fie pe vecie sot.

De atunci apoi, de cand s a intiimplataceasta, petrec ei impreun mai toatnoaptea, cntnd i veselindu-se.ei toat noaptea privegheaz, de aceea s'a

numit Privighetoare, iar el Privigheturoi.I [I.

A doua legend a Privighet oarei, isto-risit de Jacob Popovici, romq din satulOpriseni sau Pantiri, e aceasta:

Fiind odat impratul psarilor foartebine dispus si voind sui tie care dintresupusa i supusele sale cfint mai frumos,mai pliicut si mai fermector, a dat po-mica in intreaga sa imprtie ca pe datii

atunci sui se adune la curtea imp-,r4-teascil cei mai vestiti cntgreti, cacnte la mash'.

CUM au auzit psrile de aceast po-runca imprteasca deauna s'au adunaicu tOate la un loc, au finut sesiel) infra oalt si au ales apoi in mijlocul lor pe trei

1) edintii,

www.digibuc.ro

Privighetoarea 51

pe care le-au trimis la curtea impgrateasca.Acestea trei au fost: Gangurul, Mier la 0Privighetoarea. i ele cum s'au ales nusttur muli pe gnduri ce ar fi s inceapa,ci se pornird 'de grabil spre curule impra

chci timpul mergerei se apropiase.Gangurul, ca unul ce are imbracmiii-

tea cea mai aleash si mai frumoas, hindacoperit cu pene aurii, care strlucescfoarte frumos la lumina soarelui, fu lilsats meargii inainte. Ba! nu numai att cil-1lasara, ci incii si el singur se puse infruntea celorlalte don i nici pe una nuo I sa de fel sa meargh inaintea lui.

Mierla merse dup dnsul, zicnd cea, ca una ce are rost auriu, ca i peneleGangurului i imbracilmintea neagrstralucitoare ca intasea. trebue s meargii-dupii dnsul.

Privighetoarea ins, fiind mai mic lafapturd i avnd imbraciimintea cea mai

rmase in urm si mergea cucapul plecat si umilitii spre curtea imp-ratului.

Cum ajunse acuma Gangurul la curteaimprteascii i unir inti itru, impratul,va zndu-1 ca e asa de trumos impodobitsi are o staturii foarte atrAgiitoare, Il pri-mi cu cea mai mare cinste, II puse apoiin fruntea mesei pofti

www.digibuc.ro

52 Psrile noastre

Gangurul, plin de falg, incepu a cant&Imparatul, ascultand cu luare aminte,

fu foarte manumit cu cantecul sauIntr apoi Mier la.Imparatul, cum o vzu i pe aceasta

deauna Ii iatinse i ei un scaun, poltind-oseaz lng mash' i sa cante.

Mierla, incepand a canta, cant cu multmai placut i mai frumos deck Gangurul.

In urma sosi Privighetoarea i intrandin curte se pleca piing de umilint pangla piimant dinaintea imptiratului.

ImparatUl, vzand-o ca e asa de mica,de prizarit, umilita i nebtigata in seama,se mird ce cauta la curtea lui si de aceeao intreba cam rastit: ce-i trebue, lard Lash'a o pofri sd saza, ca pe ceilani doi oas-peti ce intrase Mainte.

Apoi de, Latinate imparate! zisePrivighetoarea de langa use, unde rmasede cum a intrat induntru, sa nu v fiecu suparare i cu &Mat, sunt aleastrimeasd de catre neamurile mele la Mal-timea voastrii ca i eu sa Ara cant uncantec!

Canta-mi darti! zise impgratul zam-bind, sd te vad i pe tine ce poti!

Privighetoarea, necutezand macar

www.digibuc.ro

1Privighetoarea 55

indrepta pri imparat, ii dre semai inti glasul i apoi incepu a cnta,dar colea cum tie e s cante, nu cumcntara celelalte...

Imparatul, cand o auzi cntnd, rdmaseuimit de frumusetea cntecului sdu. Unpas aa de duios, dulce, placut i ferme-cdtor n'a mai lost auzit de cnd s'a tre-zit' pe lume. Privighetoarea, prin cnteculet a bdgat sub co vabi pe ceilalti doi n-treli de mai mainte. i dupa ce a staritea acuma de cntat, impdratul n'o mailsd sa stea la ud, ci o puse pe dnsain locul Gangurului in truntea mesei,dndu-i totdeodatd i prima", adicd daralcel mai mare, mat Imams i mai pretios,care era menit pentru cel mai bun cn-tdret; iar dupd ce s'a sfkit acuma masa,dupd ce toti oaspetb cti au au lost laacea masd pottiti s au sculat dela &Elsa,ea a lost aceea care s'a pornit mai intaiin lruntea celorlalti doi cdntdreti, railcarc imbrdcdmintea ei e cu mult mai sim-phi deck a Gangurului i a Mierlei.

Mierla care cntase ceva mai frumosdeck Gangurul, s'a dus in urma privi-ghetoarei.

Gangurul insd, cu toatd, stamba lui ceadomneascd, cu toatd frumusetea imbrdcd-

www.digibuc.ro

54 Plsgrile noastrc

mntului sau, ramase indarat i iesind umi-lit si rush-rat dela imparatul, se duseacuma cel de pe unna.

de atunci apoi, de cnd au fost acestetrer pasari la imparatul lor ca sa-i ciintela masa, a ramas privighetoarea cea mairenumita si mai miastra cntareata din-tre toate neamurile pasarilor. Fiecare pa-sure cntatoare trebue sa-si plece capuli sa se inchine inaintea ei.

