PUZ CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, …ddbra.ro/media/file/Raport de...

197
PUZ CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC FOTOVOLTAIC, DEBARCADER SI DRUM DE ACCES’’ extravilan oras Sulina, judet Tulcea Beneficiar: S.C. ACVA EUROPE ENGINEERING S.R.L. Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

Transcript of PUZ CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, …ddbra.ro/media/file/Raport de...

PUZ „CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC FOTOVOLTAIC,

DEBARCADER SI DRUM DE ACCES’’ extravilan oras Sulina, judet Tulcea

Beneficiar: S.C. ACVA EUROPE ENGINEERING S.R.L. Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL

PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.2/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

CUPRINS

1.1. Denumirea planului/programului: PLAN URBANISTIC ZONAL “CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC FOTOVOLTAIC, DEBARCADER SI DRUM DE ACCES’’, extravilan oras Sulina, judet Tulcea ...................................................................................................................................... 5

1.2. Proiectantul lucrarii: SC MISOLI SRL –fax 0213178059, tel. 0730 074902 .................... 5

1.3. Beneficiarul lucrarii: SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL - Bucuresti, sector 2, str. C.A. Rosetti nr. 17, camera 302 - persoana de contact: Marcian Oprea – 0749-131844 .. 5

1.4. Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea .............................................. 5

1.5. Evaluarea strategica de mediu ........................................................................................ 6

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE ............................................................................................................................................. 7

2.1. Continutul si obiectivele planului/programului ................................................................. 7

2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei..................................... 19

2.3. Relatia cu alte planuri/programe ................................................................................... 24

2.4. Relationarea zonei cu localitatea .................................................................................. 30

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS ........................................................................................................................................... 32

3.1. Introducere.................................................................................................................... 32

3.2. Starea actuala a mediului ............................................................................................. 33

Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011 ......................................................................... 37

Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011 ............................................................................................ 38

Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de Ordinul 2387/2011 ............................................................................................ 38

Lista speciilor de amfibieni si reptile din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011 ............................................................................................ 38

Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de ..... 39

Ordinul 2387/2011 ................................................................................................................ 39

Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de Ordinul 2387/2011 ............................................................................................................. 39

3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat ................................................................. 106

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.3/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului (VARIANTA ZERO) .. 116

4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV ......................................................................................................................................... 120

4.1. MEDIUL ACVATIC ..................................................................................................... 120

4.2. MEDIUL TERESTRU ................................................................................................. 120

Descrierea impactului: Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii : ........................................... 120

1. surse specifice perioadei de executie – in zona studiata nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de modernizare/constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului; ..................................................................... 120

4.3 ATMOSFERA ............................................................................................................. 122

4.5. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC ..................................................................................... 131

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM133

Într-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomasă, astfel alimentând celelalte componente biotice ale ecosistemului cu „materia primă” necesară desfăşurării activităţilor vitale. Prin importantul aport de biomasă pe care îl aduc în ecosistem, plantele, au un rol esenţial în succesiunea ecologică determinând evoluţia ecosistemelor. Pentru studiul evoluţiei unui ecosistem, determinant este studiul evoluţiei asociaţiilor vegetale existente într-o perioadă de timp în acel ecosistem, asociaţiile vegetale reflectând condiţiile abiotice existente în acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp. ............................................................... 133

6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI .............................................................................................................. 138

6.1. Obiective de protectie a mediului ................................................................................ 138

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ......................................... 148

7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI ................................................... 152

7.1. Matricea de impact ..................................................................................................... 152

7.2. Efecte reziduale, cumulate, sinergice ......................................................................... 160

8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ............................................................. 162

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.4/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ................................................................................... 163

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului ....................................... 163

9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata ....................................... 164

9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane ........................................... 164

9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului ........................................................ 164

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii .............................................. 165

9.6. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii ................................... 167

10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE .................................... 169

10.1. Introducere ........................................................................................................... 169

10.2. Prezentarea alternativelor ......................................................................................... 169

11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI172

Introducere ......................................................................................................................... 172

Monitorizare PUZ ............................................................................................................... 175

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU ....................................................................................................................... 178

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 182

ANEXE ............................................................................................................................. 184

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.5/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea planului/programului: PLAN URBANISTIC ZONAL “CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC FOTOVOLTAIC, DEBARCADER SI DRUM DE ACCES’’, extravilan oras Sulina, judet Tulcea 1.2. Proiectantul lucrarii: SC MISOLI SRL –fax 0213178059, tel. 0730 074902 1.3. Beneficiarul lucrarii: SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL - Bucuresti,

sector 2, str. C.A. Rosetti nr. 17, camera 302 - persoana de contact: Marcian Oprea – 0749-131844

1.4. Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea

Colaboratori : o ROSCA VIOREL - biolog o STAVARACHE FLORIN IONUT –biolog

o BADEA GHEORGHE – evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 35

o BADEA GABRIELA - evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa in

Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 293

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.6/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

1.5. Evaluarea strategica de mediu

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la

evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului („Directiva SEA”) a intrat în

vigoare la 21 iulie 2001. Această Directivă obligă autorităţile publice să considere dacă

planurile sau programele pe care le pregătesc vin în întâmpinarea scopului acestei Directive

şi, deci, dacă este necesară realizarea unei evaluări de mediu a acestor propuneri, în

conformitate cu procedurile din Directivă. Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia

română prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe (publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt

nivel decizional, care faciliteaza, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la indentificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea strategica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie,

fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltari durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie, la nivel decizional inalt,

deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa si slaba, si in consecinta, insuficienta. Astfel, raspunsurile la intrebarile adresate la nivelul cel mai inalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aiba loc” au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai inalt nivel

decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,stragetiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor aparute in urma producerii impactului.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.7/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

2.1. Continutul si obiectivele planului/programului

Pe baza analizei critice a situatiei existente, a prevederilor P.U.G. al orasului Sulina, a prevederilor certificatelor de urbanism nr. 52/952/24-06-2011 si nr. 38/995/17.06.2013, emise de Primaria orasului Sulina, a continutului acordurilor si avizelor solicitate prin certificatele de urbanism, a concluziilor studiilor de fundamentare, planul urbanistic zonal are stabilite urmatoarele obiective : stabilirea amplasamentelor pentru amplasarea centralei de cogenerare, a amplasamentului complexului de sere precum si amplasarea panourilor fotovoltaice in baza studiului privind intensitatea solara si a numarului optim de panouri fotovoltaice; stabilirea retelei de drumuri de exploatare necesare a fi realizate pe terenul din zona studiata – dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de transport in siguranta a utilajelor la locul de montaj si a materialelor necesare realizarii obiectivelor; stabilirea traseelor de circulatie rutiera si navala existente in afara teritoriului aferent centralei pentru transportarea echipamentelor si a materialelor de constructie; zonificarea functionala a terenurilor; statutul juridic si circulatia terenurilor; definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a zonelor aferente acestora; masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice – evitarea amplasarii pe zone dificile de amplasare, reducerea poluarii in timpul executarii; masuri de protectie a mediului; stabilirea obiectivelor de utilitate publica; reglementari specifice detaliate permisiuni si restrictii incluse in regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z.; delimitarea si protejarea patrimoniului natural; analiza conditiilor de amplasare a organizarii de santier;

Continutul planului:

Pe amplasamentul analizat se propune realizarea a trei mari obiective: centrala de cogenerare pe baza de biomasa, complex de sere si un parc fotovoltaic, impreuna cu unele investitii conexe: debarcader si amenajare drum de acces. Investitia este oportuna pentru valorificarea biomasei din zona, a potentialului solar din partea de est a judetului precum si valorificarea eficienta a energiei termice de la centrala de cogenerare prin incalzirea serelor.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.8/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Centrala de cogenerare este o instalatie care produce energie electrica si in secundar energie termica, prin arderea unei surse regenerabile, biomasa (lemn).

Centrala de cogenerare a fost conceputa pentru producerea a 6,5 MW si va produce aceasta energie electrica prin intermediul unui ciclu termic pe baza de abur, folosind drept combustibil biomasa de origine vegetala.

Obiectele propuse a se realiza pe amplasament sunt: cladire pentru turbina cu abur, sistemul de incarcare automata, cazan de ardere biomasa, turn de evaporare, statie de pompare apa. Toate acestea sunt amplasate pe o platforma formand impreuna fluxul tehnologic de baza.

Platforma are o suprafata de 5500 mp. In acelasi teren se mai amplaseaza doua depozite descoperite de biomasa (24500 mp

fiecare), patru depozite acoperite pentru depozitarea biomasei (2450 mp fiecare) si o statie de conexiuni.

- suprafata construita - cca.104570mp; -suprafata desfasurata - 110 100 mp. -drumuri de acces modernizate - 0,10 ha -drumuri de incinta -1,0 ha -amenajare debarcader la canalul de centura - 0,15ha

Complexul de sere va avea o suprafata efectiva de cca. 30,0 ha si se vor cultiva legume. Complexul de sere se va realiza din module metalice zincate si inchideri din policarbonat.

In afara serelor propriu zise se va amenaja un depozit pentru legume si un grup social precum si drumuri de acces in incinta.

-suprafata construita - cca.29,41 ha (in care intra serele propriu zise precum si un depozit de legume si un grup social) -suprafata desfasurata - 30,0 ha -inaltimea maxima - 4.0m -drumuri modernizate - 0,5 ha -drumuri interioare - 2,1 ha

Parcul fotovoltaic va avea o putere totala de 9,5 MW. Se monteaza 33080 de panouri fotovoltaice model ATERSA-A-230P, grupate cate 3 pe

11026 de structuri metalice de sustinere cu o inclinare de 33 grade sud. Puterea nominala a panourilor este 230 W, cu un total de 9.5 MW, energia electrica produsa fiind convertita in curent alternativ prin utilizarea a 40 invertoare de tip REFUSOL 500k. Energia produsa de parcul solar este transportata la statia de transformare tip SIK in anvelopa de metal protejat 10 Mwh, prin intermediul liniilor electrice subterane 20 kV dimensionate corespunzator.

Pentru structurile metalice de montaj a panourilor solare nu se vor realiza fundatii din beton armat, profilele metalice de sustinere a panourilor fotovoltaice urmand a fi infipte in pamant pana la o adancime de aproximativ 1,60 m fata de nivelul terenului actual, conform recomandarilor din studiul geotehnic.

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de 1,5 m si latimea de 0,8 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu pamant compact si se reface forma initiala a terenului.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.9/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Caracteristici generale ale parcului fotovoltaic:

Caracteristicile energetice ale consumatorului: - tipul viitorului consumator: consumator tertiar / ag. economic; - puterea activă maxim simultan absorbită de punctul de consum: (4 T.S.I. x 25 kW)= 100 kW; - tensiunea de utilizare: 400/230V, +5%; - frecventa: 50 Hz; - factorul de putere: 0.92; - timpul maxim de intrerupere – max. 24 ore (2 intreruperi/an). Caracteristicile energetice ale producătorului de energie electrică: - utilizator: RETEA NATIONALA - numărul de panouri fotovoltaice: 33080 buc.; - puterea nominală a unui modul fotovoltaic: 230 W / 125 VA c.c. (pt. cosφ= 1); - putere nominală instalată a parcului solar: 9,5 MW ; - tensiunea nominală in punctul de racordare: 20 kV.

Clasa de importantă a utilizatorului in functie de puterea maxim absorbită/evacuată in punctul de delimitare: cl. B (conf. Ord. 129/ 2008 al ANRE) .

Amplasarea panourilor fotovoltaice este prevazuta in conformitate cu plansa „Reglementari urbanistice”, iar coordonatele colturilor terenului ocupat se regasesc in tabelul centralizator. Se vor prevedea cai de acces care sa permita accesul pietonal si auto. De precizat ca dupa punerea in functiune, utilizarea unor mijloace de interventie pe pneuri se va face numai pentru revizii periodice si eventualele interventii pentru evenimente accidentale. Monitorizarea functionarii se face de la distanta prin utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie.

Regimul tehnic al constructiei propuse este caracterizat de urmatorii indici: - regim de inaltime: maxim 4,10 m - suprafata panourilor fotovoltaice: 107 790 m²; - suprafata ocupata la sol de panourile fotovoltaice montate pe structuri de sustinere: 71000 m²; - suprafata teren pentru cai de acces: drumuri interioare propuse – 2,5 ha.

Materiile prime utilizate in cele trei obiective vor fi : - Pentru centrala de cogenerare se va utiliza 61200 tone biomasa (stuf, resturi vegetale)

anual; - In complexul de sere se vor folosi rasaduri de legume; - Parcul fotovoltaic utilizeaza ca materie prima energia solara, pe care o transforma in

energie electrica.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.10/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Avand in vedere ca planul prevede realizarea a trei obiective descrierea proceselor tehnologice se va realiza pe fiecare dintre acestea, dupa cum urmeaza:

CENTRALA DE COGENERARE PE BAZA DE BIOMASA În cadrul incintei centralei va exista: Depozitul de biomasa Sistemul de captare apa Centrală electrică Staţiile electrice pentru servicii interne si transformare Statie de racordare

Centrala termo-electrică pentru producerea energiei electrice si termice prin arderea

biomasei, cuprinde: Instalaţia de tratarea apei Cazanul de abur Turbina de abur în condensaţie Generatorul electric

În cadrul procesului de producere a energiei electrice şi termice se disting următoarele

fluxuri principale de circuite: - circuitul apei de adaos; - circuitul combustibilului; - circuitul apă-abur; - circuitul energiei electrice produse; - circuitul de evacuare al deşeurilor rezultate în urma arderii; - circuitul de tratare şi evacuare a apelor uzate.

1. Circuitul apei de adaos, din faza de colectare şi până în stadiul introducerii în degazor, în vederea completării pierderilor tehnologice. Apa brută captată este pompată către staţia chimică de tratarea apei, prin care apa este supusă unui tratament în care indicii chimici ai apei sunt finisaţi până la obţinerea apei dedurizate. După procesul de dedurizare apa este trecută printr-un proces de osmoză pentru obtinerea apei demineralizate utilizată în cazan. Stocarea se face în rezervoare special destinate – apă dedurizată şi apă de osmoză, separat, din care, prin sisteme de pompare are loc introducerea apei de adaos în circuitele mai sus menţionate, în vederea completării pierderilor tehnologice specifice acestui proces (purje continue şi periodice, netanşeităţi, nerecuperarea condensului agentului termic de încălzire furnizat, etc).

2. Circuitul combustibilului (în acest caz biomasa), din faza de descărcare din camion şi până în momentul introducerii în cazan şi a iniţierii fazei de combustie. Biomasa este adusă în camioane şi descărcată în spaţiile special amenajate în acest sens – depozitul de combustibil. Biomasa va suferi un proces de măcinare în urma căreia dimensiunile finale vor fi sub cele

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.11/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

maxime stipulate de către producătorul cazanului de ardere, la intrarea în focar. În cazul în care umiditatea biomasei depăşeşte valoarea maximă admisă pentru introducere în cazan, se iniţiază procesul de uscare, activitate ce se defăşoară intern. Odată introdusă în camera de ardere a cazanului, se iniţiază procesul de ardere a biomasei, în urma căruia are loc degajarea de căldură şi preluarea acesteia de către fluidul principal, în vederea creşterii potenţialului termic (presiune, temperatură).

3. Circuitul apă-abur (fluxul principal) desfăşurat în circuit închis, pe baza transformării fazei lichide a apei (introduse în cazan din degazor prin intermediul pompelor de alimentare) în stare de abur saturat şi, ulterior, abur viu (supraîncălzit), în urma parcurgerii traseelor sub presiune ale generatorului de abur, respectiv economizor, tambur, vaporizator şi supraîncălzitor. La ieşirea din cazan, pe baza căldurii rezultată din arderea biomasei, agentul termic este sub formă de abur supraîncălzit cu parametrii înalţi, care se destinde ulterior în turbina cu abur corespunzător presiunii din condensator. În urma acestui proces, energia termică cedată prin destinderea aburului viu în turbina cu abur este transformată în energie mecanică, utilizată pentru antrenarea generatorului electric. În mod normal, în turbina cu abur are loc extragerea unui flux de abur (de parametri termici reduşi) pentru alimentarea cu energie termică şi utilizarea într-un mod superior a potenţialului termic (producerea în cogenerare a energiei electrice şi termice, cu efect în creşterea eficienţei termice). La ieşirea din turbina cu abur, aburul saturat este condensat în condensatorul de abur prin răcire, iar condensul principal este reintrodus în degazor prin intermediul pompelor de condens principal, astfel ciruitul apei este reluat.

4. Circuitul energiei electrice produse – produsă de generatorul electric; o parte din energie este consumată intern, în vederea asigurării serviciilor electrice interne în vederea alimentării consumatorilor necesari, iar o parte este debitată în reţeau electrică de 110Kv, după creşterea nivelului tensiunii în transformatorul ridicător.

5. Circuitul de evacuare al deşeurilor rezultate în urma arderii – în urma procesului de ardere rezultă cenuşă în diferite stadii granulometrice; cea grosieră este colectată în partea de jos şi stocată în containere speciale, iar cea mai fină (cenuşa zburătoare) este separată din gazele de ardere prin sisteme speciale de filtrare, cu filtre mânecă, şi colectare în vederea transportului. Gazele de ardere sunt evacuate la coş, pe baza tirajului realizat de ventilatorul de gaze arse.

6. Circuitul de tratare şi evacuare a apelor uzate – apele uzate, rezultate în procesul tehnologic (purjare continuă şi/sau intermitentă a cazanului de abur în vederea menţinerii în limitele admisibile a parametrilor chimici, spălările acide/bazice ale filtrelor din staţia de tratare a apei realizate în cadrul proceselor de regenerare, canalizările pluviale, etc.) sunt colectate şi supuse unui proces de epurare înainte de a fi deversate în emisar, în vederea prevenirii poluării mediului ambiant. Principalele procese se referă la decantare, separare şi filtrare mecanică, respectiv neutralizare din punct de vedere chimic.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.12/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Depozitul de biomasă Constituie locatia de depozitare a biomasei pentru constituirea rezervei de biomasa a

centralei termo-electrice pentru perioadele de alimentare discontinuă cu combustibil ca urmare a condiţiilor atmosferice sau tehnice nefavorabile. Acesta este acoperit, pentru evitarea creşterii umidităţii biomasei în perioadele ploioase.

Instalaţii de manipulare şi depozitare Centrala termo-electrică este prevăzută cu instalaţii de manipulare şi depozitare.

Descărcarea biomasei în depozit se va face direct din autobasculantă. Organizarea judicioasă a spaţilului de depozitare şi organizare a stivelor pe înălţime, până la înălţimea maximă, în vederea optimizării depozitării se face cu încărcătoare frontale cu cupă, care să efectueze următoarele operaţiuni:

- să ridice şi să stivuiască pe înălţime biomasa descărcată din autobasculante în vederea creşterii capacităţii de depozitare a spaţilui afectat în acest scop;

- să alimenteze periodic silozul de alimentare al cazanului de abur; Instalaţia de alimentare cu biomasă ale cazanului. Buncarul de alimentare Instalaţiile de alimentare cu biomasă ale cazanului este compuse din: a. Buncărul de alimentare care este un depozitul de scurtă durată pentru alimentarea

cu combustibil. Alimentarea acestuia se face de doua ori pe zi. Transferul biomasei din buncar catre banda de alimentare se face prin intermediul sinelor extractoare, aflate la baza buncarului. Sinele de extractie sunt actionate hidraulic prin intermediul unei centrale de ulei de forta.

b. Banda transportoare, realizează transferul biomasei de la buncar si asigura alimentarea palniei de alimentare a gratarului de ardere a biomasei. Viteza transportorului este variabilă, în funcţie de sarcina cazanului şi necesarul de biomasă cerut pentru aportul termic necesar.

Sistemul de alimentare cu combustibil pentru faza de pornire al cazanului de abur Este destinat pentru iniţierea şi asigurarea stabilităţii arderii în cazanul de abur în faza

de pornire în vederea aprinderii biomasei. Acest sistem se opreşte atunci când combustibilul arde în mod stabil şi temperatura din focar este peste valoarea de autoaprindere a biomasei uscate (fără umiditate). Puterea termică a arzătorului de pornire este de 1000W.

Instalaţii termomecanice A. Cazanul de abur. Părţi componente. Sistemul sub presiune

Cazanul de abur va fi cu funcţionare pe biomasă şi pornire pe combustibil motorina. Sarcina termică a combustibilului ars este de 24500kW, ceea ce înseamnă că, la un randament minim acceptat 87,5% la sarcina nominală, aburul viu la ieşirea din cazan va avea o putere de 21440kW. Cazanul va fi dimensionat astfel să poată funcţiona la sarcina nominală cu combustibilul cu umiditate maxima a biomasei cuprinsă intre 35-55%. Cazanul de abur va fi cu circulaţie naturală cu tambur şi cicloane pentru separarea fazei gazoasă de cea lichidă şi va conţine următoarele suprafeţe de schimb termic :

a. preîncălzitor de aer b. economizor

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.13/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

c. vaporizator (radiant şi convectivă) d. supraîncălzitor

Pentru curăţarea aglomerărilor de cenuşă care aderă în timp pe suprafeţele de schimb de căldură şi menţinerea astfel al unui coeficient optim de schimb de căldură, vor fi prevăzute suflătoare de funingine cu abur. Suprafeţele exterioare precum şi toate conductele de abur şi apă vor fi isolate termic pentru micşorarea la minimum a pierderilor termice spre exterior şi protejarea personajului de exploatare împotriva arsurilor. Înţretinerea arderii prin alimentarea cu oxigen a focarului cazanului se va face cu ajutorul ventilatoarelor de aer şi a canalelor de transport al aerului (primar, secundar, terţiar, înfuncţie de soluţiaconstructivă) din mediul ambiant cărte spaţiul de ardere al biomasei. În vederea arderii cât mai complete a combustibilului şi a reduceri pierderilor de căldură prin ardere incompletă, admisia aerului va fi controlată prin sistemul de reglare cu calpeti de aer în funcţie de sarcina cazanului şi debitul de biomasă. Deasemeni, evacuarea gazelor de ardere din cazan va fi făcută prin intermediul canalelor de gaze de ardere şi a coşului de evacuare, trecute în prealabil prin sistemul specific de filtrare (filtru de filtrarecusaci de tip ,,mânecă”). Circulaţia gazelor de ardere se va face datorită de presiunii realizată de ventilatorul de fum situat după instalaţia de filtrare şi coşul de fum. Pentru evitarea condiţilor formării NOx de înaltă temperatură şi a încadrării în normele de mediu actuale, cazanul este echipat cu ventilator de aer secundar .

Temperatura de evacuare a gazelor de ardere la ieşire din cazan trebuie să fie cât mai mică, pentru utilizarea cât mai judicioasă a căldurii combustibilului şi scăderii pierderilor termice la coş. Totuşi, se va avea învedere ca temperatura gazelor de ardere la evacuare să fie superioară temperaturiic ondensării vaporilor de apa din gazele de ardere, pentru evitarea formării condensului pe părţile metalice ale echipamentelor terminale ale cazanului şi corodarealor în timp.

Cazanul are în dotare sistem de monitorizare continuă a gazelor de ardere la coş ( CEMS – Continuous, Emission Monitoring System), ce permite afişarea următoarele componente din gazele de ardere:

- oxigen – O2; - dioxid de carbon – CO2; - monoxid de carbon – CO; - dioxid de sulf – SO2; - oxizi de azot – NO, NO2 - NOx; - particule solide Coşul de fum va fi echipat cu sistem de balizaj, folosind corpuri de iluminat etanşe,

pentru semnalizarea lui pe perioada de noapte. Închiderea şi deschiderea lui se face automat prin intermediul unui dispozitiv electronic cu fotocelulă. Toate tuburile de protecţie ce protejează cablurile de lumină vor fi legate la priza de pământ naturală şi capetele vor fi etanaşate. De asemenea, cazanul de abur va respecta reglementările prevăzute în regulamentele legislaţia specifică echipamentelor sub presiune, respectiv prescripţiile tehnice ISCIR PTC-1 şi cele cu referire la protecţia muncii.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.14/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

B. Turbina cu abur si instalatii auxiliare Turbina de abur va fi de tip în condensaţie, cu priză reglabilă de 5bar cu funcţionare prin

destinderea aburului cu parametri supracritici până la cei aflaţi aproape de curba de saturaţie. Turbina este dimensionată la valoarea puterii active brute maxime 6500kW, în condiţiile funcţionării în condensaţie pură, fără furnizare de abur pe priza turbinei. Turbina va fi multietajată, compusă din mai multe trepte rotorice şi discuri statorice, cu acţiune şi reacţiune, în funcţie de presiunea agentului termic.

Sisteme auxiliare Cuprinde toate echipamentele auxiliare necesare care asigură utilităţile sistemelor

existente. Aici pot fi enumerate, după caz, echipamentele care furnizează aerul de comandă pentru acţionările de tip pneumatic, precum şi aerul de barbotare pentru afânarea filtrelor aparţinând staţiei de tratare chimică.

COMPLEXUL DE SERE Procesul tehnologic in cadrul complexului de sere consta in:

- Achizitionarea materialului saditor; - Plantarea materialului saditor; - Lucrari de intretinere cultura; - Recoltare; - Valorificare legume .

PARCUL FOTOVOLTAIC

Fotovoltaicele, PV pe scurt, reprezinta o tehnologie care converteste lumina in energie electrica.

Fig. 1 – schema instalatiei fotovoltaice ( sursa Internet )

E cunoscuta cel mai bine ca metoda care genereaza putere solara utilizand celule

solare cuprinse in module fotovoltaice, adesea conectate electric intre ele ca suprafete solare fotovoltaice, care convertesc energia soarelui in electricitate.

Intr-un fel toate dispozitivele fotovoltaice sunt un anumit tip de fotodioda.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.15/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Celulele solare produc in mod direct si pe loc electricitate din lumina, care poate fi utilizata la echipamentele de putere sau pentru a incarca o baterie.

Prima si cea mai practica aplicatie a fotovoltaicelor a fost puterea utilizata de satelitii orbitali, dar azi, majoritatea modulelor fotovoltaice sunt legate la reteaua de energie electrica.

Celulele trebuie protejate si in general sunt imbracate intr-un invelis spacial de sticla. Celulele sunt legate electric intr-un modul fotovoltaic, ori panouri solare; un singur modul ofera destula putere pentru a alimenta un telefon de urgenta, dar pentru o casa sau o intreprindere, modulele trebuie aranjate in grupuri.

Cele trei obiective se vor amplasa pe terenul in suprafata de 88,3705 ha, din totalul

suprafetei studiate de 99.9822 ha, teren situat in extravilanul orasului Sulina, in T20, P152/18-izlaz inundabil.

Fig. 2 - pozitionare amplasament in PUG Sulina Vecinatatile planului studiat prin prezentul raport de mediu sunt:

o Nord – drum de exploatare care delimiteaza izlazul de intravilanul orasului Sulina;

o Sud – canal drenor aferent izlaz; o Est – drum de exploatare; o Vest – izlaz .

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.16/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Fig. 3 – amplasament PUZ ( sursa Google Earth )

Amplasamentul studiat prin Planul Urbanistic Zonal este inclus in Rezervatia

Biosferei Delta Dunarii si in siturile Natura 2000: ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii.

Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului sunt prezentate in tabelul nr.1 :

Nr. Crt.

Latitudine (m)

Longitudine (m)

1 416709.8 863368.8 2 416712.8 863524.5 3 416712.6 863727.7 4 416714 863893.8 5 416712.3 864017.2 6 416710.9 864074.1 7 416708.1 864087 8 416683.2 864087.4 9 416661.7 864085.1

10 416551.3 864077.4 11 416467 864071.9 12 416440 864071.5 13 416440 864016.4 14 416438.1 863876

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.17/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

15 416439.4 863815.7 16 416434.7 863588.9 17 416431.1 863468.9 18 416430.1 863372 19 416411.8 863370 20 416412.7 863492.5 21 416415.9 863905.9 22 416414.9 864071.9 23 416363 864072.3 24 416243.3 864066.7 25 416028.6 864054.1 26 415933.6 864049.8 27 415936.1 863805.5 28 415936.7 863578.6 29 415938.5 863434.7 30 415941.4 863223.8 31 415914.9 863220.9 32 415905 863476 33 415903.9 863762 34 415904 864048.6 35 415654.6 864035.1 36 415609.4 864029.1 37 415580.2 864030.5 38 415578.2 864013 39 415573.6 863898.8 40 415567.1 863685.7 41 415557.2 863395.6 42 415545.5 863126.2 43 415638.9 863146.6 44 415940.2 863213.2 45 416418.1 863317.8 46 416709.8 863368.8

Pentru realizarea documentatiei Plan Urbanistic Zonal ,,Amplasare centrala de cogenerare

alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces” extravilan oras Sulina au fost elaborate urmatoarele studii:

1. Studiu topografic - realizat de S.C. ROM SURVEY SRL BRAILA- avizat de OJCPI Tulcea sub nr. 45/2013

2. Studiu geotehnic – realizat de S.C. SOLTEST S.R.L.-BRAILA

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.18/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Studiul topografic - cuprinde o suprafata de teren studiata de 99,9822 ha, teren situat in extravilanul orasului Sulina, pe islazul orasului, la sud de intravilanul aprobat in 2000, identificat prin: T 20, P 152/18,CF-30409. Zona concesionata este in suprafata de 88,3507 ha.

Zona amplasamentului se prezinta ca o suprafata cu mici denivelari, cu altitudini care variaza intre cota -0,89 si -1,50 m in islaz,cote de +1,92 la digul canalului de centura,cote de la 0.00 m la digurile interioare si cote de la -0,40 la +1,02 m in teritoriul intravilan. Documentatia topografica este realizata la scara 1/2000 . Consideratii geotehnice : Conform normativului P100-1/2006 perimetrul se incadreaza in:

zona seismica: E; coeficientul seismic: ag=0,16 g; perioada de colt: Tc=0,7 sec

Din punct de vedere geomorfologic, orasul Sulina s-a dezvoltat in special de-a lungul

unui grind fluviatil care insoteste canalul Sulina al Dunarii,pe directia est –vest. Din punct de vedere geologic, zona studiată este o zona cu terenuri in formare,cu

stabilitate redusa.Solurile sunt nisipoase si saraturate,pertial umede(functie de fluctuatiile nivelurilor Dunarii).

Terenul propus pentru studiu se prezinta plan si lipsit de eroziuni sau instabilitati vizibile.Lucrarile geotehnice executate pe amplasamentul studiat,au evidentiat prezenta sub un strat superficial de sol vegetal de 0,3 m grosime,a unui strat de praf argilos,cenusiu,plastic curgator, pana la 1,2-2,1 m adancime,urmat de un orizont preponderent nisipos,alcatuit din nisip fin cenusiu-negricios,imersat,saturat.afanat, curgator si nisip prafos cenusiu-galbui,curgator,afanat sau cu grad de indesare mediu in baza, cu intercalatii subtiri (2,0-3,3 m grosime) de prafuri argiloase cenusii-negricioase, malite, plastic curgatoare.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona este tributară fluviului Dunarea – bratul Sulina. Nivelul hidrostatic prezintă oscilaţii semnificative datorate precipitaţiilor sezoniere, fiind alimentat în cea mai mare parte prin inflitraţii de suprafaţă.

Nivelul panzei freatice

Nivelul panzei freatice s-a stabilizat in foraje, la adancimea de 0,5 m fata de cota naturala a terenului, dupa ce a aparut sub forma de infiltratii la interceptarea stratului de nisip.

Adancimea de inghet

Conform STAS 6054-77, adancimea maxima de inghet este 0,90 m.

Conditii de fundare estimative Recomandările elaboratorilor studiului geo-topo sunt următoarele: Cele trei tipuri de obiective,au conditii de fundare total diferite; cele mai drastice dintre ele sunt pentru Centrala de cogenerare, astfel din cauza naturii slabe a terenului de fundare se recomanda prin studiul geotehnic, fundarea indirecta prin intermediul coloanelor forate de b.a. incastrate in orizontul nisipos, cu grad mare de indesare, la o adancime de 14,0 m. Platformele acoperite si cele descoperite se vor realiza pe perne de material granular de 1,5 m grosime.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.19/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Sistemul de fundare pentru viitoarele panouri fotovoltaice si pentru complexul de sere este de tip fundare directă. Pentru debarcader, drumurile de acces, platforme si parcari Malul canalului unde se va realiza debarcaderul se va consolida cu piatra, pe baza unui proiect ale carui detalii vor fi furnizate la faza DTAC . Drumurile interioare se vor realiza după eliminarea în totalitate a stratului de sol vegetal. Dimensionarea sistemului rutier se va face luand in calcul un modul de elasticitate dinamic Ed=120Mpa. Consolidarea terenului se va realiza cu ajutorul unei saltele de material granular compactat,de 50 cm grosime,alcatuit din blocaj de piatra sparta de 25 cm grosime si un strat de balast completat de 25 cm grosime. Organizarea de santier - Pentru organizarea de santier se prevad suprafete de teren in interiorul fiecarei incinte astfel: -centrala de cogenerare-0.5 ha -complex de sere-0,5ha -parc fotvoltaic-0,30ha Amplasarea organizarilor de santier este pozitionata pe planul de reglementari urbanistice.

Terenul se va sistematiza corespunzator, conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr.

23/14.06.2013, emis de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral-Sistemul de Gospodarire a Apelor Tulcea .

Alimentarea cu energie electrica, apa potabila, canalizare vor fi asigurate prin extinderea retelelor existente din imediata vecinatate.

În prezent pe terenul în cauză nu se mai află construite alte imobile autorizate. Accesele pe proprietate, retragerile si aliniamentul constructiilor, imprejmuirea terenului,

regimul de inaltime si coeficientii de uzilitare si ocupare ale terenului au fost studiate in Planul Urbanistic Zonal pentru acest ampasament.

2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei

ln zona nu exista posibilitatea de acces rutier (doar naval). Singura cale de acces auto dinspre oras spre terenul concesionat este un drum de pamant, amplasat pe teren de interes national aflat in administrarea S.G,A. Tulcea. Drumul respectiv este cu destinatie de exploatare, de interes public, dar cu anumite restrictii in ceea ce priveste tonajul pentru evitarea unor eventuale distrugeri indirecte a canalului adiacent. Terenul pe care se propune amenajarea accesului auto spre amplasament apartine domeniului public si este in administrarea ANAR- ABA- DL ca folosinta curti-constructii SP Sulina. ln zona amplasamentului exista o retea electrica aeriana LEA 20kV. Căile de acces vor fi realizate pe drumurile de exploatare, care vor fi reparate şi construite pe teren nivelat şi stabil, fără strat bituminos, cu lăţimi carosabile în jur de 5,0 m şi acostamente laterale pentru colectarea şi îndepărtarea apelor pluviale.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.20/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Pentru transportarea de la debarcaderul care se va amenaja pe digul canalului de centura pe locul de amplasare a centralei de cogenerare se amenajează un drum tehnologic cu latimea de 7,0 m, betonat si cu o suprafata de 0,10 ha. In interiorul celor trei obiective se vor amenaja drumuri de incinta in suprafata totala de 5,6 ha. Se va acorda o atentie deosebita masurilor de protectia mediului si vor fi adoptate solutiile care sa afecteze cel mai putin situl, vegetatia si peisajul. Dupa realizare, intregul traseu va trebui intretinut in permanenta, refacute zonele de vegetatie afectate. Prezenta acestei structuri de drumuri de exploatare vor crea noi oportunitati de valorificare a potentialului natural al zonei. Prezenta drumurilor bune, a energiei electrice, asigura deja minimum de conditii favorabile pentru dezvoltarea economiei a unei zone. Volumul de lucrari este considerabil si comparabil cu cel privind amplasarea panourilor fotovoltaice. Trasarea drumurilor de incinta se va face in functie de conditiile impuse de teren si de constructii si amenajari protejandu-se cu atentie vegetatia si peisajul neafectat direct. Executia acestor drumuri se va face in etape corelate cu etapele de realizare a investitiei. Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce in zona perturbari semnificative decat in etapa de executie a lor. Etapa postexecutiei, cea de exploatare , va fi aproape la fel de linistita ca inaintea prezentei acestor drumuri si nu va constitui o sursa de poluare in zona si nu va afecta genofondul si biodiversitate acesteia.

Atat reteaua de apa, canalizare cat si cea de energie electrica trec prin vecinatatea

amplasamentului ( terenul este la limita intravilanului orasului Sulina). Executarea lucrarilor de extindere a acestor retele se vor executa cu acordul titularilor (Primaria Sulina, ENEL Distributie Dobrogea-Sucursala Tulcea), cu respectarea normelor de protectia muncii specifice.

Fig.4 - Retea electrica existenta in vecinatatea amplasamentului

Racordarea la Sistemul Energetic National se propune conform Studiului ISPE a se realiza

in urmatoarele variante : 1- Racordare printr-un punct de conexiune conectat intrare-iesire in LEA 20 kV- 10200 sau

10201 cu debitarea puterii spre statiile Crisan si Sulina, lungimea racordului fiind de cca 1,2 km .

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.21/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

2- Racordare pe bara de 20 kV a statiei 110/20kV Sulina cu debitarea puterii spre statia Crisan, lungimea racordului fiind de cca 3,3 km .

Fig .5 - Variante de racordare la SEN

Fig. 6 - Traseu electric de racordare la SEN a centralei cu biomasa

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.22/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Fig.7 - Varianta de racordare la SEN –cablu LES pana la Uzina electrica Sulina

Fig. 8 -stalpul din capatul amplasamentului- vedere de la strada nr.3 cu drumul SGA

Pentru necesarul de apa tehnologica atat la Centrala de cogenerare cat si la complexul de sere se va realiza o captare de apa din canalul de centura sau se va executa un foraj, functie de solutiile pe care le va impune Sistemul de Gospodarire a Apelor. Pentru apa necesara grupurilor sociale se va executa un racord de apa si canalizare la sistemul centralizat de apa si canalizare al orasului. Apele uzate, rezultate în procesul tehnologic (purjare continuă şi/sau intermitentă a cazanului de abur în vederea menţinerii în limitele admisibile a parametrilor chimici, spălările acide/bazice ale filtrelor din staţia de tratare a apei realizate în cadrul proceselor de regenerare, canalizările pluviale, etc.) vor fi colectate şi supuse unui proces de epurare înainte

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.23/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

de a fi deversate în emisar, pentru a se incadra in conditiile de calitate prevazute de NTPA001. Principalele procese se referă la decantare, separare şi filtrare mecanică, respectiv neutralizare din punct de vedere chimic. In perioada de functionare, apele uzate de tip fecaloid-menajer vor fi dirijate prin reteaua de canalizare de pe amplasament in reteaua de canalizare a orasului Sulina, conform Avizului ABA-DL nr. 23/14.06.2013, valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate care se vor evacua in conductele de canalizare vor fi conform NTPA 002 (HG nr. 188/2002 pentru aprobarea Normelor de descarcare in retelele de canalizare ale localitatilor, modificat si completat prin HG nr. 352/2005).

Prin realizarea acestor utilitati NU se vor afecta integritatea RBDD, ROSPA 0031 Delta

Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii.

Gestiunea deseurilor

Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin utilizare ca umplutura pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat.

Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele, amplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita.

Eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate.

Deseurile rezultate in timpul constructiei si in timpul functionarii obiectivului, conform HG 856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 2. Faza de constructie a cladirilor si a cailor rutiere aferente planului In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructia santierului, din santierele provizorii de montaj, precum si din materialele de constructii ramase. Deseurile rezultate in timpul constructiei trebuie evacuate prin serviciul de salubritate al orasului Sulina . Faza de exploatare a ansamblului Centrala de cogenerare produce cenusa de vatra si cenusa zburatoare.Cenusa de vatra este colectata sub gratarul camerei de ardere si este ulterior transportata in containere speciale de catre firme de specialitate autorizate in acest sens. Cenusa zburatoare este aspirata de gazele de ardere si retinuta in filtrul cu sac inainte ca gazele de ardere sa iasa in atmosfera.

Deseurile rezultate in timpul exploatarii, dupa o prealabila sortare, se vor depozita in europubele asezate pe o platforma betonata special amenajata si vor fi evacuate prin serviciul de salubritate al orasului Sulina in baza unui contract de prestari servicii.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.24/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tabelul nr.2: tipurile de deseuri

Nr.crt. Tipul deseului Codul deseului conform HG 856/2002

1 Pamant si material stancos, pietre, fara continut de substante periculoase

17 05 03

2 Deseuri de tesuturi vegetale 02 01 03 3 Deseuri menajere, biodegradabile 20 01 08 4 Deseuri material plastic 20 01 39 5 Hartie , carton 20 01 01 6 Metal 20 01 40 7 Cenusa de vatra 10 01 01 8 Cenusa zburatoare 10 01 03

Depozitarea controlata a deseurilor

In zona centralei cu biomasa si a complexului de sere se vor prevedea locuri special

amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor. Depozitarea se va face selectiv (menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.), iar deseurile vor fi predate

Evidenta deseurilor se intocmeste conform prevederilor HG nr. 856/2002, iar raportarea se efectueaza lunar la ARBDD Tulcea.

