i

ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN IUDETUI CLUJ

ANUL II. NR. 242 MIEItCUiîI 7 NOIEMBRIE 1990 8 PAGINI 2 LEI

■ Acceptată ca necesară, măsiţ- ra liberalizării preţurilor a dus, şi va, duce Iii' continuare* la ma­nifestări de împotrivire dtn par­tea unor categorii cfa cetăţeni. Reacţia a fost promptă. MU dă oameAî att ieşit to stradă şi au1 demonstrat ''împotriva Guver­nului, a; preşcdîîltelul. ţărjl, tar v£6hial, loc da adunare dffr Bu« ctir<i>tl (P-ţş Universităţii) s-a umplut din nou de înditozl, dla^ tre-care, mulţi sini» cel puţin în imaginile televizatcj destul da suspecţi; '■ DesolîdariZarca unor sindicale protestatare de ose!â&- nea Indivizr apare ca un gest oarccum Rf;ilu:t. din moment ce reverberaţiile- prezenţei lor în numita piaţa se vor îmbogăţi: cu consideraţii - ş: prognoze fii* cute de tot felul de specialişti îri viitorul ţării. .

Fapt.-este că F.S:N. s-a decla­rat din primul moment de a - cord cu masiirit propusă de Guţ vemul alcătuit din reprezentan­ţii săi. Apare din nou o maî veche ciudăţenie a vieţii noas­tre post-electorale. Amintîndu-ne de momentele campaniei electora­le dusă, cu mijloace mai mult sau mai puţin paşnice, înaintea alegerilor de la 20 mai, mai ales de seara ln care pe ecranele televizoarelor apăreau cei . trei candidaţi la preşedinţia ţării, pa­te»* preciza că programele par- .

tidclor reprezentate apăreau - ' tunCi" foarte bine delimitată; Nil insist asupra caracteri&Kcilor.Ior. Spun doar că dupâ alegeri, eî?- tiSate d<* F.S.N ea armar* « convingerii electoratului de po­sibilităţile mai mari ale progra­mului său pentru scoaterea Ro* mâniei din impasul în cara ss află, GUvemul a iniţiat o scrie de măsuri, dintre care uneia caracterizata a f i de esenţă li­berală. Apropiate^ te ■_ acelaşi timp, de cele cuprinse îit pro- geamul ţărăniştilor, care» Ia rîn-

cum este situaţia interesantă fia C{tra se găseşt*. F.S.N. Avînd ua proBram în care măsurii* radfc-

/ i M n a sînt (sat* n-au fost) foart» agreate, insislînd asdpni protecţiei sociale- a. maselor da CStăţenl al ţârii, F.S.N. t*-a e- zitat să se pronunţe ferm. în. a- Jutorul guvernului. Chfâr dacă una dintra iniţiativele sale se „bucură* da * reacţie de împo­trivite din partea acelora, pe care programul respectiv voia s î-i protejeze de şocurile dur* aje trecerii spre economia de piaţă.

S-A GRĂBIT GUVERNUL? (H)du i Iul, era diferit de a l libera­lilor uneori doar- în, privinţa ritmului de. aplicare a măsurilor propuse. Astfel eă ciudăţenia, subliniată si cu alt prilej,. a con­tinuat să existe, ma£ mult, să fio alimentata de alte măsuri asemănătoare. înrăutăţirea situa­ţiei economice a ţării a dus Ia necesitatea unor soluţii radicale, apropiate da viziunea liberalilor şi: ţărăniştilor. Printre acestea se numără şî liberalizarea preţuri­lor, care este acuia obiectul a- ten* iei generale 'a ţfiriî şl care, fără îndoială, va" produce seis­me. în peisajul social al Româ­niei. Pe altă parte au apărut şl se vor Înmulţi pescuitorii în ape tulburi, cunoscuţi din situaţii an­terioare. Nu .trebui» înaă să-l luăm foarte in serios. .: Ceea ce trebuie ; subliniat a -

Să vedem, în atitudinea. P.S'.ÎÎ, ■ doar intenţia -de a: susţină Gu­vernul sau este vorlia despre, o reajustare dft proporţii’ # pro­gramului adoptat înainta de. ale- gerite dte la 20- mai? Ua lucra

-esta cert: măsura nu este popu­lară şl declaraţia de sprij inlre a ei: de către F 3.N. apare destul d& riscantă, tn perspectiva unui viitor apropiat.

fn aceasta ordine de idei. tă­cerea sau reacţia întîrziată ale celorlalte partide pot tt suspec­tate de calcule politice; în fond, liberalizarea preţurilor este sub- înţeleasă ca măsură obligatorie atît de programul P.N.L,, cît şi de cel al P.N/Ţ.-c;d., partîdeeare ar trebui să să se declara mul­ţumite că un guvern ce nu este al lexr ajunge- l*-j> -astfel; de con­cluzie. Totuşi, ele şi-au exprimat

poziţia eu * oarecare întindere. De unde st poat* deduce că au aşteptat reacţia cetăţenilor, pen­tru ca. ta funcţie de aceasta, să.-şî modelez» atitudinea. Esta- d« presupus, că. partidele respee* tive. ţl altele. SMUt găsit într-a situaţi* destul d* aeplăfcută. Dacă .ar tl sprijinit Guvernul,, aşa ctim ar ti trebuit sâ facă* dacă ar fl fost consecvente ca propriul program, riscau sS *«• sltuezâ alături efe F.S.N. Ceea ce n-aa aorit nfcl un moment de Et alegeri pînă fit prezent.. Riscul era amplificat de reacţia' negativă-a unor categorii, de-ce— tăţenL D aci na sprijineau Gu­vernul în această IflO.îtiUvă. esen­ţiali pentru redresarea ţării ia- tr-urt viitor previzibil, îşi’ con­traziceau: fit - bună măsură programul. O' dilemă, care. a pro- vocat rntîrzieres co care şt-au făcut cunoscută poziţia, dilemă din care - au ieşit ln cel* din urmă. prîntr-o- soluţie.de- compro­mis. în principiu, rămîn. de. acord cu liberalizare» preţurilor. în practică, sînt- de părere că Gu­vernul n-a ales momentul ţ l n.-® iuat măsurile necesare apli­cării eî.

Dincolo de toate, aceste specu­laţii, mai important- este însă. dacă Guvernul va găsi .modali­tatea Cea mai potrivită da a face. ea măsura de,liberalizare a preţurilor . să fie acceptată de cei ce suportă majorarea impli­cată, adică de marea majoritate a cetăţenilor din România.

Vaier CmOKEANU

,.,:C0MUNICAT , '.

Asociaţia Pentru Adevărul Re voluţiei roagă răniţii sau apar­ţinătorii EROILOR MARTIRI AI [REVOLUŢIEI ca re . nu au bene­ficiat de sumele de bani acordate prin decret de lege să se pre­zinte la sediul asociaţiei, B-dul Eroilor nr. 2 Cluj, cu bilet de ieşire din spital sau adeverinţă medicală, în data de 12.11,1990 ora 16,00. '

A FL :\M ...

Aflăm că Marian Munteanu, liderul I.ifrii Studenţilor, ar fi membru al Uniunii „Vatra Ro­mânească*. Sincer vorbind, nu am fi bănuit-o niciodată, întrucît nici una din prezenţele lui pu­blice tiu. s-a produs în 'cadrul vreunei acţiuni iniţiate de Uniu­nea noastră.

Mal mult, in luna august, cînd Uniunea „Vatra Românească* a iniţiat, comemorarea victimelor hortysmului. . Liga Studenţilor şl alte cîteva organizaţii de tineret, între care şi Madisz, au dat pu­blicităţii un comunicat în care se dezavua aceasta amplă acţiu­ne, care s-a bucurat de un larg răsunet intre membrii şi simpa­tizanţii . Uniunii „Vatra Româ­

nească". . ,De altfel. Marian Munteanu a

participat cam îa toate acţiunile implicit sau explicit ostile pozi­ţiei Uniunii noastre.

La Cluj-Napoca, prezenţa lui a coincis - cu două acţiuni ale „Vetrei Româneşti* — celebra­rea zilei Oştirii Române şi mar­şul de protest Împotriva acţiu­nilor separatiste din R.S. Moldova. Ii-a nici una din aceste acţiuni liderul Ligii Studenţilor n-a par­ticipat.

Aşadar, ee fel de membra al Uniunii noastre este Marian Mun­teanu?

Elena NlIAGOE

, Nu numai noi, românii, d în- ‘ treg universul, cunoaştem, ta acest sfîrşit de veac şl de mile­niu, transformări ieri incredibil» mutaţii profunde, radicale; în ma­terie şi mult mal anevoie în spi­rit şi sîntem părtaşii unor nou­tăţi ee ne atrag, şi.fta sperie, deopotrivă. S-a trecut la noi la liberalizarea preţurilor. Este o măsură Inedită, necunoscută şi netrăită pa piele proprie de mulţi dintre noi, care vine co surpriza şi cu violenţa unui şoc. Ca orice noutate— de cînd lumea e aş a — a stirnit animozităţi, suspi­ciuni, temeri şi a întîmpinat rezis­tenţă. Şî e bine şi e firesc s i fie aşa. Căci doar ieri primeam „to­tul'* de-a gata, bun dar mai ales rău, util sau potrivnic nouă, ar­de vara t dar mai cu seamă fals şi aprobam în unanimitate, adică în mincinoasa tăcere a supunerii. Liberalizarea preţurilor e doar un pas dintr-un drum încă necu­noscut spre o cu totul altă lume. îl facem sau mai stăm? Accep­tăm sau ne opunem? încercăm sau temporizat*? (Doamne, ştim

«fin fotbalul nostrn e* înseamnă astal) Răspunsul .ml se pare ni­ţel ascuns. Ceva n* spun» că trebuie să- ne regăsim pe not înşine, cu plusurile şi minusurile^ cu defectele şi calităţile, cu lu­minile şi umbrele noastre şi asta

PROTECŢIA PRIN MUNCÂ!pentru-a ne putea schimba ţi depăşii Pentru ca să fim noi în­şine mai buni, mai drepţi, mal adevăraţi, mai cinstiţi azi, decît am fost ieril Altfel s-ar părea că nu avem nici o şansă. Căci nu putem progresa, zidi o temelie nouă, cerind de ia alţii mat mult decît dăm noii! Exact povestea cu importul şi exportul. Noi sîn­tem pentru a avea şi nu pentru generosul a da şi a avex Deci,

ee exportăm n o i: dia talentul, hărnicia, priceperea şt cinstea noastră ln societate?! Ne între­băm doar ce şi cit primim. ţfail muncesc corect — alţii fură, a - nil trudesc din grea — alţU cîştigă bani mulţi iliciţi, unii se sacrifică — alţii contestă to­tul. La noi există o bună parte de ţară care spune, mai răspicat sau mai cu grijă Da!, fiind peii- tru linişte, pentru a produc*, pentru respect şl progres şl o alta, mult mai taică, cu N 6! în braţe* pentru dezordine, negaţie, nemuncă şl destabilizare. Ea con­testă guvernul, parlamentul, con­ducerea statului Cere demisii. £3 o soluţie. Care e mişcarea ur­mătoare? Cu ce continuăm? Cu cine? E rău fravernul, e rea con­ducerea ‘ statului, e rău parla- mentuL Aşa sfi fie oare? Avem paşaportul în buzunar. putem merge unde vrea» şt cînd vrem, avem 5 zile lucrătoare pe săp- tămlnă (cîte muncite ca lumea?!),

Viorel CACOVEANU (Continuare tn pa& a îl-a)

LUCRĂRILE SENATULUISenatul şi-a continuat marţi

lucrările îA plen. înainte de a se trece la ordinea de zi pro- priu-z'tsă, preşedintele Senatului, domnul Alexandru Bîrlădeanu, a- ţinut să facă o serie de precizări privind modul cum este reflec­tată activitafea Senatului în mij­loacele de informare în. masă, în special în „Gazeta de vest*; ca­re într-un număr recent a adu* critici' serioase. aparatului: tehnio. al Senatului; modului cum au. fost selecţionate- aceste cădise.- Domnul Bîrlădeanu a informat Senatul că. au apărut îa presă date. care, de.şî nu sînt fmportan-- tej sînt. de ur intern. Domnia sa şl-a expriraat inGriJorarea .faţă de. exfetenţa unor oameni din ca- dixfţ aparatului care- vînd InfOr- njajîî- Ift acest sens, domnuI Bir- lăaeanu. a cerut. Iar Senatul a votat, instituirea unei comlsîîda 5 senatori care să analizez® ac­tivitafea aparatului.

Preţuind conducerea şedinţei, domnul îladu Gâinpeann, vice- pre.şedint? al Senatullit» a pro- pus ca persoanele- care adresea­ză întrebări guvernului să nw

. mai fie televizatei Reacţia mal multor senatorf a fost p rom ptă :

O decizie tn privinţa înregis­trării d<; către. va fl luată' in-* tr-o şedinţă, viitoare*. îa - continuare. Senatul, a luat

în dezbatere proiectul de lega privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Supe­rior d e Apărare a fă rif, aţît îa timp de pace, cît şî . în timp da război.

. Noul 'organ propus a sc con-» stitui are caracter dernocratic, cu atribuţii precise stabilite în ca priveşte problemele care urmea­ză să le elaboreze. în vederea su­punerii spre aprobare parlamen­tului, cit şi în ceea ce priveşt» problemele pe care urmează să Ie pezbatâ si să. ia măsurile ca se impu». Din Consiliu fac parto preşedintele României —- în ca­litate 'de preşedinte ‘ primul ministru al guvernului, ca vice­preşedinte, şi 8 membri. . ' v

După discuţiile generale pa marginea proiectulni, a dezbate­rilor p e articole şl paragraf^ Senatul a votat această lege.

- COMUNICAT

Membrii din cartientfMărăşti sînt invita^- să participa la adunarea pentru, alegerea Bt- roului de Coordonare p» cartier. Adunarea va avea Ioc la data . da 9 noiembrie 1990, ora IT Ia sediul y.S.N. din str. Eroilor nr.2.

SIMPOZION NAŢIONAL

în perioada 7—9 nolembrte a.c. T.C.P.I.A.F. în colaborare cu ASOCIAŢIA GENERALA A FRI- GOTEHNIŞTILOR DîN- ROM­NIA organizează al V ll-lea sim­pozion naţional do frigotehnie, cu tema „Realizări şi perspectiva In cercetarea, proiectarea şi ex­ploatarea maşinilor frigorifice-

Lucrările simpozionului se vor desfăşura la Casa tineretului d i» Cluj-Napoca începînd cu 7 no­iembrie, orele II.

ASOCIAŢIE

La sediul COMUNITĂŢII B- VRF-ILOR DIN CLUJ, la data de 4 noiembrie a.c., a avut lo co consfătuire a Asociaţiei Evreilor din România, Victime ale Holo­caustului, înregistrată Ia Judecă­toria Sectorului V din Bucureşti, cu nr. 1055/03. 06. 1990, al cărei

scop principal este obţinerea de despăgubiri din Germania. Cu o- cazia aceasta s-a înliinţat colec­tivul de coordonare al. Asociaţiei din Cluj. Cei interesaţi slnt ru­gaţi să se prezinte la Sediul Co­munităţii Evreieşti dia Cluj îa zilele de marţi şi vineri, Intre o- rele 10—12.

SIMPOZION

în zilele do* 8 şl 9 noiembrie 1990 se desfăşoară simpozionul naţional „Arhivele ta slujba şti-, inţcl şi culturii’1, organizat d« filiala Cluj a Arhivelor Statului. Ediţia din acest an este dedi­cată împlinirii a 70 de ani de > la crearea acestei prestigioase instituţii de cultură a Clujului. Manifestarea cuprinde deschide­rea unei expoziţii documentare dcdicale Jubileului şl o sesiune

de comunicări cn două secţii: Arhivistică şi Istorie, la care par­ticipă istorici şl arhivlştl presti­gioşi din Cluj-Napoca şi filiale ale Arhivelor Statului din ţară. De asemenea, o masă rotundă cu tema: „Relaţia Arhivc-cercctare- învăţămînt: realităţi şi perspec­tive*. ca participarea conducerii Direcţiei Generalei a Arhivelor Statului şl a unor reprezentanţi marcanţi al instituţiilor culturala din Cluj-Napoca, aflate în legă­turi sţritise cu Arhivele Statului. GENEZA.,, Dsssn dc Mihai BACOCItf,

r - 'u r i CSN'. : , : i v V

m m m rn. m libertate PAGINA 2

C O M U N I C A TConstatăm cn Îngrijorare «â In ultima vreme po-

îltlca de discriminare confesională ţi de Îngrădire In continuare a libertăţii cultului greco-catolic, pa care guvernanţii neocomunişti au preluat-o de la vechea dictatură comunistă, .« condus la mişcări protestatare, care riscă să degenereze In confrun­tări violente, aşa, cum se petrec lucrurile la Baia Mare. -

Afirmăm, pe -baza realităţii politico-sociale pe car-e o constatam In mod nemijlocit şi In Judeţul Cluj, că situaţia -aceasta se datoreşte exclusiv .gu­vernanţilor neocomunişti totalitari.

Declararea prin lege a libertăţii cultului greco- catolic, imediat după 22 decembrie 1989, şi denun- ' ţarea ca abuziv a decretului 350/1948, prin care Biserica Română Unită a fost pusă în afară de lege ţi a fost despuiată de toate bunurile sale. s a făcut sub presiunea străzii ţi a evenimentelor şi nu a corespuns intenţiilor reale nle guvernanţilor. Dovada evidentă este că acum, după 11 'luni de t'uvernare iesenistă, dispoziţiile propriilor legi In această materie nu au fost. aplicate de guvernanţi, încercarea de a deplasa rezolvarea problemei re­cuperării bisericilor abuziv confiscate de regimul stalinist prin tratative inter-confesionale intre Biserica Ortodoxă şi «ea Greco-Oatoîică -este o manevră ilegală şi are «a substrat verificatul şi des practicatul scenariu comunist, prin care *e •creează tensiuni sociale de tot felul, pentru a pu­

tea desfăşura Ic spatele lor .politica dictatorială de forţă.

