i n 1 ' v -

L - "• ~ ' v : r— : ------------------------------ — — S -------------- ----- -------------- - r ---------- ; — ■■■■ ■ ■; , ~ ' ---------------;---------— — ----------- --------------- ------------------- ----- --------- -------------- - — - — — :-----------------:----------- , — |

■ H I l l l i n i l l D U C I I ' în istoria sportului clujean şi în egală măsură acelui românesc, Claudiu 'înalta jlistincţie de^maestru emerit' ăl sportului. Momentul festiv a fest : U L A U U IU n U o U " Rusu a fost şi rămineun nume de referinţă la polo. La ora actuală - a ş a , subliniat de prefectul Grigore Zanc drcpt unul de recunoaştere a montelor

y ^ - după cum am mai titrat în coloanele Ziarului nostru - Claudiu Rusu este s p o rtiv e ale lui Claudiu Rusu, subliniind, totodată, in context,7 că nrimit f i O n K O f O P t l l I cetăţean suedez din 1983. Cartea sa de vizita este una deosebită: 205 evenimentul coincide cu împlinirea a 6 ani de cînd a fost ales prefect, |llllllll UC | l l CICulUI selecţionări în reprezentativa României, pentru care a înscris 194 de că se simte onorat de a fi avut prilejul să asiste la înmînarea înaltei

• M I I A l i l I P goluri,participant la trei ediţii ale J.O, şi tot atîtea Campionate Mondiale, distincţii de maestru emerit al sportului unui sportiv clujean. înmînarea B n l G D R E Z A N C de două ori selecţionat în echipa lumii. Reputatul poloist clujean a fost, maltei distincţii a fost făcută de doamna Iulia Băluţiu, directoarea

| . H I I I H U I I I b b f l I l V I ieri, invitatul prefectului G rig o re ^ c , prilej cu care i-a fost îmnînată ; D.J.T.S. Cluj. ^ - , Ion Mircea RADU

«S U M A R #4 Agenda/2♦ Roza vuiturilor/3♦ Poîitica/4♦ Ării-cuItură4nvâţămmt/5♦ Omul şi societatea /6♦ Puhlichatc/7-11♦ Sport/12♦ Diverse/13♦ llmwmut/14 ,

Iiveniment/15♦ Vltirna oru/16 -

ANUL VII MR. 1728 ISSN 1220-3203

JOI25 IULIE 1996

16 PAGINI 400 LEI

[ m e t e o• Vremea va fi în general instabili şi răcoroasă pentru această perioadă. Cerul va fi mai mult norosşi local vor cădea arese răzleţe de ploaie cu intensificări ale vîntului din sector NV. Dimineaţa, temperatura aerului va înregistra 8-lO°C, iar după amiaza 20-23°. Ieri; la Cluj; la ora 13, temperatura era de 20° iar presiur nea atmosferică măsura 734,# mm Hg, în scădere. Meteorolog de serviciu Nicoleta MATEI.

îri ^pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL

\

S-A PULVERIZAT MITUL UNITĂTII OPOZIŢIEI

ILIE. CALIAN

"W^ţ şte de-a dreptul uluitor citc patimi politicianiste s-au M dezlănţuit în urma acordării clauzei de către Parlamentul IH ^ SUA! Declaraţii după declaraţii - unele de-â dreptul

ridicole - scot în faţă mari patrioţi, ca şi cum nu am şli-cum se gudură faţă dc orice străin carg le-ar putea oferi un post mai călduţ. Că pe străini îi doare-n cot - asta politicienii noştri n-o pricep. Te miri ce gogoman se trezeşte peste noapte că are dreptul să-şi .aroge-mari merite patriotice faţă de viitorul ţărişoarei noastre. Acum un secol cînd scria.Caragiale despre politicianism erau abia copilaşi de creşă, faţă de marii democraţi de azi. Ultima gargară pe care am auzit-o este aceea că preşedintele Iliescu îşi facc campanie electorală • pe această - temă. Dacă lucrurile stau aşa, atunci putem şti şi de1 la cine a' pornit sugestia, preluată de fostul ambasador al SUA la Bucureşti (refuz să-i scriu numele), de a se amina acordarea clauzei pînă după alegerile din toamnă ca sâ ştim cine a r ' culege roadele!...; * * •>- - » —

Dincolo, devasta,:c.el mai frumos spcctacol este acela 'al unităţii Opoziţiei. Evident, este un moft cum a fosl dc,la;bun început - şi mă laud că de mai mulţi ani am sesizat şi âm scris cu mîhnire,;despre faptul că nu .avem politicieni 'serioşi-în * Opoziţie.

Cel mai bun argument ni-1 oferă ultimele tratative comcrciale între formaţiunile liberale, cu ANL,>şi celc de Centru; cu PDAR în lYunte,

Sîntem informaţi că pregătirile de constituire a Alianţei Naţionale. Liberale sînt avansate, că alături de PAC şi PL’93, vor intra în logodnă liberalii lui Câmpeanu, dar şi PNL-CD. Aşadar,'Convenţia Democratică se va mai subţia puţin, după . ieşirea, pentru alegeri locale, a social-democraţilor asociaţi cu Petre Roman. , '

Cit despre un candidat unic al Opoziţiei Ja PreşetîmŢic - nici vorbă! ANL'urmează să desemneze Un liberal, Roman fi-a exprimat dorinţa şi nu renunţă, Conslantincscu nu mai ştie ce partide îl vor vota, în afara PNŢCD, în condiţiile îri care trainicul aliat UDMR şi-a propus el însuşi un candidat. (Desigur, vom asista la pulverizarea opţiunilor electoratului maghiar, care nu mai ştie ce să creadă despre şeful lui, pînă mai ieri neconiestat,, ca indestructibilul partid monolitic postrevoluţionar).

Dacă uijitatea Opoziţiei este un moft - pofta de carne mac ră, şi caviar fiind mai mare decît hîrjoneala pe ciolan -, e firesc să ne întrebăm, ca Ia Marin Preda: “Pe ce te bazezi?”. Pe ce se bazează PDSR şi PUNR cînd au hotărît să meargă singure _ în alegeri, contînd Cel mult pe pacte de neagresiune? în ce mă priveşte; cred că nu au greşit. Oricit de erodată,pare imaginea , acestor partide în anumite publicaţii şi posturi de radio şi televiziune, cred câ’ realitatea este puţin diferită. Şi îi' invit pe colegii mei din presă, ca şi pe cititori, să mai;nicdîteze - cu_ gheaţă jte eap şi picioarele-n apă rece - nu numai la rezultatele alegerilor locale, nu numai'la jocurile constituirii consiliilor localc,şi judeţene, dar şi la alte, mai fiohiplicate, mai eficiente, mai subtile modalităţi de a cîştigă electoratul. Astăzi, Du e sujicient să strigi “Jos comunismul!”.,în orice caz, PDSR-a! învăţat - -şi/e? unicul ^partid ci),asemenea experienţă - să guverneze simultan cu creşterea preţurilor. Nu e de mirare că c duşmanul număriil unu al oricărui partid care doreşte să acceadă măcar la uri jJSst.de, viccministru... ■

.: Se apropia IermenuJ limită pentru depunereaa M i l e lo r

u l t l m q x I '29 Iu lieîn legătură cu -..aplicarea'

prevederilor Legii nr. 112/1995 - pentru reglementarea situaţiei ■ ju rid ice ';â.vU'nor im obile .cu destinaţia, de locuinţe trecute în. proprietatea statului;

Reamintim şi pc această calc celor interesaţi că termenul. limită de, depunere a cererilor pentru, restituirea in natură aimobilelor

sau a despăgubirilor aferente este data de 29 iulie 1996. ! ., Cererile sc dppiui la, comisiilc locale de pe lingă primăriile m unicipiilor, oraşelor şi comunelor, pc raza cărora sc află imobilul în cauză. ‘ Comisia judeţeană pentru

•aplicarea dfspoziţiilor Legii nr. 112/1995B

Bifuxorii de presa hohoteam licitaţia Primăriei pentrnspajii

, Licitaţia organizată ieri de Primărie penţru închirierea spaţiilor de difiizare de presă şi carte, n-a avut loc din lipsă dc participanţi. Toate cele 29 de firme care s-âu prezentat la licitaţie au hotărît să se retragă şi să încerce să forţeze acordarea spaţiilor prin negociere directă. •

La protestul iniţial a l . Fundaţiei difuzorilor: de presă şi carte sc adaugă astfel, în mod surprinzător; toate firmei? { doritoâre să facă difuzare, Aceste < firme ar fi putut obţine contracte de închiriere foarte . avantajoase, la preţul de început ;

wal,îipiiaţiei~dar au jvreferat să se alinieze' bolcoţuluL -Membrii i fundaţiei sînt însă conştienţi că situaţia nu sc va repeta la a doua '

. strigate. E i, avertizează că vor găsi o modalitate dc'răspuns, dacă spaţiile pe care le deţin vor: fi atribuite altora prin licitaţie. , , ' v - ‘

Măsurile nu au fost încă , stabilite dar este posibilă o nouă întrerupere, timp dc o zi, a ; difuzării ziarelor sau chiar un miting în faţa Primăriei al celor

,500 de angajaţi ai firmelor care compun fundaţia. ’Vom uza de toate mijloacele legale de protest’; afirmă Dan Olteanu, de la "Vitrină Press”, preşedintele fundaţiei.' Ca o primă acţiune, firmele vor da în judecată Primăria, ele neputînd fi evacuate pînă la pronunţarea instanţei..' ,~ Fundaţia difuzoribr de presă *şi

Carte îri g lo b ează-jia jo ri ta tea firmelor de profil din Cluj. Ele

, poscdăchioşcuri şi tonete care funcţionează ilegal de peste un an pentru că Primăţia refuză să le actualizeze contractele de

, închiriere. Fundaţia doreşte ca atribuirea; spaţiilor de difuzare să se facă prin discuţii între firme, urmate de senfiareă unor contracte cu Primăria în limitele Legii 27/ 1994 şi a Hotărîrii de Guvern 506/ 1994, care acordă înlesniri diftizgrilor de presa. După succesul înregistrat ieri, la prima confruntare cu Primăria, membrii fundaţiei se arată dispuşi să înceapă negocieri

■ pentru spaţii şi cu alte firme care doresc sâ facă difuzare, cu condiţia ca ele să nu participe la licitaţie. .

Dan Olteanu atrage atenţia

primarului că se înşală dacă socoteşte că va obţine fonduri

Suplimentare scoţînd la licitaţie j spaţiile, M em brii.fundaţiei j afirma că sînt de acord să

plătească 300 dc lei pe metru î pătrat, suma maximă prevăzută

în H.G: 506. ”Un preţ maimare • pe metrupătrat face ca afacerea

' să fie nerentabilă şi de aceea,' eventualii aventurieri carc ar oferi mai mult, vor plăti o lună

rsau două şi apoi se vor retrage”, spune Olteanu. ; , - .

Difuzorii aduc ca argument situaţia din majoritatea oraşelor mari în care Primăria a dat spaţii cu chirii mici, incurajînd: difuzarea de presă şi de carte la preţuri accesibile.

' Deocam dată, nici dacă- (primarul ar avea această voinţă,: licitarea 'spaţiilor nu poate fi

.oprită, pentru că ea fa'ce obiectul unei hotărîri â Consiliului local. Licitaţia poate fi cel mult amînată pînă cînd o nouă- şedinţă de consiliu va

- stabili altceva. . . -Caius CHIOREAN

Vernisajul lucrărilor taberei de sculptură

“ Samus’ 9eM ^Duminică, la ora 10, la

hotelul “Parc. Rex” din Dej va avea loc vernisajul lucrărilor realizate- in cadrul S i m p o z i o n u l u i - t a b ă r ă intemaţionlilă de sculptură de la Dej, “Samus’96", prima ediţie, organizată de Inspectoratul judeţean de cultură, Filiala U.A.P., ziarul Adevărul de Cluj”, S.C. ‘Tare

Rex” SRL Dej, Societatea^ cqfecţiog&rilor.' de actă. din Transilvania, cu sprijinul Primăriei Dej. Reamintim că, în afara organizatorilor, au contribuit cu sume, după puterea economică a fiecăruia, următorii .sponsori: SC Someş SA, SC Marmura Bucureşti SA, SC Lumina SRL, SC Beveraje SA (Pepsi Cola), SC Refrabaz SA, SC Samus SA, SC Salina Ocna Dej, SC Romcan Impex SRL (Coca'Cola), SC Ricona SRL, SC Turism Someş SRL, SC Cesom SRL, SC Andreas SRL,- SC Ando Imj>ex SRL, SC Silcomar SRL. Organizatorii le mulţumesc tuturor - şi celorlalţi care au sprijinit tabăra de sculptură de la Dej. ■

Preşedintele Consiliului judeţean analizează problema construirii unui tunel rutier pe sub Feleae ■

Tunelul rutier pe sub Feleae este realizabil în opinia iui V ictor '■ ’ Romulus ConstMiinescil, preşcdinlele C onsiliului judeţean Cluj? Lungimea acestuia âr fi de c irca 4 i k ilom etri, , -iar viaductele de pe valea Oltului sînt,un bun exemplu că lucrări de m are^anvergură pot fi efectuate în România. ^I DI tons tan tinescu , care ana lizează ; problem atica'- realizării acestui tunel, afirmă

I c ă /s tru c tu ra geologică' a

Feleacului nu ridică nici un fel ~ de probleme şi că, dacă lucrările de străpungere a Feleacului încep mîine, ele ar putea fi terminate în 3 sau 4 ani de zile.' Durata execuţfei poate fi, însă, prelungită ■ de lipsa fondurilor. Totuşi, numai

, în tocm ire? studiului privind 'm odalită ţile , de construire a tunelului, poate dura aproximativ un an. .

Problema construirii unui tuiiel rutier pe sub Feleae, deşi a fost luată de mulţi în derîdere,. este una “foarte serioasă” în opinia

' p reşed in te lu i ; C o n s il iu lu i: judeţean. De lipsa acestui pasaj,

• ca şi de lipsa şoselei de centură : a oraşului, se leagă şi accidentul de la sfîrşitul săptămînii trecute

• de pe Calea Turzii. “Nici un camion nu trebuie să treacă prin C luj, dacă nu urm ează să descarce aici

I I

I

porn it tot. de.,1a C onsiliuL. ■ .ju d e ţean , ara tă V.R. ■ Constanlinescu, completînd că I “s-au făcut pţ^ieete pentru |centura de ocolire^dar căutăm ■resurse de finanţare.” Firme *otcidentale au fost contactate Iîn vederea, realizării acestui |

ne-a declarat dl . proiect. Lipsesc doar banii... ■C onstan tinescu , a tirm înd în Icontinuare că.“dacă şoferul vrea să vină, asta-i altceVa, dar să vină pe jo s sau cu altă maşină”.

Ideea construirii unei şosele de centură pentru Cluj-Napoca a

în ziarul nosţru de mîine vâ prezentăm un interviu cu dl. Victor Romulus Constantinescu.

D a n B R IE ■

Dintre debitorii din judeţuldZluj ai BDF, .,

Trei firme sînt în reorganizare judiciarăT rei: dintre marii datornici

. ai BDF au introduse cereri de re o rg an iza re ju d ic ia ră . Acestea sînt AWA Cluj - cu un debit faţă de BDF de 22,4 miliarde, Avicola Gilău - care de peste un an are în derulare procedura falimentului, da­toare cu 10,1 miliarde R ex C onda , care a irffroiluş,, neai

ieri cererea de reorganizare .judiciară la Judecătoria Cluj, urmînd ca în termen dc 10 zile'să depună documentaţia completă, datoare BDF cu' 2,6 miliarde lei. în ceea ce p riveşte -Earm asorb D ej, datoare BDF cu 7,1 miliarde,

tuaţia e s te 'd e -a d rep tu l

D .C .

Corespondenţă din Budapesta

Trecut pesle graniţă cu nume lalsViaţa politică; ungara'a intrat

în ceea ce presa numeşte «sezonul murăturilor^. în ; lipsă de eveni- - mente majore, primele pagini ale ziarelor, chiar şi cele ale coti- dianelor naţionale, sînt ocupate de două scandaluri. Ce-i drept, - nu tocmai comune şi, mai ales, ’ nu lipsite de semnificaţii.... ,?

Prim ul dintre ele a fost declanşat d e , reîntoarcerea mai puţin-obişnuită in Ungaria a lui Gyorgy’ Zem plenyi, fostul conducător al federaţiei naţionale de nataţie. Personaj controversat,

iubitor, fără a se încurca în 'prejudecăţi”, al plăcerilor vieţii, Zemjilenyi a dispărut subit după olimpiada de la Barcelona - unde înotătorii unguri au obţinut rezultate cu totul deosebite.

- Dispariţia sa a Esat un gol de -neum plut nu a t î t . în inimile iubitorilor nataţiei, cît în casa de bani a federaţiei şi a multor "sponsori şi parteneri, gol evaluat J a : frumoasa sum ă de 800 milioane de forinţi, ceea ce în

Dorin SUCIUcontinuare In pagina a 16-a

ADEVÂRULde Ctuj

i i»? .

joi, 25 iulie 1996

. • Azi '. Calendarul ortodox: Adormirea Sf. Ana; Sf. OlimpiatiaşiEupraxi^J^0tdantlgrec(ycatolic:Ss. Ana; mama Fecioarei Maria; Olimpica (+450) şi Eupraxia (s. V); Calendarul romano-catolic: Sf. lacob, Apostol; Sf. Valentina, fc. m.

• Mîine: Caltmdand ortodox1. Sf Sfinţit Mc. Ermolae; Sf. Cuv. Paras- chevi; Câlendarul greco-catolic Ss.

■Emkiae, epym. şi părtaşii săi Ermip şi Hrmocrat(+3i3);Paraschiva, m.' (+140); Calendarul romano-catolic. Ss. Ioăchim şi Ana, părinţii Sf. Fecioare Maria -.

f i fe lic ităm p e to ii cei care, îm părtăşind ta ina B otezu lu i,' poartă itnul din num ele sacre, pomenite mai sus. , . ' '

© I T E I jE E G A N E

I HîEFECIlIRA,COfSILJUL JUDEŢEAN:' 19-64-16 -v '■'■''' • v 1

' PRIMÂRIACLUJ-NAPOCA: 19-60-30 o: 'PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 ' PRIMARI A TliRDA: 31 -31-61) / !' PRIMÂRIAClMPIATURZII: 36-8001 - ' PR1MÂRIAHUED1N: 25-1548 > PRIMĂRIA GHERLA: 2 -19-26* . .' POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi -

43-27-27 ‘' POUTIA FEROVIARĂ (XUI-NAPOCA:

1349-76 - '■< ,' POLITIA DEJ:21-21-21 ' POLITIA 1URDA:31-21-21" " V- 1 POUTIA CÎMHATUR2H: 36^2-221 ■ POLmAHU£DIN:25-15-38 : v POLITIA «HERIA 24-14-14 - ■ . POMPIERII: 981 . 1 ' PROT;;Cl!AaVII. CLUJ-NAPOCA: 19-50-29 ••- > ' , r

GARDA FINANCIARÂCLUJ: 1932-23 *sil 9-16-70, int. 158 SALVAREA: 961SALVAREA CFR: 19-85-91'.- . 'V. INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 99i INFORMAŢII: 931DERANJAMENTE:921' - , -'-..‘i ORAEXACTĂ: 958 ‘REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-8748 REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL' ' DISPECERAT: 19-63-02 ■REGtAAUTONOMĂADOMEMULUl PUBLIC DISPECERAT:T544-7fflF . S.C.VSALPREST' SA DISPECERAT: i ';' 15-55-22 7 ]>■■.-. ■ î -

COMENZI SPECIALE PENTRU - , TRAJ6PORTRE3DUUR1:11-10-12 T int 132DISTRIBUŢIA GAZELORNATURALE: INTERVENTH GAZE 928; DISPECERAT 433424

, REG1STRULAUTOROMÂN: 19-21-00.

FLECARI DINCLUJ-NAPOCA principalele direcţii 5

trenuri accelerate, rapide, şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin I)cj): 14,57•BISTRITA: 15,37'•BRAŞOV: 1,48 :, ;• BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; J4,41; 22,40; 23,33 ' - , k(prin Sibiu-PiatraOlt): 11,48 * •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti - Buzău): 11,40 •IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21 ; " ‘ •ORADEA: 14,-35; 19,53; 21,07 ■• SATU MARE: 4,08; 14J57 ■ ' \• STXţlU: 11,48; 15,10 1 ■' ' V .• SIGHETUMARMAŢIEI: 5,55 ■ : •TIMIŞOARA (prin Alba lulia): 5,46; (prin Oradea)14,35; 16,22; 23,471 •TÎRGUMUREŞ: (6,15 ; 20,29 - •INTERNAŢIONAL CRACOVIA: 7,49 •INFORMATTI (5XrA: 952

AGENŢIIDE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)< '•

‘19-24-75 (internaţional) • "

^ Ţ A R O M j

ORARUL C U R SEL O R T A R O M D e l u n i p î n ă v in e r i .

Plecări din Cluj-Napoca - 8,20 şi 18,50 ' : ;

Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 D e l u n i p î n ă ' s îm b ă tă . - P lecări d in C luj-N apoca -13,05 Plecări din- B ucureşti -'11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin-Orădea şi durează cca. 2 ore.P re ţ bilet: români - 54.700 lei

■>; ■" străini - 55 dolari.TEţJEFQANE: 43-25-24;'; 43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE î d i n Autogara I I:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri la ora”?,00 şi înapoierea din Budapesta ,în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00; ' -• Cluj-Nâpoca-/Oradca * Debrecen Miskolc^cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

> INFO RM AŢII ; A u to g ara I : 14-24-26

V . A u to g ara I I : 13-44-88

Alertă la rechini în Golful Triest

, Poliţia maritimă $ interzis baia în Marea Adriatică, dc-a lungul a circa 30 km, practic în tot Golful Triest (nord-estul Italiei), după ce martori oculari au semnalat prezenţa‘unor rechini k zonă,; transmite'France Prcsse. ;

După cum a indicat biologul Carlo Franzosihi; , citat de cotidianul Coirieie della Sera, ar putea fi vorba de ţechini albaştri, din, specia ^Prionaco Glauca” , destul de frccvent M lniţi în partea superioară a Adriaticiî, în special în cursul verii, cînd urcă in această zonf pentru a se reproduce.

Rechinul albastru, notează AFP, atinge lungiriică medic de 1,5 metri. Exemplarele cele mai mari, care ajung lâ circa 600 kg, pot ataca omul, dar in ultimii ani nici un incident de acest gen .nu a fost semnalat în regiunea Adriaticii Superioare. Din precauţie însă, Căpitănia portului Triest W pus îh gardă ţe. toţi •responsabilii bazelor 'balneare situate de-a lungul golfului cu acclasi. nume. ; ,

BIBLIOTECI■ ■ ■ B.C.U. "Lucian' Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: {i -_13,45; 14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, auminica: închis.

■ .Biblioteca ju d e ţean ă "OCTAVIAN GOGA" (1 iuUe-30 august 1996): ^SECŢIA ADULŢI si SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: -luni-vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Z o r ilo r ,’ Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis, SALA DE LECTURĂ (Str. M: Kogălniceanu nr,7) va fi închisă în perioada 141 -iulie. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-joi: 13-18,45; vineri: 13-17,45, sîmbătă: 9-13,45. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ . (Str. Einstein nr. .14), ORAR: luni-joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă, duminică închis. CENTRUL VI. DOCUMENTARE EUROPEANA SI INFORMAŢII ^COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-joi: 9-16; vineri:'9-14; sîmbătă, duminică închis.

• B iblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14), Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 - 'l 8.45; duminică; închis ' "■

■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţu 7, - 9): luni - 10^14; marţi, miercuri^ joi •< 12-16; vineri - \1 0 J 6, sîmbătă-duminică - închis.

9 Biblreteca Anţericană (strada Universilălli 7 - 9). Orar: luni -i vineri12 - 16 . . - ■.;

■ Biblioteca Britanica (strada Avram lancu 11). Orar: lum, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9' - 14; sîmbălă şi duminica: închis' r ■

■ B iblioteca "Ile lfa i" (strada Clinicilor 18).. Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -Ţ3; duminică; închis .

■ Biblioteca Clubului Studenţesc. Creştin (stradă Kogălniceanu 7 9). Orar; marţi: 18 - 19; joi 19 - 20. ,

■ ! B ib li(toa Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-14).. Orar: luni, marţi, miercuri,-joi: 10-18;, vineri! 10-16; sîmbătă şi duminică închis.»

Biblioteca Centrului C ultural Germ an ”I^ermann O berth” (str, MemorandumuIuil8). Orar: luni,'marţi, miercuri, joi: orele-16-20.-; -

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Univeisilăţii de; Medicină şi Farmacie (Str, Avram lancu 3 l);Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13,- duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de A ft# (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis ' ’ ;

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 1Q 17; luni şi marţi: închis .. . .. • .

;■ Muzeiil Naţional de istorie ;ă Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.- : :

■; M uzeul E tnografic i al Transilvaniei (str: Memorandumului nr.2i): deschis zilnic înIre'orele 9-16, luni închis. ' . , v '

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -17; sîmbătă şi duminică: închis - 0 0

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic.' zilnic între orele 9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14. ■' ; :

■ P arcu l E tnografic N aţional "Romulus Vuia": orele 9-16.

PROGRAMUL RADIO CLUJJo i, 25 iulie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Cristina

Pînzaru). 10,00. Radiocircuit - emisiune multiplex»a Departamentului Studiourilor teritoriale şi locale. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Historia, Magistra Vitae,- eseu radiofonic^de Gheorghe Bodea. 11,30 Caleidoscop muzical - stlecţia Marius Merca. 12,00 Radiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia de joi: moderator Florin Zaharescu. 13,00 Radiojurnal. ,13,15 Microfonul asculiătorului, redactor Vasile Luca. 18,00 Radio Fax, redactor Anca Băltan. 19,00 Radiojurnal. 19^0 Emisiunea partidelor parlamentare, redactor Constantin Colhon. 20,00 Din grădina cu flori multe. Muzică populară Ia’" cerere, prezintă Florin Munteanu: 21,50 Buletin de ştiri. ; ■ ; • -

F A R M A C I I■ Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, tcL 17- 51-05. ■ ....Garda de noapte: Farmacia nr, 6

"SPERANŢA”, str. I. Mantu nr. 10, teL 19-64- 56, orar 20-8,00. : - ?

Jo i, 25 iu lie6,00-1 i.OO’’ Radioprogram

"Primul salut” . 7,00-7,20 Radiojurnal România Actualităţi. 10,50-10,55 Plus. Adrian Suciu. 11,00-11,30' Muzică, publicitate.

> 11,30-11,35 Revista presei centrale şi europene. 11,35-13,00 Muzică, ştiri,' publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. ,13,20- 16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peflb zi). 15,50-15,55 Pljis.r. 16,00-19,30 MOzicâ, ştiri, publicitate. 19,30-19,35 Buletin de ştiri. 19,35-21,30 US TOP 40,r. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-23,00 US TOP 40.r. 23,00-24,00 Program preluat RFI. 0,00-6,00 Muzică, şliri, publicitate, ' .

Notă: PROGRAMUL DE VARĂ: I Cinematograful „Republica" - u ltim u l | spcctacol este la ora .21.'- Cinematograful

’r LU N I este- închis. La : cinematograful „A rta " primul spcctacol începc la ora 13. în scopul atragerii spectatorilor lâ spcctacolelc cincmatografice' în,perioada 21 iunie -.31 august a.c. sc practică tarife reduse pentru copii, elevi,' studenţi, militari în termen, veterani dc război şi soţiile acestora, handicapaţi'şi la spectacolul dc la ora 15. Biletele se eliberează pc bază dc^legitimaţie. ______ . . |

^ Joi, 25 iulie Programul 1: 7,00 ' TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara ( r ) ; ' 10,05 Serial: Toate pînzele sus; ll,00l Serial: Andrea,Celeste (r); 12,40 Desene animate; 13,10 1001 audiţii; 14,00*Actualităţi;14.10 TVR Iaşi şi, TVR Cluj- Napoca; 15;40 Tradiţii; 16,10 Cuvinte potrivite; 16,35 Magazin social; 17,25 Desene animate: Jet ; Mars; .'r17;30 Viaţa partidelor; parlamentare; 17,50 Tragerile Şupcr Loto 5/40 şi Multipla Expres; '18,00 Milenium; 18,40, JO de vară, Atlanta 1596 (rez.);-19.10 Serial: Tînăirul Indiana Jones; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Nord şi _ Sud; 21,45 ; Reflecţii rutiere; 22,00 Studioul economic; 22,40 Muzică populară; 22,55 Actualităţi; 23,10 JO de vară. Atlanta 1996 (d).

Programul 2:. 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Magazin de-; călătorii şi descoperiri; 10,40 Întîlnirea df la' miezul nopţii (r); 11,35 Don Quijote (desene animate);-12,05 Curcubeu; 13,05 Serial: Frumoasa şi. bestia; 14,10 Serial: Maria; 14,35 Desene animate; 15,00 Serial: Dragostea mea, durerea . mea; 15,55 JO de, vară, Atlanta . 1996; 20,15 . Ritmuri muzicale; 20,30 Enigma (cs); 21,00 TVM Mesager; 21,30 Cuvinte potrivite; 22,00; Cinematograful de artă: Calendar' (Armenia/Canada);23.45 Filnişteca dc Aur; 0,15 Jazz Aiive Show., TVR Cluj-Napoca

Programul 2 (8,30-9,20): Panoramic;cultural.- Anotimpuri muzipale.: >

programul 1 (15,00-15,40); Jurnal. Emisiunea în limba maghiară. - . . «

PRO TV . >•7,00 Ora 7, bună dimineaţa !;

9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r);9.45 Sport la minut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial::- M.Â.S.H. (r); 11,00 Film: Pentru copiii altor femei (r);, 13,00 Serial: Cheers (r); 13,30 Serial: Lege şi ordine (r); 14,30 Gilettp - lumea

;sportului; 15,00 Serial: Beverly. Hills (r); 16,00 Serial: Paradise Beach; T6,30 Serial: Tînăr şi ineliniştit; 17,30 Şerialr Taxi; ; t 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,15 Bună seara, Bucureşti !; 18,45~Serial: Cheers; 19,20 Doar-o vorbă să-ţi

’specâtor■ mai spun r„; 19,30 Ştirile Pro Tv; .-20.00 Film: \ Trei - prieteni (comedie SUA); 21,50 Ştirile Pro; Tv; 22,00 Serial: M.A.sjl.; 22,30? Serial:; Wâlker, poliţist texan;- •23,30*Am, întîlnit- si români fericiţi; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 > Sport la minut; ştiri sportive; 0,30*v Film: Shatter (Anglia).• CBN • :

7,00 Deschiderea programului; ■ 7,02 Caleidoscop - introspectivă * britanica (r); 7,40 Desene animate (r); ji,00 Servus (r); 9,00 Bună dimineaţa, î'Cluj!; : 10,0t). Film ■ artistic1:'Cliffhanger (r); ’ 12,00 închiderea programului, 18,00' Deschiderea programului; 18,05 1 Defene animate; 18,30 Film serial: Pasiuni, :ep.‘ 2 \, 19,00 Lumea afacerilor în Transilvania;,20.00 Film documentar - Magazinul Market.; 20,40 Muzică; 21.00 Ora locală1 (ştiri+sport); 21,40 Invitaţie la operă; 22.10 Film artistic: Mad<fl in USA; 23,40 Reluare Ora locală; 0,00 închiderea programului.

Vineri, 26 iulie Programul 1 :'7 ;0 0 T V M ;;

Telematinal; 8,30 Lă prima oră; 9j20 Serial:; Santa- Barbara (r); ■10,50' Desene animate; 11,20 Şlagăre în plină vară; 11,50 Serial:;; Andrea Celeste (r); 12.40 Vocaţia: ■ tineri -.muzicieni-V,români selecţionaţi de; Fundaţia „Brambach” ; 1^,30 TVR Iaşi; 14,15: TVR; Cluj-Napoca;.15,05 Poiţipierii vă informează !; 15,25 Ieşirea din cerc; 16,00 Actualităţi; 16,10 Emisiune în limba germană;.17,05 Pro Patria; 18,00 Viaţa partidelor parlamentare; 18,30'JO de vară, Atlanta l996 (rez.); 19,00 -

Serial: Nicolasa si' Bernardina;< 19,55 Urgenţe în agricultură;20.00 Actualităţi; 20,50 film : Cînd justiţia doarme (SUA); 22,20 . JQ de vară, Atlanta . 1996 (reL); - 22,50 Actualităţi; 23,00 MTV. Euro Top 20; 23,55- JO de vară, - - Atlanta 1996 (d). v

Programul 2: 7,00 -La prima oră; 8,30 T V R Iaşi; 9,20 Muzica ' pentru toţi; 10,05 Mozaic -satelit;-11.30 Don-Quijote (desene animate); 12,00 TVR Iaşi; 12,30 . TVR Cluj-Napoca; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Serial: Magia filmului (SUA); 14*00 Cafeneaua literară; 15,00 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 15,55 JO de vară, Atlanta 1966; 19,50 Gopcert simfonic; 21,00‘ TVM Mesager;21.30 Hyperion, Revistă literară în imagini; 22,35 Serial: 'Santa Barbara; 23,20 JO de vară, Atlanta 1996. • 7

PRO TV7,00 Ora 7j bună dimj.neaţa !;

9.00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r), 9,45 Şport;la minut;. 10,00 Serial: ;<■ Paradise Beach (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film: Trei, prieteni (r); 13,00 Serial: Cheers (r); 13,30 Serial: Walker(r); 14^0 Sport; 16,00 Serial: Paradise Beach; 16,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 17,30 Serial: Taxi,; -;18.00 Ştiri; 18,15 Rătăciţi în tranziţie (r); 18,45 Serial: Cheers; 19,20 Doar o vorbă să-ţi mai spun (

19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00“ V Serial: Dosarele X; 21,00' Film: The Sting II (SUA); 23,00 Serial: Umbrele întunericului; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut: ştyiri. sportive; 0,30 Serial: Erotica; 1,00 Film: Hud (SUA); 3,00 Serial: Umbrele întunericului, (r); 4,00 Serial:Erotica (r);, 4,30,Baschet ' NBA Action (d); 6,20 The Sting■II,(r) 1

Programul televiziunilor prin cablu

P O R T A LEXPORT - IMPORT 8.R.L.