2.3. Relatia cu alte planuri/programe

Energia a fost considerată mult timp ca fiind un domeniu reglementat exclusiv prin politici naţionale şi cu o implicare directă a guvernelor naţionale. Motivele pentru care s-a considerat normală această abordate sunt date de: monopolul natural pe care îl constituie activităţile de transport şi distribuţie în cadrul sectorului de energie, ceea ce permite integrarea facilă pe verticală, sub formă de monopoluri, a diferitelor activităţi; de rolul esenţial pentru comunitate pe care îl joacă energia, fie ca resursă primară, fie ca energie electrică, motiv pentru care s-a simţit nevoia unui control strict guvernamental; de caracterul strategic, pentru orice economie, al sectorului de energie, în special energia electrică, gazul şi într-o măsură mai mică, petrolul. Aceste caracteristici au contribuit la crearea unei paradigme tradiţionale în relaţia guvern-industrie pe tema energiei, care a dominat timp de decenii, şi care se poate descrie sub forma unui model de organizare care implică controlul central asupra unei reţele de energie primară şi finală.

Crizele de energie din anii 70 au condus la intervenţii energice ale statelor industrializate în sectorul energetic. Pe agenda politică europeană a apărut o nouă problemă, şi anume aceea a siguranţei în alimentarea cu energie. S-au iniţiat programe costisitoare pentru construcţia de centrale nucleare şi s-au alocat subvenţii pentru energiile alternative. S-a creat Agenţia Internaţională a Energiei, cu scopul de a supraveghea alocarea resurselor financiare şi a încuraja diversificarea formelor alternative de energie. In acelaşi timp, modest, au început să apară politicile naţionale de energie şi agenţiile de implementare. Totuşi, unele intervenţii planificate în acest mod tradiţional s-au dovedit grăbite sau chiar nefolositoare, de aceea capacitatea guvernelor singure de a interveni în politica de energie a început să fie pusă politica de energie a fost mai degrabă nesemnificativă, deşi, paradoxal,două dintre

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.25/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

tratatele de bază, Tratatul de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şiTratatul de constituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom), se referă la energie. CECO, înfiinţată prin Tratatul de la Paris în 1951, crea « de jure » o piaţă comună a cărbunelui, care până la urmă nu s-a dezvoltat şi spre alte direcţii. Tratatul Euratom, încheiat la Roma în 1957, îşi are originea în criza petrolului din Suez din 1956. Tratatul şi-a propus, pe de o parte, reducerea dependenţei faţă de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe de alta, să ofere o contrapondere la dominanţa nucleară a SUA şi URSS ce începuse să se manifeste la acea vreme. Mai târziu, Euratom a încurajat dezvoltarea programelor nucleare naţionale. O deschidere spre unele clarificări s-a făcut în 1964, când a fost încheiat un Protocol de Inţelegere între Statele Membre pe probleme de energie.

Documentul atrăgea atenţia asupra caracterului global al problemelor de energie şi asupra faptului că Tratatele Comunităţilor Europene acoperă acest sector într-o manieră ne-coordonată. Prima încercare de coordonare a făcut-o Comisia Europeană în 1967, printr-o Comunicare către Consiliul Miniştrilor, unde indica primele măsuri în construcţia unei politici comune în acest domeniu. Actul Unic European (1987) a marcat un punct de turnură pentru piaţa unică, dar energia nu s-a bucurat de un interes special, pentru că, la acea vreme, guvernele nu erau dispuse să cedeze o parte din controlul lor asupra monopolurilor naţionale de energie în favoarea deschiderii către piaţă. Tratatul de la Maastricht încheiat în 1992 şi cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus unele completări la definirea conceptului de piaţă internă a energiei (PIE), fără să includă un Capitol de Energie. Comisia Europeană a pregătit o propunere de capitol, care ar fi trebuit, între altele, să o investească cu anumite competenţe în domeniu. Trei ţări sau opus vehement acestei iniţiative : Marea Britanie, Olanda şi Germania. Aceeaşi soartă a avut şi o altă propunere a Comisiei, referitoare la administrarea Cartei Energiei de către Direcţia de Energie din cadrul CE. Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repusă pe agenda următorului Tratat de la Amsterdam, din 1997, dar a fost încă o dată respinsă. Este interesant că Parlamentul European a fost un susţinător puternic al Capitolului de Energie, adversarii ei fiind chiar Statele Membre. Tratatul UE a adus totuşi ceva nou pentru sectorul energie, lărgind aria de acţiune a principiului subsidiarităţii, valabil până la acea dată numai pentru chestiunile de mediu. Principiul subsidiarităţii are o importanţă specială în domeniul energiei, pentru că permite Comisiei să armonizeze raportul de forţe între Statele Membre şi instituţiile comunitare, utilizând ca instrument principal directiva. Aceasta, după cum se ştie, nu impune mecanisme rigide, ci defineşte un cadru care permite Statelor Membre să opteze pentru acele sisteme care se potrivesc cel mai bine resurselor naturale, profilului industrial şi politicilor de energie din fiecare ţară în parte.

Tratatul de la Amsterdam (1995) a consfinţit pentru prima dată o initiaţivă comunitară din domeniul energiei, anume Reţelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care urmăreşte extinderea reţelelor de transport, telecomunicaţii şi infrastructuri energetice pan-europene, dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopul acestor programe este de a mări capacitatea de interconectare şi inter-operabilitatea reţelelor naţionale, ca şi accesul la acestea, şi deasemenea, să lege zonele izolate şi periferice cu regiunile centrale ale Uniunii. Pentru administrarea acestor programe există o linie bugetară specială în bugetul Uniunii.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.26/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Carta Europeană a Energiei

La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a lansat idea că refacerea economică în fostul spaţiu comunist, ca şi siguranţa în alimentarea cu energie a ţărilor din spaţiul comunitar, ar putea fi întărite printr-o colaborare în domeniul energiei. Aşa s-a născut Carta Europeană a Energiei, al cărui document final a fost semnat la Haga de către 51 de state, în decembrie 1991. Cadrul legal de cooperare pentru a pune în practică principiile Cartei a fost realizat prin Tratatul Cartei Energiei. Acesta este un document multilateral semnat în decembrie 1994 la Lisabona, având drept obiectiv „stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborării în domeniul energiei” pe axa Est-Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. Tratatul se bazează pe respectarea principiilor Pieţei Interne a Energiei şi reprezintă o extensie a acesteia la întreaga Europă şi mai departe (Japonia este una din semnatare). O parte importantă a Tratatului se referă la eficienţa energetică şi problemele de mediu. Comerţul cu energie între părţile semnatare este guvernat, conform Tratatului, de procedurile GATT, ceea ce înseamnă că ţările semnatare trebuie să aplice aceste proceduri chiar dacă nu sunt parte a Acordului GATT sau OMC. Sunt prevăzute articole care stabilesc condiţiile de concurenţă, transparenţă, suveranitate, taxare şi mediu, ca şi articole dedicate protecţiei investiţiilor, 8 tranzitului de energie şi tratamentului aplicat disputelor. Tratatul a intrat în vigoare în anul 1998. Cartea Verde a Energiei

Comisia Europeană joacă un rol central în dezbaterea dintre diferiţii actori de pe piaţa energiei, unii dintre ei dorind descentralizarea, iar alţii, dimpotrivă, aşa cum s-a văzut anterior.

Prima comunicare a Comisiei Europene care abordează chestiunea unei politici energetice comune datează din 1995 şi s-a numit Cartea Verde „For a European Union Energy Policy”. I-au urmat, în acelaşi an,Cartea Albă „An Energy Policy for the European Union”, apoi o nouă secvenţă de comunicări în 1996 şi 1997,numite „Green Paper for a Community Strategy – Energy for the Future: Renewable Sources of Energy”, respectiv„White Paper: Energy for the Future – Renewable sources of Energy”.

Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune şi a legislaţiei europene create pentru a o pune în practică. Complexitatea problemelor legate de producerea energiei, transportul si consumul energiei a crescut mult în ultimile decenii, odată cu acutizarea problemelor globale de mediu, schimbările climatice şi epuizarea resurselor naturale. Pe lângă acestea, Uniunea Europeană se confruntă cu câteva probleme specifice,între care cea mai serioasă este cea legată de dependenţa accentuată faţă de resursele energetice de import. Aflată şi sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia Europeană a lansat în anul 2000 cea de-a treia Carte Verde „Spre o strategie europeană a siguranţei în alimentarea cu energie”.

Raportul final asupra Cărţii Verzi a Energiei, rezultat în urma unei dezbateri publice de o amploare fără precedent în ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia Europeană la 27 iunie 2002. Un moment recent care a dat semnalul unei accelerări în dezvoltarea politicii de energie comună s-a petrecut la Consiliul European de la Barcelona (martie 2002), unde s-a decis liberalizarea totală a pieţei de energie electrică pentru consumatorii industriali şi comerciali începând cu anul 2004.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.27/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Cartea Verde a Securităţii Furnizării Energiei este primul studiu energetic cu adevărat important realizat după anii ’70 în spaţiul european şi reprezintă baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunităţilor Europene. Scopul său nu a fost să prezinte soluţii, ci să atenţioneze asupra stării actuale a sectorului de energie,precum şi a implicaţiilor şi consecintelor consumului de energie asupra economiei şi mediului înconjurător.

Pentru a îmbunătăţi siguranţa în alimentarea cu energie şi a răspunde în acelaşi timp cerinţelor de mediu (în special în problema schimbărilor climatice şi a încălzirii planetei), Cartea Verde evidenţiază necesitatea ca sursele de energie regenerabilă să devină o parte tot mai importantă din structura producţiei de energie. Până în 2010, proporţia surselor regenerabile ar trebui să ajungă la 12 %, faţă de 6 % în 1998. Sursele convenţionale de energie cu potenţial poluant mai redus (păcură, gaz natural, energie nucleară) sunt reconsiderate, în sensul de a sprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice. Pe de altă parte, grija pentru menţinerea competiţiei pe piaţa energiei nu dă prea mult spaţiu de manevră subvenţiilor de stat destinate stimulării producătorilor de energie din surse neconvenţionale. Din acest motiv, Comisia Europeană consideră că este necesară o minimă armonizare în domeniul subvenţiilor.

Promovarea energiei verzi prin certificare sau printr-o reformă a taxelor de mediu sunt două dintre cele mai vehiculate modele. Dezbaterea lansată de Cartea Verde a conturat câteva directii de acţiune, după cum urmează:

Managementul cererii de energie electrică. Consumul de energie va trebui să fie controlat şi dirijat, îndeosebi prin monitorizarea atentă a eficienţei energetice şi prin diversificarea surselor de energie primară.

Stocurile de combustibil. În 2004, Uniunea lărgită va consuma peste 20% din productia mondială de petrol. Pentru siguranţa în alimentarea cu combustibili energetici, este necesară asigurarea de stocuri strategice de petrol şi coordonarea utilizării acestora, ca şi solidaritatea între S/M pe timp de criză. O abordare similară există pentru stocurile de gaz. Siguranţa alimentării. Pentru asigurarea siguranţei în alimentare cu energie primară în Europa, s-a convenit crearea unui nou parteneriat energetic EU – Rusia, care va conţine prevederi legate de siguranţa reţelei,protecţia investiţiilor, proiecte majore de interes comun. Actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare UE-Rusia,semnat în decembrie 1997 pe o durată de 10 ani, are o putere redusă, mult sub puterea Acordurilor Europene încheiate cu statele în curs de aderare. Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezintă în prezent doar 6 % din balanţa energetică a UE. Dacă se păstează trendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului până în 2030.

Directiva privind promovarea energiei produse din surse de energie regenerabila, adoptată de Comisia Europeană în Noiembrie 2000, face un pas important spre atragerea interesului pentru investiţii în surse alternative.

Actul legislativ conţine prevederi ce fac referire la programe de sprijin nationale pentru producatorii de energie pe baza de surse energetice regenerabile, în condiţiile acordării unor garanţii de origine a electricităţii produse din aceste surse şi suportarea costurilor tehnice pentru racordarea la reţea a producătorilor de energie. Energia nucleară. Temerile legate de încălzirea planetei au schimbat percepţia asupra energiei nucleare. Este un fapt recunoscut acela că folosirea energiei nucleare şi a celor regenerabile, împreună cu eficienţa energetică crescută, conduc la limitarea efectului de seră al gazelor emise de combustibilii fosili.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.28/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Abandonarea totală a energiei nucleare ar însemna ca 35 % din producţia de energie electrică să fie acoperită din alte surse. De aceea, opţiunea nucleară ramâne deschisă statelor europene care o doresc. Totuşi, procesarea şi transportul deşeurilor radioactive rămâne o chestiune încă nerezolvată. Noile ţări membre şi candidate care au reactoare vechi trebuie să le închidă sau să le modernizeze, aşa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala Dukovany din Cehia sau Kozlodui din Bulgaria. Fiind un subiect de interes major, siguranţa nucleară va face obiectul unor raportări regulate, se va elabora un standard de practici comune şi un mecanism european de control şi peer-review. Statele vor trebui să-şi construiască sisteme naţionale de depozitare a deşeurilor radioactive. Piaţa internă de energie. Este singura care poate asigura competiţia sănătoasă şi garanta siguranţa alimentării cu energie, întărind competitivitatea economiei europene, dar necesită capacităţi trans-frontaliere îmbunătăţite. Comertul cu energie în UE. Comerţul acoperă doar 8 % în cazul energiei electrice, şi are încă nevoie de capacităţi de interconectare. Există un plan de dezvoltare a infrastructurii de gaz şi reţele electrice, şi au fost identificate mai multe proiecte deinteres european. Conceptul global de siguranţă în alimentare. Acest deziderat impune un efort de anticipaţie pe termen lung şi relaţii întărite cu terţe ţări. Decuplarea consumului de creşterea economică, este o tendinţă a politicii comune de energie, prin care se încearcă reducerea sau stoparea influenţelor negative ale sectorului de energie asupra mediului şi vieţii sociale. Instrumentul recomandat este folosirea eficientă a energiei.

Protecţia mediului şi nevoia asigurării unei dezvoltări durabile (concept lansat la Rio), au fost argumentele reconsiderării energiilor noi si regenerabile pentru producţia la scară industrială. Uniunea Europeana s-a angajat prin Protocolul de la Kyoto să reducă emisia gazelor cu efect de seră cu 8 % până în 2008-2012. Şi totuşi, în anii imediat următori semnării documentului, nimic semnificativ nu s-a intîmplat. Una din ţările care şi-a luat în serios angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult decât alte ţări membre, şi-a impus un obiectiv extrem de ambiţios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de seră cu 21 %.

Bazele unei Politici Energetice a Uniunii Europene a fost lansată în anul 2007 odată cu comunicarea către Consiliul European a documentului „O politică energetică pentru Europa”. Obiectivele Strategice ale UE în cadrul acestei politici energetice în perspectiva anului 2020 sunt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% în ţările dezvoltate, cu un angajament de 20% pentru ţările membre UE. Această strategie face parte din comunicatul ambiţios al Comisiei Europene de a limita schimbările climatice cu 2 grade până în anul 2020.

În noiembrie 2008 Comisia Europeană a ieşit cu propunerea realizării Planului de acţiune pentrusecuritate şi Solidaritate Energetică a Uniunii Europene şi a prezentat un pachet amplu pe problematicaenergiei pentru o nouă lansare a politicii de securitate energetică în Europa, care să susţină propunereaţintelor energetice 20-20-20 care urma să fie propusă aprobării Statelor Membre în decembrie 2008.

În decembrie 2008, Consiliul European a adoptat o politică integrată pentru energie

şi schimbările climatice, care include ţinte ambiţioase pentru anul 2020 care speră să aşeze Europa pe calea spre un viitor sustenabil cu reducerea carbonului, economii eficiente din punct de vedere energetic prin: Reducerea gazelor cu efect de seră cu 20% (faţă de anul 1990)

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.29/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Reducerea consumului de energie cu 20% prin creşterea eficienţei energetice Acoperirea în proporţie de 20% a consumului de energie din surse regenerabile.

In ,,Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării’’ se specifica "Strategia Dunării reprezintă cel de-al doilea format de cooperare macro-regională din cadrul Uniunii Europene, după Strategia UE pentru regiunea Marii Baltice, care a fost aprobată în cadrul Consiliului European din luna octombrie 2009. Ulterior, pe 8 decembrie 2010 Comisia Europeană a aprobat şi a publicat Strategia UE pentru regiunea Dunării, concretizate într-o Comunicare şi un Plan de Acţiune. Documentele discutate şi agreate la nivel comunitar şi care formează nucleul cooperării regionale la Dunăre, reprezintă efortul concentrat de elaborare al statelor riverane, care, alături de Comisia Europeană, au analizat şi au evaluat nevoile reale ale regiunii Dunării şi au propus un document agreat, atât la nivel politic, cât şi tehnic. Aşadar, Strategia Dunării este un proiect al Uniunii Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane." (sursa: http://www.mae.ro)

Prin Master Plan-ul suport pentru dezvoltarea durabila in Rezervatia Biosferei

Delta Dunarii au fost prevăzute lucrările şi utilităţile destinate localităţilor aferente unităţilor administrative din cadrul Deltei Dunării propriu-zise, unde trăiesc 14.966 locuitori. Master Plan-ul regional pentru Delta Dunării se concentrează pe o definţie limitată a dezvoltării: de a administra procesul schimbării regionale şi locale pentru o creştere economică accelerată şi îmbunătăţiri în calitatea vieţii într-un mod durabil. El acoperă atât aspectele ecologice ale conservării cât şi celelalte elemente care au un impact asupra stării de bine şi a bunăstării populaţiei din Delta Dunării, inclusiv dezvoltarea infrastructurii precum şi aspectele sociale, culturale, comunitare şi de mediu. Toate aceste aspecte se întrepătrund într-un concept complex de dezvoltare durabilă. Master Plan-ul pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării caută, în primul rând, să identifice schimbările cu care se confruntă delta, în al doilea rând dezvoltă soluţii pentru a rezolva aceste probleme, şi în final stabileşte priorităţile pentru aceste soluţii. Acest proces a fost realizat cu cooperarea strânsă a autorităţilor locale inclusiv a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi a Consiliului Judeţean Tulcea. Mai mult, au avut loc consultări directe cu primarii localităţilor şi cu reprezentanţi ai sectoarelor economice, sociale şi de mediu. Aplicarea Structurii Logice a fost iniţiată în cadrul acestui proces în vederea scoaterii în evidenţă a problemelor şi soluţiilor pentru o discuţie constructivă şi, într-un sens larg, structura Master Planului reflectă rezultatele acestor discuţii.

În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi 2013-2020-2030 se mentioneaza : “ În ceea ce privesc sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008, România are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea energiei din surse regenerabile în domeniile transporturilor, electricitatii, încalzirii si racirii, precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate în vederea atingerii acestor obiective, pâna la 31 martie 2010. În conditiile în care obiectivul-tinta pe ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie sa provina din surse regenerabile în anul 2020, obiectivul urmarit de România este mult mai ambitios: circa 33% la nivelul anului 2010. Se urmareste ca, în 2010, circa 12% din consumul intern brut de energie sa fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea sistemului

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.30/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

„certificatelor verzi” va spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie electrica raportat la cantitatea de electricitate vânduta consumatorilor, având în vedere ca mecanismul centralizat de tranzactionare, Piata Certificatelor Verzi, functioneaza înca din anul 2005. De asemenea, legislatia în domeniu prevede ca furnizorii sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali “.

Strategia de dezvoltare a judeţului Tulcea pe perioada 2007-2013, prevede de

asemenea pentru domeniul infrastructurii energetice, reorganizarea şi dezvoltarea sistemului energetic în condiţii de eficienţă economică şi de protecţie a mediului precum şi dezvoltarea surselor alternative de energie; de asemenea prevede evaluarea potenţialului şi valorificarea resurselor energetice permanente de care dispune judeţul Tulcea, resurse energetice eoliene, resurse energetice solare, valorificarea biomasei, etc.

2.4. Relationarea zonei cu localitatea

Asa cum am mentionat si in subcapitolele anterioare, planul se va implementa in extravilanul orasului Sulina, pe izlaz, unde, pana in prezent, se desfasoara numai activitati de crestere a animalelor. Prin implementarea planului, izlazul orasului se va diminua cu suprafata de 88,37 ha, iar activitatile nou create nu vor determina un impact cumulativ cu activitatea de crestere a animalelor. Pasunatul se va desfasura in continuare pe suprafata de teren ramasa libera de constructii . Alimentarea cu energie electrica, apa potabila, canalizare vor fi asigurate prin extinderea retelelor existente din imediata vecinatate.

În prezent pe terenul în cauză nu se mai află construite alte imobile autorizate. Accesele pe proprietate, retragerile si aliniamentul constructiilor, imprejmuirea terenului,

regimul de inaltime si coeficientii de uzilitare si ocupare ale terenului au fost studiate in Planul Urbanistic Zonal pentru acest ampasament.

INDICI URBANISTICI: Pentru Zona Ceco – ZONA AMPLASARE CENTRALA DE COGENERARE: POT = 34,5% CUT = 0,36

(indici calculati la suprafata ocupata la sol de toate constructiile si amenajarile centralei de cogenerara raportata la suprafata de teren de 30,3316 ha aferenta centralei de cogenerare).

Ore de functionare 24 h/zi Zile de functionare 7 zile/sapt Ore de functionare 8000 ore/an Puterea maxima a instalatiei 25 000 kwth Energie termica zilnica 576,0 MWhth Consum mediu anual de biomasa 61 200 tone Putere nominala 6130 kWe Putere maxima 6550 kWe

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.31/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Cazanul pe biomasa este conceput pentru functionare continua cu exceptia perioadelor necesare intretinerii Pentru Zona Cser – ZONA AMPLASARE COMPLEX DE SERE: POT = 80% CUT = 0,8

(indici calculati la suprafata ocupata la sol de sere si constructiile aferente raportata la suprafata de teren de 37,7125 ha aferenta serelor).

Pentru Zona Cef – ZONA AMPLASARE PARC FOTOVOLTAIC: POT = 48% CUT = 0,48

(indici calculati la suprafata ocupata la sol de panourile fotovoltaice raportata la suprafata de teren de 20,3265 ha aferenta parcului fotovoltaic).

BILANT TERITORIAL

EXISTENT PROPUS

SUPRAFATA (ha)

SUPRAFATA (ha)

SUPRAFATA STUDIATA ha 99,9822 SUPRAFATA CONCESIONATA ha 88,3705 CENTRALA DE COGENERARE ha 30,3316 ARIE CONSTRUITA 0 10,4570 ARIE DESFASURATA 0 11,0000 POT 0 34,5% CUT 0 0,36 COMPLEX DE SERE ha 37,7125 ARIE CONSTRUITA 0 29,4100 ARIE DESFASURATA 0 30,0000 POT 0 79,54% CUT 0 0,79 PARC FOTOVOLTAIC ha 20,3265 ARIE CONSTRUITA 0 7,81 ARIE DESFASURATA 0 7,81 POT 0 38,42% CUT 0 0,38

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.32/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI

SAU PROGRAMULUI PROPUS

3.1. Introducere Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a carei

insemnatate vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 45° latitudine nordica taie judetul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29° 41’ si 24” longitudine estica strabate orasul Sulina, extremitatea estica a României. Municipiul resedinta a judetului este orasul Tulcea, port la Dunare, poarta a Deltei Dunarii, aflat la altitudinea medie de 30 m.

Inconjurat din trei parti de ape, se invecineaza la vest cu judetele Braila si Galati, la nord cu Ucraina prin granite naturale – Dunarea, la est cu Marea Neagra, avind limita de judet terestra la sud, judetul Constanta.

Suprafata judetului este de 8499 kmp si reprezinta 3,6 % din suprafata tarii , procent care il situeaza pe primele locuri din tara ca marime.

Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geografice distincte : una mai inalta, in partea central -vestica, in cadrul careia se intalnesc elementele celui mai vechi relief de pe teritoriul României si alta mai joasa si cea mai noua in N si NE, respectiv lunca si Delta Dunarii.

Unitatile vechi, mai inalte sunt dispuse in 3 mari fasii paralele, ocupând circa 32% din totalitatea jud. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului cu altitudinea max. de 467 m (vf.Tutuiatu sau Greci),Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centrala este reprezentata prin Podisul Babadag,iar fasia sudica, corespunde compartimentului nordic al Podisului Casimcea, parte integranta din Podisul Dobrogei Centale.

Delta Dunarii este declarata rezervatie a biosferei, constituita in anul 1990. Reprezinta una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa ,cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta, un muzeu viu al biodiversitatii si o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Formata pe locul unui vechi golf al marii are altitudini de la 0m(nivelul marii)la +13 m .

Partea de est a judetului este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim – Sinoie, iar la vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii.

Planul Urbanistic Zonal „Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces” se va implementa in extravilanul orasului Sulina, care este inclus in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si in siturile Natura 2000: ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.33/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Fig.9 - Pozitionarea amplasamentului fata de siturile Natura 2000: ROSPA 0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii

Fata de zonarea interna a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, amplasamentul planului NU se afla in zone tampon sau zone de protectie integrala.

3.2. Starea actuala a mediului Conform Certificatelor de urbanism nr.52/952/24.06.2011 si nr. 38/995/17.06.2013,

investitia este amplasata in extravilanul orasului Sulina, identificat prin T20, P152/18-islaz. Amplasamentul este inclus in ROSCI 0065 -Delta Dunarii si ROSPA 0031 -Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, fiind situat in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.34/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Fig. 10 - Situarea planului (cu portocaliu) fata de zonele tampon si zonele cu protectie integrala din RBDD

Factorul de mediu: apa Apele de suprafata in vecinatatea amplasamentului sunt reprezentate de Dunare-bratul

Sulina, Delta Dunarii si Marea Neagra. Analiza indicatorilor chimici determinati pentru incadrarea apelor de suprafata din RBDD in

clase de calitate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 161/2006 releva incadrarea in limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate buna. Aceasta calitate a apei este specifica tuturor lacurilor si apelor fluviale si deltaice.

In zona localitatii Sulina, cat si a amplasamentului studiat, nu sunt surse fixe cu rol determinant in poluarea apelor.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.35/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Pentru necesarul de apa tehnologica atat la Centrala de cogenerare cat si la complexul de sere se va realiza o captare de apa din canalul de centura sau se va executa un foraj, functie de solutiile pe care le va impune Sistemul de Gospodarire a Apelor. Pentru apa necesara grupurilor sociale se va executa un racord de apa si canalizare la sistemul centralizat de apa si canalizare al orasului.

Asa cum s-a mentionat anterior apele uzate tehnologice vor fi colectate şi supuse unui proces de epurare înainte de a fi deversate în emisar . Principalele procese care se vor desfasura in statia de epurare se referă la decantare, separare şi filtrare mecanică, respectiv neutralizare din punct de vedere chimic.

In perioada de functionare, apele uzate de tip fecaloid-menajer vor fi dirijate prin reteaua de canalizare de pe amplasament in reteaua de canalizare a orasului Sulina.

Factorul de mediu: aer Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/an), cu

umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,30C). Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultând un vânt numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, câteodata inghetând chiar Dunarea si Delta pe o perioade scurte. In vara vânturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamântul si transforma solul in praf. Climatul este temperat continental cu influente pontice,cantitati reduse de precipitatii,numar mic de zile ploioase,nebulozitate redusa,durata mare de stralucire a soarelui,regim eolian activ. Temperatura medie anuala este intre 11° si 11,4°C,temperatura medie a lunii ianuarie este de -1°C in delta fluvio-maritima. Predominant este vantul din sectorul de N-E cu viteze de 4m/sec.vanturile din sectorul nordic,sunt mai frecvente iarna,vara adaugandu-se si cele din vest si nord. Primavara, in martie, vanturile marcheaza cea mai mare frecventa. Precipitatiile medii anuale sunt cele mai scazute din tara, inregistrand la Sulina valori de 359mm, cu frecvente perioade de seceta.

Factorul de mediu: sol Teritoriul judetului Tulcea cuprinde formatiuni geologice foarte diferite ca varsta si mod de

formare. Sudul judetului corespunde Podisului Casimcei, cea mai veche formatiune de pe teritoriul românesc si este constituit predominant din sisturi verzi paleozoice Din punct de vedere geomorfologic, orasul Sulina s-a dezvoltat in special de-a lungul unui grind fluviatil care insoteste canalul Sulina al Dunarii,pe directia est –vest. Din punct de vedere geologic, zona studiată este o zona cu terenuri in formare, cu stabilitate redusa. Solurile sunt nisipoase si saraturate, partial umede (functie de fluctuatiile nivelurilor Dunarii).

Terenul propus pentru studiu se prezinta plan si lipsit de eroziuni sau instabilitati vizibile. Lucrarile geotehnice executate pe amplasamentul studiat au evidentiat prezenta sub un strat superficial de sol vegetal de 0,3 m grosime, a unui strat de praf argilos, cenusiu, plastic

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.36/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

curgator, pana la 1,2-2,1 m adancime, urmat de un orizont preponderent nisipos, alcatuit din nisip fin cenusiu-negricios, imersat, saturat, afanat, curgator si nisip prafos cenusiu-galbui, curgator, afanat sau cu grad de indesare mediu in baza, cu intercalatii subtiri (2,0-3,3 m grosime) de prafuri argiloase cenusii-negricioase, malite, plastic curgatoare.

Factorul de mediu: biodiversitate Datorita importantei acestui factor de mediu, prin pozitia amplasamentului fata de ariile

naturale protejate existente in zona, in continuare situatia existenta a biodiversitatii este tratata in detaliu, Raportul de mediu prezentand elementele esentiale din Studiul de evaluare adecvata aprobat pentru planul urbanistic supus evaluarii de mediu.

Amplasamentul planului urbanistic zonal propus a se aviza, este situat in extravilanul orasului Sulina, pe izlaz inundabil situat la limita intravilanului, intr-un ecosistem antropic, iar din punct de vedere al pozitiei fata de ariile naturale protejate, amplasamentul este inclus in ROSCI 0065 -Delta Dunarii si ROSPA 0031- Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, fiind situat in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Mentionam totodata ca planul propus a se aviza este amplasat intr-un ecosistem antropic, la limita intravilanului localitatii.

a) Date privind ROSCI 0065 Delta Dunarii:

ROSCI 0065 Delta Dunarii are o suprafata de 454037 ha, acesta fiind declarat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011.

Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI 0065 Delta Dunarii

In zona declarata sit de interes comunitar se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale si 7 antropice) .

Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale principale, canalele cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie a apei in regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fara schimb de apa), ape dulci statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ de apa, lacuri cu schimb redus de apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apa), ape statatoare salcii si sarate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-inchise si ape marine costiere).

Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii, formatiunile de salcii de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in asociatie cu palcuri de salcii sau salcii izolate).

Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate (padurile mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa de pe solul calcaros),

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.37/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab consolidate si plajele).

Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile raului, amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate in refacere ecologica);

Orase si sate (asezari urbane si rurale)

Amplasamentul propus pentru construire este amplasat in extravilanul orasului Sulina, pe izlazul situat la limita intravilanului, intr-un ecosistem antropic.

Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificat si

completat de Ordinul 2387/2011 3160 - Lacuri distrofice si iazuri 6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri 7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si

nisipoase 1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 2110 - Dune mobile embrionare (in formare) 2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides 2190 - Depresiuni umede intradunale

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din

Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 62C0 * - Stepe ponto-sarmatice 6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii 6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.38/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

1150 * - Lagune costiere 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificat si

completat de Ordinul 2387/2011 1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel) 2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 4067 - Echium russicum ( Capul sarpelui ) 1428- Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta) Aceste specii se regasesc si in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE :

Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de Ordinul 2387/2011

Speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate in

Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :

Lista speciilor de amfibieni si reptile din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat

de Ordinul 2387/2011 Speciile de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.39/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de Ordinul 2387/2011

Speciile de pesti enumerati in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionati in Fisa

Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :

Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de Ordinul 2387/2011

Speciile de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate

in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta Dunarii sunt :

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.40/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Alte specii importante de flora si fauna

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.41/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.42/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.43/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Nota : explicarea termenilor din tabelele anterioare REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul sitului.

Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de „tipic” este un habitat. Sistemul de ierarhizare folosit este urmatorul:

A: reprezentativitate excelenta, B: reprezentativitate buna, C: reprezentativitate semnificativa. D: prezenta nesemnificativa. SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata

totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national. Acest criteriu este exprimat ca un procentaj „p”:

A: 100 p > 15% B: 15 p > 2% C: 2 p > 0% STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de

habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest criteriu cuprinde urmatoarele trei sub-criterii:

i) gradul de conservare a structurii, I: structura excelenta II: structura bine conservata III: structura medie sau partial degradata. ii) gradul de conservare a functiilor I: perspective excelente II: perspective bune III: perspective moderate sau nefavorabile iii) posibilitatile de refacere.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.44/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

I: refacere usoara II: refacere posibila cu efort mediu III: refacere dificila sau imposibila. Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea: A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea dupa celelalte

doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu.

B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si perspective medii / eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu(iii II), = structura mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu (iii II),= structura mediu/partial degradata(i III), perspective bune(ii II) si restaurare usoara(iii I).

C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii

tipului da habitat natural respectiv. A: valoare excelenta, B: valoare buna C: valoare considerabila. Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in conformitate cu

Sectiunea B din anexa III a Directivei Habitate) POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile

prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos:

A: 100 p > 15% B: 15 p > 2% C: 2 p > 0% D: populatie nesemnificativa. CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru

speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii: i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie; I: elemente in stare excelenta, II: elemente bine conservate, III: elemente in stare medie sau partial degradata ii) posibilitatile de refacere. I: refacere usoara II: refacere posibila cu efort mediu, III: refacere dificila sau imposibila. Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.45/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere,

B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),

C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a

speciei: A: populatie (aproape) izolata, B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. A: valoare excelenta B: valoare buna

Primul pas in procesul de separare si descriere a asociatiilor vegetale a fost stabilirea marimii suprafetelor care trebuie sa aiba cel putin marimea arealului minim pentru categoria de vegetatie pentru care se fac inregistrarile.

Avand in vedere ca terenurile pe care s-au efectuat releveele (pe diguri sau in zona situată intre dig si apa din bazinele piscicole) sunt accidentate forma suprafetelor pe care s-au facut descrierile au fost dreptunghiulare, variabile ca mărime in functie de mărimea asociatiilor .

Abundenta se poate evalua prin scari cu limite destul de largi sau determina , in zone cu mare stabilitate stationala, exact prin numararea exemplarelor fiecarui taxon intalnit in suprafata de descriere. Evaluarea abundentei se face obisnuit cu ajutorul scarii Braun- Blanquet : 1 = exemplare foarte putine 2 = exemplare putine 3 = exemplare putin numeroase 4 = exemplare numeroase 5 = exemplare foarte numeroase Scara ce se bazeaza pe indicii de mai sus mai sus prezentata se sprijina pe distanta medie intre exemplarele fitopopulatiei astfel (tabelul nr.3):

Distanta medie intre plante (in cm)

Peste 4000

400 - 4 000 40 - 400 10 -40 Sub 10

Numarul aproximativ de plante

1 -2 20 50 1 500 60 000

Indicii scarii Braun- Blanquet

1 2 3 4 5

Evaluarea acoperirii s-a stabilit si se stabileste inca prin apreciere folosind diverse scari

. In studiul de fata s-a utilizat scara Braun – Blanquet cu urmatoarele trepte :

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.46/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

1 = acoperire foarte redusa 1 – 10 % 2 = acoperire intre 10 – 25% din suprafata 3 = acoperire intre 25 – 50% din suprafata 4 = acoperire intre 50 – 75 % din suprafata 5 = acoperire 75 – 100 % din suprafata

Pentru a lucra cu cu o singura scara in aceasta lucrare s-a utilizat scara de abundenta – dominanta ( combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza : r = 1- 5 exemplare cu acoperire neglijabila + = putine exemplare, acoperire redusa , sub 1 % 1 = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai mare 1- 10% 2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 10 -25 % din suprafata 3 = acoperire intre 25 – 50 % din suprafata, numarul exemplarelor indifferent 4 = acoperire intre 50 – 75 % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent 5 = acoperire intre 75 – 100 % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent Relevee fitocenotice în perimetrul de studiu

Lotul nr 1 – Centrală de cogenerare (lotul dinspre canal centură) Releveu nr 1: plecare de la limita de sud a lotului 1 (centrală de cogenerare)

1. Xanthium strumarium + 2. Hordeum murinum + 3. Puccinelia distans + 4. Polygonum arenarium + 5. Setaria verticilata + 6. Lotus corniculatus + 7. Rumex crispus + 8. Bromus arvensis + 9. Cynodon dactylon 1 10. Aeluropus litoralis + 11. Phragmites australis + 12. Scorzonera parviflora + 13. Halimione pedunculata + 14. Aster tripolium + 15. Setaria viridis + 16. Plantago lanceolata + 17. Trifolium pratense + 18. Polypogon monspeliensis +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.47/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Releveu nr 2: lângă coltul de sud –est al lotului 1

1. Xanthium strumarium 2 2. Lolium perenne + 3. Mentha aquatica + 4. Hordeum murinum + 5. Cynodon dactylon + 6. Bolboshoenus maritunus + 7. Bromus inermis + 8. Lycopus europaeus + 9. Cynodon dactylon + 10. Cuscuta campestris + 11. Plantago major + 12. Typha latifolia + 13. Calystegia sepium + 14. Trifolium pratensis + 15. Bromus verticilatum + 16. Veronica anagalloides + 17. Rumex hydrolapatum + 18. Cirsium oleraceum + 19. Lappula echinata + 20. Artemisia annua +

Fig. 11 - Vegetatie în lotul 1 limita de sud-est în perimetrul concesionat

Releveu nr 3 : Colt latura de nord cu cea de vest, lot 1

1. Calamagrostis epigeios + 2. Alopecurus pratensis + 3. Tamarix ramossisima + 4. Menta aquatica + 5. Lycopus europaeus + 6. Xantium strumarium 1 7. Trifolium pratensis 1

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.48/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

8. Plantago major + 9. Scirpoides holoschoenus + 10. Hordeum murinum + 11. Cuscuta campestris + 12. Mentha longifolia + 13. Lotus corniculatus + 14. Juncus gerardini + 15. Carex otrube + 16. Holoschoenus scirpoides + 17. Bromus verticillatus + 18. Polypogon monspeliensis + 19. Mentha arvensis + 20. Hordeum hystrix + 21. Agrostis stolonifera + 22. Festuca pseudovina +

Fig. 12 - Imagine de ansamblu - limita de sud -vest a lotului spre canalul de centură

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.49/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Fig. 13- imagine generală a lotului nr 3 - la limita de sud -vest ( spre baltă) Releveu nr 4: Dinspre nord –vest–centru - inainte de cătina rosie

1. Halimione pedunculata + 2. Aeluropus litoralis + 1 3. Spergularia media + 4. Sueda maritima 1 5. Puccinelia distans 2 6. Scorzonera parviflora + 7. Setaria viridis + 8. Tamarix ramossisima + 9. Phragmites australis + 10. Atriplex hastatum + 11. Festuca pratensis + 12. Sonchus arvensis + 13. Sysymbrium leoselii +

Releveu nr 5: - in mijlocul lotului

1. Spergularia media + 2. Suaeda maritima 2 3. Scorzonera parviflora + 4. Aeluropus litoralis + 5. Polygonum arenarium + 6. Atriplex hastatum + 7. Salicornia europaea +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.50/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Fig. 14 - Imagine de ansamblu lotul 1 - perimetrul concesionat

Releveu nr 6: Capăt est - colt lot dinspre Sulina, latura de est

1. Aeluropus litoralis 1 2. Calamagrostis epigeios + 3. Puccinelia distans 1-2 4. Setaria vericilata + 5. Tamarix ramossisima 1 6. Polypogon monspeliensis + 7. Phragmites australis + 8. Lotus corniculatus + 9. Xanthium strumarium + 10. Atriplex hastatum + 11. Salsola kali + 12. Puccinelia convoluta + 13. Halimione pedunculata + 14. Spergularia media + 15. Scorzonera parviflora + 16. Atriplex tataricum + 17. Bromus verticillatus + 18. Plantago coronopus + 19. Sonchus arvensis + 20. Lolium perenne + 21. Sisymbrium loeselii + 22. Hordeum murinum + 23. Lactuca serriola +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.51/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Releveu nr 7: In dreptul turnului de apă, la jumătatea laturii de nord a Lotului 2

1. Lotus corniculatus + 2. Bromus verticillatum + 3. Plantago coronopus + 1 4. Xanthium strumarium + 5. Hordeum murinum + 6. Juncus maritimus + 7. Tamarix ramossisima 1 8. Cynodon dactylon 1-2 9. Puccinelia distans + 10. Aeluropus litoralis + 11. Puccinelia convoluta + 12. Descurainia sophia + 13. Lolium perenne + 14. Papaver rhoeas + 15. Sisymbrium loeselli + 16. Artemisia annua + 17. Lappula echinata + 18. Phragmites australis + 19. Cerastium dubium + 20. Erysimum repandum +

Releveu nr 8 : la capătul din Nord –Vest

1. Polypogon monspeliensis 1 -2 2. Plantago major + 3. Puccinelia distans + 4. Lotus corniculatus + 5. Xanthium strumarium + 6. Scirpus holoschoenus + 7. Bolboschoenus maritimus + 8. Tamarix ramossisima + 9. Phragmites australis + 10. Trifolium pratense + 11. Scorzonera parviflora + 12. Menta aquatica + 13. Chenopodium rubrum + 14. Bromus verticillata + 15. Cynodon dactylon + 16. Alopecurus pratense + 17. Xanthium italicum + 18. Calamagrostis epigeios + 19. Carduus lanceolatum +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.52/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

20. Trifolium fragiferum + Lotul nr. 2 (Complex de sere) Releveu nr 1 - est - colt lot spre baltă

1. Hordeum murinum + 2. Xanthium strumarium + 3. Bromus inermis + 4. Lolium perenne + 1 5. Lotus corniculatus + 6. Trifolium fragiferum + 7. Plantago lanceolata + 8. Eleagnus angustifolia + 9. Carduus lanceolata + 10. Plantago coronopus + 11. Cynodon dactylon 1 -2 12. Puccinelia distans + 13. Sonchus arvensis + 14. Lymonium gmelini + 15. Phragmites australis +

Releveu nr 2: La jumatate latura sud

1. Saponaria officinalis + 2. Lolium perenne + 3. Hordeum murinum + 4. Carduus lanceolata + 5. Potentila reptans + 6. Cynodon dactylon 1-2 + 7. Eleagnus angustifolia + 8. Bromus inermis + 9. Pulicaria disenterica + 10. Trifolium fragiferum + 11. Cirsium lanceolatum + 12. Juncus maritimus r 13. Cerastium dubium + 14. Sonchus arvensis + 15. Xanthium strumarium 2 16. Chenopodium album 1

Releveu nr 3: La coltul de pe latura de sud, intersectie cu latura de vest

1. Artemisia maritima +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.53/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

2. Cynodon dactylon 1 3. Lotus corniculatus + 4. Bromus verticillatus + 5. Xanthium strumarium 2 6. Bromus sterilis + 7. Tamarix ramossisima + 8. Bromus inermis + 9. Papaver rhoeas + 10. Cerastium dubium + 11. Conium maculatum + 12. Setaria verticilata + 13. Sonchus arvensis + 14. Eleagnus angustifolia + 15. Lycopus europaeus + 16. Rumex hydrolapathus + 17. Phragmites australis + 18. Polypogon monspeliensis + 19. Atriplex tataricum + 20. Hordeum murinum + 21. Puccinelia distans + 22. Bolboschoenus maritimus + 23. Setaria viridis + 24. Hordeum hystrix + 25. Chenopodium urbicum + 1

Releveu nr 4: mijlocul laturii de vest, capătul acesteia

1. Tamarix ramossisima + 2. Hordeum murinum 2 3. Lotus corniculatus 1 4. Descurainia sophia + 5. Phragmites australis + 6. Artemisia santonica + 7. Limonium gmelini + 8. Puccinelia distans + 9. Plantago major + 10. Bromus sterilis + 11. Xanthium strumarium + 12. Trifolium fragiferum + 13. Potentila reptans + 14. Hordeum hystryx +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.54/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Releveu nr 5: la mijlocul lotului 2. Este vizibil efectul suprapăsunatului.