Afirmaţia «ceasta sa este na *iroplu proces de Intenţie, pentra eâ, deşi a-a emis un decret-lege prin care s-a stipulat redarea proprietăţii bunuri­lor care au aparţinut Bisericii Române Unite şi oare au fost confiscate de stat şi au nu fost tre­cute legal niciodată In proprietatea Bisericii Orto­doxe, «cum, după 11 luni de la revoluţie. In Jude­ţul Cluj de exemplu, nici .un singur bun din aceas­tă categorie nu a iost retrocedat. Această situaţie Îngreunează pînă la înăbuşire întreaga activitate de cult n Bisericii Greco-Catoliee. Nu este de -mi­rare că tn aceste condiţii revolta credincioşilor greco-catolici creşte pînă la cote care riscă să pro­voace evenimente regretabile.

Declarăm solemn că întreaga răspundere pentru situaţia creată, pentru starea de spirit devenită deja incontrolabilă a credincioşilor greco-catolici şi ■pentru toate consecinţele grave ş i' neprevizi­bile ce -pot decurge din aceasta, aparţine exclusiv .puterii politice din România şi autorităţilor locale din diferitele judeţe In care ponderea credincioşi­lor greco-catolici este mare.

.Forumul Democratic Antitotalitnr din România, Filiala Cluj, cere cu insistenţă autorităţilor de .Atat centrale şi locale renunţarea la abuz şi repu­nerea efectivă In libertate a Bisericii .Române V - nite (Greco-Catolice).

BIROUL FORUMULUI DEMOCRATIC ANTITQTALITAR ROMAN, FILIALA CLUJ

« JClND „ALBA- DEVINE «NEAGRA**. Şarlatanii care prac­tică .sportul” de mare Înşelă­ciune „alba-neagră" nu se as- tîmpără. Ii rad pe . . . fraieri . . . Mumai că zilele albe şi frumoa­se, cu buzunarele doldora de bani neihunciţi ale lui Victor Moldovan s-au terminat. Au de­venit . . . negre, pentru că aşa zice legea La 38 ani, Împătimi­tul jucător a primit 3 luni.de puş­cărie. Şi o veste de ultimă oră: tî- nârul se plictiseşte, sugerăm deci .Poliţiei să mai aducă In faţa ins­tanţei şi alţi şarlatani. E păcat că stea Moldovan singur şi să-şi „iasă din mină".'

o DEGEABA AM INSERAT In .pagina Poliţiei precizările doam­nei căpitan Rodica Popa (nicide-

- -cum Rusu, aşa cum s-a scris). Şefa biroului evidenţa popu­laţiei a făcut un apel pentru ca toţi cci care stau ilegal, , deo­camdată, In municipiu să-şi cla- - rifice situaţia. -Noi vorbim, noi auzim. Dar lipsa vizei de flotant (studenţi/elevi) .şi absenţa buleti-

CRONICA .P O L I Ţ I S T Ă

nul ui de identitate după vîrsta de 14 ani se" pedepseşte-de lege. Aşadar, mai bine pentra cei ca­re -se simt cu „musca“ sfi treacă pe la Poliţie.

O ÎN ZIUA DE 21 OCTOM­BRIE A.C., In jurul orelor 23, la pasajul C.F.R. „Competrol^ din Dej a fost accideritată mortal o persoană masculină, a cărei 4- dentitate nu este cunoscută. A- vea circa 28—30 de ani, 1,65 m înălţime, şaten, cu început . de calviţle,- ochi albaştri. în mo­mentul accidentului era Îmbră­cat cu un f i ; bleumarin, pulover drn lînă naturală cu fermoar şi doua buzunare. Cine îl cunoaşte să se adreseze primului post da Poliţie.

• NICI NU NE MAI vine să vâ reproducem .statistica furtu­rilor de şi din automobile. Se pare că acum este o modă de a

da lama tn greu agonisita avere a omului. Mai bine urmaţi sfa­turile Poliţiei rutiere. Deci do- taţi-vă autoturismele cu sisteme de alarmă, nu vă lăsaţi cheile de contact In maşină, luaţi-vă obiectele care ar putea tenta pe hoţi, parcaţi, pe cît posibil, in locuri iluminate şi sesizaţi cît- de* repede organele de poliţie de orice tentativă de furt.

• COLOŞII. Se pare că cei mai mulţi şefi de garaje au uitat că maşinile pe -care le îngăduie In circulaţie trebuie să respecte nişte norme. Printre altele, cele -care trec prin centrul munici­piului trebuie s& aibă un „LI­BER". Cele care nu au aseme­nea permise eliberate In acest an vor suporta consecinţele. Nu numai şoferii, ci şi acei respon­sabili care îşi închipuie că -cen­trul e destinat maşinilor cu sau -fără treabă prin zonă.

Rubrică realizată de Radu VIDA

\ *g||i

J In loc de clor, In acest ca­mion se transportau două ca­sete cn t a * . Are bani U .T . L.-ul!

. Fotografia: Nicolae PETCU

• *• j }* ■ U • 't *

PR0TECJ1A PRIN MUNCĂ!(Urmare din pag. I)

curentul electric şi gazul *tnt mai ieftine ca acum un nn, le­furile au crescut binişor, avemo presă liberă cît încape, avem dreptul la grevă, ia demonstraţii, s-a dat.pămînt ţăranilor. Cu alte cuvinte ceva a făcut şi bine gu­vernul- statul. Dar magazinele sînt goale? Da, aşa e. Dar cine produce bunurile do larg consum, guvernul sau noi?! Producţia a scăzut, productivitatea la fel.

• Noi ce am făcut, ce am produs în acest timp? Cu durere /tre­buie spus că am produs mnrm dc multă suspiciune, nelinişte, ură şi violenţă. Oare nu le-sm putea exporta?! Ce ne-am îm­bogăţi, rum mulţi vor- peste noapte şi fără muncă!

Guvernul aplică o lene şi ne asigură o protecţie «socială, sub- venţipnînd preţul unor, turnuri de strictă necesitate. Şi ne -cere nouă o protecţie prin mtinrâ. Oare nu e la înrtemmn noastră fimastă proiecţie? "Nn nni trebuie r.!i ne protejăm, ri alţii? Ştim din vechime că munca si cren- ţin alcătuiesc leagănul in rare s-.i format nmul. Ne-am învăţat. «• -drept in vechiul regim, să nl se spună ce sâ facem, ce să vor­

bim ţ i ce să mlncăm, sfi primim peştera modernă numită aparta­ment şl apă caldă, uitînd că toate vieţuitoarele de pe pămînt îşi fac ele însele înainte de orice cuibul, bîrlogul, vizuina.

Protecţia priri muncă m! se pare o invitaţie la a ne demons­tra propria capacitate şi inteli­genţă, hărnicie şi pricepere, pro­priul curaj. Prin muncă, căci ea ne fereşte de trei rele: de viciu, de urît şi - de nevoit Sau cum a spus filozoful, munca gîn- j deşte. In timp ce lenea visează. * Ca atare re facem? Ne prote­jăm singuri sau ne lăsăm pe mîna altora?! Demolăm sau cre­ăm?! Acum un veac Moş Ion Roată nu pricepea de cc opinca, talpa ţării, rra chemată să ducă ipe umerii ei <o stincă. In vre­me ce ioierii -se uitau şi dădeau sfaturi! Ei Ibine, azi, după atita progres, s-nti inversat lucrurile: noi toţi stăm şi cerem ca gu-

. vemtil să flură stînca şi nici -sfaturi nu-i 'dăm! Ba ar vrea Unii să cadă stînca! în concluzie,> -n spune doar TJU, a nega, a sta

pe loc. înseamnă a ne cantona în domeniul vorbelor şi vintulul.A spune DA prin faptă nu • e totul, dar e o şansă! 'O şansU pentru noi şi pentru ţară.

ALTE Şl ALTE NEDUMERIRI ALE CREŞTINULUI ORTODOX (I )

Pentru Apropierea celor două biserici româneşti In spiritul dreptăţii, adevărului şi credinţei mai avem multe de făcut. Cred că ar trebui să se insiste mai mult asupra istoricului creştinis­mului la români.

O problemă importantă este . cea privitoare la ce s-a întâm­plat în Jurul anului 1700 — în bi­serica românească din Transilva­nia. La sfîrşituţ secolului al XVII-lea românii din Transilva­nia erau supuşi unei puternice- presiuni, atît din partea calvini­lor, cit ;şi din a (catolicilor. Ac­ceptarea calvinismului ar fi în ­semnat deznaţionalizarea şi pro­babil dispariţia noastră ca ro­mâni pe meleagurile Transilva­niei. catolicizarea ne -promitea păstrarea identităţii naţionale şi ne acorda privilegii -economice şi culturale. In mod deosebit -acce­sul la învăţătură la Viena şi Ro­ma, precum şi învăţămînt ele- . mentar in limba maternă. Ro- mânii, atraşi prin instinct de «Maica Roma“, au ales această a doua cale. Dar lucrurile n-au fost atît de simple. încercînd sâ •găsească sprijin în biserica or­todoxă, episcopul de Alba lulia, Atanasie Anghel, a făcut o călă­torie în Ţara Românească, dar a fost profund dezamăgit cînd i s-a impus de către ierarhia or­todoxă de acolo folosirea ca lim­bă de cult a limbii greceşti, ori slavone şi nicidecum a limbii ro­mâne. Aceasta -l-a determinat să •convoace soborul protopopilor şi $ă hotărească unirea din 1700 a anei părţi a românilor transil­văneni cu Biserica Romei. Ro­mânii transilvăneni de rit răsă­ritean au avut . la rîndul lor, multe de -suferit. Râmaşi fără ie­rarhie, au fost trecuţi sub juris­dicţia mitropoliei sîrbeşti de la Vîrşeţ, iar unii preoţi şi -credin­cioşi ortodocşi au trăit-un adevă­rat martiriu. Factorii benefici ai Unirii sînt bine cunoscuţi, nu şi aportul ortodocşilor la naşterea şi dezvoltarea Şcolii Ardelene şi a Luminismului românesc tran­silvan. ' '

Consider ca o mare lipsă fap­tul că nn s-a insistat suficient a- supra colaborării celor două bi­serici strămoşeşti în vremurile

de -restrişte şi răscruce ale nea­mului. La revoluţia moţilor, con­

dusă de Horea în 1784 (Horea, Cloşca şi Crişan au fost orto­docşi, c a , şi majoritatea popu­laţiei răsculată) au participat şt satele greco-eatolice din regiu­nile din jur. La petiţia din 1791, cunoscută sub numele de Sup- plex Libellus Valachorum, re­dactată în cea mai mare parte de învăţaţi români ce aparţineau Bisericii Greco-Catolice Unite cai Iloma, au participat şi ortodocşi, ea fiind semnată de episcopii ambelor confesiuni ale români­lor ardeleni. Revoluţia din 1848 din Transilvania a avut, aşa cum bine -se ştie, obiective n a - . ţionale, culturale şi economice,, dar şi religioase. La Marea Adu­nare Naţională de la Blaj d in mai 1848 au luat parte românii din ambele biserici strămoşeşti, inclusiv ortodocşi de peste Car­paţi. Subliniem câ dacă condu­cătorul necontestat- al Revoluţiei a fost un moţ ortodox. Avram lancu, pregătirea spirituală s-a făcut în mare parte prin Şcoala de la Blaj ce aparţinea Biseri­cii Unite Greeo-Gatolice.

Prin Pronunciamentul, adop­tat de Conferinţa de la Blaj din 3/15 mai 1868, fruntaşii politici ai românilor din Transilvania, a - parţinînd ambelor biserici r o ­mâneşti, au protestat energic îm ­potriva alipirii Transilvaniei la Ungaria, declarînd că ei rămîn credincioşi principiilor şi reven­dicărilor formulate în -Adunarea naţională din 3/15 mai 1848 de la Blaj.

Memorandum-ul. protest .ener­gic al poporului român din Tran­silvania, a fost redactat ca oca­zia conferinţei extraordinare d in 5/17 ianuarie 1892 a Partidului Naţional Român, cu participarea românilor din ambele biserici strămoşeşti. Formularea revendi­cărilor, cît şi deplasarea la V ie­na — unde au participat-3GJKde­legaţi — .s-a făcut de către cre­dincioşii celor două biserici. Nici unul din cei ce călătoreau spre curtea imperială din Viena riu se întreba dacă vecinul de călătorie ■era ortodox sau. grepo-catolic.

Dr. Florea MARIN

S P O R T .Indiscutabil, una dintre cele

anai puternice serii -ale celui de-al treilea eşalon al fotbalului nostru — dacă nu chiar cea mai puternică — este seria a XJ-^. în care evoluează echipe cu vechi tradiţii din judeţele Cluj, Sibiu şi Hunedoara, judeţe în care şi In prezent au „ambasadoare" la cel mai inalt nivel, adică în di­vizia A.. Acum, dupj 12 «tape cînd in­trăm, cum se spune, pe ultima turnantă, cîteva constatări se impun cu acuitate mai ales -da­torită complicaţiilor ce pot sur­veni la cei doi poli ai clasamen­tului. O primă constatare, aşa­dar, care are darul să ne bu- - cunc. Echipele din judeţul nostru— cu excepţia Electrometalului. clasată, deocamdată, pe ultimul loc In clasament, cu numai 6 puncte şi cu tot atîtea minus la adevăr — sînt foarte bine pla­sate, respectiv pe locurile I, TI,IV şi IX, între -ele „strecurln- dn-se'“ . destul de .periculos. Me­talul Aiud, locui II. la două puncte de lider şi cu plus patru în 'clasamentul adevărului. Este clar că între aceste formaţii, la cnre se mai adaugă şi Minerul Lupeni, se vn .da lupta pentru promovnre şi noi credem că .Tn campionatul viitor lin divizia -B va -evolua o echipă din judeţul nostru şi nu -din .celelalte. Cc ut -tnni fi de observat? Pînă în e- tnpa trecută, -echipa eu -cea mai bună apărare s-a dovedit « fi •■C/UjO., cu numai :8 -goluri primi­te, 'dar *>n şi-a ^compromis" oa­recum .golaverajul duminică In ■meciul cu <5jF.R.,'clnd a primit rftnct -JumJltarte din golurile -de pînă atunci, dar şi In acctfe con-

Divizia C de fotbal, seria a Xl-a

LUPTĂ STRÎNSĂ, PASIONANTA PENTRU ŞEFIA CLASAMENTULUI

<3iţii, cu doar 12 goluri la activ, .se numără printre primele trei echipe cu cele mai puţine goluri primite, mai puţine chiar decît actualul lider, care, însă, are sa­tisfacţia celei mai mari eficaci­tăţi — -32 de goluri marcate. In line, Ja subsolul clasamentului -situaţia cea mai critică o au Mu­reşul Deva şi Electrometal Cluj- JJapoca cu 8 şi respectiv 6 punc­te şl. In aceeaşi ordine, cu minus 4 şi respectiv 6 puncte în cla- samenţui adevărului. De aseme­nea, nu . mai puţin de 8 echipe, după părerea noastră, candidea­ză alături de cele dou-j mai sus amintite la retrogradai-’ . O lup­tă acerbă, deci, la cei doi poli ai clasamentului, care dă culoare şi interes meciurilor din această ■serie, -care fltrag un număr des­tul de mare de spectatori. Apro­po de spectatori, duminică la meciul C.F.R. — GXI.G. au. fost peste 5000 de spectatori, coca ce nu se înregistrează mai nou nici la jneriurile de divizia A. Îna­inte de a vă oferi rezultatele complete ale etapei a X ll-a şi programul etapei din 11 .noiem­brie, precum şi clasamentul la zi, vă facem cunoscut şi clasa­mentul adevărului, astfel incit .amatorii de statistici să fie la zi şi din acest punct de vedere: C.F.R. (plus 6). Industria sîrmei şi Metalul Aiud — •(«). C:U.C. ■&), Minerul Lupeni (2), ‘C.F.'R. Simp- rin (1); la minus In acest cla-

Lsamont situaţia este armîîtoa- rca: Elertromet.nl —fi. Mureşul Devn —4, A-S-Paroşenl. Rtrteza- tnl Haţeg, Soda Ocna Mureş,G.SU. Sibiu —2, Minertil Ştiinţa Vulcan. Unirea Dej, Mecanica Alba lulia —1.

REZULTATELE COMPLETE ALE ETAPEI A XH-A: C.F.R.Cluj-Napoca — C.U.G. 4—0, In­dustria Sîrmei — Mureşul Deva2—0, C.S.U. Mecanica Sibiu — Carpaţi Agnita 2—2. Metalul A - iud — Unirea Dej 2—0, Soda Oc­na Mureş — Electrometal 2—O, Retezatul Haţeg — 6.F.R. Sime- ria 3—0, Minerul Ştiinţa Vulcan— A.S. "Paroşeni 2—1, Minerul Lupeni — Mecanica Alba lulia4—0.

Traian BARA

. CLASAMENTUL

1. C.F.R. Cj.2. I.S.G.T.3. Met. .Aiud .4. C.U.G. Cj.5. M. LupeniB. C.F.R. S.;7. Carpaţi A.8. M. Şt. Vulc.9. Unir. Del

‘10. C.’S.U. Sib.11. TJÎec. A. I.12. A.S. Paro.ş.13. Retezat. H.14. Sod. O.M. .15. Mur. Deva IE. Electrom.