- Joi, 25.07.1996 '- 7,45 Buletin informativ; 8,00

Documentar - 40 de ani incredibili (r) - 2 max; 8,29 Documentar - StJlin şi Arta - II - (r) - 2 max; 9 ,^ Buletin informativ;* v9;re ‘ Film: Frankenstein (r) -■ 2 max; 10,28 Buletin informativ; • 10,42 Documentar - Istoria Companiei Lufthansa (r) - 2 max; .11,10 .Magazin - Bulevard Germania (r) - 2 max; 11,50. Buletin informativ; 16,30 Buletin mformativ; 17,00 Documentar -Sculptorul Wemer Stotzef - 2 max; 17,30 Documentar - Comorile Pămîntului - 2 max; 17,41 Buletin informativ; 17,50 Film: La Strada - 2 max; 19,19'

•Buletin inform'ativ; 19,30

Documcntar - Ocolul pamantului în 80 zile --2 max; 20,Î3; Magazin - Bulevard Germania - 2 max; 20,53 Buletin informativ; '21,15 Program , sate lit.

A

Joi, 25.07.1996 - 10,00” Ştiri şi actualităţi ; 10,10 Magazin 01 - doc. (r); ;10,40 Acţiunea ascunsă - film (r); 17,15 Moda - rep.; 17,45 Paris "Lumini" - reportaj. 18,15 Dedicaţii- muzicale; 18,30 Mav gazin cultural - doc.; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Bibi şi prietenii lui - d.a.; 20,15 Dra­goste'minciuni şi cîntecede lea-.' gân - film; 21,15 Noua fabrică/ Pionierii roboţilor - rep.; 22,15 Marele ucigaş alb; 23,45 Remember - Sade Vidcoclip. •

POLICLINICAINTERSERVISAN

str. Pa«:al) nr.5. cart (ilu'onjteni

INTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE^ REUMATOLOGIE »■ î' EC0GRAFIE»ALERG0L0GIE • DER-

,: MATOLOGIE • CHIRURGIE •^ ORTOPEDIE • O.R.L. • "

■'■'■: Oftalm ologiev ■j GINECOLOGIE*ONCOLOGIE

' PEDIATRIE• UROLOGIE ACUPUNCTURA

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Ântigen HBS - Elisa Teit- Examinări citologice,pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină) ZILNIC, in c lu s iv DUMINICA

o re le 7 - 2 1 i x Medic de gardă; orele 2 1 - 7Rezervare, consnltatil

V la teL 41.41.63. >

ALIANŢA âNTISUIGIDLIFELINE

Sufletul nostru Indispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

4 1 4 1 6 3Z i l n i c în t r e o r e l e 20- 24.’

PROGHAMUL FILMELOR, SĂFrÂMÎNA

19- 25 IULIE 1996, / Repnblica - Armata cclor 12

maimuţe - SUA - premieră (11; - 13,30; 16; 18,30; 21) * Victoria - Teroare în Beverly Hills - SUA (11; 13; 15;. 17; 19) ) * Arta- Fără apărare - SUA - premieră (13; 15,30; 18) * Mâriţti-«ala A : Qasino - SUA ( 13; 16; 19); sala B : Avinash - India (13,30); Ultima bătălie - SUA (15,30; 17,30; 19,30) * Favorit un bacşiş de 2.000.000 S - SUA

.(11 ; 13; 15; 17; 19).

TURDA :: /-•;Fox - Cu sabia pe nisip - SUA

- premieră; ; / ;> Tineretului - ^sasini -SUA- premicră;

DEJArta - Sergentul Bilko - SUA

- premieră ’ • :4- Cu sania pe nisip - SUÂ -

premieră;ClMPIA TURZII

; Muncitoresc - Panică la hotel Majestic -• SUÂ - premieră ’

- Un mafiot la Holiywood - SUA

GHERLA * Pacea - Trei fraţi păguboşi - '

Franţa - preferă . . - ,• Legături meante - SUA - premieră. ' \ ’ -

S C . D e n ta l R O V A - ^ S 0 C 0 L 0 V

Calea Moţitor 1.0B, 'tip.5 Tratamente

stomatologice complexe: > terapie ■

‘ >protetică (ceramicS) '' > chirurgie (rezecţii, împlânte]

Programări la tsţ.:4 3 0 0 2 8 Zilnic orar.: 9-19

. .:. ;■ sîmbătă 8-1fl Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

CABINET PRIVAT DE OFTALMOLOGIE

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CÂUIGARU Dr. ANGELA CÂLUGÂRU

Str. Prahovei nr. 11\ (1tngi biserica Bob) '

Td.:42^B.18;tel/fax:19.14.68

\ -. I

joi, 25 iulie 1996 ROZA VÎNTUR1LOR

RUSIA - CECENIA: FORŢELE RADICALE DIN AMBELE TABERE AMEINTÂ CU I I RĂZBOI TOTAL

^ - Cecenia este din nou ameninţată de o intensificare a luptelor, radicalii din ambele tabere impunîndu-se asupra moderaţilor.

Militarii ruşi au trecut de la/ război la asasinate, masacrînd cel puţin 13 civili ceceni la 15 iulie.

De partea cecenă, unul dintre cei mai radicali şefi ai rebelilor, Salman Radu'ev, dat drept mort în luna martie, a reapărut la 18 iulie pentru a promite că va lupta “pînă la victoria finală” . Toate elementele par astfel reunite' pentru o nouă escaladare a conflictului, care se autoalimentează, de la declanşarea lui în decembrie 1994, provocînd deja peste 40.000 de morţi/

Forţele ruse sînt în mod- clar principalele vinovate pentru actuala reluare a luptelor, ele dezlănţuindu-se îm potriva, bastioanelor separatiste din., sudul republicii şi încâlcind , astfel acordul de încetare a tocului, respectat, mai mult.

sâu mai puţin, de la 1 iunie.Salman ’ Raduev, un

comandant separatist de 28 de ani, reîntors de curînd în - Cecenia, după ce a primit îngrijiri în străinătate - în Germania, a afirmat el - în

{AFP}

urma rănilor provocate de un atentat în luna martie, â spus: “Vom întreprinde, indiscutabil, acţiuni de mare anvergură şi vom lupta pînă la victoria finală”. El a asigurat, totodată că preşedintele separatist cecen, Djohar Dudaev, este în viaţă şi că nu a fost ucis la 21 aprilie, în .timpul unui raid aerian rus, cum anunţase anturajul său. , . ^

Această declaraţie submi­nează autoritatea 'actualului "preşedinte” separatist, Zelinj- han' landarbaiev, considerat mai degrabă un moderat şi, care-i-a succedat generalului Dudaev după anunţarea moţţii acestuia. ; • , ’ v .:

Pe de altă parte, la Moscova, secretarul Comi­siei de stat pentru reglemen­tarea crizei cecene, Serghei Stepaşin, a declarat că este s igur’ de moartea lui Dudaev, potrivit agenţiei ITAR-TASS. -

Există, în orice caz, riscul ca escaladarea violenţelor din ultimele zile să zădărni­cească pentru mult timp speranţele unei reglementări negociate a situaţiei. Sepa­ratiştii mizaseră pe

•-Aleksandr Lebed , noul se­cretar al influentului Consiliu al -Securităţii rus, care, tn timpul campaniei sale „electorale,- se declarase un partizan hotărît al unei- soluţionări paşnice a crizei cecene; Dar' preconizata vizită tn Cecenia a fostului comandant de paraşutişti este amînatâ de la o zi la alta, generalul Lebed susţinînd personaj şi fără rezerve recenta reluare a ostilităţilor şi contrazicînd precedentele sale declaraţii electorale.; ; • ■

Insu le le Senkakus (D iaoyu) - subiect de dispuţă te r ito r ia lă în tre Japon ia şi China

- Paza de coastă a Japoniei a confirmat că şapte membri ai Federaţiei tineretului japonez, cu sediul la Tokio, au navigat .către Senkakus, denumite de chinezi Insulele Diaoyu, şi au construit un far de cinci metri înălţime. Senkakus, un grup de mici' insule nelocuite,, situate la aproximativ 300 km vest de Okinawa şi la 200 km- est de Taiwan, sînt revendicate atît de Japonia cît şi de China şi de Taiwan.

Beijingul, nemulţumit de amplasarea farului pe una dintre insulele disputate a sugerat guvernului de la Tokio să îl îndepărteze imediat. “ Insulele Diaoyu aparţin teritoriului chinez din timpuri străvechi. Amplasarea neautorizată a unor instalaţii pe insule de către japonezi constituie o încălcare gravă a suveranităţii teritoriale a Chinei” , a declarat Cui Tiankai, purtător de cuvînt al Ministerului de Externe de la Beijing la o conferinţă de

presă.5 La începutul lui 1992, guvernul chinez a promulgat o lege teritorială consemnînd pretenţia de suveranitate asupra insulelor, şi care a declanşat proteste din partea Japoniei. Lao conferinţă de presă, Seiroku

(Reuter)

Kajiyama, purtătorul dc cuvînt al guvernului japonez, a reiterat, sâpţămîna trecută, revendicarea de către ţara sa a suveranităţii asupra insulelor,"exprimind totodată îngrijorarea că autorităţile de la Tokio ar putea fi atrase într-un delicat conflict diplomatic cu Beijingul ,

în mod surprinzător, Taiwanul s-a alăturat Chinei, marele său rival, printr-un protest adresat Japoniei cu privire la construireafarului amintit: ^ __ '

Guvernul de la Taipei, reiterîndu-şi revendicarea _ suveranităţii asupra Insulelor Diaoyu, a declarat că Japonia nu trebuie să permită ca un grup

oarecare să intensifice disputele teritoriale, a informat postul de radio de stat. Taiwanul nu are relaţii diplomatice cu Japonia, dar cele două ţări întreţin strînse legături economice i şi comerciale. China consideră Taiwanul drept o provincie renegată după războiul civil care le-a separat în 1949. Delegaţi ai Adunării Naţionale a Taiwanului preconizează să adopte o rezoluţie care să confirme pretenţiile teritoriale ale Taiwanului.

O oficialitate a Ministerului. de Externe ăl Japoniei a declarat că guvernul de la Tokio nu are nici o intenţie dc a răspunde protestelor Chinei şi ale Taiwanului. “Poziţia Japoniei este fermă şi nu se va schimba niciodată. - Este oare aceasta o problemă ce necesită într-adevăr să fie discutată cu China şi. cu Taiwanul?” , a întrebat oficialitatea niponă. ‘ '

(AFP)

Ganimede, unul dintre sateliţii lui Jupiter, dispune de propria sa magnetosferă şi prezintă un relief haotic, potrivit primelor imagini transmise de sonda spaţială americană “Galileo’’. şi prezentate recent de NASA la Pasadena (California). Oamenii de ştiinţă de la NASA au subliniat că sonda a transmis de asemenea, date “absolut incredibile” asupra aspectului exterior al lui Ganimede, precum şi detalii de mărimea unui teren de fotbal, demonstrînd un sol bombardat de asteriozi si comete si prezentînd variaţii de relief din cauza activităţii vulcanice şi tectonice.

Prezenţă unei magnetosfere,

au subliniat oamenii de ştiintă de la Agenţia spaţială americana la Jet Propulsion Laboratory (JPL), nu a fost niciodată relevată pînă acum în jurul „unui satelit al planetei. ,

"Ceea ce am descoperit este o magnetosferă în interiorul unei

la apropierea de satelit. Prezenţa’ unui cîmp magnetic de acest gen, a indicat la rîndul său profesorul Donald Gumett, de la Universitatea din lowa, "sugerează că Ganimede are, de asemenea o atmosferă stabilă”. Originea . acestei

“Voyager 1" şi “Voyager 2” a subliniat profesorul James Head Brown. Seismele, a notat el, “au remodelat terenurile vulcanice, distrugînd fostele cratere”.’ "Galileo "a survolat cel mai mare satelit al lui Jupiter la o înălţime de

S o n d a ‘ ‘ G a l i le o ’ ’ a t r a n s m is im a g in i i n c r e d ib i l e d e s p r e G a n im e d e v,:

magnetosfere”, cea a lui Jupiter, a subliniat Torence Johnson, unul dintre responsabilii ştiinţifici ai misiunii “Galileo”. Sonda a înregistrat cîmpul magnetic al “planetei roşii”, în care se găseşte, Ganimedel dar intensitatea înregistrărilor a crescut de cinci ori

magnetosfere ar putea fi atribuită unui nucleu metalic, lichid sau prezenţei unei pînze fine de apă sărată sub scoarţa satelitului.

"Activitatea tectonică pare mult - mai intensă” decît au lăsat să se înţeleagă observaţiile făcute anterior cu ajutorul sondelor

8,32 km şi cu o viteză de 7,8 km pe secun’dă, la 27 iunie. Pînă în prezent, au subliniat oamenii de ştiinţă care răspund de această misiune, sonda nu a retransmis decît o parte din informaţiile

-înregistrate în cursul trecerii sale deasupra lui Ganimede.

Două sonde făcuseră deja observaţii asupra lui Ganimede, “Voyager 1” şi “Voyager 2”, dar la altitudini de 133. şi, respectiv, de 70 de ori superioare celei de survolare a lui "Galileo”.

Ganimede, care are un diametru de 5,260 de km, este cel mai mare satelit al sistemului solar, depăşind ca mărime chiar si planeta Mercur. "Galileo” a fost trimisă în spaţiu la 18 octombrie 1989, la bordul navetei /spaţiale americane "Atlantis”. Sonda a fost plasată pe orbită în juml iui Jupiter I i7 decembrie 1995 şi ar trebui să transhiită informaţii pînă în decembrie 1997,' în urma survolării celorlalţi sateliţi ai planetei - “ Io”, ‘'Europa'” si “Callistb”.

Polemică în legătură cu dreptul femeilor-soldat de a lupta

Dreptul femeilor.-soldat de a lupta, negat de Constituţie, face obiectul unei polemici . aprinse în Germania- divizînd atît coaliţia cancelarului Kohl, cit şi opoziţia în partizani şi adversari ai modernelor Walkirii. ■ ;

Partidul liberal FDP, micul aliat al uniunilor creştine conservatoare ale cancelarului Kohl, a deschis dezbaterea cii argumente care ţin mai mult de lumea fantastică decît de ; cea reală:'ginta1 feminină trebuie să încetcze să mai fie ' victimă a “şovinismului mas­culin” , a afirmat secretarul gc-' neral , a l , FDP, • 'Guido- Westcrvvelle.

Din rîndijl opoziţiei - paci­fistă în ansamblul' săunumai liderul şopial-democrat al ' PSD. Gerhard Schroeder, $i-a exprimat- âpţ'ijinul;faţă dc fe- " meîle cotnhalantc. “Ducă este, pc p,baiă strict voluntară, nu am nimic împotrivă” , a spuscir ' ' ..; , / ; / / , . -A:; 7. -_/' '

Fidele linei anumite imagini, a femeii - mamă de.familie-,

Uniunile creştine UCD-UCS au şcrîşnit din dinţi, dar au mai slăbit din opoziţie. Expertul în proble-, me de apărare al grupului parla­mentar UCD-UCS, Paul Breuer, a recunoscut recent câ “ar trebui extinse sarcinile pe care şi le

(AFP)

asumă femeile în Bundeswehr” . El s-a declarat convins că în curînd cele aproximativ 3 000 de femei afectate serviciilor sanitare (din 340 000 de militari) ar put'eâ face de gardă, avîndln vedere că nimic din ceea ce este legal nu se opune acestui lucru. Dar, ca pe majoritatea din colegii săi,' ideea prezenţei femeilor, în unităţile de luptă îl îngrozeşte.

Ministrul finanţelor, Theo \Vaigel, s-a inclus şi'el în această % «dispută, subliniind că Germania teste;singura ţară europeană,;,alături'de Italia, care arc o definiţie atît de restrictivă a rolului femeii in armată. Articolul ’12 al Constituţiei stipulează în-ţ-s tr^adevăr că femeile “nu trebuie;.

în nici un caz să fie folosite în serviciul militar". Or, âr fi nevoie de o majoritate dc două treimi în parlament pentru a se. modifica această lege fundamentală. T. Waigel se opune totuşi ''categoric principiului femeilor combatante,'omologul său de la Ministerul Apărării, Volkef !; Ruehe, fiind de aceeaşj părere.;

“Nu,am auzit niciodată-vreo femeie că ar dori să lupte la bordul unui tanc” , a opiniat secretarul, general al UCD, Peter Hintze,subliniind câ' există multe' alte domenii ce trebuie explorate în ce priveşte egalitatea dintre femei

r şi bărbaţi decît cel al luptei cu arma în, mînă. FDP,. care face oricc pentru a se delimita de marele său aliat, nu este însă de aceeaşi părere. El preconizează totodată o armată de profesionişti, în timp ce V. Ruehe nu scapă nici un prilej să-şi exprime

.ataşamentul faţă de.o armată, formată din recruţi;

Americanii - îngrijoraţi de înmulţirea bandelor de răufăcători

Americanii sînt îngrijoraţi de numărul tot mai mare al bandelor de răufăcători, îndeosebi al celor adolescentine, fenomen cantonat odinioară în marile oraşe, iar candidaţii la alegerile, prezidenţiale.

' încearcă să dea un răspuns acestor temeri manifestate în regiunile celei- mai îndepărtate ăle ţării.

“Aveam obiceiul să vorbim despre copii care au la rîndul lor copii. Acum. vorbim despre-copii care ucid alţi copii”, a.declarat senatorul de California, Bob Dole, candidatul rival-al

, preşedintelui Bill Clinton la alegerile din 5 noiembrie. -• Candidatul republican a anunţat-că un proiect de lege, depus tn Congres, vizează modalităţile' de a-i judeca pe minorii cşre s-au făcut vinovaţi de violenţe, la fel de" sever ca şi pe adulţi. Preşedintele Clihton a

propus, la rîndul său, înăsprirea pedepselor aplicate minorilor^

Ultimele statistici ale poliţiei federale (FBI) au dat recent apă la moară adepţilor unor/ măsuri represive: criminalitatea generală a scăzut tn 1995,

(AFP)

pentru al patrulea an conse­cutiv, însă - numărul, crimelor comise de tineri în vîrstă de14-17 ani a crescut cu 22 la sută între 1990 şi 1994.

Presa, americană; prezintă/ aproape .zilnic ştiri deşp're ciocnirile dintre aceste bande pentru afaceri privind drogurile sau delim itarea-teritoriilor. Răfuielile interne sînt adesea înspăimtritătoare, după cum a dovedit-o şi cazul uhei tjnere de 14 ani din Washington' înjunghiată de mâi.multe ori de ■colegii, ei de 15 ani pentru că a încălcat codul de conduită.. ■

în cadrul unei ţeun iun i organizâte la jumătatea lunii

mai în prezenţa preşe­dintelui Clinton, Procurorul General (ministrul justiţiei) Janet Reno a apreciat că astfel de bande reunesc în SUA 500.000 de persoane, repartizate între 16.000 de grupuri. ■

Doamna Reno a precizat că unele bande îşi extind activităţile în mai, multe state, în timp ce altele se constituie pe criterii etnice, fără a mai. vorbi de “skinheads" „ sau aşa numitele “bande ; ale urii” , (hate gangs). >

Procurorul districtului de nord al oraşului Chicago, Jim Burns, a furnizat o de­scriere destul de surprinză­toare a uneia din bandele

• cele mai celebre din .SUA, •-“Discipolii Qangsterujui? >.(G angster, Disciples),

scoţînd tn - evidenţă apropierile dintre evoluţia acesteia si cea a mafiei.

ADEVARUL C l u j POLITICĂ joi, 25 iulie 1996

Preşedintele Consiliului judeţean le cere primarilor noi aleşi să prezinte corect în străinătate realităţile locale şi naţionale

Luni 22 iulie a.c. a avut Ioc la sediul Prefecturii şi a Consiliului Judeţean Cluj prima întîlnire a primarilor nou aleşi cu reprezentanţii

‘celor două instituţii. Pe ordinea de zi a figurat Legea 69/1991' a administraţiei publice locale, republicată în13 aprilie 1996 şi completată- cu Legea 24/1996 precum şi acţiunile ce' trebuiesc întreprinse • , pentru desfăşurarea" alegerilor parlamentare. Concepută ca o întîlnire de inşţrui^c şi dc familiarizare, a şefilor administraţiilor publice locale cu principiile şi specificul administraţiei publice, şedinţa a fost marcată de alocuţiunile domnului Grigore Zanc, prefectul judeţului Cluj şi ale 1 domnului Victor Romulus .Constantincscu, preşedintele Consiliului judeţean Cluj. In cuvîntul său, domnul prefect a reiterat legătura,' pc de o parte dintre instituţia prefectului ca reprezentant al Guvernului-în teritoriu cu consiliile localc şi. Consiliul judeţean. A insistat ca în activitatea primarilor şi a consiliilor locale să primeze legalitatea şi respectarea legii' supreme/a ţării, Constituţia.. ,.-

Domnul Victor Romulus Constantinescu, preşedintele Consiliului judeţean Cluj a

COM UNICATreamintit locul Consiliului judeţean, ca reprezentant al administraţiei publice judeţene, în relaţia cu consiliile locale municipale, ■ orăşeneşti şi comunale - şi anume cel de coordonator şi de consultant - şi a punctat cîteva aspecte esenţiale şi principii ale administraţiei publice. Acestea au rezultai din experienţa mandatului care. a trecut şi reprezintă coordonate ce pot ajuta lă o mai bună gestionare a intereselor fiecărei localităţi: ■ ’

- Primarii; ’ realeşi sau nou aleşi, reprezintă interesele întregii localităţi, a tuturor locuitorilor.. - Problemele unei localităţi trebuie cunoscute pe teren; prin contact permanent cu realităţile localităţii şi cu populaţia.1 - Consiliul judeţean Cluj oferă, la cerere, consultanţă tehnică, juridică sau.de orice altă natură, astfel îneît proiectele iniţiate în localităţi să „urmeze cale legală.

- Primarul'trebuic să respecte şi”să ducă la îndeplinire hotărîri atît ale Guvernului şi Consiliului judeţean cît şi ăle Consiliului local. ■,â - --Pentru o mai bună înţelegere a activităţii şi problematicii administraţiei.-; publice, consilierii vor putea

participa la cursuri de instruire.- Primarii vor trebui să acorde

o • \ importanţă deosebită programelor de r dezvoltare economico-socială ă localităţii. în acest sens,- primăria va*trcbui să fie un loc de întîlnire cu agenţii economici, cu toţi cei ce pot contribui ta bunăstarea localităţii/

- Proiectele propuse a fi realizate trebuie ordonate în funcţie de priorităţi şi identificate sursele de finanţare.:

- Este necesară o bună colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor (învăţămînt, sănătate etc.). \

- Fundamentarea ’ bugetelor trebuie făcuta strict în funcţie de' necesităţi şi priorităţi.r' - ■

- Educaţia civică a cetăţenilor,’ implicarea lor; m'ai activa în treburile localităţii 'trebuie să constituie; o preocupare mai asiduă a primarilor. •, ;

- Modul ’de strîngerc a veniturilor proprii din fiecare localitate trebuie să fie una din priorităţile locale.

- în consens cu cele reiterate de prefectul judeţului, preşedintele Consiliului judeţean Cluj a susţinui că trebuie strînse relaţiile cu mass-media, Pe de o

. parte, prin întîlniri periodice cu presa, conferinţe, de presă,

comunicate etc, trebuie oferite informări corecte despre activitatea curentă a administraţiei.. locale, municipale, orăşeneşti sau comunale. Pc de altă parte, aceste ocazii, trebuie folosite pentru restaurarea adevărului privind eventualele aspecte din administraţia locală prezentate denaturat în mass- - media. ; " • '■■■, y.'-, .; - La deplasarea ; în străinătate cu diferite ocazii, -,

■ reprezentanţii administraţiei, locale' trebuie să- vegheze- la prezentarea . corccţă a realităţilor localc şi naţionale, Sublinierea constantă şi exagerată doar a unor aspecte, negative nu este în interesul... local şi. naţional, contribuind . la promovarea unei imagini greşite a ţării în exterior şi nu ; se conformează r nici principiului unei “ politici -v administrative” ,;ce trebuie să

' primeze în gestionarea fiecărei ; localităţi.

• ? Aspecte ale unor probleme curente,: ca de exemplu cele legale de Legea, fondului funciar, a caselor naţionalizate precum şi cele legate de orga­nizarea viitoarelor alegeri par­lamentare, la nivel judeţean, au fost de asemenea atinse de şeful administraţiei publice judeţene şi de .reprezentantul 1 Guvernului în teritoriu . H

Cioca Ananieşe declara candidai - la Preşedinţie

Ci oca Ananie şi-a anunţat ieri intenţia de a candida la Preşedinţia României, devenind, după Gheorghe Funar, al doilea clujean cu aspiraţii , mărturisite pentru ocuparea celei- mai înalte funcţii în stat. , , -

Proaspătul candidat a înfiinţat şi este preşedintele unei organizaţii numită

.Uniunea Naţională pentru Salvarea României. El nu este la prima experienţă electorală în . acest an, participînd, sub culorile Partidului Social Democrat Tradiţional, şj Ia competiţia pentru Primăria clujeană. Cele doar 400 de voturi primite în2 iunie nu l-au descurajat să

încerce şi prezidenţialele.Cioca nu a obţinut sau niia-

cerut sprijinul P.S.D.T. pentru campania prezidenţială, el candidînd câ independent., .

într-un comunicat adresat redacţiei el - a solicitat posturilor de televiziune să-şi suspende în timpul campaniei electorale , programele neimportante pentru a putea oferi spaţiu confruntărilor directe între - candidaţi. "Confruntările nu sînt dorite dc cei incompetenţi şi murdari, dar ele scot la iveală calitatea omului, lucru care nu s-a întîmplat la alegerile locale, fiind înşelat electoratul” , scrie Cioca

(C .C .I ■

Episcopul romano-calollc de Oradea oferă spaţiu pentru desfăşurarea Congresului Mondial Reformat

‘ Episcopul reformat Tokes Laszlo a declarat, că episcopul romano-catolic de Oradea a

.oferit “ ciirlea catedralei romano-catolice pentru ceremonia de deschidere a. Congresului Mondial Reformat” , a informat Serviciul de Ştiri “Romaniai; Magyar Szo” . - :

I.a această soluţie se va recurge; dacă - autorităţile

locale vor interzice folosirea stadionului din Oradea pentru ceremonie: .

în-plus, Sinodul Bisericii Reformate din Transilvania a adresat un „m em oriu premierului Nicolae Văcăroiu în care “ se cer clarificări concrete privind campania de intimidare politică a.organelor dc stat împotriva autonomiei bisericii reformate” . ■

r

a P3VL-CD si Pffi(C)

Lideru l PL ’93 Dinu Patriciu a anunţat, că PNL- CD şi PNL (Câmpeanu) vor adera la Alianţa Naţională Liberală - alianţă formată în prezent din PL’93 şi PAP.

Patriciu a spus că liderii

ANL au purtat discuţii, săp- tămîna trecută, cu condu-

: ceriile PNL-CD şi PNL (C), în urma cărora acestea s-au declarat de acord cu pro-to-colul si programul A N L ‘

B irou l P erm anent al PNL(C) a fost mandatat, deja, de către Comitetul Di­rector, sâ Înceapă demer­surile pentru aderare, în timp ce Comitetul Naţional al PNL-CD urma să se

.întrunească ieri, pentru a discuta aderarea la ANL.

Dinu P a tric iu a mai afirmat că aderarea la ANL a PNL-CD şi PNL(C) va trebu i aprobată şi de Comitetul Director al PL’93 şi de Comitetul National al PAC. ■ ' -

Ion Popovici a fost eliberat condiţional din arest

Candidatul Convenţiei Democratice în alegerile locale din Turnu Măgurele, Ion Popovici, a fost pus, luni, în libertate condiţionată sub control judiciar, după 47 de zile de la arestarea sa, informează PRO TV.

Popovici a fost arestat pentru încălcarea Legii alegerilor Jocale, care prevede că este interzisă propaganda electorală cu două zile înaintea alegerilor.

Pe 1 iunie, Ion Popovici, preşedinte al filialei Turnu Măgurele a PNŢCD, a împărţit cadouri copiilor. Gestul’ său a fost calificat' de poliţişti drept “oferire de foloase în scopul votării unui

anumit candidat sau a unei liste electorale”.• Popovici crede că nu a încălcat leg'ea şi că a intrat; în conflict cu autorităţile locale încă’de acum un ân. La un proces privind aplicarea Legii fondului funciar, el a strigat în sala de tribunal că judecata este la fel ca la Tiraspol. Liderii CDR consideră că scandalul Popovici este un caz politic, regizat de PDSR.‘ Primăria din Turnu Măgurele nu a fost cîştigată, Insă, nici ’de CDR, nici de PDSR. Actualul prjfnar al localitătii este reprezentantul USD. ’

D u p a c e s in d ic a tu l a a m e n in ţa t c u g re v a

P rim ă ria recom anda s a la r ia ţ ilo r de la./■ . ... . . j-, -: . ...

“ X a p o jfe f să m u m m sră dară vor s a la rii• ? Urmare a articolului “Salariaţii de la SALPREST şi NAPOGET ameninţă cu greva” apărut în nr. 1.538: din 20-21 iulie 1996 al ziarului “Mesagerul transilvan”, <. precizăm'următoarele:•. 1. Tarifele pentru orele prestaţii ale S.C.

. NAPOGET au fost analizate şi discutate cu conducerea unităţii. La stabilirea noilor tarife s-au avut în vedere - cele practicate,de aceeaşi firmă în alte municipii capitale de judeţ. Aceste tarife au fost aprobate prin hotărîre a Consiliului local nr. 19 din 2 iulie a.c. în

; perioada următoare pot avea loc negocieri între ‘ , reprezentanţii S.C. NAPOGET şi Primărie pentru tarife,: dacă solicită acest lucru. Ca urmare, nu înţelegem cum poate fi “ incendiară” o situaţie în curs: de clarificare, existînd în permanenţă un dialog între' conducerea S.C. NAPOGET şi Primărie. .

2. Apreciem că sindicatul apără interesele membrilor săi, dar aprobarea bugetului local - beneficiază de alte prevederi legale.

. în acest an s-a stabilit un buget local mai mic decît, cel dc anul trccut (în preţuri comparabile). Avînd în vedere câ la unele activităţi cheltuielile vor fi în mod justificat mai mari dccît cele dc anul trecut (ex. cele; din învăţămînt şi sănătate), rezultă că la alte activităţi este necesar să sc reducă fondurile alocate şi aceasta indiferent de dorinţa executivului Primăriei, a Consiliului local sau- a unităţilor, economice afectate de această situaţie, în ceea ce-ne priveşte am făcut demersuri la toate forurile pentru sporirea bugetului local pentru anul 1996.

3. Nu înţelegem dc ce vâ adresaţi şi în numele - salariaţilor S.C.SALPREST, deoarece cu această... unitate avem relaţii bune şi nu au existat în ultimul an . nici un fel de divergenţe. Mai mult, am încercai să ajutăm această unitate, ca sâ sc extindă şi în alte zone ' ale municipiului. Aşa că, efectiv, nu vedem de ce 1 sindicatul SALPREST este împotriva Primăriei. .,. 4. Sîntem recunoscători firmei GETEBA care a dotat SC NAPOGET cu peste ,20 dc utilaje perfonnante, mai ales câ uncie au fost achiziţionate în acest an, dar'vă reamintim că dotarea cu utilaje performante conduce automat la reducerea numărului dc persoane angrenate în activitatea respectivă, datorită ‘ mecanizării. Ca unnare, disponibilizarea unor salariaţi este şi consecinţa dotării cu utilaje performante, carc,— pc lîngă creşterea productivităţii muncii, au şi avantajul unei calităţi superioare a lucrărilor executate.

5. Considerăm că nu sînteţi în măsură sâ apreciaţi profesionalismul şi buna crcdinjă a specialiştilor existenţi în Primărie. Bineînţeles câ specialiştii noştri unnărcsc realizarea unor prestaţii dc bună calitate şi

Ia preţurile (tarifele) cele mai reduse.. 6. Măsura de reducere a numărului de salubrizări pe săptămînă la uncie străzi a fost luată pentru a se, extinde salubrizarea şi pc alte străzi, care pînă în prezent nu au fost salubrizate/ . - ;

Dorim să creştem gradul de salubrizare a străzilor municipiului nostru chiar şi cu fondurile reduse de care-dispunem, experimcnlînd în acest fel diverse variante. Important este ca salariaţii NAPOGET să-si facă corect datoria atît cantitativ, cît şi calitativ.