1. Spergularia media + 2. Puccinelia distans 2 3. Limonium gmelini + 4. Hordeum murinum 1 5. Halimione pedunculata + 6. Hordeum hystrix +

Fig. 15 - Imagine de ansamblu lotul nr 2 - perimetrul concesionat

Releveu nr 6: la jumătatea laturii de est

1. Lotus corniculatus 1 2. Plantago coronopus + 3. Spergularia media + 4. Lolium perenne + 5. Cynodon dactylon 1-2 6. Hordeum murinum + 7. Eleagnus angustifolia r + 8. Carduus lanceolata + 9. Juncus maritimus r 10. Bromus verticillatus + 11. Puccinelia distans +1 12. Sisymbrium loeselii + 13. Atriplex hastatum + 14. Plantago coronopus + 15. Xanthium strunarium + 16. Bromus commutatus + 17. Hordeum hystrix +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.55/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Releveu nr 7: colt jos latura de nord

1. Cynodon dactylon 2-3 2. Juncus gerardii + 3. Lolium perenne + 4. Lotus corniculatus + 5. Hordeum hystrix + 6. Rumex crispus + 7. Taraxacum officinale + 8. Carduus acanthoides + 9. Potentila reptans + 10. Onopordon acanthoides + 11. Trifolium fragiferum + 12. Plantago coronopus + 13. Matricaria perforata + 14. Sonchus arvensis + 15. Bromus hordeaceus + 16. Brommus commutatus + 17. Atriplex tataricum + 1

Releveu nr 8: jumătatea laturii de nord lot 2

1. Lepidium latifolium + 2. Hordeum hystrix + 3. Artemisia santonica 1 4. Plantago coronopus + 5. Puccinilia distans + 1 6. Juncus gerardii + 7. Bromus inermis + 8. Limonium gmelini + 9. Lotus corniculatus + 10. Spergularia maritima + 11. Bromus tectorum + 12. Cynodon dactylon 2 13. Elaeagnus angustifolia r 14. Plantago lanceolata + 15. Sysymbrium loeselii + 16. Carduus nutans + 17. Bromus sterilis + 18. Erodium cicutarium + 19. Hordeum murinum +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.56/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Fig. 16 - Imagine de ansamblu lotul 2 concesionat

Releveu nr 9: capăt de vest colt Lot 2

1. Eleagnus angustifolia r + 2. Bromus tectorum + 3. Lotus corniculatus + 4. Cerastium dubium + 5. Cynodon dactylon 2-3 6. Plantago coronopus + 7. Lolium perenne + 8. Sonchus arvensis + 9. Lepidium latifolium + 10. Saponaria officinalis + 11. Tamarix ramossisima r 12. Sysymbrium loeselii + 13. Juncus geradii + 14. Potentila reptans + 15. Plantago lanceolata +

Lotul nr 3: ( Zona parc fotovoltaic ) Releveu nr 1: la limita sud, colt cu latura de vest sus

1. Hordeum hystrix 2 2. Spergularia media + 3. Puccinelia distans 1 4. Limonium gmelini +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.57/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

5. Polygonum aviculare + 6. Halimione pedunculata + 7. Phragmites australis r 8. Atriplex tataricum + 9. Plantago coronopus + 10. Tamarix ramossisima r + 11. Bromus tectorum + 12. Sonchus arvensis + 13. Chenopodium urbicum +

Releveu nr 2: la jumătatea laturii de sud a lotului 3

1. Cynodon dactylon 2-3 2. Lolium perenne + 3. Bromus sterilis + 4. Plantago lanceolata + 5. Lotus corniculatus + 6. Bromus tectorum + 7. Hordeum hystrix + 8. Saponaria officinalis + 9. Taraxacum officinale + 10. Petrorhagia prolifera + 11. Eleagnus angustifolia r+ 12. Potentila reptans + 13. Lepidium perfoliatum + 14. Lappula echinata + 15. Descurainia sophia + 16. Atriplex tataricum +

Releveu nr 3: latura de sud, colt jos cu latura de est

1. Cynodon dactylon 3 2. Plantago coronopus 1 3. Lolium perenne + 4. Bromus hordeaceus + 5. Lotus corniculatus + 6. Malva officinalis + 7. Carduus nutans + 8. Hordeum hystrix + 9. Juncus maritimus r ( 2 ex) 10. Juncus gerardii + 11. Atriplex tataricum + 1

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.58/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Releveu nr 4: jos la mijloc latura est (dig)

1. Lepidium latifolium + 2. Sisymbrium loeselii + 3. Marrubium peregrinum + 4. Hordeum hystrix + 5. Matricaria perforata + 6. Lepidium perfoliatum + 7. Cynodon dactylon 2-3 8. Lolium perenne + 9. Bromus sterilis + 10. Carduus lanceolatum + 11. Sonchus arvensis + 12. Malva sylvestris + 13. Juncus maritimus r ( 2 ex) 14. Atriplex hastatum + 15. Atriplex tataricum +1

Fig. 17 - Imagine de ansamblu lot 1 perimetrul concesionat (digul de est ce mărgineste perimetrul concesionat)

Releveu nr 5: mijloc lot 3

1. Puccinelia distans 1-2 2. Lepidium perfoliatum + 3. Limonium gmelini + 4. Hordeum murinum 1 5. Lotus corniculatus + 6. Matricaria perfoliata +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.59/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

7. Spergularia media + 8. Plantago coronopus + 9. Cynodon dactylon + 10. Sisymbrium loeselii + 11. Polygonum aviculare + 12. Atriplex hastatum + 13. Halimione pedunculata + 14. Hordeum hystrix +

Releveu nr 6: la mijlocul laturii de vest, marginal

1. Tamarix ramossisima r 2. Spergularia media + 3. Puccinelia distans 2-3 4. Limonium gmelini + 5. Hordeum hystrix + 1 6. Puccinelia limosa + 7. Atriplex patula + 8. Lepidium perfoliatum + 9. Sisymbrium loeselii + 10. Bromus sterilis + 11. Lolium perenne + 12. Lotus corniculatus + 13. Plantago coronopus + 14. Puccinelia convoluta +

Releveu nr 7 - latura de nord, colt cu cea de vest, dinspre Sulina

1. Cynodon dactylon 2-3 2. Lolium perenne + 3. Juncus gerardii + 4. Carex otrube + 5. Lotus corniculatus + 6. Eleagnus angustifolia r (1 ex. mic) 7. Carduus lanceolata + 8. Plantago coronopus + 9. Carduus nutans + 10. Matricaria perfoliata + 11. Hordeum hystrix 1 12. Cerastium dubium + 13. Sisymbrium loeselii + 14. Lolium perenne + 15. Bromus verticillatus +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.60/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

16. Atriplex tataricum + 1

Fig. 18- Imagine de ansamblu vegetatie lotul 1- perimetrul concesionat

Releveu nr 8

1. Bromus sterilis + 2. Lotus corniculatus + 3. Lolium perenne 1 4. Cynodon dactylon 2-3 5. Carduus nutans + 6. Plantago coronopus + 7. Hordeum hystrix + 8. Matricaria perfoliata + 9. Atriplex tataricum +1 10. Potentila reptans + 11. Spergularia media + 12. Descurainia sophia + 13. Puccinelia distans r+ 14. Malva officinalis r 15. Sonchus arvensis + 16. Lepidium latifolium +

Releveu nr 9: la capăt latură de nord, intersectie cu latura de est

1. Cynodon dactylon 2-3 2. Atriplex tataricum 1 3. Hordeum hystrix + 4. Lolium perenne + 5. Lotus corniculatus + 6. Lepidium perfoliatum +

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.61/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

7. Matricaria perfoliata + 8. Sisymbrium loeselii + 9. Rumex crispus + 10. Marrubium peregrinum + 11. Artemisia annum + 12. Sonchus arvensis + 13. Trifolium fragiferum + 14. Capsella bursa – pastoris + 15. Erodium cicutarium r 16. Taraxacum officinalis + 17. Spergularia media + 18. Hordeum murinum +

Fig. 19 - Imagine de ansamblu vegetatie lotul nr 3 - la marginea orasului Sulina Asociatiile vegetale la care se pot asocia compozitiile fitocenotice identificate în perimetrul evaluat fără a fi asociatii incheiate, ci elemente taxonomice componente ale acestor asociatii, pe loturi, sunt evidentiate în tabelul nr. 4: LOTUL NR 1 DESTINATIA ÎN CADRUL PROIECTULUI : ,,Centrală de cogenerare”

Nr. crt.

Codul din studiu si denumirea Asociatiei vegetale la care s-ar putea asocia compozitia fitocenotica

Suprafata în cadrul lotului

( ha)

Observatii

1. 420. Puccinellietum distantis Soo 1927 6,28 2. 493. Xanthio strumarii – Chenopodietum Pop

1968 6,02

3. 507. Cynodonto – Atriplicetum tataricae Morariu 1943

4,72

4. 599. Calamagrostio-Tamaricetum Simon et Dihoru (1962) 1963

3,99 Nu are toate elementele caracteristice asociatiei fiind de fapt palcuri de Tamarix ramosissima în amestec cu cele care tolerează salinizarea solului din ultimii ani.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.62/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

5. 382.Suaedetum maritimae Soo 1927 2,96 6. 419. Polypogonetum monspeliensis – Morariu

1957 2,87

7. 386.Aeluropaetum litoralis – ( Prodan 1939) Serbănescu 1935

1,39

8. 387. Aeluropo- Salicocornietum Krausch 1965 1,39 LOTUL NR 2 DESTINATIA ÎN CADRUL PROIECTULUI: ,,Complex de sere’’

1. 420. Puccinellietum distantis Soo 1927 14,12 2. 507. Cynodonto – Atriplicetum tataricae Morariu

1943 10,31

3. 493. Xanthio strumarii – Chenopodietum Pop 1968

4,22

4. 599. Calamagrostio-Tamaricetum Simon et Dihoru (1962) 1963

3,66

5. 419. Polypogonetum monspeliensis – Morariu 1957

2,70

6. 497.Hordeetum murini – Libbert 1932 em.Pass.1964

2,11

7. 395.Hordeetum hystricis –Wendelberg 1943 0,59 LOTUL NR 3 DESTINATIA ÎN CADRUL PROIECTULUI: ,,Parc fotovoltaic”

1. 507. Cynodonto – Atriplicetum tataricae Morariu 1943

10,16

2. 420. Puccinellietum distantis Soo 1927 4,07 3. 497.Hordeetum murini – Libbert 1932

em.Pass.1964 3,15

4. 395.Hordeetum hystricis –Wendelberg 1943 1,93 5. 400.Obietum pedunculatae I Serbănescu 1965 1,02

Mentionam ca asociatiile indicate mai sus nu reprezinta asociatii vegetale clare,

identificate pe amplasament si nu reprezinta suprafete acoperite in totalitate cu asociatia vegetala indicata, neexistand toate elementele caracteristice rferitoare la structura, compozitie, etc, ci am dorit doar sa aratam, tinand cont de speciile de plante identificate, la ce tipuri de asociatii vegetale s-ar putea asocia compozitiile fitocenotice de pe amplasament. Spre exemplu, faptul ca este indicata asociatia Hordeetum hystricis – Wendelberg 1943 pe doua dintre loturi nu inseamna ca 0.59 ha din lotul destinat complexului de sere si 1.93 ha din lotul destinat parcului fotovoltaic sunt acoperite in totalitate cu asociatia vegetala sus-mentionata si ca implicit a fost identificat habitatul prioritar 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice; in fapt, a fost identificata specia Hordeum hystrix in 16 relevee efectuate in cele doua loturi, avand in general ,,putine exemplare, acoperire redusa sub 1%’’, conform scarii de abundenta-dominanta utilizate si s-a mentionat ca s-ar putea asocia la asociatia vegetala Hordeetum hystricis, dar in mod artificial, neexistand alte specii indicatoare si cu atat mai putin asociatii caracteristice habitatului prioritar, asa cum reiese si din explicatiile atasate.

Încadrarea asociatiilor vegetale (partiale sau complete comparativ cu descrierea

acestor asociatii la nivel national) pe clase, ordine si aliante fitocenologice este următoarea :

1. CLASA Puccinelio – Salicornietea Topa 1939 Această clasă cuprinde cenozele de specii halofile obligatorii sau dintre cele comune. 1.1.Ordinul Salicornietalia Br.-Bl. (1929) 1933

1.1.1.Alianta Salicornion prostratae Sandală, Popescu 1999 382. Suaedetum maritimae Soo 1927 1.2. Ordinul Puccinelietallia Soo 1947 em.Vicherek 1973

1.2.1 Alianta Puccinellion limosae Soo 1933

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.63/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

386.Asociatia Aeluropaetum littoralis ( Prodan 1939) Serbănescu 1965 387.Asociatia Aeluropo – Salicornietum Krausch , 1965 395. Asociatia Hordeetum hystricis Wendelbg. 1943 400. Obionetum pedunculatae I. Serbănescu 1965

1.2.2. Alianta Cypero-Spergularion – Slavnic1948 419.Polypogonetum monspeliensis – Morariu 1957

1.2.3. Alianta Puccinelion pesionis Wendelgb.1943 corr.Soo 1957 420.Asociatia Puccinelietum distantis Soo 1937 2.CLASA STELARIETEA MEDIAE – R.Tx.,Lohm.Et Prsg.In R.Tx.1950 Această clasă grupează vegetatia segetală si ruderală 2.1. Ordinul Sisymbrietalia J.Tx. in Lohm.et al. 1962

2.1.1. Alianta Sisymbrion officinalis R.Tx., Lohm.et Prsg.in R.Tx.1950 493. Xanthio strumarii – Chenopodietum Pop 1968 corr.Chenopdio- Xanthietum strumarii M.Coroi 1999 497. Hordeetum murini Libert 1932 em.Pass.1964 Pe marginea drumurilor, terenuri bine luminate cu soluri nisipoase si uscate.

2.1.2. Alianta Atriplicion nitentis Knapp 1945 507. Asociatia Cynodonto- Atriplicetum tataricum Pe soluri bine aprovizionate cu azotati, este o asociatie pioneră cu rol in procesul de intelenire. 3. CLASA Salicetea purpureae Moor 1958 Cuprinde cenoxele lemnoase, pionere,care se înfiripează pe prundisurile si pietrisurile din luncile rîurilor si pâraielor de pe întreg cuprinsul Europei. 3.1Ordinul Tamaricetalia Borza et Boscaiu 1963 n.n. emend. Popescu et Sanda 3.1.1. ALIANTA Artemisio scopariae-Tamaricion, Simion et Dihoru ( 1962) 1963 599. Asociatia Calamagrostio – Tamaricetum ramosissimae

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.64/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Fig. 20 - Harta asociatiilor vegetale în perimetrul studiat

Mentionam ca suprafetele identificate cu anumite coduri si culori pe ,,Harta asociatiilor

vegetale in perimetrul studiat’’ nu reprezinta suprafete acoperite in totalitate cu asociatia

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.65/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

vegetala indicata si nu reprezinta un indicator al existentei unui anume tip de habitat de interes comunitar; am dorit doar sa aratam, tinand cont de speciile de plante identificate, la ce tipuri de asociatii vegetale s-ar putea asocia compozitiile fitocenotice de pe amplasament.

In continuare vom prezenta date despre habitatele naturale de interes comunitar pentru

a caror conservare a fost necesara desemnarea sitului de importanta comunitara – ROSCI 0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planul analizat

3160 - Lacuri distrofice si iazuri Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii,

Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului. Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta. Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides

peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2 m), cu continut redus de substante nutritivesi reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,5–8). Ocupau suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest tip de habitat .

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova

(Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii). Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri

nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide. Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau

de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vestul bazinului pontic.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.66/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip de habitat, fiint prezent la distante mari de zona studiata.

7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de

plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935].

Plante: Cladium mariscus. In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv

si alte stufarisuri si rogozisuri inalte. Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip

de habitat. 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse

regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin.

Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia

92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)

Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.67/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneanasi saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T.ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.

Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare. Plante: Nerium oleander, Vitex agnus – castus, Tamarix spp, Securinega tinctoria, Prunus

lusitanica, Viburnum tinus. Asociatia vegetală care corespunde habitatului 92 D0 este conform Manualului Habitatelor

din Romania, N. Donită si colab., asociatia Calamagrostio-Tamaricetum Simon et Dihoru (1962) 1963.

In tabelul nr. 6 noi am prezentat ca existand specia Tamarix ramosissima ce a fost asociată în mod artificial asociatiei Calamgrostio –Tamaricetum, ca un element potential constituient al acestei asociatiei, dar fără ca din punct de vedere stiintific si practic in teren să existe această asociatie intrucât din compozitia ei omologată la nivel national si european lipsesc peste 80% din speciile care intră în această asociatie specifică zăvoaielor de luncă si nu incintelor îndiguite.

Lipsesc din compozitia omologată a asociatiei mai sus aminitite pe lângă plantele erbacee cum sunt Euphorbia seguieriana, Botriochloa ischemum, Poa angustifolia, Agropyron repens, Achilea setacea, lipsesc si plantele lemnoase care se întâlnesc cu frecventă ridicată în cadrul asociatie si implicit în cadrul habitatului 92 D0 (fidele, elective si preferante): Crataegus monogyna (păducelul), Cornus sanguienea (cornul), Hipppophae rhamnoides (cătina albă), Rhamnus catharcticus (spinul cerbului), Rosa dumetorum (măcesul).

Mentionăm că în teren Tamarix ramosissima este prezentă in 9 din cele 26 de relevee cu un grad de reprezentativitate mic (< 5 exemplare în două relevee, < 1% în cinci relevee si < 10% în trei relevee).

Specia Tamarix ramossisima ocupă o suprafată de 8% în cadrul tabelului nostru fiindcă are o consistentă rară si foarte rară (consistentă întreruptă 0,6-0,4 sau puternic întreruptă < 0,4 – degradată) suprafata de dispersie fiind aparent mare (densitate relativă), dar numărul de indivizi pe această supraafată este mic (densitatea ecologică mică).

DE RETINUT ESTE FAPTUL CĂ ÎN TOATE RELEVEELE ÎN CARE ESTE PREZENTĂ SPECIA TAMARIX RAMOSISSIMA IN PROCENTE DE 1% SI CEL MULT 10% , EXISTĂ ALTE SPECII CARACTERISTICE CU UN GRAD MAI MARE DE ACOPERIRE, CONFORM SCĂRII BRAUN-BLANQUET UTILIZATĂ IN STUDIU:

- ÎN SOLA 1: RELEVEUL 3 - AVEM XANTHIUM STRUMARIUM CU 50%, RELEVEUL 4 - PUCCINELIA DISTANS CU 25%, RELEVEUL 6 - AVEM PUCCINELIA DISTANS CU 25%, RELEVEUL 7 - AVEM CYNODON DACTYLON CU 25%, RELEVEUL 8 - AVEM POLYPOGON MONSOELIENSIS CU 25%.

- IN SOLA 2: RELEVEUL 3 - AVEM XANTHIUM STRUMARIUM CU 25%, RELEVEUL 4 - AVEM HORDEUM MURINUM CU 25%, IAR IN RELEVEUL 9 - CYNODON DACTYLON CU 50%.

- IN SOLA 3: RELEVEUL 6 UNDE TAMARIX RAMOSISSIMA ARE MAI PUTIN DE 5 EXEMPLARE , AVEM PUCCINELIA DISTANS CU 35%.

Iată doar câteva considerente de fond, stiintifice, pentru care este clar că un elementul taxonomic, Tamarix ramosissima, desi a fost asociat de noi în mod artificial ca potential component al unei asociatii vegetale (Calamgrostio- Tamaricetum, Simon et Dihoru 1963), nu poate alcătui de unul singur sau împreună cu un singur alt element

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.68/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

taxonomic ce poate fi întâlnit in alte cateva asociatii biogeografice, o asociatie standard omologată si cu atât mai putin un habitat.

Solele în care se propune a se realiza proiectul nu sunt situate în albia majoră a Dunării si nici de-a lungul bazinului vreunei ape curgătoare permanente, neexistând conditiile ecologice de dezvoltare a speciilor lemnoase – galerii arborescente.

Mentionam ca habitatul, în accepţiunea dată în Directiva Habitate şi preluată pentru programul Natura 2000, reprezintă de fapt un ecosistem sau grup de ecosisteme (Doniţă et al., 2005).

Simpla prezenţă a unor specii de plante, indicate în Manualul de interpretare a habitatelor din UE ca importante pentru caracterizarea şi identificarea unor tipuri de habitate, nu implică obligatoriu existenţa în teren a habitatelor corespunzătoare. În general, speciile de recunoaştere trebuie să fie integrate în biocenoze bine conturate, a căror sinecologie reflectă condiţiile abiotice ale habitatului respectiv (MANUAL DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMÂNIA, Dan Gafta, Owen Mountford).

Asa cum rezulta si din explicatiile de mai sus, este cazul speciei Tamarix ramosissima ce a fost asociată în mod artificial asociatiei Calamgrostio –Tamaricetum Simon et Dihoru 1963; specia nu poate alcătui de una singura sau împreună cu un singur alt element taxonomic ce poate fi întâlnit in alte cateva asociatii biogeografice, o asociatie standard omologată si cu atât mai putin lipsesc elementele care definesc structura si compozitia floristica a habitatului 92 DO Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae), la care corespunde habitatul R 4422 Tufarisuri danubiene de catina rosie.

Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestui.

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate,

permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie mai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca biotopurile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt. “Permanent submerse la mica adancime” inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.

Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.

Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip neacoperite de apa marii la maree joasa” si “recife”.

In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoareleforme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.69/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo undestabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii sipana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum.Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt maislab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurilemaloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice suntbivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris.Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuriale coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetriadancime. Se prezinta sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate dinnisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri.Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturaleexpuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partialacoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelatede valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati decrustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. „Camca” de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de mica adancime, petarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia. 1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material

grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.).Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbiapeplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia(Tournefortia) sibirica.

Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietrissi nisip (aceste amestecuri fiindadesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate peplaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dunemobile embrionare).

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.70/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile

umede si nisipoase Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special

Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.

Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate continentale. – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica panain Extremul Orient.

Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus,Artemisia santonicum.

Principala plantă edificatoare a habitatului este prezentă sporadic pe portiuni fragmentate de vegetatie, într-o compozitie discontinuă care nu poate constitui o asociatie si implicit un habitat cu comunităti de Salicornia sp.

Salicornia europaea este prezentă doar într-un singur releveu , iar în cadrul acestuia participarea sa în compozitie, asa cum se poate vedea si din punctajul din teren acordat este sub 1% cu răspândire intr-un mod fragmentat care nu constituie nici pe departe o asociatie sau subasociatie cu atât mai putin un habitat.

Cele câteva grupe de Salicornia europaea au fost identificate numai în sola 1 dinspre Canalul de Centură nr.4 al orasului Sulina , iar din cele 3 specii ale genului Crypsis nu este prezentă nici una pe amplasamentul studiat.

De altfel pentru a cel mai concludent asupra absentei habitatului prioritar 1310 în perimetrul proiectului este faptul că acesta este constituit acolo unde sunt prezente asociatiile ,,Acorelletum pannonici Soo 1939 ‘’ si ,, Hordeetum maritimi I Serbănescu 1965 ‘’ conform Anexei nr 2 la Manualul Habitatelor din România , N. Donită si colab. 2005 - Corespondenta dintre tipurile de habitate din România si cele din principalele sisteme de clasificare utilizate la nivel european- unde în coloana 8 sunt date asociatiile corespunzătoare habitatelor din tara noastră.

In perimetrul nostru nu au fost identificate asociatiile edificatoare ale habitatului 1310.

Nu în ultimul rând trebuie specificat faptul că nici componenta edafică nu este cea propice dezvoltării unui astfel de habitat, intr-o incintă indiguită cu canale de desecare nu mai poate fi vorba de fundament mâlos asa cum este cel caracteristic habitatului.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia. 1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.71/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia

maritimi. Subtipuri: – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau

J.acutus; – mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion squamosi); – pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).

Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Fragrans.

Nici una din speciile de plante caracteristice habitatului 1410 nu a fost identificată pe amplasamentul proiectului( Juncus maritimus în 2 locatii câte 2 exemplare pe 88 ha !) iar dintre plantele însotitoare date în nomenclatura de specialitate si prezentate mai sus numai una singură, sporadic si fragmentat localizată – Scorzonera parviflora.

In Manualul Habitatelor din România , Donită si colab. 2005 , Anexa 2 sunt descrise ca asociatii corespondente habitatului 1410 asociatiile ,, Juncetum littoralis Popescu et al. 1992 si ,,Juncetum litorali – maritimi Sanda et Popescu 1998”, asociatii absente din perimetrul analizat în cadrul proiectului.

Incă o dată este de subliniat aspectul stiintific că într-o incintă îndiguită de zeci de ani cu o coborâre importantă a nivelului pânzei freatice nici nu sunt conditii edafice de dezvoltare a plantelor caracteristice habitatului 1410.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia. 1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice, care

sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturalasi partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor.

Vegetatia halofitica constain comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica.

Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium,

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.72/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.

Din cele 43 de plante frecvent întâlnite în cadrul habitatului 1530, enumerate mai sus, au

fost întâlnite pe întreg amplasamentul un număr de 8 plante dispersate pe intreaga suprafata a amplasamentului de proiect ca specii.Cu exceptia pirului Cynodon dactylon care a avut acoperire pe alocuri, în special în apropierea digurilor unde este edificatoare de asociatie, de 25-50%, celelalte 7 specii au avut intr-o singură situatie 20% ( Hordeum hystrix),intr-un alt releveu de pe amplasament 10% ( Aeluropus litoralis) în toate celelalte situatii existând o participare de până la 1% în compozitia fitocenotică, fiind depăsite ca abundentă – dominantă de alte plante mai rezistente la presiunea suprapăsunatului si mai bine adaptate la schimburile de materie, energie si informatie ce caracterizează incintele îndiguite din Delta Dunării construite în scopul desfăsurării de activităti economice antropice.

ACESTE 8 PLANTE, ASA CUM SE POATE VEDEA SI DIN DESCRIEREA RELEVEELOR FITOCENOTICE, NU AU FOST PREZENTE NICIODATĂ IMPREUNĂ PENTRU A CREA O STRUCTURĂ APROPIATĂ DE CEA DESCRISĂ ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE (HABITATELE DIN ROMÂNIA – N.DONITĂ, A.POPESCU, M.PAUCĂ –COMĂNESCU,S.MIHĂILESCU, I.A.BIRIS - 2005) CI DE CELE MAI MULTE ORI SOLITARE, IZOLATE ÎN COMPOZITIA SPECIFICĂ A SOLELOR, CEL MULT CÂTE 2 ÎN ACEEASI ZONĂ A CELOR 3 LOTURI DE PE AMPLASAMENT.

DE ACEEEA ESTE EVIDENT, DUPĂ COMPOZITIA FITOCENOTICĂ, CĂ NU AVEM O ASOCIERE SPECIFICĂ CARE SĂ SE APROPIE DE COMPOZITIA HABITATULUI 1530.

Conform Anexei nr 2 la Manualul Habitatelor din România, asociatiile vegetale care pot determina încadrarea în habitatul 1530 sunt următoarele:

1. Lepidio crasifolio- Puccinelietum limosae Soo 1957 2. Puccinelietum limosae Rapaics ex Soo 1933 3. Plantaginetum maritimae Rapaics 1927 4. Scorzonero mucronate – Leuzeetum salinae Sanda et Popescu 1997 5. Iridetum halofilae Serbănescu 1965 6. Juncetum gerardii Nordh 1923 7. Triglochineto maritimae –Asteretum pannonici Topa 1939 8. Triglochineto palustris – Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979 9. Hordeetum hystricis Wendelberger 1943 10. Peucedano – Festucetum pseudovinae Pop1968 11. Artemisio santonici – Festucetum pseudovinae Soo 1945 12. Achileo-Festucetum pseudovinae Soo (1933) corr.Borhidi 1996

Din cele 12 asociatii care pot determina habitatul 1530, în perimetrul studiat de noi am

înregistrat un element taxonomic- Hordeum hystrix – ca pe un potential edificator al asociatiei ,,Hordeetum hystricis Wendelberger 1943’’, fără a avea însă argumentul stiintific practic complet, în teren la data evaluării nefiind prezente speciile cu fidelitate mare fată de această asociatie, combinatia plantelor în teren nefiind cea descrisă în literatura de specialitate de referintă, întrucât nu se regăsesc alături de Hordeum hystrix speciile fidele acestei asociatii, cum sunt Aster tripolium, Plantago major, Crypsis aculeata, Aeluropus litoralis,Apera maritima, Taraxacum bessarabicum, iar în zona cartată de noi ca potentială asociatie cu Hordeum

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.73/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

hystrix din sola 3, lipsesc pe lângă speciile mentionate mai înainte si speciile Trifolium fragiferum si Atriplex hastata (prostrata).

Fragmentarea asocierii plantelor pe amplasamentul de studiu, fată de compozitia standard a asociatiilor din România si faptul că aceste plante nu pot forma asociatii încheiate si implicit nu pot fi corespondente omologate este evidentă si în cazul asociatiei partiale (artificial selectată de noi, ca potentială) cu Hordeum hystrix. Hordeum hystrix este prezent în 16 relevee din 25 ( 9 relevee sola 2, 6 relevee sola 3 si 1 releveu sola 1)

In toate aceste relevee Hordeum hystrix este in asociatie o singură dată cu alte 3 specii din cele 43 descrise ca apartinând habitatului 1530, in 8 relevee apare insotita doar de două alte specii din cele 43 specifice habitatului iar în 7 relevee doar impreună cu o altă specie de pe lista celor 43 care intră frecvent în componenta habitatului 1530.

In toate cele 16 relevee in care apare prezent, Hordeum hystrix are intr-un singur releveu o acoperire de până la 25% (releveu 1 din sola 3), o singură dată o acoperire de până la 10% (releveu 7 din sola 3), o singură dată o acoperire de 5% (releveu 6 din sola 3 ) în toate celelalte 13 relevee unde este prezent având un grad de acoperire mai mic de 1%.

In 15 din 16 relevee în care a fost prezentă specia Hordeum hystrix a fost depăsită ca grad de acoperire de speciile Xanthium strumarium ce a avut acoperiri de 10 - 20% în două relevee, Hordeum murinum cu 25% intr-un releveu, Puccinelia distans cu 25% -35% în 3 relevee si Cynodon dactylon cu 25-50% acoperire în 9 relevee în care Hordeum hystrix a avut acoperire mai mică (sub 1%).

Din cele 3 relevee in care Hordeum hystrix a fost considerat de noi ca potential determinator de asociatie si în mod artificial a fost trecută asociatia ,,Hordeetum hystricis Wendelberger 1943”, practic această specie are o vegetatie lâncedă din cauza suprapăsunatului, tasării si frământării solului si nu are o directie de evolutie certă ca urmare a activitătii antropice intense din zona amplasamentului.

Cert este însă faptul că, asa cum avem noi compozitia specifică pe suprafata asimilată ca asociatie cu Hordeum hystrix în tabelul 6 al prezentului studiu, având în vedere lipsa speciilor diferentiatoare si a celor fidele acestei asocieri in descrierea literaturii de specialitate (,,Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Dr. Vasile Sanda, 2001” si ,,Structura cenotică si caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, V.Sanda, A.Popescu, Daniela Ileana Staicu, 2001”), nu se constată si nu există nici un argument stiintific cu privire la prezenta habitatului 1530, care este clar definit în literatura de specialitate natională si universală.

Sintetizand cele prezentate metionam ca in fapt a fost identificata specia Hordeum hystrix in 16 relevee efectuate in cele doua loturi, avand in general ,,putine exemplare, acoperire redusa sub 1%’’, conform scarii de abundenta-dominanta utilizate si s-a mentionat ca s-ar putea asocia la asociatia vegetala Hordeetum hystricis, dar in mod artificial, neexistand alte specii indicatoare si cu atat mai putin asociatii caracteristice habitatului prioritar, asa cum reiese si din explicatiile date.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia.

2110 - Dune mobile embrionare (in formare)

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.74/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situatainspre mare la baza dunelor inalte.

Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngiummaritimum.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia, fiind intalnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Marii Negre.

2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate

din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.

Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre. Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii

anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).

Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.

Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia.

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in

depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede. Plante: Hippophaë rhamnoides. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

acestuia. 2190 - Depresiuni umede intradunale Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt

habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice.

Subtipuri: – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis,Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. – Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.75/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

scazuta. – Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. – Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). – Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia.

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea - vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a

malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa – uscat apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae.

- vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau

care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea. Aceste doua unitati pot creste impreunain stransa asociere sau separat. Speciile

caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice. Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine

spp., Eleocharis ovata, Cyperusfuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectussupinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum,Centunculus minimus.

Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai putin

tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion).

Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.76/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

Cursuri de apa din zona de campie panain etajul montan, cu vegetatie submersa sau

natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii) sau muschi acvatici.

Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta.

3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie panain etajul submontan, cu

vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention. Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici

un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.

Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

acestuia. 62C0 * - Stepe ponto-sarmatice Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si

bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana,Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthiumischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi.Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus,Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthiumischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea,Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromusbarcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.77/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

Pajisti cu Molinia din zona de campie panain etajul montan, pe soluri mai mult sau mai

putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.

Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate.

Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsiumtuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorbaofficinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzulamultiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carexpallescens.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia.

6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul

bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale.

Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenusnigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatoriumcannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorbaofficinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

acestuia. 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana

la cel montan si alpin Subtipuri: – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de

apasi lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); – Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan panain cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea.Plante: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendulaulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata,

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.78/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalisgrandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de ierburi

inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

acestuia. 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in conditii

climatice continentale pana la subcontinentale. Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium

angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrumvirgatum. Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie

panain etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele sainfloreascasi dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.

Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.

Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devinintensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scaderapid.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia.

3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape

majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.

Plante: Chara spp., Nitella spp. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

acestuia.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.79/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

1150 *- Lagune costiere Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum

de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspatain timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae,Potametea, Zosteretea sau Charetea

- Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologicasi floristicain procesul prin care portiuni de mare devin uscat.

- Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii.

Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads sigloes, si Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp..

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

acestuia. 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de

Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q.pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

Plante: Salix alba, Populus alba. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

acestuia. 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile ponticasi sarmaticasi

ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.80/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticae-Jasminietumfruticantis.

Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalumamphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia.

91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand

enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum.

Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus,Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul Romaniei.

Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia.

Zona studiata fiind un teren izolat prin îndiguire si canale de desecare, nu avem

factori de comandă naturali care să fie determinanti pentru evolutia combinatiilor floristice către asociatii vegetale naturale veritabile-omologate.

Tinand cont de cele prezentate, chiar daca au fost identificate unele specii de plante pentru care s-au făcut aprecieri intuitive cu privire la ce asociatii vegetale potential cele mai apropiate s-ar putea asocia acestea, precizam ca in zona studiata nu au fost identificate habitate de interes comunitar, lipsind in general elementele caracteristice referitoare la structura fitocenozei, compozitia floristica, asa cum sunt acestea descrise in literatura de specialitate.

Lipsa habitatelor de interes comunitar de pe amplasamentul studiat se explica prin

natura antropizata a terenului si practicarea pasunatului .

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.81/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Referitor la speciile de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE) si relatia acestora cu amplasamentul PUZ plus vecinatatile, s-au constatat urmatoarele:

1428 Marsilea quadrifolia Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom

repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati.

Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.

1516 Aldrovanda vesiculosa Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie

carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate, terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni).

Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.

2253 Centaurea jankae Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline

pietroase (calcaroase), aride. Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament. 2255 Centaurea pontica Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude. Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament. 4067 Echium russicum Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride. Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.

Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăţie şi diversitate, datorată în principal varietăţii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităţilor climatice precum şi a particularităţilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere.

Clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes sunt reprezentate de un număr de 180 de

specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente în tabloul faunistic dobrogean, din punctul de vedere al gradului de protecţie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare şi 6 specii endemice.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.82/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Speciile de ihtiofaună de interes naţional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se împart în două categorii, după cum urmează: specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, şi specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urmă fiind reprezentate de un număr de 2 taxoni.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 11 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare

(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea; - 11 specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul

măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea.

Clasa Amphibia este reprezentată printr-un număr de 12 taxoni pentru care este necesară

aplicarea unor măsuri de conservare, reprezentând 63,15% din speciile de amfibieni din fauna României. În funcţie de gradul de protecţie, 3 specii sunt vulnerabile, două sunt periclitate şi una endemică.

Speciile de amfibieni de interes naţional, reprezentate printr-un singur taxon intră în categoria speciilor care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:

- 4 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea;

- 7 specii care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea;

- 2 specii de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea.

Clasa Reptilia este reprezentată prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii

vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitată şi 2 specii endemice. Fauna de reptile a judeţului reprezintă aproximativ 70% din cea a ţării.

Speciile de reptile de interes naţional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printr-un număr de 2 taxoni care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.

Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: - 5 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa

3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea; - 13 specii de reptile care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007),

46,42% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea. Clasa Aves este reprezentată de specii ce sunt dominante ca număr şi importanţă

conservativă în cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentând din punct de vedere al compoziţiei specifice 71,75 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,17 specii sunt periclitate şi 13 specii sunt critic periclitate.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.83/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Speciile de păsări de interes naţional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.

Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel:

- 93 de specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 39 de specii a căror vânătoare este permisă (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 4 specii de pasari de interes comunitar, a căror comercializare este permisă (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 15 specii a căror comercializare este permisă în condiţii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentând 5% din totalul speciilor de păsări prezente în Dobrogea.

Clasa Mammalia, reprezentată în cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii, prezintă un număr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) şi rare (o specie). Foarte bine reprezentaţi numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae şi Fam. Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum şi reprezentanţi ai Fam.Mustelidae.

Speciile de mamifere de interes naţional se împart în două categorii: - 5 specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu

modificările şi completările ulterioare, reprezentând 6,25% din totalul speciilor de mamifere; - specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul

măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în număr de 9 specii, reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 15 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare

(Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; - 27 specii de animale care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60%

din totalul de specii de mamifere; - 3 specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac

obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere.

In ceea ce priveste speciile de fauna pentru a caror protectie si conservare a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, mentionam ca pe amplasamentul analizat nu au fost identificate in urma monitorizarilor efectuate nici una din speciile mentionate in formularul standard. De asemenea, mentionam ca, avand in vedere ca pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista ape de suprafata, nu au fost identificate specii de pesti.

În cazul amfibienilor, nu au fost specii identificate pe amplasament, din cauza lipsei habitatelor specifice.