12 8 2 12 7 2 12 7 2 12 7 1 12 7 12 6 12 5 12 4 12 5 12 5 1 12 4 3 12 3 4 12 * 2 12 5 0 12 2 4 12 2 2

2 32 14183 24 11 16 •3 21 12 164 15 12 155 29 16 14 5 17 21 135 22 25 12 5 18 18 116 16 21 n«•35 17 11 5 10 17 11 5 14 ife 10 •6 10 14 107 13 23 10 610 17 88 -6 ÎS *

■ETAPA URMĂTOARE, 31 NO­IEMBRIE: Klectromct.il Cluj — Retezatul Haţeg; Unirea Dej •— 'Soda Orna Mureş: Carpaţi Ag­nita — Metal»! Aiud; Mureşal Deva — C.S.U. M. Sibiu: 0 3 *5 . C luj — And. Sîrmei Ctmpiia kur­zii; . Mecanica Alba lulia - “C.F.R. Cluj: Minerul .Ştiinţa Vul­can — MInerut l.upenl; A.S. Pa- roşeni — C.F.R. Simeria.

PAGINA î

Nica Alifairfis: In ceea ce mă priveşte, nu fac politică pentru că nu mi-a plăcut să fac niciodată» ţi nu văd de ce-aş face-o> tocmai acuot Sigur că tot ce se-ntîm- plă «fin; punct de vedere politic nu poate să treacă; peste mine şi mă afectează sau. lasă urme In ceea ce- mi se-ntîmplâ mie ca om care exist şi trăiesc între oa­meni, deci trăiesc într-un con­text politic. Dar apucături de po­litică şi de om! care să fie impli­cat fa* politică nu am avut, nu am şi sper din tot sufletul să' ntt am vreodată. M-au amuzat des- . tul de tare mulţi dintre colegii, mei care s-au apucat de politică» pentru că rezultatele au fost într-adevăr amuzante. Mi-aş do­ri din tot sufletul să-i văd din nou la Jocurile lor; deoarece- se pare că sînt mai buni în mese­ria lor decît în cea de politici­eni» In- ce mă priveşte, politica mea c&te — şi s-a'r putea să pa­ră ua pie cam pretenţios. — mu­zica. Dacă s-âr înfi:n,ţa vreoda­tă un partid al muzicii, ered că tn-aş înscrie în- acest partid.. Alexandru Arşinel: Actorul, prin însăşi menireh sa» este im­plicat, sub o- formă sau alta, în viaţa politica a ţării. Bine-ar fi ca, cel puţin cei care fac mese» ria mea, aceea de a fi un iem n urmaş al lui Tănase — fiind ac­tor de revistă — să fie detaşăm de ceea ce înseamnă politica în mod special- a unui partid sau altui», detaşare care sâ ne- dea o stare de neutralitate-angajată în a- putea critica orice forma de agresiune' împotriva bunului simţ. sau a nemulţumirilor oa­menilor.

Tiraara Bnciuceanu: Politica mea este. teatrul şi scena.

VîiUaj Mâlaimare.’ In sensul strict aî cuvîntului,- unii da. Unii sînt implicaţi în organisme po­litice şi ca atare fac politica u- nui partid sau a unui organism» alţii fac politică aşa ca toţi oa­menii, o politică de strada în care dezbatem, punem şi răs- turnâm guverne. In sensul mai adîne al cuvîntului, şi mai ade­vărat cred eu, actorii sînt oa­menii care fao numai politică, pentru că eu cred că noi exis­tăm. sau ar trebui să existăm» întru dragostea pentru meseria noastră, întru disperarea că sem­nele perfecţiunii întîrzie să apa­ră sau o fac cu mare greutate, întru disperarea şi feri citea unei vieţi chinuite. In sensul ăsta, într-adevăr, noi, actorii, facem sau ar trebui să facem numai politică

florian Pitiş: Bineînţeles că actorii fac politică. Dintotdea- una s-a spus că orice prezenţă a noastră pe scenă constituie şi un act politic. Bineînţeles că ac­torii nu fac politică în sensul

In care se înţelege politica as­tăzi „adică. apartenenţa la vreun partid sau propagandă pentru un partid anume,, ci în primul, şi-n primul rînd arta» după. pă­rerea mea, înseamnă o negaţie faţă de o stare de lucruri exis­tentă» neconfprmă cu, principiile Umaniste, să spunem, deci re­volta împotriva unei astfel de stări de- lucruri şi dorinţa de-a îndrepta lucrurile. încă de * la tragedia greacă, încă de ia Es- chyl, totul a-nsemnat.o revoltă împotriva zeilor! Shakespeare, prim piesele- sale, prin .Furtu­na", de- exemplu, nu face altce­va decît săr îşi baig joc de suc-' cesorul Elisabetei I» care era to­tal împotriva magiei. Şi iată-I pe Shakespeare preze-ntindu-i o piesă; care se intitulează „Fur­tuna'*,, unde este vorba despre

şi aţa mai departe.Stela Popescu: îîu cred că un

actor,, ca să. poată fi independent şi să poată orieînd şifeC. Judcce

, faptele pornite im potifm celor: din* Jurui său şi împotriva nea­mului său, trebuie să nu facS politică-,, pentru că-n felul' aces­ta poate să fie- obiectiv. Aşa cred. Adică,, dacă aparţii unui partid şi unui crez politic, s-ar putea să fii subiectiv, ori dacă eşti un om liber din acest punct de vedere, poţi să fii, în orice caz* mult mai obiectiv. Ga atare» sper,. a$ vrea să nu m-ataşez unei ideu politice., ci unei idei de dreptate, de libertate,, de dra~ gosfe^ pentru cei din jurul nos­tru.

Dan Tufaru: Sigur că-n zile­le astea e foarte greu ca cineva să nu facă politică. Orice om din România- de astăzi face po­litică cu ştirea sau fără ştirea Iui. Nu văd de ce actorii ar fa­ce excepţie. Desigur că asta nu înseamnă- că neapărat trebuie să am, ca actor, şi o opţiune, po­litică, adică să mă-nscriu neapă­rat într-un partid sau Să fac parte dintr-o formaţiune politi­că şi să am tentaţia de a ocupa o funcţie mai mică sau iftal ma­re te formaţiunile politice,, dar, ca. orice om din România de astăzi, şi actorul, este implicat In toate aceste vîltori, pentru că trăim nişte momente extra­ordinare şi-n bine şi-n rău» mo­mente pe care le aşteptam ş i ' nu le aşteptam. Deci, este foarte greu să nu faci politică. Prin misiunea pe care o are, de ar­tist,. uroîndu-se pe scenă şi ex- primînd gîridurile de fapt ale altcuiva» actorul trebuie să aibă» totuşi, o poziţie vizavi de text sau vizavi de el însuşi, şi, cu m ij­loacele specifice meseriei, să-şi exprime poziţia în faţa publicu­lui şi sg i-o aducă la cunoştinţă. Ancheln realizată de M. Tripoa

Pranrstul Dan Grigore

Există creaţii artistice a că­ror valoare creşte in timp prin cucerirea sensibilităţii oameni­lor. Este ceea ce se poate spune despre Concertul nr. 2 .pentru- pian şi- orchestră de S. Rahma- ninov. Dramatismul şi lirismul acestui opus romantic creat la începutul secolului nostru nu pot fi evaluate: decît dacă artis­tul trăieşte efectele tensiunilor timpului său. Acest „Chronos“ trebuie înţeles şi cuprins. îh con­ştiinţa şi spiritualitatea artistu­lui. Altfel* creatorul, de Imagini operează prin- clişee. Pianistul' Dan Grigore,. prezent în sala Ca­sei universitarilor, se implică în redarea muzicii Ia temperatura reacţiilor afective şt ideatice ale

un magician! Şi aşa mai departe, i zilelor noastre; Cu alte cuvinte.dramatismul reevaluat d'e pia­nistul comân are în germinaţia lui încordarea, afectivă a omului modern. Ejjplbziile sonore* dar mai ales cursul lor spre recep­tivitatea auditorilor,, au o com­bustie iluminatorie asemenea unor focuri de artificii. Drama­tismul, pentru' Dan Crigore» nu. este forţa energetică a sunetelor» ci o cuplare a acestea cu forţele spiritului. Lirismul, ca de exem- piu: cel din tema principală a părţii a doua a concertului* de­vine, prin _ modelarea sonorită­ţilor de câtrc artist* a stare de liniate» care are însă capacita­tea miraculoasă de a învinge for­ţe potrivnice. Dan Grigore- a sur­prins prin intuiţia sa nobilă această „victorie? a liniştii inte­rioare* capabilă de a învălui ac­centele patetice prezente în mu­zică într-un veşmînt aparte. Di­rijorul Emil S im on ,p e tot par­cursul Concertului lui Rahma- ninov, dar şi in frumoasa redat-’ re a piesei Iui Stravinski „Pasă­rea de foc“ (poate* mai puţ!» îs Uvertura „Egmont“ de Beetho- veny a fost „art- dirijor decît cel pe care-I simţim tmeori, omo­genizat în culorile neclar» ale orchestraţiei. Să fi adu» Dan Grigofe acel plus dis „foc sacra*, prin- interpretarea' sa, ori muzica lui Rahmaninov poate- repune oamenii la valoarea lor autenti­că, în orice moment prin bogă­ţia expresivităţii ei?

Emiliu Dragea

23AU0USI, „NUVERII ” ŞI NOI

Muzeur de artă din C luj-N apo- meditaţie asupra destinului ar­ca a făcut sa prinţ ţi spectacu- tistului. Este stupefiant- s i ct- los pas îir voderetr reconsiderării teşti titlurt de It*nu- ntrmai a propriului patrimoi- şine ca simpla privitor şi te în-

_ «_»— ninctiff» treb* ctr ce sînge rece 1« va Ogîndit şi scris autorul. Să fie. oare» vorba întotdeauna de. o simpla- şi omenească orbire po­litică — sa» de calcule pecuni­are?" La urma armelor, yi aces­tea ar fi, p&iăi la un punct, ex­plicabile. Unii■ dintre noi îşi a - miretese cunr» pînă la. sistarea- dini ultima perioadă; se făceau, „achiziţiile" din expoziţiile jude­ţene; cit de dificil se putea im­pune kfeea achiziţionării utiei; naturi statice* ca să na mal vorbim de- îndrăzneala de a pic­ta un portret* altul decît al u- nuia din- membrii „fajniliei*. De­sigur* au; fost mulţi cei car® tocmai calcule pecuniare şi-au . făcut, pictmtî la- nesfîrşit ace­leaşi figuri; dar nu; au fost, în ultim i instanţă' . reprezentanţii artei, româneşti.

Im încheiere* un reproş orga­nizatorilor: fixarea datei de 23 august în titlul expoziţiei — chiar a doua zi după, sărbători­rea Zilei Naţiunilor Unite — nu a fost deosebit de inspirată; indiferent ce sens- — fals — a dat partidul comunist acestei zile- ާ un altul: prin- „minerii-* organizatori* au înţeles toată ca­tegoria celor cere au „îndrumat" arta românească spre compromi­tere. Totuşi., a- arunca blam ul: asupra tuturor minerilor din; ţa­ră, asupra? unei întregi categorii sociale* nu este tocmai înţelept în rest — felicitării '

adevărul in ubertate

niu» ci- * întregii arte plastice din ultimele decenii. Expoziţia- 23 Augnst. ^ninerii" şi noi pla­sează alături; fără comentarii, două tipuri- de; lucrări: unele-, de la începuturile p role teul tfcmn- lui, pînă- anul trecut, reprezen- tind' arta* care a servit cw fer­voare şi entuziasm; umilitor co­munismul şi dictatura ceauş istă; altele, care demonstrează că- o mare parte dintre artişti au şti­ut nu numai să-şi respecte sta­tutul, dar chiar au protestat', prin mijloace specifice, împotri­va dezumanizării ţi înstrăinării omului în epoca socialistă. Sim­pla alăturare' de lucrări este e- locventă, actorii panotSrii avînd grijă- să ghideze privitorul fără didacticism, păstrînd: totodată « ironică’ pudoare- ia etalarea non­valorilor: acestora nu li se pre­zintă autorul şi, titlul; este vor­ba, de fapt, de o formă, d'e ne­gare; de aneantizare a lucrării pri :tr-nn- soi de ignorare. Lucră­rile aparţin fii- majoritate unor colecţii- (doar cîteva muzeului), precum şi- unor autori clujeni,, fiind1 oarecum reprezentative- pentru; pictura,, grafica şi scul­ptura1 din- întreaga ţară». Pesigur, nu s-a realizat O' veritabilă; an­tologie as artei umilite,, cum nu sînt expuse nici valorile cele mai importante ale artei româ­neşti sau măcar clujene; Nu- era în intenţia' organizatorilor şi nici n-ar fi fost posibil. Important este că expoziţia ne invită Ta Ilie CAL,IAN

DINAMICA VOCABULARULUI

Vocabularul constituie nivelul sau compartimentul lingvistic ceî mai- permeabil, cel mai expus, înnoirilor; cel mai mobil; ua sis­tem deschis ce reflectă îa per­manenţă realitatea. Dacă avem nevoie de u » obiect nou H cre­ăm, dfndu-i şi un nume; exem­ple sa găsesc Iar tot pasul, numai în cîteva decenii au apărut şi- s-au impus cuvinte cat. televizor* frigider, magnetofon, casetoîort. etc. La fel se întîmplă şi cu no- - ţiunile cele mai abstractei Dacă, dimpotrivă, în activitatea noastră ne dispensăm- de un obiect, re­nunţăm; şi la termenul respec­tiv, care iese din uz, dar se pas? trează în memoria limbii. Astfel, cuvîntul patefon nu mai; este u- zual, obiectul respectiv nu mat

PREMIU INTERNAŢIONAL La- mijlocul lunii trecute, l'a

Brno (Cehoslovacia), g-a desfă­şurat cea de-a XXr-a ediţie a Festivalului internaţional al fil­mului de scurt metraj.

Este demn de a fi remarcat succesul — premiu special — al filmului românesc „Pînza de pă­

ianjen-, eseu cinematografic^ re­alizat de cineastul amator Va­lentin- Grancea, inginer la Insti­tutul de Tehnologie Izotopicâ şi' Moleculară din Ciuj-Napoca, pro­tagonişti fiind' talentaţii actori clujeni Vasilica Andone, Călin Nemeş şi Dorin Andone, cărora li s-a alăturat Florin Vancea.

z ecturiCunoscut critic şi istoric lite­

rar clujean» impus încă din anii '60 prin activitatea susţinută In coloanele revistei Steaua, căreia i-a rămas fidel de-a lungul tim­pului, Vasile Fanache este un spirit disociativ şi penetrant, deschis în permanenţă orientări­lor critice moderne. Cunoscător de adîncime al literaturii inter­belice, asupra căreia s-a aple­cat cu vădită voluptate repara­torie, prin ediţii rostitutive sau investigaţii de istorie literară (Gând românesc, Intîlniri), pro­fesorul clujean s-a făcut cunos­cut şi prin interpretarea de ma­re acuitate critică pe care a dat-o operei Iui Caragiafe. Acum, e l vine să ne demonstreze câ nu numai proza sau teatrul pot ft pentru el domenii predifecte de investigaţie, ci şi lumea poeziei, volumul recent apărut la edi­tura Cartea Românească, Esctirt ăespr» vfrsteîo po«!ief, dînd scama de reala vocaţia ele cri-

Pasiîe Fanache: „ESEURI DESPRE VÎRSTELE POEZIEI”

_ P ________ f * - ____ ________ . „ » , y u , | V» I C t l t l l i i c L L / l l l i u i 1 ( lU l c a L Umai ales, consistentă. Adversar interioare* spre a ne transmite textul, cu mistica actului de cre- incl'ement al criticii digresive nu bătăile aleatorii de cord ale aţie, cu plăcerea explorării de sau al celeia narcisist-impresio^ unui organism suprasaturat de tip analitic. O înclinaţie specia- niste, critica-lui Vasile Fanache ecouri diverse;, ci pa acel'ea de lă dovedeşte autorul spre starea e înainte de toate o critică de constantă ritmicitate, care asi- ironică a poeziei, una dintre e- idei, o desfăşurare spectaculoasă gură însăşi viaţa organismului, senţialele laturi de comunicare______ ____________- umană ($i artistică), de autode-

păşire, de autospecţie. Ni sc propun astfel mai multe moda­lităţi- lirice de a trăi ironia, de la cea cîrtitoare şl jucăuşă a

................ ... lui Budai Delcanu în Ţiganiad.t*de argumente, o căutare de ima- valoarea ei de durată, diferen- la melancolia ironiei eminescie- gini-simbol, de motive recurente, ţa specifică în raport cu altele, ne şi. d'e aici, la aceea „umanî- capabile să organizeze opera po- Temele* motivele, constantele U- tară* a lui Geo Dumitroscu sau eţilor în chestiune .în Junii'unor neî opere sînt depistate şi eva- demlstificatoare la Mircca Dines- nuclee statornice, structurante. luate cu grijă, printr-un sistem cu. Actul de revelare al univer- Ce importanţă Joacă cromatica de disociaţii extrem de bine cin- sului poeziei propus de autor îrt cazul poeziei bacoviene, miţ- tărit, care să nu dea/ naştere la întreţine un dialog febril şî pal- carea în rerc a gesticii sale, am- echivocuri şl răstălmăciri. Grila pitant cu marile noastre voci blanţa cosmică în care Goga îşi de lectură e mereu fn adecvare lirica (Gr. Alexandrescu* Coş- plasează umanitatea sa rurală* cu fondul poeziei analizate, de- buc, Goga, Co tru ş, Blaga, Baco- mirajuî luminii Ia Blaga; dlm- notînd capacitate de mobilizare via* Plllat, Radu Stanca, Doinaş prună cu atracţia lacrlmei şl a interioară, efort constructiv şi etc.J» constituind, un demers crl- drumului constituie numaf cita- idea ţie critică. Actul interpreta- tic pe cît da necesar pe atît de va subiccte de meditaţie prin tiv rezultat e un adevărat de- profitabil* într-o carte care » caro luăm- act d e , o strategie a mers euristic, hormeneufic şi va- cere citltS şl rocitifi ca specială rormefor poetice polivalente. CH- forizafor fn aeeîasri timp. Criticul otenfle.«y.» IU TX:-- - - --

are căutare întrucît există apa­rate mai perfecţionate cu nutna adecvate. Apariţia şi dispariţia unor cuvinte sint fenomene per­manente* eare ilustrează schim­bările şi' modificările de Ia ni­velul societăţii; din toate dome­niile de activitate.