Iv.A treia legenda a privighetoarei, isto-

risita de o Romnca din Siret, suna inurmatorul mod:

A fost odata un imparat, i imp5ratulacela avea o fiica asa de frumoasa, ca is'a dus vestea peste nouti tri i nouamarl. i dup ce a crescut fiica aceasta sii- a sosit timpul sa se desparteasca deparinti, imparatul a maritat-o, si la nuntaa poftit o multirne de oaspeti din toateph r( il e.

acuma, dupti ce s'au adunat toli oas-petii la un loc, ,alese socrul cel mare,adica tatal miresei, dintre oaspeti de nunmare pe un imprat al unei impratii iarde nuna mare pe o impartiteasa a alteiimparatii si se pornira apoi cu totii la

www.digibuc.ro

Privighelbarea 55

cununie. lar dup'h ce cei tineri s'au cu-nunat i dupt ce s'au intors dela bise-rich, toti oaspetii se asezar la mash siincepur a se veseli si a glumi, spuntindnnul una, altul alta, dup.& Sc um e datinala nunti.

lath inshi c tocmai cnd toti meseniierau in culmea veseliei, cnd fiecare oaspeera mai bine dispus, nu nul cel mare,fie din ur fie din pizm5. c n'a fost imp-rhteasa sa aleas ca nunh, sau din ce pri-cin va fi fost nu stiu, destul c a inceputa lua peste picior pe nuna cea mare, in-fruntand-o inaintea oaspetilor cu nistecuvinte foarte proast.

Nuna cea mare, care era o impr.teasloarte frumoas i inteleapt i care semimea privigbetoarea, nu zise nimic laaceasta, macar c avea toatii dreptateas nu tac.

Nunul mare Inca nu se multumi numaicu alta, ci el mai dupa vr'o cteva mi-nute incepu iari, mai din gros a o in-frunta si a o batjocori inaintea oaspetilor.

Privighetoarea i de asta data nu-i riis-punse nimic, ci plecnd capul lu jos then.

Nunul cel mare, v znd c nuna ceamare nu-i rhspunde nimica la infrunthrilesale de mai inainte i voind s'o batjoco-

www.digibuc.ro

56 Pfisitrile noastre

reascg si mai tare, zise in urmg, c ea arfi furat o paine dup masg i ar fi ascuns-o.

Privighetoarea, auzind cuvultele aces-tea, se supgrg asa de lare, inclit a ce-put a se ruga gandu' sgu lui Dumne-zeu si a zice, cg daci el va aflao cg e

ceva vinovati s'o lase asa cum este,iar de n.7 va afla-o cu nimica vitiovat s'oprefaeg intr'o pasgre ca sg, poat zburainc,itro o vor duce-o oehii, ca nu maifie de batiocorg si de rasul lumii.

Dumnezeu, care stia prea blue c enevinovatg, ii asculti ruggrnintea i oprefgeu intr'o pgsgruicg

Privighetoarea, cum a fost prefFicutg inpasgre, indat s'a sculat de lng rnireasg,unde sezuse pang at,.nrea, si a inceputa sbura printre oaseti. $i asa shurandea incolo i ineoace vr'o caleva minute,vo;nd s iasg afarg, dg de painea cea fa-rota c e a.cunsg, dupg spate'e nunuluicel mare. $i cum dete ea de wale s suipe umgrul cel drept al wimului i incepu

vorbi in limba pgsgreasc, si a zice:Acesta, acesta, a furat, a furat pi-nainea, cgutati cgutati, iute, jute,

prindeti, prindeti, talharul, iute,

Oaspetii, care rgmetser4 mnlemnifi and

www.digibuc.ro

Privighetoarea 57

vzur c nun% cea mare s'a prefctit deo d t in pa-tare si a sburat de dupamask auzind-o acum vorbind si spu-nand care e tattlarul care a furat painea,se scular de graba idea masd inee-pura a cercela pe nunul eel mare ;, cer-cetando-1, bflara ca painea e ascuns laspate e

Socrut cel mare, adica tatl Miresei,cum vazu aceaita, se 15.eu foc si par demanie pe nun, una pentru c a infruntatpe nuna cea mare frd ca aceasta s fifost cat e negru sub unghte vinovata, taral doilea, peatru c prin acea,ta i-a,ne-cinstit masa si casa, i a poruncit s 1ridice de graba din capul cinstei i s5.4pue pe furci.

St cum a poruncit, asa s'a i intamplat.Nunul cel mare, triticar ea era impr t,

fu luat pe sui dela maitt, sct s afariispanzurat in fata tuturor oaspeti tor, pre-cum si a altor oameni, care se adunaserasa vad cum se fac nuntile imprtitesti.

Nuna cea mare Irish' nu se prefacuiarisi corn a f ost mai ilia nte, ci a rmassi in. ziuta de astzi tot pasre, purtandnumai numele de Privighetoare, care 1.aavut dela inceput.

Si tot de atunci incoace Privighetoare:,www.digibuc.ro

58 Ps&i1e uoastre

macar c e acuma pastire, Ii place a traimai mult retras de lumea cea zg rmotoasilsi de gurrle ce re rele i nesplate. insii,cu toate acestea, ea nici pn in ziva deastgzi nu poate uita pe nunul cel rauta-cios i pismataret, care a batjocorit-ode aceea pana in ziva de ashizi strig6,cnd 6120, pr inchi pedepseascape taharul, care a furat pinea si dinpricina cruia a trebuit s se prefaca iiipasAre

V.

Acestea sunt legendele Privighetoarei,ce le-am putut nand acuma descoperi. Einsa foarte probabil ea ea va mai fi avndInca i altele.

Privighetoarea figureaz adeseori si incntecele noastre poporane ca simbol deiubire, dornicie i prr vighere.

Cnd doi tineri s au indrgit, cnd iu-birea lor e nemnini t, cnd si-au juratunul altuia credinfil prta la moarte, instifie cA p5rinfii sau neamurile bor. fie eaalt imprejurare neasteptar i-a desprtitpe un timp inai indelurigat sau chiar penirnt otdeauna, atunci in suprarea lor cea marese adreseaza cdtre Privighetoare, rugnd-oca aceasta s nu cnte i up cum e datinaei, seara pe rcoare, cnd omenimea oste-

.nit de lucrul de peste zi merge la cul-www.digibuc.ro

59

care, ci s 6'114,1.44/m0i 6-zi, cndtot omul e detvtoi atunp deplangprin cantecul el.-01,vphtesir soaria plinade intristare, ca ( auzind-otie cat sunt de suprati .. El zic:

Pasre Privighetoare,Ce cnti seara pe racoare?Can'n miaza-zi cu soare,Cnta'n glasul cel mai marePentru-a noastra suprare,Canta'n glasul cel sublirePentru-a noastr despartire!