În ceea ce priveşte speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de doua specii şi anume soparla de camp (Podarcis taurica ) si sarpele de apa (Natrix natrix), identificate in zona canalelor din vecinatatea amplasamentului.

Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentată în tabelul nr. 5 în comparaţie cu datele înregistrate în cadrul amplasamentului ce se doreşte a fi amenajat.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.84/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Grupe de specii

Nr. total de

specii

Gradul de conservare a speciilor Specii observate pe amplasament

Specii vulnerabile

Specii rare

Specii periclitate

Specii endemice

Specii stabile

Peşti 180 12 6 18 6 138 0 Amfibieni 12 3 - 2 1 6 0 Reptile 28 8 4 5 3 8 2 Păsări 287 75 12 36 8 156 45

Mamifere 80 31 3 9 6 31 2 TOTAL 587 129 25 70 24 339 49

Tabelul nr. 5 – Diversitatea faunei dobrogene

Date despre speciile de mamifere, amfibieni, reptile, pesti, nevertebrate Referitor la speciile de fauna pentru care s-a desemnat situl ROSCI 0065 Delta Dunarii

facem urmatoarele precizari: Referitor la chiroptere – Având în considerare faptul că în general se cunosc foarte putine

date despre lilieci pentru a întelege mai bine biologia acestor mamifere şi necesitatea protecţiei lor, prezentăm şi câteva date ecologice ale acestora.

Dinamica deplasărilor sezoniere. Apariţia şi dispariţia, în anumite perioade ale anului a unor colonii întregi de chiroptere din regiunile temperate, a sugerat unora dintre primii observatori, ideea că aceste mamifere migrează cu adevărat ca si păsările.

Cercetările intense făcute mai ales în ultimii 30 ani, au arătat că există mai multe tipuri de deplasări:

- Deplasări de tip avian, adevărate migraţii specifice câtorva specii de chiroptere americane şi poate şi unor reprezentanţi mai nordici dintre speciile palearctice.

- Deplasările chiropterelor sedentare care-şi schimbă adăpostul după sezon. Caracteristic pentru speciile palearctice, deci şi pentru cele din fauna ţării noastre sunt

deplasările sezoniere. Necesitatea deplasărilor sezoniere. Cercetările anterioare ne-au dat posibilitatea să

constatăm că în anumite peşteri sunt prezente anumite specii tot timpul anului. Speciile de la noi considerate, în general, sedentare, sunt obligate să facă deplasări între

adăposturile de vară şi cele de iarnă. Odată cu instalarea sezonului rece şi cu dispariţia hranei, nivelul metabolismului scade, animalul trebuie să intre în somnul de iarnă şi ca atare are nevoie de adăposturi, în care condiţiile microclimatice sunt altele decât cele din adăposturile de vară. Tocmai de aceea chiropterele din zona temperată pendulează între cele două categorii de adăposturi.

Vara când chiropterele duc o viaţă activă, au nevoie de un adăpost cald, în timp ce iarna pentru hibernare, adăpostul trebuie să fie mai rece, cu o temperatură relativ constantă şi cu o umezeală relativă a aerului destul de ridicată; aproape de saturaţie.

Chiropterele sunt animale care au un comportament ce se înscrie în două tipuri de ritmuri; un ritm nictemeral şi altul sezonier. Ca şi multe alte micromamifere, chiropterele în decursul a 24 de ore, au două perioade distincte de comportare; cea din timpul zilei când se ascund în diferite adăposturi şi stau în repaus şi cea din timpul nopţii când sunt foarte active căutând să-şi satisfacă nevoile alimentare şi sociale.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.85/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Ataşamentul faţă de adăpost. Chiropterele, mai ales cele la care gregarismul este mai evident şi se constituie în colonii mai mari, manifestă un evident ataşament faşă de adăpostul ales. Tocmai de aceea unele adăposturi sunt populate decenii sau chiar sute de ani de-a rândul. Chiar dacă, datorită unor condiţii nefavorabile chiropterele sunt obligate ca, temporar, să se folosească de alte adăposturi, ele revin şi colonia se reconstituie în acelaşi adăpost. Dacă însă condiţiile vitrege se permanentizează, atunci animalele părăsesc definitiv adăpostul.

Activitatea nocturnă. Chiropterele sunt animale strict nocturne, toate activităţile esenţiale care urmăresc satisfacerea nevoilor nutriţionale şi ale vieţii sociale, se desfăşoară în timpul nopţii. Cazurile izolate, când unele exemplare au fost observate activând ziua sunt considerate ca excepţii, care s-ar datora fie unor maladii, fie unor anormale înfometări.

Dinamica nictemerală, oglindită în ritmul plecării şi întoarcerii chiropterelor la adăpost, diferă de la un loc la altul şi de la un moment la altul al anului.

În timpul primăverii părăsirea adăpostului se face pe întreg parcursul nopţii într-un ritm destul de ridicat. Intrările în adăpost sunt aşa de neînsemnate încât pot fi neglijate.

Toate speciile de lilieci prezente în spaţiul european, deci şi în ţara noastră, sunt specii entomofage, care pot fi grupate în trei grupe ecologice în funcţie de strategia de vânătoare (caracteristici de zbor, nivelul structural al habitatului la care vânează, structuri similare ale emisiilor sonore – înregistrările marcate cu majuscule corespund tipului principal de emisii sonore – frecvenţă modulată = FM, frecvenţă cvasi-constantă = QCF): grupa 1 - lilieci de spaţiu deschis, care vânează deasupra coronamentului sau în

terenuri deschise; sunt zburători rapizi (au aripi înguste), dar nu pot executa manevre rapide, ceea ce le permite „scanarea” unor suprafeţe foarte întinse şi obţinerea unor informaţii detaliate asupra vitezei insectelor, chiar dacă cele mai mici pot „scăpa” ecolocaţiei. Emit ultrasunete lungi (fm-QCF sau FM-qcf); grupa 2 – lilieci de coronament, care vânează în apropierea vegetaţiei şi a frunzişului;

sunt zburători care pot executa manevre foarte rapide (au aripi late); au emisii sonore cu rezoluţie medie sau înaltă (FM cu secvenţe extinse qcf la începutul sau la finalul emisiei sonore); grupa 3 – lilieci „culegători”, care adună hrana de pe substrat; zboară cu viteză redusă

(au aripi foarte late şi pot executa chiar zbor planat); emit ultrasunete cu rezonanţă foarte ridicată pentru a putea detecta insectele imobile aşezate pe substrat.

În Dobrogea, în studiile anterioare, au fost semnalate 24 de specii, din cele 32 existente momentan în România: Hypsugo savii, Eptesicus serotinus, Myotis bechsteinii, Myotis brandtii, Myotis capaccinii, Myotis daubentonii, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Myotis mystacinus, Myotis nattereri, Myotis oxygnathus, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Plecotus auritus, Plecotus austriacus, Vespertilio murinus, Miniopterus schreibersii, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros şi Rhinolophus mehelyi ( drd. Oana Cachula – specialist chiropterolog).

Cunoaşterea habitatelor, are de asemenea importanţă, pentru a vedea în ce măsură chiropterele le folosesc, în ce scop şi cât de des.

Avand in vedere ca in perimetrul monitorizat terenul este o pasune ruderalizata, pe amplasamentul viitoarei investitii , nu exista conditii de dezvoltare a unor habitate pentru aceste mamifere.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.86/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Referitor la mamifere in perimetrul monitorizat s-au identificat doua specii : - Lepus europaes -Iepurele de câmp – S1 , Lotul 1 - Vulpes vulpes - Vulpea - S1, Lotul 1

Insectele identificate cu ocazia deplasării pe transecte dar si în deplasările încelelalte zone ale perimetrului evaluat :

Libelulele : Coenagrion puella, Sympetrum sanguieum, Sympetrum flaveolum, Sympetrum fonscolombii.

Păianjenii : Araneus diadematus, Araneus quadratus, Nereine radiata. Spermophilus citellus (popandaul), Mustela eversmannii (dihorul de stepa) si Vormela

peregusna (dihorul patat) sunt specii prezente in biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajisti, terenuri cultivate sau inierbate, gradini, livezi, rape , etc. preferand zonele neinundabile.

Lutra lutra (vidra) si Mustela lutreola (nurca) sunt specii care vietuiesc pe litoraluri stâncoase marine, pe lângă apele curgătoare si stătătoare, fiind înotătoare excelente. Populeaza, in general, locurile parasite de prin luncile paduroase din vaile raurilor, din zona lacurilor, baltilor, deltelor. Amplasamentul si vecinatatea acestuia nu ofera conditii de habitat pentru aceste specii (trafic ide mijloace auto, navale si activitati industriale cu un numar relativ mare de angajati ) .

ACESTE SPECII NU SE REGASESC PE AMPLASAMENT . Pentru speciile de amfibieni si reptile nominalizate in Fisa Standard Natura 2000 precizam: Bombina bombina (buhai de balta cu burta rosie) prefera baltile temporar inundate .

Pe amplasament si vecinatate sunt canale de incinta si navigabile care nu ofera conditii de habitat prielnice .

Emys orbicularis (broasca testoasa de apa) Locurile preferate ale acestei broaste testoase sunt malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogata, precum si zonele mlastinoase, greu de strabatut de alte animale. Pe amplasament si vecinatatea acestuia aceasta specie nu a fost identificata, datorita traficului intens.

Testudo graeca (testoasa de uscat dobrogeana) are drept habitat zonele cu vegetatie semidesertica si padurile. Aceste tipuri de habitate NU se regasesc pe amplasament si vecinatate, motiv pentru care specia NU a fost identificata.

Triturus dobrogicus (triton cu creasta dobrogean) este cea mai mare specie de triton din Romania ajungand pana la 14 cm (masculii) si 16 cm (femelele). Traieste in baltile din Delta Dunarii. Pe amplasament si vecinatate nu s-a identificat aceasta specie .

Vipera ursinii (vipera de stepa) s-a identificat in Delta Dunarii in zonele Letea, Saraturi, Periprava. Nu s-a identificat pe amplasament.

Speciile de pesti pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta Dunarii :

- Alosa pontica ( scrumbia de Dunare ) - Alosa tanaica ( rezeafca de Dunare ) - Aspius aspius ( avat ) - Cobitis taenia (zvarluga) - Gobio albipinnatus (porcusor de nisip ) - Gymnocephalus baloni ( ghibort de rau )

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.87/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

- Gymnocephalus schraetzer ( raspar ) - Misgurnus fossilis ( tipar ) - Pelecus cultratus ( sabita ) - Rhodeus sericeus amarus ( boare ) - Sabanejewia aurata ( dunarita ) - Umbra krameri ( tiganus ) - Zingel streber ( fusar ) - Zingel zingel (pietrar )

Sunt specii caracteristice apelor dulci din Delta Dunarii . Pe amplasament nu se regasesc aceste specii, insa in vecinatate pot sa apara cu totul

intamplator. Investitia NU va afecta in nici o faza a dezvoltarii sale speciile de pesti pentru care a fost

desemnat situl ROSCI 0065 Delta Dunarii . Referitor la speciile de nevertebrate din Anexa nr. 4 a Ordinului 1964/2007 facem

urmatoarele precizari: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost desemnat ca sit de importanta comunitara in cadrul

retelei Natura 2000, conform Directivei Habitate pentru opt specii de nevertebrate: o Arytrura musculus ( fluturele buha )- Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un

habitat prielnic pentru aceasta specie . o Catopta thrips - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru

aceasta specie . o Coenagrion ornatum ( tarancuta ) -Colias myrmidone ( albilita portocalie )

Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie . o Lycaena dispar ( fluturele de zi ) - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un

habitat prielnic pentru aceasta specie . o Ophiogomphus cecilia - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat

prielnic pentru aceasta specie . o Osmoderma eremita ( carabus ) : Specia se intalneste in padurile de foioase

batrane, livezi si parcuri cu copaci batrani si scorburosi. Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie . o Theodoxus transversalis ( melc ) - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un

habitat prielnic pentru aceasta specie .

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.88/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

b) Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe: Situl de protectie speciala ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie se intinde

pe o suprafata de 512.820 ha in cadrul regiunii biogeografice pontice si stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind intre 0 si 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate dupa cum urmeaza:

Tabel nr.6. Componenta sitului ROSPA 0031

Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafata sitului (%)

Estuare, lagune N02 522, 521 13 Râuri, lacuri N06 511, 512 11 Mlastini, turbarii N07 411, 412 49 Pajisti naturale, stepe N09 321 4 Culturi (terenuri arabile) N12 211 – 213 18 Paduri de foioase N16 311 5

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor

avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare

(Bonn): 151; c) numar de specii periclitate la nivel global: 17. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Pelecanus crispus

Aythya nyroca Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Egretta alba Recurvirostra avosetta Ardeola ralloides Sterna albifrons Porzana porzana Haliaeetus albicilla Sterna hirundo Larus melanocephalus Himantopus himantopus Glareola pratincola Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia Ixobrychus minutus Charadrius alexandrinus Chlidonias hybridus Circus aeruginosus Ardea purpurea Botaurus stellaris Asio flammeus Coracias garrulus Alcedo atthis

Situl este de asemenea important in perioada de migratie pentru urmatoarele specii:

Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Larus minutus Sterna caspia

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.89/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Sterna sandvicensis Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus Charadrius alexandrinus Puffinus yelkouan Aquila pomarina Phalaropus lobatus Larus genei Pluvialis apricaria Tringa stagnatilis Tringa erytropus Limosa limosa Larus ridibundus Numenius arquata Calidris minuta Anas clypeata Calidris alpina Calidris ferruginea Phalacrocorax carbo Tringa totanus Phalaropus fulicarius Tringa nebularia Vanellus vanellus Larus canus Gallinago gallinago Calidris alba Anas crecca

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Anser erythropus Aquila clanga Branta ruficollis Phalacrocorax pygmeus Cygnus cygnus Egretta alba Mergus albellus Falco columbarius Netta rufina Aytya ferina Aythya fuligula Anser anser Anas strepera

În ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităţi ale sitului, acestea sunt reprezentate de

intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole cum sunt cositul sau păşunatul, cositul în perioada de cuibărire, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii), arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor), reglarea cursurilor râurilor, electrocutare si coliziune in linii electrice, turismul neorganizat si in masa, amplasare de generatoare eoliene pe suprafete intinse care produc “efectul de bariera”, înmulţirea necontrolată a speciilor invazive, defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari, tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fâneţe etc.), arderea stufului în perioada de cuibărire, şi nu în ultimul rând navigaţia.

În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mare, cuprinzând 45 de specii dintre care 21 de oaspeţi de vară, 20 specii sedentare şi 4 specii de pasaj, aşa cum reiese şi din tabelul următor (nr.7):

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.90/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Denumire în română Denumire ştiinţifică Cod

Euring Statut de

conservare

Pelican comun Pelecanus onocrotalus PELONO SPEC 3

Cormoran mare Phalacrocorax carbo PHACAR NON-SPEC

Cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus PHAPYG SPEC 1

Stârc cenuşiu Ardea cinerea ARDCIN NON-SPEC

Stârc roşu Ardea purpurea ARDPUR SPEC 3

Egretă mică Egretta garzetta EGRGAR NON-SPEC

Stârc galben Ardeola ralloides ARDRAL SPEC 3

Stârc de noapte Nycticorax nycticorax NYCNYC SPEC 3

Ţigănuş Plegadis falcinellus PLEFAL SPEC 3

Lebădă de vară Cygnus olor CYGOLO NON-SPECE

Gâsca de vară Anser anser ANSANS NON-SPEC

Raţă mare Anas platyrhynchos ANAPLA NON-SPEC

Raţă cu cap castaniu Aythya ferina AYTFER SPEC 2

Erete de stuf Circus aeruginosus CIRAER NON-SPEC

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.91/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Erete sur Circus pygargus CIRPYG NON-SPEC

Şorecar comun Buteo buteo BUTBUT NON-SPEC

Uliu păsărar Accipiter nisus ACCNIS NON-SPEC

Vânturel de seară Falco vespertinus FALVES SPEC 3

Şoimul rândunelelor Falco subbuteo FALSUB NON-SPEC

Lişiţa Fulica atra FULATR NON-SPEC

Fluierar de mlaştină Tringa glareola TRIGLA SPEC 3

Pescăruş argintiu Larus cachinnans LARCAC NON-SPECE

Pescăruş râzător Larus ridibundus LARRID NON-SPECE

Chiră de baltă Sterna hirundo STEHIR NON-SPEC

Chirighiţă cu obraz alb Chlidonias hybridus CHLHYB SPEC 3

Chirighiţă cu aripi albe Chlidonias leucopterus CHLLEU NON-SPEC

Porumbel de stâncă Columba livia COLLIV NON-SPEC

Guguştiuc Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC

Cuc Cuculus canorus CUCCAN NON-SPEC

Prigorie Merops apiaster MERAPI SPEC 3

Dumbrăveancă Coracias garrulus CORGAR SPEC 2

Rândunică Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3

Lăstun de casă Delichon urbica DELURB SPEC 3

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.92/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Este binecunoscut faptul că diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu particularităţile floristice şi asociaţiile fitocenologice (particularităţi de habitat), elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului. Combinaţia şi interacţiunea tuturor acestor factori determinanţi stabileşte distribuţia elementelor faunistice precum şi delimitarea graniţelor populaţiilor locale, contribuind astfel la modul de răspândire al speciilor, variind de la o răspândire uniformă la una de tip insular, în funcţie şi de adaptabilitatea fiecărei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibărit şi de hrănire este strâns legată de combinaţia acestor factori.

Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nişe ecologice mai mult sau mai puţin diversificate în strânsă legătură cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, în regnul animal există o delimitare a speciilor funcţie de gradul acestora de adaptabilitate la condiţiile de mediu. Această adaptabilitate este dată de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie în parte.

Nivelul de specializare este dat de preferinţa pentru anumite habitate pentru cuibărit, preferinţa pentru un anumit tip de hrană şi disponibilitatea ei, nivelul de deranj. Aşadar, cu cât o specie prezintă un nivel mai înalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde strict

Codobatură albă Motacilla alba MOTALB NON-SPEC

Lăcar mare Acrocephalus arundinaceus ACRARU NON-SPEC

Lacar mic Acrocephalus scoenobaenus ACRAR NON-SPEC

Piţigoi albastru Parus caeruleus PARCAE NON-SPECE

Coţofană Pica pica PICPIC NON-SPEC

Cioară de semănătură Corvus frugilegus CORFRU NON-SPEC

Cioară grivă Corvus cornix CORNIX NON-SPECE

Graur Sturnus vulgaris STUVUL SPEC 3

Florinte Carduelis chloris CARCHL NON-SPECE

Vrabie de casă Passer domesticus PASDOM SPEC 3

Vrabie de câmp Passer montanus PASMON SPEC 3

Grelusel de stuf Locustella luscinoides SPEC 3

Grelusel de stuf

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.93/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

de anumite condiţii de mediu (tip de habitat, particularităţi geografice şi geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va întâmpina dificultăţi mai mari în ocuparea unor nişe ecologice, consistând astfel din populaţii restrânse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrângere a populaţiilor local şi într-un final riscului de dispariţie. Pe de altă parte, cu cât o specie este mai puţin specializată, aceasta va putea ocupa diverse nişe ecologice şi stabili populaţii semnificative contribuind astfel la o răspândire uniformă. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, având o distribuţie uniformă şi populaţii stabile, care asigură un bun fond genetic necesar perpetuării speciei. Astfel de specii sunt: guguştiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casă (Passer domesticus), cioara grivă (Corvus cornix), stăncuţa (Corvus monedula), coţofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel înalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, şi care, odată cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemănătoare. O altă cauză care afectează speciile cu un nivel înalt de specializare este şi fenomenul de încălzire globală care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forţează aceste specii să caute un microclimat corespunzător în alte zone, însă probabilitatea de a găsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scăzută.

Pentru obţinerea unui tablou avifaunistic cât mai complet s-a întocmit un program de monitorizare a perimetrului de studiu. În acest sens s-au stabilit necesităţile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a datelor.

Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul ce se doreşte amenajat precum şi zonele adiacente în funcţie de speciile de păsări monitorizate. Zonele adiacente au fost selecţionate astfel încât să reprezinte un spaţiu de minim 2000 de metri de jur împrejurul amplasamentului, ţinând cont de dimensiunea perimetrului ce se doreşte amenajat .

Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de păsări astfel încât calitatea datelor obţinute să reflecte situaţia reală de pe amplasament, şi anume: specii cuibăritoare, specii de pasaj, oaspeţi de iarnă. În acest sens, datorită faptului că amplasamentul este in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie), s-a monitorizat inclusiv prezenţa / absenţa speciilor de păsări cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000.

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu.

Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes.

Studiul asupra faunei a fost efectuat conform următorului tabel (nr. 8), funcţie de perioadele favorabile şi optime pentru fiecare grupare taxonomică vizată:

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.94/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Ian feb mar apr mai iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere Tabel nr.8 - Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării

Legenda :

Perioada optimă

Perioada favorabilă

Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă astfel încât să se poată efectua

monitorizări atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraţie, în vederea identificării tuturor particularităţilor zonei de studiu. În acest sens, în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor; 2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de

migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: s-au monitorizat în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi a celor care iernează.

În ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea au fost

monitorizate pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizările păsărilor datorită faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună.

Păsările oaspeţi de vară Ca urmare a acestor monitorizări s-au identificat 21 de specii de păsări oaspeţi de vară

în zona de studiu (perimetrul amplasamentului + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentată de specii comune cu o largă răspândire în cadrul tabloului avifaunistic din Delta

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.95/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Dunării (a se vedea Tabelul Nr. 9 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu). De asemenea, majoritatea speciilor de păsări oaspeţi de vară identificate reprezintă exemplare care au tranzitat în zbor perimetrul de studiu, nereprezentând specii care cuibăresc în cadrul amplasamentului studiat.

De aceea, în ceea ce priveşte prezenţa speciilor de păsări cuibăritoare pentru care este

important situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie, s-au efectuat monitorizări în vederea determinării prezenţei / absenţei lor în cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obţinut următoarele date:

1. Pelicanul creţ (Pelecanus crispus): a fost identificat în zona de studiu şi zonele

adiacente în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său pe amplasament ;

2. Raţa roşie (Aythya nyroca): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente , neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

3. Vânturelul de seară (Falco vespertinus): au fost observate periodic exemplare ale acestei specii, însă de fiecare dată în zbor, tranzitând zona de studiu, fără a prezenta comportament al unor păsări care cuibăresc în zonă. De asemenea, au mai fost observate exemplare şi pe perioada migraţiei, însă întotdeauna la altitudini mai mari de 200 de metri;

4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

5. Pescăriţa râzătoare (Gelochelidon nilotica): nu a fost identificată în zona de studiu , neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

6. Ţigănuşul (Plegadis falcinellus): este o specie a cărei exemplare au fost observate periodic tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, insă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

7. Egreta mică (Egretta garzetta): exemplare ale acestei specii au fost observate în principal tranzitând în zbor zona de studiu, fără a cuibări însă în vecinătate;

8. Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

9. Egreta mare (Egretta alba): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

10. Ciocântorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

11. Stârcul galben (Ardeola ralloides): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.96/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

12. Chira mică (Sterna albifrons): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

13. Cresteţ pestriţ (Porzana porzana): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

14. Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o specie care cuibăreşte în număr constant în deltă, cu o distribuţie relativ uniformă; ca urmare a monitorizării a fost observat un singur exemplar adult, în zbor, la o altitudine de peste 300 de metri, probabil în căutarea hranei;

15. Chira de baltă (Sterna hirundo): este o specie a cărei exemplare au fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

16. Pescăruşul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

17. Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

18. Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificată în zona de studiu, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

19. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

20. Lopătarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat în zona de studiu , neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

21. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, neexistând habitate prielnice hrănirii / cuibăritului său;

22. Prundăraşul de sărătură (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente , neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

23. Chirighiţa cu obraji albi (Chlidonias hybridus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

24. Eretele de stuf (Circus aeruginosus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică.

25. Stârcul purpuriu (Ardea purpurea): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.97/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

26. Buhaiul de baltă (Botaurus stellaris): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

27. Dumbrăveanca (Coracias garrulus): este o specie a cărei exemplare au fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

28. Pescărelul albastru (Alcedo atthis): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

Fig. 21 - Anser anser in zbor pe directia NV-SE

Singurele specii de păsări care cuibăresc în zona de studiu şi/sau zonele adiacente sunt guguştiucul (Streptopelia decaocto), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), codobatura albă (Motacilla alba), şi vrabia de câmp (Passer montanus), toate aceste specii având o răspândire largă şi uniformă pe tot teritoriul deltei dar şi a României, şi în procent de aproximativ 90% reprezentând specii de păsări foarte comune, adaptate habitatelor antropizate, aşa cum este şi cazul prezentei zone de studiu. Aceste specii nu fac parte de altfel din categoria de păsări pentru care situl este important in perioada de cuibarit.

În plus, în urma inventarierii habitatelor, în zona de studiu precum şi pe o rază de minim un kilometru în jurul amplasamentului, nu au fost identificate atât colonii ale unor păsări de mari dimensiuni precum coloniile mixte de stârci, egrete, cormorani, cât şi colonii mixte ale unor păsări precum chirele, chirighiţele şi pescăruşii sau colonii de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus), fapt care este confirmat şi de numărul şi frecvenţa relativ reduse ale acestor specii de păsări coloniale, precum şi de particularităţile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar tranzitând în zbor zona de studiu, ştiut fiind faptul că în căutarea hranei, păsările adaptate la ecosistemele acvatice tind să acopere în zbor suprafeţe întinse, putând vizita pe parcursul aceleiaşi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hrănire, astfel că, fără excepţie, toate zonele din Delta Dunării sunt tranzitate periodic de speciile de păsări coloniale adaptate la ecosistemele acvatice, cum este şi cazul prezentului studiu.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.98/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Păsările de pasaj (migraţia)

Cea de-a două categorie ţintă de păsări pentru zona de studiu este cea a păsărilor de pasaj care pot tranzita zona pe parcursul migraţiei lor.

Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.

Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata “obstacolele” naturale (cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de “palnie”. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.99/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit, intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare.

Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.

Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare:

Fig. 22 -Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.100/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Cele mai multe păsări din Europa iernează în Africa sau în Sudul Europei iar unele

exemplare ajung chiar şi în Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraţie europene sunt următoarele:

• Ruta Scandinaviei de Sud • Ruta Baltică • Ruta Trans Iberică • Ruta Central Mediterană • Via Pontica (partea vestică a Mării Negre) • Ruta Trans Caucaziană Ruta de migraţie Via Pontica, împreună cu ruta Trans Iberică reprezintă una dintre cele

mai semnificative rute de migraţie din Europa. De-a lungul coastei Mării Negre şi a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat naştere străvechea cale de migraţie Via Pontica. Păsările care cuibăreau şi populau aproximativ jumătate din suprafaţa Europei folosesc această rută de migraţie. Studiile efectuate asupra migraţiei păsărilor diurne au demonstrat că începând cu luna august şi continuând în septembrie, de-a lungul Dobrogei şi a coastei Mării Negre trec în pasaj până la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezintă aproximativ 60% din populaţia europeană a acestei specii, până la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de şorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile âipătoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus). Un număr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizează această rută de migraţie (Via Pontica): acvila de câmp (Aquila heliaca), cârstelul de câmp (Crex crex), pelicanul creţ (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), vânturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) şi altele. Pe lângă speciile de păsări mari aceeaşi rută este utilizată de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. În total, aproximativ 379 specii de păsări pot fi întâlnite în Dobrogea şi de-a lungul coastei Mării Negre pe perioada migraţiei.

Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.

Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.

Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.

Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile şi se prind de multe ori pasari inelate de alte

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.101/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra.

Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare,

aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in

aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est, vest, nord si nord est, vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii , de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (Rudescu L.,1958):

1. Toamna - Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de

Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.102/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri

secundare, de importanta locala. Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca

drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier.

2. Primavara Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza

mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara.

Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata regid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale:

- Regimul hidrografic al Dunarii. - Situatia climatica a anului respectiv. Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera

pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari.

De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute: - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest

drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Pentru aceste specii de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de

monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.103/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale.

În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu.

Datorita situarii amplasamentului la limita intravilanului localitatii, efectiv in vecinatatea deltei, este prezent un fenomen de migraţie, ca de altfel pe întregul cuprins al Deltei Dunării, unde majoritatea păsărilor care cuibăresc aici îşi încep migraţia şi trec pe deasupra întregii suprafeţe a deltei. Acest fenomen, datorită suprafeţei mari a deltei, crează un aşa numit fenomen de dispersie a speciilor migratoare. În acest sens, şi pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind între 50 şi 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, însă într-un număr redus, aşa cum reiese din Tabelul Nr. 7 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu. Dinamica migraţiei în cadrul zonei de studiu este prezentată în figura de mai jos:

Fig. 23 – Dinamica migraţiei în cadrul amplasamentului (cu verde – culoarul de migratie, cu portocaliu –

amplasamentul studiat, cu rosu inchis – punct de observatie)

Fig.24- Ciconia ciconia in zbor

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.104/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Datorită suprafeţei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix (punctul rosu inchis) din care s-a efectuat monitorizarea migraţiei, acest punct asigurând o bună acoperire atât a zonei amplasamentului cât şi a zonelor adiacente.

Planul analizat nu va avea nici un impact asupra speciilor de pasari in migratie nici in timpul constructiei, nici dupa incheierea acesteia.

Păsările oaspeţi de iarnă

Cea de-a treia categorie distinctă de păsări este cea reprezentată de către păsările care iernează pe teritoriul Deltei Dunării. Dintre aceste specii cea mai mare importanţă o prezintă populaţiile de gâşte care iernează în număr semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativă, fiind periclitată pe plan mondial.

Distribuţia populaţiilor de gâşte pe parcursul iernii tinde să fluctueze în funcţie de condiţiile climatice (temperatură, îngheţarea lacurilor, stratul de zăpadă etc.), astfel că în timpul aceleiaşi ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins între complexul lagunar Razim – Sinoe şi lacurile litorale Shabla şi Durankulak din Bulgaria.

Toate aceste date dovedesc că zona studiată poate fi cel mult tranzitată de populaţii mici de gâşte care se pot deplasa dinspre locurile tradiţionale de hrănire şi odihnă reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoie, fapt dovedit şi de monitorizările efectuate în acest sens în ultimii 13 ani. De asemenea, datorită particularităţilor geografice precum şi a faptului că zona de studiu nu asigură condiţii bune pentru hrănire (lipsa terenurilor cultivate), prezenţa speciilor de gâşte în perimetrul ce se doreşte amenajat este exclusa.

În ceea ce priveşte importanţa sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie pentru iernatul unor specii de păsări, monitorizările efectuate au ţinut cont şi de prezenţa / absenţa acestora în cadrul zonei desemnate ca zonă de studiu, concluziile studiului fiind următoarele:

1. Gârliţa mică (Anser erythropus): această specie de găscă soseşte in mod accidental în

numere foarte mici pe perioada iernii în Dobrogea, împreună cu populaţiile de gârliţă mare, ultima observaţie confirmată fiind din iarna anului 2008, când pe lacul Murighiol au fost observate 6 exemplare (Marian Cîrnat – observaţii personale). În ceea ce priveşte prezenţa acestei specii în zona de studiu, ţinând cont că situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populaţiilor de gâşte, cu excepţia gâştei de vară (Anser anser), precum şi datorită particularităţilor mai sus menţionate, gârliţa mică nu a fost identificată în zona de studiu;

2. Acvila ţipătoare mare (Aquila clanga): acestă specie foloseşte anual Delta Dunării ca şi cartier de iernare, de fiecare dată fiind prezente între 5 şi 20 exemplare în toată zona deltei şi zonele învecinate. Datorită preferinţei sale pentru lişiţe şi raţe ca şi sursă de hrană, această specie frecventează aproape exclusiv lacurile şi bălţile din locuri deschise din deltă, neputând vâna pe canale înguste sau japşe mai inaccesibile datorită taliei sale mari , astfel că prezenţa pe amplasament este putin probabila ;

3. Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis): această specie de găscă soseşte anual în număr constant pe perioada iernii în Dobrogea, împreună cu populaţiile de gârliţă mare, însă în cadrul zonei de studiu nu a fost observată;

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.105/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspeţi de iarnă care poate fi observa cu uşurinţă în Delta Dunării, fiind observat tranzitând în zbor şi zona de studiu, în medie cam 5-6 exemplare / zi;

5. Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus): este o specie care soseşte în fiecare iarnă pe teritoriul Dobrogei .In zona de studiu a fost identificata i zbor , pe amplasament neexistand habitatele prielnice pentru odihnă şi/sau hrănire , reprezentate de lacuri şi bălţi cu vegetaţie subacvatică, care îngheaţă foarte greu în condiţii extreme;

6. Egreta mare (Egretta alba): este o specie care în număr relativ mic rămâne în deltă pe perioada iernii, dar care preferă zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a se putea hrăni şi odihni. În zona de studiu, pe perioada iernii, această specie a fost observată o singură dată, în zbor;

7. Ferestraşul mic (Mergus albellus): este o specie care soseşte în fiecare an pe perioada iernii, dar care, în număr mic, cuibăreşte in unele zone din deltă, precum zona Sireasa. Pe perioada iernii, preferă lacurile şi bălţile din locuri deschise. În zona de studiu nu a fost observată;

8. Şoimuleţul de iarnă (Falco columbarius): este o specie care în mod regulat iernează pe teritoriul Dobrogei, însă în zona de studiu nu a fost observat;

9. Raţa cu ciuf (Netta rufina): este o specie de raţă, care ca şi alte specii, este sedentară, fiind prezentă şi ca pasăre cuibăritoare în deltă, dar şi ca oaspete de iarnă, pe lacuri şi bălţi deschise, atunci când acestea nu sunt îngheţate. În zona de studiu nu a fost observată nici în perioada de cuibărit, nici în cea de iernare;

10. Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina): ca şi raţa cu ciuf (Netta rufina) această specie este sedentară, fiind prezentă atât ca şi specie cuibăritoare cât şi ca oaspete de iarnă în Delta Dunării. În zona de studiu au fost observate în medie 10-25 exemplare / zi, însă ţinând cont că aceasta iernează în numere de peste 100.000 de exemplare, frecvenţa zilnică în zona de studiu este nesemnificativă;

11. Raţa moţată (Aythya fuligula): ca şi raţa cu ciuf (Netta rufina) şi raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) această specie este sedentară, fiind prezentă atât ca şi specie cuibăritoare (în număr restrâns însă) cât şi ca oaspete de iarnă în Delta Dunării. În zona de studiu au fost observate doar sporadic în medie câte 3-5 exemplare dintr-un total de aproximativ 50.000 de exemplare;

12. Gâsca de vară (Anser anser): este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind observată în zona de studiu inclusiv pe perioada iernii, însă ocazional, în stoluri de 20-40 exemplare, din totalul de aproximativ 150.000 de exemplare;

Dintre speciile de rate a mai fost observata rata pestriţă (Anas strepera): este o specie

sedentară în Delta Dunării, fiind prezentă şi pe perioada iernii, în zona de studiu fiind observată ocazional, nu mai mult de 6-11 exemplare odată, din totalul de aproximativ 10.000 – 15.000 exemplare.

Patrimoniul cultural (inclusiv cel arhitectonic si arheologic) In zona studiata nu se află obiective cuprinse în lista monumentelor istorice aprobată de

ministrul culturii şi cultelor cu Ordinul 2.314/2004.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.106/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Pe amplasamentele propuse pentru amplasarea centralei energetice fotovoltaice şi a drumului din lot nu există tumuli si monumente istorice. Amplasarea celor trei obiective nu afectează valori de patrimoniu, situri arheologice, istorice, etc, nici în faza de construcţie şi nici în faza de funcţionare a acestora. 3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat

Diversitatea elementelor faunistice este strâns corelata cu particularitatile floristice si

asociatiile fitocenologice (particularitati de habitat), elementele de relief si caracteristicile geologice precum si microclimatul arealului. Combinatia si interactiunea tuturor acestor factori determinanti stabileste distributia elementelor faunistice precum si delimitarea granitelor populatiilor locale, contribuind astfel la modul de raspândire al speciilor, variind de la o raspândire uniforma la una de tip insular, in functie si de adaptabilitatea fiecarei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibarit si de hranire este strâns legata de combinatia acestor factori.

Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nise ecologice mai mult sau mai putin diversificate in strânsa legatura cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, in regnul animal exista o delimitare a speciilor functie de gradul acestora de adaptabilitate la conditiile de mediu. Aceasta adaptabilitate este data de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie in parte.

Nivelul de specializare este dat de preferinta pentru anumite habitate pentru cuibarit, preferinta pentru un anumit tip de hrana si disponibilitatea ei, nivelul de deranj Asadar, cu cât o specie prezinta un nivel mai inalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde strict de anumite conditii de mediu (tip de habitat, particularitati geografice si geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va intâmpina dificultati mai mari in ocuparea unor nise ecologice, consistând astfel din populatii restrânse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrângere a populatiilor local si intr-un final riscului de disparitie. Pe de alta parte, cu cât o specie este mai putin specializata, aceasta va putea ocupa diverse nise ecologice si stabili populatii semnificative contribuind astfel la o raspândire uniforma. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, având o distributie uniforma si populatii stabile, care asigura un bun fond genetic necesar perpetuarii speciei. Astfel de specii sunt: gugustiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casa (Passer domesticus), cioara griva (Corvus cornix), stancuta (Corvus monedula), cotofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel inalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, si care, odata cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemanatoare. O alta cauza care afecteaza speciile cu un nivel inalt de specializare este si fenomenul de incalzire globala care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forteaza aceste specii sa caute un microclimat corespunzator in alte zone, insa probabilitatea de a gasi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scazuta.

Referitor la speciilor caracteristice sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii facem urmatoarele

precizari :

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.107/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Concluzii

1335 Spermophilus citellus

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Există probabilitatea ca această să fie prezentă în zonele adiacente având în vedere că există habitatele caracteristice speciei.

1355 Lutra lutra În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1356 Mustela lutreola În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

2635 Vormela peregusna

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

2633 Mustela eversmannii

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Concluzii

1188 Bombina

bombina

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există nici habitatele caracteristice speciei.

1219 Testudo graeca În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1298 Vipera ursinii În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.

1993 Triturus

dobrogicus

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există nici habitatele caracteristice speciei.

1220 Emys

orbicularis

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există nici habitatele caracteristice speciei.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.108/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Concluzii

1037 Ophiogomphus cecilia

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei.

1089 Morimus funereus

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei.

1060 Lycaena dispar

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei.

4028 Catopta thrips

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei.

4045 Coenagrion ornatum

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei

4027 Arytrura musculus

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei

4064 Theodoxus transversalis

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei

4056 Anisus vorticulus

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei

1082 Graphoderus bilineatus

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei

4036 Leptidea morsei

În decursul observaţiilor efectuate în zona amplasamentului proiectului propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă. Probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă este nulă având în vedere că nu există habitatele caracteristice speciei

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.109/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor enumerate in Formularul standard, pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de plante, speciile de fauna si habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii sau protejate la nivel national/international.

Concluziile monitorizarii florei/habitatelor sunt:

1. – Zona studiată este un ansamblu de incinte îndiguite care are la origine foste zone mlăstinoase, îndiguite în trecutul tării noastre de dinainte de 1990 pentru a creste suprafata agricolă a tării. Ca si în alte zone deltaice, această agricultură a fost una de ,,succes” în primii ani după îndiguire, după care pânza de apă freatică a coborât, apele de suprafată care levigau solurile de excesul de nutrienti au fost colectate în canalele de colectare construite în interiorul si limitele acestui complex de incinte si pe fondul unui regim exudativ prin evapotranspiratie si evaporarea apei au fost antrenate la suprafată sărurile minerale care au făcut ca în loturile mai joase activitatea agricolă să fie imposibilă. 2. – Excesul de minerale si încetarea activitătii agricole au determinat un proces de pionierat de instalare a vegetatiei naturale începând cu plantele segetale si ruderale (în stadiul de pârloagă a terenului) si apoi trecând la instalarea speciilor spontane halofile sau care pot tolera o salinitate crescută a solului. 3. – Instalarea vegetatiei naturale si dinamica acesteia sunt conditionate, în perimetrul de studiu, pe lângă factorii naturali, de activitatea antropică de crestere a animalelor – suprapăsunatul cu animale domestice – si cositul vegetatiei în scopul asigurării furajelor pentru perioada de iarnă. 4. – Ca urmare a presiunilor antropice cauzate în principal de depăsirea capacitătii

de regenerare a vegetatiei fată de activitatea de păsunat cu animale domestice, a conditiilor pedoclimatice limitative, vegetatia descrisă nu contine toate elementele standard descrise în covorul vegetal al României. De aceea în cadrul releveelor descrise cu ocazia deplasărilor din teren se observă că am identificat în unele zone ale celor 3 loturi de teren incluse în perimetrul proiectului ,,reprezentanti’’ ai unor asociatii vegetale si nu asociatii distincte, fragmentarea asociatiilor si mentinerea lor într-un ritm de evolutie foarte inceată spre o compozitie tipică, naturală, fiind cauzată de presiunile antropice mai sus amintite. 5. – Dispunerea speciilor este una caracteristică incintelor antropizate prin îndiguire si construire de canale colectoare: - plante de umiditate si salinizare mai usoară în apropierea canalelor colectoare - vegetatie ruderală în apropierea digurilor - vegetatie halofilă în centrul incintelor unde ca urmare a configuratiei terenului există o concentrare mai mare de săruri în volumul edafic util. 6. - S-au identificat doua zone (in suprafata de 0,59 ha –lotul nr.2 si 1,93 ha -lotul nr.3 ) in care exista specia Hordeum hystrix. Pentru a include insa aceste suprafete in asociatia Hordeetum hystricis care face parte din habitatului 1530* Natura 2000 ,,Stepe si mlastini sărăturate panonice“ ar trebui sa existe toate elementele diferentiatoare si insotitoare mentionate in descrierea asociatiei de catre autorii care au determinat-o si

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.110/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

omologat-o in Nomenclatorul asociatiilor vegetale din Romania. Zona ocupă o suprafată redusă, de 0,028% din totalul perimetrului concesionat, este fragmentata, iar asociatia identificată în teren poate prin compozitia specifică, partial incadrată în tipologia acestei asociatii descrisă în inventarul asociatiilor din România, fiind într-o stare evidentă de degradare ca urmare a suprapăsunatului, dar si a conditiilor pedoclimatice si a fluctuatiilor freaticului. 7. – Cele 3 loturi au o vegetatie cu acoperire redusă în special în loturile 1 si 2 dinspre orasul Sulina, ca urmare a suprapăsunatului, aspectul general fiind unul de islaz târlit, cu vegetatie în care în multe zone din portiunile centrale ale acestor loturi se mai pot observa doar fragmente ale plantelor componente 8. – Având în vedere valoarea conservativă slabă a peisajului identificat în zona planului si faptul că vegetatia identificată în interiorul celor 3 loturi nu este propice ca habitat de reproducere, hrană sau adăpost pentru specii prioritare ale componentei faunistice Deltei Dunării, planul propus nu afectează elemente de patrimoniu natural al sitului – Rezervatia Biosfererei Delta Dunării.