7: Stabilirea salariilor este de competenţa S.C. NAPOGET şi depinde de o scrie de factori, dar vă precizăm că salariul net, al marii majorităţi a salariaţilor din Primărie este sub 160.000-170.000 lei.

8. Dacă sc considcrâ câ se încalcă prevederile contractului existent între Primărie şi S.C, NAPOGET sîntem dc acord să-l renegociem, cu noile condiţii, la solicitarea S.C. NAPOGET, inclusiv prevederea referitoare la exclusivitatea acestei firme pe raza municipiului Cluj-Napoca. în economia de piaţă trebuie asigurat cadrul legal pentru concurenţă şi nu pentru exclusivitate.

9. Nu' sîntem dc acord cu ameninţările formulate în finalul scrisorii, cu organizarea unor acţiuni care nu pot realiza decît destabilizarea şi înrăutăţirea situaţiei în domeniul salubrizării. ■ ■■■■:

10. Considerăm câ şi sindicatul, pe lîngă. preocupările pentru apărarea drepturilor salariaţilor, trebuie sâ urmărească şi modul cum aceşti salariaţi îşi fac datoria, atît calitativ, cît şi caniitativ. în acest sens, vă precizăm că la controalele efectuate dc personalul din executivul Primăriei s-au constatai unele aspcctc negative legate dc activitatea salariaţilor S.C.NAPOGET.

11. Pentru informarea dvs. vâ precizăm că în prezent se menţin clauzele contractuale din. 1995 referitoare la volumul activităţii. Mai mult, conducerea , Primăriei a propus S.C. NAPOGET să-şi extindă activitatea şi pc alte străzi, pe baza programelor sâptâmînalc dc lucru. Dl primar a asigurat conducerea S.C. NAPOGET în şedinţa Consiliului local, din, 2 iulie a.c., câ va stabili un front dc lucru accstci firme, astfel îneît să nu scadă nivelul încasărilor decadalc ale S.C. NAPOGET, dar la nivelul noilor tarife. Ca atare, condiîccrca sindicatului dc la S.C. NAPOGET este necesar sâ-i convingă pc membrii săi să caute sâ muncească, sâ cxccute lucrările solicitate de către Primărie pcnlni a Ic putea asigura locurile de muncă şi salariile negociate.

B iro u l de p resă al P rim ă rie i ■

: americani regretă. utilizarea acordării

Clauzei pentru România ca argument de

campanie electoralăCongrcssmanul Christopher Smith,

preşedintele Comitetului, pentru Securitate şi Cooperare în Europa al Congresului SUA," a adresat preşedintelui Ion Iliescu o scrisoare, în carc îl roagă pc 'acesta să evite folosirea acordării pc bazâ permanentă, a Clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România drept capital electoral de partidele politice româneşti,; relatează cotidianul “Romaniai “Magyar Szo”, .citm ţŞ<; agenţia ungară de ştiri MTI.

Smith a fost imul dintre cei 77 de -membri ai Camerei Reprezentanţilor care aii votat împotriva’ permanentizării Clauzei nâţiimii celei mai favorizate pentru România,

-motivînd că acordarea Clauzei înaintea alegerilor generale din România, programate pentru 3 noiembrie 1996, ar putea influenţa rezultatul acestora.

în scrisoarea dată publicităţii luni, la Washington, congrcssmanul american consideră că motivul s-a dovedit întemeiat, argumenlînd cu reccnta conferinţă dc presă a preşedintelui Ion Iliescu pc această temă. Prezent, joi, la conferinţa dc presă săptâmînalâ.9 purtătorului său de cuvînt, şeful statului român I-a criticat pc preşedintele CDR, Emil Constantinescu, pentru a nu fi luat poziţie în favoarea unui vot pozitiv al Camerei Reprezentanţilor, deşi s-a

-aflat în Statele Unite în perioada dezbaterilor din Cameră.

Tot luni, a fost făcută publică scrisoarea congressmanului Frank Wolf, adresată lui Emil Constantinescu, în carc este reliefat fapul câ acordarea Clauzei este dedicată întregii naţiuni române, fiind opera “ întregii ţâri” , Potrivit Romaniai Magyar,Szo, Wolf îşi exprimă, dc asemenea, regretul pentm atacul preşedintelui Iliescu la adresa CDR şi a liderului acesteia. ■

e v '

a d e v a r u l ]deCluj 1joi, 25 iulie 1996 ARTA-CULTURĂ-/NVĂ TAMINT

rII

Astăzi se încheie> ta Cluj-Napoca primul

i f

IIIIIIIII

• A 'jp '

Y * ^i&K -' '-%mi''t r t f i r

• T*( 7 ' '

lllllIIlISjţi «t .•<

I r ~

IIIIIVIIIIIIIIIIIIIIIu

twt I I

Curs internaţional de dans j- TERPSICHORE ţ96 i

i ,

i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i ii

j

Im agine su rp rinsă , ieri, în tim pu l repetiţie i generale pentru spectacolu l de gală (din această seară) al TERPSICHOREI ’96. Foto: E. OLARIU

-'^Muza^dansulitr^şi • â' cînlecului’ coral, reprezentată mîngîind strunele unei lire, nimfa izvoarelor devenită apoi zeiţă a cîntecului şi inspiratoare a poeţilor - alături, de celelalte opt surori ale sale din Olimpul zeilor - a însufleţit desfăşurarea, timp de 12 zile la Cluj-Napoca, a primului Curs internaţional de dans din România, TERPSICHORE ’96.

Organizaţie Ministerul Învăţămîntului şi Palatul Raţional al Copiilor din Bucureşti, cu colaborarea Administraţiei taberelor şcolare din Cluj-Napoca, cursul a'fost găzduit, în premieră, de Liceul de coregrafie din municipiul nostru. După ce a debutat la Constanţa, cursul a continuat la Cluj-Napoca urmînd să se încheie la Bucureşti. După cum ne spunea domnul prof. Florin Ciobanu - directorul Liceului de coregrafie din Cluj-Napoca şi dna prof. Nicoleta Toader şef de. catedră la acelaşi liceu, au! participat la curs peste 200 de elevi de la Palatul Naţional al Copiilor din,Bucureşti, de la liceele de coregrafie din Cluj-Napoca, Bucureşti; şi ;; Bacău, precum şi de la cluburi ale elevilor din 19 centre ale ţării. Celor dc mai sus li s-au alăturat şi 5 elevi de la Vaganova Dance Sociely din Edmonton, provincia canadiană, Alberla, şcoală condusă de trei profesoare, dintre care

una este de origine română, dna Maria Mitrache Bokor, fostă solistă â Teatrului de Operetă din Bucureşti. ■’ ; Programul cursului, detaliat pe trei nivele de pregătire (încăpători, intermediari şi avansaţi •aceştia din urmă provenind de la şcolile de specialitate din Cluj-Napoca, Bucureşti şi Bacău) a avut în vedere învăţarea şi aprofundarea următoarelor genuri de dans: clasic, de caracter (dansuri ale popoarelor), step şi jazz. Zilnic au avut loc două reprize de studii pe genuri, desfăşurate sub îndrumarea unor profesori români şi canadieni. Cazarea,'asigurată de Administraţia taberelor, a fost la înălţime.

Cum i-au inspirat muzele pe cei peste 200 de participanţi la curs vom putea vedea în această seară, cu începere de Ia ora 19, pe scena Casei de Cultură Studenţeşti din Cluj-Napoca, în cadrul unui. veritabil spectacol dc gală, ce încheie, printr-o invitaţie la vals, primul Curs internaţional de dans TERPSICHORE ’96. Ne facem ecoul acestei invitaţii adresate publicului clujean (intrarea liberă) la o seară de step, jazz,

"dans clasic şi de caracter, pe care tinerii cursanţi şi profesorii care i-au instruit nc-o oferă cu generozitate. ■

M ich a e la BOCU ■

p- Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice

C O M P E T E N T A -

C r i t e r i u u n i c d e p r o m o v a r eLuni, 22 iulie a.c.*, lă

Cluj-Napoca s-au desfăşu­rat concursurile pentru ocuparea posturilor libere în învăţămîntul preşcolar,. primar, gimnazial şi liceal. Este o competiţie ce: se' înscrie pe linia adoptată de

' Ministerul Învăţămîntului - . care începe să aplice şi să-

şi rcspecte propria, lege - aceea . de a promova , personalul din învăţămînt pe criteriul competenţei. Fireşte, şi în 1 această direcţie; modalităţile de apreciere sînt perfectibile,' supuse adesea subiecti­vismului, dar progresele sînt evidentej de la an la an - sublinia, în discuţia pe ■ care am purtat-o, domnul p ro f. Ioan P ăcura ru , inspector general adjunct al Inspectoratului Şcolar' Judeţean C lu j. •

Aşadar com petenţa: prin modul de desfăşurare, concursul: susţine o mai justă cernere a valorilor;- ideea de perfecţionare, de încadrare a dascălului celui mai potrivit la locul ce i se cuvine argumentînd tocmai c r ite r iu l competenţei. ~ .Datele globale, prin ele însele, nu spun prea multe: au fost scoase la concurs, în jude ţu l C lu j , . 1098 posturi, pentru; ocuparea cărora s-au înscris 1239 candidaţi. PentruInspectoratul Şcolar Judeţean Cluj concursul a reprezentat o probă de forţă, de mare1 responsabilitate şi de risc, aceasta în timp ce alte judeţe au avut între 100 şi; 300 de candidaţi» Doar

Bucureştiul a întrecut Clujul, cu vreo 100 de candidaţi în plus.,;.

Sfa. concurat la 57 de d isc ip line , so lic ită rile de posturi fiind, în majoritate, pentru mediul urban. Explicaţia : acestei: stări de lucruri rezidă în faptul- că, deocamdată, nu există nici o motivaţie care să-i determine pe profesori să-şi întoarcă faţa şi spre învăjămîrilul “ de ţară” , căci comunităţile locale nu le oferă condiţii corespunzătoare (locuinţe/ posibilităţi de a li se asigura masa, naveta foarte .’ grea, dhimuri şi mijloace de transport inacceptabile etc.), reticenţa "oamenilor şco lii - fiind, de aceea, explicabilă. ,

Cîteva date statistice:' educatoare (limba română): 45 înscrişi pe 125 posturi; la secţiile cu predare în limba maghiară: 17 înscrişi pe 39 posturi; în vă ţă to ri (lim ba română): 172 înscrişi pe 143 posturi; la secţiile cil predare în limba maghiară: 46 înscrişi pe 15 posturi; profesori de limba şi literatura rom ână:; 58. înscrişi pe 67 posturi; limba engleză; 55 înscrişi pe 70 posturi; limba franccză: 20 înscrişi pe. 44 posturi;;: matematică: 183 înscrişi pe 8 posturi ( !!!) ; fiz ică; 134 înscrişi pe 8 posturi (!!!);: ch im ic: 109 înscrişi pe 2 posturi (!!!). , . : -

Pentru învăţămîntul special (psihopedagogie, pedagogie- psihologie, educatori şcolari, profesori), numărul posturilor scoase la concurs este mai mare • decît num ărul candidaţilor. Se pare însă că aici intervine o ncconcordanţă între specia lizările--^d in

universitate şi structura posturilor din învăţămîntul special. O problemă ce trebuie să dea de gîndit...

A în trun it aprecieri pozitive măsura ca lucrările candidaţilor să fie - corectate în alte centre universitare. Rezultatele corectării (la Bucureşti, Iaş i,, Craiova, Galaţi,- Braşov, Sibiu etc.) vor fi transmise- inspectoratelor şcolare în 4-5 zile şi vor, fi afişate la,locul desfăşurării concursurilor, urmînd ca după expirarea perioadei legale de depunere, a contesta ţiilo r şi de rezolvare a acestora, rezultatele definitive să fie comunicate în ju ru l datei de 1 august a.c. După această dată, Inspectoratul^ şcolar va-- organiza repartizarea (titularizarea)' cand idaţilo r reuş iţi pe posturi, în ordinea s tric t descrescătoare. a m e d iilo r o b ţinu te -la concurs, fără să, se ţină. seama de alte c r ite r ii (dom iciliu , probleme de sănătate etc.). Posturile’ au fost afişate din timp, sînt cunoscute, . cand idaţii putînd opta numai pentru cele înscrise pe lis te .' Criteriul unic de ocupare a posturilor în învăţămînt este competenţa - a ţinut să sublinieze interlocutorul nostru. Un mod de abordare a' problemei absolut neceşar şi esenţial pentru implementarea reformei în învăţămînt.

M ich ae la BOCU ■

L e c t u r i c o t i d ie n e

V i e r e f H c r e a T Ă M T A S -9 • * *

R us* î n p u s t i e

m

£

VIOREL HOREA ŢANŢAŞ

RUG

IN

P O S M X j

. , 1996

Apărut în regie proprie, volumul de debui al poetului din Gherla, Viorel Ilorea ŢÂNŢAŞ, beneficiază de prefaţa redactorului Tribunei Ion Cristofof, care l-a lansai pe autor în [revista clujeană.

Ion Crislofor afirmă că: “Pînă nu demult Viorel Horea Ţânţaş a ucenicii cu modestie- în paginile unor reviste literare. Versurile lui aveau la începuturi o anumită încrîncenare- abstractă* o

'uscăciune a- reflecţiei filosofice. Deodată printr-un soi dc miracol, poetul îşi schimbă (ciul dc ă păşi printre fărîmclc vocabularului, descoperind -umilinţa în faţa Cuvîntului . şi revelaţia Sacrului. - Transformarea poetului se petrece odală cu transformarea omului cc are

deodată fericita revelaţie a : necesităţii curăţirii lăuntrice. Din acel moment poezia devine pentru confratele, nostru o căutare pasionată a

■ Sacrului: Arta cuvintelor se metamorfozează la el într-o

. luptă de eliberare din beznele care mai.stăpincsc sufletele noastre de oameni ce aleargă

_ mai degrabă pentru “a avea” decît “a fi” ... >, .

Noi i-am reproşa totuşi autorului o anumită crispare, o limitare a orizonturilor, o liniaritate, un fel de variaţiunf

'pe aceeaşi teină.' Majoritatea poemelor sînt generoase în idei, dar prea stufoase, ele îmbracă o haină mtilt prea largă / formele ;copleşesc! conţinutul. Nu înseamnă că nu, avem în faţă un .volum de poezii rezonabil, cu mulic reuşite şi care deschide; perspective din ceţe mai promiţătoare. Exemplificăm' cu-'un; mic poem cu. tentă biblică: “ în trei zile/ sămînţă trupului mort/a încolţit/şi-un (rup dc slavă/ a dat deoparte piatra/ cc-i sta în cale,/ înălţîndu-sc spre veşnicii,/

• înlr-o nouă dimineaţă a vieţii,/ învăluit dc lumină./De-atunci/ moartea şi-a schimbat rostul/

. în poartă, / aşezată la capătul -Drumului Crucii,/ înlre două lumi” . ' .

Ioan POP ■

^ c ^ v â l u W i d i n y/^ l 3 o n u i i i c n i < i

g o m a m n e

. Presa locală şi centrală a' semnalat la timp'deschiderea' în luna aprilie a.c. a expoziţiei privind creştinismul românesc, intitulată “Monumenta Roma- niae Vaticana” . întregul mate­rial pentru această manifesta­re culturală a fost preluat, în premieră absolută/din “Arhive­le secrete ale Vaticanului”, pregătirea şi aranjamentele organizatorice fiind datorate prof. Ion Dumitru Snagov. Expoziţia a avut un mare ecou în multe structuri.superioare ecleziastice şi statale din Italia, România ş’i din multe ţări europene. Recent au fost mediatizate amănunte din

: această expoziţie, interesante prin relevanţa ior. - -

Prin hărţi şi documente în original se' relevă originile şi dezvoltarea creştinismului propagat în limba latină în Transilvania,. Moldova şi Muntenia; în viziunea unei duble perspective, istorice şi

' geografice.-- Din v aceste documente se identifică ideea constituirii comunităţilor creştine româneşti şi evoluţia lor. Este relevantă’ cu acte indubitabile, continuitatea etnică daco-romanâ în Transilvania, argumentarea avînd reproduceri grafice după materiale arheologice din secolul al IV-lea. Au stîrnit un deosebit interes , pentru cercetătorii fenomenului’

religios cărţile şi manuscrisele datorate unor monahi originari

- din Dacia Pontică. Este vorba de loannes Cassianus şi Dionysius Exiguus care au trăit în secolele IV şi V: Dintr- o istorie ecleziastică . se desprind scrisori ale papilor (sec. XII şi XIV), ce atestă

■ legături cu Ţările Române ş i ; confirmă tără .dubii existenţa unor episcopate de limbă latină pe teritoriul României de astăzi. Se "cunosc bine încercările în timp, de reunire a celor două biserici surori - occidentală şi răsăriteană. Un document ilustrativ în această acţiune este şi “Diploma de unire a Bisericii creştine occidentale cu Biserica creştină Bizantină”, înfăptuită la donciliul de la Florenţa în anul 1439. Acest act este semnat printre alţii si de! Damian, mitropolitul Moldo- Vlahiei. Alte documente privesc activitatea episcopului

, român Inochentie Micu; a Şcolii Ardelene şî chiar scrieri ale lui Dimitrie 'Cantemir, ,cu

1 caracter religios.“ Ţinem să precizăm faptul că aceste noi dezvăluiri se alătură cu cpnvingere scrierilor lui Xenopol, D. Onciul, N. Dobrescu şi N. lorga care

' ilustrează cu date precise v originile creştinismului pe

teritoriul României de astăzi.E m iliu DRAG EA ■

Cînd se va termina renovarea clădirii

muzeului din Gherla?Foarte mulţi gherleni

întreabă: cînd sc vor finaliza, lucrările de - renovare : a monumentalei clădiri <a: Muzeului de istorie din oraşul Gherla, o investiţie ce.durează de peste-10 ani şi care încă tot nu s-a terminat. După ce acum doi ani s-au predat cele trei săli de Ia. parter, o perioadă, lucrările au fost sistate din cauza lipsei banilor, între, timp - spre bucuria

-edililor gherleni V -• . reprezentanţii orăşelului, francez Yzeure, înfrăţit cu urbea de: pe Someş, au sărit în ajutorul muzeului, promiţînd o importantă sumă necesară terminării reparaţiilor curente. Muncitorii de la SC., “ Industria Mică” SA Gherla- au şi demarat în mare trombă lucrările la sălile de la etaj, efectuînd diferite reparaţii în valoare de 67 milioane lei.

Dar, în contul societăţii; respective nu au fost vărsaţi deţit... 13 milioane le i. în această situaţie, cei de la SC

- “ Industria Mică” SA au sistat toate lucrările, retrăgînd o perioadă meşterii de la muzeul de pe .strada Mihai Viteazul, x într-adevăr, fără plată

. nimeni nu mai munceşte în ziua de astăzi, chiar dacă este vorba de o instituţie de artă. Şi uite aşa, lucrările de - renovare a sălilor de la etajul muzeului ghcrlean tărăgănează îh continuare, nefiind şanse ca în acest an să fie predate, vizitatorilor.

:Măcar sala francofonă - pentru care cei de la Yzeure au donat banii - trebuia inaugurată 'publicului vizitator, dar nici această încăpere încă nu este pusă lai punct. - ’ ' - ■ - - ... -

SZEKELY Csaba ■

Teatru ia microfon:“Intr-o zi, de -a va lm a , pe-nserat...”

Piesa într-un act de Cornel Pop este următoarea premieră a , stagiunii teatrului radiofonic la Radio Cluj. O piesă despre

.frumuseţea şi rătăcirile, tinereţii. O piesă despre provocările vieţii surprinse la anii maturităţii. O piesă despre uitări şi regăsiri. Toate acestea la ora de TEATRU LA MICROFON, la Radio Cluj în premieră absolută. DUMINICĂ, 28 iulie 1996, orele 18,10; REGIA ARTISTICĂ: DOREL VIŞAN; INTERPRETEAZĂ: DOREL VIŞAN si VASILICA STAMATIN. REDACTOR: OANA CRISTEA. ■

A d e v ă r u l d e C l u i OMUL $! SOCIETATEA |ol, 25 iulie l » 6 ( 6 )

PIIIIIIII

L E G E A P U B L I C I T Ă Ţ I I I M O B I L I A R E ( I I I )

SANCŢIUNI CONTRAVENŢIONALE ŞI PENALEînscrierile făcute în

conformitate cu actele normative în vigoare în

^registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni, în cărţile funciare şi în cărţile de publicitate funciară, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi îşi vor produce şi după această dată efectcle prevăzute, cu excepţia cazurilor în care drepturile de proprietate şi celelalte drepturi reale au fost afectate în orice mod prin elcclul legii. Toate documentele de evidenţă şi publicitate imobiliară se preiau şi 'se conservă dc către birourile de carte funciară ale judecătoriilor în a căror rază de activitate se află imobilele, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi (26 iunie 1996). Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil, încheiat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, netranscris în registrul- de transcripţiuni şi inscripţiuni ori, după caz, neînscris în~ cartea funciară, îşi produce efectcle la data înscrierii în cartea funciară,; potrivit regimului juridic la dala încheierii lui; Actul sub semnătură privată, valabil încheiat, va fi . luat în considerare, dacă are data certă anterioară intrării în vigoare a Legii fondului

funciară nr. 18/1991. Actele şi faptele juridico privind terenurile şi construcţiile situate pc un teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie cu caracter nedefinitiv, în cîte o carte funciară, urmînd ca înscrierca definitivă să fie efectuată la punerea în aplicare a cadastrului general şi pe acel teritoriu. în'aceleaşi condiţii se vor înscrie şi titlurile de. proprietate emise în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. La cererea dc înscriere se va ataşa schiţa dc plan a terenului sau a construcţiei la care se referă, înscrierea, întocmită de un cadru tehnic de specialitate autorizat de oficiul judeţean dc cadastru, geodezic şi -cartografie.

în aplicarea acestei legi. se comit erori sau chiar fraude care nu pot rămîne nesancţionate. Sînt prevăzute nu numai amenzi, dar şi pedepse penale. Astfel, constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvîrşite în astfel de condiţii îneît, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni. Se sancţionează cu amendă de la 400.000 la 750.000 lei sau cu amendă de la 750.000 la i.500.000 Iei, folosirea, în documente oficiale a altor dale cu privire la proprietari, terenuri sau construcţii decît cele înscrise, în documentele cadastrului, refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate pentru executarea lucrărilor de cadastru, a celor geodezice, topografice şi

- * j»

‘Nou "cartier” de vile la Muntele BăisoriiFoto: I. PETCU

fotogrammetrice, refuzul de a pune la dispoziţia organelor cadastrale a bazei topografice şi a ailor date precum şi a documentelor necesare lucrărilor dc cadastru de către cei care le deţin, cu.excepţia Ministerului „Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român dc Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de.Protecţie şi Pază.-Amenzile se aplică persoanelor fizice şi juridice. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor sc fac prin proces verbal încheiat de persoane împuternicite de ministerele care execută astfel de lucrări. Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, ..mărcilor de nivelmcnt şi a semnelor geodezice din reţeaua naţională, amplasate pe soluri sau.pe clădiri sau împiedicarea unor măsuri de conservare a acestor bunuri, constituie infracţiune de distrugere şi se pedepseşte potrivit art. 217 din Codul penal' Constituie infracţiunea de tulburare în posesie şi se pedepseşte ■’ potrivit art. 220 Cod penal; înfiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a re-perelor de marcare a limitelor de zonă, căi ferate, drumuri, canale, etc.Jurist Ion GHţERCIOIU ■

"1IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII8B

I!IIi

i j

T u r is m u lu i n o s tru nu-i e b ine; nu o spun eu, ci a lţii mai avizaţi. M e c a n is m u l f in s-a gripat, roţile se învîrt la bunul lo r plac, altele, şi nu d intre cele mai m ici, nu se în v îr t deloc. O a s tfe l de roa tă îm p ie d e c a tă oreprezintă industria de suveniruri, sau mai pe ro m â n e ş te , cea de am in tir i. Peste ani de z ile te u iţ i încă cu p lă ce re la un m ic m ărun ţiş cum păra t în cu ta re o raş , ş i- ţ i a m in te ş ti b ucu ros de "se ju ru l" respectiv. Dar din Clujul nostru cu ce poţi pleca? Răspunsul este dezam ăg ito r: cu mîna goală. Mai de m ult exista de bine, de rău, în P ia ţa U n ir ii un m agazin "T u r is t" , ex is ta u v în z ă to r i de n im ic u r i la G răd ina Botanică, de bine, de rău te puteai alege cu o biserică maramureşană, cu o p oa rtă m aram ureşană, cu un mic ştergar, cu păpuşi îm b ră c a te în p o r t tra d iţio n a l sau .cu , un colier din fructe exotice. Azi nu mai interesează

to c m a i a ce a s tă mică industrie aducătoare | mari ven itu ri. Şi mai e s te ^ l c e v a : tu r is tu lu i care coboară d in tre n , din avion, sau descinde cu m a ş in a la un ho te l trebu ie să i se ofere o hartă a o raşulu i: să se poată descurca, să ştie ce e de v ă z u t, ce b is e r ic i, ce. s ta tu i, ce plăci com em orative, ce case m emoriale există în oraş. Cu a lte cuvin te , ca re es te zestrea tu ris tică a urbei noastre. Căutaţi în Cluj o hartă a o ra ş u lu i. O boseală in u t i lă . Pînă ş i cea a pă ru tă de cu rîn d , în c o n d iţ i i g ra fice

: m ulţum itoare, a dispărut ca luată de furtună. Ea făcea uri se rv ic iu , era mai m ult decît nimic. îată deci că nu greşesc cînd a f irm că. tu r is m u lu i nos tru nu-i e b ine. O m ică in d u s t r ie de s u v e n iru r i , o hartă tip ă r ită în c o n d iţ ii e f e ^ t O c c id e n t, s -a r putea pune uşor pe picioare de un în tre p r in z ă to r a m b iţio s şi a r fi spre fo lo s u l o ra ş u lu i ş i al

, tu rism u lu i rom ânesc.;R. GIVULESCU ■

Abuzurile totalei incompetenţeV.F. şi G.G. locuiesc în

cartierul “Grigorescu” . Mama lor , a fost proprietara apartamentului nr. 7 din str. Unirii nr. 4 cartierul “Gheorgheni” . Acest aparUf-,

’ ment a provocat mari dureri de cap fraţilor V.F. şi G.G. Să ne explicăm: în anul 1990, proprietara apartamentului a încetat'din viaţă la o vîrstă venerabilă. Cum era şi firesc, transferul de proprietate s-a. făcut automat pe numele copiilor care au dispus de comun acord să-l închirieze. Operaţiunea s-a desfăşurat în litera şi spiritul legii, adică atît proprietarii cît şi chiriaşul s-

_au prezentat la Administraţia Financiară a municipiului Cluj-Napoca unde s-a făcut înregistrarea pentru plata impozitului aferent veniturilor. Cînd toate lucrurile păreau normale, proprietarii se trezesc acasă cu o scrisoare din care rezulta, nici mai mult nici mai- puţin, că veniturile realizate sînt mult mai mari dccît cele stabilite în contract şi pc calc de, consecinţă, cu o ostinaţie greu de imaginat,, a fixat venituri de trei ori mai mari. Cu alte cuvinte, un contract parafat şi.autentificat în toată regula este anulat şi stabilit un alt regim fiscal. Consternaţi dc faptul că voinţa lor a fost vădit alterată, că s-a comis un abuz în serviciu contra intereselor legale ale cetăţeanului, proprietarii s-au adresat Dirccţiei generale, unde domnul director Cimpoi, funcţionar lucid, raţional, cu respect faţă de lege, ,a desfiinţat decizia “ inctiizi- loriaiâ’\a Administraţiei;--în urma acestui şoc fără precedcnt în viaţa lor,

proprietarii s-au hotărît să vîndă apartamentul cu speranţa că vor scăpa de supliciile la carc au fost supuşi. Spre stupefacţia lor, după doi . ani de la înstrăinarea apartamentului au găsit în cutia poştală trei avize dc plată stabilite .de Administraţie; V.F. are dc plătit 168000-lci, G.G. 268000 lei şi G.I. 24000 lei. Deşi noul proprietar a plătit impozitul stabilit dc lege, funcţionarul Administraţiei pretinde în continuare de la vechii proprietari-plata sumei de 436000 lei, iar lui G.I. 24000 lei pentru neplata impozitului auto, deşi acesta în 1995 a achitat tot la Administraţie numai asigurări A.D.A.S., beneficiind de scutire conform L. 27/1994. Calculele care s-au făcut,, criteriile ce s-au avut în vedere stîrnesc realmente uimire. Consternaţi de tot ce se întîmplă, dc haosul administrativ de la această instituţie, de dispreţul manifestat a doua oară faţă dc ei, V.F. şi G.G. s-au adresat aceluiaşi director Cimpoi. Consecvcnt ideii dc respect faţă dc lege şi din convingere, acesta a casat decizia funcţionarului incompetent, ieşit total din formă.

Cînd sc comit însă asemenea erori grave, dc' dimensiunea celor menţionate, sc impun luarea unor măsuri stricte dc control şi vcrificare, instituirea un'ui sistem solid dc pregătire profesională, dc selccţic riguroasă a cadrelor. Funcţionarul obosit, plictisit, intoxicat trebuie lăsat să meargă acasă. - ■ ■Jurist Ion GHERCIOIU

Confesiunile lui Alexandru LAZĂR - un turdean ajuns în America

ÎNVINGĂTOR ÎN BĂTĂLIILE PIERDUTE (VI)• Vecin cu I.L. Caragiale * Reabilitarea - renunţarea

Ia idei • Istoria se repetă • Cum se sco t amigdalele în puşcărie • Ş i celor curajoşi le este fr ică de moarte • Drumul spre America - o cale de întoarcere •

LUNGUL DRUM SPRE fel (l-am reîntîlnit pe dr. Iubu, înLIBERTATE . '

Credinţa că cei din jur sînt alături de tine îţi dă putere, voinţa de a rezista. îmi amintesc dc mulţi dintre cei cu carp, am împărţit suferinţele, mulţi oameni de o deosebită valoare. Printre aceştia se afla şi dr. Iubu, cunoscutul ORL- ist care a lucrat la Spitalul din Turda. Este aproape incredibil ceea ce vreau să povestesc, dar am fost de faţă şi am trecut prin toate. Asistenţa medicală fiind mai mult formală, era nevoie de tratarea unor afecţiuni cu ce mijloace aveam. Şi nu erau prea multe. Dr. Iubu făcea operaţii de amigdalc în celulă. Ascuţcam zile întregi' coada de la o linguriţă pentru a deveni un bisturiu folosibil. Catgutul-aţa cu care trebuie cusută rana - o scoteam din saltele,' iar instrumentele le dezinfectam cu urină. Erau cazuri în care o intervenţie chirurgicală nu putea, f i amînată. Un act de curaj, un act de nebunie, o încredere ieşită din comun în forţele proprii? Adevărul e că mulţi oameni au fost salvaţi în acest

Turda, .unde avea domiciliul forţat).

... A urmat închisoarea de la Mărgineni, situată în apropierea casei lui Caragiale din Ploieşti. Pe aici au trecut Bălcescu şi Filipescucu un secol şi ceva Înainte.;

Exista aici aşa-zisa “ Sinaia” . Pentru greşeli, uşor de găsit, erai izolat. Două zile primeai numai apă caldă cu sare, iar în a treia - mîncarc.

... în lipsa unui echilibru sigur, se păstrează în om o stare de nelinişte care te îndeamnă mereu la căutare. Eu am dorit mereu să cunosc, să-mi - descopăr identitatea, să-mi găsesc un loc. Nil neg propriile mele greşeli. Dar am plătit din greu pentru acestea. Cîştigul meu este că nu-mi reproşez nimic. Am trăit, aşa' cum am simţit nevoia să o fac,'-îndemnat dc un sentiment al dreptăţii. în cele mai grele situaţii am găsit însă oameni de o mare generozitate. Cu astfel de oameni poţi suporta orice, poţi învinge", greutăţi inimaginabile. Ar trebui să mai povestesc despre domiciliul forţat, despre Paul Goma, despre turul României, şi

, ; i ; •, . . . j k . . . A ; , . ■ /g- ~ -* I ‘ ' ' ' £

«> ' - r ■r* V t % * aik ' * ' $ *

j - ' I S r & n J v JM I X J viW

Alexandru Lazăr la o demonstraţie ' ~~ţ

întîlnirea cu Ceauşescu, despre oameni pe care i-am întîlnit în această vară - oameni care, în- tr-un fel sau altul, mi-au hotărît destinul. După ce am ajuns în America, trecînd prin nenumărate peripeţii, după ce am putut judeca lucrurile într-o altă lumină, am descoperit că sînt legat de locurile natale, că există, în noi, românii,o chemare a pămîntului, un dor de neînvins. In America dispun de condiţii materiale deosebite. Şi totuşi, simt că nu aici este locul meu. Mă simt în continuare legat de tot cc se întîmplă în România, în locuinţa mea păstrez drapelul românesc găurit la mijloc. în fiecarc an, de Ziua ţărilor captive,', defilez cu drapelul românesc.

Oriunde am fi, noi trebuie să ne mîndrim cu obîrşia noastră. Poporul nostru are mari posibilităţi de afirmare. Sîntem pe un drum bun şi socotesc că Vom reuşi. Cînd s-a pus problema- acordării permanente a clăuzei naţiunii celei mai favorizate, am avut emoţii. Dar, iată, am obţinu­t-o şi acest fapt reprezintă un mare pas înainte. ,

Nu mai am mult pînă la pensionare. Doresc din tot sufletul să mă reîntorc în ţară, să-mi petrec bătrîneţca într-o căsuţă liniştită, situată în locurile natale, aproape de cei dragi.