Alături, de fenomenele lexicaţe menţionate; vocabularul româ-: nesc reflectă şi traume generate

-de condiţiile politico-ideologice care ne-au constrîns şi manifes- ţările verbale timp de o jumă-, tate de secol. Serii lexicale în­tregi; referitoare • la domenii de importanţă majoră pentru evo­luţia umană au 'fost ocolite sau chiar eliminate din uz — de exemplu cuvintele din seriile creştinism* religie* Dumnezeu.

Momentul fericit al descătuşă­rii românilor are un . corespon­dent in descătuşarea vocabula­rului lor. Limba a revenit' firesc-': la cuvintele interzise sau bla­mate* expulzînd ţermenii impuşi

' şi goliţi de sens* obsesiv şi ne­justificat vehiculaţi în comuni- . carea tuturor* dar mai cu sea­mă în mass media. -

Dacă aşa se prezintă faptele la nivelul general, din neferici­re fa nivelul' concret' al expri­mării cotidiene, deseori, liberta­tea de exprimare este confunda­tă cu libertinajul; se recurge prea uşor la trivialitatea sau vulgaritatea de limbaj, pierzîn- du-se din vedere că aceste po­sibile surse de expresivitate au efectul bumerangului — se răz­bună pe autori.

Importanţa majoră a cuvfntu- lui în comunicare Justifică ple­doaria pentru corectitudinea for­mală şi semantică, pentru cla­ritatea şi proprietatea termeni­lor, pentru exprimarea îngrijită. Pledoarie pentru cuvfnt — na neapărat pentru că „Ia început a fost cuvîntul- — întrucît a- vem nevoie de- el ca să ne înţe­legem. Parafrazînd, am spună pledăm pentru cuvîntul care zi­deşte şl împotriva celui care dc-- morează.

Cuvîntul cu proprla-1 înfăţişa­re, dar şl cu sensul său real, exact, cuvîntul cu transformări­le formale şl semantice suferita de-a lungul dezvoltării sale Is­torice va forma obiectul acestei robrfet

Vlcttfrfo MOLDOVA»

ADEVĂRUL IR LIBERTATE PAGţNÂ %

DM DISPENSAft MEDICAL IN DIFICULTATEFără s& vreau, Iără aă o d i­

rese, mă repet. Şi nn din vina «nea. Mă repet reamintind do si­tuaţia jalnică, dacă nu chiar ca­tastrofală,' a unor dispensare me­dicale. Nici un moment nu am crezut că «Ituaţia dispensarelor xncdicalc rurale poate fi Intîlnită ţi la oraş. Şi nu In orice oraş, ci în unul cu pretenţii, eu un anumit nivel şi prad de civili­zaţie. Urmare a vizitei pe care am făcut-o Dispensarului medi­cal v i / v n / x x i i x x i i 1 x x m i x x v i / x x v i n de pestrada Islazului 18, dispensar condus de domnul doctor Polo- i»yi Ştclan, medic primar speci­alist, şef coordonator al unităţi­lor medicale din cartierul Măna- ştur, am constatat, cu părere de rău, că mai există asemenea situ­aţii fl unităţi medicale In dili- cultate.

•— Partea de la parter, unde «întem găzduiţi, » fost anume concepută pentru unităţi ecopo-

' mice, alimentare, aprozar, pline. Noi am primit spaţiu In lpcul unui aprozar, partea din faţă constituind spaţiile de vînzare, spatele — cele de depozitare, magaziile. Peste tot este beton, de aici şi frigul, clădirea, în ori­ce caz, nu este primitoare deloc. Cînd plouă, cabinetele pentru consultaţii, sălile pentru trata­mente, laboratorul slnt inunda­te, la această stare contribuind şi defecţiunile de construcţie. Sint ude pînă şi actele pe care le iolosim, bilete dc trimitere sau internare, de analize. Mu­cegai, miros,-frig, iată în ce me­diu lucrăm. Desigur,' am făcut demersuri ’către Asociaţia de - locgtari, la Primărie, îa I. C. II. A. Ii. Au venit, au văzut, au con­statat, au precât. Am chemat, anii trecuţi, şi Direcţia Sanitară, forul nostru tutelar, care a şi • venit însoţit de Constructor; au constatat şi ei că sînt defecţiuni

de construcţie, *-au făcut şî în­cheiat procese verbale, dar totul a rămas pe hîrtie. Situaţia aceas­ta durează de fapte ani. Cupă cum vedeţi, na există linoleum, nu există parchet, nu avem ca­nalizare!! Un lucru curios, avînd tn vedere condiţiile In’ care lu­crăm: Noi nu ‘ am avut plnă a- nul trecut autorizaţie de funcţi­onare!! Celor pe carc îi controlăm, le pretindem această autorizaţie. Noi Insă, ca unitate sanitară, nu am avut. Cum localului nu i s-a edus nici o îmbunătăţire, cine să «emneze im asemenea act? La nenumăratele noastre intervenţii

ANCHETA NOASTRĂ

.sus", la un moment dat, din se­nin, nc-am trezit cu autorizaţie de funcţionare fără a ii Insă vi­zitaţi! Am primit ceva fictiv, fă­ră a exista condiţiile dc rigoare, măcar cele minime. A doua pro­blemă mare: nu avem apă cal­dă, nu sîntem racordaţi la reţea­ua blocului. După ani de inter­venţii s-ou instalat patru boilere la zece cabinete. S-au tot delec­tat, îneît din luna mai, anul &- cesta, am rămes şi fără ele. Des­pre importanţa apei calde într-o unitate medicală nu are rost să vorbesc, fiind cunoscută. Nu sîn­tem racordaţi la ■ căldura blo­cului. .Tot la insistenţele noastre, s-au dublat geamurile; prea pu­ţin totuşi. Ne-au adus nişte calo­rifere vechi de la un spital din Turda, dar sînt şi rămîn rccî.

.— Mănayiurul este practic o- raş în oraş.. .

■— Sint peste 100.000 locuitori, la care se adaugă flotanţii, cir­ca 20.000 şi circa alţi 10.000, cei care nu au nici măcar flotant. A - sta nu înseamnă că nu ne aparţin toţi. Unii apelează la dispensa­rele de întreprindere. Dar locu­

ind.In cartier ţi fiind bolnavi, tot Ia noi vin, tot noi le asigurăm asistenţa medicală primă. La şap­te dispensare-existente In Mănă- ţtur, de ani de zile lucrăm pa­tru medici. Şi bolile sînt din cele mai variate. In bolile cronice, pe primul loc sînt afecţiunile car- dio-vasculare. Doi — tumorile maligne. Am demonstrat că după

- Cernobîl, timp de doi ani, am înregistrat ca bolnavi de tumori maligne de zece ori mai mulţi decît înainte. Acest raport priveş­te şi decesele cauzate de tumo­rile maligne. înregistrăm afec­ţiuni acute sie căilor respirato­rii superioare, cauzate de condi­ţiile total necorcspunzătoare de locuit din cartier, dar şi de con-

■ diţiile de muncă.— Şi In Ioc de încheicrc?.. .— Pentru o populaţie atît de

mare. In cartierul Mănăştur ar fi nevoie dc o policlinică în adevă­ratul sens al cuvîntului. Normal ar fi ca aceste cabinete să fie într-un şingur loc şi nu raspîn- dite, cum sîntem noi. Vizavi sînt copiii, la Flora' — stomato­logia, inai sus — încă o secţie de peiiiatrie. Situaţia e oricum mai veclje, ea durează dqja de 20 de ani. în faţa dispensarului se con­struieşte o biserică ortodoxă. Aşa cum e necesar, şi se lace, pentru sufletul omului, important e să se facă şî pentru trupul lui. în Mănăştur, spaţiu există 'din plin.

Ce-am mai putea adăuga noi? însăşi istoria dispensarului de la

■ înfiinţare şî pînă astăzi, e un şir aproape neîntrerupt de mutări şi schimbări de domiciliu. Oamenii „colioarâ0 în oraş, cale de patru sau cinci kilometri, cînd toată ac­tivitatea s-ar putea concentra într-un singur loc: o modernă Policlinică cu toate facilităţile. Să vedem cine mai subscrie la această idee?

Dcmostch'e SOFRON

DSŞPRi m\Ur MORI Şi PllME

• ' REMEMBER. „Aduccţi-vă aminte, domnilor, că accea cc •*e poate ierta într-o posiţiune normală, nu se poate trecc cu vederea !ntr-o epocă de tranzi­ţie, fiindcă compromite ţara (...) Dacă de astăzi nu deschid mîna întreagă ( . . . ) este pentru că nu voicse a expune la fur­turi tinerele noastre instituţii, înainte de a prinde rădăcini pe pămîntul Komânici". Aceste vor­be aparţin domnitorului Alexan­dru Ioan Suza şi-au fost prileju­ite de mesajul din 5 - dcccmbrie J1865 către Corpurile legiuitoare. {Legiuitorii noştri nu prea au timp de lecturi, aşa că am selec­tat pentru dînşii aceste cugetări pe deplin valabile şi la sfîrşitul secolului XX.

• BURSA NEAGRA. La data de 1 noiembrie a.c. preţul auru­lui a înregistrat prompt o creş­tere. spectaculoasa de preţ: în

faţă le „Mamaia* preţul mînîm era de 1600 lei/gramul, fără Ma­noperă. Afacerea este teribil de avantajoasă pentru privatizaţii cu acte In regulă care, dintr-un drum In Turcia, fac cam 75 — 100 de mii. CIştigă statul, cîştigă aurarii, clştigăm şi n o i . . . expe-

; rîenţă în economia de piaţă. Pu­tem fi fericiţi că nu numai ia americani, ci şi la noi se pot fa­ce multimilionari ln răstimp de cîteva luni, încercaţi şi dumnea­voastră să vă faceţi negustori de aur.şi veţi vedea că nu reuşiţi! Pun pariu că vg înpotmoliţi fie la autorizaţie, fie la vamă, fie Ja comercializare!

• „între S.iger şi drac“ . îl ci­tez pe mult contestatul Păunescu nu pentru că-mi place In mod deosebit, ci pentru că tot mâi des îmi vine să strig „între în­ger si drac/Tragc omul sărac". ,CdaUşi..şti“ sau nu, „nomcliclatu-. rişti“ sau ne-, Ia putere sau în opoziţie, şmecherii o duo bine merci. Unii s-au pensionat după ce şi-au făcut plinul, alţii s-au aranjat pentru o viaţă în favora­bila perioadă post-revoluţionară, din funcţii, din ajutoare, din tu­

rism, dic atitudini, eroice ş.a.m.d. A rămas o pătura, din nefericire majoritară, . care, ca şi înainte sau mai rău, supravieţuieşte: fără bani, fără relaţii, fără spe­ranţe prea mari. Preţurile au lu­at-o, cu mult înaintea salariilor (de stat), iar protecţia de 750 de lei/persoană se anunţă a fi deri­zorie. Desigur, se munceşte pu­ţin ln ţara, ■_ asta este cumplita realitate. Dar a f6st la timp sti­mulată munca în domeniul pro­ducţiei de bunuri materiale? .Di­rectorii ' de întreprinderi erau scandalizaţi că se îmbogăţesc pălmaşii din muncă cinstită fă­ră să-i deranjeze câ speculanţii cîştigau dc 10 ori pe atît fără.să munccască nimic. Totuşi, libera­lizarea preţurilor trebuia şă fie concomitentă cu liberalizarea salariilor in sectorul de stat. Continuînd aşa, sub controlul le­gii junglei, vor ajunge foştii an­gajaţi de stat — de la muncitor la inginer — la'cheremul multi­milionarilor, ştim cum şi cum fă­cuţi.

MARIA SÂNGEORZAN

BANII...Pe la ultima reformă monetară din 1952,

valoarea de cumpărare n monedei 'noastre naţionale a cunoscut o accentuată devalo­rizare po parcursul celor aproape patru decenii, în timp ce bancnotele aflate în cir­culaţie au rămas la aceeaşi limită maximă dc numai 100 Ici. Accas-tă situaţie generea-- ză multiple neajunsuri, greutăţi, pierderi de timp, aglomerări, chiar cozi, ctc. la de­rularea unor cumpărări sau tranzacţii In numerar, depuneri sau restituiri de nu­ni'rar J f (:r,C- T’ anca Naţională, ctc. de­contări în numerar Intre «wnţii econo­m ic -ri\ aii/nii ■ alariiior la unităţi, ctc. Toate are- te implică p.elti'irea, păs­trare;.) şi transportai ca unui volum exa­gerat :!e maro de numerar: geamantane, saci, sacoşe, ele., nb\tiueţinm:nl derula­rea unei cil culajii monetare cit de cit normale.

{'•'•i!r>ru"iijfl cu orice nltă m onedă valo­r i!" n m uiale m ivim e ale ncc^toia, exem - plifi'.-'i'-m u i bancn otrle a flate în prezent in circulaţie, ca : 1.000 m ărci germane,; ,,M'' vhiliruf'r austrieci, 1.000 koroano suedeze, 100 dolari U.S.A. sau canadiene,

100 lire sterline în Marea Britanic, etc. a căror valoare la cursul oficial valorea­ză multe mii de Ici sau unele chiar zeci de mîi, neraaivorbind de valoarea lor la liberul schimb.

Toate acestea reclamă cu stringentă urgenţă emiterea de către Banca Naţio­nală a unor noi valori monetare Sn banc­note do valori nominale de 000. 1.000 şi chiar 5.C00 lei. '

Concomitent cu acestea este necesară ţi .primenirea tuturor bancnotelor aflate în pre-r>rt în eîrculnf ’e starea lor actuală de-a dreptul deplorabil;!, pe lingă focarul dc Infecţie ce îl constituic. îngreunează şi mai mult. o circulaţie monetară nor-

Situaţia rou rrca'â, cînd un volum imcn.s de operaţiuni băneşti ce .se deru­lau Iri" trecut doar în 'ie Întreprinderi şi organizaţii de stat. cooperatiste sau obş­teşti folosind viramentul, ţe vor derula- cu valori mult amplificate, Sn mare parte prin operaţiuni în numerar. Cărora nu le vor putea face faţă starea şi valorile banilor nflnţi ncum tn circulaţie.

Srerăra ca semnalul no3tru de alarmă să fio recepţionat de roi clicmaţi să re­medieze cîl mai grabnic accst neajuns.1 nov. 1990 EMANOIL DULGHERII

Nu ştiu exact dacă în anii agricoli buni se putea asigura , necesarul de pline şi făină (pen­tru alte trebuinţe) din producţia de grîu ce sc realiza In judeţ. Cifrele slnt contradictorii; iar ele nu au fost şi nu sînt vino­vate, atunci cînd pîinea şi făina lipsesc sau cînd sînt de calitate slabă.

Pentru a avea pîine plus făină se constituia un fond de stat ca­re provenea din producţiile din I. A. S-, plăţile în natură şi eon- trâcţele încheiate _cu C. A. P. A - ceas'tă din urmă sursă nu era a- vantajoasă din punct de vedere al preţului pentru cooperative şi membrii acestora,' motiv pen­tru care şi producţiile erau cum erau. . . .

GRÎU AVEM.Care esto acum situaţia cu

gryj], pentru a avea pîine? în­treprinderile ngricole, fiind ale statului, au dat grîul în întregi­me acolo unde trebuie să fie. Dar cooperativele? O parte din ele, precum cele din Apahida, Panticeu, Mihăieşti, Aluniş, Co- jocna, Sic, Frata etc. etc., au con­siderat că noul proces de demo­cratizare a ţării le scuteşte-de a plăti datoriile în natură, pentru lucrările efectuate de S. M. A. Oamenii se*f>ot manifesta împo­triva Guvernului, a preşedinte­lui, a Parlamentului — nimeni nu-i opreşte. Dar a beneficia de anumite bunuri (grîu), fără să plăteşti integral costul realizării lor, nu este legal.

© foarte mare cantitate de grîu, contractată de cooperative cu statul nu a intrat în depozite. După cum ne spune dl. Ioan Mu­reşan, directorul întreprinderii de. contractare, achiziţii şi păs­trarea produselor agricole, o sca­mă de unităţi au onorat contrac­tele, unele (ex. C.’ A , P. Huedin etc.) au livrat chiar cantităţi su­plimentare. Un alt exemplu care dovedeşte cinste «i corectitudine: locuitorii satului Popeşti (comu­na Baciu) chiar dacă au ieşit din C. A . P. au plătit datoriile faţă' de S. M. A., su livrat cantităţile prevăzute in contractele încheia­te.