Conform scolii Zurich – Monpellier ,,o asociatie este o comunitate de plante cu

compozitie floristică determinată, cu conditii stationale omogene si fizionomie omogenă, posedând una sau mai multe specii caracteristice si diferentiale“

Identificarea asociatiilor vegetale nu este un proces stereotip de constatare a prezentei sau absentei unei specii care poate da numele unei asociatii ca specie caracteristică sau diferentiatoare, ci este un proces complex de analiză a existentei combinatiilor de plante caracteristice asociatiei. Este foarte important a face distinctia între specii cu grad de fidelitate ridicat fata de o anumită asociatie si specii care pot fi edificatoare de asociatii intr-o anumită combinatie fitocenotică, dar care pot deveni doar specii însotitoare în multe alte asociatii.

Ceea ce am dorit noi să realizăm la începutul studiului a fost gruparea asocierii de plante pe asociatii potential cele mai apropiate, spre care este posibil a evolua combinatiile de plante identificate în teren.

Fiind un teren izolat prin îndiguire si canale de desecare, nu avem factori de comandă naturali care să fie determinanti pentru evolutia combinatiilor floristice către asociatii vegetale naturale veritabile-omologate.

Singurele asociatii inscrise de noi in tabelul 6 care se apropie ca si compozitie de structura din literatura de specialitate sunt Cynodonto – Atriplicetum tataricae Morariu 1943493. Xanthio strumarii – Chenopodietum Pop 1968 si Hordeetum murini – Libbert 1932 em.Pass.1964 care s-au structurat în conditiile unor interventii antropice periodice odată cu fiecare schimbare a categoriei cadastrale de utilizare a terenului din care face parte amplasamentul proiectului.

Dacă în ceea ce priveste asociatiile vegetale s-au făcut aprecieri intuitive cu privire la ce compozitie standard s-ar fi ajuns dacă evolutia cantitativă si calitativă a plantelor nu ar fi perturbată de interventiile antropice, în ceea ce priveste prezenta habitatelor, analiza s-a efectuat strict prin apreciere obiectivă a ceea ce există în teren la data evaluarii, aprecierea fiind efectuată în urma a zeci de deplasări în teren si cu utilizarea de echipamente si metode utilizate la nivel international.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.111/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Sub aspectul importantei stiintifice a biodiversitătii vegetale, perimetrul proiectului analizat este unul de slabă importantă conservativă.

În tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de păsări identificate în zona de studiu

(perimetru + zone adiacente) precum şi date referitoare la importanţa populaţiilor lor locale, gradul de conservare şi de izolare şi evaluarea globală a zonei de studiu pentru fiecare specie în parte, după cum urmează:

TABEL NR. 9- LISTA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN ZONA DE STUDIU

SPECIA

Populaţia Conservare Izolare Global Rezidenti Oaspeţi de

vară Oaspeţi de iarnă Pasaj

Pelecanus onocrotalus - 0-85i - - D A C

Phalacrocorax carbo 5-10i - - - D A C

Phalacrocorax pygmaeus 5-10i - - - D A C

Ardea cinerea - 0-5i - - D A C

Ardea purpurea - 0-5i - - D A C

Egretta garzetta - 0-5i - - D A C

Ardeola ralloides - 0-5i - - D A C

Nycticorax nycticorax - 0-5i - - D A C

Plegadis falcinellus - 10-20i - - D A C

Cygnus olor 10-15i - - - D A C

Anser anser 5-50i - - - D A C

Anas platyrhynchos 10-20i - - - D A C

Aythya ferina 5-20i - - - D A C

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.112/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Circus aeruginosus 0-5i - - - D A

Circus pygargus - - - 0-5i D A

Buteo buteo - - - 10-15i D A

Accipiter nisus - - - 0-5i D A

Falco vespertinus - 5-15i - - D A

Falco subbuteo - 0-5i - - D A

Fulica atra 5-15i - - - D A

Tringa glareola - 0-5i - - D A

Larus cachinnans 10-15i - - - D A

Larus ridibundus 15-20i - - - D A

Sterna hirundo - 5-10i - - D A

Chlidonias hybridus - 5-10i - - D A

Chlidonias leucopterus - - - 5-10i D A

Columba livia 5-15i - - - D A

Streptopelia decaocto 5-10i - - - D A

Cuculus canorus - 0-5i - - D A

Merops apiaster - 5-15i - - D A

Coracias garrulus - 0-5i - - D A

Hirundo rustica - 5-20i - - D A

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.113/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Cr

iterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie:

P

OPULAŢIA: reprezintă mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din zona de studiu în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional.

Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei în

zona de studiu cu cea la nivel naţional. Acest ultim aspect este, în general, dificil de evaluat. Măsura optimă ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populaţia din zona de studiu/populaţia de pe teritoriul naţional. Astfel, se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos:

A: 100%>P>15% B: 15%>P>2% C: 2%>P>0% În plus, în toate cazurile în care o populaţie din specia respectivă este prezentă în zona

de studiu evaluată într-o proporţie nesemnificativă, ea trebuie inclusă în a patra categorie: D: populaţie nesemnificativă. CONSERVAREA: reprezintă gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt

importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii:

Delichon urbica - 5-10i - - D A

Motacilla alba - 0-5i - - D A

Acrocephalus arundin. - 0-5i - - D A

Parus caeruleus 0-5i - - - D A

Pica pica 0-5i - - - D A

Corvus frugilegus 5-10i - - - D A

Corvus cornix 5-10i - - - D A

Sturnus vulgaris 10-70i - - - D A

Carduelis chloris 0-5i - - - D A

Passer domesticus 15-30i - - - D A

Passer montanus 10-25i - - - D A

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.114/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

i)gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie; ii)posibilităţile de refacere. Criteriul i) presupune o evaluare globală a trăsăturilor habitatului în ceea ce priveşte

cerinţele biologice pentru o specie dată. Trăsăturile legate de dinamica populaţiei sunt printre cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, atât de animale cât şi de plante. Trebuie să se evalueze structura habitatului şi unele trăsături abiotice.

"Cea mai bună expertiză" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel: I: elemente în stare excelentă, II: elemente bine conservate, III: elemente în stare medie sau parţial degradată În cazurile în care se acordă subclasa "I: elemente în stare excelentă" sau "II: elemente

bine conservate", criteriul ar trebui clasificat în totalitate ca "A: conservare excelentă" respectiv "B: conservare bună", indiferent de clasificarea la celălalt sub-criteriu.

În cazul sub-criteriului ii), care se ia în considerare doar dacă elementele sunt în medie sau parţial degradate, se foloseşte o abordare adăugând o evaluare a viabilităţii populaţiei analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este:

I: refacere uşoară II: refacere posibilă cu efort mediu, III: refacere dificilă sau imposibilă. Sinteza aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii este: A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere, B: conservare bună = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi uşor de refăcut (ii I),

C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii. IZOLAREA: reprezintă gradul de izolare a populaţiei prezente în zona de studiu faţă

de aria de răspândire normală a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o măsură aproximativă a contribuţiei unei populaţii date la diversitatea genetică a speciilor pe de o parte şi a fragilităţii acestei populaţii pe de altă parte. Folosind o abordare simplistă, se poate spune că pe măsură ce o populaţie este mai izolată faţă de răspândirea ei naturală, pe atât ea are o contribuţie mai mare la diversitatea genetică a speciei, şi în consecinţă, termenul "izolare" trebuie considerat în context mai larg, aplicându-se în egală măsură endemicii propriu-zise, sub-speciilor/varietăţilor/raselor şi sub-populaţiilor unei metapopulaţii. În acest context trebuie folosită următoarea clasificare:

A: populaţie (aproape) izolată, B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.115/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

GLOBAL: reprezintă evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea

speciei respective. Acest criteriu se referă la evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a însuma criteriile anterioare şi pentru a evalua alte trăsături ale zonei de studiu considerate ca relevante pentru o specie dată. Aceste trăsături pot varia de la o specie la alta şi pot include activităţi umane din zona de studiu sau din zonele învecinate care ar putea influenţa starea de conservare a speciei, managementul solului, protecţia juridică a sitului, relaţiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat şi specie etc.

"Cea mai bună expertiză' va fi fi utilizată la această evaluare globală, cu următorul sistem de ierarhizare:

A: valoare excelentă B: valoare bună, C: valoare considerabilă

Pe amplasamentul strict al planului nu este prezent nici un tip de habitat de interes conservativ care să fie protejat prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000 .

Referitor la speciile de plante enumerate în Anexa II a Directivei Habitate menţionăm că în conformitate cu Fişa standard a ROSCI 0065 Delta Dunarii, aprobată ca anexă la Ordinul MMDD nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011, în zona planului propus nu au fost identificate specii de interes conservativ la nivel european.

In perimetrul de studiu, pe lângă factorii naturali, activitatea antropică este data de

activitatea de crestere a animalelor – suprapăsunatul cu animale domestice – si cositul vegetatiei în scopul asigurării furajelor pentru perioada de iarnă.

Capacitatea de regenerare a vegetatiei fată de activitatea de păsunat cu animale domestice este depăsită si acest aspect coroborat cu conditiilor pedoclimatice limitative, face ca vegetatia descrisă să nu cuprindă toate elementele standard descrise în covorul vegetal al României.

De aceea, în cadrul releveelor descrise cu ocazia deplasărilor din teren, se observă că s-au identificat în unele zone ale celor 3 loturi de teren incluse în perimetrul proiectului ,,reprezentanti’’ ai unor asociatii vegetale si nu asociatii distincte, fragmentarea asociatiilor si mentinerea lor într-un ritm de evolutie foarte inceată spre o compozitie tipică, naturală, fiind cauzată de presiunile antropice mai sus amintite.

Dispunerea speciilor este una caracteristică incintelor antropizate prin îndiguire si construire de canale colectoare de drenare a fostelor terenuri mlăstinoase din Delta Dunării.

Cele 3 loturi au o vegetatie cu acoperire redusă în special în loturile 1 si 2 dinspre orasul Sulina ca urmare a suprapăsunatului, aspectul general fiind unul de islaz târlit, cu vegetatie în care în multe zone din portiunile centrale ale acestor loturi se mai pot observa doar fragmente ale plantelor componente.

Considerăm că atingerea unei structuri naturale tipice a asociatiilor vegetale din incinta îndiguită în care s-a efectuat studiul nu este posibilă decât partial deoarece avem deja un ecosistem antropizat prin păsunat cu animale domestice si prin modificarea cu mai bine de 30

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.116/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

ani în urmă a circuitelor naturale de materie, informatie si energie prin îndiguire si drenarea apei prin canale colectoare săpate pentru a mări suprafata agricolă.

Dar heterogenitatea specifică poate creste prin reducerea sau stoparea suprapăsunatului, ceea ce va determina cresterea numărului de specii si a numărului de indivizi a speciilor importante de interes conservativ în populatiile vegetale din zona studiată.

Pajistea suprapăsunată cu smocuri de iarbă rare, cu aspect desertic în mijlocul loturilor de teren, în special cele două (loturile 2 si 3 ) dinspre orasul Sulina, a cauzat si o prezentă foarte slabă a speciilor faunistice, acestea fiind identificate mai mult în tranzitie pe terenul sau spatiul aerian al terenului pe care se va realiza proiectul analizat în prezentul studiu.

Actiunile de antropizare a zonei studiate nu afectează însă specii spontane de interes conservativ iar fenomenul de fragmentare al asociatiilor vegetale se manifestă doar local în incinta îndiguită, fără a afecta zonele naturale situate la sud de Canalul de centură 4 Sulina, spre baltă.

3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului (VARIANTA ZERO) In cazul neimplementarii planului/programului terenul isi va pastra folosinta actuala, conform

incadrarii cadastrale. Astfel, starea mediului nu va fi afectata semnificativ, decat in cazul unor inundatii.

Neutilizarea terenului poate conduce la degradarea progresiva a terenurilor neexploatate, ceea ce poate favoriza aparitia unor peisaje ruderale, cu specii invazive si oportuniste.

Prezenta speciilor caracteristice sitului ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, este exclusa datorita faptului ca au fost identificate doar specii de pasari adaptate la habitate antropizate, specii care nu sunt reprezentative pentru situl SPA Delta Dunarii.

In cazul neimplementarii planului propus prin Planul Urbanistic Zonal nu va fi valorificat potentialul zonei si infrastructura nu va fi modernizata (drumuri de acces, apa potabila, energie electrica). De asemenea nu se vor dezvolta serviciile.

Delta Dunarii este una dintre cele mai intinse delte de pe continentul european si totodata cea mai bine conservata zona umeda din Europa. Ecosistemele Deltei Dunarii, diverse si cu o distributie discontinua, tip "mozaic", creeaza un cadru aparte fata de alte biomuri de pe teritoriul tarii noastre. Astfel , Delta Dunarii adaposteste o varietate mare de specii de plante si animale, unele strict adaptate conditiilor Deltei Dunarii, cât si asociatii si comunitati de plante deosebit de interesante. Din cele peste 300 de specii de pasari care se intâlnesc pe teritoriul rezervatiei in tot timpul anului sau numai in anumite perioade ale acestuia, peste jumatate sunt specii protejate sau strict protejate de Conventii Internationale.

Acestea sunt doar cateva caracteristici pentru care Delta Dunarii a fost declarata in 1990 Rezervatie a Biosferei si inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei in cadrul Programului „Omul si Biosfera” lansat de UNESCO in 1970.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are o suprafata totala de circa 580 000 ha. Teritoriul rezervatiei cuprinde cateva unitati fizico-geografice deosebite atat din punct de

vedere morfologic cat si genetic: - Delta Dunarii propriu-zisa; - complexul lagunar Razelm-Sinoe; - litoralul Marii Negre, pâna la izobata de 20 m;

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.117/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

- Dunarea maritima pâna la Cotul Pisicii cu zona inundabila Isaccea-Tulcea; - saraturile Murighiol-Plopu.

Limita continentala a Rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre. Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a Rezervatiei si are o suprafata totala de circa 4178 km², din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul României, adica 3446 km², reprezentând circa 82%, restul, de circa 732 km², fiind situata pe partea stânga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in Ucraina.

Din septembrie 1990, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta ca Zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, fiind inclusa intre cele peste 600 astfel de zone dar situându-se printre cele mai intinse dintre acestea.

In judetul Tulcea exista un numar de 53 de arii naturale protejate de diferite categorii astfel: 34 rezervatii naturale si un parc national, o rezervatie a biosferei si 17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie Avifaunistica) declarate la nivelul judetului Tulcea prin Ordinul MMDD 1964/2007 si HG 1284/2007.

Suprafata totala ocupata de siturile Natura 2000 la nivelul judetului Tulcea este de cca. 696 269, 55 ha si ocupa 82% din suprafata judetului (suprafata de referinta 849.875 ha) si 2,92% din suprafata tarii (suprafata de referinta de 23.839.200 ha).

Numar arii declarate la nivel national: 34 Numar arii declarate la nivel local: 1 Numar situri Natura 2000: 17 Numar situri Ramsar si Rezervatie a Biosferei:1 Numar arii cu structuri de administrare: 2 Numar arii atribuite in custodie: 16 Categorii de arii naturale protejate:

- 34 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN) - o rezervatie a biosferei (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) - un parc national (Parcul National Muntii Macinului) -17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie

Avifaunistica) Managementul protectiei speciilor si habitatelor naturale din perimetrul Rezervatiei impune

actiuni al caror efect trebuie sa conduca la stoparea declinului diversitatii biologice, refacerea starii ecologice bune a ecosistemelor si reconstructia ecologica a unor zone afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor indiguite . In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii temele managementului Rezervatiei stabilite au fost :

A. Managementul protectiei speciilor si habitatelor A1. Stoparea declinului diversitatii biologice si conservarea patrimoniului natural

A2. Mentinerea/restaurarea starii ecologice bune a ecosistemelor A3. reconstructie ecologica in incintele indiguite

B. Monitoring integrat , GIS B1 . Sistem de monitoring integrat-suport pentru managementul rezervatiei C. Resurse naturale , utilizare durabila C1. Utilizarea durabila a resurselor naturale si a serviciilor de ecosisteme D. Turismul si recreerea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.118/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

D1. Promovarea turismului traditional local D2. Managementul vizitatorilor din Rezervatie E. Patrimoniul cultural E1. Conservarea patrimoniului cultural F. Dezvoltarea comunitara , implicarea populatiei locale F1. Cresterea standardului de viata al populatiei si asigurarea accesului echitabil la

resurse G. Constientizare , informare si educare G1. Informare,comunicare si educatie H. Cooperare transfrontaliera , cooperare internationala H1. Dezvoltarea cooperarii trasnfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei

Dunarii si Prutului Inferior H2. dezvoltarea participarii in programele de cooperare internationala I. Management eficient I1. Imbunatatirea capacitatii institutionale a Administratiei Rezervatiei , a metodelor de

management adaptativ integrat I2. Eficientizarea actului decizional al Administratiei Rezervatiei prin implicarea

comunitatilor locale, a tinerilor si a agentilor voluntari .

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.119/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.120/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE

SEMNIFICATIV

4.1. MEDIUL ACVATIC

In perioada de constructie a planului potentialele surse de impurificare pot fi materialele de constructie depozitate necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere). Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se va face in zona special amenajata, iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi .

- In perioada de functionare, apele uzate de tip fecaloid-menajer vor fi dirijate prin reteaua de canalizare de pe amplasament in reteaua de canalizare a orasului Sulina, conform Avizului ABA-DL nr. 23/14.06.2013, valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate care se vor evacua in conductele de canalizare vor fi conform NTPA 002 (HG nr. 188/2002 pentru aprobarea Normelor de descarcare in retelele de canalizare ale localitatilor, modificat si completat prin HG nr. 352/2005). Apele uzate rezultate în procesul tehnologic (purjare continuă şi/sau intermitentă a cazanului de abur în vederea menţinerii în limitele admisibile a parametrilor chimici, spălările acide/bazice ale filtrelor din staţia de tratare a apei realizate în cadrul proceselor de regenerare, canalizările pluviale, etc.) vor fi colectate şi supuse unui proces de epurare înainte de a fi deversate în emisar . Principalele procese care se vor realiza in statia de epurare se referă la decantare, separare şi filtrare mecanică, respectiv neutralizare din punct de vedere chimic. Apele pluviale vor fi colectate prin rigole si dirijate in sistemul de canalizare de pe platforma . O parte din aceste ape vor ajunge in sistemul de canalizare al orasului Sulina , gravitational ( apele colectate din zona serelor si a panourilor fotovoltaice ) , iar cele din zona centralei cu biomasa vor fi dirijate catre statia de epurare aferenta , cu evacuare finala in emisar ) .

Lucrarile din plan nu afecteaza calitatea fizica, radiologica a apei de suprafata si a panzei freatice. Poluarea biologica a apelor poate fi provocata de agenti patogeni sau germeni de fermentatie.

4.2. MEDIUL TERESTRU

Descrierea impactului: Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii :

1. surse specifice perioadei de executie – in zona studiata nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de modernizare/constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului;

2. surse specifice perioadei de exploatare – surse posibile de poluare ale solului: depozitarea necorespunzatoare a deseurilor generate pe amplasament, defectiuni ale separatoarelor de grasimi, scurgeri accidentale de combustibili din traficul rutier.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.121/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin

utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat.

Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele, amplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita.

Eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate.

Deseurile rezultate in timpul constructiei si in timpul functionarii obiectivului, conform HG 856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 1.

Faza de constructie a cladirilor si a cailor rutiere aferente planului In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructia santierului, din santierele provizorii de montaj, precum si din materialele de constructii ramase. Deseurile rezultate in timpul constructiei trebuie evacuate prin serviciul de salubritate al orasului Sulina . Faza de exploatare a ansamblului Centrala de cogenerare produce cenusa de vatra si cenusa zburatoare.Cenusa de vatra este colectata sub gratarul camerei de ardere si este ulterior transportata in containere speciale de catre firme de specialitate autorizate in acest sens. Cenusa zburatoare este aspirata de gazele de ardere si retinuta in filtrul cu sac inainte ca gazele de ardere sa iasa in atmosfera.

Deseurile rezultate in timpul exploatarii, dupa o prealabila sortare, se vor depozita in europubele asezate pe o platforma betonata special amenajata si vor fi evacuate prin serviciul de salubritate al orasului Sulina in baza unui contract de prestari servicii.

Tabelul nr.10 : tipurile de deseuri

Nr.crt. Tipul deseului Codul deseului conform HG 856/2002

1 Pamant si material stancos, pietre, fara continut de substante periculoase

17 05 03

2 Deseuri de tesuturi vegetale 02 01 03 3 Deseuri menajere, biodegradabile 20 01 08 4 Deseuri material plastic 20 01 39 5 Hartie , carton 20 01 01 6 Metal 20 01 40 7 Cenusa de vatra 10 01 01 8 Cenusa zburatoare 10 01 03

Depozitarea controlata a deseurilor In zona centralei cu biomasa si a complexului de sere se vor prevede locuri special

amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor. Depozitarea se va face selectiv (menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.), iar deseurile vor fi predate societatilor autorizate in preluarea si valorificarea acestora.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.122/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

4.3 ATMOSFERA

- In perioada de constructie a planului:

Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia cartierului rezidential, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie.

In perioada de constructie se vor utiliza urmatoarele utilaje : 1.Excavator Komatsu PC240LC-8Puterea motorului (kW/CP): 125/ 168 Greutatea operationala (kg): 24.200-26.300

Adancimea maxima de sapare (mm): 7.320 Capacitatea cupei (mł): 0,55 – 1,89 - 1 BUC

2.Buldozer Komatsu D61 SERIA EX-23 SERIA PX-23 Puterea motorului (kW/CP): 126/169 126/169

Greutatea operationala (kg): 17.780 18.660 - 1 BUC. 3.Incarcator compact Komatsu WA100M-6-Puterea motorului (kW/CP): 66,2 / 89

Greutatea operationala (kg): 6875 – 7180 Capacitatea cupei (mł): 1,25-1,80 - 2 BUC.

4.Basculanta Komatsu HD325-7Puterea motorului (kW/CP): 371/ 498 Sarcina maxima (kg): 36.500 Viteza maxima (km/ h): 70 - 1 BUC.

5.Buldoexcavator Komatsu WB97S-5Puterea motorului (kW/CP): 74/99,2 Greutatea operationala (kg): 8150 Viteza maxima de deplasare (km/h): 40 Capacitatea cupei (mł): 1,03 Adancimea maxima de sapare (mm): 6465 - 1 BUC.

6.Vibrocompactor Marca Volvo, Model:SD77,Putere:74 kW, Sarcina Utila: 7.5 tone,Numar de cilindri:1,Tractiune:roti

7.Autobasculanta MERCEDES BENZ Actros 4150 AK 8X8/4-Descriere: greutate cu încărcătura - 48000 kg, interaxă: 4800 mm,Motor: forţă - 503 c.p.(370 kW). Axe: număr de axe - 4, formula roţilor - 8x8.- 2 BUC. 8.Automacara DEMAG AC 40-1:150 CP,Capacitatea de încărcare :40000 kg Înălţimea braţului :31.2 m,viteză de deplasare - 80 km/h,Cutie de viteze: automat, Axe: formula roţilor - 6x6.- 1 BUC. 9.Statie betoane mobila tip M2200(F55-2200):Capacitate de productie: 25-45 m³/ ora,Malaxor pentru beton 2200 litri brut/1450 litri net,Patru buncare pentru agregate fiecare cu alimentator separat cu banda. - 1 BUC. 10.Tractor John Deere 7830 Autopower 200 CP.Tip tracţiune 4 WD. - 1 BUC.

Pentru transportul materialelor si al agregatelor,precum si al subansamblelor centralei,panourilor fotovoltaice si fermelor de la complexul de sere se va folosi pe relatia Tulcea-Sulina un remorcher cu cap.150CP ce va tracta cate doua gabare de transport cu capacitatea de incarcare de 100 Tone.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.123/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Conform Metodologiei Corinaire cantitatile de poluanţi emisi in atmosferă de la surse

mobile se calculează după următoarea formulă: Q = f x V, unde: Q - cantitatea de poluant emisă în atmosferă, pe tip de poluant, exprimată în

kilograme; f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant în funcţie de tipul de combustibil şi

de tipul de sursă mobilă, exprimat în kg/litru de combustibil; V - cantitatea de combustibil, exprimată în litri. Factorii de emisie "f" utilizaţi pentru calcularea cantităţilor de poluanţi emise în

atmosferă de la sursele mobile sunt următorii: 1. pentru surse mobile care utilizează motorină: a) autoturisme, alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mică sau

egală cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maşini autopropulsate pentru lucrări şi maşini mobile nerutiere) - (non Euro):

f = 0,0132 kg NOx/litru motorină; f = 0,0006 kg SO2/litru motorină; f = 0,0063 kg pulberi/litru motorină; f = 0,0000028 kg poluanţi organici persistenţi/litru motorină; f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorină; b) autoturisme, alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mică sau

egală cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maşini autopropulsate pentru lucrări şi maşini mobile nerutiere) - (Euro):

f = 0,0115 kg NOx/litru motorină; f = 0,0006 kg SO2/litru motorină; f = 0,0011 kg pulberi/litru motorină; f = 0,0000028 kg poluanţi organici persistenţi/litru motorină; f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorină; Consumul mediu de motorină pentru utilajele care vor fi utilizate la constructia

centralei cu biomasa , complexului de sere si a parcului fotovoltaic este cuprins intre 6 şi 12 l/h/utilaj. Utilizand formula de calcul mentionată anterior se obtin : 0,0792 – 0,1584 µg NOx/utilaj , 0,00036-0,00072 µg SO2/utilaj, 0,0378-0,0756 µg pulberi/utilaj , 0,0000168-0,0000336 µg poluanţi organici persistenti/utilaj şi 0,000000048-0,000000096 µg cadmiu/utilaj .

Conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului din 25/06/2002 privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, azot monoxidului de carbon, ,pulberilor in suspensie, plumbului,benzenului şi ozonului in aerul inconjurator ) , valorile limită sunt :

- pentru dioxid de sulf : - Valoarea limită orară pentru protectia sănătătii umane : 350 µg/m3

- Valoarea limită zilnică pentru protectia sănătătii umane : 125 µg/m3 - Valoarea limită pentru protectiă ecosistemelor ( an calendaristic şi iarna ) : 20

µg/m3

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.124/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

- pentru dioxid de azot şi oxizi de azot : - Valoarea limită orară pentru protectiă sănătătii umane : 200 µg/m3

- Valoarea limită zilnică pentru protectia sănătătii umane : 40 µg/m3 - Valoarea limită pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic şi iarna ) : 30

µg/m3 - pentru pulberi in suspensie PM10: - Valoarea limită orară pentru protectia sănătătii umane : 50 µg/m3

- Valoarea limită zilnică pentru protectia sănătătii umane : 40 µg/m3 - pentru monoxid de carbon : - Valoarea limită pentru protectia sănătătii umane : 10 mg/ m3 - pentru benzen : - Valoarea limită pentru protectia sănătătii umane : 5 µg/ m3 - pentru plumb : - Valoarea limită pentru protectia sănătătii umane : 0,5 µg/ m3 Prin compararea valorilor obtinute cu concentratiile maxim admise se poate

concluziona că impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate la constructia investitiilor propuse prin PUZ vor fi nesemnificative . De asemenea , trebuie mentionat că acest impact este diminuat de caracteristicile zonei (topografie, anotimp, vant etc.) ,de distanta fată de sursă (la aproximativ 100 m concentratiile de poluanţi scad la 10%) şi de faptul că utilajele nu functionează simultan.

Debarcarea materialelor se va face la debarcaderul prevazut in proiect,ca atare,acesta se va construi primul.Vor urma Centrala Electrica cu Biomasa,Complexul de sere si Parcul fotovoltaic.

A se avea in vedere ca perioada de functionare in regim normal,dar esalonat va fi de circa 6 luni/utilaj/an(considerand program normal de lucru 8 ore/zi),cu o perioada de finalizare a investitiilor astfel: 1.Debarcader:3 luni 2.CEB:24 luni 3.Complex sere:24 luni 4.Parc fotovoltaic:12 luni

- In perioada de functionare:

Gazele de ardere de la centrala de cogenerare ies din camera de ardere la aproximativ 900°C si trec prin cazan generand abur supraincalzit. Apoi gazele de ardere trec prin sistemul de filtrare si sunt evacuate prin cosul de fum.Toti parametrii referitori la emisiile de poluanti in atmisfera vor fi masurati si monitorizati in permanenta la cosul de fum.

Ca varianta s-a ales instalatia de filtrare cu filtre saci de tip ,,maneca” in material ryton, cu tesut dublu. Acest tip de filtru acopera un domeniu foarte larg, atat in ceea ce priveste spectrul granulometric cat si temperatura de lucru, fiind cel mai eficient sistem de indepartare a

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.125/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

particulelor uscate. Eficienta lor medie este foarte ridicata (=99.9%), in timp ce eficienta la particulele sub 5m este apropriata de 100%. Astfel, centrala electrica pe biomasa va fi echipata cu o instalatie de filtrare de tip filtru cu saci filtranti, cu regenerarea (curatirea) elementelor filtrante cu aer comprimat.

Datele tehnice ale instalaţiei de filtrare:

- Capacitatea de filtrare gaze arse :110.000m3/h (67.790Nm3/h) - Temperatura gazelor arse la intrare :170°C - Suprafata totala saci filtranti :2.025m2 - Suprafaţa filtranta efectiva :1.620m2 - Numar saci filtranti :750buc - Module de filtrare :5buc - Număr de saci filtranţi pe modul :150buc - Dimensiune sac filtrant: :150x6.000mm - Tipul sacului: :mânecă - Material sac filtrant :filtru Ryton cu tesatura Ryton - Greutate (garmaj) tesatura :550g/m2 - Viteza de trecere prin maneci :0,9m/min - Consum de aer comprimat :150Nm3/h la 4-6bar - Material colivie (sustinere sac) :Fe vopsit prin cataforeza - Dimensiunea particulelor reţinute :0,1÷100m

Performante instalatie de filtrare Date la iesirea din filtru (tabelul nr.11):

Parametru U.M. Capacitatea de incarcare filtru

25% 50% 75% 100%

Capacitatea de fum filtrate Nm3/h 16.948 33.895 50.843 67.790

Kg/h 22.032 44.064 66.095 88.127

m3/h 27.500 55.000 82.500 110.000

Greutatea specifica a fumului Kg/Nm3 1.3 1.3 1.3 1.3

Compozitia fumului la iesire:

O2 % Vol. 12,02 11,69 11,75 8,73 H2O % Vol. 6,36 6,26 6,06 11,55 CO2 % Vol. 11,3 11,99 12,34 14,50 N2 % Vol. 70,3 69,99 69,84 65,21

Pulberi g/Nm3 10 4,85 3,75 3,75 HCl mg/Nm3 0 0 0 0

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.126/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

SO2 mg/Nm3 0 0 0 0 Concentratia maxima de poluanti la iesire raportat la gaz uscat cu 11% O2

O2 % Vol. 11 11 11 11 H2O % Vol. 0 0 0 0 CO2 % Vol. 11,23 8,92 8,67 8,16 N2 % Vol. 79,42 79,34 79,58 79,83

Pulberi mg/Nm3 < 10 < 10 < 10 < 10 HCl mg/Nm3 < 0 < 0 < 10 < 10 SO2 mg/Nm3 < 0 < 0 < 50 < 50

Temperatura fum °C 170 170 170 170 Temperatura de roua fum °C < 110 < 110 < 120 < 120 Temperatura minima de functionare continua min. 130 °C °C 120 120 120 120 Temperatura maxima de functionare continua °C 180 180 180 180 Durata Luni 12 12 12 12 Ore de functionare pe an 8700 8700 8700 8700

Instalaţia de filtrare a gazelor arse este compusă din:

- module de filtrare; - pâlnii de captare cenuşă; - sistem de evacuare cenuşă; - containere mobile de colectare cenuşă; - instalaţie de dozare a varului (CaCO2); - sistem de autocuraţire a sacilor cu aer comprimat; - panou de control şi comandă.

Serele si panourile fotovoltaice nu se constituie in surse de poluare a aerului.

Efectul produs de autovehiculele care vor asigura transportul persoanelor in cadrul planului si mijloacele de transport navale care vor asigura aprovizionarea cu biomasa este redus.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.127/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

4.4. BIODIVERSITATEA

Teritoriul RBDD se caracterizeaza printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atat din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cat si al repartitiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia ca, la originea diversitatii ridicate a florei si faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografica sud-est-europeana, apropiata de refugiile postglaciare mediteraneene, precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate decat in teritoriile central-europene. De asemenea, o importanta influenta a avut si specificul genezei Deltei Dunarii.

Sub aspect biogeografic, teritoriul RBDD se afla situat in marea regiune palearctica (ce cuprinde intreaga Europa, partea de nord a Africii si Asia fara India si Indochina), subregiunea euromediteraneana.

Sub aspect fitogeografic se incadreaza in provincia danubiano-pontica, formand o unitate proprie, si anume districtul Delta Dunarii (V. Ciocarlan, 1994).

Sub aspectul zoogeografic al faunei de apa dulce, subregiunea euromediteraneana este divizata in provincia ponto-caspica, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveste Marea Neagra, aici se intalnesc specii apartinand atat regiunilor marine litorale cat si celor pelagice (P. Banarescu, N. Boscaiu, 1973).

Conceptul si denumirea de rezervatie a biosferei a fost promovat in 1971 sub auspiciile UNESCO. Prin acest concept se are in vedere conservarea unor zone natural caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice, capabile de mentinere si extindere a unor specii de plante si animale pe cale de disparitie sau in pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, rezervatia biosferei nu este destinata unei protectii exclusive, ci are mai multe scopuri si anume: conservarea ecosistemelor si folosirea echilibrata a resurselor naturale regenerabile; pastrarea formelor traditionale de activitate economica ce nu contribui ela prodeucerea de dezechilibre ecologice; cercetarea si supravegherea continua a componentelor ecosistemelor protejate; informarea si educarea populatiei privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii speciilor de plante si animale, a peisajelor respective; integrarea in reteaua mondiala de arii protejate si schimbul de informatii asupra valorii stiintifice si starii acestora; integrarea activitatilor economice din perimetrul rezervatiei biosferei in asa fel incat acestea sa nu produca dezechilibre ecologice; armonizarea intereselor populatiei autohtone cu obiectivul fundamental al rezervatiei biosferei – conservarea.

Conceptul de rezervatie a biosferei are in vedere trei legaturi si combinatii sinergice:conservare, dezvoltare si logistica. Rolul de conservare in rezervatia biosferei, care este obiectivul principal si se exercita prin aria de protectie integrala, trebuie sa fie bine definit pentru a se asigura cu exigenta conditiile si procesele ecologice corespunzatoare. Rolul logistic al rezervatiei biosferei are mai multe fatete, dar dintre acestea cercetarea stiintifica si monitoring-ul componentelor protejate sunt cele mai importante pentru integrarea in reteaua internationala de arii protejate. Rolul dezvoltarii depinde mult de contextul socio-cultural al populatiei autohtone. In orice

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.128/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

situatie trebuie gasite modalitati de cointeresare a populatiei locale pentru practicare acelormetode si folosirea acelor utilaje care sa duca treptat la refacerea unor echilibre ecologicederanjate. Plecand de la cele trei combinatii sinergice, modelul de organizare teritoriala a rezervatiei biosferei Delta Dunarii cuprinde: - zone strict protejate : 18 zone ce ocupa o suprafata totala de 50 600 ha (8,7% din suprafata rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezinta esantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din rezervatie. In aceste zone este interzisa orice activitate economica si sunt permise numai activitati de cercetare stiintifica si monitoring; - zone tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrala. Ele ocupa o suprafata totala de 223 300 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. Aici este admisa desfasurarea anumitor activitati de valorificare limitata a resurselor regenerabile astfel incat sa nu se produca o presiune antropica asupra ariei strict protejate. - zonele economice ( de dezvoltare durabila ) acopera o suprafata totala de 306 100 ha (52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt amplasate asezari umane. Aici se pot practica activitati economice, in anumite conditii.

Zona studiata este inclusa in ZONA ECONOMICA a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Delta Dunarii si Complexul Razim–Sinoie din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este un sit important ce include si o mare parte a zonei costiere românesti si grindurile de origine marina din zona complexului lagunar. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, una dintre cele mai mari zone umede din Europa (4152 km2, din care 3446 km2 pe teritoriul României) este declarata “sit Ramsar” incepând din anul 1990 si “sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural” din anul 1991. Principalul factor de risc la adresa biodiversitatii il reprezinta omul care prin dorinta de satisfacere a nevoilor sale economice provoaca adesea daune iremediabile mediului inconjurator. Asa cum este stipulat si in articolele Conventiei privind Diversitatea Biologica, protectia si conservarea biodiversitatii nu exclude dezvoltarea economica; aceasta insa trebuie sa tina cont de folosirea durabila a componentelor sale. Odata cu distrugerea sau alterarea habitatelor naturale, declinul biodiversitatii devine un proces dificil de controlat, care nu poate fi remediat decât cu resurse umane si financiare importante, orientate in primul rând spre procesele de restaurare si repopulare a habitatelorcu specii de flora si fauna salbatica.

Starea de conservare a sitului este una buna, comparativ cu momentul de desemnare a sitului Natura 2000, amenintari asupra sitului sunt date de includerea in sit a comunitatilorumane in numar mare si de lipsa epurarii apelor uzate. O alta modificare posibila pe viitoreste aceea legata de abandonarea practicilor traditionale de utilizare durabila si traditionala a terenurilor.

In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se precizeaza: “ Situatia ecologica a Deltei Dunarii poate fi considerata , in prezent intr-o stare de echilibru . Acest echilibru poate fi deranjat de o serie de factori interni sau externi. Dintre factorii interni, trebuie menţionat pericolul creşterii presiunii antropice asupra ecosistemelor naturale, presiune ce poate fi materializată în tendinţa de supraexploatare a

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.129/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

resurselor naturale în general şi a celei piscicole, în special, dar şi în tendinţa actuală de dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construcţiilor, dezvoltarea activităţii de transport, dezvoltarea serviciilor, creşterea volumului de deşeuri, etc. În categoria factorilor externi, sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic, situate în afara Rezervaţiei: lipsa staţiilor de epurare a marilor aglomerări urbane (Bucureşti, Galaţi-Brăila, Tulcea), funcţionarea marilor unităţi industriale fără soluţionarea rapidă a problemelor de epurare a apelor şi a aerului (Combinatul Siderurgic Galaţi, unităţile industriale situate pe platforma de Vest a municipiului Tulcea) , dezvoltarea activităţilor de agricultură cu potenţial de creştere a aportului de nutrienţi în apă, dezvoltarea transportului naval pe Dunăre, etc .”

Referitor la starea de conservare a sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii, in conformitate cu O.M.nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011, putem mentiona ca in ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgalasi macrofitica ce constituie producatorii primari, precum si multe specii de protozoare,asigura continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lantului trofic.Datorita cresterii, în ultimeledecenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, în special, aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele dingrupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acopera majoritatea suprafetelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuituluimateriei vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea pâna la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematicepreferate de catre consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare.

În consecinta, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea acestora în sensul popularii bazinelor eutrofe cu speciicare au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pesti de talie micasi cu valoare economica mai redusa (babusca,biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au parasit în cea mai mare parte aceste zone(stiuca, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, vaduvita).