Fetele cele amorezate, care privegheazseri intregi cugetnd neintrerupt la aleliinimii lor, care in senile cele seninefrumoase cnt doine de iubire i de dor,sunt foarte adeseori asemnate de catrepoporul roman cu Privighetoarea

Privighetori se numesc de Romiu,1 iacele fete tinere i frumoase, carele maitotdeauna sunt foarte bine dispuse i vo-ioase, ciirora nu le mai tace gura, ci addziva cat i noaptea, atat cnd se scoalacat i cnd se culc, cnta necontenit.

$i precum:Mliastra PrivighetoareCant noaptea pe racoare,Dimmeata'n pranzul mare,Si de nimeni Meg. n'are...www.digibuc.ro

60 Pgsaillenioastre

tot a*a i fetele cele pururea vesele n'aude nimeni fric toat lumea li se pare

e a lor; i precum Priviahetoarea,prin cfintecele ei cele plcute, pe multi-oameni Ii desteapt din somn, facevrarid nevrnd ca s o asculte i s'o admire,tot rta i fetele cele vioaie qi cntreteiscusite, pe multi ini, pe multi tin eri iatrag prin cntecele lor cele frumoase.

Cum c Romnii aseamn pe fetelecele arnorezate i cntrtrete cu Ptivighe-toarea, se poate in catva cunoate dinurmtoarea doin. din Transilvania, pecare mi-a comunicat-o d-nul Gr. Craciuna:

Cat e noptita de mareTot cnt'o Privigheioare,De-abia atept noaptea s treacPrivighetoarea s tach,Ziva dalb s'a fcutPrivighetoarea a tcut...

lar un proverb ne spune urmtoareledespre Privighetoare: Privighetoarea,cu cntarea ei cea dulce, pe vniltor laea II aduce" care, dup cum lesne ede presupus, se aplieti4a fetele cele istete,frumoase i atrgtoare, care prin frumu-setea i ging'4ia lor, prin apucturile ivorbele lor cele dulci, pe multi tineri Siatrag la sine.www.digibuc.ro

Privighetoarga 61

Alt proverb sun: Bufnita nu clocesteprivighetori", ceea ce insemneaz c unorn, care din nastere e urit si rautcios,nici cand nu caul s fac bine, ci numaitot ru; sau o muiere ur, diform,mutlanc, nici cand nu va naste un prunefrumos i intelept, ci numai o shrtenie casi clans:).

Afar de acesfea, Romanii din uneletinuturi ale Trinsilvaniei si Banatului,dup cum mi-au seris d-nii Gr. Crciu-nas si I. Stoicescu, spun si cred, c eelce va manca ca rne de Privighetoare, acelai pierde somnul, hick ori .si cat maitrilieste nu poate dormi, ci numai privi-gheaz cat e noaptea de mare, tocmai easi privighetoarea.

Am zis la inceput, c Romanii din Ma-cedonia numesc Privighetoarea, Berbiliu.tIn cantee poporan al acestor Romani, incare provine numirea aceasta, sura pre-cum urmeaz:

Si cant un berbiliu pe salceC vede dou musateS'amendole erau cumnate.

'Nveste, ve sunt jonili ?Jonili sunt tr zenetie

Ca s'aminta aslani, florie.

www.digibuc.ro

62 Prisarile noastre

Transcris:

canta o privigh etoare'n salceCa vede douti frumoaseSi-amndou . sunt cumnate.

Neveste, unde v sunt junii?Junii sunt in strbingtate

Ca sd cii,%ige lei i galbeni.In fine voiu s'ti mai insemnez i aceea

eh' barbiltelul Privighetoarei, dupa cumam vzut i mai sus, se numete de poporPrivigheturoi.

www.digibuc.ro

VRABI A

Din cele mai deprtate timpuri i 'Arainu de mult a lost Vrabia jinuta de careomenime ca una dintre cele mai &Anti-cioase psri. Cauza acestei fineri a fostimprejurarea c aceastii pastire se nutrestemai cu seam6 din pine alb, fcnd prinaceast t mult stricciune prin semilutu-rile oamenilor, si mai a les toamna, cndtoate piliele sunt coapte. Drept aceea, inmote tal i, i s'a declarat razboi de moarte.si totalti nimicire. Tn multe locuri s'a

prim o lege partialil ca fiecare .eco-nom sii prindii o suma anumitii deiar acela, care nu se va supune acesteilegi, s f e pedepsit. Si as I din toate par-file a.1 inceput oamenii, mai ales jranii,con4rnsi fiind prin lege, a pi inde cumiile si a le nimici,

$i care a fost oare urmarea acestei

www.digibuc.ro

64 Pgsarile noastre

nimiciri? A fost aceea, c itnputinndu-seincepur a se inmulti tot soiul

de insec, e, precum: carbitsi, paduchl deponi, omizi, viermi t7i multe alte gnguiicare incepura a roade mai ales pometele,astfel ca rar unde se putea alli un pomet nemncat de omizi i pduchi. Ceice facur legde, prun care s'a declarat ni-.micirea Vrbiilor, se vede c au luat inconsiderate numai stricciunea ce o facacestea, n'au cugetat ins, dup cum prealesn se poate presupune, de loc si lafoksul cel mare ce ni-1 aduc aceste pasrimncAcioase. E drept c Vrabiile facmari stricnciuni in pinile cele albe, ni-micind uneori holde intregi. Dar dadi vomlua in consideratie c tot aceste psariprimavara prind ti man:Ai:Ica mii i mii deomide, crbusi, viermi i alte insecte cumult mai daunaioase deck dnsele, cur&find prin aceasta pometele si punndu-lein stare de a putea produce fructetulatoare, trebue sh concedrn ca ele suntcu toat dauna ce ne-o fac in pini, demare folos pentru pomete ba chlarpentru pini. Aceast imprejurare s'a cu-noscut tuai pe urm i Vrabiile au fostapoi nu numai lsate in pace, ci inctt s'audiutat diferite m jtoace pentru inmulfireawww.digibuc.ro