Deci, o concluzie despre grîu: a fost cît a Iost. .dar. după une­le aprecieri, 50 ia sută din pro­ducţie se află în hambarele ţă­ranilor cooperatori. Dl: Ioan Mu­reşan apreciata că această canti­tate este cu mult peste necesa­rul ior de consum. Bine gospo­dărit, grîul ar putea ajunge pen­tru hrana oamenilor şi în sco­puri furajere chiar doi ani.

Nn e râu acest lucru; dacă au ţăranii grîu am putea avea şi noi pîine: Dar hambarele statu­lui nu sînt prea pline. Şi din ele aşteaptă pîine şi cei ce au şi cei ce h-au grîu.

. . . DAR UNDE-L M.ACINÂM

Consumul de pîine este în con­tinuă creştere; a ajuns la apro­ximativ 900 tone pe lună, ceea ce înseamnă mai mult de ,1 kg pe locuitor pe zi. Deci, atîta se cumpără din unităţile de pani­ficaţie, -Am crezut că după pro­ducţia relativ bună- de grîu din judeţ şl după modul de „împăr­ţire" la care ne-am referit, cere­rea de pîine va scădea. Dar nu scade din cel puţin două motive: grîul înseamnă valută, care «u este afectată de inflaţie1/ grîul este o „materie strategică*. Dar mai este şi al treilea: n-ai unde mucina griul.

în judeţ sînt multe mori care In vremuri nu chiar atît de în­depărtate satisfăceau nevoile de măcinat pentru consumul de pîi­ne şi făină. Acuma, deşi popu­laţia nu a crescut prea mult, cînd avem şi linori de mare capacitate, nu se face faţă cerinţelor. Sîntem siguri că oamenii din sate doresc să mănînce pîirie bună, din grîul lor. Dar mOriie de altă dată au r'm ns doar „fonduri fixe în in- \. !ara. Cele-bune nu pot face faţă solicitărilor, omul trebuind sâ aştepte la rînd chiar cîteva săptămîni. ' - - _

Dc mai multă vrenur se discută problema morilor' (chiar şi a brutăriilor) de îa ţară. Dar to­tul rămîne la capitolul p o v e ş ti .

Multe din mbrile din localită­ţile rurale au ajuns • in proprie­tatea Grupului întreprinderilor, de gospodărire comunală şi lo- cătivă care le-a neglijat total. Probabil şi din lipsă de clientelă, deoarece ţăranii cooperatori pri­meau pentru munca depusă can­tităţi nesemnificative de cereale. Iar aeum, cînd ar avea: ce' maci­nă, multe din ele nu piea -func- ţioncază. Nu ştim cine 'se opune ca aceste mori să fie date —• sub diverse forme —- unor oameni dornici de a le face- să lucre­ze ... ca la moară, 24 de ore din 24. La Prefectură s-a discutat problema morilor, din judeţ, dar într-un context' general şi fără a viza aspecte foarte concrete, cu termene exacte şi răspunderi.

Haideţi, oameni buni,' să dăm morile morarilor!

- Ion GOIA

GENEROZITATELa Gherla' a fost constituită,

•la 20 septembrie o.c., prima so­cietate filantropică, înregistrată ca persoană juridică prin Hotă­rîrea 82/PJ/1930 din 12 octom­brie a Tribunalului din Dej. De-, numirea completă a acestei socie­tăţi este Organizaţia Filantropică Independentă „Dacia".

Ca orice societate de bineface­re, şi asociaţia gbcrleană îşi pro­pune acordarea dc ajutor mate­rial şi moral cclor aflaţi Sn sufe­rinţă: copii orfani, -handicapaţi, bolnavi, invalizi, bătrîni, familii

cu mulţi copii. Pentru realizarea acestei generoase intenţii, fonda­torii organizaţiei adresează un apel tuturor celor care. prin do­naţii i-ar putea sprijini (persoane particulare, partide şi formaţiuni politice, întreprinderi de bunuri de larg consum, organizaţii de Cruce Roşie sau firme particulare din ţară şi din străinătate. 'Sedi­ul Organizaţiei „Dacia" se află în Gherla; strada Horea nr. 2 (Spi­talul de adulţi) .şi are contul CEC 5294 Gherla.

. <s. f.)

............... ..........,CoadS Ia legunio şi fructe. Şi Ia preturi . . . liberalizarea?!

Fotografia: Iîadu S1NTEJUWKAN

PAGINA I ADEVSRUL m USERTATE

U P A E A C L U JISTORIE CONTEMPORANĂ

Purtătoarea unor vechi tradiţii în* Industria transil­vană, întreprinderea „UNIREA" CIuj-Napoca aniver­sează 150 de ani de existenţă. Aşadar, este una dintre , cele mai vcchi întreprinderi clujcne, care a contribuit Ia întemeierea şi consolidarea industriei oraşului. Do-a lungul anilor, profilul unităţii a cunoscut, o ascensiune continuă, întreprinderea asigurîndu-şi un prestigiu con­stant, consacrat atît în ţară, cît şi peste hotare. .împre­ună cu domnul GIÎEORGIIE MERCEA, directorul în­treprinderii, am efectuat o scurtă incursiune în istoria accsteia.

— Pentra noi, cei care am contribuit prin munca noastră la afirmarea unei prestigioase mărci clujene, întreprinderea reprezintă un adevărat simbol al naşterii ţi consolidării, industriei româneştii De-a lungul celor 150 de ani de, existenţă, „Unirea", a tre cu t prin toate fazele de dezvoltare. La început — aşadar temelia, punctul de plecare — a fost un mic atelier meşteşugă­resc, înfiinţat In anul 1840, care s-a transformat in în­treprindere r la începutul secolului, apoi îh societate pe acţiuni în perioada interbelică. Â Urmat, desigur, un drum lung pînă Ja • configurarea unei puternice unităţi economice specializată in construcţia de maşini textile. Acum, clnd trăim momentul aniversar ne ■ gîridim, cu profundă emoţie şi respect, la toţi cei ce-au lucrat aici, Ia înaintaşii care, prin priceperea lor, au pus bazele- industriei constructoare de maşirii textile din Transil­vania, la cei care au reuşit “ să ridice întreprinderea Ia performanţele de azi. Nu a fost un drum simplu şi uşor

■— A fost parcursă, de fapt, o perioadă istorică ex­trem de complexă...

Da. Au avut loc multe convulsiuni. A fost impre­sionantă lupta muncitorilor din întreprinderi pentru drepturi şi libertăţi democratice, strădania lor pentru

.a consolida unitatea, pentru a crea o adevărată şcoală a muncii şi a patriotismului, o mîridrie pentru ccea ce poţi- produce, pentru marca fabricii talc. Drumul par­curs de Ja primele produse realizate — unelte perfec­ţionate şi maşini agricole, instrumente inginereşti, .cîn- tare, etc.- *— pînă îa maşinile şî utilajele pentru indus­tria textilă fabricate în ultimii ani, care sînt livrate In ţară. şi .peste hotare, a fost Străbătut prin neîntre-' rupte căutări, perfecţionări, o Continuă, acumulare de cunoştinţe, prin ridicarea la un nivel superior a califi­cării in i meseriile specifice industriei construcţiilor de maşini.. .

— Care csfc situaţia în prezent? _ -— Astăzi,, maşinile şî utilajele destinate producerii ■ fi­

brelor naturale şi chim ice,se găsesc în dotarea tuturor filaturilor do bumbac, lină, in şi cînepă, a tuturor combinatelor de fire sintetice şi a întreprinderilor de fi­re artificiale din ţară şi. înzestrează numeroase filaturi de bumbac din străinătate. Produsele realizate de în­treprindere, mai --ales în ultimii 6 ani, se găsesc şi în dotarea unor întreprinderi metalurgice, a Unor unităţi constructoare de maşini şi din industria electrotehnică, precum şi a unor întreprinderi de prelucrare a : lemnu­lui şi mobilei din ţară.

— Aţi ajuns Ja un înalt grad dc specializare şi dez- voltare. Carc au fost etapele?

— Procesul1 de profilare şi specializare al întreprin­derii ■ in .construcţia de maşini textile s-a realizat prin asimilarea şi punerea in fabricaţie a unor produse noi la nivel tehnic şi calitativ ridicat, care au înlocuit toate tipurile similare de maşini textile cu caracteristici teh­nice necorespunzătoare: creşterea capacităţii atelierelor proprii de proiectare constructivă şi tehnologică şi de pregătire a fabricaţiei, prin crearea atelierului de pro­totipuri, a laboratorului textil, a atelierelor de cercetare electrică şi electronică în perioada 1366-1973- au fost create suprafeţe suplimentare pentru secţia montaj sub- ansamblc şi montaj general, secţia prclucrări mecanice, atelierele de protipuri, ascuţitorie, tîmplărie de modele, de debitare. Sub patronajul nostru, au apărut şi s-au afirmat întreprinderi noi. Aşa s-a ajuns la construirea Fabricii de maşini de rectificat, realizată ca o unitate în componenţă întreprinderii' .Unirea", pentru ca in- cepînd cu 1 ianuarie 19S.1, unitatea să se desprindă, constituindu-se ca unitate independentă. Pentru satis­facerea necesarului de maşini şi utilaje pentru indus­tria uşoară, intruc.it capacităţile existente Ja „Unirea* ■nu erau suficiente, s-a aprobat dezvoltarea capacităţii de producţie a întreprinderii cu secţii noi. Acestea au apărut în Cluj-Napoca şi în oraşul Huedin. Astfel au fost crcate fabricile de piese pentru maşini şi utilaje pentru industria uşoară „Unirea IU* în oraşul Huedin şi de maşini do filat „Unirea 11“ in Cluj- Napoca, în paralel cu dezvoltarea şi reorganizarea capacităţilor de producţie Ia „Unirea 1".

— Cum v-aţi afirmat pe piaţa externă?.' — Sintem cunoscuţi de mult timp. Aş vrea să men­

ţionez. doar faptul că începînd din anul 19fl!l a Iost în­cepută şi fabricarea unor maşini artizanale de mare diversitate, care s-au bucurat de o bună apreciere pe piaţa externă.

— Cum sc prezintă azi întreprinderea?— Astăzi, unitatea noastră, prin calitatea prodvf olor

realizate de-a lungul anilor, a performanţelor tehnico-c- eonomicc ale arcslora, recunoscute în ţară şi peste ho­tare, şi-a afirmat un prestigiu cu care ne inîndrim. O expresie concretă a acestor aprecieri o ieprcz.inl,ă nu­meroasele scrisori primite din partea beneficiarilor in­terni şi externi. prin care aceştia mulţumesc intreprin-

cn ’. Pcr>lru calitatea produselor livrate şi calitatea serviciilor prestate cu ocazia montării şi punerii în funcţiune a utilajelor livrate.

— Puteiii încheia cu un gînd de viilor?~ .p a- ■Anul .1930 — !n care întreprinderea „Unirea"

sărbătoreşte ISO de .'ini dc la înfiinţare — este primul

an după victoria Revoluţiei din 22 Decebrie 1989, îm­potriva dictaturii, an în care întreprinderea cunoaşte un proces continuu de trecere de la economia de plan la economia de piaţă, proces care sîntem siguri va con­duce la , asigurarea tot mai accentuată a unui spirit de creativitate,.competenţă profesională şi emulaţie în rîn­dul salariaţilor, la afirmarea şi menţinerea prin perfor­manţele realizate a produselor întreprinderii pe piaţa internă şi internaţională. ■ ■ / • ■

CE FABRICĂ „UNIREA" ?De zeci de ani, întreprinderea „Unirea" este speciali­

zată în realizarea de utilaje pentru industria uşoară, sau mai exact pentru fabricarea de utilaje tehnologice destinate prelucrării fibrelor textile naturale ţi chimi­ce. Iată, de altfel, tabloul produselor realizate de aceas­tă prestigioasă întreprindere:

I. MAŞINI ŞI UTILAJE PENTRU INDUSTRIA UŞOA­RA

A. UTILAJE PENTRU FILATURI DE BUMBAC ŞI TIP BUMBAC: ' , .

1. Instalaţia de alimentare pncumatică a cardelor 2IAPC ■■-•-.-■

2. Maşina de cardat bumbac 4C, 5C, cn şl fără sistem . i c reglare automată a fineţii benzii

3. Carda tandem CT4. Maşina do cardat materiale, recuperabile cu şi fără

sistem de reglare a fineţii: bţnzii, 4 CR şi 4 CRA5. Laminor ăe bumbac LB6. Laminor de bumbac cu sistem de reglare automa­

tă a finejii benzii, LA . * '-*■7. Maşina dc reunit benzi, MRB8. Maşina de pieptănat bumbac, l’ B9. Maşina de filat , cu inele pentru bumbac, FB10. Maşina de filat cu capăt liber, FCL '11. Maşina de răsucit fire de bumbac, 4 R12. Maşini şi aparate auxiliare pentru montarea ţt

întreţinerea cardelor

ÎN ASIMILARE:1. Instalaţia automată de alimentare din baloţi, IAAB2. Linia dc bataj — generaţia a n-a3. Flaicrul de bumbac cu furci suspendate4. Maştni de filat aerodinamicB. UTILAJE PENTRU FILATURI DE LINA:

• 1. Maşina, de pieptănat lînă 4PL, 5PL2. Maşina de filat lînă pieptănată, FK

■ 3. Maşina dc filat lină scniipieptănată, FLS4. Maşina dc filat lînă cantată, t'LC5. Maşina de răsucit fire de lină, 4 R6. Maşina do dublat şi răsucit fire groase, DRGÎN ASIMILARE:]. Agregatul de cardc duble pentru lînă-2. Agregatul de cardc triple pentru lînă3. Maşina dc răsucit pe formate mari, 5 RC. UTILAJE PENTRU FILATURI DE IN ŞI ClNEPAî1 Garda preliminară pentru in şi cînepă, CPCI2. Maşina dc pieptănat orizontală pentru in, PI

x 3. Maşina dc fi/at in uscat, l'IS4- Maşina dc filat în umed, FIU5. Maşina de filat cînepă prin pioeedeul umed, l'CU 6 Maşina dc răsucit Tire crep tip mătase. RM7. Maşina dc bobinat vertical pentru fire lip mătase,

IJvIN ASIMILARE: .1. Maşina dc filat fuior pieptănat de in şi cînepăD. UTILAJE PENTRU' PRELUCRAREA FIBRELOR

CHIMICE:

1. Maşina de filat şi răsucit vîscoză prin procedc-Kl continuu

2. Maşina de ctirat-lexturat, ET-350, ET-G503. Maşina de dublat şi răsucit fire sintetice, DR4. Maşina de rSscucit cu dublă torsiune cu 1 etaj, RR

'5. Maşina de răsucit cu dublă torsiune şi 2 etaje, DT,2 DTÎN ASIMILARE: •

.1. Maşina dc răsucit cu dublă torsiune şi 2 etaje, 3DT2. Maşina de răsucit cu dublă torsiune pentru mclană,

DTME. UTILAJE PENTRU PRELUCRAREA STICLEI:2. Maşina de dublat şi răsucit fire din sticlă, DRSF. UTILAJE PENTRU PRODUCEREA AŢEI:1. Maşina dc dublat şi răsucit pentru aţă din fire fi-,

lamentare sintetice. DRT2. Maşina dc bobinat, MB3. Maşina de. răsucit cu balon j i 2 etaje, RE4. Maşina de răsucit pentru aţa, RA5. Maşina dc bobinat sub tensiune, BTF11. MAŞINI SI UNELTE PENTRU INDUSTRIA ME­

TALURGICA ’1. Maşina de liţat şîrmă ML Gx2002. Maşina de liţat sîrniă ML 12x200

- 3. Maşina de liţat sîrmă ML. 18x2004. Maşina de liţat sîrmă tubular, MLT5. Maşina de- cablat sîrmă, MC 9 Şi MC 15 - T6. Maşini de liţat-cablat MLC 12x1657. Maşini de litat-cahlat sîrmă, MLC 18x 165

. 8. Maşini şi utilaje din linia de trefilat sîrmă, MT ,— maşina dc trefilat uscat—• maşina’ de trefilat in emulsie— bobinator hidraulic ' ■

desfăşurător de pe bobină şi de pe coş; îi. Maşina de trefilat uscat ST, 2500/5

10. Maşina dc trefilat uscat ST, G50/7 . . . .1 11. Maşina de format lanţ industrial, ME t, M F' Z,

M F 3 :12. Maşini de sudat îant Industrial, MS 1, MS 2, MS î13. Maşina de sudat In iinîe14. Maşina dc testat noduri - ■■15. Instalaţie pentru control ncdestructiv cu Ultrasu­

nete '. ■ . . .. III. MAŞINI ŞI UTILAJE PENTRU INDUSTRIA BE PRELUCRARE A LEMNULUI

1. Maşina de ascutit pînze circulare armate, MAPCA- 500

.2. Maşina de frezat canale pentru jaluzele, FCJ• 3. Maşina dc frezat cu ax superior prin copiere cu şa­

blon, FSC-O '4. Instalaţia de introdus cepuri rotunde cu clei, ICO -5. Maşina dc şlefuit repere cu secţiune circulară,

MSSC ■ '6. Maşina de găurit repere, G î şi G 27. Dispozitiv portativ de îmbinat cu fir adeziv, IFA .8. Dispozitiv de înşurubat şuruburi pentru lemnIV. MAŞINI SI UTILAJE PENTRU LTDUSTRIA

CONSTRUCTOARE DE MAŞINI1. Utilaje pentru liniile de sudură planşeu şi caroserie

de îa întreprinderea de Autoturisme Piteşti -2. Utilaje pentru linia de montare combine autopro­

pulsate de !a întreprinderea „Semănătoarea" Bucureşti3. Maşina de înccrcat iermomecanic4. Maşina de format capete ornament jgheab apă pen­

tru autoturismul OLTCTT ■-• 5: Prese de ancoşat6. Utilaje pentru finra flexibilă pentru miezuri de

transformatoare■ 7. fnstafatia de formare în flux continuu. IFCV. MAŞINI SI UTILAJE PENTRU INDUSTRIA ŢI- '

GARETELOR. ' ÎN ASIMILARE: . . '- 1. Maşina dc împachetat ţigarete, MIT

2. Maşina dc cfclofanat poşete, MCP

Te lîngă toate acc-ste maşini nominalizate, în între­prindere, pe baza concepţiei proprii, se realizează o Iar- , gâ gamă de alte maşini şi utilaje, diverse echipamente destinate micilor întreprinderi, persoanelor care practi­că anumite meserii, precum ţi nouă „muritorilor de rînd". Este o . îoarte bună orientare (eindită din vreme) pentru utilizarea, cu randament superior a potenţialului de. idei şi de producţie de care întreprinderea „Unirea* dispune (dc altfel, asupra acestui „capitol* am informat cititorii în urmă cu cîteva săptămîni, motiv pentru care nu mai insistăm). ..