Ion R U S i

Medicina particulară - o soluţie pentru sănătatea dumneavoastră"Nu este dc ignorat, astăzi, apariţia în

Cluj-Napoca a cîtorva centre particulare de diagnoză (laborator). Unul dintre acestea este Policlinica “Biomcdica” , care prezintă o paletă destul de largă în domeniul analizelor medicale.

Purtînd o discuţie cu doamna doctor Nadia Saşcă, medic de laborator; care lucrează la policlinica mâi sus amintită, am - spicuit* următoarele: “Cred în alternativa mcdicinei particulare. Aceasta se adresează.

unei populaţii care trebuie sâ fie educată astfel îneît să-şi ridice nivelul aşteptărilor proporţional cu sumai plătită pentru serviciile medicale oferite” .

Din păcate, sclccţia muncii în medicina particulară- lasă dc dorit, cauza fiind lipsa unei legi a competenţei în domeniul medical.

: Concurenţa care există la ora actuală între medicina practicată la stat şi medicina 'particulară este ncloială.-Greşeala săvîrşită în domeniul privat este drastic sancţionată,

pc cînd în medicina la stat a greşi nu înseamnă nimic neobişnuit. Această start* de fapt va dura atît timp cît nu va exista o lege carc să reglementeze situaţia existentă,

“ Cu toate că în medicina particulară rentabilitatea este obligatorie, în unele profesii ca acclea de preot, profesor şi medic , n-ar trşbui' ca aceasta .să fie principalul ţel” , a afirmat d-na doctor Saşcâ.

"Mai -exiită-idealişti şi printre medici!Luminiţa PURDEA ■

- ADEVARULc B e C l u jjoi, 25 iulie 1996 ' D iiD I / r 'tT A T 'S T (XUJWAPd(^l«il{^tocriW«aaiiibWM4i»cltol^7^;SUBREDACnATURDA!.

r L S O L t l L ^ t i / x t E r Huhi-viiieriS-lfi; Ici/tai 3)43-23; ŞUfeREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; te l/ta 21-40-75

UNICAT ÎN GHERLASoLiciui.,1 Com,rcială SC. llJlItlSS SIU,

\indtprin magazinul propriu din (ihcrla, str l'r.wnului n: I . iclcton 2-132^7.2-Hl'M (în c;nln,rul MR-1 <tm spatele Inbncu dc spirt)

"MOBILĂ IN RATE’ fă ră d o b in d ăVindo în rate, din stoc si pc baz^ do comand.} toate tipunlo dc

mobil<3 dormitodio, bibliotoci, ejme-ro do tmorol, comodo TV, biroun, tncso plwnte, mobilă dc bucâtirio, colţarc. canapele, fotolii

V i z i t a ţ i - n e ş i n u v e ţ i r e g r e t a !

Nous sommes une Societe Franco- Roumaine, le plus forte distributeurdes produits cosmetiques orinaux de la France. •

NoCis desirons dîstribuer nos produits dans votre viile aussi. :

C’est pourquoi nous sommes en quete d’un dealer local (personne juridique o^ physique]. • .

IMotre adresse: /S .C . C o m p a g n ie F r a n ţ a i s e d e D ls t r in i i t io n SRL 4 r u e H o r ia « 6 6 0 0 Ia ş i T e l / fax : 40 .3Z .21S 017

sîntejn o Societate Franco-Roniână, ceimai puternic distribuitor.de: y

- parfumuri şi produse cosm etice originale din Franţa

Dorim să distribuim produsele noastre şi în oraşul Dvs. De aceea, sîntem în căutarea • unui DEALER LOCAL (p ersoan ă ju rid ică sa u fizică).A d re sa n o a s t r ă iS . C . C o m p a g n i e x F r a n c a i s e d e

D i s t r i b u t i o n S R LS tr . H o ria n r . 4 - 6 6 0 0 laşi T e l/ fa x : 4 0 .3 2 .2 1 5 0 1 .7 (763446)

M O DENAPRETURI MINIME! CALITATE DEOSEBITĂ

" MOBILIERT O

M A R I RFDUCKRT DE PRET PFNTRTJ:♦ TINERII CÂSÂTORITI în acest an ;• . ^

' ♦ ACHITĂRI INTEGRALE J - - > -♦ PENSIONARI Lă achitări integrale

TRANSPORT GRATUIT.MAI VINDEM: , :> .

j ’ •parchet • Palux • arafiet • clei de oase / V ’ • scule pentru' lemn import • diluant • prenadez. &ADRESA: STR'. OAŞULUI NR. 42A, TEL/

FAX 136822; 4 3 3 5 5 5 . - <

! M A N U F A C f U R E R S !

! S.R.L. • !J c u s e d iu l î n C lu j - N a p o c a , v , I

J B - d u l M u n c i i n r . 2 5 / A 4 1 5 1 0 8 J

| Angajează prin CONCURS în data de 2 9 1 I iu lie %1996, ora 1 0 următoarei e categorii de | I personal: ,v 1 jJ O tîmplar ; , ■ II 3 mecanic întreţinere şi montaj utilaje : J I 3 cunoscător de tehnică foto şi grafică v , | J O inginer electronist . V ' I 1 0 economist cu vechime de min. 3 ani în domeniu | l ? menajeră cu aptitudini dc bucătăreasă (20779) |

Direcţia Generală a Finanţelor Publice şl Controlului Financiar de Stat a judeţului CiulA N U N Ţ A :

LIC ITA ŢIA p e n t r u r e p a r a ţ i i

c a p i t a l e s e d i u l D G F P C F S - P i a ţ a

A v r a m I a n c u n r . 1 3 , SE AMINA* p e n t r u o d a t ă c e v a f i a n u n ţ a t ă

' u l t e r i o r .

, D o c u m e n t a ţ i a p e n t r u l i c i t a ţ i e v a f i c o m p l e t a t ă . (763457)

P O L I C O M C O M P U T E R S

B A N K C O O P O ^ U J OO F E R Ă C IJ PL A T A ÎN R A T E :

SISTEME DE CALCUL R&M IMPRIMANTE STAR, CANON, HP U pG rade p en tru sistem e depăşite

O F E R T Ă S P E C I A L Ă !486-80 M H z, 256 K , 4M B , H D D 850 M B ,

M o n ito r 14” SVGA co lo r LR , N I,

Imprimanta format A3 P R E T 3 1 9 9 - 0 0 0 L F J

. ; (cu T.VA. inclus) .

TelJFax: 064 - 414434,064 - 413492

CO■\|-•PT)

JN

\JSiarr7oods j A N G A J Ă M' .: - '

>’ s 7 c r p O R c ¥ £ A I N E ~ ]

Tineri-tinere, dinam ici, po seso ri autoturism ^ (pentru deplasare).55 R elaţii sup lim entare la sed iu l firm ei dlh ^ B -dul M u n c ii Nr. 14 (incintă S.A.D.A.)K . f e / i / f a x : 415543.

S.C. MOARA BACIU S.A. Clujachiziţionează /

g r î u : :la Baza de Recepţie din localitatea Luncani şî

la sediul S.C. MOARA BACIU S.A. din Cluj la preţ minim negociabil de 4 5 0 le i / k g la care se adaugă c/v transport. -

Plata griului se face la r e t^ ^ . ;

In fo r m a ţ i i : C a le a B a c i u l u i n r . 2 - 4

© 1 8 .6 2 .1 5 ,1 8 .2 0 .8 8 ,1 8 .4 8 .4 6

1 ' p t H M l t u a ă l i f p r JI |I Expo cu vînzare în ra te fă ră dobîndă j

i S C. SAVUOT MOBELINDUSTRY jl PRODEXIM S.R.L. ■ Ji'PROEJQDSB QDG ICAT |:| mobilier de. orice tip, uşi şi geamuri [ |term opan, montare gratuită jI S t r . I a s o m i e i n r . 4 2 ( z o n a I r i s ) I

A k TORAMAT PR0 D1NVESTT Q S -M W T X ■ ■ •

’MlSrCluj-Napoca, B-dul Eroilor(fosta Dr. P. Ciroza) ▼ ▼ nr.ll (in curte) tel./fax:064-430193

Vinde utilaje frigorifice pentru magazine, im port Italia

♦ LAZI FRIGORIFICE (300- 700 litr i)♦ . VITRINE FRGORIFICE ORIZONTALE

(1 ,2 -2 m e tri lung im e)♦ VITRINE -VERTICALE (tip C O C A -C O U )

| -ALIMENTARE 220 V;

O

G A R A M T I E O p . # P O S T G A R A K T I E %

S E R V I C E

MARI REDUCERI DE PRETURIîn p e r io a n a 15 iu lie - 1 5 august!

I. 9Cel m a i m a rti

d is trib u ito r en g ros ; d in ţară de

ÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂ IMPORT VEST Vă o fe ră : -* peste 50 de sortimente de îmbrăcăminte sortată

(în saci de 5-10 kg.): . : ; - r :- treninguri, bluze, pantaloni,cămăşi, tricouri, Ş

- perdele, draperii, sacouri etc. ' 2 NOI G A R A N TĂ M PENTRU C ALITATE! ^

* baloţi mari, nesortaţi, presaţi între 300-3Ş0 kg.

* Sortimente de toamnă şi iarnă cu reducere de 10% din stoc! v ; ' ’

/ Aprovizionaţi-vă încă de acum cu a ces te sortim ente sp re avantajul Dvs. r

* Reduceri de preţ (5%) la cantităţi mari, peste 400 kg la toate sortimentele! ^

Adresa birourilor: Cluj-Napoca, str.luliu

Manii) nr.6. Telefon / Fax: 064-194030

(luni-vineri: 8-16). :

S u n a ţi-n e ! D a c ă s u n ă o c u p a t , r e v e n i ţ i !Orar depozit: sâtul Vlaha, luni-vineri :8-

18, sîmbătă: 8-14. ■ •'

V iz i ta ţ i-n e ş i v ă v e ţ i c o n v in g e dă a m e r i ta t!

IRegiaAutonomă de Termoficare:: ; - | S '; 0;C lu i-M apoca^:,B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 79

Vinde la LICITAŢIE PUBLICĂ ’ înCQnformitate cu Legea nr. 15/ 1994, mijloace

s ta ţii ■ de dedurizare) precum şi materiale refolosibile provenite din casări. Lista integrală cu mijloacele fixe propuse la casare se poate consulta la Serv. Tehnic din cadrul RAT Cluj.

Licitaţia va avea lot în zilele de marţi şi joi a fiecărei săptămîni la orele-9, la sediul magaziei din str. Sobarilornr. 3, pînă la epuizarea completă a stocurilor. , .. ■ 1

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a S e r v .

T e h n i c , t e l . 1 9 0 8 6 6 . (763449)

Societatea Româno-AmericanăIPTANĂ-ŞEARCH S.R.L.c u s e d iu j l î n B u c u r e ş t i ,

ANGAJEAZĂ! topom etri şi ingineri geodezi pentru lucrări de reabilitare adrumului naţional Cluj-Oradea. '

Se asigură condiţii corespunzătoare de cazare, transport, salariu negociat. T

D oritorii sc po t adresa la telefon: Oi/ 312.38.04, Bucureşti. (763456)

- /

ADEVARUL P U B L I C I T A T E CLUJ■NAI A:,uni■viI1 16;sîbi l4îlcl/fel9'7 ;SUBM-I)A"-1A-,l-—)-Vî(d ■■■■■''■: l UI i luni-vineri«-16; ici/fax 31-43-23; SIJBKEI)AC|1A I)EJ:Juni-vincri 8-16; (cl/fax 21-60-75.joi, 25 iulie 1996 ( 8

UN EV EN IM EN T DEVENIT D E JA TR A D IŢIE:A S IS T E N Ţ A M ED ICA LA " GRATUITA

DE R O D A E A U TO M O B ILELO R SA L E!

Specialiştii Rodae oferă CONSULTAŢII GRATUITE pentru automobilele Cielo, Eşpero, Tico

^şi Oltena între 26 iulie şi 9 august, în staţiunile Mamaia - hotel R ex - şi-Neptun - hotel - Doina'. Iar împotriva‘plictiselii, Rodae v-a prescris o reţetă cu două spectacole ale Trupei pe butoaie în data de 27 iulie la Mamaia şi 28 iulie la Neptun.

Fă-ţi bagajele şi îndreaptă-te spre litoral. Pentru că şi în acest an merită să te duci la mare cu 'maşina ta Rodae.

w . w . Vv w k i ■ ■

- f /

> s :• t V ' ' Wi >

. f i j ; . J \ V

K 11 \U k T i ws

Tradiţia respectuIu i faţă de cIienţii noştri.t ' CLUJ I.A.T.SA. Tel: 064/41.07.68 Fax: 064/41.07.65 • CLUJ FELEAC Tel; 064/43.84.41 Fax: 064/43.84 4 2 • BUCUREŞTI EUROCARTel: 01/628.31 45 Fax: 01/312 80 66 • BUCUREŞTI CAR SERVICE STAR Tel: 01/650.56.82 Fax: 01/311.12.99 • i BUCUREŞTI - EUROSERVICE S R L. Tel: 01/675.'66.95 Fax: 01/330.39.99 • BUCUREŞTI - EUROCENTER BĂNEASATel: 01/665.60.35 Fax: 01/666 42.67 • BUCUREŞTI,-StBASTIAN S.R.L. Tel: 01/330.28.52 Fax: 01/330:60 09 • BUCUREŞTI

. . RĂDĂCINI Tel/Fax: 01/211 10 46/210.76.52 • ALBA-1ULIASATEX S.R.L. Tel: 058/81.04.57 Fax: 058/81.01.53 -ARAD I.A.T.SA Tel: 057/28.78.38 Fax: 057/28 73.66 • BACĂUJ A. T.S.A. Tel: 034/15.27.30 Fax: 034/16.13.90 -B A IA MARE SERVICE i AUTO MUREŞAN Tel/Fax: 062/41.57.30'B Ă R LA D I.A.T.S.A’ Tel: 035/41.43.21 Fax:035/41.51.89'BISTRIŢACOMAUTOSPORTTel/Fax:063/23.15.50/25.01 93• BOTOŞANIXANDORTel:031/52.50 39Fax: 031/51.44.80l_*BOTOŞANISATTTel:

. 031/53:12.15 Fax: 031/53.17.99 • BRAŞOV I.A.T.S A Tel: 068/31.12.46 Fax: 068/31.82.65 ■ BRAŞOV ROMINTRADE S.A Tel/Fax: 068/15.39,88 • BRĂILA COMIHAIL Tei: 039/68 60.39 Fax: 039/68.13.10 • BUZĂU AGROM.ECANICA S.A. Tel:. 038/41.59.12 Fax:038/42.32.40"CARANSEBEŞTEO&MĂRYOILTel:055/51.45.69 Fax; 055/22.51.15'CĂMPINAGIAMOTORS Tel/Fax: 044/37 48.50' CÂMPULUNG I.A.T.S.A. Tel: 048/21.63.99 Fax:048/81.47.24 > CONSTANŢACAMSASTel:

041/66.42.95 Fax: 041/69.17 56 • CONSTANŢA I.A.T.S.A. Tel: 041/64.28 47 Fax: 041/64.24.91 • CRAIOVA REDEXIM Tel/Fax 051/41.48.8Ef' CRAIOVA CENTRUL DE VÂNZĂRI Şl SERVICE Tel: 051/14.46.52 Fax: 051/14.59.79 • DEVA DACIA - SERVICE Tel: 054/22.58 40 Fax: 054/22.58.41 • FOCŞANI DIV^PSIS S A Tel: 037/62,35.27 Fax: 037/61.75.89 • GALAŢI I.A.T.S.A Tel. 036/44.26.33 Pax. 036/46.29.54 • GIURGIU PRODAS Tel: 046/21.35.23 • IAŞI INTERNAŢIONAL-COMPLEX v

■ SERVICETel: 032/13.76.20 Fax: 032/ f3,01.25 ' MIERCUREA CIUC IA T.S A. Tel: 066/12.48.08 Fax: 066/12.39.62 • ORADEA (FELIX) lA.T.S.A. Tel: 059/46 39.16 Fax: 059/43.14.80 • PETROŞANI GENERALTRANS S.A. Tel: 054/54.20.40 Fax. 054/54.13.54 • PIATRA NEAMŢ TRANS SERV S R L . Tel/Fax: 033/22.19.00 • PITEŞTI IA T .S A Tel: 048/63 42.00 Fax: 048/63.02.06 • PITEŞTI CARA S.A Tel/Fax: 048/62 56.40 • PLOIEŞTI FAREDO S.R.L. Tel: 044/11.38.98 Fax: 044/11.43.58 • RĂMNICU-VĂLCEAINDACOM S.A. Tel/Fax: 050/71.70.21 • REŞIŢA I.A.T.S. A. Tel: 055/23.43.08 Fax: 055/23.40.74 • SATU MARE IA T .S A . Tel. 061/73.08 0 Fax. 061/73.61.68 • SIBIU I.A.T S.A. Tel: 069/22.88.83 ^

■ Fax: 069/22.96.62 ■ SLATINA I A T S A 'T e l: 049/43.41.90 Fax: 049/43.75.34 • SLOBOZIA MIVA SERV Tel/Fax: 043/21.23.96 • SUCEAVA I.A.T.S.A. Tel 030/21.35 10 Fax 030/22.52 78 • TÂRGOVIŞTE VIRAFATI B W ' PROD SERV COM S.R.L. Tel/Fax: 045/63.49:31 • TÂRGU-JIU I A T.SA. Tel/Fax 053/21.27,96 • TĂRGU MUREŞ I A T .S A . Tel: 065/16.55 44 Fax: 065/16.80.26 • TIMIŞOARA IA T .S A Tel 056/20.02.15 Fax: ____056/20.02.16*TIMtŞGIROCGIROTIMLTD. Tel: 056/18.41.55-TULCEA AGROMEC Tel:040/52.36.OTFax: 040/52.39,04' TURNU-SEVERIN I.A.T.S.A. Tel: 052/31.47.72 Fax: 052/31.19.83 ^

3400 Cluj, B-dul 21 Decembri nr. 95-97, Tei. 064/413858; Fax 064/413855; Telex 031248, Cod fiscal: 199125

o F i E R Ă , ' : . f , . ; C ” - ;prin L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă , organizată în 16.08.96, la ora

12, la sediul societăţii, următoarele mijloace fixe disponibile, în stare de funcţionare: V ' / r •

NR. CRT. NR. DK INVENTAR DENUMIRE* PREŢ DE ÎNCEPERE ^1. 43839 :.- ' Dulap frigorific 550.000 Ici2. . 43840 , Dulap frigorific 550.000 Ici3. 43841 Vitrină frigorifică 555.600 lei4. 61420 ' Remorcă comercială 500.000 lei

' ' 'A * ■' - ' 1 ' \ •_înscrierea la licitaţie se face cu solicitare scrisă, depusă

direct la secretariatul societăţii sau transmisă prin fax sau telex. ... . ■ v

. Taxa dc participare la lic ita ţic este dc 10.000 dc Ici, ia r taxa dc garanţie este dc 10% din valoarea opţiun ilo r şi sc plătcs6 cu num erar la cascria socictăţii sau sc- v irca /ă !n contul 402816, dcschis la B A S A C lu j, F ilia la Horea, pînă ccl tîrz iu în ziua lic ita ţie i, cu o~oră înaintea înccperii. v (302317)

S.C. "TRICOTAJE SOMESUL" S.A.cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989 rir. 77,

societate.cu capital privat angajează o persoană ca

REPREZENTANT DE VÎNZĂRI ÎN FEDERAŢIA RUSĂ

C o n d i ţ i i : ' . . , . ;

O dorinţă, aptitudini şi cunoştinţe pentru activităţi comerciale; © seriozitate, disciplină şi corectitudine - exemplare; © vorbitor de limba rusă (şi) sau engleză; - O activitatea sâ o desfăşoare preponderent cu stabilire

provizorie în Federaţia Rusă; > © de preferinţă studii superioare (economist sau inginer);

■ E s t e p o s ib i lă a n g a ja r e a ş i d e p la s a r e a c u s o ţ / s o ţ ie ;

J C î ş t ig u r i l e s î n t d e o s e b i t e ; * ' , ~ , v

IN F O R M A Ţ II: lâ sediul societăţii. > Telefon: 064/197534 in t. 130. D ir. Res. Umane,- Ee. Bora

Pompei. ; ■ 062316)'................ ■■■ 1 I III ' ' I I MII I ■—— .......... .. ' M Ml ' — fa—

S.C. VALEAN -PR IG O AN A ?. s .N .c . : r I

anunţă intenţia de majorare a tarifelor practi cate precum şi noua adresă a birourilor: str. P rim ăverii nr. 8 Bl. SI, ap., 139 la care ne puteţi găsi începînd cu data de 17.06.96.

L ic ita ţ ia p ro g ra rn a tă de r ^D i r e c ţ i a s a n i t a r ă 2

t ia j u d e ţ u l u i C l u j

în zilele ci^ Z 3 , 2B iulie 1 9 9 6 s ereprogram ează pentru data der 1 a u g u s t ■*1996cu farmaciile şi 2 a u g u s t tiu furnizorii de m edicam ente si materiale sanitare. • A D E V Ă R U L

d e C lu j

s joi, 25 iulie 1996 PUBLICITATE : (XUJ-NAl'OCA:luni-vineri8-16;sîmbata9-14;lcl/rax 19-734)4;SUgKI l ) U '| I V I l HI) luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA I)KJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. ş

ADEVĂRULde Cluj

D is co -c lttb

Deschiderea, sîmbătă, 27 iulie la cinema Dacia în Mănăştur

S C E R S - C U G

S A

cu sediul în Cluj-Napoca, , a B-dul Muncii n r .l8' . .

organizează în data de 1.08.1996 ora 9 concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: .-- inginer - 2 posturi - specialitatea

ingineria sistemelor de producţie, TCM sau maşini unelte; „

- economişti - 2 posturi. Concursul este organizat NUjyiAf

pentru absolvenţi promoţia 1996.Cererile însoţite de curriculum vitae

se depun la registratura unităţii, pînă în claia de 26.07.1996. ■ ;

I N F O R M A Ţ I I S U P L I M E N T A R E L A S E R V I C I U L P E R S O N A L ,

\ T E L E F O N : 4 1 5 2 4 0 I N T .1 1 Q 1 .

1. AUTOCAMION HAZ/ 10 totip dubă, ,capacitate de încărcare 45 mc

: , an fabricaţie 19892. REMORCĂ BUDAMOBIL/ 14 to

tip dubă; ' capacitate de încarcare 55 mc

an fabricaţie 1989 >3. AUTOTRACTOR LIAZ

an fabricaţie 1988 * . '4. SEMIREMORCĂ cu tre i a x e /24 to

pe perne de aer ■capacitate dc încărcare 85 mc ^

: prelata în stare perfectă ' . an fabricaţie 19895. AUTOCAMION IFA L 60/ 7 to

capacitate de încărcare 30 mc - an fabricaţie 1989

6. REMORCĂ/ 7 to■;! capacitate de încărcare 35 mc

prelata în stare perfectă an fabricaţie 1989 ;

Ia telefoanele: 064/190395,064/190396, 064/195902, 064/ 196749. (362320)

începînd cu data de 2 3 .0 7 .1 9 9 6

S.C. AGROCOMSUIN S.A._ Bontida l

" . . . ■■■■•'- ■ r ; - £ achiziţionează cu orice cantitate: v

o r z R e c o l t ă 1 9 9 5 , p o ru m bRECOLTĂ 1995, ORZ RECOLTA 1996.

P re ţu l d e a c h iz iţ ie ,e s te ele 4 5 0 le i /k g . Prridusele sc preiau la F.N.C.-uI societăţii.

Plata se face. imedjat după predarea, respcctiv preluarea produselor. Relaţii •suplimentare la sediul socictăţii sau Ia tel. 432269, 432658.

S.C . SM IIMVEST HOLDING S .A .

Cluj-Napoca, strada Augustin Bunea nr, 1, telefon 064/432083, fax 064/432084

Unic importator al firm ei S IM E R Ita lia , fu rn izo ru l u tila je lo r pentru un ită ţile S M P A N IR O din ţară: C lu j; P iatra Neam ţ; Ia ş i; A iu d ; Ploieşti; Piteşti; Tîrgu Mureş; Arad; Mediaş. ;

V ă o f e r ă d i n s t o c

♦ L in ii de panificaţie şi patiserie, capacitatea 200 kg/ h . r

%♦. L i n i i , pentru fab rica rea ' biscuiţilor, capacitatea 300 kg/ h .

♦ L in i i pen tru fabricarea , biscuiţilor, capacitatea 80 kg/ h

♦ Maşină de format franzele♦ D i v izor volumdtric x •

S e a s i g u r ă

prin ^unitatea noastră specializată S E R V IC E P A N IR O P R O D :

♦ garanţie 12 lu n i, m ontaj şi asistenţă tehnică în perioada de garanţie, piese de schimb şi asistenţă tehnică u f perioada postgaranţie.

" ' ^ (362321)

S .G . U N IM E T C U G S A . C L U J -N A P O C A

B -d u l M u n c ii nr. 18 B~

ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ următorul personal cu experienţă: ,

10 frezori; , *1 10 strungari; v : : '* :5 sudori de preferinţă autorizaţi ISCIR.

In fo rm a ţii suplim entare la. telefon: 41 .56 .27 . (362302)

COMPUTER CENTER,

tel.: 414.088 £

586; 4MB; 540MBAVANS 849.000 LEI

TOTAL: 2J49.600 LEI+TVA

i i ic

tel/fax;137523432680.

5 x 8 6AM D /1332 .4 1 9 .0 0 0Lei -+TVA

4 MB RAM = 40 USD.MONITOR

3,Q 45,000LE|+TVA

ATTERSEEAOFATIK IMOBILIARA

intermedieri vînzări,. ' cumpărări case,

apartamente, terenuri S str.Brâncuşi c

(fostă Gheorgheni) nr.85 tel. 146595, oran 9-15.

C A S A D E A M A N E T\ J ) f e r i m împrumuturi

D IS C U R I ° 572m D IA M A N T A Ţ E

.0 115 - 0 3200 pentru tăiere gresie, ; faianţă, marmură, - beton,-beton armat, asfalt, BC A, cărămidă. ‘

prin 1VJONOGRAM SRL dealer autorizat

,rlX)ROFL,EX”.Calilaţe germană la

preturi româneşti!Tel/Fax: 0 6 4 -4 1 1 1 8 5 .

D IA L O G S .R .L .tel: 190384, 194669

• Vînd 4 camere eL 1 slr. Pietroasa• Vînd garsonieră ultracentral• Vînd apartament 4 camere şi

garsonieră Mănăştur• • Vînd teren 500 m zona Plopilor,.

• Cumpăr apartament l'camcră sau garsonieră corii. 1 Mănăştur

. • Cumpăr apartament 3, 4 camcrc Gheorgheni sau Mărăşti (241826)

r CASA DE AMANET:Agenţie imobiliară intermedieriCO.VIISIOANK MINIME

A g e n ţ ia IN F O M A X *Str..N;i[«ie;i ni.4, «tp.53 T e le fo n 1 9 1 5 8 4 .

O re le : 9 -1 7 .

AVEŢI NEVOIE DE BANI ?

O fe r im îm p ru m u tu r i_ CASA DE A M A N E T _

Calea Turzii nr. 11 ™ ’ L-V: 10-17; S: 10-14 S

A R A C E T 4000 LEI + TVA TEL: 160.765

• V înd co n v en ab il dubă TV u ti l i ta ră , m o to r se m ic a rp a ţi , benzină, stare de funtionare. Tel J 5 - 06-23 (031560)

• V înd urgent SRL cu telefon in te rn a ţio n a l. T el 1 8 -4 6 -7 8 . (031575)

; • V înd d o za to r su c , v itrin ă ,' m ese expres, casclc Pepsi, Tel 16- 90-56 (031635) ' - '

• • Vînd teren 1000 mp (23 d o la r i/ m p), p o z iţ ie ex c e p ţio n a lă , în zon a Bună Ziua. Relaţii'Ia telefon 14-32- 75 între orele 18-21. (031472)

• V înd teren -g ră d in ă suprafaţă 2200 mp, 3500 lei/ mj>, în com una F elea cu . T el 18-07-35. (031530) '

» VINZARI CUMPĂRĂRI

• V înd a p artam en t 3 camere etaj 3 preţ 36 milioane. Tel. 15-25-20 (019503) .

1 • Vînd garsonieră si apartament Mănăştur. Tel 17-41-76. (031415)

• Vînd garsonieră. Tel 18-03-09. (031514) ■ ■ '

• Vînd casă în Vlaha. Tel 41-46- 03. (031515) ■ *

* v 1• Vînd rochii mirese. Tel.

17-32-21 (019528)

• Vînd maşină îngheţată. Telefon 14-38-34. (031501)

• Vînd utilaj confecţionat bolţari Tel 065/52-33-05 după ora 21. (031537)-'

• Vînd teren penlru cabană, vînd- teren cu cabană zona ,Muntele Filii. Tei: 3 2 -1 4 -9 1 sau 31 -1 7 -1 7 . (341034) :

* V in d em flo za to a re suc Siemens noi 3t-l capete, p r e ţ '1050 DM, garanţie instalare, scrvice. Tel. 17-31-16. (348678) ;

• V înd co n ib in c Falir, -John Deere, New Ilolland, trattoaro I;ord 45, Renault 65 ,-Tel. 13-56-68 seara.' (348772) ; i ! ■ ; :

, • : V în d com bină M assey F e r |u son m asa 2, 6 di , C am ion, MAN 7, 5 t. Tel. 41-46-68 orele-8- 16- sau 15 -7 5 -6 8 o re le >17-22. (348836) ■ ' .

• Vînd aparat popcorri. Tel. 41- 5 4 4 5 (019432)- . •- Vînd echipament complet de

■ confecţionat ştampile. Informaţii Iaadresa str. Gh. D o ja 'n r. 16 ap. 5 între orele 10-14 (019507) . •

• •• SC Daiţjeomp SA Zalău, vinde sobe de teracotă en gros şi en detail k preţul de 310. 000 lei. Informaţii la tel. 060/61-13-12 (019515)

• Vînd gheretă metalică 20 mp amenajată bar, în Nâdâşcl. Telefon 18-75-62; 15-96-00 după ora 17 (019521); • Vînd m esc biliard 700 DM; video Game 600 DM. Tel. 18-73-77 (019540)

• V înd ie f tin m aşină de îngheţata germană, amplasament şi autorizaţii. Tel. 42-58-30; 16-79-29 (019559)

• Dau în 'chirie spaţiu comercial sau asociere, zona Piaţa Mărăşti Tel. 41-11-37 după orele 18. (019563)

• , V înd au tobenâ basculabilă “ S a v ie n ” 7 t , s ta re b u r iâ -d e

- funcţionare şiHln fotoliu pat nou în oraşul Gherla; Tel 24-16-97 în tre

sorcic 8-14 sau 24-16-39 5orâ 8-22(031533) "

• Vînd teren construibil en toate a p ro b ă r ile p en tru c o n s tru c ţie parcelă dc 1000 mp sau 2000 mp. Tel. 19-41-21; 17-00-82. (348829)

• V în d ,p âm în t in tra v ila n p o s ib il i ta te gaz,> cu ren t,' a p ă , canalizare. Rus Petru str. A. lancu nr. 306 localitatea Floreşti. (348843)

' • Vînd teren varianta Z orilor- Măriăstur. RelaţifS tr. Govora nr. 26: (031489) ' /

• V înd_ teren . c o n s tru c ţie în Făget, 7 ari, 2Q milioane. Tel 43-32- •5 8 .(0 3 1 5 2 3 )'

.* Vînd teren pentru construcţie în Făget, fundaţie P+3. Tel 12-22- * 98 .(031570) ’ ^

• • V'înd g ră d in ă 601 m p , G h eo rg h en i. T el 14-57-78.7 (031583) "

• Vînd teren 1450 m p, C ^lea Turzii. Tel 14-76-33. (031588)'' ‘

s • C u m păr a p a r ta m en t două sau trei cam ere exclu s Mănăştur şi M ărăşti (eventual D o r o b a n ţilo r sau P ia ţa M ă r ă ş li) . T e l / , 19r42-96 (348670)

': • • • V înd g a r so n ie r ă ultracentra l. V arian te . V înd cam eră v id e o 8- mm cu te leco m a n d ă . T e l. 19- 23-28 între orele 17-21. (348693)

• V înd a p a rta m en t 4 cam ere u ltr a fin isa t c a r t ie r G h eo rg h en i. T e l. 15-48-21 «rele 16-22. (348783)

• V înd c o n v e n a b il, ap artam en t tre i ca iu e r e u lin B C A , c o n fo r t îm b u n ă tă ţit ; două. g a r a je din c ă r ă m id ă , M ărăşti central. Tel. 15-41-26 (019264) ■.