Vrabia 65

lor. i acum fiecare om inteligent tiecadac n'ar fi Vrbii, uimeni n'ar fi in stares. cultive ponieten din cauza omizilor,crbusilor, viermilor i altor insecte stri-dicloase, cci neavnd cine le curafi

s'ar inmulji peste msurd.roporut roman, se iotelege dela sine ea

eel necult, adied jaranii, a flout i le maifine filed i pend in ziva de astazi peVrbii ca pe niste psri, ce le fac mulidsi mare stricciune in pine. Dar el mcicand n'a intrebuinfat, mci nu intrebuin--teazel atari mijloace, prin care s'ar put eanimici Vrbiile, ci rniIoacele ce le fare-buinf :az el spre aprarea pinelor salede cotropirea acestor psri nestioasesunt cu totu, de altel nature. El, si in pri-vinf i aceasta ca i multe aftele, si-a hintsi isi mai la Tuna. i acuma refugiul lamijloace superstifioase, creznd cd prinaceasta va depart& Vrabiile dela painilesale, trei a-si mai da White de a le prindesi a le curma viata.

Despre mijlo cele prin care cugetii. elspre a deprta Vrbille de pinile sale sidespre c-re crede cd au o urmare ludes-tulatoare, precum i despre alte dwelt sicredinte care le mai are poporul nostrudespre Vrdbiti, voila sii voroesc eu fu !milkurmtoare.105f6-4 www.digibuc.ro

66 EMMA le noastre

1.1

Ca sg. nu manance Vrabiile holdele,spune i crede poporul roman din Transil--vania, c e bi,te, in lgsatul secului de came,a aduna toate sfrgmaturile, toate oa,ele

celelalte raingsite dela masg intr'ofafg de mash.' si a doua zi, vrea sg, zicgin intaia zi din posrul Ciaciunului saupostul mare, a le duce afarg i arunctin-du-le sp e rdsgrit, a vice : psiirile creului!eu vg dau voug "liana din masa mea cucare sg fifi indestulate si dela holdelem ele oprite!".

Romanii din Bucovina spun c o tnuluiaceluia care va ajuna loath' ziva in ajunCrgciunului,.iar din ajunul Crgciunului sipang in aunul Bobotezei nu va mancade fel pe afarg, in anul acela Vrgbiilenu-i vor manca nici de cum pginile celealbe, ct le-a da bung pace.

Cand duce sacii cu grau la semgnat,spun mai departe Romanii din ransilva-nia, gura sacilor sg fie intoarsg cgtre coadacarului. I ar and iei sacii din car, sg-iintorci cu gura in jos, i numai dupgaceasta sg-i intorci cu gura in sus si stt-ideslegi. Sg iei opo i o mang de grail dinteunsac, si stand cu picioarele pe pgman-tu--ti, adicg pe ogorul tgu, iar graul

www.digibuc.ro

Vrabia 67

din Juana afartt de pe piimantul tausa-I arunci i s zici: Doamnii, stantaMarie, maica sfanta! ".eu graul acestadau mancare la pasarile cerului, iar deMalt grau al meu sa fi e oprite, nadusitegurile lor legat .". Dupa ce v ei faceaceasta s arunci gran pe panaantul tau,dar cand vei arunca s' fii cu ochii

zici: Doamn4, sfanta Marie,mica sfanta! a sa sa tu vada pasrileholda mra, cum nu vad eu acuma nimica 1"

dupa aceasta, cand ti-i deschide ochii,s te uiti pe culmea unui deal sau pe opadure din apropiere.

Cand prind pasrlie a manca holdele,e bine Sal se clued la dansele un ora me-zin, adicit a cel om care e mai mic laprinfii sai, in privinta etfii, i ajungandsit lepede toate vestmintele de pe sine,sa-si lege bine ochii cu o nAframa saualta invelitoare, i apoi s ia o lumina cucare a murit un ora finand-o in manaprecum i par din capul cutarui ora mort,

cu lumina aprinsa sa inconjure holdasa, si pe cand o inconjura pe din toatej:artile sa zica: cum nu vad eu acumasi cum nu vede mortul, asa sa nu vadapsrile holda aceasta, i asa sa fie luatamintea pasarilor dela holda aceasta, cum

www.digibuc.ro

68 Psrile nottexe

e luat mintea mortului .dela lume"1 larcnd ajunge in cele pa tru prti ale holdei,s lege in fiecare parte vr o cteva spicecu prul din capul mortului, ce-1 are lasine. si s zic: Eu nu legholda aceasta, dar leg gura psrilor dela dnsa, i Elsa s nu o poat mnca ele,cum nu poate mnca omul mort; i asa56, nu vad ele holda, cum nu vede mortullumea!".

Afar de aceste datine i credit* de-verte mai intrebuinteaz Romniio multime de alte mifloace spre aprareahpldelor de c5tre Vritbii, care nici decumnu pot fi condamn te. Asa intre altele,fac ei un fel de mori-ti mititele de lernn,numite moristi de vnt", pe care le punin locurile cele mai cercetate de Vrabii.Cnd sufl si cel mai lin vnt moristeleacestea se invrtesc i Maud vuet mareVrbiile se sperie si fug, 15s5nd holda inpace.

Unii implnt unul sau mai multi pariin hold, dup cum adich e si holda demare, agafi pe dnsii piste haine zdren-teroase, iar in vrful lor pun o cciulsau plrie veche, ca asa s aib chipulunui orn i de care apoi psrile se spe-rie si fug de holc1A.

www.digibuc.ro

Vrabia 69

Iarsi se zice eh' Vrbiile umblii de-a-valma cu foametea, cci or incotro, se in-tore ele, tot stric. Cnd sunt multe

atunei e foarte putin piiine. Esteins6 o zi anumit peste an, si &eh' omulce are semnturi va nemeri s posteascAziva aceea, atunci nici o vrabie nu seapropie peste tot anul de piiinea sa; elevor mnca pttinele invecinate ale altoroameni, dar pe ale lui nu le mnnc.