SIMPOZION „UNIREA 150“împlinirea p 150 de ani de la înfiinţarea întreprin­

derii „Unirea” din Cluj-Napoca — iată motivaţia pen­tru organizarea simpozionului avînd ca temă: „Contri­buţia întrepinderii „Unirea" şi aportul specialiştilor din tară şi străinătate la' dezvoltarea industriei construc­toare de maşini textile pentru filaturi".

Arest important jubileu, precum şi aprecierea dc care sc bucură întreprinderea „Unirea*1 în ţară şi străinătate au determinat un mare număr de specialişti să-şl anun­ţe participarea prin comunicări care vor contribui la aprofundarea ar.pectclor teoretice, tehnologice', construc­tive. de montaj, exploatare şi utilizare a • maşinilor tcxtilu.

Pagină realizată de: Ion GOIA şi Ion Rus

lirFotografia: R. St N TEJ UDE AN

ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE prestări SERVICII Şl CONSTRUCŢII CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Eroilor nr. 9 organizează

concurs, în data de 16 noiembrie 1990, ora 9, pen­tru ocuparea postului vacant de:

• CONTABIL ŞEFCondiţii de participare': absolvenţi ai Facultăţii

de ştiinţe economice, cu vechime conform Lecjii 12/1971, respectiv domicilia! stabil în municipiul Ciuj-Napoca.

Relaţii suplimentare la'telefon 1-83-12, serviciul personaf-învâţâmirrt, (1653)fWWWWWSA/'vvvvvvvs#\A#yv'

I.R.I.D.GN. — REGIONALA CLUIIN ATENŢIA CONSUMATORILOR DE GAZE

Pentru preîntfmpinarea de accidente tehnice, incendii sau explozii revenim asupra respectării cu stricteţe a ur­mătoarelor:

t. Consumatorii de gaae sînt rasaţi să revadă IN­STRUCŢIUNILE DE UTILIZARE A GAZELOR ÎN CON­DIŢII DE SIGURANŢA, Inmînate cu ocazia verificărilor periodice ţi să Ie aplice întocmai, iar asociaţiile de loca­tari sS le afişeze la foc vizibil pentra a putea fi citita ţi însuşite de către (o(i locatarii.

2. înainte de a se aprinde focul sau lumina electrică sc va face aerisirea încăperilor în fiecare dimineaţă sau ari de cîte ori este cazul, iar dacă se simte mirosul ca­racteristic de gaze ta cu i alterate) se . va anunţa imediat distribuţia dc gaze pentru remedierea defecţiunilor, timp* In care se va avea grijă să nu se umble cu surse dc foc sau care produc scinici ce pot declanşa explozii.

3. Consumatorii dc gaze care locuiesc în blocuri de lo- euinţe sau în clădiri cu subsoluri sau pivniţe, vor asigura orificii de aerisire ta partea superioară carc vor fi în permanenţă deschisc. iar de fiecare dată cînd se intră fir aceste încăperi se va controla prezenţa gazelor prin miro- siro, orice emanaţie de gaze urmînd sâ fie anunţată imediat Ia distribuţia de gaze fără a sc umbla ca surse de toc sau cc produc seîntei. pînă la remediere.

4. Este interzis a se dormi san a părăsi locuinţa ISsînd gazul aprins, nesupravegheaf şi a dormi în bucătării în care prepararea Itranei se facc cu reşouri şi aragazuri sau a folosi accste aparate pentru încălzirea încăperilor,

. procura şi a lăsa copiii să manevreze robinetele de gaz.5. Este interzisă folosirea sobelor cu plite crăpate sau

eare prezintă defecţiuni, precum şi încălzirea excesivă a acestora, deoarece produc asfixieri.

6. Este interzisă modificarea constructivă' a arzătoare­lor, aparatelor de consum si folosirea discurilor metalice pe arzătoarele ara^azclor şl resourilor.

7. Consumatorii de gaze sint rugaţi să-şi verifice per­manent starea coşnrilor_ de fum, a burlanelor de legătură fi a tirajului acestora orice defecţiune constatată să fie remediată imediat prin I.C.K.A.L., Cluj, fiind interzis con­sumul de gaze pi«3 Ia remedierea defecţiunilor consta­tate.

8. Este interzisă opturarea coşurilor de fum şl bur­lanelor sau folosirea directă (dirijarea) gazelor de Ia bur­lane şi coşuri de fum pentru incălzirea încăperilor.

9. Se vor menţine permanent în stare de funcţionare prizele de acces aer din exterior şL gurile de evacuare a gazelor arse Ia încăperile prevăzute cu'asemenea orificii.

10. Consumatorii de gaze sînt obligaţi să permită per­sonalului distribuţiei de gaze să execute verificarea • şi revizia instalaţiilor de utilizare, conform prevederilor legale în vigoare* personal care sc legitimează cu ordi­nul de serviciu zilnic şi cu legitimaţia de serviciu.

11. Este interzisă orice modificare sau extindere a in­stalaţiilor de gaze fără aprobare legală. Contravenienţi­lor li se va sisfa furnizarea gazelor şi se vor aplica pre­vederile Decretului 205/1981 prin pedepsirea cu închisoa­re de la 3 luni Ia 1 an, sau cu amendă dc la 5.000 la10.000 Ici. Aceleaşi pedepse se vor aplica şi celor care execută lucrărite pentru consumatori. Toate lucrările tn instalaţiile dc gaz se pot evecuta numai prin unităţi au­torizate.

Informăm cu aceasta ocazie consumatorii de gaze din municipiul Ciuj-Napoca în legătură cu următoarele:

a) Citirea contoarelor, Ja abonaţii casnici se face fn perioada 1—23 a fîocKroi luni, concomitent cn încasarea, fn teren a contravalorii consumului de gaze, din luna precedentă; la asociaţiile de locatari, citirea se va face In jurul datei do 15 a fiecărei luni; iar la unităţile de stat în ultima zi lacrătoare din lună.

b) Programul de încasare pentru abonaţii casnici, la Chişetll dc la sediu, str. Karl Mane 93—95:

• luni, miercuri, vineri între orele 8,00—13,00• marţi şî Joi infr<? orele 10,00—17,00.în ultima zt lucrătoare din fiecare lună, ghişeul este

închis- pentru Inventar.Cu această ocazie ruftăm abonaţii să. asigure accesul

casterilor-Incasafori pentru citirea corectă a contoarclot de gaze, precum şi încasarea pe teren, pentru evitarea aglomeraţiei Ia gluţcut unităţii, pentru economisirea, timpului dumneavoastră liber

Pentru-orice reclamaţie. sesizare şl relaţie tn cadrul distribuţiilor de *aze de pe paza judeţului Cluj. există personal de serviciu permanent, care poate fi solicitat la următoarele numere- «te telefon;

• Ciuj-Napoca — 3-05-61 şl 3-47-68• Turda — 1-37-17• Cîmpia Turzii — 6-84-63• DcJ — I-I&-56• Gherla — 4-19-311.

REGIONALA DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE CLUJ. slr. Karl ftfarx 93 (1041)

, N

ANTREPRIZA DE CONSTRUCŢ1I-MONTAI CAI FERATE CLUI

anunţa Tn vederea executării unor lucrări urgente de re­

paraţii capitale la calea ferată, pe intervalul GHERLA - DEJ CALATORI, în ziua de 8 NOIEM­BRIE 1930

• SE ÎNCHIDE ACCESUL RUTIER PESTE PASAJ KM 45+036, între orele 10—14

Rugăm unităţile din zonă să-şi ORGANIZEZE ACTIVITATEA IN CONSECINŢA

ANTREPRIZA DE CONSTRUCŢH-MONTA1 CAI FERATE CLUJ. (1669}

REGIONALA DE CĂI FERATE CLUJanunţă

Datorită unor lucrări la linia C.F. în data de 11 noiembrie 1990, între orele 8,00 — 12,00

• SE ÎNCHIDE TRECEREA LA NIVEL de la Km 506+005; care dă acces din DN 1 CLUJ-NAPOCA- ZALĂU spre CHEILE BACIULUI.

Circulaţia rutieră se poate face din Tăietura Tur­cului prin Hoia. (1671)

secţi/Tdin cadrul

EXPLOATĂRII DE GOSPODĂRIE COMUNALA CLUJ-NAPOCA

angajeazăde urgenţă

o INSTALATORI DE INCAZiRI CENTRALE Condiţiile de angajare sînt cele în conformitate

cu Legea 12/1971.Unitatea are posibilitatea de o plăti orele su­

plimentare prestate, inclusiv sporurile legale afe­rente. (1674)

^"COMBINATUL DE PIELE şfINCĂLTĂM1NTE~~ „CLUJANA" CLUJ-NAPOCÂ

încadreazăde urgenţa următoarele categorii de personal:

© ELECTRICIENI EXPLOATARE, pînă la catego­ria 4

• OPERATOR CAZANE, fochist autorizat gradulII, pînă Sa categoria 5

• OPERATOR CHIMIST pentru tratarea apei, pînă la categoria 4

• OPERATOR TURBINE CU ABUR Şl GAZE, pînă (a categoria 6

• MAŞINIST INSTALAŢII HIDRAULICE DIN CEN­TRALE ELECTRICE, pînă ia categoria 4

• ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE, pînă Ia categoria 5• LĂCĂTUŞ MECANIC ÎNTREŢINERE Şl REPARA­

ŢII UNIVERSALE, pînă la categoria 5• MECANIC LOCOMOTIVĂ DIESEL• OPERATOR CHIMIST (cu stagiul militar satis­

făcut). (1675)

'^ îN m PR lN D ERiA MICA IMPORT-EXPORT CONSIGNAŢIA „MONA“

" _ Str. 1 Mai nr. 5 achiziţionează

de la populaţie• obiecte de aur. şi bijuterii de aur, Ia preţ avan­

tajos. (37364) ,

ÎNTREPRINDEREA EN-GROS PENTRU APROVIZIONARE Şl DESFACERE CLUJ (3.J.A.T.M,)

Ciuj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 206, telefon 4-61-38, interior 144

angajeazăurmătorul personal:

• MECANICI Şl AJUTOR MECANICI LOCOMO­TIVA

• MANEVRANŢI VAGOANE« MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru depozitele

de la C.U.G.r „5INTEROM", BACIU şi PLATFORMA SOMEŞENI

• ECONOMIŞTI FINANCIAR-CONTABILI• CONTABILICondiţii de încadrare conform Legii 12/1971, Le­

gii 57/1974 şi Decretului 206/1988. (1668)

INSTITUTUL ONCOLOGIC „PROF. DR.I. CHIRICUŢÂ* CLUJ-NAPOCA

Str. Republicii nr» 34—36, telefon 1-83-61 încadrează

• ASISTENTE MEDICALE, SURORI MEDICALE (L. S.)

• 4 MUNCITORI NECALIFICAŢIRelaţii suplimentare la compartimentul plan-or-

ganizare-personal. (1663)

PAGINA 1

STAŢIUNEA PENmj MECANIZAREA AGRICULTURII DEJ

Strada Sălciei organizează

în data de 12 noiembrie 1990• LICITAŢIE pentru TRACTOARE şi MAŞINI AGRI­

COLECei interesaţi se pot adresa pentru înscriere la

licitaţie S.M.A.-uluî DEJ, adresă la car» sint expu­se şî bunurile supuse licitaţiei. (1672)

ÎNTREPRINDEREA 15315 nu foarte important dar util

execută:• reparaţii şi transformări culoare şt sonor pen­

tru TV-Vi DEO-color;• reparaţii TV alb-negru;® aparatură electronică şi casnică;• puneri în funcţiune;• reparaţii şi service pentru: calculatoare perso­

nale, Xerox-uri, aparatură spectrofotometrică.Lucrările se execută şi la sediul solicitanţilorSe asigură garanţie. .Comenzile se primesc zilnic între orele 11—13 fi

17-19 Ia telefon 1-53-15. (375S5J

ANTREPRIZA DE CONSTRUCŢII HIDROENERGETICE „CRIŞ-SOMEŞ* TARNIŢA

vinde •prin licitaţie publică:

• MIJLOACE FIXE: tractor pe pneuri U 445, îrt» cărcător TIH, motocar MG 3 P

Licitaţia va avea loc în ziua.de 19 noiembrie 1990, cu începere de la ora 9,00, Ia Tarniţa. (167&Î

LICEUL „MIHAI EMINESCU* CLUJ-NAPOCA

B-dul 22 Decembrie nr. 94-96. telefon 1-50-59

organizează

concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:• 2 laboranţi (un laborant fizică-chimie, un la­

borant biologie-chimie)• 1 secretar• dactilograf• 1 funcţionar administrativ ® 1 administrator.Angajează, în condiţiile Legii nr. 1/1970.• 2 paznici (bărbaţi)• 1 timplar.Relaţii suplimentare la sediul liceului, zilnic în­

tre orele 8—15.Concursul va avea loc în 14 noiembrie, ora 9.

(37449)

ŞCOALA DE ŞOFERf AMATORI CLUJ

vinde

la licitaţie, pe str. Tineretului nr. 63• MIJLOACE FIXE CU DURATA DE SERVICIU

EXPIRATA Şl NEEXPIRATA, precum şi PIESE AUTO provenite din dezmembrări. (37027)

COOPERATIVA „ELECTROMECANICA* CLUJ-NAPOCA

angajează _de urgenţă: > •

• MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru lucrări hidroizolaţii

Informaţii: la secţia din str. Gh. Doja nr. 5, W* lefon 1-60-93. (1661)

PAGINA 7 â d m ru l m UBElTATg*

în trepr in d erea d e nutreţuriCONCENTRATE CLUJ

încadreazăide urgenţă:

• 2 PRIMITORI-DISTRIBUITOR! (barbaţi)• 4 MUNC/TORJ NECAUF1CAŢJ (bărbaţi) Informaţii suplimentare la telefon 8-77-87.

(1628)

\

INSTITUTUL DE CERCETĂRI Şl PROIECTĂRI MINIERE PENTRU SUBSTANŢE NEMETAUFEKE

CLUJ-NAPOCA

angajeazâprin transfer sau repartiţie de la Oficiul forţei de jnuncă următoarele categorii de personal:

• PAZNICI• SUDORI - categoria 2—5• INSTALATORI TEHNICO-SANITARI - catego­

ria 2-5.Informaţii suplimentare la telefon 8-60-16, Int.

119. (1642)

ÎNTREPRINDEREA MECANICA CLUJ-NAPOCA

Calea Baciului nr. 2-4 cumpără:

• MAŞINI ELECTRONICE CU IMPRIMANTA (bandă)

Aşteptăm oferte diverse. (1643)

ÎNTREPRINDEREA „UNIREA" CLUJ-NAPOCA

Piaţa 1 Mai nr. 1- 2 angajează

prin transfer sau repartizare de Ia Oficiul forţei de murică Următoarele categorii de personal:

•TURNĂTORI-FORMATORI• MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) pentru

activităţi în turnătorieSe beneficiază de tarife majorate de 15 la sulă

la salariu, spor de nocivitate 125—200 Iei, o masă caldă zilnic gratuită şi un concediu anual de odihnă de 34—36 zile lucrătoare.

Angajează, de asemenea:• STRUNGARI• FREZORI MAŞINI UNIVERSALE• FREZORI MAŞINI DE DANTURAT• BOHRWERXIŞTI• GĂURITORI MAŞINI IN COORDONATE• MAŞINIŞTI POD RULANT• PRIMITOR-DISTRIBUITOR• PAZNICIInformoţji suplimentare la sediul întreprinderii

«au la telefon 3-62-88, interioare 221, 108, 171.(1626)

ÎNTREPRINDEREA T>E MEDICAMENTE „TERAPIA" CLUJ-NAPOCA

• organizează 'concurs, pe data de* 15 noiembrie, pentru ocupa­rea unul post de:

• ECONOMISTCondiţii de participare la concurs:— studii de specialitate (absolvent al Facultăţii

de Ştiinţe-Economice, secţia Finanţe-Conţabilitate);— vechimea în muncă, sector contabilitate, cel

puţin 3 ani.De asemenea, la data de 15 noiembrie organi­

zează concurs pentru ocuparea unui post de:• DACTILOGRAFARelaţii suplimentare, zilnic între orele 13-15, la

Biroul personal-învăţămînt-salarizare, Bulevardul Muncii nr. 10, telefon 4-70-88. (1633)

I.C.S.A.P. CLUJ-NAPOCA /

încadrează

prin transfer sau Oficiul forţei de muncă:• • FOCHIST pentru instalaţii cu abur de joasă presiune

• UN CONTABIL PRINCIPAL (condiţii conform legii 57/1974; concursul va cvea Ioc în da'a de 14 noiembrie, ora 8,00, la sediul întreprinderii)

Informaţii suplimentare la telefon 1-72-75, birou! organizare-personal. (1644) ,

ÎNTREPRINDEREA „ARMATURA0 CLUJ-NAPOCA

Str. Gării nr. 19 organizează

concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:• INGINERI şi SUBINGINERI T.C.M. pentru acti­

vitatea de proiectare• ECONOMIST sau INGINER ia serviciul apro­

vizionare• ŞEF BIROU DESFACERE - economistConcursul va avea loc în data do 22 noiembrie

1990.Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute în

Legea 12/1971. Candidaţii să aibă domiciliul în municipiul Cluj-Napoca.