• Vînd cabană m obilată, Someşul Cald, 4 camere, 2 băi, b u c ă tă r ie , ^sau schim b cu apartam ent + d iferenţă . Tel. 14-87-32 (019323) - <■;

•- Vînd a jiartam en t 4 cam ere, decomandate, confort I,' 2 băi, 2 balcoane, telefon ,

.tvcablu. Str.1 Ion M eşter nr. 5 ap. 16. Preţ 53 m ilioane. Tel. 17-26-95 (019353) :

•; Vînd casă urgent pe str. P rin c ip a lă n r . 366 B aciu . (019448)

• V înd a p a rta m en t 2 cam ere str. Horea. Tel. 13-45- 02 sau 19-85-10 (019466)

, • Vînd vilă nouă şi grădină în G rig o rescu , sem ifin isa tă , 140. 000 dolari, discutabil. Tel. 18-41-07 (019554)

• V înd 5000 mp teren construcţii întreg sau parcelat- fa c ilită ţ i , s itu a t p e str . Odobeşti în cartier nou de vile, intravilan. Preţ fix 10 USD/mp. Tel. 42-07-64 (019583)

• V înd ap artam en t una cameră 29 mp, str. Dîmboviţei nr. 79, ap . 109, e t . IV . Informaţii Baia M are, tel 062/ 41-43-68 după o r a . 18. (031201)

• V înd urgent 4 cam ere confort I, etaj 2, str. Pata. Tel 15-32-63. (031289)

• Vînd urgent apartament cu 4 camere ultrafinisat pentru p r e te n ţio ş i în lilo c cu Interservisan Gheorgheni, preţ informativ 48. 000 DM şi Audi 80 an 1988, preţ informativ 9. 000 DM. Inform aţii ziln icla tel 19-92-03 'sau 41-81-90. (031369} _ ■

• Vînd casă mare în Andrei M ureşanu. Tel 41-40-75, după ora 14. (031392)

* Vînd garsonieră confort I , im ed ia t o cu p a b ilă . S tr . C ojocnei nr. 16, ap. 6. (031454)

' • ’ Vînd apartament finisat şi mobilat deosebit. P-ţa Mihai Viteazu nr. 11, Bl. B2, sc. 2, ap. 14, z iln ic în tr e o re le 18- 20. (031497) ' .

* A - r B F I / A B l 1 1 H~~ T n t i n t i f ^ j ' T A T E T - ' Cl^yj-NAPOCA:]uni-vincri8^16;sîmbâlâ9-144ÎcJ/^xţ9-T3-Q4;S^IÎlÎEpAt*(I\ 1 cfe C^lajjjj , r U B L I C I l A I t : luni-vineri8-16;.tcl/[»31-43-23;SlJliKEDAffiAgEJrjurji-virttri8-16;tcl/fa21^0-75... joi/ 25 Iulie 1996 (10j

. • Vind 3 camere, în Vatra Dornei, zonă p itorească,. 30 milioane negociabil. TeL 43-20-,12. (P)

' • Vînd apartam en t 2 camere finisat Zorilor. Tel 43- *4-12 orele 18-22 (031512) '

• . Vînd casa, în D iliîca centru, la'şosea, cu telefon, 3 camere, bucătărie, baie, beci, căm ară, garaj, anexe, 29 ari grădină şi livadă. Tel 19-84-92 după ora 17. (03153.9) -■

' • Vînd casă cu grădină, liva'dă,- to ta l - 24 a r i, satu l Şoimenf nr. 45 (casa de Sub Piatră). (031550)

• Cum păr garsonieră său ap artam en t 1 cam eră , p re ţ bun. Tel 13-48-18. (031626)

• Vînd casă 2 cam ere, garaj 100 mp, str. Suceava nr. 52, p re ţ . 140 m ilioane negociabil. Tel ‘ 13-55-59.(031629) /ş

• Vînd casă mai veche, 5 cam ere, telefon , TV,.cablu, singur în curte, în Plopilor, 75 m ilioane. Tel 1 9 -9 3 -îl.(031638)"

' • , Vînd apartament 3 camere în zona str. Pata. T el. 15-37-58. (348238).'. V y '

• • Vînd casă str. Artelor nr. 12A■ lei. 15-74-25 (schimb cu 2 cartiere +

' diferenţa). (348279)■y- " Vînd garaj subjîlociil A3 str. . Aurel Vlaidu lingi" Peco, cu apă,

can a liza re , cu ren t. Se poa te* întăbuţa: Tel. 15-25-12. (348418)

r>: ’ Vînd apartament două camere pentru pretentiosi. Tel., 15-74-25 (348618) :

.- : * Vînd apartament cu 3 camcre sau schimb cu casă. Tel. 15-02-16.-

' (348692) ;• V înd aparlafricnt 3 cam cre

G rigorescu . Ţel. 18-31-64 după orele 17 (348698) ,-.Y

* V înd apartam ent cu două* camere, ultracentral. Tel. 13-26-39.

(348702)• Vînd 2 caijiere decomandate

str. Donath bl. U90 VscT 2 ap. 26.„ (348768)j ; ‘{ , * Vînd urgent garsonieră str.

B ă işo a ra -n r . 9A sc. 3 :ap.>63. t (348770) '

• . Vînd(schimb) 4 camere cu 2 camerc str. A. Vlaicu. Tel. 41-54-95 (348801) ,-y. -.

• ' Vînd gârsotîîeră .Mănăştur s tr . . B ucegi nr. 14 bl. .T I aj>, 50 (3.48818) ’ ;; ■

• Vînd casă 3 fcamerc cu curte zona Pata. Tel' 18-49-73 orele 16- 21. (348857) '

-, • . > V înd garso n ie ră str. SJephenson nr. .1-3 ap. 45 et. 2 tel.

'43 -26-26 (348861)- v’ • ' . V înd u rg en t şi ie ftin

garsonieră confort unu fniisată s tr . ' ■^Oaşului nr. 1-3 ap. 7 (348865) .' : • Vînd apartament 4 camere şi

garsonieră Mănăstur. Tel. 42-52-07. (348890) , ' Y

t • Vînd garsonieră. Tel. 43-26- 26. (348900)

, • Vînd apartam ent 2 cam ere confort 1 cu, telefon Piaţa Mărăşti str. Fabricii nr.y4 bl. V i sc. 8 âp. 233 (348901) ... '■ •

• Vîiid !apartăm ciil pen tru pretenţioşi. Tel. 15-74-25,(019105)

; • Cumpâr apartament diii casă naţionalizatâ.-dcstiriat vînzării. Tel.

, 059/41-24-40, Oradea. (019259)’ • Vînd apartament cu 3 'camerc,

parter, cu garaj, zona Plopilor, cu 24 m ii DM. R elaţii la tel. 13-06-42 dupăora 19 (019273) V ‘

. „ • Vînd apartam ent 3 cam ere

. decomandate cu garaj, central. Tel.41-01 4 9 (019355) •

• Vînd apartam ent 3 ,cam erc confort 2 sau scfilinb cu garsonieră; Tel. 16-17-13 (019359) •

• Vînd urgent apartam ent 3 cam cr| confort I, finisat, cu garaj,

j 53 m ilioane sau fără gşra j 47 milioane Ici ncgociabil. Str. Cioplea

■ nr. 10 ap. 12! (019380) Y ~■ • ■ V înd una cam eră şi

dependinţe. Slr. I. L. Caragialc nr. 6-8 cl. 1, Tel. 16-96-46(019385)

V înd c a s i 5 cam cre construcţie nun i «Ir. Ion Viteazul

tn r. I. T d . 43-73-13 (019395)

. , • V înd g arso n ie ră ca r tie r 'j G h eorghen i. Tel. 15-21-85 ' (019449) , •.

■ •; Vînd u rg en t apartam ent 2 cam ere Bdul 22 Decembrie. Tel.17-67-20 (019454) . , > ,

• V înd ' apartam ent 3 cam ere plus dependinţe spaţiu foarte mare.

„S tr. ,1 . M a n iu , T el. 19-85-10 (019465) '

, - • Vînd garsonieră str. Cemei nr.9 ap .^ . Informaţii la tei. 17-67-57 în zilele fără soţ (019472). • • ' Vînd apartam ent 2 camere. Strada Clăbucet nr. 2 bl. P4 ap. 45(019476) .

• Vînd garsonieră confori unu, str. Cireşilor, parter. Tel. 12-10-95(019477).

v . • • Vînd teren arabil în comuna „ F lo re ş ti , cu p o sib ilită ţi de

construcţii. Informaţii str. A. Iancu , nr. 355, tel. 43-01-50 (019479) .

• Vînd casă 3 camere confort,. grădină, zona Mărăşti. Tel. 15-32-

75 (019483)• Vînd fpartam ent’două camere

ultrafinisat, Floreşti, Informaţii tel.'1 4 -2 7 -0 $ (019494)

Vînd apartam ent 3 cam ere, garaj beton Gheorgheiii. Tel. 15-88-, 58 (019501) -.. • V înd un ap artam en t de 3

canere. Tel 18-66-41 (0195081• Vînd apartament cu 3 camere

confort I, în zona Âlvema, în stare bună. Tel. 14-34-69 ora 8-10; 15-17.; 21-23. (019509) r.

V înd g arso n ie ră Calea. Baciului nr 47; 16 milioane. Tel. 43-71-07 (019511)

• V înd casă cu-' grăd ină. în comuna Floreşti str. Cuza Voda nr. _ 44. Pret 65 milioane. Orele 16-19 :(019516) -, . , ;

• Vînd apartam ent 4 cam ere finisat cartier Zorilor. Tel.. 12—4-9-32(019517) Y Y - , ;

. • Vînd 5000 mp teren intrtavilanîn s tr . C îm puiu i. Tel. 17-28-15 (019520) , ; --

• V înd apartam ent 3 cam ere ‘ cartier M ârăştj str. C ojocne in r. 2

ap . 39. V iz ib il o re le 2 0 -2 2 . (019534)

• V înd apartam ent 2 cam ere confort 2. Str. Gîrbău nr. 14 et. 1 ap: 30 (019535) ^ ... ■■■ ;-'■■■■.;' ' - ^ • Vînd teren pentra.constructii, î» Floreşti. Tel. 26-51-41 (019539)

• Vînd garsonieră cu telefon şi tv cabfu. Str/ Gîrbău nr. 18 ap. 80(019541) ,- : • “ Vînd garsonieră;': Str. Cernei nr. 5 ap. 88, orele 16-20 (019545)

-• Vînd garsonieră. Tel. 17-48-75(019546) . . . . ■' ‘ • Vînd garsonieră' confort I str, ■ Detunata'. .Tel. 14-10-42 ora 19-52(019547) ■

• V înd apartam ent 4 cam erc cartier Mărăşti str, Anina nr. 6 bl. 'G13 sc, î et. 2 ap. 5. (019549) ; , i

. • -Vînd" a p a r ta m e n te cam ere confortul, telefon internaţional, pe . str Dorobanţilor n r 93. Pret 28000 DM Tel. 41-12-14 (019553)' *

. • V înd convenabil 3 cam ere confortul, et. 8, Mănăstur. Tel. 17- 80-24 (019556) . • r

• V înd apartam ent 1 cam eră ce n tra l u rg en t. ‘ Tel. 4 2 -5 3 -6 2 .

-; • C um păr g arson ieră o rice . coriforf^preţ 5 m ilioane, p la ta ,pe .loc. Tel 16-93-16.(031569) , ,

,• V înd urgent apartam ent 4 camere finisat* str. foîrbâu nr. 6. Tel16-73-25. (031579) . . . /

. • Vînd urgent apartam ent 4 cam ere co n fo rt 1 ,' îm bunătăţit,, intrări separate, 2 balcoane închise, P o rta l, te le fo n , .beci, g a ra j, str. Fabricii de Zahăr nr. 84, Bl. F2, et. 3, ap. 47. Tel 15-08-92. (031580)’ • Vînd apartament 2 camere, 2

balcoane, eiaj 2f-Plopilor, telefon, TV c a b lu ,,b e c i . Tel 18-97-23.. (031584) r~ * Vînd casă în Pîglişa. Telefon

17-66-42 sau 17-94-40. (031589) 1 , • . Vînd garsonieră Gheorgheni,

str. Detunata nr.-9, et. 2. Tel 18r80- 96. (031603) - ' ' . ' '-y-V, v; ■] .• Vînd apartament 2 camere.

A leea Peana nr. 12, ap. 21. (031611) •

• V înd apartam ent 2, cam ere; nqnfort re d u s , (fără ba icon), Gheorgheni^ preţ 35 milioane. lp \ 15-53-38. (031612)

• Vînd apartam ent 3. cam ere finisat si garaj. Str. Nirajului nr. 18, Bl. N5, ap. 9. (031616) ,.V - , ■ • Vînd casă, grădină, 4 camcre,

. T-V. V înd' D acia 1300 fabricată 1976, cu carte . Tel 15-54-58.(031525) ; ■ ;

• Vînd Mercedes 300D, an 1979, cu tie cu 5 trep te,* în m atricu la t. Tel 16-58-30. (031543)

• ' V înd u rgen t M ercedes 30(j• diesel fabricat în 1973, la preţul de

3300 DM sau Iei. Tel. 42-05-63 (019574) ; ;• ' ’

• Vînd m otocicletă Jaw a 350 do ta tă cu sem irem orcă , cu ta lon separa t; costum d e .m o to c ic lis t şi aparat de fo tografia t M inolta, cu

s diferife-caracteristici. Tel. 17-89-14 (019587) . ' i

• Vînd Mitsubishi Galant 2300 TD 1981, în sc ris ,-carte 'iden tita te , stare bună, 2650 DM. le i 14-58-91. (031335) , v . : ; ;

• Vînd Citroen CX m otor defect, cu talon şi carte,-foarte ieftin. Str. M aram u reşu lu i ni1. 153, seara , (031339) '

, • Vînd V W G o lfI GTI, 2 u şi,c u carte-de identitate, preţ 3500 DM.

• Vînd Peugeot 405 1 , 6"benzină .41-26-11. (031347) _1989 •. vam a ac h ita tă , s ta re ' • - Vînd Dacia 1300 cu talon şi

ta lo n , 8 m ilio an e

• Vînd convenabil televizor, Olt, în stare foarte bună. Tel 41-03-57. (031590)

• Vînd Ford Scorpio-7500 DM, an 1986. Tel 19--74-52. (031606) ; \ '

i • Vînd Oltcit, 4. 400. 0j)0 negociabil Tel 19-64-74. (031613)

fărăvama

impecabilă 9000 DM. Tel. 41-22- 1310,35.(348762) . ; , : negociabil. Str. 1 D ecembrie 1918, • Vînd Ford Tranzit 2400 diesel, **• ^ 1359)microbus 9Tocuri, fabricat în anul * Vînd Aro 243 D 1987, motor 1981, în m a tricu la t cu c a rte de Braşov Tel 15-14-91. (031419) identitate Tei. 13-56-68 după ora ‘ •. Vînd Dacia 1300, preţ 5. 000. 20. (348773) : ' 00» lei. Tel 31-18-45 sau 12-17-41.

• Vînd Ford E scort diesel şi (031457) _ ; Renault Nevada 1985. str. Traian n r ^ , “ • vînd Mitsubishi galant 1981, 5 (348787) , _ cu m otor defect, carte iden titate,

. c,/ s. _ • - . -• V înd D ac ia 1 3 1 0 :L , an înm atriculat, pret 3., 500. 000 lei.— ae ROnlanU;nr: fabricaţie 1993 şU 9 9 4 7 str . Dropiei Tel 31 -1 8 -4 5 sau 12-17-41 .

' nr. ■9 ca rtie r D îm bul R o tu n d . (03145Ş)(348806) - 1 • Vînd Dacia 1300 1980, carte

• Vînd VW Je tta 4 uşi 1(500'iden tfta te , 5, 2 -milioane. Tel 14-58- DM, Audi 80 1, 6 i, 1!5 cp 1600 91?03I532) : , ,• : ,DM, neînscrise , Str, F ab ric ii de - V îii^V W Polo înmatriculat,

cu carte identitate, motor 1100 cmc,

(031622)• .Vind apartament 2 camerc, e t/}

1, cu telefon, cu sau fără mobilă, . pret 38 milioane negociabil. Tel i6- 38-83. (031624) v . > V , ^ -

- V înd apartament 2 camere. Zahăr nr. 44 (348811) T elefon 14-37-87 o re le 16-20. -

‘ • V înd BMW 316 1977 înmatriculat stare foarte bună. Tel. 19-63-78. (348823) - y.

• Vînd Crysler V oyager 1994 . , km , pa rcu rşi 60. 000 sta re

Vind ieftin garsonieră confort jreproşabilă. Tel.1 1 9 -îl-2 1 ; 17-00- Cernei, et. II. Tel 41-32-94. g2 (3488281 ' * T

(031644) V

(031627) ". .. : : r " ,• Vînd apartament 3 camerei* TV

cablu. Slr. Pata nr. 22, sc. III, ap, 34. (031640)

1 slr.

(019561)• V înd u rgen t apartam ent e

cam cre confort sporit, ultrafinisat, •zona  .'V la icu .'T el. 19-00-83 ora 18-20 (019576) v -

• ' C um păr g arso n ie ră în M ănăstur sau variante. Tel. 19-47- .75 (019585) • ;' ^ • Vîiicj garsonieră pe str. Zorilor. Tel 12-78-96. (031396) > , ;;' • •„ 'V înd . apartam ent'.3, cam ere

'parter Slr. Buftea. Tel 15-26-43; 18-'71-17 (031435)t . ' ! ' ■

» V înd ap artam en t 3 cam crc+ g ara j; Tel 16-20-79; (031508)

• Vînd apartament 3 camere. Str. A. Vlaicu nr. 11, Bl. V I, sc. I, ap. 15.(031524)

• Vînd gănbnieră confort I, etaj1 cu telefon, în Mănăştur. Telefon'18-54-23. (031528)

• Vînd apartam ent 4 cam erc zo n ă lin iş tită , cu vedere sp re pădure. Tel 16-26-15 dupâ ora 16.(031541) . . .

• Vînd apartament cu .o cam eri, finisat. Tel 42-05-15. (031547)

• Vînd garsonieră confort trei. Tel 13-58-25. (031561)

• V înd u rgen t ap artam en t,2 camere. Slr. Brăila nr. 4, Ac. II, c t .3 , ,

; ap. 25 Mărăşti, orele 8-22. (031566)

: • Vînd/schimb Fiat Argenta diesel, înmatriculat. Tel. 12-87- 18. (348907) '

_ • Vînd piese din dezm em brare ' .M erced es C obra av an ta jo s. C alea M ănăştur nr. 2Ş- tel. 42-69-26 (348914) f ' • ’

• Cum păr Dacia 1300. Ofer 4, 5 milioane lei. Tel. 13-?5-41 (019330) "

• Vînd Jeep G rand Cherokee liuiited 4x4, quatro t r a k V8 1 9 9 5 ,/38000 km nerulat în ţară , toate opţiunile, s ta re ex cep ţională , 35. 000 USD. negociabil. Tel. 16-38-91; 18-32-66 (019407)

• Vînd Passat 1,6D vagon, an fa b ric a ţie Y ,1982 , în m atricu lab il pe 12 C J, cu carte de identitate. Tel. 18-75- 83 (019420) :

• Vînd ieftin M ercedes 240D în s ta re bună, înmatriculat pe l2C J. Tel. 18- 75-83 (019421)

■ i * Vînd Mercedes 207D an 1987, 11. 300DM înmatriculat. S tr. 16 Februarie bl. E l et. 3 ap. 16 (019462)

• Vînd Opel Kadett 1300 cm an 1985 roşu. P re ţ 3200 •DM. Tel. 16-53-05 (019504)

V - V înd/schim b -VW Ţ ra n s p o rte r • 1977,în m a tric u la t. Tel. 43-86-68 (019557). ... . .

• Vînd/schimb Fiat Croma TD 1987, înmatriculat. Tel. 43- 86-68 (019558)

• Vînd Volvo 242. Tel 18- 76-28. (031391)

- Vînd rezervor nou de benzină. Vînd Renault Maşter TD. Telefon 42-50-06 sau 42- 60-60. (031428)

• Vînd Citroen BX diesel, an fab ric a ţie 1988, n e în m a tricu la t, ’ num ere Franţa. Tel 41-42-77, (031468)

• Vînd Renault 11 OTD.a» fabricaţie 1986, stare perfetlă. Relaţii tel 42-06-05 orele 17- 21.(031485)

• Vînd cobăr riou din aluminiu capsat pentru D acia p ap u c , preţ co n v en ab il. T elefon 12-23-09 . (348849)'

• Vînd Alfa 90 turbo-diesel uşor avariată. Tel. 19-06-12; 19-17-81. (348869) : ; .] -; v .,i .

• Vînd Dacia 1310, 25000 kin, an 1993 Preţ-12 milioane- Tel. 17- 65-60(019331)

• Vînd D a ţjâ 1310 breakj an 1989, cu carte identitate. Tel. H - 37-58 (019382) ' Y

• Vînd urgent autoturism BMW 3 16i în m a tric u la t, an fa b ric a ţie

M988, 1600 cmc. Relaţii la .tel. 13- 15-22 (019389) -

• Vînd Ford Tranzit nou, Preţ avantajos. Tei..19-98-29,(019399) ■

negru, 2300 D M .,V izibil str. Cap. Grigore Ignat nr. 41. Tel 23-15-45(031534) ■• y .- .

• Vînd Alfa Romeo 75, benzină, an 1988, înm atricula t provizoriu , stare foarte bună, pret convenabil. Tel 19-41-52. (031565)

• Vînd Fiat Argenta D,- 1984, înm atriculat, 32X)0 DM negociabil, stare bună. Tel 17-93-77 ora 12-21,

-'(031572) :.sv:.• - X V înd VW b u s, 1982, neînm atriculat sau. cum păr talon.

.Tel 18-89-90. (031581)• Vînd Renault 25 injecţie, cu

n;ulte ex tra se , cu p o sib ilita te de în m a tric u la re , an 1988, la p re ţ ayantajos. Tel 19-60-69. (031586) ’

• Vînd VW Transportor diesel, 1992, 8+1 lo cu ri, 17, 500 DM; Peugeot J5 1988, diesel, 9900 DM; VW G olf 1989 diesel, 7. 900 DM, înm atriculate recent; faruri, stopuri Opel A scona, R ecord.-Tel 43-81- 75; 19-87-08. (031592)

Vînd VW G olf 1987, cu clima,

•■ V în d caza n c u p ru , b o i le r electric 100 1, lavoare faianţă 600 4 0 0 .WC faianţă. Informaţii tel. 13- 83-79 (019531)

• Vînd cam eră video Sony, P ro ,' V8. Tel. 19,97-32 (019532)

> Vînd frigider Arctic 140 L şa tre fo a rte bună. T el. 17-18-3 7

,(019538)* • V înd c a lc u la to r 486 DX27 66M hz, 4M RAM , în garanţie. Tel. 14-39-35 (019569) : ; _

V în d te le v iz o r NEI n o u , G rutid ig fo lo sit, convenabil. T dl. .14-39-35 (019570) > - . s

• X^înd patine cu rotile Skates G , aparat şi ecran de proiecţie Revue, 4 ro le film 8mmm. Inform aţii la te l.13-98-14 (019584) , , , '

V în d a m p lif ic a to r S a n y o 4 x 1 0 0 sau 2 x 2 0 0 W , boxe v o c i 2 x 3 0 0 ,2x 400 W, sintetizator C asio CT460, m ixer sonor 8 canale, sc u te r R a id e r K ajiw 'a 49 cm c, D e la y N oblc. T el 42-51 -01 o rele 9 -1 7 . (0 3 1 5 2 6 )' Y , Y -Y Y :

o • . V în d m a ş in ă de s p ă l a tautom atică tip Gorenje, im prim antă Epson form at A 3, frigider A rc tic , televizor color Beko. T el;19-59-66.(031535) . ' -

Vînd urgent PC.'Tel 18-46-78. (031576) ; , - Y - . . . . . . .

• Vînd calorifer 45 elemenţi d e 500 pe 2^coloane şi de 24 de 600 p e4 -coloane şi boiler electric Siem ens de 5 1, RFG. Tei 16-95-43. (031599)

- • V înd f r ig id e r , I c o m o d ă , -' c an ap e a , aspirato r,.cov< /âre, S t r . r M ogoşoaia nr. 4, ap. 12. (031609) '

> iVînd com bină/de secerat C laas m asa 3 ni. Informaţii tel., 13-30-63

'(348848) 1 x - Y -- • Vînd com bină Claas cu m asa

2, 1/2 în stare de funcţionare. D u p ă ora 18 tel. 12-70-62 (0*19512) -

• Vînd combină rccoltat cerea le , m asa 3m. Tel. 43-15-19 (019575)

• Vînd com bină Epple, m asa 2 j5 ni. -Tel 41-38-~94. (03 1602) ~

•; Vînd Nissan Bluebîrd, perfect, 7. 700 DM; frigider; anvelope 225/ 4900 DM, Telmobil 018-623-418 75/15, 225/50/17 pentru maşină de (019405) : . .,.: Y Y - - . " '

•, Vînd Audi 80, 1988, 1800i, cmc, benzină, vam a achitat^. Tel.12-35-31 (019410) '

• Vînd Lancia Thema 2500 TI),1985. Tel. 42-51-01 (019474)" • Vînd barcă si Skoda, 'ţe l., 15- 68-80 (019475) ■/' : ' Y

• Vînd Oltcit an 1991. Tel. 12- 170-79 (019518) Y ‘ '

• Vînd M ercedes Bot de^Cal.Tel. 23-13-13 dtipâ ora 16 (0195 ÎS) 3700 DM, Str. Şt. Ludwig"Roth nr.

• Cumpâr O ltcit fabricat după 7, ap. 3. (031614)1993 Tel. 19-01-49 după ora 17 ' • Vînd talon FortJ Granada 2 ,3 (019523) ' cu său fără maşină. Tel 14-91-42.

. • Vînd talon şi carte Aro 243.Ţel. 055/22-04-26 (019536) ;■ ;

• Vînd Aro 240 an fabricaţie 1989, cu carte de identitate. Preţ 6 milioane negociabil. T e l.,15-01-66 (019537) ...

*, Vînd Dacia 1410 an fabricaţie• 1991, cu 5 viteze. Preţ informativ 9,■8 milioane.. T el; 1.7-17.-72 ziln ic

teren TeL43-81-75 sau 19-87-08. (031593) '.,..• ■

' • Vînd Fiat Bertone Cabrio, an 1983 m o to r 1465 cm c, Vama ach ita tă , c o n su m ^4, 5 1, cu loare roşie, 3800 DM. Informaţii _tel 14- 59-06. (031604) ' -

• Vînd piese Audi 100-complei T e l. 12-45 -20 sau 12-37-19. (031608) ’ v

Vînd Mercedes diesel nr. nou,

• Cum păr repatriere. Tel. 14-95-13. (348765)

• Vînd.parabolă 1, 5m.-,Tel.18-18-79 (019329)

• C u m p ăr r e p a tr ie r e pentru un autoturism. Tel 41-42-77.(031469).

• Vînd trofee de vînătoare m edaliate sau neintroduse în concursuri. Tel 41-25-43 după ora 17. (031555) V Y ,

•" Vînd pui de pisici ra sa a lb a s tră - ' s ib e ria n a (sheba) pentru iubitorii de animale. Tel14-43-01.(031607) *

între orele 20-22*(019551)• Vînd F iat Ritmo înşeris cu

/c a r te 1984, sport, 2800 DM. Tel.16-79-29 (019555). • Vînd m otor Alfa Romeo 90

' (75), 2000 cmc, 6V, injecţie, cutie viteză- şi alte piese., Tel. 13c65-10" (019566) < , ,

'• V înd W artb u rg , 1987) înmatriculat, cu carte de identitate, 2100 DM negociabil. Tel. 16-25-27 după ora 16. (019567)

• Vînd BMW 318, carburator fabricat 1983, preţ 3100 DM. Tel. 14-39-35 (019568)

• Vînd BMW, 323i, 1984. Tel., 19-17-92 (019571)

- • Vînd urgent Renault Trafic cu numai 7500 DM plitib il în lei. Tel.12-18-81 sau 018 -6 2 3 -8 7 5

-(019573) S . . . .

(031617)• V în d M ercedes C obra

neînmatriculat, stare bună. Str. Arad nr. 4. (031623)

V A udi 80J 1989,în m a tric u la i, b e n z in ă , . s ta re excelentă, 12. 000 DM. Tel 064/41- 10-63, după ora 18. (031642)

• Vînd Audi 10C( înmatriculat,stare exceldntă, 2600 DM. Tel 14- 25-15. (031646)

• Vlnd 386 color AEG. Tel. 19-76-58 (019451) Y

• V în d , m aşină de sp ă la t ■ automată. Tel. 13-34-26; 15-84-51,

(019400) ,,• Vînd garaj sub bloc Gh. Dima

15 la intersecţia Gh. Dima-Pasteur. Tel. 19-70-15, o r a '8-10 sau 17-97-, 50. (19200) <;•

• Vînd mobilă bucătărie, mobilă su fra g e r ie , o can ap e a , f rig id e r

, Arctic mic" Str. Gh. Doja nr. 16 ap. 5. (019506) , Y ' • Vînd frigider Arctic. Telefon 12-97-30 (0195J6)

• V înd .frig id er A rctic nou ; m aşin i.dc scris Royal 660. Tel. 15- 54-44 (019529)

• V înd p u i Jrasă c io b ăn esc german cu-pedigree; Tel. 15-90-41. (348742) i - - V ,

• Vînd 5j0 mc BCA zidărie. -Te\. 13 (3 02 (019383) . ’ ’

• Vînd cazan ţuică din cupru 150 I cu motor. Str. Mănăştur nr. 70 bl. E5-ap. 27 sc. I între orele 8-12 (019384) • , ' .

• ’ D e f î n ia r e ‘ pian ; v ie n e z BQsendorler cu coarde încrucişate. In form aţii Ia tel. interurban ,9 9 1 / 334 Sărmaşu. (019401)' ^

'• Vînd covor persan nou, lucrat m an u a l, d eo seb it. Tel. ,14-99-21(019422)

- •' V înd pian^cu coa^lâ scu rtă , p la c ă -d in b ro n z . ,Tel; 12-42-44 (019445) ' . ■ '-V v - / . '

• Cum pâr ţiglă. Tel. 14-47-35(019485) Y -

• Vînd cazan de ţuică 150 litri. Ţel. 4 l-19-90 dupâ ora 15 (019502)

v • V înd tab lo u ri Şcoala A rd e lean ă . T el. 062 /42-77-74 (019525) '

• V înd b ic ic le tă damă Puch- Şprintz 220 mii lei. Tel. 14-25-24. (019565) -

• Vînd turmă capre 40 bucăţi. Tel 16-96-58 orele 18-24. (031527)

• Vînd grinzi 200x200. Tel 15-72-40 (031553) ' '. , -’ • V înd m aşină cusu t S inger pentru m ateriale groase. Ţel 32-38-,. ,55. (031568)-;

■»• Vînd tric iclcti Pegas (invalizi) T e l. 15-59-64 z iln ic după ora 18. (031591) -'. ; , ;

M M 25 l»Be 1996 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: iui(-vUcriS-16; aiiubăli 9-14; tel/bx 1S 73-W; SUBREDACţlATLIH I) ! luni-vineri 8-16; tel/fa 31-4J-23; SUBREDACflA BEJ: l«nNln*ri WSş

a d e v A r u lde Clui

• V înd b irou . Tel 14-11-38.(031595)

• -Vind pui doberm an. Tel 26- 51-41. (031598)

• V înd d o r in ilo r F e leacu şi g a rn itu ră h o l. T el 17 -23-55 .(031632)

• Vînd colţar extensibil. Telefon12-09-57.(031634)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

♦ l)au în ch irie a p a rtam en te cam cre m obilat, cu telefoni, plata anticipata Tel 41-10-26. (031610)

• D au în c h ir ie g arso n ie ră confort III în Mănăştur. Tel 42-02-57 d u p ă o re le 18 sau 17-69-18. (031625)

• Dau în chirie apartament cu o cameră, str. Bucureşti nr. 70/A, Bl. D 20, ap. 22. (031631)

• D au în c h ir ie ap artam en t m obilat cu telefon. Tel 15-52-60. (031648) ' ... "'

• Schim b g a rso n ie ră confort I plus d ife re n ţă , cu apartam ent 2-3 cam ere, zona M i r i ş t i , G h eo rg h en i, în tre Lacuri. Relaţii str. Dîmboviţei nr. 81, Bl. D16, ap. 12, ora 16- 20 (031558)

• Caut s i închiriez casă 4 cam ere zon i cen tra li, Andrei M u reşan u . T el. 43-13-26. (348654)

• Schimb două garsoniere cu apartament 3 camere. Tel.-13-03-39 orele 18-22. (348727)’ « 'S ch im b garsonieră confort I,

cu apartament două camre confort I O fe r 9 m ilio an e . Tel. 41 -5 4 -4 5 (019431)• » • Schim b ap artam en t 2 şi 3 cam ere excep ţionale , contra casă particulară. Tel 18-71-17 şi 15-26- 43. (031434) ’■v • Schimb apartam ent 1 camcră

IC R A I, zo n a c e n tra lă , cu apartament 2 cam ere ICRAL. Ofer diferenţă. Tel 18-72-08. (031531)

• Schimb apartament 2 camcre u ltra c e n tra l. C o n s ta n ţa ,- cu apartament 3 cam ere Cluj. Tel 32- 38-55. (031567) . . •

' Schim b lo c u in ţă ICRA L cumpârabilă, 3 camere, dependinţe, verandă închisă. Cer 2 camere mari, dependinţe. Tel 19-53-73. (031578)

• Schimb garsonieră zona Pata, etaj II + diferenţă, cu 2 camere etajI-lI.-Tel 14-02-27. (031587)

ÎNCHIRIERI

*. Dau chirie. Tel. 19-85-65 ore 9-20 (348911)

' • Dau ch irie locuin ţă. Tel. 41-15-02 (019458)

• Caut urgent chirie. Tel. 41-15-02 (019459)

• Caut chirie. Tel. 19-85-65 (019469)

* Dau chirie locuinţă. Tel. 43-00-81 (019550)

• Caut urgent chirie. Tel. 43-00-81 (019582)

' • Caut depozit minim 300 mp maxim 10 km de Cluj. Tel.13-56-11 (019443)

Caul spaţiu birou. Tel. 19-1792. (348615)

• Dau în ch irie , casă 2 camere. Plata anticipat 1 an. Tel. 13-56-17 (019492)

• S tuden tă cau t dc înch iria t garsonieră sau 2 camere, plata lunar în Ici. Tel. 16-45-02 orele 18-20. (348840)

• F am ilia tîn ă ră , căutăm garsonieră de închiriat, pe termen lung sau apartament 2 camere. Tel.14-45-22 (019357)•; *• S tu d en te cău tăm ch ir ie apartament 3-4 camcre. Tel. 16-62- 38 (019446)

• Caut camcră, accese. Ofer 140.000 lei chirie lunar. Tel. 19-59-71 (019513) - ■

• Caul de închiriat apartament 3- 4 camere, Plata în lei! Tel. 43-81-71(019542) , ,

• Caut dc închiria t garson ieră. mobilată. Tel. 21-11-15 (019560) '

• Caut casă de închiriat, zona str Bucureşti. Tel. 14-21-94 (019579)

■ • Caut să închiriez garsonieră mobilată, cu telefon.,Tel. 41-42-29 (019581) , ,

• Tineri căsătoriţi căutăm chirie. Oferim 150000 lunar.-Tel., 17-68-70 (019586)

• Caut chirie urgent. Tel 16-44-05 .(031414)

• Familie lînără, serioasă, fără copii, căutăm chirie. Tel 14-08-00.(031633) - -

• Tînăr inginer, caut să^nchiriez garsonieră. Rog lăsaţi mesaj la tel1 4 -8 3 -2 0 .(0 3 1 6 4 1 ).'