LIT.

Despre Vrabie exist la Romnii dinBucovina si urmtoarea legend, care mi-aistorisit-o Iacob Popovici din Opriseni:

Demult, de mutt, cine stie de &And vamai fi fost i aceea, a rsilrit in mijloculunei pMuri un stejerel, carele incepucre,te cu ineetisorul si a privi cu dragostela ceilalti stejari de totat mna, care seaflau in jurul salt.

lat ins6 c, nu mult dup ce a rsritstejarn1 acesta, vine o Vrabie si se punepe dnsul, mcar e avea unde se punesi in alt loc, eci pdurea era destul demare.

Stejarul, vznd aceastil obrsnicie dinpanea Vrbiei, se mtmie foc pe dnsai-i zise: www.digibuc.ro

70 Pitsgri le noastre

Mili Vrabie! nu vezi tu c eu abiaacuma de vre'o cateva zile am rasarit, nuvezi Cat sunt d tanar, de crud si de slab,n'ai avut nicieri in alt loc unde te pane,aumai decat pe mine?... fa du-te de aici

pune-te pe alt copac, caci doara pa-clurea e destul de mare si de larga, aiunde sedea cat i va placeal...

Vrabia, simtindu-se foarte atinsa princuvintele acestea ale stejarului, raispunsezicand:

lat ca m duc, cum zici tu, darvoiu veni la tine cand vei fi pe patulmortii atancea vei trebui sa-mi daiseama pentru toate cuvintele tale deastazi!

Bine bine ! rspunse Stejarul, du-tesi mai de graba sa nu vii, decat numaiatunci cnd voiu fi eu pe patul mortii,precum ai zis!

Vrabia a sburat i s'a dus... Dar mulia trebuit ca s astepte pana la moarteastejarului, caci fiecare stetar traieste nouasute de ani, si anume 300 de ani eresteneintrerupt, 300 de ani sta locului si seodihneste, iar dela 600 de ani inainteprin 300 incepe a da napoi, a-i putreziinima dela radacina, a se gauri pe dinnauntru, a se usca, asa c, and ajunge de900 de ani, se risipeste cu total.

www.digibuc.ro

V;abia 71

Si vrabia noastra a trebuit asteptepad( ce stejarn1 pe care s'a pus ea, candacesta a lost tanar, a ajuns de 900 deani.

Cand a ajuns acuma stejerelul de 900de aM, s'a dus Vrabia la dansul i i-a zis:

Iti aduci aminte cand erai tanarm'am fost pus pe tine cum m'ai batjoco-rit de geaba, de gebuta?,.. tu ai eugetatatunci dac te vei face mare, vei traicat lumea i ca tine nu va mai li altul!...Dar, iata c acuma te-ai risipit, i eu mascald in colbul tau... Tu din mare ce ai fost,te-ai facut iari mic, iar eu traiesc si totasa sunt, cum am fost i atuncea

Asa a zis Vrabia, i dup ce s'a scaldatin cenusa stejarului, sbura si se cam maiduse de unde a venit.

De atunci apoi; 'de &ad s'a intamplataceasta, Vrabiile daca nici oamenii,nici mtele i nici ulii nu le prind si leomoara, tralesc mai malt decat ori carealt pasare... tralesc cu sutele de ani, deunde se vede apoi ca. vine si zicala ceafoarte raspandita printre ,Romani:

Vrabia e pui,Dar dracu stie de candu-i

care se zice Idespre'roamenii cei mici destatura, ins mari de ani. Si V rabiile, cndwww.digibuc.ro

72 Pasitrile)noastre

sunt foarte batrarie, capata pene albe, insaforma lor de Vrabie ramane.

IV.Alta legenda despre Vrabii, tot din Buco-

vina, care mi-a comunicat-o d-I O. I,u. an,sund precum urmeaz:

Z Ice ca. Vrabille dintru inceput erau curnult mai mari, de cum stint acuma,

Dela rastignirea Domnului nostru lisusHristos insa in oace trupul lor s'a facutcu mult mai mic.

. Aceasta a fost adica asa cii, pe candse afla Domnul nostru lisus Hrisl os ras-tignit pe cruce suferea cele mai maxisi mai crancene dureri, o rnultime de Via.bii venira la dansul i sburand impreju-rul lui, incepurd a ciripi si a striga.jiviu! Jiviui adica e viu, e viu"

Atunci lisus, care se lupta cu moartea,fiindca nu-1 lasara sa moarai in linistepace, ci-1 necajira spunand ca e viu, asuspinat i le-a blestemat, zicand ca sa seautreasca numai din faramaturile si go-zurile ce le vor afla pe drumuri, si totcopilul sa le prinda cu latul. Iar candvor trece unul sau altul pe drum, pe unclese vor afla ele, sa, le plesneasca cu biciul

ele indata saBlestemul acesta al lui Iisus Hristos s'a

www.digibuc.ro

Vraima 73

implinit, caci Vrabiile pe loc se facura.cu muit mai mici si mai nepulincioi, se,de cum au fost mai inainte i parasindpoi pe Iisus Hristos, sb3rara pe drumuri

ca sa-$i caute nutreful. Si de atunci in-coace apoi au devenit ele jucaria copiilor

caliitorilor, pri Hzandu-de cei dintaiucu laIurVe i jucandu-se cu bicele sauomorindu-le cu pietricele.

V.

Densebit c Romanii din Bucovina in-teleg sub cuvantul p'asare" ceea ce inte-legeau Romnii sub raves", totusi apIicei mai dese ori cuvantul acesta 13 Vrabiade casa sau Vrabia de camp, Vrabia deOra, lat. Passer domesticus: Pyrgita do-mestica, I. germ. der Haussperling, Spatz,$i Vrabia de pdure sau Vrabia de munte,lat. Passer montanus: Pyrgita montana,I. germ. der Feldsperling, Waldsperling.