Informaţii suplimentare la telefon 3-27-37, int. 148. (1658) _

ANUNŢRESTAURANTUL MILITAR; CLUJ-NAPOCA *

încadrează •prin concurs:

• DO! ŞEFI DE UNITATE (numai bărbaţi)Relaţii suplimentare se primesc la sediul Restau­

rantului Militar Cluj-Napoca, din Bulevardul Eroi­lor nr. 53, telefon 1-28-51: (1659)

BANCA PENTRU AGRICULTURA Şl INE* ALIMENTARA

„AGROBANKV ,!

PENTRU TOŢI INVESTITORII ROMÂNI Şl STRĂINI

oferă:• SERVICII FINANCIARE de înalt nivel calitativ• CREDITE CU DOBINZI AVANTAJOASE, inclu­

siv pentru producătorii particulari şi liberă iniţiati­vă pentru toate genurile de activităţi autorizate de stat.

ŞANSA de a fi posesorul unui CONT BANCAR din care puteţi efectua plăţi în toate colţurile ţării

• POSIBILITATEA de o utiliza CECURI DE VIRA­MENT pentru plăţile pe care doriţi să le efectuaţi

® POSIBILITATEA de a vă păstra economiile dumneavoastră in lei şi valută in conturi purtătoare de dobînzi

• CONSULTAŢII DE SPECIALITATE gratuite în domeniul finandar-bancar

• SECRETUL OPERAŢIUNILORPentru prestarea acestor servicii, precum şi pen-'

tru obţinerea oricăror relaţii privind operaţiunile bancare, vă rugăm să ră adresaţi SUCURSALEI CLUJ a BĂNCII PENTRU AGRICULTURA Şl INDUS­TRIE ALIMENTARA şi filialelor de profil din judeţ.

(1667)

TRUSTUL DE CONSTRUCŢII CLUJ STAŢIA DE UTILAJ TRANSPORT CLUJ-NAPOCA

Calea Baciului nr. 47, telefon 3-50-15 închiriază >

conform normelor în vigoare:• UTILAJE PENTRU TERASAMENTE (buldozere

S-1590, S-1800). (1654)

UNIVERSITATEA DIN CLUJ-NAPOCA

organizează , ”concurs pentru ocuparea următoarelor posturi va­cante: .

• JURISCONSULT PRINCIPAL, cu o vechime de 8 ani in specialitate

® 4 SOCIOLOGI (principali) • UN MUNCITOR ELECTRONIST \• UN FOTOREPRODUCĂTOR XEROX• UN STRUNGAR - categoria 5 SPECIALĂ• UN LĂCĂTUŞ - categoria 5 SPECIALA• UN SUDOR IN ARGON (să aibă şi calificarea

de LĂCĂTUŞ, categoria 5 SPECIALA) ® UN PRELUCRĂTOR TUB STICLA De asemenea încadrează: FOCHIŞTI (chiar fi

pensionari, aceştia pe o perioadă de 3 luni)Dosarele de înscriere fa concursuri se depun la

compartimentul de evidenţă al Universităţii. -Condiţiile de participare sînt cele prevăzute de

legislaţia în vigoare.Data concursurilor se va stabili după apariţia a*

nunţului în ziar. (1662)

• Vlnd: bocanci,' cisrne, pal- toâne, medicamente, cojoc dumă etc. Telefon 8-37-44. (37041)

• Vînd: Dacia J100 cmc, trans­format ta* 1300 cmc. birou „Bu- biro“ , pătuţ din îier, gard din beton armat demorrtsbil. Infor­maţii: str. Republicii 58/A.

® Vlnd televizor color sport, nou. Telefon 5-59-42, seara (37702)

• Vind -cocker spaniei, mas­cul negru, trei an|. Telefon6-66-83. Tnformaţli după orele 20. (37835)

» Vînd eavtofon A (caiG X F. 71, amplificator JVC A X 2. boxe JVC S. 88. planeta­ră, curele „PirolJi” , ştop, tablou bord centuri siffuranţâi «pentru Oltcit Club. Telefon8-44-14. (37026)

• Vînd Mercedes 230/6 acci­dentată, înmatriculat, motor140.000 km Caut garaj de închi­riat. .Telefon 5-89-80. (37390)

• Cumpăr Dacia Break nouă. Telefon 8-34-08. (37486)

• Cumpăr spaţiu comercial central, Plata valută vest. Telefon 1-10-19.(37492)

• Vind tractor nou „U 445". Telefon 5-G5-90. (37291)

• Vind sau schimb receiver cu convertor satelit sau TV co­lor. Telefon 6-53-10, orele 19—21. (37295)

• Vlnd €EG Oltcit. Informaţii telefon «-93-58, Intre orele 16—22. (37934)

• Vînd Dacia 1100, stare de funcţionare, snu pentru piese ţi dau ln chirie apartament trei ca ­mere nemobilate. cartier OrtRo- rcscu. Plata In v.ilu» Informa­ţii: telefon 1-13-01. (37066)

• Vînd nutrii cu coteţ, frigi­der, motocicletă J. 7 cu ataş. Str. Gheorgheni nr. 119. (37481) '

• Vind butelie aragaz. Telefon6-26-70. după orele 20. (37108)

• Vînd Dacia ridicabilâ ime­diat. Telrifon 956 2-35-76, după ora 18. (37119)

• Vînd butelie aragaz. Strada Negoiu nr. 3, bloc G 12, ap. 32.(37118)

• Vind parcare proprietate tn Aleea Snagov nr. 4. rnformaţii: telefon 4-61-10 sau 8-58-25.(37178)

• Vînd CEG Dacia, august 1988. Telefon 4-28-91. (37561)

• Vlnd clini Do bor man, vîrstă 2,5 luni, cu pedigree. Telefon1-01-77. (37559)

• Vînd hîrtie, vopsele, site pentru serigrafie. Telefon 7-25-42. (37206)

• Vlnd Skoda 120 L, arsă Te­lefon 7-73 32, între orele 18—20. (37209) • •

• Vînd camion Ford 1.2 tone (75 000 km). Telefon 3-28-34. (37570'A)

Vlnd magnetofon Kashtan, boxe gi staţie ‘ 2X20. Telefon4-78-63. (37167)

• Vînd Video Casio Recorder nou. Telefon 6-99-69. (37310)

• Vînd pictură ulei din seco­lul XIX. Telefon 5-55-93 (37165)

® Vlnd înscriere pentru Dacia, de anul curent. Informaţii: tele­fon 5-76-51, dimineaţa. (37168)

• Vînd CEC din 1981, cu po­sibilitate cumoărare ARO-Diesel. Timişoara. 96i'4-42-74. (37633)

• Vînd 2 televizoare color. Te­lefon 3-50-02. (37471) .

• Vînd tractor mijlociu nou, cu accesoriile necesare. Informa­ţii: zilnic după ora 18, str. Bu- cegi nr. 2'B. (37472)

• Vînd Volvo 244 GL, perfec­tă stare. Cumpăr valută vest. Telefon 2-18-01, după orele 16 (37629).

• Vînd armă de vtnătoare .nouă, marca IJ calibru 12 2. Te­lefon 3-16-63. (37o22'A)

• Vlnd râţeluţ pechinez, blond auriu. Telefon 1-30-83. (37588)

• Vînd apartament 3 camere separate, parchet, Jn bloc cără­midă, cartier Mănăştur. Telefon ;6-18-07 (37224) .

• Vînd TV color. Telefon8-71-43. (37611)

• Vînd motor Lada 1500, H set motor rezervă. Cîmpeanu Viorel, str. Eojocnei nr. 4, bloo T 12, sc. V, ap. 48, Cluj-Napoca (37292)

• Vind bufet vitrină, antic. Str. Actorului nr. 24, miercuri, orele 16—19. (38464)

• Vtnd mobilă pentru cameră de ai. Telefon 8-41-25, orele 17—22. (37691)

• Vlnd receptor satelit cu de­codor încorporat. Telefon 2-79-40. (37456)

• Vînd: Moskvid 1500, stare bunâ. lemne, tufe . zmeură, coa­căze, crizanteme. Telefon 3-66-02, • după ora 15. (3762S)

• Vtnd Renault-Gordini tn stare perfectă. Telefon 1-30-82, după ora 16. (37625)

• Vînd înscriere Dacia 1300, din anul 1988. Informaţii: telefon5-80-65 (37699)

• Vtnd CFG Dacia 1300. mar­tie 1987. Telefon 5-27-11 sau4-14-11, dripfl ora 18. (37680)

• Vlnd ARO 243 D. din mai1990. TeWcm TJrffU Mureţ,4-M-34 (160)

ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE PAGINA .8

M m W M 0 N I A I ,7 i !la

• Intelectual, 53 ani, l,62f64, doresc parteneră pentru căsăto­rie. Răspuns; Of. P.T.T.R. nr. 1 Cluj. G.P. 1083. (37581)

• Gumpăr receivor original.Telefon 2-04-76. (37G01)

• Cumpăr teren cu sau fără construcţie, minimum 1000 mp.Plata în condiţii deosebite. O- ferte: la telefon 2-77-57. Intre o- rcle 17—30. (37673)

• Cumpăr maşină Injectat mase plastica. Telefon 8-86-87.(37460)

• Gumpăr bloc motor Dacia I3Î0 Telefon 2-17-65, după orei»17. (37606)

• Gumpăr dicţionar francez- romîltt, eomân-traneex. Telefon 4-39-37, orele 17—19. (37060)

• Cumpăr garsonieră sau a- • «i*». i u (oi partament zonă centrală. Telefoa- formaţii:• A/) o a '

• Schimb garsonieră cu apar­tament 2 sau 3 camere. Suport cheltuielile,' Telefon 4-81-93. (3767S)

• Schimb 3 camere, confort, ICRAI», Bucureşti, Drumul Ta­berei, cu similar" Gluj-Napoca. Telefon 3-19-70. (37008)

• Schimb apartament 3 came­re (parter), IGUAL, Mărăşti. cu • 2 camere Măruţii sau central. Informaţii: telefoa 6-37-64, dupâ ora 16. (37150) .

• Schimb - proprietate 3 came­re, confort, zona Grădinii Bota­nice, cu 2—3 camere, cartierul Plopilor sau apropiat, telefoa

0-27-18.(37073)• Schimb proprietate: ofer 3

camere, confort sporit, Grigo- rescii; solieit:. patru camere, con­fort sporit, bloc sau vilă, even­tual cumpăr. Telefon 8-03-33. du­pă ora 18. (37072)

• Schimb apartament 2 came­re, ICRAh, Mănăştur cu 3—4 camcre; Telefon 5-54-31 (37130)

• Schimb apartament 2 came­re, ICRAI:,, cartierul Mănăştur, cu similar în alt cartier, even­tual tma cameră, bucătărie. In- * telefon -0-57-35, : zilnio

nîd. Informaţii: la telefon 3-62-13. (37187) v

• Excuţsil Ia Debrecen, ca K-TOURS. Telefon 8-57-50 saa 3-19-51. (37560)

. • Asigur muzică pentru nunţi, botezuri, banchete etc. Informaţii» str. Bucesi nr. 13, ap. 94, dupâ ura 17. (379 U)

*-86-22. (37160) - după ow îe 17. (37210) =* Ccumpăr grîu, ore, orzoalcX * Schimb ■ garsonieră, confort

porumb. Asigur’ transportul. T e - ' I, Baia Mare, cu similar sau a- lefon 3-36-3T sau 7-13-08» (37180)- parlament în Ciuj-Napoca. in-

♦ Gilmp&r apartament cu 2—-I formaţii: telefon 051'8-O5-53, «tinere-, Telefon 4-14-88, (37143) {37236>

> Cumpăr garsonieră. Telefon " 4-91-11, zilnic Intre orele 17—22.

537534)- ; - / -9 Cump&c apartament 2 carp»-.

ne. Telefon 5-30-20 sau 6-43-67. CJ7564V

• Sumpăr majînă de tricotat ciorapi. Vînd bicicletă, semicursâ. relefon 35Ş1-21-82. (37572)

- «S u m p ă t sobă teracotă. Te­lefon 5-86-38. (37607). • Cumpăr pianină sau pian cu

toadă. scurtă. Telefon 8-75-64. <37688)

• Cumpăr biciclete, ceasuri d« perete (defecte) sau părţi com- ponente. Telefon 1-45-20. (37693)

• Galaţi, schimb apartament fstat), 2 camere, confort I, par* chet, gaz, pentru similar CIuJ- Sapoca. Informaţii: telefon Cluj- Napoca 6-58-66; Galaţi 934/ 4-15-04, (37040)

• Schimb ca'aă proprietate,- zo­nă centrală, oraş Braşov, cu si- « ila r Ciuj-Napoca. Informaţii la telefon 4*93-72, după orele 18. <37042)

,• Sthimb apartament 3 carncr . re, proprietate, Craiova, eu si­

milar Ciuj-Napoca. . Telefon 4-03-34. (37044)

• Schimb Dacia TLX 9 km, ea apartament 3 camere, con', fort, zonă centrală. Exclus par­ter. Suport diferenţa. Telefoa- 1-57-34, după ora 18. (37830)

• Schimb apartament 4 came­re, vilă ultracentral, posibilităţi

- privatizare,' contra casâ semi- eentrală. Telefon 1-82-15. (37324)

• Schimb apartament două camere, str. Borsac, Gheorgheni, cu apartament 3 camere. Infor­maţii: telefon 5-60-01. (30635)

• Schimb casă proprietate, 81uj-Napoca, 2 camere, singur Sn curte, linsă gară, cu apartament 2 camere fn Deva. Informaţii te' lefon 3-82-04. (37511)

® Schimb apartament 3 came­re, ICRAX;. Solicit 2 camere, een- ■ trai. Telefon 1-80-59. (37510)

• Ofer CEC Dacia, din 1987, pentru un apartament două ca­mere, plin diferenţa. Relaţii La telefon 8-62-tl. (37650)

• Schimb apartament 4 came­re, confort, ICRAI1,, cartierul Mănăştur, etaj II Cer.: 2 garso­niere ţl un apartament cn 2 mere: Eventual 2 apartamente cu clte 2 camere. Telefon 7-32-30. 07831) ,

• Schimb garsonieră confort■ I, Aleea .Detunata 7, etaj V, ca apartament 3 camera în zona Gheorgheni Pata Cipariu. T®- lefon 4-27-68. (37145)

• Schimb- apartament de că­rămidă, 1CRAÎ>, 1 camere, etaj II, Mănăştur, lin s i complexul H, cu trei sau două camere. Telefoa '4-91-96. (37078)

» Schimb garsonieră, confort, îa Detunata, eu 2 camere Ghe- orghent sau central. Suport chel­tuielile. Telefon 4-S0-96, zilnic. (370S0) .