DIVERSE• Iu conformitate cu Legea iir.

.1 3 7 / 1995 B ărbos V asile anunţăîn c e p e re a d e m e rsu r ilo r p en tru o b ţin e re a a u to r iz a ţie i d c m ediu pentru obiectivul casă particulară s itu a tă în str. V ăii O cna D ej. Eventualele sesizări şi sugestii se v o r d ep u n e la sed iu l APM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (340997)

• Agenţia matrimonială Empirc vă oferă serv iciile . Tel 14-98-86. (031506)

* Dau în chirie apartam ent 2 camere, pe termen lung. Tel15-52-96 după o re le 15.(031639)

• D au c h ir ie a p a r ta m e n t 3 cam ere; g a ra j, C ip ariu . P la ta anticipat 6 luni, valu tă .T el. 19-02- 50.(31394)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 19- 89-39 (348784)

, • Dau în chirie unei fete cameră intrare separată, cartier Gheorgheni. Str. Tineretului nr. 64 ap.-7 telefon14-32-59. (348839)

• Dau în chirie apartam ent 3 camcre. Tel. 17-68-22 sau 36-85-74 (0186S7)

• închiriez apartam entr zona Pata. pe termen lung. Tel. 19-31-29 şi 19-14-04 orele 9-14 (019482)

• O fer chirie. Tel. 18-03-31 (019484)

*, Dau în ch irie apartam ent 2 camcre Piaţa Abator. Tel. 41-31-04 (019490)

• închiriez apartament 2 camcre, mobilat, cu Iclcfon. Tel. 19-97-32 (019533) , r .

• Dau în c h ir ie a p a rtam en t 'mobilat în Gheorgheni. Tel. 18-34-16 (019548) '

• Dau în chirie apartam ent 2 ■“•cam ere m obilat, în spa te le P ieţei

Flora, 140 DM lunar, anticipat pe 6 luni. Tel 17-93-77 o ră 12-22. (031571)

• De v în za re m aş in i in je c ta t flacoane 1 p las tic , m a ş in i de îm b u te lia t ulei, m aşini de etichetat. Tel. 063/ 22-83-93.(341247)

• T ransport m arfă. Tel. 14- 67*36 (348610)

. • SC T hetis In vest SUL angajează cu carte de m unci agent vînzări autoturism e VW, A udi. C e rin ţe : abso lv en ţi facultate teh n ic i, aspect fizic p licul, dinamism, flexibilitate, v o lu b ilita te . D epuneţicurriculum vitae, scrisoare de m otivaţie şi fotografie la CP 1165 OP. 1 Cluj p in i la data de 1. 08.1996. (348859)

• SC Dura Lulte angajează agent vînzări pen tru produse Dura Lube Cerinţe: absolvenţi facultate tehnică, aspect fizic plăcut, dinamism, flexibilitate, v o lu b ilita te . D epuneţi curriculum vitae, scrisoare de motivaţie şi fotografie la CP. 1165 OP. 1 Cluj pînă la 1. 08. 1996. (348860)

* C urs înot copii. Tel. 18- 34-95 (019423)

* Angajez vopsitor auto, frigotehnist, rep ara to r maşini spălat autom ate. Tel. 13-56-11 (019442)

. * Efectuez transport marfă 1, 5 t 8 mc. Str. 16 Februarie bl. E l ap. 16 (019461)

• Verificăm pe calculator bilanţuri contabile. Tel. 42-51- 74 (019530)

• Angajăm agenţi comerciali p o seso ri au to şi se c re ta ră . Interviu l ,în 26. 07. 1996 orele. 10-12; 17-19 str. Ady Endre nr. 14.(019544)

• “ A roiin M ayer R eisen” transportă persoane şi colete în Austria şi Germania. Tel 19-50-

.43.(029281)

* Execut jaluzele lemn tei şi PVC im port. Garanţie. Tel 41-02-79. (031075)

-• Produc maşini autom ate p e n tru am b a la t lich ide, g ran u lo ase , puruvulen te-lin ii com plete pen tru produs paste făinoase. Telefon 14-03-93 sau15-63-15. (031356)

* A sklepios, o rg an iza ţie neguvernamentali şi non profit c a re dezvoltă p ro g ram e um anitare, angajează: director spălătorie de haine. Vă oferim o m uncă cu m ultă l ib e rta te de ac ţiu n e şi re sp o n sab ilită ţi. C an d id a ţii ideali vor fi bun i o rg a n iz a to r i , capab ili să-şi asume responsabilităţi şi vor fi sensibili în relaţiile inlerumane. Se' cer stu d ii su p e rio a re ' şi cunoaşterea limbii engleze sau germane nivel mediu. înscrierile se fac la sediul Asklepios, str. Ion C reangă n r. 2 pînă la 9 august, pe bază de Curriculum Vitae. (000100)

• Efectuez mutări, transport m arfă cu izotermă 2 t, 650 lei/ km. Tel 18-86-20. (031463)

• R epar maşini spălat. Tel •17-95-06 (031518) -

, • Firm a Dorton Impex SRL, organizează excursii de 5 zile în Viena. Inform aţii suplimentare la tel 19-29-59 şi 42-61-19. (031554) ■

. • Puteţi înlocui ţigla, tabla, p lăc ile de azbocim ent, cu produse le O nduline, ignifuge, u şoare, rezistente, mai ieftine. D is trib u ito r SC Canora SRL, tel/fax 43-22-65. (031559)

• Dacă doriţi o călătorie plăcută la Istambul, folosiţi în fiecare joi la ora 6, serviciile firmei Marsel, la preţul de num ai 260. 000 lei. Telefon 13- 68-38. (348821)

• Confornn prevederilor Hotărîrii G uvernu lu i 206/1993 F ederalcoop C lu j face cu n o sc u tă , p en tru cooperativele din judeţ, intenţia de majorare a adaosului comercial pînă la 100%. (348856)

• C au t p a r te n e re de d an s cu contract Italia. Relaţii zilnice tel. 15- 64-03 (348868)

• Executăm deratizări. Tel. 15-68- 78 (348881)

• Angajăm agenţi comerciali* şu e x p e r ie n ţă şi şo fe ri cu m aşin ă proprie, stagiul militar satisfăcut. Str. Avram lancu nr. 18 ap. 5 (348888)

• Zilnic în Germania cu Atlassib, p e ru ta : N u n b e rg -A u g sb u rg - U 1 m H e i 1 b r o n n - S t u 11 g a r t - K a r l s r u h e R a s ţ a t t - H o m b u r g - S aarbrucken-M annheim -F rankfurt- Siegen-Koln-Dusserldorf-Dortm und. M arţi şi jo i şi în Franţa. E liberăm a s ig u ră r i m ed ica le şi că rţi verz i. E fectuăm schim b valutar. Relaţii la te l. 4 3 -3 4 -3 2 , te l/fa x 4 3 -2 8 -3 3 . (017975) ?

. • Transport m aria 1, 51, 400 lei/ km Tel. 19-18-67 (018849) ;

- • Recondiţionarea vanii cu smalţ german. Tel. 13-07-02 (019176) ‘

• Angajez tractorist rutier. Relaţii la te l. 41 -55-22 ; sau 41-52-40 int. 153. (019441)

• Intcnnediez persoane serioase în vederea ach iziţionării g rîu , orz, o v ă z , în c a n tită ţi in d u str ia le . Informaţii tel. 057/52-07-93 (019480)

• Societate Italiană angajează doi directori (persoane de sex fem inin) pentru I post ing iner m ecanic şi 1 p o s t l ic e n ţia tă în D rep t sau Economie. Condiţii 25-30 ani, limba ita lian ă şi en g leză , d isp o n ib ilita te pentru deplasări în străinătate. Salariu atractiv, muncă într-un colectiv tînăr. T rim iteţi curicullum vitae la tel/fax15-27-22 între orele 10-18. (019500)'

• Societate comcrcilă angajează:2 zidari, 2 zugravi, f dulgher. Tel 16- 99-45 (019514)

• T ransport m arfă in tern şi internaţional. încărcătură utilă 2 , 5 t si volum 10 mc. Tel. 063/21-73-81 (019524)

• Efectuăm transporturi 1-20 to la tarife avantajoase. Tel. 14- 21-94 (019577)

• Angajăm agenţi com erciali pentru distribuţie. Tel. 14-21-94 (019580)

• F irm ă ita liană , angajează ' co n fe c ţio n e rc cu e x p e r ie n ţă , sa lariu dc excepţie. R e la ţii str. Fabricii de.Zahăr nr. 89. (031384)

• Transport marfă 1 t. Tei 17- 66-67 (031442) ^

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Ungvari Istvan anunţă în cep e rea d e m e rsu rilo r p en tru ob ţinerea au torizaţie i de m ediu p en tru o b iec tiv u l a te l ie r de tinichigerie situat în Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 76. Eventualele sesizări, sugestii se depun Ia APM C lu j, str. D o ro b an ţilo r n r. 99.(031542)

• în'conformitate cu legea nr. 137/ 1995, D irec ţia S an ita ră a Judeţu lu i Cluj anunţă începerea d e m e rsu r ilo r p en tru o b ţin e re a au to r iz a ţie i dp m ed iu p e n tru obiectivul “Centrală term ică corp dc legătură şi şarpantă" la" Spitalul de întreprinderi Clujana, situat în Cluj-N apoca, str. T ăbăcarilor nr. H i Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la APM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99. (031545) s

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, D irec ţia S a n ita ră ;a . Judeţu lu i Cluj anunţă începerea-, d em ersu rilo r p en tru o b ţin e re a , a u to r iz a ţie i de m ediu p en tru o b ie c tiv u l “ E x tin d e re şi m o d ern iza re S p ital C lin ic de copii-Centrul de boli digestive la copil” , situat în Cluj-Napoca, str. Crişan nr. 3-5. Eventuale sesizări, sugcslii, reclam aţii se depun, la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (031546)

• A ngajăm v înză to are . Str. Molilor nr. 100, magazin Neptun. (031551) -

• Sînteţi cadru medical şi nu vă mulţumeşte cîştigul! Lucraţi cu noi în domeniul preventiv. Tel 15-74-67. (031552) ■ . ■ ■

• In conformitate cu legea nr., 137/' 1995, Comitetul cetăţenesc al coinunci Felcacu anunţă începerea d e m e rsu r ilo r p en tru o b ţin e re a a c o rd u lu i de m ediu p en tru lucrarea înfiinţare distribuţie gaze n a tu ra le Ia im obilele s itu a te în com una F c l e a c u n r . 1-5. E ventualele sugestii, sesizări se pot depune la sediul APM Cluj, C a le a D o ro b a n ţilo r nr. 99. (031556)

• executăm şi reparăm jaluzele d in lem n d e te i, cu m in ito c . Telefon 13-03^09 sau 059/15-39-93.(031562)

* P ro fe so a ră , m ed itez matematică la domiciliul elevului. Tel 13-05-79 (031577)

• Rănii bine contabilizaţi sînt ban i c îş tig a ţi . T el 4 1 -4 1 -7 0 .(031596)

•- S o c ie ta te c o m e rc ia lă , 'a n g a je a z ă a g en ţi c o m erc ia li.

Salarizare avantajoasă. Selecţia va avea loc v ineri, 26. 07 . ora 16. In fo rm a ţii la te l 4 1 -4 0 -6 1 .(031630) , .. - T ransport m arfă p înă la 7

tone, negociabil, Tel 18-97-08. (031637)

; Angajăm urgent croitorcse cu ex p e rie n ţă ; l a ' : C ro ito ria “ M in e ry a” , pen tru ex p o rt. T el atelier 16-11-66 orele 8-13 sau 17- 57-85 după ora 17. (031647)

• în conform itate cu legea nr. 137/ 1995, C ris tea Io a n , an un ţă în c e p e re a d e m e rsu r i lo r p en tru obţinerea acordului de m ediu pentru ex tindere casă şi gara j, s itua tă în C luj-N apoca str. C iocîrlfei n r 31. E v en tu a le le se s iză ri se d epun la se d iu l APM C lu j, C a le a Dorobanţilor nr. 99 (019572)

• în conform itate cu legea nr. 137 / 1995, M arin Io an an u n ţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p en tru o b ţin e re a a u to r iz a ţie i d e m ediu p en tru o b ie c tiv u l ' ■ t a n ex e g ospodăreşti, situ a t în G îrbâu nr. 207. Eventualele sesizări, sugestii se depun la APM Cluj, str. Dorobaţilor nr. 99. (031548)

PIERDERI• SC D orn ic S ervco in SRL,

pierdut cod fiscal nr. 4868583. Se declară nul. (019481); • SC ATT Profesional, pierdut

cod fiscal nr. 2897647. îl declar nul(019486) '1 • Pierdut legitimaţie veteran de

război nr. 721788. O declar nulă. (019497) '

• Rad Ioan, pierdut contract de închiriere ICRAL nr. 314707 din 27 09, 1988. ÎI declar nul. (019499)

• Pierdut legitimaţie de veteran război pe num ele Blăjan Vasile, cu nr. 722352. O declar nulă. (019564)

• _ P ierdu t leg itim aţie veteran războ i nr. 69179 pe num ele Pleş George. O dcclar nulă. (031544)

DECESE COMEMORĂRI

* Ofer împrumut. Tel. 15- 53-3? în tre o re le 10-14 (019452)

• C aut femele în g rijire copil de un an. Relaţii la (el18-31-50 du p ă m asa. (031488)

* Un conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Szabo Sandor, anunţă în c e p e re a d e m e rsu rilo r p en tru o b ţin e re a aco rd u lu i d e m ed iu pentru casă situată în Cluj-Napoca str T im işului nr. 38. Eventualele sugestii, sesizări, ş i reclam aţii sc

,'vpr depune la sediul Al’M C luj, C a lea D o ro b a n ţilo r n r.’’ 99 . (019493) , . .

• Profund îndureraţi, soţia JVuţi şi fiii Nelu şi M ariu s , anunţă încetarea fulgerătoare din viaţă, în ziua de m arţi 23 iulie 1996, a iubitului nostru so ţ, ta tă , cu m n at so c ru şi bunic, BORA IOAN, născut în com una R u s, S ă la j. În m o rm în ta re a va avea Ioc vineri, 26 iulie 1996, ora 12, la cim itirul C entra l Fie-i ţărîn a u şo a ră ! F am ilia , în veci nemîngîiată (019487)

• Pastrîndu-i vie am intirea, ne d e sp ă rţim cu d u re re şi tristeţe în suflet-de cel mai bun ta tă , socru şi bun ic , BORA IOAN, care a încetai din viaţă fu lg e ră to r , m a r ţ i , 23 iu lie 1996. Nu te vom uita niciodată. Fiica Monica, ginerele Nuţu şi nepoata Tuca. (019488)

• Cu nemărginită durere în su fle t şi la c r im i în . ochi anunţăm rudele şi cunoştinţele câ moartea nemiloasă a smuls în mod fu lgerător d in tre noi, pe scum pa n o astră m am ă şi so ţie xM ATROS M A R IA (n isc u ti VEREŞ), în vîrsta de58 ani. Înm orm întarea Va avea loc în ziua de 25 iulie 1996, o re le 14, 30 în c im itiru l M ăn ă ştu r, capela veche. Nu vom uita niciodată ceea ce ai făcut pentru noi. Dumnezeu să te aibă în grijă. Soţul Dorel şi Hui Ovidiu. (019552)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm înce tarea d in v ia ţă , după o lungă şi grea suferinţă, a scum pei n o a s tre - m am e, soacre şi bunici, AŞTILEAN VETURIA IOANA (TU TTI), n ă sc u tă . P e tra n .Înm orm întarea va avea Ioc în27 iulie, o ra 13, d in B iserica Parohială comuna Almaş, jud. S ă la j . F am ilia în d u re ra tă .(031618)

• Cu profundă d u re re în suflet anunţăm Incetarea^din v ia ţi > celui care a fost la tă , b u n ic , ' . f r a t e , K O K Â LUDOVIC, Ia vîrsta de 65 ani. În m o rm în ta re a va av ea loc vineri, 26 iulie 1996, orele 14, la C im itiru l C e n tra l . Odihnească-se în pace. Familia îndurera ta . (031636)

- • 'S e împlinesc azi 5 ani de lacrim i şi durere de clnd ne-a p ă ră s i t p e n tru to td e a u n a scumpul nostru soţ şi ta tă POP TEO D ORCO NSTAN TIN . Nu te 'v o m uita n ic io d a tă . Soţia D orina şi fiica Sanda (019527)

• C u p ro fu n d ă d u re re anunţă în ce tarea d in v ia ţ i a celei c a re a fost doam na d o c to r O L IV IAD IA C O N E SC U , , m edic en d o crin o lo g . D e-a lungu l v ie ţii,< m am ă, f i ic ă 'ş i so ţie exem plară, lasă p rin plecarea ei definitivă un gol imens în v iaţa u rm aş ilo r şi a tu tu ro r c e lo r c a re au cun o scu t-o . Cerem onia în m orm în tării va avea loc vineri, 26 iulie 1996, orele 13, la Capela Cimitirului C entral. Sandu, Nani, L iana, Tudor, George, PauL (031643)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Ovidiu M atros în d u re re a cau za tă de decesul .mamei. Colectivul Clinicii de Boli Profesionale (019543)

* Sîntem ală turi de colega noastră M aria Balea în marea durere pricinuită de m oartea m am ei d ra g i. C o leg ii de la ICCF. (031536)

• Sîntem ală tu ri de colegul n o stru M a ty u s F e re n c . şi fam ilia sa , la t r e c e re a în e te rn ita te a socrulu i. Colegii de la SC I lid ro -O p tic a . (031585)

•'S în tem alături de familia în d u re ra tă în p ie rd e re a suferită p rin decesul-colegei n o a s tre , D r. . O L IV IA D IA C O N E SC U , m edic endocrinolog, care decenii de-a r în d u l a se rv it cu nobleţe cauza hypocrâticâ. Colectivul C lin ic ii E n d o crin o lo g ie .(031619) V . : ■

• Un ultim omagiu bunului prieten BORA IOAN. Să-i fie ţa r in a u şo a ră . F am ilia Udrescu. (031628) .

' • Cu aceeaşi d u re re an u n ţăm câ az i 25 iu lie se îm plinesc 6 săp tăm în i de la decesul iu b itu lu i nostru soţ, ta tă , so c ru şi bun ic BOR NICOLAE d in Ju c u de Jos. Slujba de pomenire duminică,28 iu lie . Nu te vom u ita niciodată. Familia îndurerată. (348915) •

• Au trecut şase săptămîni triste de cînd ne-a părăsit soţul şi ta tă l n o stru d ra g , COŢA IOA N. Nu îl vom u ita n ic io d a tă . D um nezeu sâ-1 od ihnească! S o ţia L e tiţia şi cop iii C a rm e n , G a b r ie la , Călin. (019398)

• TV trecut un an de lacrimi şi d u re re de la decesul scumpului nostru Gu, frate şi cum nat, CRIŞAN M IR C EA , plecat p rem atur d in tre noi, la num ai 32 a n i. S lu jb a de co m em o ra re va av ea loc sîm bătă , 27 iu lie , o ra 10, la b ise rica d in B aciu . Fam ilia îndurerată. (019489)

• Venim tă c u ţi d in nou acum, în suflete cu dorul greu p u r ta t de an i în lă c rim a ţi , îngenunchem lîngă mormintele celor dragi ce nu-i mai avem: M ER A T E O D O R , M ERA NASTASIA d in A griş şi

-profesor MERA GAVR1L din TURDA. D um nezeu să-i od ih n ească ., Fam iliaîndurerată. (019562)

• Pios omagiu la împlinirea a 7 ani de Ia decesul iubitului nostru soţ, tată şi Du, REMUS TOPA N d in . D u m b rav a . Veruţa, copiii şi ta ta . (031326)

• Azi, 25 Iulie, se împlinesc 6 . săp tăm în i de c ln d am condus-o' pe ultim ul drum pe iu b ita n o astră so ţie , m am ă, soacră , bunică şi străbunică, D Â RJA N E U G E N IA . Dumnezeu te-a luat d in tre noi, d a r tu vei răm îne in inimile n o a s tre c îte -z ile v o m ‘t r i l . D orm i In p ace , su fle t bun , m o rm în tu l tă u va fi m ereu u d a i de lac rim ile n o a s tre . P a ra s ta s u l de p o m en ire va avea loc duminică, 28 iulie, la Biserica O rtodoxă d in str . S. A lbini. Soţul Nicu şi fiicele V erg in ica şi M arian a cu familiile. (031563)

A D E V A R U LdeiCluI SPORT joi, 25 iulie 1996 ( 3

Atlanta 1996

J.O. ATLAM’l"III,IMI'11111 (!:\TKMI!.V'Nedreptăţile au ieşit

la suprafaţăMÎRŞAVA

LUCRĂTURĂ!Spiritul olimpismului, al

dreptăţii şi cchităţii a lost grav afectat dc o.mîrşavă lucrătură la Atlanta îri turneul dc box. Francisc Vaştag, triplu campion mondial, a lost declarat învins cu 12-17 în faţa germanului Beyer, un “client" pe care Vaştag îl învinsese de cîtc. ori I-a întîlnit. Numai că de această dată mîrşava lucrătura a altui neamţ - mi-c silă să-i scriu numele - a “comandat” şi “aranjat” astfel lucrătura sa diabolică încît “oamenii în alb” care mînuiau butoanele de' punctaj, atunci cînd Vaştag lovea în plin-uitau să apese pe buton, punctîndu-1 în schimb cu mare viteză pe. Beyer.: Anunţarea deciziei a fost însoţită de fluierături stridente şi clasicul HUO! Ce folos. Victoria a fosl atribuită cu rapiditate şi largheţe lui, Beyer, Ruşinoasă şi murdară decizie. într-un fel s-a repetat mîrşava lucrătură;'beneficiarul unei: victorii ncmeritate fiind şi mercenarul Lunka (fugit din România şi devenit cclăţcan german) în meciul cu un mexican,

întîlnire în carc Lunka a fosl “protejai şi ajutat” substanţial de arbitri. Dacă prin mercenari şi furtişaguri ordinare vrea Germania să cucerească laurii olimpici mai mare ruşinea!

Spiritul de l'air play a fost întinai şi în “modelul” de arbitraj al întrecerilor de la gimnastică fete, pe echipe. Au avut grijă arbilrcle sâ le depuncle/e pe ale noastre şi să le scoată campioane pe americance, să dea argintul rusoaicelor- lui Elţîn. Semnificativă mi s-a părul declaraţia unui medic care a spus simplu şi fără echivoc: “Era imposibil să cîştigaţi”. Da! Cînd spiritul olimpismului este întinat de grave erori de arbitraj este imposibil Să cîştigi. Păcat! J.O. de la Atlanta se Vor constitui într-o pată a necinstei şi mîrşavelor lucrături! 'F astu l şi monumentalitatea întrecerilor sînt un fard subţire care acoperă jegul intereselor financiare, ale orgoliilor. Se răsucesc în mormînt oasele baronului Pierre de Coubertin de atîta necinste care întinează spiritul olimpismului, pentru care a luplat să-l reînvie în lumea noastră dc azi, modernă dar plină de răulăti si vicii! -

. ‘ Romeo V. CÎRTAN

IM A G IN I CO M ENTATEDin ’76, cînd Nadia a săvîrşit miracolul de la Montrcal, un gînd

imposibil îmi tot dă tîrcpale, aceţa de-a vedea gimnastica românească evoluînd la. ea acasă. într-o mare competiţie.- La începuturi, visam aceasta djn dorinţa şi nevoia de-a pipăi cu ochii pe cea destinată să rămînă nepereche. Apoi, cînd. lumea, răvăşită de acest uriaş talent,, 1 '■ —■a început să-i pună Nadici frîne (aminliţi-vă de Moscova ’80), visam competiţii în Carpaţi din dorinţa de-a ocroti /RT B B Sdiamantul de cei care căutau H IV I H m 9 ^ B i f f l M H 1să-i strecoare /impurităţi pentru a-i diminua,mulţimea

ailor case, numite Fort Worth, Moscova, Los Angeles, Seul, Barcelona, Sabae din Ţara Soarelui Răsare, Puerto Rico şi acum Atlanta, casa, nelegiuit de mare a unchiului Sam, cel logodit cu tiranica miliardară Coca-Cola. Casă - în realitate un adevărat imperiu -. zidită pe principiul rostit de Barkley, unul dintre “monştrii Dream Team-ului: “Nouă nu ne trebuie decît aur!” Şi a fost - cum altfel?! - aur pentru trupa orgolioasei Shannon Miller şi a “americanului” Bella Karoly (389, 225 puncte), argintul fiind expediat lui Elţîn (388, 404 p.), iar bronzul (388, 246 p.) fetelor

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ din micul dar fertilul spaţiufs. dintre Carpaţi şi Dunăre.G Î N D Tărîm pe care Miller et comp.

caratelor. Fiindcă, gîndeam, acasă la Nadia, lucrătorii tenebrelor’ ar fi operat cu mai puţină-voluptate.. Casa. Nadici cra însă prea strimtă penlru o mare desfăşurare de forţe cum ar fi “Mondialele”,, fiindcă la “Jocuri” nu culczam sâ aspir. Şi avea să rămînă strimtă şi pentru impetuosul val declanşat după Nadia: Fiindcă, în ciuda limitării-lui, plaiul măiastrici s-a dovedii mereu mai mult decît ■ fertil, generînd necontenit garnituri de aur străjuite de lideri precum' Emilia Eberle, Ecalerina Szabo, Daniela Silivaş, Lavinia Miloşovici (ori Gina Gogean?!), cu-toatele înnobilînd, dar suportînd rigorile

sigur nu ştiu să-l afle pc hartă. II! Dar căruia îi ştiu de frică. .

Un bronz (semnal Lavinia. Miloşovici, Gina Gogean, Simona Amînar, Alexandra

Marineşcu, Ionela Loaieş, Mirela Ţugurlan) care, în imperiul oprimant al lui Sam şi Coca-Cola, mi-a apărut de strălucirea aurului.

Altfel, 35 000 de spectatori, cîţi a reunii “Georgia Dome”, am fi putut strînge şi noi. Sub cc acoperiş, însă? Cînd şi “infima” Polivalentă e sub stăpînirea bişniţarilor? \ , , v

Şi totuşi, imposibilul gînd persistă. Gimnastica românească are dreptul la dulcele din cuvîntul “acasă”.

Nusa DEMIAN ■

E l o g i u î n v i n ş i l o r I m o r a l i t a t e s a u a m o r a l i t a t e ?Cînd vor apărea aceste rînduri,

concursul pe echipe feminine de gimnastică de la Jocurile Olimpice, se va fi încheiat. Va cîşliga echipa planificată. România va fi pe locul 111. Dacă lucrurile s-ar fi desfăşurat normal nimeni nu ar fi avut nimic de spus, dar se pare căj din nou, echipa noastră a fost victima greşelilor de arbitraj. Cu care sîntem obişnuiţi de cînd ierarhiile s-au schimbat, de cînd : de vreo 20 .de ani, nu mai triumfă Germania-? Ungaria sau

Cehoslovacia, de cînd România a intrai în lumea bună a’ gimnasticii feminine.

Erori de arbitraj s-au comis de cînd lumea, adică dc cînd există întreceri corporale. Uria din primele şi mai cunoscute s-a petrecut atunci cînd împăratul. (pi)roman Nero, care se credea poet şi cîntăreţ, a dorit să devină şi... campion olimpic!, A organizai la Roma nişte întreceri, • el personal conducînd: una din acestea. N-a terminat cursa, a: căzut jalnic printre copilele cailor

dar... arbitrii l-au declarat învingător şi i-au aşezat pe cap cununa de lauri.

în vremea noastră greşelile dc arbitraj, enorm de multe, sînt intenţionate şi neintenţionate. Vorbim doar de primele, căci fiecare arbitru, fiind om, e supus greşelilor. Dar atunci cînd se “fură” cu bună ştiinţă, avem de a face cu crimă morală.

Echipa noastră dc gimnastică feminină, a fost frustrată de o medalie mai preţioasă. Li. s-a răpit acestor l'ete - chiar fetiţe -

bucuria victoriei pe care o aşteptau de patru ani. Patru ani în care au renunţat la joaca cu păpuşile sau la idilele puerile pentru a munci din greu, multe: ore pe zi, în sălile de gimnastică. Soluţia? Am mai spus-o: arbitrajul electronic. Doar cînd va. hotărî maşina rece, imparţială şi aproape infailibilă, se va, face dreptate. Pînă atunci vor mai exista arbitri amorali sau imorali, din păcate.■Elogiu învinşilor!

Dorin ALMĂSAN ■

BAGIU PESTE TOT!Luni, cînd echipa "U" disputa,

pe stadionul bazei sportive CMC-: SM INVILSI, amicalul cu Viitorul, Oradea, conducerea lui FC “U” s-a adunat, în marc taină, şi a ţinut Adunarea Generală a : Consiliului- de Administraţie. Printre cele hotărîte se numără: numirea în calitate de preşedinte ’ al Consiliului de Administraţie a ; preşedintelui clubului, d-nul Sorin Bagiu, mărirea numărului de -membri -la 21: şi alegerea a , trei vicepreşedinţi în persoanele domnilor- Eugen Bungărdcanu, Ioan Rus (fostul candidat la , Primăria Cluj, din partea PDSR): şi Ioan Maja (directorul economic ăl SC UN1VERSIMEX SRL). 'v •

17

Sorin Bagiu în viziunea graficianului VirgilTOMULEŢ

; Începînd cu ediţia 1996-1997 a Ligii Campionilor, 1JEFA a decis să mărească primele pentru victorie, remiză, calificarea în ; semifinală şi finală. Astfel,, un

rezultai de egalitate va aduce în contul . cluburilor suma' dc500.000 franci elveţieni faţă de450.000 pînă acum, în timp cc o: victorie va fi echivalentă cu un, milion franci elveţieni (800.000: dolari), în loc de 900.000 cîţi erau

oferiţi în stagiunea trecută. De asemenea, calificarea. în semifinale se răsplăteşte, mai nou, cu 3 milioane franci-elveţieni iar participarea la finala competiţiei saltă de la 3,5 milioane la 4 (3,2 mii. dolari). Singura sumă pe care UEFA s-a decis să o menţină este cea de 2 riiilioane franci elveţieni (1,6 mii. dolari) care intră în contul celor 16 echipe ce iau parte la meciurile din grupe. In fine, atenţie, un lucru deloc Iară importanţă, cluburile climinaie în turul II, respectiv într-un stadiu anterior, în toate cele . trei' competiţii europene inlercluburi vor încasa cîle.;80.000 franci elveţieni penlru fiecare tur disputai. Echipele campioanc ce nu pot participa la întrecerile Ligii urmează a fi răsplătite cu o primă specială,' în valoare dc 150.000 franci elveţieni. Jucaţi, băieţi, jucaţi, că straila-i plină de gologani!

Codin SAMOILĂ

CFR CLUJ - VIITORUL ORADEA 3-0 (2-0)Acesta a fost primul joc amical

al ceferiştilor clujeni în faţa propriilor suporteri, după stagiul de pregătire susţinut timp dc 12 zile la Sovata. Cu un nou antrenor, Adrian Coca (cx - Gloria Reşiţa), dar Iară Coroian şi Truşcă, plecaţi la “U”, tinerii fotbalişti feroviari, bine conduşi din teren dc “bătrînul” Vasile Iepure, ne-au oferit un spectacol fotbalistic dc cea mai bună calitate, Cele trei goluri,’ prea puţine raportate la numărul de; ocazii, au fosl înscrise dc V. •

Iepure (min. 2), Minleuan (min. 12) şi Călin Sălăgcan (min. 62 - şut boilă de la 40 de m). CFR: Pîglişan - Baci, Vclţan, Gâvruş, Simon-Maliş, Bcnkc, Minleuan,,

Hailonic - Iepure, Oncică.'Au mai •evoluat: Coslca, Cîrlan, Că/.an, iMarian, Gabor, Sălăgcan, Craiu.