Fiecare Roman din Bucovina, calk] iivei spune c ai viizut o multime de psri,se va gandi mai intai $i intai la Vrabii.Cu toate acestea, &and di dai in manasau i arti vreun fel de pasare 5i-1 intrebi:Ce-i aceasta?" .el i raspunde: Un felde pasare, dar cum se chiama, nu $tiu",

www.digibuc.ro

74 PsriTe noastre

far de o cunoaste i tie cum se chiamii,atunci indat h. o nume$te pe nume,

Sub cuvutul pasiire` inteleg asa darpe de o parte toate sburiitoarele frh aba-tere, iar pe de al.th parte numaisi spun 'in loc le Vrabie de cash" siVrabie de munte" inch; si: Pashre decash" i Pashie de munte".

Cum ch sub aceste dou numiri pashre"Vrabie" infeleg Romnii pe una $i

aceeasi pashre, se poate deduce i dinurmhtoarele proverbe:

Pashrea e pui,Dar dracu stie de cndu-i!

sau Vrabia totdeauna e pui", sau Vrabiapui i ea moare de btrnsh" sau:

Vrabia e pui,Dar dracu stie de cndu-i!

Care se aplich la oamenii cei inchirciti,care sunt de statur micsh si arat tineri,dar ei sunt cu mult mai batrni de cumarata.

Romnii din Transilvania, dup cum neputem incredinta din cele ce s'au artatmai sus, se vede chi inteleg sub pashre peVrabi e.

Vrabia de cash' se numeste de cIreRomnii din Bucovina indi i passrea

iar bhibtelul e

www.digibuc.ro

Vrabia 75

pasarei, pasroi. Dimitiutivele dela Vra-bie stint: vrbioar i vrabiuta; dela pa-siare : pasarea pl. pasarele; pasarica_ pl.Oserici; pasarioara pl. pasarioare; pas4-ruica pl. pasaruici; iara multimea o insem-neaza prin cu vantul pasarime.

In Muntenia se nume$te Vrabia pe alo-curea i Vrabete sau Bbete, fern. Bra-betoaica ; in Banat 5i anume in tinutulObaba-Matnicului: Brabeta pl. Brebete;

tinutul Oravitei : Brabet, in alte partiInsa: Vrabete, pl. Vrabeti; in granita dirttreBanat $i Transilvania: Hrabete, in uncleparti ale Moldovei: Brabete; in Epir:Spordiite i Cincione i, in fine, in Mace-donia Vrabioiul se nume5te: Cion, iarVrabia, Ciona.

VI.

'Sangele apa nu se face" 2ice un pro-verb roman. Un mare adevgr e acesta,Romanul ori uncle se all aruncat de soart5,i$i trimete iubirea fratdor si prin aripeleaandului; pe randunele, pe cuc, pe turtu-rich' $i pe undele vantului. $i daca crudasoared nu a voit ca patria lui sa fie unita,afinitatea nationala nu o poate uita. Elcontinuu se intereseazil de soa ta fratilorsai din alte parti. $i daca vede o 'Asa-

www.digibuc.ro

76 PAsarile noastre

ruica, fie aceea chiar si o vrabiuta, eladresandu-se (-Aire dansa irimite la fratitsai cei departati cantand:

Vrabiuta de pe dealSboara de grabln ArdealSi te'ntoarce de ne sponeOr vest, rele, or veti bune,Si ne spine de mai santFrati de-ai nostri pe-ast pmant;De-er fi vii sa m repezCa'nteo clipa sa mi-i vaz:De-or fi morti sa razbunC'o maciuca de alun,Ce-i buna de rasbunat,Pe cei morli de inviat.

Vrabii le sunt considerate de catre po-porul roman ca piste prevestitoare deschimbarea timpului. Asa, cand se adunamulte vrabii la un loc i ciripesc loartetare, mai ales primavara, atunci e semnc in curand are sal -Mona, iar cand seaduna toamna, in semi timp are sa ninga.

Tot aceasti credinta se afia i la Ro-manii din Romania. Acestia spun:

Psarile'n Mfg-JuraCand vor sari O.-or umCa cand ne spun far'de gura,Ca timpul se va schimba.Vrabile cand s'adunawww.digibuc.ro

Vrabia TT

Pe garduri i se sfadesc,Timpul sau viemea cea bundCa se va strica vestesc.

Gaud amid vrbiile de cum se crapiide ziud, e semn cd iarna va fi timpurie.

Iardi se zice ea, cine va manca carnede Vrabie in ziva de Crciun, .sau acelacare dupd ce a postit un post, va mancaintiiia data came de Vrabie, acela va fiuor peste tot anul.

Acestea sunt datinele i credin-tele Ro-manilor despre Vrdbii sau Pgsri, eke leam putea aduna.

Vine acuma sii mai ardtdm filed i dife-rite cuvinte, proverbe i zicale, care s'auformat dupd numele i dela datineleacestei sburatoare foarte lfite i pretu-tindenea cunoscute.

VII.Ariciul cu meteugul se prinde, i

Vrabia cu mei", adicd ori i pe cine potiademeneti cu ceeace ii place lui, cu

ce-i este drag, nici de cum insd prin alteapucdturi.

Fliimndul codrii viseazd i Vrabiamei", adic fiecare ceea ce-i este in gnd,despre aceea vorbete, i ceeace n'are totde aceea dcirete.

www.digibuc.ro

Negri le noastre

De cat o saptamana Vrabie, mai bineo zi oim", adica decat a fi o saptamanaintreaga un om nebagat in seama, ca fie-care sa se uite la tine cu dispret, maibine o zi a fi mu insenmat, orn vazut irespectat de toti.

D.e cat o mie de Vrabii pe gard, maibine una in mna", sau deceit o miede Vrabd pe gard, mai bine una in fri-gare", adica nici odata nu e bine ca omulsa dea din mana lucrul su, fie acela orii cast de neinsemnat, pe nite promisiunicare cu anevoie se pot plini, caci mai zicei alt proverb:

Ce-i In manaNu-i minciung.

pana ce nu vei putea, cum se zice,pipi promisiunea cu mana, pana atunciIucrul tau sa nu-1 dai din mana caci apoide.multe ori te alegi cu nimica.