În ecosistemele terestre ramase în regim natural, mult mai reduse în suprafata decât în trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferitdecât în cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele în mars sau în stationare, pe bratele Dunarii(Chilia, Sulina, SfântuGheorghe), cât si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina,combustibilii lichizi usori si grei, pacura si uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare,instalatii. Circulatia navelor provoaca modificari semnificative asupramalurilor canalelor prin fenomenele de suctiune si de val,precum si producerea de zgomote si vibratii care afecteaza fauna, în special, înperioada de cuibarire si hranire.

Referitor la starea de conservare a sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie in conformitate cu HG 1248/2007 modificata si completata prin HG 971/5.10.2011, putem mentiona in ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităţi ale sitului, ca acestea sunt reprezentate de– braconaj, turismul in masa, industrializarea si extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjareapasarilor in timpul cuibaritului (colonii), a perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor de pasari acvatice), intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale în agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva achimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini, schimbarea habitatului semi-natural (fânete, pasuni) datorita încetarii

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.130/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

activitatiloragricole precum cositul sau pasunatul, arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei, înmultirea necontrolata a speciilor invazive, electrocutarea si coliziunea cu liniile electrice, amplasarea de generatoare eoliene, înmultirea necontrolata a speciilor invazive, defrisarile,taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari, taierile selective ale arborilor în vârsta sau a unor specii, împaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fânete etc.)

Zona studiată este un ansamblu de incinte îndiguite care are la origine foste zone mlăstinoase, îndiguite în trecutul tării noastre de dinainte de 1990 pentru a creste suprafata agricolă a tării si care a suferit un proces de salinizare ( exces de nutrienti-săruri în volumul edafic util , care a făcut imposibilă practicarea agriculturii în ultimii 10 ani, fiind utilizată doar ca păsune.

Excesul de minerale si încetarea activitătii agricole au determinat un proces de pionierat de instalare a vegetatiei naturale începând cu plantele segetale si ruderale ( în stadiul de pârloagă a terenului) si apoi trecând la instalarea speciilor spontane halofile sau care pot tolera o salinitate crescută a solului .

Ca urmare a presiunilor antropice cauzate în principal de depăsirea capacitătii de regenerare a vegetatiei fată de activitatea de păsunat cu animale domestice , a conditiilor pedoclimatice limitative , vegetatia descrisă nu contine, la cele mai multe asociatii descrise in urma realizării releveelor fitocenotice din teren, toate elementele standard descrise în covorul vegetal al României fiind asociatii ,,partiale'' si nu tipice.

Cele 3 loturi concesionate de SC Acva Europe Engineering au o vegetatie cu acoperire redusă pe suprafete importante, în special în loturile 1 si 2 dinspre orasul Sulina, ca urmare a suprapăsunatului, aspectul general fiind unul de islaz târlit, cu vegetatie în care în multe zone din portiunile centrale ale acestor loturi se mai pot observa doar fragmente ale plantelor componente.

Urmare a celor descrise mai sus, în urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament) nu au fost identificate potentiale efecte negative ale activitătii planului asupra unor specii de plante si habitate protejate.

Pe amplasament există specii halofile care însă nu sunt în asociatie cu alte plante diferentiatoare sau însotitare descrise în nomenclatorul asociatiilor identificate în România pentru a încheia asociatii tip care să formeze habitate protejate prin Reteaua Natura 2000.

Pe o suprafată de 2,52 ha (1,93 ha lotul 3 si 0,59 ha lotul 2) din totalul de 88 ha avem prezente în vegetatie plante care s-ar putea asocia in mod artificial la o asociatie partială de Hordeetum hystricis –Wendelbg 1943 care este incompletă prin numărul de specii caracteristice inventariate (codul 395 pe harta asociatiilor realizată cu ocazia deplasărilor pe amplasament), neexistand alte specii indicatoare si cu atat mai putin asociatii caracteristice habitatului prioritar.

Aceasta potentiala asociatie fiind marginala la loturile concesionate care o includ, comparând cu proiectele de amplasare a obiectivelor (clădiri, echipamente, drumuri) pe cele doua loturi (2 si 3) se observa ca speciile nu vor fi inhibate în dezvoltarea naturală, fiind distribuite în perimetru liber de elemente antropice.

Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta a proiectului analizat, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.131/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Pe termen scurt efectele negative asupra florei, în limite admise, se vor exercita în perioada de construire a cladirilor centralei, a drumurilor si la amplasarea echipamentelor.

Pe termen mediu si lung efectele vor fi diminuate prin regenerarea florei afectate în perioada de constructie pe circa 45 % din suprafata proiectului care nu va fi acoperită cu echipamente, materiale, clădiri sau drumuri temporare.

Impactul rezidual după aplicarea măsurilor de minimizare a impactului negativ stabilit în prezentul plan va fi complet înlăturat la închiderea proiectului când flora se va reface complet cu elemente spontane în cel mult 3 ani de la dezafectarea clădirilor si echipamentelor. În perimetrul analizat se remarcă prezenta unui număr foarte mic de specii pe aceste terenuri antropizate, cu vegetatie suprapăsunată .Perimetrul proiectului nu constituie habitat propice pentru adăpost, hrană sau reproducere pentru speciile din componenta faunistică ca urmare a compozitiei vegetale din acest perimetru si starea de degradare a asociatiilor vegetale coroborată cu circulatia animalelor domestice în zonă. Speciile identificate în perimetrul concesionat sau imediata vecinătate sunt specii comune din Ordinul Passereiforme, foarte putine la număr folosind vegetatia din loturile monitorizate doar pentru odihnă sau căutând hrana formată din insecte din zona de uscat . Majoritatea speciilor de păsări au fost identificate in vecinătatea de sud a perimetrului concesionat în stufăris sau pe canalul de centură sau au fost văzute în zbor, tranzitând zona. Prin specificul activitătilor de amplasare a centralelor nu vor fi afectate populatiile speciilor mentionate arealul ocupat cu aceste echipamente nefiind biotopuri importante de hrană sau adăpost iar tranzitia aeriană se va putea face fără nici un impediment cauzat de echipamentele tehnice sau de depozitele de biomasă.

Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, precum si a RBDD- nu va fi afectata de planul propus deoarece:

1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

2. NU se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor

naturale protejate de interes comunitar. 4.5. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

Activitatile care se va desfasura pe amplasament vor fi cea de producere energie electrica

din biomasa si energia solara , precum si cea de cultivare a legumelor ( in cadrul complexului de sere).

SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL, prin implementarea planului, doreste sa imbunatateasca situatia existenta si nivelul de trai al comunitatii locale, prin valorificarea resurselor existente ( resurse naturale – biomasa si energia solara, resurse umane) . Din punct de vedere al fortei de munca se va constata o crestere a angajatilor din randul localnicilor in etapele de constructie si functionare. De asemenea, lucrarile de constructie, materiile prime (piatra, betoanele necesare) vor fi realizate cu societati din judetul Tulcea.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.132/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Cresterea numarului de angajati va determina o crestere a nivelului de trai si a calitatii vietii in zona si se vor mari contributiile la bugetul de stat prin taxele si impozitele platite cu salariile angajatilor . Prin refacerea drumurilor de acces in zona de interes si a drumurilor de exploatare se va imbunatati infrastructura din amplasamentul studiat. 4.6. PEISAJUL

Amplasamentul celor trei obiective se va face intr-un teren relativ plan, iar obiectele care se vor construi, mai ales centrala de cogenerare vor influenta peisajul vazut din zona canalului de centura. Serele si parcul fotovoltaic nu au inaltimi mari si nu vor afecta peisajul. Se propune ca perimetral, in tot complexul de obiective sa se amenajeze o plntatie de aliniament cu specii specifice zonei.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului şi diverse materiale. Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor consuma materialele. La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele astfel încât terenul să fie readus pe cât posibil la starea anterioară.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.133/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU

PROGRAM Într-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomasă, astfel alimentând

celelalte componente biotice ale ecosistemului cu „materia primă” necesară desfăşurării activităţilor vitale. Prin importantul aport de biomasă pe care îl aduc în ecosistem, plantele, au un rol esenţial în succesiunea ecologică determinând evoluţia ecosistemelor. Pentru studiul evoluţiei unui ecosistem, determinant este studiul evoluţiei asociaţiilor vegetale existente într-o perioadă de timp în acel ecosistem, asociaţiile vegetale reflectând condiţiile abiotice existente în acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp.

Evoluţia asociaţiilor vegetale poate fi influenţată de factori naturali şi de factori antropici. Factorii naturali sunt reprezentaţi de calamităţile naturale, secetele prin temperaturi ridicate şi lipsa precipitaţiilor mai mult timp, etc. Perturbaţiile antropice sunt rezultatul activităţilor umane desfăşurate în ecosistemul respectiv dar şi în zonele învecinate şi sunt reprezentate în special de: poluarea cu substanţe chimice care pot accelera sau inhiba dezvoltarea plantelor, de lucrări de îmbunătăţiri funciare ce pot schimba circuitele naturale ale substanţelor nutritive şi de utilizarea necorespunzătore a unor resurse naturale existente în ecosistem.

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariilor naturale sunt reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici (factorii geologici (solul, rocile), factori geografici (altitudine, longitudine, latitudine), factori mecanici (flux, reflux, curenţi, cutremure), factori fizici (temperatură, lumină, apă, aer) şi factori chimici (compoziţia aerului, a apei, a solului) şi biocenoză (ce reprezintă întreaga diversitate elementelor vii, precum flora şi fauna, dar şi relaţiile acestora intra şi interspecifice). Funcţiile habitatului identificat în zona de studiu pentru speciile de interes comunitar au fost descrise la capitolele anterioare, unde s-au detaliat preferinţele speciilor de interes comunitar pentru acest tip de habitat identificat. De asemenea, în funcţie de suprafaţa acestuia precum şi de amplasamentul său, s-au detaliat particularităţile care au stat la baza densităţii şi distribuţiei restrânse a speciilor de interes comunitar în cadrul habitatului de pajiste si drumuri de exploatare identificat în zona de studiu.

O mare parte din suprafata deltei apartine Administratiei Rezervatiei Delta Dunarii. Suprafetele de pasunat si cele agricole apartin comunitatilor locale, în rest, situatia sprafetelor concesionate nu se cunoaste în detaliu. Padurile si plantatiile, constituie în majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Directia Silvica.

Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea siturile ROSPA 0031 Delta Dunării –Complex Razim –Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunării sunt asigurate de heterogenitatea specifică din acest biom unic Delta Dunării. Prin urmare, activitatea antropică din aceste terenuri îndiguite din zona proiectului analizat reprezintă 0,01 din suprafata siturilor ce le includ si nu poate genera o fragmentare de habitate sau distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor care s-au format în mii de ani si nu va periclita integritatea acestora.

Pe amplasamentul strict al planului nu este prezent nici un tip de habitat de interes conservativ care să fie protejat prin Directiva Habitate în cadrul reţelei Natura 2000 sau protejat la nivel national/international.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.134/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Referitor la speciile de plante enumerate în Anexa II a Directivei Habitate menţionăm că în conformitate cu Fişa standard a ROSCI 0065 Delta Dunarii, aprobată ca anexă la Ordinul MMDD nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011, în zona planului propus nu au fost identificate specii de interes conservativ la nivel european.

In perimetrul de studiu, pe lângă factorii naturali, activitatea antropică este data de activitatea de crestere a animalelor – suprapăsunatul cu animale domestice – si cositul vegetatiei în scopul asigurării furajelor pentru perioada de iarnă. Capacitatea de regenerare a vegetatiei fată de activitatea de păsunat cu animale domestice este depăsită si acest aspect, coroborat cu conditiile pedoclimatice limitative, face ca vegetatia descrisă să nu cuprindă toate elementele standard descrise în covorul vegetal al României. De aceea, în cadrul releveelor descrise cu ocazia deplasărilor din teren se observă că s-au identificat în unele zone ale celor 3 loturi de teren incluse în perimetrul proiectului ,,reprezentanti’’ ai unor asociatii vegetale si nu asociatii distincte, fragmentarea asociatiilor si mentinerea lor într-un ritm de evolutie foarte inceată spre o compozitie tipică, naturală, fiind cauzată de presiunile antropice mai sus amintite.

Dispunerea speciilor este una caracteristică incintelor antropizate prin îndiguire si construire de canale colectoare de drenare a fostelor terenuri mlăstinoase din Delta Dunării.

Cele 3 loturi au o vegetatie cu acoperire redusă în special în loturile 1 si 2 dinspre orasul Sulina ca urmare a suprapăsunatului, aspectul general fiind unul de islaz târlit, cu vegetatie în care în multe zone din portiunile centrale ale acestor loturi se mai pot observa doar fragmente ale plantelor componente . Considerăm că atingerea unei structuri naturale tipice a asociatiilor vegetale din incinta îndiguită în care s-a efectuat studiul nu este posibilă decât partial deoarece avem deja un ecosistem antropizat prin păsunat cu animale domestice si prin modificarea cu mai bine de 30 ani în urmă a circuitelor naturale de materie, informatie si energie prin îndiguire si drenarea apei prin canale colectoare săpate pentru a mări suprafata agricolă. Dar heterogenitatea specifică poate creste prin reducerea sau stoparea suprapăsunatului ceea ce va determina cresterea numărului de specii si a numărului de indivizi a speciile importante de interes conservativ în populatiile vegetale din zona studiată.

Pajistea suprapăsunată cu smocuri de iarbă rare, cu aspect desertic în mijlocul loturilor de teren, în special cele două (loturile 2 si 3 ) dinspre orasul Sulina, a cauzat si o prezentă foarte slabă a speciilor faunistice, acestea fiind identificate mai mult în tranzitie pe terenul sau spatiul aerian al terenului pe care se va realiza proiectul analizat în prezentul studiu. Actiunile de antropizare a zonei studiate nu afectează însă specii sponatane de interes conservativ iar fenomenul de fragmentare al asociatiilor vegetale se manifestă doar local în incinta îndiguită, fără a afecta zonele naturale situate la sud de Canalul de centură 4 Sulina, spre baltă.

În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a putut realiza un

tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, s-au identificat în total 45 de specii de păsări care sunt împărţite în următoarele categorii:

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.135/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

1. Păsări oaspeţi de vară: din cadrul acestei categorii au fost identificate 21 de specii de păsări, dintre care doar 4 specii sunt prezente ca şi păsări cuibăritoare în zona de studiu. Din totalul celor 21 de specii oaspeţi de vară identificate, 9 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 21 de specii de păsări oaspeţi de vară este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeţi de vară funcţie de gradul de protecţie

Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor oaspeţi de vară

Graficul 3 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor cuibăritoare 2. Păsări sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 20 de specii,

dintre care doar 4 specii sunt prezente şi ca păsări cuibăritoare în zona de studiu. De asemenea, din totalul celor 20 de specii sedentare, o singură specie se regăseşte în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în

Series1, Specii din Anexa 1, 9, 47%

Series1, Alte

specii, 10, 53%

Series1, Specii cuibaritoare…

Series1, Specii necuibaritoa…

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.136/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

zona de studiu,toate fiind în exclusivitate doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 20 de specii sedentare este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 4 – Ponderea speciilor sedentare funcţie de gradul de protecţie

Graficul 5 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor sedentare

Graficul 6 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor

sedentare cuibăritoare

3. Păsări de pasaj: din această categorie au fost identificate 4 specii exclusiv de pasaj, dintre care o specie se regăseşte în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. Pe lângă aceste specii prezente în cadrul zonei de studiu ca şi specii exclusiv de pasaj, pe perioada migraţiei au mai fost observate efective reduse al unor specii de păsări care

Series1, Specii din Anexa 1,

1, 5%

Series1, Alte

specii, 19, 95%

Series1, Specii

cuibaritoare, 4, 20%

Series1, Specii

necuibaritoare, 16,

80%

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.137/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

cuibăresc în Delta Dunării, şi care au început să migreze. Din totalul celor 32 de specii pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, doar 2 specii au fost identificate ca specii de pasaj, şi anume cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) şi cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), doar primul fiind cuprins în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă ambele specii având o largă răspândire în Delta Dunării, fiind printre cele mai comune specii de păsări, putând fi observate în orice parte a deltei. De asemenea, numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări de pasaj a fost în medie de10-15 exemplare/zi, fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaţiile totale ale acestor specii. Celelalte 4 specii de pasaj identificate în cadrul zonei de studiu nu sunt cuprinse în lista speciilor pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, existând alte zone care se intersectează cu culoarele principale de migraţie ale acestor specii. Mai jos sunt evidenţiate grafic particularităţile acestor specii de pasaj:

Graficul 7 – Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcţie de gradul de protecţie

Graficul 8 – Ponderea speciilor de pasaj importante pt situl ROSPA 0031 în cadrul zonei de studiu

Series1, Specii din Anexa 1, 1, 20%

Series1, Alte

specii, 4, 80%

Series1, Specii de …

Series1, Specii de …

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.138/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE

ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Ca si tara membra a Uniunii Europene, Romania a fost obligata prin procesul de aderare sa

asigure transpunerea reglementarilor europene (directive si regulamente), privitoare la protectia mediului. La elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a tinut cont de toate prevederile legislative privind protectia mediului.

Privind relevanta PUZ pentru integrarea consideratiilor de se fac urmatoarele precizari: - propunerile de amenajare - dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se inscriu in

prevederile PUG si al Regulamentului aferent acestuia; - realizarea PUZ va avea un impact social si economic pozitiv datorita crearii de noi

locuri de munca prin promovarea unor noi servicii si activitati comerciale in zona. Riscuri naturale, inundatii masive, alunecari de teren, seism, nu au fost identificate pentru

amplasamentul vizat. Riscurile antropice nu pot fi supuse analizei atata timp cat nu exista activitati simple sau complexe generatoare de riscuri pe amplasament sau in zone le invecinate.

Orice interventie antropica in mediu are repercursiuni asupra acestuia. Obiectivul propus prin prezentul proiect este un ansamblu omogen de amenajari si constructii functionale al caror specific de activitate este neagresiv fata de factorii de mediu apa, aer, sol, subsol si asezari umane, in conditiile unei exploatari corecte. Nu se pune problema emanatiilor nocive, nu se produc noxe si deseuri periculoase pentru mediu. In consecinta, aspectele de protectia mediului se rezuma la rezolvarea utilitatilor de asa maniera incat sa nu afecteze integritatea factorilor de mediu, conform celor propuse la capitolele respective, folosind instalatii, retele, echipamente, utilaje ale caror caracteristici sunt compatibile cu normele de protectia mediului si la administrarea corespunzatoare a ansamblului din punct de vedere al curateniei si igienei publice.

Diminuarea pana la eliminare a surselor potentiale de poluare se poate face optand partial sau integral pentru solutii alternative de energie utilizata.

Prevenirea producerii riscurilor naturale: in zona amplasamentului nu exista factori de risc natural major.

6.1. Obiective de protectie a mediului Datorita pozitiei zonei studiate fata de ariile naturale protejate (ROSCI 0065 Delta Dunarii,

ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii), este importanta in implementarea planului stabilirea obiectivelor de protectie a mediului la nivel local.

Locatia se afla in Zona Economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Locatia nu se afla intr-o zona tampon si nici intr-o zona de protectie integrala.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.139/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Administrarea ROSCI 0065 Delta Dunarii si a ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie este încredintata - A.R.B.D.D.- Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Exista Planuri de management ale siturilor si acestea se aplica. Potrivit Legii nr. 82/1993, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) are ca

obiective principale în gestionarea ecologica a teritoriului rezervatiei conservarea si protejarea patrimoniului natural cu valoare stiintifica deosebita si promovarea utilizarii durabile a resurselor productivitatii ecosistemelor naturale, reconstructia ecologica a unor habitate deteriorate prin amenajarile realizate înainte de 1989. Planul de management discutat si aprobat de Consiliul stiintific al RBDD contine 35 obiective si 87 proiecte, grupate în patru categorii si anume:

- Obiective generale privind redresarea starii ecologice a RBDD, cadrul legislativ si a unor forme de cooperare si promovare a rezervatiei;

- Obiective privind utilizarea economica durabila a spatiului RBDD si folosirea resurselor naturale (agricultura fara îngrasaminte chimice si pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papura, lemn, fauna piscicola, ornitologica si mamifere, ecoturism);

- Obiective si activitati în zona tampon care sa contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protectie integrala si reabilitarea habitatelor degradate anterior;

- Obiective referitoare la zonele cu protectie integrala, cum ar fi îmbunatatirea calitatii apei, cercetare si monitoring asupra biodiversitatii pentru conservarea si protectia ei.

Acest plan de management a fost pus în aplicare si se deruleaza de catre ARBDD, cu participarea INCD-DD, Tulcea, a altor institute de cercetare, universitati, companii specializate (Apele Române, Romsilva), societati comerciale, Consiliului Judetean Tulcea si cu sprijinul nedimensionat al populatiei locale (Obiectivele de management pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila în Rezervatia Biosferei Delta Dunarii din România, 1995, P. Gâstescu, 1996).

Printre obiectivele cu caracter permanent mentionam: - modelarea si îmbunatatirea regimului hidrologic; - cunoasterea functionarii ecosistemelor; - cunoasterea biodiversitatii; - supravegherea proceselor morfologice costiere; - valorificarea durabila a resurselor naturale regenerabile si reglementarea activitatilor

economice, cu deosebire a celor traditionale; - reconstructia ecosistemelor deteriorate; - evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si antropice; - dezvoltarea sistemului informational si a monitoringului integrat; - informarea si educatia ecologica a publicului si a populatiei locale; - conservarea si valorificarea specificului etno-cultural a populatiei locale; - cooperarea cu organizatiile interne si internationale. Pentru conservarea biodiversitatii au fost elaborate si sunt în curs de realizare planuri

speciale de management pentru 7 zone cu regim de protectie integrala si anume: Rosca – Buhaiova, Periteasca – Leahova, Letea, Caraorman, Raducu, Capul Dolosman, Rotundu.

Principalele atributii ale ARBDD: Exercitarea atributiunii de autoritate de mediu pe întreg teritoriul rezervatiei este forma prin

care ARBDD controleaza desfasurarea activitatilor economice si sociale, urmarind ca acestea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.140/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

sa se desfasoare în conditiile protectiei mediului înconjurator, a eliminarii mpactului antropic asupra ecosistemelor naturale deltaice:

- Evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza cercetarea stiintifica, asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si biodiversitatii;

- Identifica, delimiteaza si propune delimitarea si declararea zonelor functionale; - Stabileste si aplica masurile de reconstructie ecologica a ecosistemelor deltaice; - Evalueaza starea resurselor naturale si nivelul de valorificare a acestora, în acord cu

capacitatea de suport a ecosistemelor; - Exercita atributiunile de autoritate de mediu în perimetrul rezervatiei; - Sprijina si protejeaza activitatile economice traditionale ale populatiei locale; - Avizeaza planurile de amenajare a teritoriului

Elaborarea planurilor de management al Rezervaţiei a fost precedată de Seminarul

Internaţional pentru managementul Rezervaţiei, desfăşurat în 1991 la Uzlina, în Delta Dunării. Participarea internaţională deosebită la acest seminar a contribuit la stabilirea Obiectivelor Strategice pentru managementul Rezervaţiei. Au fost stabilite 14 obiective strategice pe termen mediu şi lung, grupate în 7 teme principale, teme şi obiective care s-au regăsit şi în planurile de management elaborate ulterior.

Primul plan de management al Rezervaţiei a fost elaborat în perioada 1993-1994 cu sprijin internaţional, financiar şi consultativ şi a fost implementat în perioada 1995-2001.

Acesta cuprindea un număr de 35 de obiective grupate în 4 teme principale: Obiective cu caracter general, obiective cu caracter economic, obiective pentru zonele tampon şi obiective pentru zonele strict protejate.

În cursul anului 2001, obiectivele planului de management au fost revizuite şi completate, rezultând al doilea plan de mangement, pentru perioada 2002 -2006 perioadă prelungită cu încă un an, în 2007.

Urmatorul Plan de management elaborat pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a cuprins obiective şi măsuri organizate într -un program de acţiuni planificate pentru perioada 2008-2012 şi care au constituit un instrument de lucru atât pentru administraţia Rezervaţiei cât şi pentru cei care doresc să desfăşoare activităţi pe teritoriul Rezervaţiei. Condiţiile în care se vor desfăşura principalele activităţi în perimetrul Rezervaţiei sunt cuprinse în Regulamentul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Facem precizarea ca acest ultim plan nu a mai fost actualizat (dupa 2012) si nici nu a fost aprobat conform legislatiei.

În urma unui proces de analiză a modului în care au fost realizate obiectivele de management în perioada 2002-2006 de către un colectiv format din membrii ai Consiliului Ştiinţific al ARBDD şi din responsabilii principalelor compartimente funcţionale din ARBDD, au fost identificate temele managementului şi acţiunile necesare pentru realizarea temelor. În urma unui proces complex de consultare publică cu specialişti din domeniul cercetării ştiinţifice, reprezentanţi ai principalilor agenţi economici, ai populaţiei locale şi ai instituţiilor cu activităţi şi responsabilităţi în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, temele managementului Rezervaţiei au căpătat o formă finală. Astfel, obiectivele precizate in ultimul Plan de management pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sunt :

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.141/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

A. Managementul protecţiei speciilor şi habitatelor Managementul protecţiei speciilor şi habitatelor naturale din perimetrul Rezervaţiei impune

acţiuni al căror efect trebuie să conducă la stoparea declinului diversităţii biologice, refacerea stării ecologice bune a ecosistemelor şi reconstrucţia ecologică a unor zone afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor îndiguite.

A1. Stoparea declinului diversităţii biologice şi conservarea patrimoniului natural În perioada 1990-2007, au fost luate o serie de măsuri în această direcţie rezultate din acţiunile de supraveghere a stării patrimoniului natural şi materializate prin: - impunerea unor restricţii speciale privind valorificarea unor specii care fac obiectul

valorificării economice (perioade prelungite de prohibiţie la pescuit şi/sau la vânat); - implementarea prohibiţiei generale la pescuitul sturionilor; - realizarea staţiei pentru monitorizarea speciilor migratoare; - impunerea valorificării unor specii numai prin folosirea capca nelor selective (capturarea

bizamilor); - declararea unor zone de cruţare – iernare pentru populaţiile unor specii periclitate; - supravegherea zonelor strict protejate, a coloniilor unor specii de păsări, a zonelor de

reproducere naturală a speciilor de peşti şi a zonelor de cuibărit ale unor specii de păsări (Vulturul codalb – Helieatus albicilla);

- implementarea proiectelor privind protecţia unor specii periclitate (Pelicanul creţ – Pelecanus crispus, Nurca europeană – Mustela lutreola, Gâsca cu gâtul roşu – Branta ruficolis).

Este necesară continuarea acţiunilor propuse în cadrul Planului de Acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei:

A1.1: Selectarea şi formularea pachetului de indicatori şi indici care definesc starea ecosistemelor din RBDD. Stabilirea Valorilor de Referinţă Favorabilă pentru speciile protejate din RBDD.

A1.2: Evaluarea funcţiilor şi serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole, salmastre şi marine (producţie, reglare, suport).

A1.3: Refacerea populaţiilor de nurcă europeană (Mustela lutreola). A1.4: Protecţia şi conservarea pelicanului creţ (Pelecanus crispus) pe toată durata

implementării Planului de management. A1.5: Evaluarea anuală a eficienţei programului de populare de susţinere a Dunării cu pui de

sturioni marcaţi individual. A1.6: Evaluarea diversităţii biologice în zona costieră a Mării Negre din perimetrul RBDD

A1.7: Inventarierea speciilor invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul lor.

A2. Menţinerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor Acţiunile desfăşurate în perioada anterioară în scopul îmbunătăţirii condiţiilor ecologice din

ecosistemele naturale din Rezervaţie au fost materializate în principal, în lucrări

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.142/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexele acvatice natur ale. Lucrările au fost realizate etapizat, în prima etapă abordându-se refacerea regimului de curgere a apei prin Rezervaţie pe gârlele şi canalele principale. Pentru etapele următoare au fost incluse lucrări similare pentru canalele secundare şi au fost prevăzute a se realiza în perioada 2009-2012.

A2.1: Reactualizarea inventarelor diversităţii biologice din perimetrul RBDD. A2.2: Combaterea şi/sau atenuarea factorilor de risc (agenţi patogeni, schimbări climatice,

activităţi antropice, specii invazive, etc.) pentru starea habitatelor, identificarea şi implementarea măsurilor pentru limitarea efectelor negative.

A2.3: Adaptarea zonării funcţionale a RBDD şi a planurilor de management aferente pentru atingerea obiectivelor specifice, ţinându-se cont de distribuţia speciilor de păsări cu cerinţe prioritare de protecţie pentru a se asigura manţinerea valorilor stabilite.

A2.4: Elaborarea şi implementarea normelor specifice pentru conservarea diversităţii (limitarea impactului antropic).

A2.5: Elaborarea şi implementarea programului de igienizarea stufărişurilor în vederea îmbunătăţirii stării habitatelor din RBDD.

A2.6: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Dunavăţ – Dranov.

A2.7: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Şontea – Fortuna.

A2.8: Îmbunătăţirea regimului hidrologic şi refacerea potenţialului piscicol în complexul Roşu – Puiu.

A2.9: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Gorgova – Uzlina. A2.10: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Somova – Parcheş A2.11: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Şontea – Fortuna A2.12: Îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoe – Istria – Nuntaşi A2.13: Executarea periodică a lucrărilor de întreţinere a canalelor pentru asigurarea regimului

hidrologic optim din ecosistemele acvatice. A2.14: Perdele forestiere de protecţie a braţelor şi canalelor Deltei Dunării. A3. Reconstrucţie ecologică în incintele îndiguite Reconstrucţia ecologică a incintelor îndiguite a fost începută în perioada 1994-1996 când au

fost conectate regimului hidrologic natural primele două incinte îndiguite prvăzute să devină amenajări agricole: Babina (2.600 ha)şi Cernovca (1580 ha). În perioada următoare

au urmat şi alte amenajări agricole şi piscicole astfel că în prezent suprafaţa totală a amenajărilor reconectate regimului hidrologic natural este de 15.025 ha (AA Babina – 2.600 ha, AA Cernovca – 1.580 ha, AA Fortuna – 2.115 ha, AP Holbina I 1.260 ha, AP Holbina II – 3.100 ha, AP Dunavăţ II – 1260 ha, AP Popina – 3.600 ha).

În perioada următoare se propune continuarea acestui proces prin includerea altor incinte îndiguite.

A3.1: Reconstrucţie ecologică în zona Holbina-Dunavăţ (etapa a II-a) A3.2: Reconstrucţia ecologică A.A. Pardina A3.3: Reconstrucţia ecologică A.A. Sireasa A3.4: Reconstrucţia ecologică A.A. Murighiol-Dunavăţ A3.5: Reconstrucţia ecologică A.A. Sulina

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.143/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

A3.6: Reconstrucţia ecologică A.A. Carasuhat A3.7: Reconstrucţia ecologică A.P. Chilia A3.8: Reconstrucţia ecologică A.P. Dunavăţ I A3.9: Reconstrucţia ecologică A.P. Dunavăţ II (El3+E4) A3.10: Reconstrucţia ecologică A.P. Ceamurlia A3.11: Reconstrucţia ecologică A.P. Murighiol A3.12: Reconstrucţia ecologică A.P. Obretin A3.13: Reconstrucţia ecologică a grindului Stipoc. A3.14: Reconstrucţie ecologică a incintei Zaghen. A3.15: Refacerea habitatelor forestiere naturale în amenajările silvice îndiguite ajunse la vârsta exploatării (Păpădia, Murighiol, Rusca, Carasuhat, etc.).

A. Monitoring integrat, GIS

B1: Sistem de monitoring integrat – suport pentru managementul rezervaţiei În cadrul Administraţiei Rezervaţiei se desfăşoară un program complex de monitorizare prin

care se asigură cunoaştere evoluţiei ecosistemelor naturale şi antropice şi care susţine deciziile de gestionare a Rezervaţiei. Programul de monitoring se bazează pe

informaţiile obţinute atât în cadrul serviciilor funcţionale din Administraţia Rezervaţiei cât şi pe cele realizate de alte instituţii specializate care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul

Rezervaţiei şi cu care Administraţia Rezervaţiei colaborează: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie Marină GEOECOMAR, Administraţia Naţională „Apele Române”, Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, etc. Pentru perioada următoare este necesară continuarea implementării programului de monitoring inegrat şi îmbunătăţirea infrastructurii pentru creşterea eficienţei acestuia.

B1.1: Elaborarea şi implementarea planului de monitoring integrat al RBDD - B1.1.1: Monitorizarea parametrilor care caracterizează starea ecosistemelor. - B1.1.2: Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar şi naţional. - B1.1.3: Monitoringul circulaţiei turistice pe teritoriul RBDD. - B1.1.4: Monitorizarea stării populaţiilor de peşti migratori, sturioni şi scrumbie de Dunăre, în Staţia de monitorizare de la Isaccea. - B1.1.5: Monitorizarea şi cuantificarea efectelor lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu din ecosistemele naturale acvatice şi terestre. B1.2: Monitorizarea complexă a Rezervaţiei Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării,

România-Ucraina. C. Resurse naturale, utilizare durabilă Utilizarea durabilă a resurselor naturale este unul din obiectivele principale ale

managementului Rezervaţiei, cerinţă de bază a implementării conceptului de dezvoltare durabilă în perimetrul Rezervaţiei. În acest scop, Administraţia Rezervaţiei, a luat o serie de măsuri încă de la înfiinţarea sa în 1990 şi a vizat în primul rând resursa care în momentul înfiinţării Rezervaţiei, dar şi ulterior, s-a dovedit a fi sub presiunea cea mai mare: resursa

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.144/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

piscicolă. În această perioadă a fost introdusă practica evaluării anuale a potenţialului exploatabil din fiecare resursă naturală şi au fost stabilite cote de exploatare, cu obligativitatea raportării periodice a rezultatelor exploa tării, pentru a se asigura un proces adecvat de monitorizare a eforturilor de valorificare.

În perioada următoare este necesară atât continuarea aplicării măsurilor stabilite precum şi o diversificare a acestora.

C1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a serviciilor asigurate de ecosisteme C1.1: Elaborarea normelor de utilizare durabilă a resurselor naturale. C1.2: Evaluarea anuală a stării resurselor naturale vegetale şi animale de interes economic

şi recreativ (pescuit sportive, vânat), în vederea monitorizării eforturilor anuale de valorificare. C1.3: Elaborarea măsurilor pentru valorificarea integrală a resurselor biologice, vegetale şi

animale, cu valoare economică (floră meliferă, plante medicinale, alge, moluşte, crustacei, peşti, etc., atât din zona continentală a rezervaţiei cât şi din zona costieră marină)

C1.4: Elaborarea măsurilor pentru diminuarea conflictelor sociale datorate interacţiunii dintre păsările ihtiofage şi pescărie.

C1.5: Eliminarea uneltelor de pescuit neselectiv, în vederea limitării impactului negativ al pescuitului accidental.

C1.6: Realizarea unui cod de conduită şi bune practici pentru valorificarea resurselor şi a serviciilor.

C1.7: Încheierea parteneriatelor cu utilizatorii principalilor resurse naturale din RBDD (ANPA, ANAR, ROMSILVA, ANIF, etc.) în vederea utilizării durabile a

acestora. D.Turismul şi recreerea Activitatea de turism este considerată activitatea economică care trebuie să asigure,

nemijlocit, comunităţilor locale posibilitatea integrării rezultatelor celorlalte activităţi de valorificare a resurselor naturale şi mai mult, posibilitatea dezvoltării şi promovării altor activităţi economice tradiţionale precum şi a valorilor cultural e, contribuind totodată la diversificarea surselor de venituri. În acest sens este necesară elaborarea unei strategii privind evaluarea potenţialului touristic şi cultural şi măsurile de valorificarea acestuia.

Trebuie avut în vedere, deasemenea, pericolul pe care îl poate constitui turismul neorganizat. D1. Promovarea turismului tradiţional local D1.1: Elaborarea strategiei pentru turismul durabil în RBDD. D1.2: Diversificarea utilizării resursei peisagistice pentru odihnă şi recreere. D1.3: Implementarea sistemelor de certificare ecoturistică pentru dezvoltarea ofertei

ecoturistice (Asociatia de Ecoturism din Romania, Europarc). D1.4: Zonarea ecoturistică a RBDD şi realizarea hărţii zonării ecoturistice. D2. Managementul vizitatorilor din RBDD D2.1: Stabilirea şi marcarea locurilor destinate campării pe teritoriul RBDD. D2.2: Completarea marcării traseelor turistice. D2.3: Implementarea Ordinului MMDD privind circulaţia în RBDD D2.4: Elaborarea ghidului comportamentului vizitatorului RBDD. D2.5: Îmbunătăţirea sistemului de informare al vizitatorilor

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.145/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

E. Patrimoniul cultural Sprijinirea dezvoltării identităţii etno-culturale a populaţiei locale din teritoriul Rezervaţiei

reprezintă o cale pentru diversificarea formelor de turism şi de implicare a comun ităţilor locale în această activitate.

E1: Conservarea patrimoniului cultural E1.1: Sprijinirea dezvoltării identităţii etno-culturale a populaţiei locale din teritoriul RBDD. E1.2: Promovarea practicilor tradiţionale în domeniul construcţiilor şi amenajărilor

gospodăreşti. E1.3: Promovarea integrării elementelor tradiţionale în domeniul dezvoltării urbanistice

locale. E1.4: Sprijinirea implementării Legii nr. 345/2001 privind declararea oraşului Sulina şi a zonei

înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional E1.5: Promovarea acţiunilor de refacere şi conservare in situ a construcţiilor cu valoare

istorică şi culturală. F. Dezvoltarea comunitară, implicarea populaţiei locale O cerinţă importantă a conceptului de rezervaţie a biosferei o constituie şi implicarea

comunităţilor locale în procesul de gestionare a Rezervaţiei. Această cerinţă se poate realiza atât prin adoptarea unor măsuri care să asigure accesul nemijlocit al populaţiei locale la resursele natural regenerabile, cât şi prin susţinere măsurilor care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor (îmbunătăţirea infrastructurii locale, rezolvarea problemei gestionării deşeurilor, etc.), măsuri care vor contribui la creşterea standardului de viaţă al acesteia.

F1. Creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi asigurarea accesului echitabil la resurse. F1.1: Promovarea cadrului legislativ adecvat care să garanteze accesul direct al populaţiei

locale la resursele naturale şi servicii. F1.2: Evaluarea opţiunilor de dezvoltare socio-economică durabilă a comunităţilor locale şi

promovarea (susţinerea) activităţilor economice care utilizează eficient şi durabil întreaga gamă de resurse şi servicii.

F1.3: Susţinerea măsurilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii fizice (alimentări cu apă, canalizare, transport, comunicaţii, etc.) şi de gestionarea a deşeurilor din localităţile deltaice în vederea stimulării dezvoltării activităţilor economice .

F1.4: Susţinerea măsurilor pentru compensarea populaţiei locale în cazul introducerii unor restricţii privind utilizarea resurselor naturale.

F1.5: Susţinerea activităţilor de turism care asigură implicarea nemijlocită a populaţiei locale. G. Conştientizare, informare şi educare Conştientizarea publică, comunicarea şi educaţia ecologică sunt componente importante ale

procesului de gestionare a unei arii protejate şi Administraţia Rezervaţiei a iniţiat încă de la înfiinţarea Rezervaţiei, acţiuni complexe pentru creşterea nivelului de cunoaştere şide înţelegere a importanţei protecţiei patrimoniului natural al Rezervaţiei şi a obiectivelor de

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.146/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

administrare stabilite pentru refacerea ecosistemelor naturale afectate de impactul activităţilor economice desfăşurate atât în interiorul cât şi în exteriorul Rezervaţie. În

perioada 1999-2000 a fost elaborată prima strategie de conştientizare publică în Rezervaţie, iar prin implementarea acesteia au fost realizate acţiuni specifice în centrele de vizită şi informare înfiinţate în acest scop (Crişan, Sulina, Tulcea), în şcolile din localităţile din Rezervaţie dar şi din Tulcea şi din alte localităţi limitrof e Rezervaţie dar şi producerea unui număr mare de materiale de prezentare a Rezervaţiei şi de popularizarea obiectivelor de management.

În continuare, este necesară reactualizare şi completarea strategiei de conştientizare pentru a se asigura dezvoltarea unei atitudini pozitive în primul rând a populaţiei locale dar şi a vizitatorilor Rezervaţiei faţă de obiectivele de protecţia mediului în general şi ale valorilor naturale şi culturale din Rezervaţie în special.

G1. Informare, comunicare şi educaţie G1.1: Elaborarea unui sistem informaţional destinat accesului public. G1.2: Crearea unei baze de date publice pe internet care să colecteze informaţiile/

sesizările/sugestiile referitoare la R ezervaţie furnizate de societatea civilă. G1.3: Elaborarea materialelor de prezentare a obiectivelor Planului de management. G1.4: Elaborarea materialelor de promovare a Rezervaţiei. G1.5: Elaborarea unor coduri de conduită şi de bune practici elaborate pentru utilizatori şi

factori de decizie. G1.6: Complementarea curiculelor şcolare ale şcolilor din perimetrul Rezervaţieisau din

localităţile limitrofe, cu activităţi de educaţie formală şi non -formală, adaptate cerinţelor educaţiei ecologice specifice.