' (C.S.) ■

IERI IN MECI AMICAL1’C stadionul “Ion Moina”, cu înccpcrc de la ora

17,00, ieri a avut loc partida amicală dintre eternele rivale conciladine “U” şi CFR. Partida s-a încheiat cu scorul dc 3-0 (2-0) în favoarea lui "U". Amănunte în numărul dc mîine.

L a A t i a n t ad i s t a n ţa în t r e m a r. a ţ o n i s t ş i f i n i s h e s t e d e

4 2 k i l o m e t r i .

 tla n ta l9 9 6TM, O 1992 ACOQ

î n C I ii jdistanta între line şi o Coca-Cola rece nu poate fi mai mare de

42 metri.

P o ţ i s ă a l e r g i a t â t ?

(7604474) -

13' joi, 25 iulie 1996. DIVERSE" A D l E V Â R U i : d le C i u l

D e c e n u m a i l a B D F ?J)l Grigore Roşea, fost cenzor al BDF,

continuă scria întrebărilor provocate de tratamentul aplicat de BNR Băncii “Dacia Felix”.

v / ‘Refuzul BNR de a lua în calcul planul propus . de Mania Ilie şi apoi de Sever Mureşan pentru redresarea financiară cum poate fi apreciat? Chiar nici unul din cele două planuri nu a avut nici o măsură fiabilă, sau nu se potriveau ; scenariului, nu vizau investitorul cc se avea în :

• Ş'edere de BNR, sau BDF nu lusese coborîtă la nivelul promis investitorului respectiv pentru a-i: fi lui foarte convenabil ca preţ? Se pot pune multe întrebări, sub acest aspect, mai ales aceea . dacă această bancă, cu o structură foarte bine pusă la punct, cu un sistem de servire ireproşabil, foarte apreciat de toţi clienţii, mari şi mici, nu este dorită, de investitori străini, mai ales?

Mă întreb ce capital bancar străin a pătruns :• pe piaţa românească pînă acum şi de ce nu este ’ atras? Nu avem nevoie de el (lucru imposibil)? sau strică nişle socoteli oculte?

Din raportul Curţii de Conturi rezultă câ o bancă cu capital de stat a reuşit ca într-un termen relativ scurt să lichideze rezerva valutară de peste două miliarde de dolari şi săiîmpovăreze stalul român cu peste 906 milioane dolari, pe care BNR i-a gestionat şi pentru care > nu este • nici un document de plată. Care este măsura luată dc BNR împotriva vinovalilor?:Se contează .:. pe simpla afirmaţie că raportul , este o: f “bălăcăreal㔄cc trece cu vederea gravitatea

- faptelor?-Comparînd numai ce se dă în raport - cu ce s-a constatat la BDF (unde capitalul este privat) şi analizînd.mlsurile, luate împotriva ultimei (şi nimieîmpotriva primei) cred că se poate trage concluzia că lupta este împotriva (

* privatizării sistemului bancar, şi nu a băncilor. Dacă cele trei bănci private declarate ra lalimcnt ar fi Tăcut teea ce a făcut banca dată în raportul C.C.R (citată cu valuta), probabil li s-ar fi cerul;

pedeapsa capitală; dar culmea că banca citată în raport trece drept una ce lucrează bine şi are dreptul dc a lucra cu valută, iar celelalte nu.

Te cutremuri citind raportul Curţii de Conturi a: României, văzînd ce prejudicii s-au creat economici româneşti, pe; carc Ic" supeiriăm cu ţoţii, iar BNR - care este banca băncilor nu suflă un cuvînt despre aceasta. Chiar nu se simte vinovată? Chiar mai are curajul să spună că cele două bănci private au încălcat legea bancară şi regulamentul valutar? Să firri serioşi, domnilor din conducerea BNR! Măsura propusă de

.d-voastră îh cazul Celor trei bănci private dovedeşte o crasă lipsă de profesionalism. Aceste bănci au sule de mii de clienţi carc, la rîndul lor, au allczcci de mii de corespondenţi, iar toţi aceştia antrenează sistemul financiar- bancar, care şi aşa este... Acestc două bănci nu sînt ateliere de pus blachiuri la pantofi, pe care le poţi lichida în douâ-trei zile. Măsură propusă dc BNR pentru aceste bănci cred că defineşte limitele competenţei acesteia.

’ . * * *Nu pot să nu apreciez favorabil poziţia fermă,

analitică şi responsabilă a d-lyi Cioflan, preşedintele Credit Bank, ca şi dezvăluirile sale la forul legislativ al ţării.' Consider că aceeaşi poziţie trebuie să! o aibă şi 'consiliul dc .administraţie, al BDF, ca;cea de la ultimă conlerinţă'de presă,; în care a luat poziţie împotriva politicii falimentare a BNR, pe care şi-a exercitat-o prin supraveghere, (pentru- distrugerea BDF). Apreciez necesitatea ca o: delegaţie, a băncii, din care să nu lipsească fondatori că prof.' Roman şi Petrescu, înarmaţi cu un raport foarte detaliat şi documentat, Să~ ceară o audienţă Parlamentului României, lor în drept şi cu reale posibilităţi de a bara politica falimentară dusă de BNR. împotriva băncilor; private. ' •, l - ■

Divorţurile se soldează,: adesea, cu , consecinţe dramatice pentru părţile implicate şi, mai dureros,;cu victime din rîndul copiilor./ D-na Lucrcţia Văidăhăzan, muncitoare la S.C.”Some.şul”’ (tricotaje),1 a divorţat, în

. toamnă, de soţul său. Pîriă la pronunţarea divorţului, au locuit, împreună cu fiul lor, Ciprian Dorel, de II ani, în­tr-un apartament dc două

■ camere, din carticrul Mărăşti, pe; strada Bîrsei. După divorţ, mama şi copilul au rămas in­tr-o cameră din apartament.- După departajarea de bunuri, apartamentul a fost obţinut de

fostul soţ. carc contractase apartamentul înainte de 1978, cu piaţa unui avans .şi credit pe termen lung la CEC.:-. , : /.

Doamna Văidăhăzan a primit o despăgubire de trei milioane de lei. In data de 18 iulie, ora 8,30, mama, şi copilul au fost evacuaţi din locuinţă,; unde: s-a pus ială, nouă. A doua zi, urma ca proprietarul locuinţei să-i dea fostei soţii şi copilului lucrurile proprii. Dar, în 19, Horea Dorel Văidăhăzan n-a venit să deschidă locuinţa. • , :v ;

Dc atunci, n-a mai dat nici uii semn dc viaţă. Femeia şi copilul îşi găsesc adăpost şi “Cantina”, temporar, la oameni

dc bine sau ’. în gară/Cu un’; salariu mediu de 250.000 Ici şi pensia alimentară de 15.000 lei, viaţă, Iară casă, devine o chestiune- dramatică.- Speranţele de: viilor ale doamnei L.V. sînt miuime: Chiar dacă -‘‘Someşul” are' norocul să prindă 6 repartiţie, femeia nu este prima pe listă, •-ci trebuie să stea la rînd:U Singura consolare a fost aceea •câ mass-media i-a lăcut public cazul. Ceea ce nu-i ţine loc de adăpost. Dar, cum numărul de divorţuri este în creştcrc, “procedura” tinde să facă viclimc tot mai numeroase.

S B is rsa t i s v a l o r i

B ucureşti in dala ile 23.1)7.1!îii tabloul operaţiunilor desfăşurate la bursă în

şedinţa de/tranzacţionare de marţi- se remarcă, în general, evoluţia pozitivă sau staţionară a cursului acţiunilor. Valoarea totală..a tranzacţiilor . se .situează,. însâ, la im nivel relativ scăzut, .respectiv 49.159.050 lei. Acest ,nivel valoric al tranzacţiilor s-a realizat înJ condiţiile în carc unii inVcsliiori au achiziţionai acţiuni cu intenţia de-a-face speculaţii bursiere. Avînd în vedere evoluţia pozitivă a cursurilor în şedinţele de i tranzacţionare din ultimele două săptămîni, gra dc aşteptai sâ sc înregistreze o'amplificare a .aclivilăţii bursiere. ' - - v

Cursul acţiunilor Azomureş a scăzut cu 5%, preţul mediu dc Tranzacţionare ajungînd la 11.015 lei. Remarcăm faptul că valoarea tranzacţiilor cu acţiuni Azomureş reprezintă 57% din valoarea totală a tranzacţiilor. Prin unnare, acţiunile Azomureş,sc Iran/aciioncazâ ccl mai activ la bursă. Avînd în vedere acest fapt, esle previzibilă evoluţia pozitivă a cursului aceslui lip dc acţiuni. ■- O creştere spectaculoasă, cu maximum- permis

prin. regulament, a înregistrai cursul acţiunilor Astra Vagoane (10%; 4.600 Ici) şi Ncptun (10%; 3.850Iei). Pornind de Ia constatarea că au rămas ordine dc cumpărare nconopaie la preţul dc piaţă, sîntem îii măsură să prcyizionâm majorarea preţului dc tranzacţionare pentru aceste tipuri de acţiuni. Cursul • acţiunilor Carne Arad. a. avut o, evoluţie ascendentă. Preţul mediu-de tranzacţionare

de 3.986 lei este; consecinţa creşterii cu 9%.- a preţului mediii de tranzacţionare. . ■

O majorare a preţului .de tranzacţionare s-a . înregistrat pentru acţiunile Condor (8%; 4.550 lei), Mobilă'Alfa (4%; 8.312 lei) si APSA (2%; 8.200 lei). Zyf ' r;v :

După creşterea continua a cursulm acţiunilor.' Ârlrom în şedinţele din ultima lună, s-a înregistrat în şedinţa dc marţi diminuarea cu 8%"a preţului mediu • de tranzacţionare (2.669 lei). \ - r O evoluţie negativă a avui cursul acţiunilor IAIFO ■

(-5%; 3.176 Ici) şi Comelf (-9%; 3.450 lei). >■ Staţionar a fost ciirsul acţiunilor Foraj Sonde (6. i 16

lei) şi Sanevit 12.869 lei). Pentru ambele tipuri de acţiuni’preţul de tranzacţionare a avut o evoluţie pozitivă în timpul şedinţei.' ' , ;■ Nu s-au realizai tranzacţii cu acţiuni UAMT datorită absenţei contrapartidei pentru ordinele de cumpărare existente în piaţă. Prin urmare, este previzibilă evoluţia pozitivă a cursului pentru acest tip dc acţiuni. -

Analizînd variaţia cursurilor bursiere remarcăm evoluţia favorabilă a preţului dc tranzacţionare pentru anumite tipuri dc acţiuni, în aceste cazuri pulîndu-se obţine venituri din diferenţele favorabile de preţ. Perspectiva obţinerii unor cîşliguri prin investiţii în acţiuni sau prin speculaţii bursiere este mai atrăgătoare decît recurgerea la alte tipuri de plasament financiar. -

1:; A m a lia BĂRĂIAN- S.C. "BROKER "S .A . ■

Legea; drepturilor de autor adoptată în România (iste

excelentă, darLegea drepturilor dc autor, adoptată recent în

România, este excelentă, se încadrează perfect în standardele Uniunii Europene, dar ea trebuie ‘ aplicată şi respectată,'a declarat, luni, doamna Sylvie Forbin, director al organizaţiei EUREKA- ' Audiovizual, din, cadrul UE. Organizaţia ă fost creată în 1989, avînd în prezent 35 de membri ; - Comisia Europeană, Consiliul Europei şi 33 de state europene, printre care şi România. Obiectivul este crearea unei pieţe europene a audivizualului şi a unui spaţiu de cooperare în' acest domeniu. Misiunea principală a EUREKA a devenit, de .la 1 ianuarie' 1996, cea dec intermediere între statele, membre şi statele nemembre ale Uniunii Europene.; •; Actualul program dezvoltat dc EUREKA,; MEDIA 2, este structural pe trei teme; precise: ' formarea* profesioniştilor în “ domeniul: audiovizualului; dezvoltarea întreprinderilor din

: acest domeniu şi distribuirea programelor <■

SIaudiovizuale europene. Programul MEDIA 2 a fost convenit de cele 15 state membre ale Uniunii Europene, Ia el urmîrid să participe şi România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia şi Polonia, iar pc termen mai lunacele trei state baltice şi Slovenia.

Doamna Forbin şi-a exprimat, în cadrul unei înlîlniri avute cu Gabricl Gafiţa, secretar dc stat în Ministerul român de Externe, speranţa că România va deveni membră a programului MEDIA 2 la începutul anului 1997.

Programul dispune de un buget comunitar de 310 milioane ECU* pentru o perioadă de cinci ani, la care se adaugă contribuţia anuală a fiecărui stat participant la program. Coordonatorul EUREKA, pentru România; doamna Ileana Dănălache, a precizat agenţiei MEDIAFAX că această contribuţie anuală se cifrează la aproximativ 460.000 ECU. . ’

P r e ş e d i n t e l e a m e r i c a n i - a a c o r

D u m itru C io f l in ă “ L e g iu n e a d e M e r i t ’’- Preşedintele SUA i-a ■ acordat generalului Dumitru Cioflină “Legiunea de Merit”, (în grad de comandor), informează Direcţia .de Informare a Armatei.

Distinctia i-ă fost acordată

şefului Stalului Major General al Armatei în .timpul vizitei întreprinse în Statele Unite (13- 20 iulie) lâ inviiaţia preşedintelui Comitetului întninit al Şefilor d£~ State Majore ale Forţelor Armate ale SUA, generalul John

. Shalikashvili, - pentru activitatea întreprinsă în perioada 2 mai 1991 -18 iulie 1996 în privinţa transformării şi alinierii armatei române la standardele NATO. ‘ ’

0 nouă arestare în “afacerea griului” DoljParchetul Dolj a‘emis; marţi, cel de-al 24-lea

■ mandat de arestare în. 4‘afaccrca griului”, soldată' pînă în prezent cu.pagube de aproximativ, cinci miliarde/de lei, aduse statului şi unor firme, particulare,'informează IGP. .. Ultimul arestat este Marian Bărbulescu (30 de ani), patronul societăţii Bărbulescu Pîrjol SNC. El a fost arestat preventiv, pe o perioadă de 30’dc zile, sub acuzaţiije de înşelăciune în dauna avutului

“privat, bancruta frauduloasă, fals şi u£ de fals. Ş >• Conform IGP, în perioada noiembrie 1995-aprilie 1996, Bărbulescu a întocmit facturi fictive;pentru livrarea a 2.000 de tone de grîu către SCBilman Âgro SA şi â încasat de la această firmă un avans de 75 de milioane dc lei. Cercetările au stabilit că. suma respectivă nira fost înregistrată în evidenţa

' contabilă a societăţii şi a fost folosită de Bărbulescu în, interes personal. ■

l 'n M m i a! P e n ite n c ia ru lu i

s -a s D în z u ra t în

Deţinutul Adrian Pop (24 <lc ani) s-a spînzurat sîmbătă, 20 iuţic, în :incinta Penitenciarului Timişoara.' -? ; •;;>

Comandantul penitenciarului, colonelul Buncscu, a confirmat, marţi, corespondentului MEDIAFAX' informaţia, prccizînd că, în ultimii ani) de la numirea sa, nu a mai avut loc vreun astfel de incident. Deţinutul Adrian Pop fusese introdus în penitenciar la data de. 1 iulie a.c., fiindiarestal preventiv şi acuzat că ar fi furat piersici de la o: fermă pomicolă din Periam, unde sc angajase ca zilier. în luna martie a acestui ari, el sc eliberase din Penitenciarul Arad, unde ispăşise o pedeapsă privativă de

'libertate''dc un an şi şase luni. ; .■ Anterior, Adrian Pop fusese internat, la o.

clinică de psihiatrie unde i s-a pus diagnosticul de schizofrenie.‘ El s-a spînzurat cu Un laţ confecţionat din

resturi textile din interiorul saltelei palului. ■

in

C iş m ig iu c o s tă 25.0(10 de le iO patrulă de gardieni publici din Cişmigiu

a surprins, luni noaptea, în mijlocul parcului, un cuplu care lăcea dragoste. în "jurul orei 23.30, patrula i-a surprins pc P.P. (20 de ani) din Iaşi şi pe M.N. (32 de ani) din Călăraşi, fost ofiţer, în timp ce tăceau dragoste pc o lespede dc piatră din zona numită “Potcoava”.

în procesul-verbal pe care gardienii l-au întocmit se stipulează că cci doi şi-au recunoscut fapta şi au fost amendaţi cu jumătate din minimul-amenzii prevăzute de Legea 61/1991, art. 2, lit. a, respectiv 25.000 de lei, pentru gesturi obscene săvîrşite în public.: t , „ ,

Adrian Vătu, comandant dc{ grupă als gardienilor din Parcul Cişmigiu,. a dcclarat agenţiei MEDIAFAX că numărul cazurilor celor care fac dragoste în parc este în continuă creştere, iar sancţiunile prevăzute pentru aceste fapte sînt destul de mici şi sînt apreciate ca ineficiente.; , ■

a fost prezentat în Ungaria"Vagonul “Corai Ic”, produs

de Astra Vagoane sub licenţă De Dietrich, a fost prezentat, săptămînă trecută, Ia Budapesta, cu ocazia aniversării a 150 de ani dc existenţă a căii ferate din Ungaria. ’’: “Reprezentanţii societăţilor naţionale de transport feroviar din Ucraina şi Polonia şi-au manifestat interesul pentru achiziţionarea accstui ţip dc vagon”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Omcr Madra, reprezentantul De Dietrich în România.

Vagonul vâ fi introdus, înccpînd cu acest an, pe

trenurile' internaţionale, spre Paris, Milano, Ffankfurt şi Hamburg. -

Preşul vagonului este de 1,3 milioane dolari,-are 11 ; compartimente a cîte şase locuri şi este echipat cu instalaţie dc climatizare şi uşi de acces clcctropncumaticc. ■ Viteza maximă de circulaţie este de 200 km/h. “Coraile” este singurul vagon dc mare viteză carc sc produce în

'^Europa de Est. Vagonul de . tip Coraile a fost produs sub

licenţă franceză, în urma contractului încheiat în 1994 de Astra Vagoane cu firma Dc Dietrich. ■

IGP sl Parchetul General elaborează un proiect de lege

pentru protectia martorilor ’

IGP şi Parchetul General elaborează un proiect dc lege pentru protecţia martorilor în procese, a ilcclarat penlrir MEDIAFAX generalul Costică Voicu, inspectorul general al Poliţiei Române.

Generalul Voicu a precizat că proiectul sc află în faza de documentare, tn accastă clapă sînt studiate prevederile italiene şi americane în domeniu Accstca, dar şi alte pachete de materiale, vor fi adaptate la legislaţia românească.

Proiectul dc lege puica fi prezentat, spre adoptare, viitorului Parlament: ■

rIIIIIII

C om isia N a ţio n a lă a V a lo rilo r M o b ilia re aj

t r e i m e m b ri a i c o n d u c e rii SAFI Invesf

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a hotărît marţi suspendarea din orice funcţie sau activitate aflată sub incidenţa Legii 83/1993 (OG 24/1993) şi Legii 52/1994, care reglemcntcază funcţionarea pieţei de capital, a trei membri ai conducerii SAFI Invest - George Danielescu, Dan Constantinescu, Gabriela Bucovală, pe timp de cinci ani; respectiv doi ani şi un an.' - \ . .

Radu Cojocaru, membru în Consiliul de Administraţie al SAFI Invest şi preşedinte al societăţii de brokeraj Intcrvam, a fost sancţionat cu avertisment. ; ’ • - . ■ z ‘ .

Toţi cci patru membri ai conducerii SAFI Invest au primit amenzide cîte un milion"de lei. SC SAFI Invest a fost sancţionată, de asemenea, cu o amendă de 20 milioane lei. ; .

Ovidiu Nicolescu şi Dumitru Fundătură, membri ai Consiliului de încredere al FMOA, au primit sancţiuni privative de dreptulde a ocupa funcţii sau de a desfăşură activităţi aflate sub incidenţa Legii 83/1993 (OG 24/1993) şi Legii 52/1994.

De asemenea, dacă pe baza raportului anual privind activitatea FMOA - SAFI în 1995 “se va întări suspiciunea că s-ar fi putut produce fapte cu implicaţii penale, cazurile unor persoane din fosta conducere a SAFI Invest vor fi deferite justiţiei”, se arată .■ într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, marţi seară, de CNVM. ■ ■ , -

în urma analizelor şi a controalelor efectuate, CNVM a conchis că “în mod ilegal,-Consiliul de Administraţie al SAFI Invest, prezidat de George Danielescu, a folosit activele FMOA pentru plasamente pentru carc nu fusese şi nu putea fi autorizat, întrucît transgresa perimetrul Legii 83 (OG 24/1993)”, se apreciază în

comunicat. v _ .“Societatea s-a angajat în acordarea ilicită de împrumuturi pe

termen scurt, mediu şi lung, expunînd la riscuri foarte mari şi ncdeclarate public economiile investitorilor în certificate FMOA.

, Practicile dubioase ale Consiliului de Administraţie al SAFI Invest au afectat grav imaginea publică a fondurilor mutuale , consideră CNVM. ■ :

Potrivit CNVM, Consiliul dc Administraţie al SAFI Invest a \ încălcat grav cerinţele de transparenţă totală faţă de public şi faţă ! de CNVM. Raportul pe anul l995, auditat de un cenzor extern independent, n-a fost prezentat în termenul cuvenit, nefiind înaintat nici la ora actuală.

CNVM susţine că, din motivele-arătate mai sus, “nu se poate aprecia dacă reducerea cu peste 45% a valorii activului net al FMOA rezultă, exclusiv din aplicarea formulei de-calcul şi nu reprezintă şi rezultatul unor manipulări, violînd grav legea şi interesele,investitorilor". Retragerile efectuate de George Danielescu, Ovidiu Nicolescu şi alte persoane din structurile financiare legate de ,SAFI Invest, după intrarea în vigoare a instrucţiunilor CNVM privind modul de calcul al activului net (1 - 25 aprilie a.c ), “alimentează prezumţia că s-a comis pe scară largă delictul de iniţiat şi că s-a procedat la distrugerea fondului de către însuşi administratorul său”.; Faptele menţionate ar fi îndreptăţit CNVM să retragă autorizaţia de funcţionare a SC SAFI Invest - măsură extremă la care nu s-a recurs, în scopul evitării unei prăbuşiri a FMOA, cu implicaţii grave pentru investitori şi pentru întreaga industrie a fondurilor mutuale, se precizează în comunicat. ■

nIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

. 1

, S t u t t g a r t p r i n t e l e f o n

GERMANIA URMĂREŞTE iSÂ-ŞI IIYTIiVIIĂ

EXPANSIUNEA ECONOMIOÂ ÎN ESTCorespondentul Ia Bonn al

ziarului “Le Monde”, Lucas Delattere a transmis luni o ştire în care susţine că la est de Comunitatea Europeană este pe cale să se nască “o nouă zonă economică . . coerentă”. Corespondentul prestigiosului cotidian susţine că are dovezi că unele ţări din vechiul sistem sovietic sînt '“destinate să devină adevărate locomotive penlru ţările Uniunii Europene. Acestea' nu sînt altele decît Polonia, Cehia şi Ungaria”. Primul stat- carc a îmbrăţişat ideea este Germania, teză confirmată dc altfel şi de ultimul raport al băncii federale germane. Ca principal argument este folosit valoarea exportului Germaniei către ţările central şi est europene,' care sînt, susţine ”Lc Monde”, cu mult mai importante decît' cele destinate SUA. Raportul băncii federale, arată că 8,3 la sulă din exportul Germaniei şi- a găsit debuşeul în ţările din estul continentului.

încrezători în plasamente pe termen lung, nemţii folosesc investiţiile dircctc în accastă regiune. Un raport recent al ONU analizează fluxul financiar spre Est şi relevă că, anul trecut, Germania a fost, de departe, prima pc lista celor ce au injectat capital străin în

aceste ţâri, atît din fondurile statului, cît şi din cele private. Aportul net al Germaniei a fost de 10,4 milioane doiari, cu mult peste investiţiile franceze, care, susţine Delattere, nu au depăşit 2,3 mii. dolari.

Studiul Bundesbank-ului subliniază că şi la alte capitole Germania este între ţările industrializate prin parteneriat economic în estul Europei. în principal, ea importă aici materii prime şi energie şi exportă bunuri de consum şi. maşini. Aceasta este explicaţia după care în ultimii doi ani deficitul bugetar al Germaniei s-a redus,cu 5,2 milioane mărci (1995 n.n.). Reamintind că accastă expansiune economieă seamănă oarecum cu- cea a Japoniei deceniului trecut în Asia, corespondentul subliniază că peste 10 la sută din investiţiile Germaniei în străinătate au fost absorbite de Polonia, Cehia şi Ungaria. Delattere uită însă " să amintească cititorilor săi că toate aceste investiţii sînt de mare ajutor pentru ţările amintite, toate celelalte componente est-europene fiind interesate mai puţin de ceea ce urmăreşte Germania şi mâi mult în acapararea acestor investiţii. - . ■ -.

• • Radu VIDA IL a S F P

ADEMARAT PRIVATIZAREAPrincipalele medii dc.

informare din- Germania, precum şi cotidienele sosite la. Stuttgart, ocupă importante spaţii cu ceea cc ziariştii numesc declanşareaprivatizării Societăţii franceze - dc producţie şi creaţie audio­vizuală. Cele două decrete r'. rmit, în principal, trecerea . cictăţii de la sectorul public către cel privat .şi* totodată, redistribuirea personalului ingajat. Toate aceste documente îngăduie statului ca incepind din 24 iulie a,c., sâ lanseze' ca ofertă:

înregistrarea candidaţilor (potenţial cumpărători) şi încasarea comisioanelor dc privatizare. într-o serie dc declaraţii Jacques Bayle, inspector de finanţe şi preşedintele SFP-, a precizat că hotărîrea a. fost grăbită pentru a reduce ;din .imensele datorii acumulate dc această instituţie. Deficitul dc mai bine de 270 milioane franci francezi este ... {revendicat; îij principal, dc renumitele scene Bry-sur- Marnc şi Thcatre de L’Empirc.

’ Radu VIDA ■

Specialistul vă sfătuieşte: f-

P ă ta rea roş ie a fru n z e lo r de p ru nSIMPTOME: Boala este foarte frecventă pe anumite soiuri

de pruni în anii cu primăveri umede. Pătarea roşie a frunzelor de prun apare prin lunile mai-iunie. La început, atacul se manifestă prin apariţia pe frunze.a unor pete circulare, gălbui- portocalii, de 3-20 mm. în.diametru şi cu aspcct cerat. Cu timpul, petele se înroşesc, căpătînd o nuanţă cărămizie, iar porţiunea parazitată se bombează uşor, spre partea inferioară a frunzelor, unde petele prezintă mici formaţiuni punctiforme, mai închise Ia culoare. Pe timp umed, sporii ciupercii fitopatogene sînt eliminaţi în masă şi apar în dreptul petelor, pe partea inferioară a frunzelor, ca un strat de gelatină de culoare1 albă. Numărul de pete care se formează pe frunze este în raport cu numărul infecţiilor. Dimensiunea lor variază mult, în funcţie de soiul atacat. Adesea, frunzele soiurilor sensibile sînt complet acoperite cu pete roşii, iar asimilaţia clorofiliană este simţitor redusă.'Pomii puternic atacaţi pierd frunzele mult înainte de termenul normal, ceea ce face ca aceştia să aibă o slabă rezistenţă la gerurile din timpul iernii, Dc asemenea, fructele provenite de la pomii atacaţi sînt mici şi au o cântitatc dc zahăr mai redusă. La anumite soiuri, sensibile, prezenţa bolii poate duce la apariţia periodicităţii de rodire...... ' #

COMBATERE: în livezile-de prun se recomandă executarea arăturilor adînci de toamnă; prin această operaţie se îngroapă adîne-frunzele căzute, limitîndu-se sursa de infecţie. Stropirile de primăvară executate cu unul din produsele: zeamă bordeleză:1 %, Captan: 0,3 %, Mancozeb: 0,3 % ctc, aplicate cîteva zile după scuturarea florilor, sînt foarte eficace pentru prevenirea infecţiilor primare. în timpul verii, se vor aplica 1-2 tratamente cu unul din următoarele fungicide: Polisulfură de bariu: 1 %, Sulfat de cupru: 0,5%, Turdacupral: 0,15 - 0,2 %, Dithane: 0,2%, Nemispor: 0,2%, Onefug: 0,25 %, Sancozeb: 0,2 %, Vandozeb: 0,2% sau Bavistin: 0,05 - 0,07 % sau Benlate: 0,05 - 0,07 % sau Folpan: 0,2 % sau Merpan: 0,25 % etc. : ■

Aurelian ABRUDEAN ■

Gherlenii exportă pantofi in Italia. După 6 arii de la Revoluţie,

SOCOM “Meseriaşul” a;. trecut la producţia de export, ; şi încă,pe două fronturi. în timp ce secţia’ de confecţii pentru copii livrează mărfuri în Germapia de peste 15 ani, meşterii din cadrul atelierului dc încâlţăniihte, mai nou, cxccută pantofi pentru renumite firme drn■ Italia.;

Extindcreacxportului este ulia din preocupările de bază 4 ale conducerii unităţii. După cum ne-a spus preşedintele • cooperativei, domnul ing.'-, Gavril Ccnţca, numai în cursul unciyluni se execută diferite tipuri dc încălţăminte* în valoare de 100 milioane lei. Dacă ayem în vedere încheierea contractului cu

italienii şi pe semestrul doi al anului, avem rezultatele muncii creatoare a harnicilor cooperatori de la SOCOM “Meseriaşul”. Important e, xă , după o perioadă mai puţin

.-.fastă, cei 250 de angajaţi ai secţiei de: încălţăminte au dc ■

. lucru, iarr cooperativa cîştigă şi valută..; Pentru obţinerea unui bilanţ i'şi mai favorabil, specialiştii . unităţii au hotărît extinderea scţţiei. în curînd j.cu sprijinul firmei din-Italia cu care colaborează -v.se va inaugura o nouă linie' de tălpuire, realizare cc va contribui la diversificarea. gamei sortimentale.-

SZEKELY Csaba ■

1 1 -î : ‘ . ' L . ‘ - ‘ , \H __ : . \ ■ w ’i " •** - i :> , I > -I—— -- *■

î l ! ' i . i l k . . , : , : " ‘ J' I r ;•

■'i- -T - -! & ................5 ^ 1» : ' i - j - - r - i — .— ■ î ţ '

! l - : i P 1 -s ■ .f-

it i »

, L+

WmHB li f \ i IW&M

« fW m

*

1

s ** ♦

I i i

■;-î 4 * : ” ' ; ' -

’f l " . 1 - i - l _ ■- • 1 - 1 - _ l l - - V - 1:*Ji ‘ > " |* | i j " ’ ţ 1 v i*t i , ' I . ___ţ l . * ; -■ |£ 1 : : ! v ' * y î^ {k # , i.W i » tiS «. 'C« * * j *I , ; ~ f s — • 4 ^ 1

i . j . ^ s . - , i _ r y h. "* v . I

Interdicţiile în economia de piaţălFoto: 1. PETCU

nesoluiionatăr m I I I I

j ^I în cursul acestei luni,| în Cluj-Napoca şi în alte| localităţi ale judeţului,| au avut loc întîlniri între■ reprezentanţii Regiei I autonome a pădurilor J "RO M SILVA", filia la■ C lu j, ş i p rim a rii I lo c a lită ţ ilo r pe raza I cărora se află păşuni | îm pădu rite . Tema | discuţiilor purtate a fost | stabilirea unui impozit■ unic, impus firm e lo r- care colectează J ciuperci şi fruc te -de * pădure.I P roblem a esteI diferenţa, foarte mare,| între im pozitul/kg de| ciuperci fixat de cele| două părţi, şi anume■ 1,2 $ de către j "ROMSILVA" şi doar de ’ 500 lei de către primării.■ Obiectivul propus s-■ ar putea realiza doar I p rin anularea | contractelor existente | cu firmele de profil şi | perfectarea unui nou | con trac t. Im poz itu l■ perceput este împărţit,- în mod proporţional în J funcţie de suprafaţa■ împădurită care revine I fie că ru i: benefic ia r.1 I Suprafaţa judeţului Cluj | este acoperită de

200.000 ha păduri bogate în c iuperci şi fructe de pădure, din care m a jo rita tea (76,5%), în proprietatea "ROMSILVA". ;

Reprezentanţii Regiei autonome a pădurilor îş i a rgum entează dreptul de proprietate asupra c iu p e rc ilo r, conform Codului Silvic din 1996, în care se precizează că produsele nelemnoase specifice fo n d u lu i fo re s tie r, printre altele, fructele de pădure şi ciupercile com estib ile din flora spontană, sînt bunuri ale fondului forestier. Pe de altă parte, produsele ne lem noase, din păşun ile îm pădurite , s în t - b u n u ri ale administraţiei locale pe raza cărora se află aceste păşuni.