Vrabiile se gfilcevescPentru mieiul ornenesc.

Acesfrproverb se aplica oamenilor, carese intereseaza mai mult de lucrurile stri-ne, i nuli cauta de treburile i neajun-surile lor.

Dela cuvantul pasare s'au formatcuvintele i proverbele urmatoare:

www.digibuc.ro

Vrabia 79

Pgsresc, adj. d. e. mei pgsgresc.Piisgreste, adj. se ia in inteles de foarte

iute", iute ca pasgrea", prin care se ex-primg iutimea unui cal foarte sprintenusor, care aleargg ca o pasgre de iute.Adeseori auzim zicndu-se despre ataricai, cg sboarg pgsgreste" ori alearggprisgreste".

Pgsgreste, adj. in loc de: neintelegibil.,Vorbeste pgsgreste" adicg astfel canirneni sg nu-1 poata intelege. Nu vorbipgsgreste" nu vorbi ca &A nu te nfe-leag himeni; vorbeste omeneste.

Un cntec poporan din satul Putna inBucovina, prin care ni se explic foartebine acest cuvnt, sung precum urmeazg:

Frunzg lberde mgr. domnesc,Dup cine mg topesc?Dupg fecior miguresc,

cu casa lfingil valecu pinteni la picioare,

( find PfisesteZuruieste,

inima mi se topeste,Ca untura cea de peste,

si-mi vorbestePgsgreste

se plimblg marghioleste.,

www.digibuc.ro

Mari le noastre

Limbo. p6s5reaseii". In Bucovina adeseori anzim vorbind, mai ales pe o seamde bieti, un fel de limb 5. incurcath canu-i poe nimeni pricepe. Aceasta vorketaduee intru ctira cu ciripitul ps5rilor(vrabiilor) i de aceea se numetepas5reasc6".

Toata pasarea pe limba eicum Ni face omul singur, nimeni altul nupoate s-i fa&

www.digibuc.ro

R ANDUNIC Ar.

Rndunica, care ne anutrt mult doritasi iubita primvar, care delft sosirea0116 la dep5rtarea ei din trile noastre esteun oaspe nedesprtit i foarte plcut oame-nilor, flcndu-si cuibul silu de comun inpodurile caselor 1), se vede c din celemai vechi i mai deprtate timpuri a fosttotdeauna intmpinat de Romn ca excla-mri de buc urie i insufletire, cum e i inziva de astzi.

Multe si interesante sunt datinele i cre-dintele Romnilor despre dnsa. Si poatec esteTunica pasre despre care poporulromfin a pstrat mai multe legende foarte

1) Pe acele specii de Rndunele, care ti faccuiburile sub strasinele caselor j prin malurileapelor, le numesc Romnii din Bucovina Ustuni"p.,,Lostunr.

www.digibuc.ro

92 Pgsgrile uoastre

frumoase, care in fond toate trateaza des-pre unul i acelasi obiect, numai modulistorisirii lor este felurit.

Cea mai frumoasg si mai incanttoaredintre toate legendele, cate le stiu i catevor mai fi existand, despre care inc- n'amcunostintg, este Virg indoial LegendaRandunelei", compusg in versuri de regelepoetilor nostri V. Alecsandri. A( eastg legen-dg ar trebui sa fie cunoscutg fiecgrui romanadevgrat. Deci nu voiu sg mai m oprescla dansa. Voiu reproduce insal alte legendeale Randunelei, pe care le-am auzit eu inBuc ovina, si care, in comparare cu cea demai sus amintitg, cred ea ver forma unobiect foarte interesant ,si tot odata plgcutpentru fiecare cititor, iar mai ales pentruliteratii romani, care se oc upg cu studiuldatinelor, credintelor si al mitologiei daco-romane.

ILPrima legenda a Randunelei, istorisitg de

Catrina Racolta, romancg din satul Cala-findesti, sung precum urmeazg:

A fost odatg o faig, creia, murindu-iprintii, nu i-a rgmas altg mostenire deladansii decat numai o turma de oi si uncatel,

Inteo zi,.. ce-i vine fetei aestia prin

www.digibuc.ro

Randunica 83

minte?., se iinbracii in haine barbateti,ia oile i catelul cu dnsa i. se duce intr unmunte In muntele acela, mergand ea cuoile i cu catelul tot mai inainte, tot maideparte; iaf c dela un timp se intal-ne4e fecior de zmeu, care pasteai. el o turma de oi.

Fiind fata imbracata in haine barbatetipurtand cavinii pe cap, feciorul nu putu

s'o cunoasca: fata ori fecior? . Dar i. fatanu i-a spus nimic niciodatti, macar ca, decum s'a intlnit ea cu dansul. patea oileimpreuna i in tiecare sear se cluceaea, cu oile i cu catelul, de mas la curtilezmeul ui.

Insa feciorul, nevenindu-i la socoteali,mai de multe ori spuse maicei sale, cd luinu i se prea pare pe frtatul sau de cio-bjnie, el cred.e ca acesta trebue s fie fatai nu fecior, caci aa II arata vprba ;i fatalui cea muiereasca.

Dela o vreme, vazandu-se batrana zme-oaica cinicita i intrebat de teciorul sau,zise:

Daca f rtatul tau de ciobnie va fifata, dupa cum presupui tu, eu indat IIvoiu cunoate, caci desear, cand s'o ducesa se culce, am pun sub perna bra-

www.digibuc.ro

84 Prilc noastre

banocur ') i de a fi s fie fata, bran.-nocul pima dimineat se va pata, iar de'a fi sa fie fecior, atunci brabanocul varamnea aa cum 1-oi pune.

Cum a zis zmeoaica, aa a i fcut.Cnd a nceput s insereze bine, colea

pe vremea culcatului, a pus brablinoc subperna fetei, pe care se culca. .