♦ Schimb .garsonieră confort I, proprietate- personală,- Detuna-: ta nr. 7, cu apartament 2—3 ca­mere. confort, cartier Gheor- ghenî. Telefon 5-91-29. (37037)

* Cedez CEC Dacia 1300, în­scriere din 1082, ianuarie, con­tra apartament Sn ?ona Cipariu, Pata sau Fasieur. Telefon 4-59-54. (37812) .- • Schimb receptor : satelit p«

convertor. Telefon S-37-S5.(37700) -

• ' Schimb - convertor: satelit ca vldeooasetofon. Telefoti 4-32-09. (37450) *

• Dau în chirie casă pe valu­tă .Telefon 8-02-08. (37457)

• închidem apartament 2 ca­mere, bucituvw, mobilat, cu te­lefon, în Grigorescu, pe valută. Telefon 8-14-48. (37624) v

• Dau in chirie casă 2 camera, dependinţe, central, Telefoa 4-92-34. (37938)

• închiriez apartament 2 ca­mere dependinţe, în Mănăştur, unor. tineri căsătoriţii Informaţii! telefon 6-08-16. (37203)

• Dau în chirie, pe valută, a- partameat 2 camere, mobilat, Mfinăştur, str. î.îogoşoaia Tele­fon 6-28-54. (3763S)

• închiriez, pe valută, casă eu două camere, garaj, grădină,

'sonă liniştită, cartier Grigorescu. Telefon 8-92-68. (37672)

• Student, caut spaţiu pentru atelier (cameră nemobilată) cen­tral.’ Telefon 1-36-35-, (37667)

• Studenţă, caut pentru în­chiriat apartament, garsoniera sau cameră, mobilate. Telefon4-62-44 - orele - 20—22. (37660)

• Dau tn chirie apartament două camere, pe valută. Telefon5-67-39. (37600) ,

• Student străin, caut aparta* ment sau garsonieră, complet u- tilate. Telefon 5-27-91. (37534)

• Doi studenţi «reci, serioşi, căutăm apartament 3 camere în *ona Zorilor Plata in valută. Te­lefon 2-32-S9! (37600)

• Dau In chirie garsonieră, pa valută. Telefon 3-43-80. (37609)

• Dau în chirie cameră unul student(ă) străin(ă).^. Telefon 2-73-20, după ora 15. (37031)

• Ofer cameră confort, Bizu- ţa 4. Solicit 2 camera confort Gheorghsni-MdrăştL Telefon 5-85-30, orele 15—20. (37105)

• închiriez cameră eu ihtran# Jeparală, In cartierul Crigores- eu. Informaţii: telefon 3-53-79, după ora 18. (37474)

JBSSu

• Şcoala Normei lă „OH. IA-, Z/\R“, telefon 4-17-66, angajează,

' prin transfer sau Oficiul forţe­lor de muncă, 3 bucătărese cali­ficate. (37373) r

• NOU - Confecţionez ja­luzele din materia) plastic

. tip NEKERMAN diferite culori. Telefon 6-39-34. (37375)

• Căutăm persoană serioasă îngrijire copii, 1 şi 3 ani. Str. Năsăud nr. 10, bloc 48. ap. 2 Î , . Ha.fdu. (37613)

• Predau limba rotnSnă, me­todă ' eficientă, preţ convenabil. Telefon 6-88-27. într« ore-1» 18—22. (37211)

• Meditez • fizică. Telefoa 4-93-33, după ora 20. (37675)

• Student, meditez matema­tică, clasele V—VIII. CluJ-Napoca, slr. Lunii, bloc I..9, ap. 26.(37059)’ • Profesoară limba română, meditez orice nivel.; Telefon 3-03-28. .37185)• • Cadru universitar, meditez biolopie. Telefon 0-39-09.(37190)

* Student, rrudilez cromatică ţl literatura română: Verificar* prealabilă. Telefon 4-21-10, ,(37563)

• Şcoala, nr. 26, str. Horea nr. 52. angajează prin transfer, saa Oficiul forţei de muncă, 3 pax-

• Î.S*. „ M A TJ G A RS TA* anu»- t â . pierderea carnetului CEO cal1 limită de sumă, cont nr. • 46.30.8.72.04.16, cu un sold da 3.088,0 lei. îl declarăm nul. (37079)

• Duminică, 4 noiembrie, pier­dut cixmă neagră şl maro din piciorul. drept. Găsitorului re­compensă. Telefon 3-70-02. (37665)

• Banta JVIaria pierdut auto­rizaţie fochist eliberată, de I Ă ®.I.R. «lu j. O declar nulă- (37109) ; '

• Pop Şerdean Costicâ, pier­dut contract de închiriere iGRAR ar.-3934-'17 septembrie 1973. . BL declar nul. (37172)

' • Lupescu Elîşabeta, pierdut carnet* „Alianţa*. î l declar nuL ■ (37133)

• Sângeor^an Maria. pierdut contractul de închiriere nr. 25316 *S decembrie 1935-. îl declar nuL (37232)

• Primăria comunei Glrbăa, Judeţul Cluj, pierdut ştampilă cu . stema R.S.H.. Starea Civilă. O declarăm nulă. (37571)

• I.M. „SAROMA*, anunţă pierderea carnetului CS® cu li­mită de sumă cont nr. 46.30.3.72.7< eu un , sold de 6.362,9 Iei. II d*. clarnn» nnl. (37076)

• Rusan Adriana, pierdut con­tract de închiriere eliberat de IGRAt. î l dcclar nul. (37090)

• Pierdut carnet şi permis CFR pe numele Sindean RomuL îl dcclar nul/ (37169)

• Pierdut in I noiembrie 1990 ora 1G in zona comunei Căluţele servietă maro tip Diplomat cn bani. Recompensă frumoasă. Te-

' lefon 6-416-50, str. Meziad nr. 1, ap. 25 Ciuj-Napoca. Cu credinţa şi filndirea lui Dumnezeu.

•(37311)

[ 4| Z d ro b iţ i d e d a re rs ş î in v o c i I aemicgtlatl aauntiia c& scum­

p u l ţ l Iub itu l n ostru soţ, ta t i . Socru ş t b u n ic EM IL W C E A , dâ 55 do ani, d in satu l N ictila , n * - « părăsit a tit d e tim p uriu , ' lă s lo - d u -n e p e v c c i îndureraţi. Dra­gostea j i bunătatea cu ca re n e -a l

t o a t ă ' v ia (a v o r î i î a l - n o veşn ic v ii in io im iie n oa stre . Inm orm intarea va avea lo c j o i , 1 no iem brie 1990, Ia o re le 12,08 in satu l N icu la . D um nezeu : «2-|l od ih n ească in p a ce su lie tu i tău ca id , scu m p ş i n o b ii. Fam ilia în ­d u r e r a ţ i^ ^ ________ . •

^ D urtjk 'a es ie a e a iirg in itii ia treccrea tn etera îla te , â a p i o grea $1 n ed reap tă su ferin ţâ s

| scum pulu i nostru tată f i so cru | EM IL M lîtC E A . n s p le că m fru n ­

tea Sn faţa ce lu i ca re n e -a fo s t (Uit d e d ra g Şi p e ca re nu-1 v o m

! u ita n iciodatft. D ragostea ţ l Ix - crlsaii* U v â r vegU ea , som n u l

: v cşn lc . D om n exeu ş i - l od ilin ca s- câ In p a ce . N a r i» ) i H srea P « -

[ tr u » - ______ _______0 P ios ş l d u reros om ag iu dra ­gu lu i n ostru cu scru EM It.

M IK C FA , 'om u l m in unat cărn la Sl vom '-p S stra o v p ş a k i Rfaintl-

\ r e . T ra n sm item Bincera co n d o lo - an ja fa m ilie i Îndurerata , InVln şl V iriiiria r etruş.

t o S intem a lătu ri do m arton [ Ş te fan în m a rea d u rere p ric in u ­

ită d e m oartea tatălui. C oleg ii A te lie r « S — I.C .P .I.A .F . <373531

9 A ţiresâm , cu co n d escen d en ­ţă, aonlijntnte ae gratitudine tu - tn ro r ru d e lo r , p r ie ten ilo r |1 c o - le g iio r d e s e rv ic iu ca rc au fo*t

[ a lături de n o i ş l a u con d u s s ;K s etern itaia p& iu b ita ! nostru - sofc

tatâ , b » n ic , s o c ru ş l cu scru ÎO A N S A M O ltA , FăBUlia in d o U i-

« C u p ro fu n d ă d u rere in Iu l- i m i n e d espărţim d e co le g u l şl

p rietenu l n ostru , tng, AUBEL D irşA , om g en eros , in tegru , m o ­dest ş l de o d e o s e b iţ i om en ie . C e le m a l s in ce re con d o lea n ţe fa ­m ilie i greu incercat& . C oleg ii d e '>a S .C .P .P . CiuJ. (3TO»)___________

0 S in cere con d o lea n ţe Întregii fa m ilii pen tru d u rerea pricinu ita

d e m oartea co leg u lu i nostru A LEX A N D H U P O P (S A N fC ţ.

C en tru l a e iiin -.'rii C iu l. VSKUV 9 S in tem alături d e co leg u l

noştrn Io a n N eel’ ita in m o m tn - te l* d e m are În cerca re prin c a ­re trec® ja pierdere.-» pÂrintela! drag . C o leg ii d e serv icii (SICI0) .

» Vtt u ltim om agiu ■ cc ie l c e a t o s t c o le g a n oa stră , doam n a

M A B IA BERB. S in ccre co n d o t» - smţe fa m ilie i în d u rera te . S in d ica - to l lib e r al 1 .C J . C lu j. (37683)

9 S in cere com lo lean ţa fam ilie i H rişcă d in partea A socia ţie i de lo ca ta ri G r ig ore A lesand ilescu nr.SS, C iu j-N a p o ca . (3ÎSU)

- # A nun ţăm , cu d u rere , m o a r - I tea iu b itu lu i n o s t r u tată

B A N K O y jc s b e l a , pensionar I C îB , In virstă d e ei an i. In m or- 1 m lntarea va avea lo c v in eri, »

n o ie m b rie 1990, o re le 13, la c lm l- ! t iru l C entra !. F ilc t ie îndurerate .1 (37637)__________ ■ ___________

^ S in c e r e co n d o lea n ţe fam iU el în d u rera te cn o ca z ia în cetării d ia v ia ţ i • vec in e i noastre G A L IX.

1 1LONA. L oca tar ii d in B -d u l ît | P e cc m b r fc 17. (37S70>

® . S iatem , a iă t 'jr l d » c o l e s * ' Emese S za n to ia m area d u r e z * p r ic in u ita d s m o a rte a ta tă lo l e * d r a j . C o le g ii d e fa In tre p r liu l* * r e a „A rm a tu ra * . (T O P )

3 C u a d in că d u rere In g a f i e t a n u n ţă m În ce ta re a d in v ia ţă , i n d a ta d e * n o ie m b r ie 1030, a i u b i ­tu lu i n o s tru s o ţ , tată, s o cru , c a » -

e ru ş l b u n ic C O N STAN TIN FLO K E3C U , in v îrstă de St a n i. N ic io d a tă , n im en i şl n im ie p e lu m e n u v a p u te a şterge flit» su fle te le n oa stre m area d u r e r e . In m o rm in ta re a v a avea lo e te data d c i n o ie m b r ie 19M, o r e le 12. d e la ca p e la c im itiru lu i C e n tra l C iu j-N a p o c a .. F a m ilia în d u r e r a ţ i . (371(3)

O Z d ro b iţ i d e d u re re ,•• cu s u f l e ­te le În d o lia te , n e despărţim p e n - t cu totd ea u n a d e scu m p u l ş i d ra gu l n ostru oviDiu c i u l e a , a v o ca t p e n s io n a r ,' o m d s în a ltă ţinută m o ra lă , su fle t b lin d f i n o b il , p e ca re o m oarte fu lg e r ă ­to a re l-a lua t d ia m ijlo cu l n o s ­t ru . D u m n ezeu s ă -l od ih n ea scK In p a ce , rn m o n n in ia re a j o i , 8 n o ­ie m b rie 1990, o r e le l i , din c a p e i* c im itiru lu i C en tra l.: D oina , D o d l« D a n , P a n a ş i E m il. (F J î.)

* M u iju m im d in . su flet, c a m a ­ra z ilo r d e a rm e , ve tera n ilo r a » ră z b o i, o f iţe r ilo r , p reo ţilo r ,' c o m ­p o n e n ţilo r fa n fa re i m ilitare, s o l ­d a ţ ilo r , tu tu ro r c e lo r ca re - o a co n tr ib u it c u m u lt resp ect f t s im ţire la d esfă şu ra rea ' - c e r e m o ­n ia l fu n era re » gen era lu lu i m a i o r In re tra gere M A B IN ANTO N ES» M u lţu m im fo ş t ilo r s u b a lte rn i, p r ie te n ilo r , v e c in ilo r , cu n o scu ţi­lo r , p a rtic ip a u ţ ilo r la - c e r e m o n ie . S o ţia , co p iii , fra te le . {37ÎSÎ)

9 C u a d in că d u rere i a s u f l e t anun ţăm în ce ta re a d in v ia ţ i » s cu m p u lu i n o s tru fa tă , Socru , b u ­

n ic " ş i s t r ă b u n ic . N IC O IA E M U R E ŞA N , sa v ir s tă d e n fie a n i , d in V u ltu ren i. C it a trăit l - a m Iubit, c it rom tră i 11 vom p l in g e . in m o n n iiila r e a v a avea Io c j o i ,3 n o ie m b rie 1330," o ra li, la s a ­tu l V u ltu ren i. In v e c i n e m in g îla ţl f i ic a M aria , g in e re le Ioan , n e ­p oa ta S ilv ia c u so ţu l D io, s ţ r â - n e p o ţii R a lu ca ş t-B o g d a n . (3735T)

# U ucilroasă am intire, p io s o -{ m ag iu , la un an d e la p ierderea

soţu lu i iu b it lON ICH E « C T « X .1 lo n iţă . (37CCT)

• C ondolean ţe co irg e i noastre j A n a R us Ia p ierd erea «u rorîi '

d ra g i. C o leg ii d e I » Ş coa la p e n - \ tru Stlf4! 1. (37418)___________________

# T ristă a d u cere am inte d e Ia t Îm plin irea a t re i a n i de " t in d | scu m p a noastră fiică , p ro fe s o r( O LG U ŢA ItAPUANU T R lP a p le ­

ca t d in m ijlo cu l c e lo r dragi. P i - r ln ţil în d u reraţi. (.~.7C70)___________

• S intem a lătu ri d e vec in a n oa stră V ior ica M ureşan tn m a­rea d urere p ric in u tiă d e m oartea tatălui d ra g ş i transm item s in -

i c e r e rondolean|e fam ilie i la flo - I liate . V e c in ii: fam . R adu, M u re- 1 şan, p a n tea , Uiirriltrn. R om an f l

M ureşan io n u ţ. <~TtT8)_____________% U g a N aţională a E xp rop ria ­

ţ ilor , cu p ro fu n d regret ad uce Ut cu noştin ţă în ce ta rea d in v ia ţă a ce lu i ca re a fo s t «urletul a ceste i

a soc ia ţii, secre ta ru l general C O N STA N TIN FLORESCU, ta virstă d e ti d e an i, ca re a luptat plnft ta ultim a ’ c lip ă pentra d repturile ' c c tc * m u lţi, păgub iţi de reg im u l com u n tit . u n ultim om a g ia p oa te f l adus la ca p e la C im itirului C en tra l C iu j-N a p oca , la d a u de 9 n o ie m b rie 1) 9» , o - t c ie l î . tUltU/A)

• C a in im ile z d ro b ite d e d u r e ­r e n e despS rţim d e ce a ca re a fo s t m u lt iu b ita -noastră b u n i c i .

s o ţis ş i m a m ă M AB7A B B A T A N O V , tn v irstă de 13 « n l . In m orm in tarea v a avea lo e j o i , * n o ie m b r ie , o r a ÎS d in n a p cla I « c im itiru lu i M ă n ă ştu r. D u m n e ze a s - o Ierte ş l să o od ibn ească Im p a ce . F am ilia Indnrerată . (ÎI3Z9

w S -a stins d in v iaţă m ic u ţa n oa stră F t A V fA NICOI.ETA

b A L C . In m orm in tarea m ie r cu r i, 7 • n o ie m b rie . ÎI v o m păstra o v e j - n lc ă am in tire . P ărinţU ş î b u n ic ii . (J7iSl)

• C a d u r e r e a d in că ta s u fle t an u n ţăm în ce ta re a d n v iaţă, d n — p S t> g r e a su fe r in ţă a s cu m p e i n oa stre E R N E ST IN A BBVICI în v irstă d e 71 a n i. In m orm in tarea va. avea lo e j o i , t noiem brie 1950, o r a I i d in ca p e la m a re a c im iti­ru lu i a iăn ăştu r. F am ilia Îndure­ra tă . (37303) - - '

# S in tem a lă iu r ! d e c o le g u l, n o s ira a s . In s . n A L C JttC O iA E !n g rea u a su ferin ţă pricinu ită d a p ie rd e re a fi ic e i d ra g i. Colegii 4 » Ia DSC. T .C .M . (37371)___________

f) Va u ltim om ag iu , ce lu i c a r » a fo s t I5F.LA HANCOVICS. Fan­fa ra „1 * Feţmtarle**. (J7K*)

• A d u ce m un p io s om agiu ee lege t n oa stre , le c to r F IN T A BO.C M A R IA . t recu tă p rem a tu r In nefiinţă . C on­d o le a n ţe fa m ilie i îndurerata. C oleg ii d e ca ted ra .

• îm p ă rtă şim d u rerea colegei n o a s tre M ariana Pasca pricinu iţi da d isp a riţia tată lu i, ş !- l transm item - s in ce re co n d o le a n ţe . C olectivul Bi­b lio te c ii i .p .c . - N . (svesi)

• S in tem a iâ tu il d e eoîega n oa str i . M ariana M inaiu in m area durere

p ric in u ită d c m oartea tatălui dra».' C on d o lean ţe fa m ilie i îndoliate. C o­le ctivu l B ib lio tec ii I.P .C .-N .(37GJ1/A)

• Cu cred in ţa că bunu l Dumnezeu o d in n cşte su fle tu l d ra gu lu i, nostru tată, s o cru şl b u n ic , d r. av. IOAN M A ŞC A ŞIU , n e Înch inăm În aminti­rea Iul. N ora E lis a b e u .lM s ca ş iu ?t n ep oa ta E U sabeu .«Dan v cu famiEa.

' (J7Î4S/A)• • C u d u rere tn su fle t ne despăr­

ţ im d e scu m p u l nostru cutanat dr. av. IO A N M A ŞC A ŞIU , căruia U vom păstra o veşn ică am intire. Dumne­zeu să -l ierte . C um natu l Ovidiu ** F lorica cu fa m ilia . (3731»)

• r i o s om ag iu c c lu l care * rot* co lo ca ta ru l nostru şl vechi colabo­ra tor . ai com ite tu lu i, VALF.R Utm. C on d olean ţe fa m ilie i Îndoliate. A so ­cia ţia d e lo ca ta ri Detunata U.(17151)

COLEGIUL DE REDAGTlEl Hle «5Uaa (redactor jef). Dan Bobrtann (rcdactor ţel adjancf), Traian Bara (se­cretar general do redacţie), Vaîtr Chloreann, Emil I.P ca. Ion R « , Maria Săngcorzan. Rada Vida

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. CC. TB&EPOANE: C-I9-32 (redactor ţefh 1-T5-07 (ccdaotor ţel adjunct ţl secretariatul de redacţie)! î-74-H (secţia culturala)) 1-73-07 (secţia problem» soclal- ccoaomlceji I-r4-90 (secţia probleme cetfiţen eşti)| 1*73-04 (administraţia elarulul). Bllca publi­

ci lato sa primeşte illnlc, Întro orele 10—16. str. Hapoca nr. It (la parter). Strabăta ţlduminica închis.

Tiraj38.161