Pînă în prezent nu s- a a juns la n ic i o înţelegere. Ne rămîne to tu ş i spe ran ţa că această dispută nu va afecta în cele din urmă, adevăratul beneficiar a! aces to r . p roduse ; - cetăţeanul. " '

Luminiţa PURDEA

n-IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

C ursu l la c a s e le de s c h im b v a lu ta r

d in C lu j-N a p o ca

24.07.1996. VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

un dolar SUÂ 3465 > 3550 v

o marcă germană 2290 2365

15) joi, 25 iulie i 996 EVENIMENT A D E V A R U Cd e O B u j

I G e n e r a l u l d e b r i g a d ă C o s t i c ă V o i c u ş e f a l P o l i ţ i e i r o m â n e d e s p r e : I M n f i o t i o â n c o s c ă î n a l e r t a !v-, " " ’ . ■ . . ■ -------- I '

IIIiIIIIIIIIIIIIIIIII

Criminalitatea în Uniunea Europeană

- ■ Multa vreme oameni politici şi experţi în combaterea criminali tatii au susţinut * teza potrivit cărgia relansarea economică ar duce. automat la dezintegrarea grupurilor de tip mafiot. Realităţile au dovedit că orice asistenţă economică din* partea stalului riscă să ofere noi posibilităţi de îmbogăţire a acestor grupuri

Ajutoarele comunitare şi 'proiectele de finanţare ale Uniunii Europene constituie o sursă importantă de- venituri pentru ^grupurile crimci organizate.'Pentru anul 1993, se; estimau pierderi, înregistrate prin

• fraude de peste 350 milioane ECU; Proliferarea fraudelor de acest' gen- este pusă, ■ cel 'mai

v adesea, pe seama gradului ridicat de -birocraţie din partea administraţiei ce efectuează plată

. subsidiilor. Âceasjă stare de fapt stimulează cererile fără acoperire, -> dar adevărata' explicaţie o constituie forţa crimei organizate care se află în permanentă căutare d& noi căi de acces la finanţare.

Se: utilizează ceterile dc ^ubvenţii bazate pe docUmente false de import - export. Pentru produsele refrigerente - carnea în carcasă,- se întocmesc documente

prin care se atestă fictiv'că au ’f ?îri Germania, se află în curs fost transportate prin măi multe; _ de ^investigare .1 fraude jn ţări, f obţinind * maximum de; ^valoare de multe milioane de subvenţii:. în alie cazuri se;; măre», care au fost comise depractică. metoda schimbării'‘'"către antreprenori şi alte etichetelor care atestă faptul că trusturi ; angajată în. | produpuLeste clasificat* lâ o calrtate superioară, beneficiind astfel de un grad rriai ridicat de, subvenţii. . \. ::■ Specialiştii din cadrul Comisiei Antifraudă a; Uniunii;Europene sînf prudenţi în a - în România, ar fi interesant . avansa o cifră precisă care să dea -imaginea1 fraudelor, comise. Se află în curs de cercetare cazuri în care sume foarte mari de bani

-alocate unor ţâri - pentru primit din jartea statului solide dezvoltarea unor programe de linii de credit pentru diferite I pregătire încdiverse domenii au -activităţi (importul şi | fost practic sustrase de grupările procesarea de ţiţei, importul de | crimei organizate, asemenea . cereale," -furaje, carne,

' programe, nefiind în fapt. refrigerată etc.). organizate-niciodată. ; • ' ' ; ■ ■ I

reconstrucţialandurilor din |- fosta Germanie Răsăriteană. ■

; Se poate, concluziona că !banul-public este principala Isursă de consolidare a |gtupărilor de tip mafiot •' |

de investigat şi cercetat Jcazurile , în care' figuri Iproeminente, ale vieţii |financiare şi comerciale.au |

I

Dc aproape două săptămîni . G a rd a f i n a n c i a r ă s i P o l i t i a m u n i u p i u l u i C l u j - N a p o c a a o r g ^ n i / a t o “ c a m p a n i e J c c u r ă ţ e n i e " în p i e ţ e l e s i talciocurile din oraş jn ultima perioada p ie ţe le 'C lu ju lu i s în t terori/ale de “ mafia ţigănească", care ameninţa. r l te m .si l.ir.sni i.ire \ îmi legume si fructe si îi loi c i / a sa \ în-l.i p rodusele la p re i i i l s t a b i l i i d e ei D u p h a e t . i s la a c 1 linie, se p.ire t â l u c r u r i l e fc-.Tii m a i p o t o l i t

Preţurile lâ- aceste produse de - sezon s-att mai ieftinit. Acţiunea continuă Echipele de control au confiscat mărfuri dc-peste 40 milioane de Ici şi au Fost aplicate amenzi contravenţionale de 8' milioane lei- Dar... cea mai mare surpriză a fost cînd au fost controlate locurile de unde se închiriază zilnic cîntare pentru vînzători. Aicî ş-au găsit

. “cadouri”, sticle, cu băuturi şi cafea dc peste 12 milioane lei-

m t

"NAŞUL INVIZIBIL" (I)"La Rcpublica”.(nr. .295) susţine că povcslea^pare una

desprinsă din romanele'SF. De fapt este vorba despre potenţarea crimei organizate, ajunsă la ;cote nebăuuite de mintea omului sănătos.- Un scenariu despre noile frontiere ale business-uluU' ilegal mondial, care puăe iu umbră pînă şi ,marile structuri ale Organizaţiilor mafiote sau chiar pe un Toto.Rina. Este o poveste lei film, se zice, care .va deveni cu adevărat .subiect de film

(făcut de. americani, desigur). Drepturile cinematografice ale “Operaţiunii .Dincro”, cum a fost ea denumită, au fost vîndute. Chiar DEA, direcţia-antidrogamericariă, va fi cea căre va obţine' .profituri imense, pe lingă faptul că va culege laurii succesului r anchetei. Acest succes trebuie însă împartit si cu politia criminala italiana. ■ -■ ■. ’ . . ■ .

Afacerea: ţine, într-adevăr de criminalitatea anului-2000. O poveste plina de suspans si surprize. Suspans pentru modul în . care s-a ajuns, la ea, lucrind şi de o parte si dc alta a Xiceânului, timp de un an, pentru a dezmembra un puternic trafic de cocaina şi bani murdari în, folosul'cartelurilor columbiene.: Pentru a '<■ reuşi, a fost fereală chiar şi o băncă fictivă 4ie o insulă.-dîn ' Caraibe,,Anguilla, unde poliţiştii americani, de comun acord cu­cei italieni, “spălau” miliarde pentru traficanţii columbieni. :• Surpriza numărul mu a fost, în schimb, descoperirea identităţii

* bdssului-mcgăCirgan'izaţiei: un manager al crimei organizate,.un “naş cunoscut de puţină lume, un “nimeni” pînă ieri, departe de-tipul,clasic al mafiotului. Un regizor ocult, care deţine o: putere'şi d avere uluitoare, un holding rămificât în jumătate de v luinc. Acest “naş invizibil” este un italian din Brescia,‘de 42 de ani. Este proprietarul unei liote'de nave, pe Ungă cîteva bănci

- în regiunea Puglia şi Zagreb. Poartă costume sumbre, cu o , tăietură impecabilă, are nevastă şi amanta fii cadrul organizaţiei, îşi. schimbă tclifoanele celulare, la trei zile pdată, şi are ascun?ălorMn toată Spania. Acest “supercăutat” nu se întorcea seara niciodată în aceeaşi casă din carc plecă dimineaţa. Numele său este Pasquale Claudio LOCATELLI: “Cine mai e şi. ăsta?” â izbucnit Alessandro Pansa, şeful Serviciului central operativ al Criminalpol, în urmă cu nu prea'multă Vreme, atunci cînd. vînătoarea în, tandem cu agenţii poliţiei americane, a dus la identificarea acestui misterios personaj. Locatelli era “omul

. columbienilor” din. Europa, omul de legătură al'.udei alianţe criminale deja de dimensiuni planetare.! El transporta pentru “narcos” cocaină din Columb'ra în Europa, îri SUA şi Canada cu -navele sale-plasate îri Marea Briianie, Cipru, Zagreb. Patru dintre navele sale au fost sechestrate, găsindu-se la bord tone de droguri -şi arme uşoare, ciî destinaţia Croaţia.Dar Locatelli însemna mai ales un-“hoIding”. de reciclare a banilor murdari , în paralel cu mafiile. ' : ,

Radu VIDAB

Un episcop ceh a un

Un episcdpdin Republica Cehă. a provocat, marţi, un grav. accident/rutier, în localitatea Apahida, judeţul Cluj, infoţmează IGP. , * • In jujul orei 6.30, episcopul

cch Radim Pulcc (43 dc ani) se deplasa cu un autoturism înmatriculat în Republica Cehă, (tind însoţit dc călugărita Elena Caus (43 dc ani), de la mănăstirea Văratcc, judeţul Succava. în localitatea . Apahida, episcopul a intrat:

îritr-o depăşire neregu- lâmentară, maşină izbindu-se frontal dc un autoturism cpndus dc T taximctristul particular Ştefan Torok din Cluj-Napoca. '

în urma impactului, soţia taximctristului, Elisabeta; Torok (29, ‘de ani), . şi călugăriţa de la mănăstirea Văratec, au fost grav rănite, .fiind internate în spital, -.

Cercetările sînt continuate dc poliţiştii clujeni.1 ; ■/.

'In U ltim ii a n i, in c id en ţa cazurilor' d e ra b ie a, c r e s c u t în tr-u n m o d e x p lo z iv !

U n c a z d e r a b i e - f a t a l

]

> Duminică, la' Spitalul. Clinic deBoli Infecţioase din— Cluj-Napoca'a fost internat dc urgenţă . un_ bolnav, cu diagnosticul . de, rabie (lurblrc).Tînărul internat .era.

^dintr-un. sat din judeţul Sălaj şi«ra de-profesie-miner. Cu 3 săptămîni îri urmă, la ieşirea . dţn “şut*, în drum spre casă a intrat împreună cu nişţe colegi pe la crîşma din sat.- După cîteva pahare, 'oboseala şi-a. spus cuvîntul,_vrind să meargă ' acasă, 1’c drum un cîinc vagabond s-a “agaţat” dc gamba tui stingă. . ' ;

Traiînd cu indiferenţă; acest, incident, rana .i s-a vindecat,; nefericitul a şi uitat de micul incident. N-a luat'nici o măsură profilactică şi avîrid nenorocul de a Ti muşcat de un cîine turbat,' această muşfâtură i-a fost fatală. Este ştiut faptuh că această boală nu are un tratament eficace,

ca urmare bolnavul a decedai. i Legat de acest caz nefericit, se ridică două probleme, -şi .anume primă este. cea a cîinilor . vagabonzi, care, pot

- transmite virusul rabie prin ■ muşcătură; iar cea de-a doua problemă priveşte atitudinea

-care trebuie adoptată de fiecare persoană care a suferit

, muşcături. Indiferent de natura animalii lui agresaijt şi anume, cîini vagabonzi, pisici, şobolani şi în mod special, animale 'sălbatide(vulpi, lOpi, urşi), persoanele în cauză trebuie să- se adreseze fără întîrzierc . mjediculur“_de specialitate, singurul capabil de-â : preciza latitudinea profilactică. La Centrul Antirabic, care funcţionează îri cadrul. Clinicii de'.; Boli

f Infecţioase, s-au înregistrat de la începutul anului în curs 720 dc cazuri cu diagnostic de rabie, nuriiai săptămîna trecută aii fost deja 70 de cazuri.

Neglijarea acestui lucru poate .duce la situaţii dramatice, ca cea prezentata mai sus.

LUM INIŢA PURDEA*

După ac ţiunea de "c u ră ţe n ie " a p ie ţe lo r agroalim entare.a le C lu ju lu i de către po liţiş ti şi com isari ai Gărzii financiare,;preţurile ,la legum e si fructe s-au mai "reaşezat". ' : - ; i

_____________ : m vo to : n . p i - t c u

Atentie, hoţii vizitează Oserul!d ic h i s u l l-i * îstrr-ul din Cluj- Napiic,! împrcuiid m .ihi doi iucuIpciti pentru ,1 tur.i Au rcuMt sn pună min.1 pc o g eac j si o pereche du ,i<lid.i>i, dar nu s-^u m.ii *mbracat si încil '. i t cu ele IVntru comitcrc.i dc lurt în d.iuiw avutului p n \ . i t ^u fost ei îm brac j ; i in /eghe si trimişi la r t i c , Iundea lot c \ jh si afara e cald

y A s j am u n i .scăpat de trei hoţi de la iX cru l cluie.tn Sînt nlm în.sâ, c.jre i-ibi.! Asteapta neatenţia c u m p ă r ă t o r i l o r sa u c h i a r a \ în /âU>rih 'r Asa eă , i.) fim mai vigilenţi c înd trecem prin piele ■sau tîrguri

S-ar putea să lim u.stirati de anum ite obiecte

P ie ţ e l e a u r o a l i m c n t a r c si lîrgiinle ilm oraşele noaMre sînt p u r s i s im p lu a s a l t a t e d e c u m p ă r ă t o r i U n u i r e c p r in aceste locuri ag lom erate p u i l m c u m p ără tu r i , a l l i i în sa au cu lo tu l a l te i n k n l i i * M ai p u ţ in cura lcrdar rentabile Din punctul lor de \ e d e re , fi indcă liolu s r t i lh . im - ile ei e.sie v o r b a - u rm ă re s c d o a r s c o p u r i l e lo r in d iu i tu ile. neiţli jind orice lege sau remilamcnt

Unul dintre .ice,sti “ v i / i t a to r i” i'bişnuiii ai ti rpurilor si p ie ţe lor es te l’a \ el l 'ilip în %irsUi de 39 am din com una Floreşt i . taVacar dc meserie. .Iar cu num ii 4 clase le rm im le la scoală Se si vede ,I m u i c a a l t l e l 1111 î n c u r c a s o c o t e l i l e -le a c a s a 1.1 s - a

ntA AN SQKSM LA MIMIM UN VIS W MAU'i m r i m i

’ i

i i »

Gestiune irauduloasăPolitia îl ce rce tea /a in .stare

■le libertate pe ' 'nstiaii Mircea Pinlica», de 26 am , dm Cluj- N a p o c a , g e s t i o n a r la S C “ P.uic^r.ino" Cluj. carc tinip dc do i a n i s i - a î n s u ş i t d in g e s t iu n e a f i rm e i p e s t e 12 milioane lei Pentru ac o p c rn c a s u i n e lo r î n s u ş i t e în s c o p personal, a întocmii decontur i

■ le “ 1111111.11” fi mil ioane lei. pe c a r e l e - a ' p r e z e n t a t c u n tn b i l i l a tu f irmei. A fosl d e s c o p e r i t - ' l u p ă . un a n de z i l e U r m e a / a să r ă s p u n d ă penal pentni infracţiunile dc g e s t i u n e f r a u d u l o a s ă ,

. înşelăciune Î11 dauna avutului privat si lals intelectual

V. M O LD O VAN *

SC Flora SA a călcat pe becC o m i s a r i a i G ă r / n

Financiare au cons ta ta t câ îu zona com plo tu lu i Fortuna , din cartierul G ngorcscu , pe terenul p r o p r i e t a t e a l f i r m e i SC FI O RA SA. numeroşi agen ţ i economici îşi desfac p rodusele în r e g im d e p i a ţ ă , f ă ră ca t e r e n u l r c s p e e t t v s a t i c a m e n a j a i c a ţ i p i a ţ ă , i n co n fo rm i ta te cu p r e v e d e r i l e art. 17. a l IIG. n r 19/1996, l i p s i n d u - i , d e c i b i r o u r i l e a d m in is t r a t iv e , p u n c t e l e d e c o n t ro l s a n i t a r - v e t e r i n a r , p u n c t u l d c p r i m - a j u t o r , iîntînilc, bazinele dc ap ă pentru spălarea mărfurilor, spa ţ i i le de

depozitare, -punctcle de închiriere cîntare, WC-urile etc. Mergtnd pe tirul lucruri lor, - comisarii au;s<îsizat,faptul că SC FLORA a încasat de la ’ diferiţi agenţi economiei suma de 3.705.508 lei, rcprezcntînd ' chirii pentru parcele d!n terenul din zona complexului. Totluna”, ;Pcnlriî această • eontravenţie la- HG 19/1996,: SC Flora a fost amendată. cu * «urna de 600.{K)0"1ei, iar cei, 3-705.508 lei încasaţi pentru, .chiria spaţiului neamenajat ca ' piaţa* au fost confisoaţî. ;

D.C.

V in e G a rd a !, Lui Cirge ioan, care 10 data de'20 iulie a e<'transporta piersici - cu autoturismul 3 BU 7250, ftră a avea documente' legale de; provenienţă; marfă destinată a fi comercializată în piaţă, i-au, fost confiscate "cele 34 de lădiţe/ ' D .C .« i

A D E V Ă R U Lde Ciuj U L T I M A O R Ă

joi, 25 iulie 1996 ( f f i

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA ‘

SJ

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 25 iulie, a.c. în jurul orei 15.

Nu sînt destui banii pentru medicamente, dar, ieri:

Farmaciile participă la licitaţie

Dl ministru Mincu a “reacţionat” branşafarmaciştilor, /prin noile condiţii de participare la licitaţie (în special, prin licitarea pe cedarea unei părţi din profit înv favoarea spitalelor). Marţi, în conferinţa sa dc presă, 7 intens • nîediatizată, ministrul sănătăţii

'a înteţii Tocul, prin lansarea ideii înfiinţării cclor 1000 de

; puncte farmaceutice, în mediul rural. Alături de înfiinţarea farmaciilor de spital, propunerea *a intrigat bună parte din lumea farmaceutica. în actuala conjunctură, în care datoriile spitalelor către farmacii (de stat sau private) au întîrzierj repetate şi masive, unii se întreabă de unde vor fi'luaţi banii penlru amenajarea' farmaciilor ' din • incinta spitalelor, cu cc bani vorfi cumpărate case de marcat, de ‘ unde • va fi remunerat personalul ‘ calificat în activitatea farmaceutică, cine vă vinde medicamentele în ' sate - moaşele etc., etc.? .

Ierj a fost ultima zî de, depunere a documentelor pentru participarea la licitaţie în ceea ce priveşte eliberarea medicamentelojr în regim compensat şi gratuit După cei în Bucurcşti, farmaciştii au declarat că vor boicota licitaţia, fenomenul s-a extins în provincie, hotărîndu-se, la un moment dat, să nu mai . participe la nici o licitaţie. în general, anunţata licitaţie a, fost s percepută ca o “sancţiune” împotriva

comun acord, au convenit să-şi depună oferta/Prin oferta lor, accştia se angajează să elibereze reţele gratuite şi compensate, " pentru medicamentele din lista M.S., la preţul şi-adaosul comercial ■: stabi4itc.dc ministerul de resort ^nclusiv Ordinele de preţ pentru importuri). Plat» ' se va face, conform normativelor în vigoarefeu un avans de 50 la sulă Ia prezentarea facturilor, diferenţa urmînd a Fi achitată în termen >de 7 zile. Oferta" este valabila pe termen nelimitat. După cum se vede, criteriul acordării de către farmacii a unui procent din profit ' a dispărut. _ Din

.informaţiile pc carc le- deţinem, am dedus că farmaciile de/^tat au optat pcntpi o variantă apropiată de cea a privatizaţilor.

Mulţi, farmacişti apreciază • ca bizară, cel puţin, această licitaţie, din moment ce decontările-niedicamentet r compensata şi gratuite ! c desfăşoară cu *mare întîrziere.' . La nivelul judeţului Cluj, deficitul în privinţa;plăţii medicamentelor _ " s-a cronicizat. în ultimele zile, datoria, provenită din medicamentele compensate era de cca 600 de milioane de lei; Ieri, au fost decontate 461 de milioane. Situaţia este critică în .ceea ce priveşte medicamentele gratuite, unde datoriile sînt de ordinul / miliardelor, -.iar. subiectul “gratuităţilor” este evitat cu talent diplomatic (demn de. Ministerul de Externe)' defarmaciilor private, pornin-

du-sc de la ideea că>-către cei de la Sănătate, ministerialii încearcă să de^r'"1 vina lipsei banilor' la Ministerul Sănătăţii pc scama farmaciilor particulare. '

Farmaciştii Clujeni, după numeroase ezitări între a boicota licitaţia şi a participa," şi7au schimbat atitudinea şi s-au decis, în ultima zi, să depună oferta, în plic închis.

Din surse demne, de- încrederc, am aflat' că farmaciile particulare, cjc

Pentru a se lucra în condiţii rezonabile, bugetul judeţului Cluj ar trebui suplimentat, la capitolul- mcdicamenlc gratuite şi compensate cu cca, cinci-şase-miliarde dc Ici. ' .'

Licitaţia, care trebuia să se desfăşoare in zHclc de 25 şi 26 iulie, a fost amînată pentru 1 şi 2 august. Depunerea ofertelor a avut că termen limită, însă, dată dc 24 iulie.

M.S. ■

Prezidiul executiv al UDMR cere, Guvernului României să-şi trimită

reprezentanţi la Congresul Mondial al Reformaţilor Maghiari

Prezidiul executiv al UDMR, într-o declaraţie dată publicităţii, cere Guvernului României să-şi trimită reprezentanţi la Congresul Mondial al Reformaţilor Maghiari’ din 3 august, pe stadionul echipei de fotbal FC Bihor drn Oradea. Prefectul de Bihor, lOnel Ungur, nu a fosî de acord cu desfăşurarea acestei manifestaţii Ja Oradea.

în ■ dcclaraţi’a Prezidiului''•Executiv se arată că prin prezenţa reprezentanţilor Guvernului s-ar dovedi că nu este împărtăşită atitudinea naţionalist-extremistă a partidelor din coaliţia guvernamentală. Prezidiul Executiv ăl UDMR propune ca acest eveniment să devină “simbolul toleranţei, o sărbătoare.transilvană comună, servind înţelegerilor dintre popoare”. ■ ■ ' ■' :

Conducerea UDMR a mâi făcut un apel la opinia publică, internaţională să sprijine desfăşurarea celei de a treia întîlniri a Reformaţilor 'Maghiari.

Marţi, într-o scrisoare trimisă primului ministru, Nicolae Văcăroiu de către Sinodul Bisericii Reformate Maghiare din România se solicită explicaţii oficiale din partea Guvernului privind “afirmaţiile jignitoare” făcute de unii demnitari la adresa reformaţilor. *

Sinodul Bisericii Reformate Maghiare, în numele căreia semnează episcopii Laszlo Tokes şLCsika Kalman, îşi declină orice responsabilitate în privinţa conotaţiilor politice ale acestui eveniment şi susţine ca aceste coaliţii sînt generale, “de cei care, sub prelextufr alegerilor parlamentar din acest an, şi a iredentismului, duc o propagandă duşmănoasă faţă de Biserica 'Reformată”. ■ .

C a r t e l “ A l f a ” d ă

î n j u d c c a t ă M . M . P . S .

în urma negocierilor tontraclului colectiv de muncă la nivel naţional, Cartelul Alfa a refuzai să semneze sau să-l ratifice, molivîndu-şi decizia prin faptul^că anumite prevederi conţinute în noul contract sînt

nicidecum înregistrai-în forma actuală , la Ministerul Munci/şi Protecţiei Sociale, aşa cum s-a întîmplat, de fapt. Sindicaliştii nu sedau, însă, bătuţi, deschizînd un proccs împotriva Ministerului Muncii si.Protectiei Sociale si

mult inferioare, din punctul dezorganizaţilor patronale semnatarevedere al drepturilor salariaţilor, ale contractului, pjoces prin care.faţă de cele conţinute în contractul solicită, anularea acestuia.

(similar, încheiat anul-trecut. Dl Contractul colectiv .de muncă laGrigore Pop, lider sindical Cartel nivel naţional a fost semnat, jnsâ.Alfa, filiala Cluj spune că “orice de CNSLR' Frăţia, Bloculdrepturi câştigate cu greu în anii Naţional Sindical, Confederaţiatrecuţi nu mai pot fi.puse în Sindicatelor Democrate-diiTdiscuţie.” Exemplificarea a fost România şi de către Confederaţiafăcută pe marginea art, 87. din Sindicatelor Nealiniate, ciftrtractul colectiv actual, Opinia reprezentanţilorreferitoare la drepturile salariaţilor Cartelului Alfa a fost definită decare au şi funcţii în conducerea dl Grigore-Pop, 6are a afirmat:organizaţiilor sindicale, mult “Credem că această înregistrarereduse vis-a-vis de drepturile abuzivă-a contractului, contrarăprevăzute în'contractul colectiv de prevederilor legale a fostanul trecut şi pe marginea determinată de dorinţa de a apăreaarticolului nr. 11 din contractul într-o lumină favorabilă;în faţi j1de anul trecut, articol care supraveghetorilor, ’Co'misreiprevedea că salariaţii Europene, în scopul de a grăbi ncsindicalişti vor contribui la un -procesul de integrare europeană”,fond comun cu sindicaliştii cu o .r O satisfacţie deosebită ausumă infimă (între. 0,45% şi 1% reprezentanţii cartelului din cauzadin salariul negociat), articol care reuşitei încheierii contractelornirse regăseşte în noul contract.

Reprezentanţii Cartelului Alfa nu au semnat accst contract colectiv, convinşi fiind că,

colective de muncă-la nivel de ramuri, pe baza prevederi lor contractului colectiv 1a nivel - naţional încheiat pe anul 1995,

conform prevederilor legale în anterior adoptării noului contract, vigoare, acesta va fi renegociat şi v. . . ^ , ■

M iş c ă r i s in d ic a lePop Grigore a anunţat-în <

conferinţă de presă organizarea / unor mişcări sindicale ; de ’ amploare la sfirşitul lunii august' şi în luna septembrie, mişcări de protest împotriva tratamentului la'.- care este supus cetăţeanul dc rînd

; de către guvernanţi, în procesul pauperizării conlinue şi împotriva

xadoptăriiyîbţtzivc a ultimului Contract' colectiv de muncă la

* nivej .naţional:' în :acest sens, ■ Cariclul Alfa a întocmit o analiză dctaliaţj'- a: asiluaţici social* ectrtomice ta'i ţării, înaintea • alegerilor electorale din toamnă, prczentînd o evidenţă clară a

proastei gestionări a economiei' naţionale de către actualul Guvern. Prin această informare, sindicaliştii fac răspunzător, pe baza unor cifre clare,. actualul Guvern pentru impozitul exagerat pe salarii şi orice alte venituri, pentru inflaţia scăpată dc sub control - care. a şi determinat creşterea spectaculoasă a preţurilor energiei electrice şi combustibililor, şi, implicit, a tuturor celorlalte produse şi .pentru pauperizarea extremă a • populaţiei, aflată undeva la .limita .inferioară a supravieţuirii.

Diana CÂIENARU ■

Corespondenţi âin Budapesta

Trecut peste graniţă cu nume falsurmare din pagina 1

1992, Ia cursul de atunci al forintului, însemna aproape un milion dc dolari!

Poliţia ungară şi Interpolul l-au căutat zadarnic timp de patru ani pe cel care este cotat ca unul dintre cei mai mari escroci ai Ungariei din toate timpurile. Pînă zilele trecute cînd Gyorgy Zcmplenyi s-a prezentat chingur la ambasada Ungariei de Ia Copenhaga şi a cerut să fie repatriat, exprimîndu-şi deplina disponibilitate de a coopera cu

'autorităţile ungare.Disponibilitate care s-a dovedit

a fi reciprocă. La sugestia lui Zcmplenyi, consulatul ambasadei, după ce s-a consultat cu Ministerul de Externe iar acesta cu Direcţia Naţională a Poliţiei ungare, i-a eliberat escrocului un act pe numele Gyorgy Bcrkovits, acesta din urmă fiind numele de familie al mamei sale! Şi astfel, Zemplenyi-Berkovits â dcjucaţ eforturile şi vigilenţa poliţiei daneze şi a Interpolului şi cu o cursă a’ MALEV - compania aviatică naţională -Va reîntors la Budapesta, unde s-a predat' autorităţilor.

Ce; care au luat decizia au ţinut în primul rînd cont de faptul că la

mijloc este un interes primordial naţional ca Zemplenyi să compaii-J

• cît mai repede în faţa autorităţilor -ungare. Avînd în vedere câ el .n-a comis . infracţiuni în :Danemarca,. interesele daneze n-au fost lezate, a comentat Gabor Szentivanyi,' purtătorul de cuvînt al MAE ungar, modul mai puţin obişnuit prin care a fost scos din Danemarca Zcmplenyi.

O anchetă despre cum fcau petrecut lucrurilc cste în curs. In fceea ce-1 priveşte pe Gyorgy Zemplenyi, el este gata să-şi astime toate responsabilităţile. Respinge însă cu hotărîre ultimele acuzaţii pe care i le aduc conducătorii lotului naţional de nataţie: aceleatcă rezultatele sub aşteptări pe care înotătorii unguri le-au obţinut pînă acum la

, Olimpiada de la Atlanta s-ar datora “tulburăm, provocate de reîntoarcerea sa... - * .

.Cel dc-al doilea scandal este , ccl al “exportului dc feţuşi”

.-Despre cura au fost-“închiriate’’‘ în Ungaria viitoare'mame care să nască în Statele Unite pentru a le

'-fi adoptaţi mai lesne copiii' şi1 despre cum a reuşit, să se compromită Tin savant genetician ungur înlesnind întreaga afacere, în numănil de mîine al ziarului..

Ungaria, Ucraino fi Bulgaria concen tra ta m m porto * ,s

din arm ata la granllo cu RomâniaFiecare (ară din Europa de Est

trebuie să se încadreze în prevede­rile Acordului privind reducerea armamentului convenţional (CFE), ceea .ce ya garanta menţinerea echilibrului în zonă, a declarat pentru PRO FM, preşedintele Ion Iliescu. Preşedintele Iliescu a adâtigat că arc cunoştinţă despre studiul generalului Ion Magdalena, secretarul Cpnsiliului Snprcm de Apărare a Ţării (CSAT), referitor; la.aplicarea CFE. ,

în studiul său, generalul Magdalena arăta că sc manifestă “tendinţe tet mai evidente ale unor state, mari producătoare de armament şi tehnică de luptă, de' a practica politici discriminatorii în procesul dc furnizare de echipament şi-tehnică de luptă modeme". în aceste condiţii, arată studiul, “aplicarea cu bună credinţă a CFE poale duce la apariţia unor diferenţieri calitative semnificative în domeniul înzestrării forţelor armate”, care pot avea efecte negative asupra raportului de forţe la nivel regional şi.subrcgional.

Secretarul CSAT mai observa că s-au produs recent “mutaţii

. strategice de proporţii în dislocarea forţelor armate ale fostelor ţări membre ale r Tratatului de la Varşovia, prin dislocarea dispozitivelor strategice de la graniţele dc vest la cele de est; “Astfel, Ungaria şi-a concentrat armata la frontiera de est Acelaşi ,lucra l-a lăcut şi Polonia. Ucraina, care şi-a reorganizat- o armată naţională impresionantă, şi-a concentrat’ marea majoritate a trupelor la frontiera cu România $i f

. Polonia. Bulgaria şi-a concentrat or r marc parte din forţele armate în

raioanele dc frontieră cu Iugoslavia. Este posibil ca o mare parte din unităţile armătei bulgare să fie orientate’ spre zone din sudul Dobrogci”, -se arată în studiul ' generalului Magdalena. ;

Generalul Dumitru Cioflină, şefiil Statului Major General, declarase anterior că România nu se simte deranjată dc faptul că ţările vecine şi-au redislocat trupele ta teritoriu. . El a afirmat câ şi România â tăcut acelaşi lucru, în conformitate cu noile concepte de apărare şi eventuală integrare în structurile curo-atiantice. *

Autorităţile ruse urmăresc cu atenţie exerciţiile navale din Marea NeagrăUn reprezentant al Ministerului Apărării al Rusiei a declarat, marţi, că

■ actualele manevre navale din Marea Neagră, desfăşurate sub numele de cod “Cooperative Partner ’96", în cadrul programelor Partencriatului NATO .pentru Pace, sînt urmărite cu multă atenţie de către flota rusă din Marea •Neagră, deoarece la Moscova se apreciază că, avîrid în vedere caracterul paşnic al exerciţiului, nu se justifică o asemenea concentrare de nave militare, anunţă Radio România Actualităţi, care citcază agenţia Itar-Tass.1 Totuşi, flota rusă nu a fost pusă în stare de “alertă", ci numai de

“vigilenţă pe navă”, afirmă aceeaşi sursă. Reprezentantul respectiv, a, confirmat că Rusia a,fost şi ea invitată să participe la exerciţiul “Cooperative Partner ’%", dar a declinat invitaţia. El nu a furnizat, însă, amănunte privind motivele ce au stat la baza refuzului. ■

Ziarul nostru foloseşte serviciile.informative ale * agenţiilor de presâ: Rompres şi'Mediafax '

I L I E C Ă L I A N ( r c d a c t o r ş e f ) ;

VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjuntt); MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). ’-

T el. 1 9 .1 6 .8 l; fax: 19.28.28

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6 * '/ Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; G ontabilitatc: 197.307

■ ; , Redactori: 197,490,192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia l)cj: tdl/fax: 21.60.75

Muuuntaiu pun o.o. nr. i du / i aa i ,, jjaecaiona Cluj-Napoca. înmatriculata la Oficiul Registrului Cdmerţului judeţului Cluj. sub nr. 12/308 din 22.03,1991 cod fiscal 204469 i '

Secretar de redacţie,de serviciu: Iuliu PETRUŞ - Ici/fax: 19.74.18 \

TIPARUL EXECUTAT LA « n 3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7• Tel. 40-(0)64-199898', 154264 L / — Tipognoie . . r . t—