G1.7: Organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecţia mediului (convenţii internaţionale, înfiinţarea Rezervaţiei, etc.).

G1.8: Prezentarea rolului, semnificaţiei şi a locului Rezervaţiei, precum şi activităţile specifice la evenimentele naţionale internaţionale.

G1.9: Elaborarea şi publicarea atlasului de plante acvatice şi palustre. G1.10: Elaborarea şi publicarea atlasului plantelor terestre. G1.11: Reluarea editării şi tipăririi publicaţiei periodice “Univers Delta Dunării". G1.12: Informarea publicului asupra stării Rezervaţiei. G1.13: Realizarea unor acţiuni şi materiale informative legate de reţeaua Natura 2000 G1.14: Facilitarea accesului comunităţilor locale la programele de finanţare specifice ariilor

protejate. H. Cooperare transfrontalieră, cooperare internaţională După înfiinţarea sa, în 1990, Administraţia Rezervaţiei a dezvoltat, în cadrul măsurilor de

administrare şi acţiuni de cooperare internaţională şi transfrontalieră, considerând necesară atât cunoaşterea experienţei unor arii naturale protejate mai evaluate din Europa sau din lume, cât şi elaborarea unor proiecte comune de colaborare. Cooperarea transfrontalieră s-a dezvoltat în zona Deltei Dunării cu Ucraina (Rezervaţia Biosferei Dunărea) şi a Prutului inferior cu Republica Moldova (Rezervaţia Ştiinţifică Prutul de Jos). Scopul colaborării îl constituie implementarea prevederilor acordului interministerial dintre România, Ucraina şi Republica

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.147/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Moldova, în 2000, precum şi a obiectivelor de management pentru cele trei arii protejate, elaborate în 2003.

Pe plan internaţional, se urmăreşte dezvoltarea colaborării cu alte arii protejate în cadrul unor programe regionale europene (“DeltaMed”, “Delta chiama Delta”), participarea la

activitatea unor organizaţii internaţionale (“Europarc”, “Eurosite”), sau implicarea în implementarea prevederilor unor convenţii internaţionale (Convenţia Ramsar, Convenţia Biodiversităţii, Convenţia Patrimoniului Universal, etc.).

H1: Dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunării

şi Prutului Inferior H1.1: Implementarea Acordului inter-ministerial dintre România, Ucraina şi Republica Moldova privind gestionarea ariilor naturale protejate din Delta Dunării şi Prutul de Jos. H1.2: Elaborarea şi implementarea măsurilor de management în Rezervaţia Biosferei Transfrontieră Delta Dunării România-Ucraina. H1.3: Promovarea schimburilor de experienţă între administraţiile celor două rezervaţii. H2: Dezvoltarea participării în programele de cooperare internaţională H2.1: Dezvoltarea colaborării şi participării în cadrul organizaţiilor internaţionale în calitate de membru (Europarc, Eurosite, Deltamed, etc.). H2.2: Promovarea colaborării între ariile naturale protejate dunărene. H2.3: Promovarea colaborării cu Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia şi Bulgaria pentru gestionarea zonelor umede adiacente Mării Negre, în vederea constituirii Asociaţiei BlackSeaWet H2.4: Îndeplirirea obligaţiilor în cadrul convenţiilor şi programelor internaţionale (Ramsar, CBD, CITES, Patrimoniul Universal UNESCO, Programul MAB-UNESCO, Diploma

Europei,). I. Management eficient Îmbunătăţirea performanţelor manageriale ale Administraţiei Rezervaţiei este un deziderat

important pentru realizarea căruia au fost luate măsuri încă de la înfiinţarea instituţiei. Aceste măsuri s-au dezvoltat pe parcursul perioadei parcurse până în prezent,atât cu contribuţie de la bugetul naţional cât şi cu ajutorul unor proiecte internaţionale şi a constat în asigurarea personal ului necesar, din punct de vedere numeric şi calitativ şi asigurarea unei infrastructuri adecvate cuprinzând dotarea personalului cu echipament, aparatură şi mijloace de circulaţie navală şi rutieră, mijloace de comunicare, etc. Având în vedere că, în continuare, Administraţia Rezervaţiei nu are încă asigurat personalul necesar unei activităţi optime şi nici dotarea necesară, se impune continuarea eforturilor în această direcţie.

Este necesară, deasemenea, continuarea eforturilor pentru implicarea altor parteneri în sprijinul gestionării Rezervaţiei, (organizaţii neguvernamentale, agenţi voluntari, etc.)

inclusiv prin implicarea nemijlocită a comunităţilor locale. I1: Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a ARBDD, a metodelor de management adaptativ

integrat I1.1: Asigurarea condiţiilor şi urmărirea i mplementării obiectivelor prevăzute în Master Plan –

program pentru dezvoltare durabilă în RBDD.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.148/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

I1.2: Delimitarea patrimoniului RBDD, domeniul public de interes naţional. I1.3: Îmbunătăţirea organigramei ARBDD şi asigurarea numărului de personal prevăzut în

raportul internaţional de expertiză (330) I1.4: Dezvoltarea capacităţii de expertiză managerială a resurselor umane implicate în

administrarea RBDD. I1.5: Crearea unui departament de proiecte în cadrul ARBDD şi elaborarea proiectelor pentru

implementarea Planului de Management. I1.6: Proceduri simplificate de colectarea, procesarea şi evaluarea datelor necesare

elaborării rapoartelor şi fundamentării deciziilor operaţionale pentru managementul RBDD. I1.7: Realizarea unui mecanism de coordonare şi colabo rare între autorităţile implicate în

managementul activităţilor desfăşurate în perimet rul RBDD. I1.8: Accesarea fondurilor europene pentru realizarea acţiunilor din Planul de Management. I1.9: Creşterea capacităţii de management a situaţiilor de urgenţă. I1.10: Asigurarea facilităţilor tehnice pentru realizarea monitoringului integrat şi pentru

asigurarea sistemului informaţional. I1.11: Dezvoltarea capacităţii de supraveghere a regimului hidrologic şi hidrochimic în RBDD

prin elaborarea şi implementarea modelelor matematice adecvate. I1.12: Optimizarea colaborării ARBDD cu celelalte instituţii cu atribuţii în RBDD şi cu

organizaţiile neguvernamentale. I2: Eficientizarea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunităţilor locale, a tinerilor

şi a agenţilor voluntari I2.1: Dezvoltarea procesului de consultare periodică reciprocă şi forme de parteneriat cu

populaţia locală în adoptarea unor decizii de interes major pentru comunităţile locale. I2.2: Elaborarea unui sistem (unor proceduri) de identificarea şi de soluţionare preventivă a

conflictelor de interese. I2.3: Facilitarea schimburilor de experienţă între comunităţile din Delta Dunării. I2.4: Identificarea surselor de finanţare şi facilitarea efectuării practicilor de studii a

studenţilor. I2.5: Organizarea acţiunilor de voluntariat prin atragerea şi implicarea tinerilor şi a altor grupe

de persoane în acţiuni de supraveghere şi educaţie ecologică în rezervaţie. I2.6: Crearea condiţiilor pentru aplicarea modelului analitic pentru ciclul decizional bazat pe

relaţiile cauză-efect dintre componentele economice şi sociale şi mediul inconjurator (DPSIR) .

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului Teritoriul RBDD se caracterizeaza printr-o diversitate deosebit de mare de elemente

areologice, atat din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cat si al repartitiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia ca, la originea diversitatii ridicate a florei si faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografica sud-est-europeana, apropiata de refugiile postglaciare mediteraneene, precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate decat in teritoriile central-europene. De asemenea, o importanta influenta a avut si specificul genezei Deltei Dunarii.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.149/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Sub aspect biogeografic, teritoriul RBDD se afla situat in marea regiune palearctica (ce cuprinde intreaga Europa, partea de nord a Africii si Asia fara India si Indochina), subregiunea euromediteraneana.

Sub aspect fitogeografic se incadreaza in provincia danubiano-pontica, formand o unitate proprie, si anume districtul Delta Dunarii (V. Ciocarlan, 1994).

Sub aspectul zoogeografic al faunei de apa dulce, subregiunea euromediteraneana este divizata in provincia ponto-caspica, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveste Marea Neagra, aici se intalnesc specii apartinand atat regiunilor marine litorale cat si celor pelagice (P. Banarescu, N. Boscaiu, 1973).

Conceptul si denumirea de rezervatie a biosferei a fost promovat in 1971 sub auspiciile UNESCO. Prin acest concept se are in vedere conservarea unor zone natural caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice, capabile de mentinere si extindere a unor specii de plante si animale pe cale de disparitie sau in pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, rezervatia biosferei nu este destinata unei protectii exclusive, ci are mai multe scopuri si anume: conservarea ecosistemelor si folosirea echilibrata a resurselor naturale regenerabile; pastrarea formelor traditionale de activitate economica ce nu contribui ela prodeucerea de dezechilibre ecologice; cercetarea si supravegherea continua a componentelor ecosistemelor protejate; informarea si educarea populatiei privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii speciilor de plante si animale, a peisajelor respective; integrarea in reteaua mondiala de arii protejate si schimbul de informatii asupra valorii stiintifice si starii acestora; integrarea activitatilor economice din perimetrul rezervatiei biosferei in asa fel incat acestea sa nu produca dezechilibre ecologice; armonizarea intereselor populatiei autohtone cu obiectivul fundamental al rezervatiei biosferei – conservarea.

Conceptul de rezervatie a biosferei are in vedere trei legaturi si combinatii sinergice:conservare, dezvoltare si logistica.

Rolul de conservare in rezervatia biosferei, care este obiectivul principal si se exercita prin aria de protectie integrala, trebuie sa fie bine definit pentru a se asigura cu exigenta conditiile si procesele ecologice corespunzatoare.

Rolul logistic al rezervatiei biosferei are mai multe fatete, dar dintre acestea cercetarea stiintifica si monitoring-ul componentelor protejate sunt cele mai importante pentru integrarea in reteaua internationala de arii protejate.

Rolul dezvoltarii depinde mult de contextul socio-cultural al populatiei autohtone. In orice situatie trebuie gasite modalitati de cointeresare a populatiei locale pentru practicare acelor metode si folosirea acelor utilaje care sa duca treptat la refacerea unor echilibre ecologice deranjate.

Plecand de la cele trei combinatii sinergice, modelul de organizare teritoriala a rezervatiei biosferei Delta Dunarii cuprinde: - zone strict protejate : 18 zone ce ocupa o suprafata totala de 50 600 ha (8,7% din suprafata rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezinta esantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din rezervatie. In aceste zone este interzisa orice activitate economica si sunt permise numai activitati de cercetare stiintifica si monitoring; - zone tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrala. Ele ocupa o suprafata totala de 223 300 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost desemnate pentru

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.150/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. Aici este admisa desfasurarea anumitor activitati de valorificare limitata a resurselor regenerabile astfel incat sa nu se produca o presiune antropica asupra ariei strict protejate. - zonele economice ( de dezvoltare durabila ) acopera o suprafata totala de 306 100 ha (52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt amplasate asezari umane. Aici se pot practica activitati economice, in anumite conditii.

Zona studiata este inclusa in ZONA ECONOMICA a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Delta Dunarii si Complexul Razim–Sinoie din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este un sit important ce include si o mare parte a zonei costiere românesti si grindurile de origine marina din zona complexului lagunar. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, una dintre cele mai mari zone umede din Europa (4152 km2, din care 3446 km2 pe teritoriul României) este declarata “sit Ramsar” incepând din anul 1990 si “sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural” din anul 1991. Principalul factor de risc la adresa biodiversitatii il reprezinta omul care prin dorinta de satisfacere a nevoilor sale economice provoaca adesea daune iremediabile mediului inconjurator. Asa cum este stipulat si in articolele Conventiei privind Diversitatea Biologica, protectia si conservarea biodiversitatii nu exclude dezvoltarea economica; aceasta insa trebuie sa tina cont de folosirea durabila a componentelor sale. Odata cu distrugerea sau alterarea habitatelor naturale, declinul biodiversitatii devine un proces dificil de controlat, care nu poate fi remediat decât cu resurse umane si financiare importante, orientate in primul rând spre procesele de restaurare si repopulare a habitatelor cu specii de flora si fauna salbatica.

Starea de conservare a sitului este una buna, comparativ cu momentul de desemnare a sitului Natura 2000, amenintari asupra sitului sunt date de includerea in sit a comunitatilor umane in numar mare si de lipsa epurarii apelor uzate. O alta modificare posibila pe viitor este aceea legata de abandonarea practicilor traditionale de utilizare durabila si traditionala a terenurilor. In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se precizeaza: “ Situatia ecologica a Deltei Dunarii poate fi considerata , in prezent intr-o stare de echilibru . Acest echilibru poate fi deranjat de o serie de factori interni sau externi. Dintre factorii interni, trebuie menţionat pericolul creşterii presiunii antropice asupra ecosistemelor naturale, presiune ce poate fi materializată în tendinţa de supraexploatare a resurselor naturale în general şi a celei piscicole, în special, dar şi în tendinţa actuală de dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construcţiilor, dezvoltarea activităţii de transport, dezvoltarea serviciilor, creşterea volumului de deşeuri, etc. În categoria factorilor externi, sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic, situate în afara Rezervaţiei: lipsa staţiilor de epurare a marilor aglomerări urbane (Bucureşti, Galaţi-Brăila, Tulcea), funcţionarea marilor unităţi industriale fără soluţionarea rapidă a problemelor de epurare a apelor şi a aerului (Combinatul Siderurgic Galaţi, unităţile industriale situate pe platforma de Vest a municipiului Tulcea) , dezvoltarea activităţilor de agricultură cu potenţial de creştere a aportului de nutrienţi în apă, dezvoltarea transportului naval pe Dunăre, etc .”

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.151/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Referitor la starea de conservare a sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii, in conformitate cu O.M.nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011, putem mentiona ca in ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgala si macrofitica ce constituie producatorii primari, precum si multe specii de protozoare, asigura continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lantului trofic. Datorita cresterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, în special, aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acopera majoritatea suprafetelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea pâna la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de catre consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare.

În consecinta, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea acestora în sensul popularii bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pesti de talie mica si cu valoare economica mai redusa (babusca, biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au parasit în cea mai mare parte aceste zone (stiuc_, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, vaduvita).

În ecosistemele terestre ramase în regim natural, mult mai reduse în suprafata decât în trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele în mars sau în stationare, pe bratele Dunarii(Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi usori si grei, pacura si uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii. Circulatia navelor provoaca modificari semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si vibratii care afecteaza fauna, în special, în perioada de cuibarire si hranire.

Referitor la starea de conservare a sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie in conformitate cu HG 1248/2007 modificata si completata prin HG 971/5.10.2011, putem mentiona in ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităţi ale sitului, ca acestea sunt reprezentate de – braconaj, turismul in masa, industrializarea si extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii), a perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor de pasari acvatice), intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale în agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini, schimbarea habitatului semi-natural (fânete, pasuni) datorita încetarii activitatilor agricole precum cositul sau pasunatul, arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei, înmultirea necontrolata a speciilor invazive, electrocutarea si coliziunea cu liniile electrice, amplasarea de generatoare eoliene, înmultirea necontrolata a speciilor invazive, defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari, taierile selective ale arborilor în vârsta sau a unor specii, împaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fânete etc.)

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.152/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII

CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR

DINTRE ACESTI FACTORI

7.1. Matricea de impact

1. Evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

Metodele de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător constau în parcurgerea

mai multor etape de apreciere, bazate pe indicatori de calitate capabili să reflecte starea generală a factorilor de mediu analizaţi.

Prima etapă constă în raportarea calităţii factorilor de mediu la limitele admise de standardele naţionale ( corelate la nivel european) acolo unde aprecierea este cantitativă sau după starea comparativă a unui factor în raport cu starea naturală normală de referinţă din acelaşi perimetru de analiză sau din imediata vecinătate (ex. compararea unei asociaţii vegetale naturale neafectate cu una afectată de activitatea antropică analizată), obţinerea indicelui de poluare IP şi acordarea notelor de bonitate de la 1 la 10 unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi o deosebit de gravă deteriorare a sectorului de mediu analizat.

Prin utilizarea metodei ilustrative cu notele de bonitate se construieşte o diagramă în care starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată, cu razele egale între ele, având valoarea de 10 unităţi bonitate . Pe aceste raze se trasează valorile reale ale notelor bonităţii factorilor din teren analizaţi şi se obţine figura geometrică a stării reale.

Indicele de poluare globală – IPG- constă în raportul între suprafaţa ideală Si şi suprafaţa reprezentând starea reală Sr.

Scara de bonitate după care s-a efectuat analiza este următoarea : Nota

de bonitate

Valoarea Ip Efectele asupra omului şi mediului înconjurător

10 Ip = 0 Starea naturală în echilibru 9 Ip = 0,0 - 0,25 Fără efecte 8 Ip = 0,25 – Fără efecte decelabile cauzistic; mediul afectat în

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.153/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

0,50 limite admise nivel 2 7 Ip = 0,50 –

1,00 Mediul este afectat în limitele admise –nivel 3

6 Ip = 1,00 – 2,00

Mediul este afectat peste limitele admise –nivel 1 Efectele sunt negative

5 Ip = 2,00 – 4,00

Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2

4 Ip = 4,00– 8,00

Mediul este afectat peste limitele admise – nivel 3. Efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,00 - 12,00

Mediu degradat – nivel 1 Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ip = 12,00 - 20,00

Mediu degradat – nivel 2 Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ip = 20,00 Mediul este degradat, Nivel 3 Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere si ajung până a aduce mediul în starea improprie formelor de viată

După ce se stabileşte obiectiv care sunt notele de bonitate a factorilor analizaţi se

calulează după forma geometrică rezultată din compunerea acestor factori suprafaţa ideală (care indică un mediu natural fără influenţe antropice) şi suprafaţa figurii geometrice rezultată din compunerea segmentelor date de notele de bonitate reale din teren. Rezultatele obţinute se raportează la o scară de referinţă privind calitatea mediului analizat.

Scara privind calitatea mediului (de referinţă) : IPG = 1 – mediu natural, neafectat de activitatea umană; IPG = 1-2 – mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile ; IPG = 2-3- mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de tulburări formelor

de viaţă ; IPG = 3-4- mediu supus efectului acticvităţii umane, provocând stare de tulburări formelor

de viaţă; IPG = 4-6 – mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă; IPG = peste 6 – mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.154/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Fig. 25 - ilustrarea raportului dintre situatia ideală –naturală si situatia reală din perimetrul

concesionat Valorile notelor de bonitate identificate în teren pentru cei 6 factori analizaţi în detaliu la

faţa locului sunt următoarele : Apa = 8 Sol = 7 Aşezare umană ( oras Sulina) = 9 Faună = 8 Floră = 7 Aer = 8 Indicele de poluare global IPG = Si/ Sr Suprafaţa ideală a hexagonului rezultat din analiză este dată de suma celor 6 triunghiuri

echilaterale din acest hexagon şi s-a calculat după formula Si = l2 x √3/4 x 6 = 259,5 Suprafaţa reală a poligonului neregulat dat de valorile reale de bonitate din teren este dată

de suma celor 6 triunghiuri oarecare rezultate ( incluse în hexagon) şi s-a calculat după formula :

Sr = (latura a x latura b / 2 ) x sin de 600 Sr = 158,91 de unde IPG = Si /Sr =1,63

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.155/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Coroborând valoarea obţinută cu Scara de referinţă privind calitatea mediului rezultă că activitatea de amplasare centrale pe biomasă, sere si panouri fotovoltaice în loturile de la Sulina, extravilan, asigură spre limita superioară a clasei, ,,un mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile’’;

Având în vedere că activitatea de exploatare are note de bonitate care indică modificări nesemnificative, reversibile ale factorilor de mediu faţa de starea lor naturală sunt necesare doar câteva măsuri de minimizare a impactului generat de activităţile desfăşurate în perimetrul pajistei de la Sulina unde se va construi planul supus avizarii .

2. Identificarea si evaluarea impactului asupra florei Din analiza ilustrată geometric prin metoda ilustrativă cu ocazia deplasărilor pe

amplasament si prezentată mai sus rezultă că impactul asupra florei este unul în limite admise la nivelul ecosistemului ce include componentele floristice în islazul orasului Sulina.

Zona studiată este un ansamblu de incinte îndiguite care are la origine foste zone mlăstinoase, îndiguite în trecutul tării noastre de dinainte de 1990 pentru a creste suprafata agricolă a tării si care a suferit un proces de salinizare ( exces de nutrienti-săruri în volumul edafic util , care a făcut imposibilă practicarea agriculturii în ultimii 10 ani, fiind utilizată doar ca păsune.

Excesul de minerale si încetarea activitătii agricole au determinat un proces de pionerat de instalare a vegetatiei naturale începând cu plantele segetale si ruderale ( în stadiul de pârloagă a terenului) si apoi trecând la instalarea speciilor spontane halofile sau care pot tolera o salinitate crescută a solului .

Ca urmare a presiunilor antropice cauzate în principal de depăsirea capacitătii de regenerare a vegetatiei fată de activitatea de păsunat cu animale domestice , a conditiilor pedoclimatice limitative , vegetatia descrisă nu contine, la cele mai multe asociatii descrise in urma realizării releveelor fitocenotice din teren, toate elementele standard descrise în covorul vegetal al României fiind asociatii ,, partiale'' si nu tipice.

Cele 3 loturi concesionate de SC Acva Europe Engineering au o vegetatie cu acoperire redusă pe suprafete importante ,în special în loturile 1 si 2 dinspre orasul Sulina, ca urmare a suprapăsunatului, aspectul general fiind unul de islaz târlit, cu vegetatie în care în multe zone din portiunile centrale ale acestor loturi se mai pot observa doar fragmente ale plantelor componente.

Urmare a celor descrise mai sus, în urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament) nu au fost identificate potentiale efecte negative asupra unor specii de plante si habitate de interes conservativ sau protejate la nivel national/international. Pe amplasament există specii halofile care însă nu sunt în asociatie cu alte plante diferentiatoare sau însotitare descrise în nomenclatorul asociatiilor identificate în România pentru a încheia asociatii tip care să formeze habitate protejate prin Reteaua Natura 2000.

Pe o suprafată de 2,52 ha (1,93 ha lotul 3 si 0,59 ha lotul 2) din totalul de 88 ha avem prezente în vegetatie plante care s-ar putea asocia in mod artificial la o asociatie partială de Hordeetum hystricis –Wendelbg 1943 care este incompletă prin numărul de specii caracteristice inventariate (codul 395 pe harta asociatiilor realizată cu ocazia deplasărilor pe amplasament), neexistand alte specii indicatoare si cu atat mai putin asociatii caracteristice habitatului prioritar.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.156/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Aceasta potentiala asociatie fiind marginala la loturile concesionate care o includ, comparând cu proiectele de amplasare a obiectivelor (clădiri, echipamente, drumuri) pe cele doua loturi (2 si 3) se observa ca speciile nu vor fi inhibate în dezvoltarea naturală, fiind distribuite în perimetru liber de elemente antropice.

Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta a proiectului analizat, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic.

Pe termen scurt efectele negative asupra florei, în limite admise, se vor exercita în perioada de construire a cladirilor centralei, a drumurilor si la amplasarea echipamentelor.

Pe termen mediu si lung efectele vor fi diminuate prin regenerarea florei afectate în perioada de constructie pe circa 45 % din suprafata proiectului care nu va fi acoperită cu echipamente, materiale, clădiri sau drumuri temporare.

Impactul rezidual după aplicarea măsurilor de minimizare a impactului negativ stabilit în prezentul plan va fi complet înlăturat la închiderea proiectului, când flora se va reface complet cu elemente spontane în cel mult 3 ani de la dezafectarea clădirilor si echipamentelor.

3. Identificarea si evaluarea impactului asupra faunei În perimetrul analizat se remarcă prezenta unui număr foarte mic de specii pe aceste terenuri antropizate, cu vegetatie suprapăsunată .Perimetrul proiectului nu constituie habitat propice pentru adăpost, hrană sau reproducere pentru speciile din componenta faunistică ca urmare a compozitiei vegetale din acest perimetru si starea de degradare a asociatiilor vegetale coroborată cu circulatia animaleleor domestice în zonă. Speciile identificate în perimetrul concesionat sau imediata vecinătate sunt specii comune din Ordinul Passeriforme foarte putine la număr folosind vegetatia din loturile monitorizate doar pentru odihnă sau căutând hrana formată din insecte din zona de uscat . Majoritatea speciilor de păsări au fost identificate in vecinătatea de sud a perimetrului concesionat în stufăris sau pe canalul de centură sau au fost văzute în zbor, tranzitând zona. Prin specificul activitătilor de amplasare a centralelor termoelectrice nu vor fi afectate populatiile speciilor mentionate arealul ocupat cu aceste echipamente nefiind biotopuri importante de hrană sau adăpost iar tranzitia aeriană se va putea face fără nici un impediment cauzat de echipamentele tehnice sau de depozitele de biomasă.

4. Impact direct si indirect, singular, pe termen scurt, mediu si lung Pe termen scurt va exista un impact negativ, în limite admisibile (reversibil), datorat intensificarii traficului rutier, prezentei constructorilor si a utilajelor. Pe termen mediu si lung impactul va fi determinat in principal de modul in care se va exploata centrala cu cogenerare, care utilizeaza biomasa (modul in care se va realiza aprovizionarea cu materii prime, utilizarea la parametrii proiectati ai centralei, fara avarii care sa conduca la emisii necontrolate – in special cenusa zburatoare care sa nu treaca prin instalatia de filtrare) .

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.157/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Impactul derulării planului pe termen scurt, mediu si lung asupra mediului este în principal unul direct si singular, cauzat de implementarea celor 3 obiective, nefiind cumulativ cu impacturi ale altor investitii (nu sunt preconizate a se realiza alte proiecte pe acest amplasament).

5. Impactul din faza de constructie, functionare, dezafectare Pentru identificarea impactului produs de plan trebuie sa tinem cont de fazele de

realizare a investitiei, dupa cum urmeaza:

a) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE PROIECTARE : Primele masuri pentru identificarea si evaluarea impactului Planului Urbanistic Zonal

asupra factorilor de mediu se iau din faza de proiectare, prin alegerea amplasamentului centralei cu cogenerare, complexului de sere si parcului fotovoltaic, traseului de drumuri si cabluri electrice, a organizarii de santier, astfel incat impactul generat sa fie minim.

Pentru alegerea amplasamentelor s-au folosit urmatoarele criterii :

Sa nu afecteze habitatele protejate si speciile de plante rare ; Terenul sa fie liber de constructii si la distanta de zonele locuite; Sa nu fie necesare demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze,

linii electrice; Drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt, catre drumurile existente si

sa nu necesite lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri); Traseul electric va fi pozitionat de-a lungul drumurilor de acces si a drumurilor

existente;

Impactul din faza de proiectare poate fi indirect, pe termen lung si rezidual (pana la dezafectarea lucrarilor), in cazul in care problematica de mediu nu este tratata asa cum am mentionat mai sus .

b) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE CONSTRUCTIE: Fazele tehnologice pentru realizarea planului sunt in sinteza urmatoarele : Reabilitare drumuri de exploatare si amenajare drumuri de acces; Amenajare organizare de santier; Sapaturi pentru pozarea cablurilor electrice; Realizare centrala cu cogenerare ; Construire sere ; Construire parc fotovoltaic ; Lucrari de ecologizare

Impactul planului asupra speciilor se va manifesta in perioada de constructie-montaj. Acest impact se va manifesta pe termen scurt, este reversibil si dupa finalizarea constructiei se preconizeaza ca prin reluarea activitatilor pe amplasament speciile identificate vor reveni . Cel mai mare impact pe care îl va avea implementarea planului propus este generat în timpul fazei de construcţie ,prin lucrările de amenajare a drumurilor,constructiile celor trei

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.158/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

obiective, precum şi prin realizarea şanţurilor pentru liniile de transport a energiei la racordarea cu sistemul naţional.

Traseul cablurilor va fi pozitionat de-a luncgul drumului de exploatare existent, nu se vor efectua săpături în habitatele naturale din zonă, ci doar în habitatul antropic reprezentat de drumurile de exploatare, care vor fi şi modernizate. Astfel din punct de vedere al drumurilor de exploatare habitatul seminatural de pajişte va fi afectat nesemnificativ ca efect de margine şi pe perioadă scurtă de timp prin materialul excavat din şanţuri şi tasări datorate deplasării utilajelor. În faza de construcţie, impactul va fi negativ asupra terenului pe care se va realiza planul. In aceasta faza, impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei, nu este rezidual si nici cumulativ.

c ) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE FUNCTIONARE: Impactul in aceasta faza este dat de: - ocuparea suprafetelor de teren cu constructiile, drumurile de acces; - poluarea aerului determinat de intensificarea traficului rutier, naval si emisii ale centralei

cu cogenerare in caz de avarii; Functionarea panourilor fotovoltaice se realizeaza fara personal de supraveghere (care

ar putea genera deseuri). d) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE DEZAFECTARE :

Luand in calcul posibilitatea scoaterii din functiune a centralei, parcului fotovoltaic si a complexului de sere, la sfarsitul duratei de viată,se vor parcurge următoarele etape: - dezinstalarea si dezasamblarea echipamentelor centralei, panourilor fotovoltaice; - demolarea clădirilor (centrala + sere).

Terenul afectat se va readuce pe cat posibil la starea precedentă inceperii activitătii, pentru a reduce pe cat este posibil impactul asupra habitatelor si a speciilor identificate initial .

Planul de inchidere se va elabora cu 3 ani inainte de finalizarea duratei de viată a obiectivelor construite, de comun acord cu autoritătile competente, timp suficient pentru pregatirea si realizarea dezafectarii obiectivului de investitie. De regula, durata de viată a centralei este evaluată din punct de vedere tehnologic si economic a fi de 40 de ani. Pentru panourile fotovolatice aproximativ 20-25 de ani. Data inchiderii poate fi modificată sau intarziată, luand in considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi fezabile tehnic si economic. Activitatea principală pentru amplasament este exclusiv producerea de energie electrica utilizand biomasa si energia solara .

Considerand acest mod de utilizare a amplasamentului, este putin probabil ca in viitor acesta să mai fie folosit pentru alt tip de activităti.

In ceea ce priveste impactul produs de realizarea traseului electric de racordare la Sistemul Energetic National, după terminarea lucrărilor inainte de punerea in functiune efectivă a acesteia, suprafata afectata se va elibera si va fi readusa la starea initială de pasune .

La momentul inchiderii centralei sau dezafectării LES, se vor urma procedurile de mediu stabilite de legislatie.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.159/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

5.1. Impactul generat in faza de constructie poate fi generat de următorii factori perturbatori:

Impactul din perioada de constructie se manifesta pe termen scurt (perioada de constructie a celor 3 obiective, care se vor realiza etapizat). In aceasta perioada utilajele nu vor functiona pe toata perioada zilei (in general maxim 10 ore /zi), 6 zile/saptamana, noaptea fiind oprite.

Clasificand impactul generat in aceasta faza de realizare a planului se poate discuta de: a) impact determinat de o poluare fizica: modificarea cotei terenului (conform Avizului

SGA), zgomotele si vibratiile determinate de utilajele in miscare b) impact determinat de poluare chimica: emisii ale motoarelor utilajelor utilizate in

constructie, pierderi de produse petroliere de la masini/utilaje . 5.2. Impactul generat in faza de functionare

In această fază nu se pune problema unui impact major asupra biodiversitătii de pe amplasamentul planului deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor retrage in zonele invecinate obiectivului, iar vegetatia nu prezintă valoare conservativă. După incheierea fazei de executie, fauna locală din zonele invecinate va reintra in ritmul normal de vietuire.

Atragem atentia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile in aer si apa, care in anumite situatii pot avea un impact negativ asupra conditiilor de mediu si implicit asupra biodiversitatii din zona. Zgomotul si vibratiile.

In faza de exploatare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de zgomot si vibratii reprezentate de motoarele electrice de antrenare a pompelor, de benzile transportoare, de partile componente ale centralei etc. Mentionam, ca nivelul de zgomot la limita incintei va respecta valorile maxime prevăzute de STAS-ul nr. 10009/1988 – Acustica Urbană, de 65 dB. Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită solutiilor tehnice moderne care tin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce in ce mai silentioase. In plus amplasarea acestor surse de zgomot este la suficientă de zona locuita ( centrala cu cogenerare la aproximativ 2 km de zona locuita din orasul Sulina; parcul fotovoltaic si complexul de sere care au fost amplasate in vecinatatea imediata a intravilanului nu se constituie in surse de zgomot si vibratii). Emisii în aer Prin aplicarea măsurilor tehnologice prezentate succint in descrierea proceselor tehnologice din prezentul raport si respectarea legislatiei in vigoare privind protectia atmosferei, impactul asupra factorilor de mediu al emisiilor va fi unul nesemnificativ.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.160/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Efectele asupra starii de sanatate a populatiei si eventualul risc pentru siguranta locuitorilor Din experienta tarilor UE, nu se cunoaste existenta unor efecte adverse asupra populatiei. Indicatorul sănătate are drept scop analizarea modificărilor pe care le aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului. Implementarea planului nu determina efecte negative asupra sanatatii oamenilor din zona, atata timp cat se respecta legislatia nationala in vigoare pe toata perioada de constructie si functionare a celor trei obiective. De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei dat de creearea de noi locuri de munca pe perioada constructiei, de imbunatatire a infrastructurii din zona precum si prin contributia la bugetul local al localitatii.

Interferenta electromagnetica Functionarea celor trei obiective nu produce interferente electromagnetice.

7.2. Efecte reziduale, cumulate, sinergice Impactul rezidual

Cercetarile realizate in zona de amplasament a Planului Urbanistic Zonal “Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces’’ situat in extravilanul orasului Sulina, au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora si fauna protejate si a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei siturilor Natura 2000: ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si a protectiei RBDD.

Totodata, prin prezentul studiu au fost impuse masuri de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu, care vor fi in grija investitorului si a celor care vor dezvolta investitia respectiva.

Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru protectia mediului, cat si a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii investitiei .

Impactul cumulativ Specificam ca activitătile principale identificate in perimetrul investitiei si zonelor

invecinate sunt legate de: - păsunat (ovine, caprine, cabaline), pe terenurile invecinate; - turism/pescuit , pe canale si malul Dunării; - activităti de protectie si conservare a habitatelor, speciilor de flora si fauna din zona,in conformitate cu legislatia de mediu, pe suprafetele siturilor protejate.

În prezent nu sunt prevăzute în vecinătatea amplasamentului alte activităti, prin urmare nu se consideră că obiectivele analizate vor genera un impact cumulativ cu activitătile enumerate anterior.

Pe de altă parte prin Planul de Management al Administratiei Biosferei Delta Dunarii nu sunt incurajate activităti care vor putea genera impact cumulativ cu obiectivele analizate

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.161/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar. Activitătile principale care se pot desfăsura in ariile naturale protejate din zonă sunt următoarele: - protectia si conservarea speciilor de floră si faună; - studii si cercetări asupra biodiversitătii; - incurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale si cu regimul de frontiera; - practicarea pescuitului recreeativ sportiv numai in zone special amenajate; In eventualitatea aparitiei unor noi investitii, care vor desfăsura activităti in zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra in sarcina beneficiarilor respectivelor investitii.

Evaluarea semnificatiei impactului Evaluarea semnificatiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie

cuantificabili: • procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut

ROSCI0065 Delta Dunarii se intinde pe o suprafata de 454.037 ha, care include atat habitatele descrise in formularul standard Natura 2000 , cat si zone fara interes din punct de vedere conservativ , dar care au fost introduse pentru ca reteaua ecologica sa aiba o anume “coerenta” in abordare .

Acelasi lucru s-a intamplat si cu situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe , care are o suprafata de 512.820 ha si include inclusiv localitatile din Delta Dunarii .

Avand in vedere aceste precizari, daca raportam strict suprafata construita a planului de 49,47 ha (12,25 ha centrala de cogenerare + 29,41 ha complexul de sere + 7,81 parcul fotovoltaic) la cele doua situri rezulta ca cele trei obiective vor afecta nesemnificativ 0,01% din suprafata totala a ROSCI0065 Delta Dunarii si 0,01% din suprafata totala a ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . Deoarece pe suprafata de implementare a planului urbanistic zonal NU s-au identificat nici unul din habitatele pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 se poate aprecia ca aceasta investitie NU va conduce la pierderea de habitate . • procentul care va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de inters comunitar

La fel si in cazul habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de inters comunitar, nu se va pierde din suprafetele acestora, deoarece speciile identificate in zona de amplasament s-au aflat in trecere/tranzit, fara a se inregistra stationarea lor pentru hrana, odihna sau reproducere. • fragmentarea habitatelor de interes comunitar Specificam ca nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes comunitar, deoarece acestea nu s-au semnalat pe amplasament. Flora identificata in perimetrul planului fost incadrata in clasele Puccinelio – Salicornietea Topa 1939 , STELARIETEA MEDIAE – R.Tx.,Lohm.Et Prsg.In R.Tx.1950 , Salicetea purpureae Moor 1958 si nu reprezinta un habitat prioritar, iar speciile de flora nu sunt protejate la nivel national si comunitar.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.162/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

• durata sau persistenta fragmentarii Nu se va inregistra o durata sau persistenta a fragmentarii habitatelor de interes comunitar, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament. • durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar

Nu se va inregistra o durata sau persistenta a perturbarii speciilor de interes comunitar, deoarece acestea s-au inregistrat in trecere/tranzit in zona de amplasament, fara a se inregistra stationarea lor pentru hrana, odihna sau reproducere. • schimbari în densitatea populatiilor (nr. de indivizi suprafata) Nu se vor produce schimbari in densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor raportate la suprafata etc. • scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului/proiectului Nu s-au inregistrat specii/habitate afectate de implementarea planului/proiectului. PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PLAN URBANISTIC ZONAL NU SE VOR AFECTA HABITATE PROTEJATE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE SPECIILOR DE PLANTE, AMFIBIENI, NEVERTEBRATE, MAMIFERE SI PASARI DE INTERES COMUNITAR SI NATIONAL SAU PROTEJATE DE LEGISLATIA INTERNATIONALA .

8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

In urma analizei efectuate s-a constat ca posibilele efecte semnificative asupra mediului

(pozitive si/sau negative) se vor manifesta doar la nivel local, fara nici o influenta la nivel regional, national sau international.

Planul analizat nu prezinta un impact de mediu in context transfrontiera.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.163/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI

AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI Se propun urmatoarele masuri pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers

asupra mediului al implementarii planului sau programului: - respectarea in totalitate a cerintelor de protectie a mediului si sanatatii populatiei in zona

de implementare PUZ; - obtinerea tuturor actelor de reglementare necesare; - alegerea celor mai bune solutii tehnice existente (inclusiv surse de energie alternativa);

Pentru prevenirea si reducerea probabilitatii de manifestare a hazardului in mediu se vor lua urmatoarele masuri:

• respectarea instructiunilor de montaj a instalatiilor; • respectarea programelor de revizii – intretinere; • respectarea distantelor de siguranta si a masurilor speciale pe linie PSI; asigurarea dotarii

corespunzatoare pentru interventie in caz de accidente; •respectarea reglementarilor in vigoare si a conditiilor impuse prin toate actele de

reglementare; • intretinerea in buna stare a instalatiilor automatizate de control a centralelor termice; • elaborarea planului de prevenire si interventie in caz de poluare accidentala etc.

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor, pentru diminuarea

impactului fizic asupra solului/subsolului. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de

constructie: - se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente (nisip, praf de piatra), pentru

a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate; - se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari

accidentale cu produse petroliere; - utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile

tehnice la zi; - pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii: - amenajarea de platforme pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, sticla, hartie,

menajer); - preluarea deseurilor rezultate de pe amplasament cu periodicitate si evitarea depozitarii

necontrolate a acestora;

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.164/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata Pentru evitarea poluarii apelor, titularul proiectului va lua toate masurile necesare in timpul

desfasurarii lucrarilor si in timpul functionarii obiectivului. Apele pluviale din zona centralei vor fi colectate si dirijate in statia de epurare ape

tehnologice , cu evacuare finala in emisar ( canalul din vecintatea amplasamentului ) .Apele pluviale din zona serelor si parcului fotovoltaic vor fi colectate si directionate gravitational in reteaua de canalizare a localitatii . Este posibili ca apele pluviale din zona serelor sa fie colectate si utilizate la irigarea plantelor cultivate , insa acest aspect va fi stabilit la faza DTAC.

Masuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafata pe perioada desfasurarii

lucrarilor de constructie: - materialele de constructie nu vor fi depozitate decat in incinta amplasamentului, pentru a se

impiedica o eventuala antrenare a lor in apele din jur; Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata, pe perioada functionarii: - exploatarea rationala a resursei de apa, fara depasirea debitului maxim de exploatare; - optimizarea consumului de apa ; - nu se vor evacua ape uzate neepurate in emisar ; - se va monitoriza periodic calitatea apelor uzate evacuate, pentru a se verifica incadrarea lor

in NTPA 001 si 002 ( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ).

9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane Impactul asupra apei subterane este nesemnificativ, deoarece nu se evacueaza ape uzate

de orice natura pe sol, subsol cu posibilitatea sa ajunga in apa subterana.