Insa cafelal fetei fiind nasdravan i tiindprea blue ca ce ganduri se poort zme-oaica, zise Inca de cu- ziva stapiinei sale :

Scumpa mea stapan zmeoaica arepuie de seara sub perna brnbnoc,

prin mijlocul caruia voiete ea sa tie deeti fata ori fecior? llaca acuma domnia-ta voeti s nu ti se intample nimicate sfatuesc ca atunci, cand vei merge sate cute], sa scoff brbanocul 'de sub pernai sa-1 pui deasupra pe pernd i acorn sd-11ai apoi pawl a doua zi de dimineat,cand sa-1 pui iara la locul lui i apol siei third din casa. De nu ma vei ascultai. de nu vei face aa cum te invdt eu,atunci s tii, c ai s pdteti una nemaipaptf

1) In unele prti ale Bucovinei numesc Rorniinplanta: Vines minbr, germ. lmmergriin = brabnoc

bribimoc, iar in altele brtninoc.

www.digibuc.ro

RAndunica 85

Aa a zis catelul i stdpnd-sa l-a ascultatcolea cnd a mers ca sd se culce, aflnd

urdbanocul sub pernd, 1-a pils pe perndapoi s'a culcat, Iar a doua zi dimineata,

l-a pus iar sub pern-t, i apoi a ie*it dincasd. i luandu-i oile i catelul se dusein treabd-i la 'Ascot.

Dar n'a apucat bine a iei din casd, cndzmeoaica se duse ca sa vada ce-i?... Cume brdbnocul?... Bra blinocul insd era maiverde i mai trumos de cum it pusese eade ea seara. iizndu-1 astfel a crezut zme-oaica eh fata, nu e fatd, ci fecior, decispuse feciorului situ ca trtatul lui de ciobannu e fatd, ci lecior, cdci aa a ardtat brit-biinocul, pe care i 1-a pus sub pernii.

Feoiorul zmeoaicei, auzind aceasta ihid i el oile i se duse cu clansele la piiscutpe urma letei, fdrii plesneascd mdcarprin minte c n'ar fi drept ceea ce i-aspus maicd-sa.

Fata insd, vzndu-se scpatd din cursace i se intinsese, lundu-se cu leciorul, cuoile i cu egelul sau, se duse, se dusepan ce ajunse la o mare. Aici apoi s'aoprit ea i lundu-i fmas bun dela feciorulzmeoaicei i dnd cu un toiag asupra apei,apa s'a despdrfit in (loud i aa a trecutea cu turma sa de cea parte, fdrii ca sO

www.digibuc.ro

106 Pa'sgrile noastre

i se intample vreun rau cat e negru subunghie.

Feciorul zmeoaicei i cu oile sale au rOmasde asta-parte de apa.

Ajungand de cealalta parte i dupti ces'au impreunat acum iarai valurile apei,

luat fata cuma de pe cap i atuncii-a ctizut parul cel de aur pawl la brau.

Feciorul zmeoaicei, vazansd-o ca fatti.i Inca aa de fruinoasa, nu stia pe celume de scarba, a a sea pat-o din man.

fara a mai pierde"muit timp se intoarseacasa. i spuse maicei sale cum 1-a amagit,povestmdu-i toate din fir in par, c tar-tatul sau de ciobanie nu e fecior, ci fatali Inca cu parul de aur. Dar ce fol s cea. a trecut acuma peste mare impreunacu oile sale i el nu o mai poate urmri.

Zmeoaica, auzind aceasta, zise fecioru-lui sa nu se mai supere de geaba, cadea va afla un mijloc prin care s'o poataurmari i prinde. i Infra adevar ca maicasa facu o corabie mare, pe care zmeul,d upa sfatul ei, o incarca cu fel de fel demarfa scumpa i astfel, incarcata cumera, se porni cu dansa Ica s afle pe fata.

Dupa ce se porni el acuma merse catmerse pe apa cea mare, prin care a tre -cut fata, 'Ana ce afunsese la mal. Acoloapoi se opri.

www.digibuc.ro

Randunica 87

Multime de oaineni, care dela cineprin cine auzise c. in corabia aceasta seafl" o multime de marfai scumpi, aler-gar din toate prtile s cumpere citeuna aila dela sfairanul ei.

ha c in urna6, de unde i pni unde,vine $i fata cea cu prul de aur $i intr."$i ea in corabie s vadA ce fel dej mar--furl se afra' inteinsa.

Dar... atta i-a trebuit zmeului!... Maimult nimic!... Cum o vede inuntru dean-na porne$te corabia dela mal peici incolo ti-e drumul.

Fata cunoaste $i ea acuma in ce cursia picat $i se prieepu ci nu-i chip de sea-

Cearcil ea ce cearc s scape, darin zadar!... Corabia era cine $tie undede mal.

De geaba te mai trudesti, clici deacuma inainte n'ai mai scapi dinmn zise zmeul, dup ce s'a vzutla largul situ.

Fata, mai auzind inc aceasta, ceia inelul su de argint i aruncn-

du-1 in ap, zice:Cnd vei afla tu inelul acesta, atunci

voiu vorbi eu cu. tine!Dar zrneul se I:Area c nici n'o aude.

Er mergea cu corabia inainte, Ufa'pese ceva de cuvintele ei,

www.digibuc.ro

88 Phetrile noastre

Dupa ce *use acuma la mal, lu pefata i ducand-o acasa se cunun cu dansa.

Fata insa isi finu cuvantul... Ea nu vor-bea cu zmeul nimic, ori i cat se peca-jea acesta s'o induplec ca sa vorbeasca.Cu zmeoaica i cumnatele sale cacizmeul avea i surori, si ceilalti curtenivorbea, insa cu zmeul nici odat.

Aceasta tacere a finut tot asa mai lungtimp. Iat ca intr'o zi, mergand niste peS-cari la apa cea mare si pescuind o mul-time de peste, aduse vandur zmeuluio parte din acestia.

Zmeul, adica feciorul zmeoaicei, dupttce cumpar pestii, se dete singur sa-icurteasca. Dar ce s vaza?... Intr'un pesteda de