9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada desfasurarii lucrarilor

de constructie: Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor

de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructie, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie.

Masuri de diminuare a impactului asupra aerului pe perioada functionarii: Constructiile propriu-zise in zona supusa PUZ-ului nu constituie o sursa de poluare

semnificativa a aerului.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.165/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Centrala electrica pe biomasa va fi echipata cu o instalatie de filtrare de tip filtru cu saci filtranti, cu regenerarea (curatirea) elementelor filtrante cu aer comprimat; s-a ales instalatia de filtrare cu filtre saci de tip ,,maneca” in material ryton, cu tesut dublu. Acest tip de filtru acopera un domeniu foarte larg, atat in ceea ce priveste spectrul granulometric cat si temperatura de lucru, fiind cel mai eficient sistem de indepartare a particulelor uscate. Eficienta lor medie este foarte ridicata (=99.9%), in timp ce eficienta la particulele sub 5m este apropriata de 100%.

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii

Măsurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la eliminarea impactului vizat. Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare.

Măsuri de reducere a impactului direct pe termen scurt

Pentru impactul direct pe termen scurt se recomandă ca activităţile de amenajare şi construcţie să se efectueze într-un mod controlat şi planificat ţinând cont de următoarele aspecte:

1. perioada în care se efectuează, inclusiv perioada din zi: din acest punct de vedere,

lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona din vecinatatea amplasamentului , respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor nu trebuie să depăşească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita esuprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;

2. etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare şi construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna şi amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor, dotate cu materiale absorbante în cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;

4. calitatea materialelor: se recomandă ca materialele utilizate în procesul de construcţie să poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectării constructiilor (daca proprietarul va decide dezafectarea constructiilor), cantitatea de deşeuri care nu pot fi reintroduse în circuit fie prin reciclare sau refolosire, să fie minim. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odată cu expirarea duratei de viaţă, se recomandă achiziţionarea de produse superior calitativ, care au o durată de viaţă superioară, contribuind de asemenea la generarea minimă de deşeuri nereciclabile;

5. calitatea lucrărilor: lucrările efectuate trebuie să aibă ca rezultat încadrarea obiectivelor în peisajul înconjurător, în conformitate cu regulile de urbanism impuse, dar nu se vor restrânge neapărat doar la acestea. De asemenea, lucrările trebuie să fie de o calitate minimă

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.166/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

impusă astfel încât să garanteze prevenirea unor reparaţii sau intervenţii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deşeuri, zgomot al lucrărilor etc.;

6. planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie şi amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect;

7. dezafectarea -este putin probabil a se realiza: ţinând cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar cu cele de construcţie, se va ţine cont de aspectele mai sus menţionate, iar după înlăturarea tuturor construcţiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament.

Referitor la flora, intrucat in zonele marginale ale loturilor 2 si 3 în care există unele elemente care s-ar putea asocia artificial la asociatia vegetala Hordeetum hystricis –Wendelberg 1943, având codul 395 pe harta asociatiilor vegetale întocmită prin acest raport, in acele portiuni nu se vor amplasa clădiri, echipamente, drumuri, sere sau materiale, zona urmând a fi liberă de orice presiune antropică ( avand rol de rezervor genetic si specific la finalizarea proiectului), pentru regenerarea suprafetelor învecinate pe care se vor amplasa infrastructurile specifice planului nu sunt necesare masuri suplimentare de reducere a impactului. Este ușor de evitat amplasarea de infrastructura, suprafețele mai sus enumerate cu Hordeum hystrix fiind situate marginal in fiecare din cele două sole. Se propune ca perimetral,in tot complexul de obiective sa se amenajeze o plantatie de aliniament cu specii specifice zonei. Aceasta zona destinata plantatiilor de aliniament este in latimi diferite pornind de la 6 la 10 m si ocupa o suprafata de:

- 2,30 ha in incinta zonei de amplasare a centralei, - 2,12 ha in incinta zonei de amenajare a serelor si - 1,5 ha in incinta parcului fotovoltaic.

In aceste zone se va planta specia Tamarix Ramosissima-catina rosie si se va reloca ca amplasament aceasta planta care creste de-a lungul digurilor.Deși specia Tamarix ramosissima nu alcătuiește in zona proiectului o asociație standard – omologata, fiind o specie carismatica ce poate vegeta atat in conditii de seceta cat si in conditii de inundatii temporare, are aspect decorativ fara a fi consumata de animalele domestice, se recomanda mentinerea exemplarelor existente ( cat mai mult posibil ) si plantarea/relocarea altor exemplare pe o banda situata intre digurile sau canalele de limita ale celor 3 sole si linia de amplasare propriu zisă a a proiectului. Plantarea se poate realiza usor prin butași lignificati ulterior planta avand capacitate buna de drajonare si extindere naturala.

Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomandă ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare şi construcţie să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul HSEQ elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.167/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de curse pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate.

Măsuri de reducere a impactului direct pe termen mediu şi lung

Deoarece impactul pe termen mediu şi lung este dat de acelaşi tip de activităţi, măsurile de reducere vizează ambele categorii de impacturi. Astfel, ulterior activităţilor de construcţie, se recomandă plantarea de specii autohtone, care să asigure o bună încadrare în peisaj precum şi o limitare a zgomotului generat din activităţi.

De asemenea, se recomandă dotarea grupurilor sanitare cu instalaţii cu debit redus de apă sau cu senzor, pentru asigurarea aceluiaşi scop de economisire a resurselor de apă. În plus faţă de aceste măsuri, orice alte materiale de informare sau dotări care să ajute cartierul în minimizarea consumului de resurse şi reducerea amprentei de carbon sunt recomandate.

Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu şi lung

Ca şi în cazul impactului direct pe termen mediu şi lung, impactul indirect pe termen mediu şi lung este determinat de aceleaşi categorii de activităţi. În perioada de cuibărit a păsărilor, care este reprezentată în mare de perioada 15 mai – 15 iulie, nu se vor tranzita zonele tradiţionale de cuibărit şi coloniile păsărilor, pentru a proteja cuibăritul acestora.

Toate aceste măsuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activităţilor care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu şi lung, fiind necesară implementarea lor pe toată durata de activitate.

Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să asigure resursele necesare implementării lor corespunzătoare.

Ca urmare a implementării unor măsuri precum amenajarea peisagistică prin plantarea unor specii autohtone, pe lângă minimizarea impactului asociat activităţilor, se va asigura pe termen mediu şi lung un uşor impact pozitiv, odată prin încadrarea foarte bună în zonă a planului, cât şi prin asigurarea unor noi locuri de hrănire şi cuibărit pentru speciile din zonă, contribuind astfel la creşterea calităţii biodiversităţii din zonă.

9.6. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada desfasurarii lucrarilor de restructurare-modernizare:

- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus planului va determina o limitare a zgomotelor produse de trafic in zona;

- vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi; - se va respecta programul de lucru pe timpul zilei .

Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada functionarii satului de vacanta :

- activitatea prestata nu este generatoare de zgomote si vibratii .

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.168/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar : Nr. crt.

Masura Perioada Responsabil Observatii

1. -lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în vecinatatea amplasamentului,

-perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor

-exclus perioada 15 mai – 15 iulie,

-nu trebuie să depăşească intervalul orar 0900 – 1700

titular -se va evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate

2. - se vor amenaja spatii pentru depozitarea materialelor de constructie, in interiorul loturilor, pentru a se evita antrenarea lor pe sol

- pe perioada de constructie

titular

3. - plantarea unor specii de arbori si arbusti autohtoni

- pe perioada de constructie

titular -va contribui la incadrarea constructiilor in zona si va crea noi locuri de hranire si cuibarit

3. - se va achizitiona material absorbant pentru inlaturarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si apa

-pe perioada de constructie si functionare

titular

4. - deseurile menajere vor fi depozitate selectiv, intr-un spatiu special amenajat si va fi predat societatilor autorizate

-pe perioada de constructie si functionare

titular

5 umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase din an

-pe perioada de constructie si functionare

titular

6 restrictii de viteza in zona obiectivelor pentru limitarea emisiilor de praf

-pe perioada de constructie si functionare

titular

Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere este titularul, SC ACVA EUROPE

ENGINEERING SRL, care va aloca sumele necesare implementarii.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.169/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A

EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN

PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE

10.1. Introducere Directiva SEA ( Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001

privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului ) a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. La art.16 , alin (1) se mentioneaza ca: “ titularul planului/programului proiecteaza alternative posibile, luand in considerare obiectivele si aria geografica a planului sau programului (…) “.

Pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal, s-au avut in vedere mai multe alternative/solutii si variante pentru a imbina obiectivele beneficiarului si cerintele regulamentului de urbanism, ale prevederilor legale pe linie de mediu, ale prevederilor legale referitoare la sanatatea publica.

In cadrul procesului de realizare a PUZ-ului, s-au analizat doua alternative dupa cum urmeaza: “alternativa 0”: este situatia in care potentialul de dezvoltare al zonei vizate ramane

nevalorificat, situatia in care planul nu se realizeaza; “alternativa 1”: este situatia in care propunerea de amenajare a teritoriului are in

vedere stabilirea de reglementari in vederea aducerii la zi, in concordanta atat cu reglementarile H.G.1516/2008, cat si cu cerintele si oportunitatile zonei.

10.2. Prezentarea alternativelor “Alternativa 0”, reprezentata de alegerea neimplementarii planului, este solutia prin care

cadrul natural ramane intact. In contextul socio-economic actual, aceasta solutie ar conduce la limitarea turismului, degradarea constructiilor existente si influente negative asupra factorilor de mediu (turism necontrolat, gestionare defectuoasa a deseurilor, etc). Aceasta solutie nu confera avantaje semnificative privind conservarea biodiversitatii deoarece regenerarea biodiversitatii este un proces ce se deruleaza pe mai multe zeci de ani, iar rezultatele scontate ar putea fi din nou afectate de factorul antropic. Speciile de pasari vizate cu masuri de conservare necesita areale mult mai mari decât suprafata vizata.

In ceea ce priveste obiectivele declarate ale principiului dezvoltarii durabile, aceasta solutie nu corespunde tendintelor de dezvoltare economica si sociala din judetul Tulcea.

“Alternativa 1”- prezentata in prima varianta de PUZ prevedea realizarea complexului de sere pe o suprafata de 30 ha ( POT=80% , CUT =0,8 ) si a parcului fotovoltaic pe o suprafata de 20,326 ha ( POT=80% , CUT=0,8 ) , fara sa tina cont de speciile de plante identificate in urma monitorizarii .

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.170/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

“ Alternativa 2 “ – prezentata in varianta finala a Planului Urbanistic Zonal este solutia ce imbina in mod armonios cele trei elemente ale dezvoltarii durabile si anume mediul inconjurator, economia si elementul social. In aceasta varianta de plan se va restrange suprafata construita pentru complexul de sere cu 0,59 ha , rezultand un POT =79,54% si un CUT=0,79 , iar suprafata parcului fotovoltaic se va restrange cu 1,93 ha fata de Alternativa 1 , ceea ce inseamna un POT=38,42% si un CUT=0,38 .Aceasta varianta de plan a luat in considerare concluziile Studiului de Evaluare Adecvata , care mentioneaza ca : “ Pe o suprafață de 2,52 ha ( 1,93 ha lotul 3 și 0,59 ha lotul 2) din 88 ha avem prezente în vegetație plante care formează o asociație parțială de Hordeetum hystricis –Wendelbg 1943 care este incompletă prin numărul de specii caracteristice inventariate ( codul 395 pe harta asociațiilor realizată cu ocazia deplasărilor pe amplasament). Aceste asociație fiind marginale la loturile concesionate care o includ, comparând cu proiectele de amplasare a obiectivelor ( clădiri, echipamente, drumuri) pe cele doua loturi ( 2 și 3) nu vor fi inhibate în dezvoltarea naturală, fiind distribuite în perimetru liber de elemente antropice » .

Pentru eliminarea oricarui impact asupra plantelor identificate s-a recomandat in aceasta varianta de plan ca suprafetele respective sa fie protejate in perioada de constructie si postconstructie ( perimeterele respective vor fi delimitate si se vor amplasa panouri de atentionare .

Solutii tehnice si tehnologice alternative: Nu este cazul. Solutii privind alimentarea cu apa: Nu este cazul, deoarece in zona amplasamentului exista

alimentare cu apa. Pentru necesarul de apa tehnologica atat la Centrala de cogenerare cat si la Complexul de sere se va realiza o captare de apa din canalul de centura sau se va executa un foraj, functie de solutiile pe care le va impune Sistemul de Gospodarire a Apelor.

Pentru apa necesara grupurilor sociale se va executa un racord de apa si canalizare la sistemul centralizat de apa si canalizare al orasului.

Solutii privind evacuarea apelor uzate: Nu este cazul, deoarece in zona amplasamentului exista retea de canalizare.

Solutii privind asigurarea energiei electrice/agentului termic: Racordarea la Sistemul Energetic National se propune conform Studiului ISPE a se realiza in urmatoarele variante :

1- Racordare printr-un punct de conexiune conectat intrare-iesire in LEA 20 kV- 10200 sau 10201 cu debitarea puterii spre statiile Crisan si Sulina, lungimea racordului fiind de cca 1,2 km .

2- Racordare pe bara de 20 kV a statiei 110/20kV Sulina cu debitarea puterii spre statia Crisan, lungimea racordului fiind de cca 3,3 km .

Centrala de cogenerare este o instalatie care produce energie electrica si in secundar energie termica, prin arderea unei surse regenerabile, biomasa. Centrala de cogenerare a fost conceputa pentru producerea a 6,5 MW si va produce aceasta energie electrica prin intermediul unui ciclu termic pe baza de abur, folosind drept combustibil biomasa de origine vegetala.

Totodata se propune amplasarea de panouri fotovoltaice model ATERSA-A-230P, grupate cate 3 pe structuri metalice de sustinere cu o inclinare de 33 grade sud. Puterea nominala a panourilor este 230 W, cu un total de 9.5 MW, energia electrica produsa fiind convertita in curent alternativ prin utilizarea a 40 invertoare de tip REFUSOL 500k. Energia produsa de parcul solar este transportata la statia de transformare tip SIK in anvelopa de metal protejat 10 Mwh, prin intermediul liniilor electrice subterane 20 kV dimensionate corespunzator.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.171/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Deoarece obiectivele unei strategii durabile presupun crearea unui echilibru cât mai solid intre elementele mai sus enumerate, aceasta solutie a fost considerata ca fiind una viabila.

Alternativele alese au fost simple in principal datorita aspectului terenului si mai ales datorita folosintei actuale a terenului.

Alternativele identificate pentru toti factorii de mediu au fost redate in capitolele de mai sus, neidentificandu-se surse de poluare.

Pentru evaluare s-au facut vizite pe teren, s-au folosit informatii GIS si informatiile existente pe pagina de internet a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Totodata s-a tinut cont de biologia si ecologia speciilor identificate in perimetru, a specilor si habitatelor listate in literatura de specialitate si formularul standard Natura 2000.

CONCLUZIE :

Evaluarea alternativelor a indicat viabila si de preferat varianta de realizare a urmatoarelor investitii :

- centrala cu cogenerare pe suprafata construita de 10,45 ha ( POT=34,5% , CUT=0,36 ); - Complex de sere pe suprafata de 30 ha ( POT=79,54% , CUT=0,79 ); - parc fotovoltaic pe o suprafata de 7,81 ha ( POT=38,42% , CUT=0,38 ).

Aceasta alternativa de plan a luat in consideratie TOATE aspectele de mediu (distante fata de zone protejate, localitate, gradul de afectare a solului, zgomot, dispunerea panourilor fotovoltaice si a serelor sa afecteze la minim speciile de plante identificate in urma monitorizarii ( in special Tamarix Ramosissima –catina rosie ) , impact vizual, arheologic, sa nu afecteze speciile/habitatele din vecinatatea zonei monitorizate.

Mentionam ca nici o alta varianta de plan nu ar asigura beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.172/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Introducere Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii Planului Urbanistic Zonal este

necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut, astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corectare. Monitorizarea zonei in care se va implementa planul s-a realizat in perioada iunie 2012-august 2013 , astfel incat au fost date preluate din toate perioadele fenologice .

Monitorizarea biodiversitatii

Faţă de măsurile prezentate anterior, se recomandă implementarea unui program de

monitorizare a biodiversităţii pe perioada de construcţie şi pe perioada de functionare a centralei (in mod special), pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se modifică, în scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. În acest sens se propune spre implementare următorul program de monitorizare:

Program de monitorizare

Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia, în vederea corelării datelor deja obţinute, astfel încât să poată releva date referitoare la speciile de flora si toate categoriile de animale posibil a fi prezente în zona de studiu, şi anume: amfibieni, reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, precum şi evoluţia acestora ca urmare a implementării prezentului plan. Ţinând cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleaşi două metode distince de colectare şi evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul nr. 8.

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii

(cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe teren deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.173/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.

Planul de monitorizare al faunei va conţine mai multe particularităţi funcţie de gruparea

taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul nr.12, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ GRUPARE TAXONOMICĂ OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de construire prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate

Păsări cuibăritoare

1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada de pregătire cât şi pe perioada de funcţionare;

3. Planificarea etapelor de pregătire a cartierului astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul cartierului cât şi zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata construirii cartierului, precum şi pe durata funcţionării, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă 1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale

populaţiilor de gâşte în sectorul lor de iernare;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.174/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul în căutarea hranei

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

Pentru flora se recomanda urmatorul plan de monitorizare (tabel nr.13):

Elemente monitorizate – Specii ţintă

Metoda de lucru si indicatorii monitorizati Personal Perioada

Aeluropus litoralis Relevee în pieţe de probă de 100-200 m2

amplasate în habitate stepice

Abundentă/Dominantă

Distributia

Botanist – Fitocenolog

Mai – August, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice in cadrul suprafetelor de probă permanente stabilite de specialist, in interiorul incintei sau imediata vecinătate în zona de impact a activitătii monitorizate

Puccinellia distans

Relevee în pieţe de probă de 100-200 m2

amplasate în habitate stepice

Abundentă/Dominantă

Distributia

Botanist – Fitocenolog

Mai – August, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice suprafetelor de probă stabilite de specialisti

Plantago coronopus Relevee în pieţe de probă de 100-200 m2

amplasate în habitate stepice

Abundentă/Dominantă

Distributia

Botanist – Fitocenolog

Mai – August, cu efectuarea de inventarieri fitocenotice suprafetelor de probă stabilite de specialisti

Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului, la care se adaugă zonele învecinate care conţin acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate (pe o raza de 1 km in jurul amplasamentului) reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală. În funcţie de datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţe dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii din amplasamentul cartierului rezidential odată cu punerea în funcţiune a acestuia.

In cazul in care se observă o scădere a scadere a indicatorului abundență –dominanță cu 2 clase pe scara Braun- Blanquet utilizată ( r + 1 2 3 4 5) in cadrul releveelor constituite pentru monitorizarea celor 3 specii de plante selectate ca bioindicator ,atunci este necesara sistarea activitatii, analiza de detaliu a cauzelor si intocmit setul de măsuri pentru eliminarea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.175/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

impactului negativ care a dus la scaderea populatiei plantelor bioindicator . Deci pragul de alarmă in cadrul populatiilor de plante este de scadere cu 2 clase Braun –Blanquet.

Perioada optima de monitorizare a plantelor bioindicator selectate este aprilie -august si se vor efectua cel putin 2 inventarieri in fiecare dintre releveele de monitoring amplasate atat pe perioada constructiei cat si in perioada de functionare , in prima decada a lunii mai si in prima decada a lunii august . Periodicitatea de monitorizare este anuală de cel putin doua ori pe fiecare releveu amplasat.

În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în zona de studiu cu

mai mult de 15% se va decide sistarea activităţilor şi evaluarea impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această valoare de maxim 15% scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag.

Datele colectate in cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta catre Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii.

Monitorizare PUZ Pentru Planul Urbanistic Zonal analizat “Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa,

complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces “-exntravilan Sulina, judetul Tulcea, se recomanda monitorizarea urmatorilor factori de mediu, dupa cum este mentionat in tabelul nr. 14:

Tabelul nr.14 Monitorizarea factorilor de mediu

Indicatori monitorizati Frecventa Interventie Observatii Monitorizarea factorilor de mediu in faza de exploatare

la solicitarea autoritatilor de mediu

pe durata determinata, la solicitarea autoritatilor de mediu

La depasiri ale CMA

Calitatea apelor uzate

principalii indicatori de calitate a apelor uzate epurate, in conformitate cu NTPA 002/2002

Inainte de evacuare /lunar

La depasiri ale CMA

Se va stabili in functie de indicatorul depasit masurile de remediere

Stabilitatea terenului, structurile de rezistenta

-indice de tasare -stare fizica generala

Conform recomandarilor din Studiul geotehnic efectuat

La modificari semnificative a valorilor inregistrate

Calitatea emisiilor de poluanti in perioada executiei constructiei si de la centrala

-conform Ordinului Ord.592/2002 CO, SOx, NOx,COV, pulberi

La solicitarea autoritatilor de mediu se vor prezenta inregistrarile on-line. Cazanul are în dotare sistem de monitorizare continuă a gazelor de ardere la coş (

La depasiri ale CMA

Pana la remedierea defectiunilor se vor sista lucrarile

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.176/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

CEMS – Continuous, Emission Monitoring System)

Gestiunea deseurilor

Conform HG 856/2002 si Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;

In timpul fazei de executie cat si dupa, la solicitarea autoritatilor de mediu

Titularul planului va prezenta anual un raport de monitorizare . Rezultatele monitorizarii vor

fi depuse la ARBDD. Titularul de activitate in cadrul modelului de monitorizare propus, va avea obligatia de a

preleva probe, de a efectua analize si masuratori conform programului de monitorizare si automonitorizare. Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice, continue si discontinue, prevazute a fi realizate pentru monitorizarea activitatii din punct de vedere a protectiei mediului (poluantii in aer si apa).

Daca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului, se vor include si informatii privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice prevazute a fi realizate pentru monitorizarea impactului activitatii asupra factorilor de mediu “sol”, “sanatatea populatiei”, “biodiversitate”, etc.

Analizele si determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor de mediu vor fi realizate de laboratoare atestate pe baza de contract.

Totodata exista urmatoarele obligatii : se va stabili modalitatea de actiune in caz de urgenta; se va preveni si se vor lua masuri concrete in caz de accidente; se va raporta orice accident si situatie de urgenta.

Un sistem competitiv si eficient de monitorizare si evaluare a impactului PUZ asupra mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului al programului, ci si la amplificarea efectelor pozitive, atat in ceea ce priveste mediul, cat si calitatea proiectului analizat.

Studiul privind vegetatia din zona analizata a fost efectuat dupa metodele europene de fitocenologie, desfasurandu-se in etape diferite:

- etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse pentru studiu, a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la metodele de cercetare si studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-geografice ale regiunii (relief, solurile, structura geomorfologica, reteaua hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea identificarilor in teren.

- etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari ce constau in efectuarea descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe harta-schematica a punctelor cercetate, in teren, in vederea determinarii ulterioare a speciilor si a habitatelor de interes comunitar unde a fost cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de determinare din publicatii de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost studiata de la periferia zonei avute in vedere spre interior, folosind metoda cercetarilor pe

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.177/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

itinerar. Suprafata ce urma a fi strabatuta a fost stabilita astfel, incat sa cuprinda toate tipurile fitocenotice existente.

- etapa de incheiere - a cuprins prelucrarea datelor in vederea determinarii certe a speciilor si asociatiilor vegetale, a prezentei/absentei speciilor de plante si de habitate protejate.

Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile detaliate in formularul standard Natura 2000 pentru care a fost declarat ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe au fost detaliate in subcapitolele anterioare.

Metodele utilizate se recomanda a se utiliza si pentru monitorizarea in perioada de constructie si postconstructie.

Concluzii: Desi este parte componentă a RBDD, a ROSPA 0031 Delta Dunării si Complex

Razim –Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunării, suprafata concesionată de SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL – Bucuresti este in fapt o pajiste suprapăsunată cu acoperire neuniformă cu vegetatie, valoarea conservativă a ecosistemelor fiind scăzută sub aspect ecologic sau peisagistic (deoarece această suprafată a fost utilizată pentru agricultură după îndiguirea si drenarea incintei - fost teren mlăstinos). Terenul nu constituie un atractor ca si mediu de viată preferat sau obligatoriu pentru speciile faunistice din categoria celor rare, vulnerabile sau periclitate din Delta Dunării.

Sub aspectul importantei stiintifice a biodiversitătii vegetale, perimetrul proiectului analizat este unul de slabă importantă conservativă.

Efectele planului asupra factorilor de mediu pot fi negative, dar in limite admise, asa cum reiese si din diagrama Rojanschi (conform metodei ilustrative de apreciere globala a starii de calitate a mediului) utilizata pentru determinarea indicelui de poluare globala, respectiv IPG=1.63 ,,mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile’’.

Impactul generat de activitatea din centrala cu cogenerare pe biomasă, a complexului de sere si a parcului fotovoltaic, prin măsurile de protectie a mediului mentionate in prezentul studiu va conduce la mentinerea în limita capacitătii de suport a speciilor, habitatelor si ecosistemelor existente în incinta concesionată.

Elaboratorul prezentei lucrari recomanda emiterea avizului de

mediu pentru PUZ - Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.178/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU

Conform HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu a unor planuri/programe pentru Planul Urbanistic Zonal: „CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC FOTOVOLTAIC, DEBARCADER SI DRUM DE ACCES ” – extravilan oras Sulina, judetul Tulcea au fost organizate Grupuri de Lucru pentru identificarea problemelor de mediu.

Observatiile /recomandarile/problemele ridicate de catre participanti au fost consemnate in Procesele verbale intocmite de reprezentantul ARBDD si pot fi consultate la sediul ARBDD Tulcea, la titular, expert de mediu.

Informatii generale

Titlul lucrarii: Plan Urbanistic Zonal „CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC FOTOVOLTAIC, DEBARCADER SI DRUM DE ACCES ” – extravilan oras Sulina, judetul Tulcea

Titularul / beneficiarul lucrarii: SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL Autorul atestat al Raportului de Mediu: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea Adresa : str. Luminitei, nr. 1B, Tulcea, judet Tulcea, Telefon/Fax: 0340-104.067 Planul Urbanistic Zonal (PUZ) reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de

amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara pentru „Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces’’, din Sulina, judetul Tulcea. Documentatia pentru PUZ argumenteaza posibilitatea din punct de vedere urbanistic a realizarii obiectivului propus, tinând cont de obligatiile prevazute in Certificatul de Urbanism precum si de prevederilor altor reglementari de urbanism.

Pe amplasamentul analizat se propune realizarea a trei mari obiective: centrala de cogenerare pe baza de biomasa, complex de sere si un parc fotovoltaic, impreuna cu unele investitii conexe: debarcader si amenajare drum de acces.

Cele trei obiective se vor amplasa pe terenul in suprafata de 88,3705 ha, din totalul suprafetei studiate prin PUZ de 99.9822 ha, teren situat in extravilanul orasului Sulina, in T20, P152/18-izlaz inundabil.

Vecinatatile planului sunt : o Nord – drum de exploatare care delimiteaza izlazul de intravilanul orasului

Sulina ; o Sud – canal drenor aferent izlaz ; o Est – drum de exploatare ; o Vest – izlaz .

Centrala de cogenerare este o instalatie care produce energie electrica si in secundar

energie termica, prin arderea unei surse regenerabile - biomasa (lemn, stuf, resturi vegetale). Centrala de cogenerare a fost conceputa pentru producerea a 6,5 MW si va produce aceasta energie electrica prin intermediul unui ciclu termic pe baza de abur, folosind drept combustibil biomasa de origine vegetala.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.179/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Obiectele propuse a se realiza pe amplasament sunt: cladire pentru turbina cu abur, sistemul de incarcare automata, cazan de ardere biomasa, turn de evaporare, statie de pompare apa. Toate acestea sunt amplasate pe o platforma formand impreuna fluxul tehnologic de baza.

În cadrul procesului de producere a energiei electrice şi termice se disting următoarele fluxuri principale de circuite:

- circuitul apei de adaos; - circuitul combustibilului; - circuitul apă-abur; - circuitul energiei electrice produse; - circuitul de evacuare al deşeurilor rezultate în urma arderii; - circuitul de tratare şi evacuare a apelor uzate. Malul canalului unde se va realiza debarcaderul se va consolida cu piatra, pe baza unui

proiect ale carui detalii vor fi furnizate la faza DTAC . Drumurile interioare se vor realiza după eliminarea în totalitate a stratului de sol vegetal.Dimensionarea sistemului rutier se va face luand in calcul un modul de elasticitate dinamic Ed=120Mpa. Consolidarea terenului se va realiza cu ajutorul unei saltele de material granular compactat,de 50 cm grosime,alcatuit din blocaj de piatra sparta de 25 cm grosime si un strat de balast completat de 25 cm grosime.

Terenul se va sistematiza corespunzator, conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr.

23/14.06.2013, emis de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral-Sistemul de Gospodarire a Apelor Tulcea .

- Complexul de sere va avea o suprafata efectiva de cca. 30,0 ha si se vor cultiva

legume. Complexul de sere se va realiza din module metalice zincate si inchideri din policarbonat. In afara serelor propriu zise se va amenaja un depozit pentru legume si un grup social precum si drumuri de acces in incinta.

De asemenea se propune amplasarea unui numar de 33080 de panouri fotovoltaice model ATERSA-A-230P, grupate cate 3 pe 11026 de structuri metalice de sustinere cu o inclinare de 33 grade sud. Puterea nominala a panourilor este 230 W, cu un total de 9.5 MW, energia electrica produsa fiind convertita in curent alternativ prin utilizarea a 40 invertoare de tip REFUSOL 500k. Energia produsa de parcul solar este transportata la statia de transformare tip SIK in anvelopa de metal protejat 10 Mwh, prin intermediul liniilor electrice subterane 20 kV dimensionate corespunzator.

Durata de executie a lucrarilor de– 2 ani de la obtinerea Autorizatiei de constructie. Durata etapei de functionare: Functionarea este prognozata a fi nelimitata in conditii normale

de stabilitate economica si politica . Racordarea la Sistemul Energetic National se va face la reteaua electrica existenta in zona.

In perioada de constructie a planului potentialele surse de impurificare pot fi materialele de constructie depozitate necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere). Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se va face in zona special amenajata, iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi .

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.180/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

In perioada de functionare, apele uzate de tip fecaloid-menajer vor fi dirijate prin reteaua de canalizare de pe amplasament in reteaua de canalizare a orasului Sulina, conform Avizului ABA-DL nr. 23/14.06.2013, valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate care se vor evacua in conductele de canalizare vor fi conform NTPA 002 (HG nr. 188/2002 pentru aprobarea Normelor de descarcare in retelele de canalizare ale localitatilor, modificat si completat prin HG nr. 352/2005). Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in emisar dupa ce in prealabil vor fi epurate ( calitatea apelor uzate evacuate trebuie sa se incadreze in indicatorii prevazuti de NTPA001 ) .

Planul Urbanistic Zonal „Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces” se va implementa in extravilanul orasului Sulina, amplasamentul fiind inclus in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si in siturile Natura 2000: ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

Integritatea ariilor naturale protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, ROSCI 0065 Delta

Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe NU va fi afectata de planul propus deoarece:

1. Nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor protejate; 2. Nu se fragmenteaza habitatele protejate; 3. Nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a ariilor naturale protejate; 4. Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor

naturale protejate. In cadrul planului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ROSPA 0031 Delta Dunarii

si Complexul Razim-Sinoe, ROSCI 0065 Delta Dunarii si din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Realizarea lucrarilor de constructie propuse prin PUZ nu prezinta efecte negative asupra biodiversitatii locale, asupra speciilor /habitatelor protejate din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si indeplineste obiectivele de protectie a mediului inconjurator, incadrându-se in principiile dezvoltarii durabile.

Activitatea economica, de altfel punctiforma la scara ariilor naturale protejate, nu este generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul acestora si nu va periclita integritatea acestora.

Practic impactul cumulativ nu poate exista, deoarece pe amplasament nu exista specii si habitate de interes comunitar/protejate. In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, pe amplasament nu au fost identificate specii si habitate protejate.

PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PLAN URBANISTIC ZONAL NU SE VOR AFECTA HABITATE PROTEJATE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE SPECIILOR DE PLANTE, AMFIBIENI, NEVERTEBRATE, MAMIFERE SI PASARI DE INTERES COMUNITAR SI NATIONAL SAU PROTEJATE DE LEGISLATIA INTERNATIONALA

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.181/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Concluzii:

Desi este parte componentă a RBDD, ROSPA 0031 Delta Dunării –Complex Razim –Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunării, suprafata concesionată de SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL este o pajiste suprapăsunată cu acoperire neuniformă cu vegetatie, valoarea conservativă a ecosistemelor fiind scăzută sub aspect ecologic sau peisagistic (deoarece această suprafată a fost utilizată pentru agricultură după îndiguirea si drenarea incintei - fost teren mlăstinos). Terenul nu constituie un atractor ca si mediu de viată preferat sau obligatoriu pentru speciile faunistice din categoria celor rare, vulnerabile sau periclitate din Delta Dunării.

Sub aspectul importantei stiintifice a biodiversitătii vegetale, perimetrul proiectului analizat este unul de slabă importantă conservativă.

Efectele planului asupra factorilor de mediu pot fi negative, dar in limite admise, asa cum reiese si din diagrama Rojanschi (conform metodei ilustrative de apreciere globala a starii de calitate a mediului) utilizata pentru determinarea indicelui de poluare globala, respectiv IPG=1.63 ,,mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile’’.

Impactul generat de activitatea din centrala cu cogenerare pe biomasă, a complexului de sere si a parcului fotovoltaic, prin măsurile de protectie a mediului mentionate in prezentul studiu, va conduce la mentinerea în limita capacitătii de suport a speciilor, habitatelor si ecosistemelor existente în incinta concesionată.

Elaboratorul prezentei lucrari recomanda emiterea

avizului de mediu pentru acest plan.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.182/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

BIBLIOGRAFIE

- Ciocârlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucuresti. - Donită Nicolae, Aurel Popescu, Mihaela Paucă - Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biris, Manual de interpretare a habitatelor, editia 2005 revizută, Editura Tehnică Silvică, Bucuresti. - Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Puca-Comanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia României, Editura Tehnica Agricola, Bucuresti - Dihoru Ghe., Negrean G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunarii. Muzeul Deltei Dunarii, Peuce, Tulcea. Vol. 5. - Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Editura Academiei Romane, Bucuresti - Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din Romania - Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegetatia Deltei Dunarii. Muzeul judetean Mures, Marisia. Vol. 25. - Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomia gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta Dunarii, Editura Culturala Pitesti - Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracterizarea vegetatiei din Delta Dunarii. Acta Bot. Horti Buc. - Sanda V., Öllerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti. - Sanda V., Vicol Ioana, Stefanut S. 2008. Biodiversitatea ceno-structurala a invelisului vegetal din România. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti. - Mihai Petrescu, Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea 2007 - Victor Ciochia , Aves Danubii-Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsare, Ed. Pelecanus, Brasov , 2001 - Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania , Targu-Mures, 2008 *** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercetari de stiintele naturii si muzeologie *** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July 2007 *** OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare.

*** HG 1516/2008- privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

*** Master-Plan Rezervatia Biosferei Delta Dunarii-2005 Consiliul Judetean Constanta si Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii (Master Plan for Danube Delta Biosphere Reserve).

*** Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii- Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

*** Strategie de vizitare pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – ARBDD, februarie 2010.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.183/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

*** Ordin 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania , modificat si completat prin Ordinul 2387/2011 *** HG nr. 971/2011 care modifica si completeaza HG nr. 1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania *** Ordin 19/2010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor natural protejate de interes comunitar *** Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proeicte publice si private *** Directiva Consiliului 92/43/CEE-Directiva Habitate *** Directiva 79/406/CEE – Directiva Pasari *** http://www.ddbra.ro; *** www.mmediu.ro

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.184/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

ANEXE

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.185/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.186/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.187/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.188/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.189/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.190/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.191/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.192/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.193/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.194/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Curriculum Vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Stavarache Ionut Florentin Adresa(e) Balizei, Nr. 27, 820230 Tulcea (România)

Mobil +40749785153 E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) Român

Data naşterii 06/11/1985

Sex masculin

Locul de muncă vizat/ Domeniul ocupaţional

Biolog

Experienţa profesională Perioada Septembrie 2012 – prezent

Funcţia sau postul ocupat Biolog – Persoană Fizică Autorizată Activităţi si responsabilităţi principale Monitorizare ornitofaună, chiropterofaună; colectare de date, analiză si prelucrare,

elaborarea rapoartelor specifice domeniilor de activitate. Numele şi adresa angajatorului SC Wildlife Management Consulting SRL

Perioada Aprilie 2012 - August 2012 Funcţia sau postul ocupat Tehnician Biolog

Activităţi si responsabilităţi principale Monitorizarea păsărilor în situl ROSPA 0082 Muntii Bodoc – Baraolt, respectiv în situl ROSPA 0075 Măgura Odobesti

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucuresti (România)

Perioada Aprilie 2011 - Noiembrie 2011 Funcţia sau postul ocupat Tehnician Biolog

Activităţi si responsabilităţi principale Monitorizarea migratiei păsărilor răpitoare de zi din zona Orsova Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucuresti (România)

Perioada Martie 2010 – prezent Funcţia sau postul ocupat Ghid turistic

Activităţi si responsabilităţi principale Organizarea tururilor în Delta Dunării si Dobrogea, transferuri de la si la aeroport, traducător Numele şi adresa angajatorului IBIS TOURS

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.195/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Str. Dimitrie Sturza nr. 6, 820123 Tulcea (România)

Perioada Martie 2010 – prezent Funcţia sau postul ocupat Ghid turistic

Activităţi si responsabilităţi principale Organizarea tururilor în Delta Dunării si Dobrogea, transferuri de la si la aeroport, traducător Numele şi adresa angajatorului Atu Travel

Petre Ispirecu nr. 38, bl. p72b, ap. 2, 051025 Bucuresti (România)

Perioada Martie 2008 Funcţia sau postul ocupat Voluntariat

Activităţi si responsabilităţi principale Participare la cursurile teoretice si practice oferite la întâlnirea pentru pregătirea voluntarilor participanti la programul „Monitorizarea Păsărilor Comune”

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucuresti (România)

Perioada Octombrie 2005 – prezent Funcţia sau postul ocupat Voluntariat

Activităţi si responsabilităţi principale Participare la „International World Birdwatching Day” Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucuresti (România)

Perioada Ianuarie 2002 – prezent Funcţia sau postul ocupat Voluntariat

Activităţi si responsabilităţi principale Recensământul anual al păsărilor de apă, IWC (International Waterbird Census) Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucuresti (România)

Educaţie şi formare

Perioada 2010 – prezent Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ/furnizorului de formare Facultatea de Biologie (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza") Iasi

Perioada 2005 - 2008 Calificarea/diploma obţinută Certificat de agent în turism

Disciplinele principale studiate/competenţele profesionale

dobândite

Limba română Matematică Limba engleză Marketing Contabilitate Înfiintarea unei agentii de turism

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Colegiul Economic "Delta Dunării" Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.196/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă Română

Limbi străine cunoscute Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral

Engleză B2 Utilizator independent B2 Utilizator

independent B1 Utilizator independent B1 Utilizator

independent B1 Utilizator independent

Italiană C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator

experimentat

C1 Utilizator experimentat

Competenţe şi abilităţi sociale Spirit de lucru în echipă Capacitate bună de comunicare

Competenţe şi aptitudini organizatorice

- experientă în managementul de proiect, ca urmare a activitătilor de colaborare în proiectele expuse anterior; - bun organizator de concursuri datorită unei participări active la Grupul de Ornitologie – Dendrologie

- Silvicultură din cadrul Palatului Copiilor Tulcea; - câstigarea a numeroase concursuri pe teme legate de natură; - sustinerea de lucrări stiintifice si participarea la sesiuni de lucrări stiintifice; - participarea la programe de monitorizare a Gâstei cu gât rosu (Branta ruficollis) din 2002 până în prezent. *ambele proiecte fiind coordonate de Societatea Ornitologică Română

Competenţe şi aptitudini tehnice - experientă în lucrul cu GPS-ul, dobândită în urma colaborărilor în proiectele expuse anterior

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

- o bună stăpânire a instrumentelor Microsoft Office™ (Word™, Excel™ şi PowerPoint™); - cunostinte de instalare a sistemelor de operare ( Windows Xp, Windows Vista si Windows 7); - cunostinte elementare ale aplicatiilor de grafică pe calculator (Adobe Illustrator, Photoshop, Digital Photo Professional, ACDSee).

Alte competenţe şi aptitudini - birdwatching; - fotografia; - plimbări în natură; - hiking; - ciclism;

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]

RAPORT DE MEDIU – Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces Pg.197/197 Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

- înotul.

Permis de conducere B

Informaţii suplimentare Persoană Fizică Autorizată în domeniul Consultantei de Mediu 12 ani de experientă în monitorizarea ornitofaunei 2012 - Membru fondator al Organizatiei Nonguvernamentale Sistemis 2002 - Membru activ la Societatea Ornitologică Română