s 25 s s 8 s s IZBINDA NO STRA - upload.wikimedia.org_seria_2... · Trecem la apele de munte. In...

4
SERLA II.-- ANUL Iv, No. 805. NUMAIZUL 10 BANi AIlONA1IENTEI.E Incep la 1 §i 15 ale fie-cärui luni Un an in tara 30 let ; 9 streinätate 50 lel ase lnut . . . 1:, » » 25 » *ase lunl . . 8 s s s 13 s Un numär in streinätate 30 banl 1 MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA Itt EI)A CTIA No. 8. STRADA CLEMENTIEÏ No. 3 i.r:,1;,t, (; a trela SAMBATA, 4 IULIE 1898 c TELEFON NUMA 1%UL 10 B ANÌ A NUNCI iTRILE Anunciurl la pag. IV . . . . , 0.30--b. lima s s s III 2.-1e1 s s s s II 3. s s Insertiile ,si reclamele 3 lel rindul UN NUMAR VECHIu 30 BANI A D117INISTItATIA No. 3. STRADA CLEMENTEÏ No. 3 IZBINDA NO D. STATESCU Diferitele grupär! liberale cari ali pretenda de asti ce vor se främinti de cit -va timp pentru a alla despre d. Stätescu, ce vrea. In reatitate, d. Stätescu, omul in a- parenta neliotärit, e singürul care stie ce voeste. D. Stäteseu st-a creat personal o si- tuatie excelentä. El crede cA întruneste prestigiul opozitiunel cu foloasele pu- teret. EI, dar, nu se gindeste de cit sA pAs- treze aceastä situatie. In séase lunl de zile, el a fost virit la Creditul funciar, la Banca Nationalä si la Banca Generala. Total, ca cîstig, 40,000 let pe an, lar - , ca muncä, zero. La aceasta, adäogatl traficurile cu justicia si specula cu ca- sele sale si veti vedea daca d. Stätescu poate serios sä rupe eu Drapelistit adica cu Banca Generala, ori cu guver- nul, adicä eu Creditul funciar. None ne vine sä zimbim cînd auzim -3v zicindu -se ea d. Stätescu s'a despärtit . Aurelianistl, fiind -cA a supat cu d. Sturdza, ori ca a rupt'o cu guvernul fiind -ca a fAcut confidente unul anonitn de la Drapelul. Fasoanele acestel orizontale, menite ka excita gelozia amantilor sät, nu ali alt scop de cit d'a le toca ceva parale. %, Cind d. Costinescu a deschis casa de banca, blonda eu ochil verzul i -a der- % larat, la Sinaia, cA la toamná ova fi nu- " mal a lui.» Iar dupa ce d. Costi - nescu a pus'o in mobile, i -a däruit un iatac si un boudoir, perfida a inceput sa-1 faca infidelitätl eu un alt bancher ele ali tot d'auna aplicare catre ban- cheri si d. Carada i -a dat cite -va cecurl ca sA petreacä, ca toate ele - gantele bine cotate, carnavalul la Nizza, pe coasta de azur. Iubitoare de petrecerl si amorezala de viata vagabonda, pricepindu -st de altminterl situatia, ea nu rivneste dupa cinste si consideratie. Liberali;, insA, pe cart i a saos din mintl, ar voi ca prin cAsätorie sA -I in- frineze pornirile nestatornice in lantu- rile viete! caznice, inconjurate de cro- ste, de onorurl si de prestigiul puteril. Färä îndoialä ca d. Stätesc u are, chiar din punctul de vedere al morale!, drep- tatea de partea lui. Chiar viciul are farmecul si utilitatea lui, eu conditie ca sA rämle la locul ce i se cuvine. Din partea liberalilor e o dovadà de adincä pervertire de a cugeta mAcar sä -st aleagä de stäpin pe un orn care, in partidul conservator, ar fi descalifi- cat, ces putin in privinta sefiei. Opre barbatil politici conservatori, cart se prenumära printre conducAtorii partidului, se baga in afacerl ca acelea in cari tripoteaza d. Stätescu ? Din cauza unel singure informatiunt ràutAcioase a unul ziar liberal, Al. La- liovari a refuzat sa-i se mat exproprieze, prin juratfi, un loc de care avea nevoie primaria, in timpul cînd eram la putera. ToatA presa rose a denuntat scanda- lul expropriatiunel caselor d -lui Statescu, din strada Fìntinel. Totusi afacerea s'a fäcut si s'a fäcut nu prin jurad, ci prin buna intelegere. S'a expropriat, de buna voe, pe un pret exagerat, un imobil care, in virtutea unel declaratiuni date de d. Stätescu, sub not, trebuia pus, dupa trecere de un an, pe aliniere fari despAgubire. Si abia s'a sfirsit cu casa din strada Fìntinil si s'ali inceput negocierile pen- tru cumpärarea easel din strada Colte!. Dlift Stätescu insA nu -I pasa de ce va spune lumea, caci el nu face poli - t.icä, el face afacerl. Din avantajele ce le da la nol puterea, d. Stätescu sia luat partea in bang. No! n'avem nimic de zis, cu doue conditi! insA : ca d. Stätescu sA ramie in afacerl, färä sA se bage in politica ; apoi ca chiar afacerile sr' se märgi- neascA in limita in care nu jicnesc in- teresul public. Traficwl Cu justif la nu -1 putem insä admite. Din nenorocire, d'aci ist trage d. Stätescu partea cea mai însemnatA de beneficif. D. StAtescu a suspendat inamovibili - tatea unor magistrati si a impänat ori a fäcut sA se IntpAneze unele sectiuni cu creaturl d'ale sale, ast -fel In cit sä -st asigure o majoritate nesovAitoare. Sariteanu, Ciru Economu, Vasiliü, Spi- ridon Statescu, un orn al cArul loe e in- tr'un ospicin de alienati, etc. etc., n'ali alt rol de cit d'a asigura cïstigurile bä- nestl ale unul Stätescu. Primul presedinte al Casatiel, care, in schimbul fägAduelel und recompense nationale, a organizat celebrul räsvot al Curtel si s'a fäcut sluga lul Stätescu pentru a cere sporirea numärulul con- silierilor si a Impäna Casatia cu crea- turile lut, n'are alt scop de cit d'a a- juta pe stapinul sift in operatiunile sale. Stätescu ia zecl de mil de francl pentru a face act de prezentA, in fata acestor creaturl, färä a rosti un cuvint, orl pentru a spune : raliez si en la pärerea d-lui avocat cutare». Iar cind Stätescu are interes sä se condamne un adversar, atuncl un Ciru Economu caseazä, ca in afacerea Ro- bescu, pentru motive de fapt, o sen- tinta In privinta cAreia se Meuse deja infamia d'a se da un räsvot. Acestl magistrati slugarnici si venali an fost pälmuiti pina la singa de sen- tinta unel instante judecätorestl strAine. Vom vedea cum ist va spala d. Sta- tescu creaturile. Probabil ca va täcea si ca slugile sale vor inghiti. CAcI, altminterl ar tre- bui sa se st'irgeascA cu traficurile. Vom sti ïnsA noi sä punem capät a- cestor scandalurl. Si cel d'intliü lucru de fäcut, in aceastä privinta, este d'a se pune d. Stätescu la locul lut. Acest loe e la gheseft, nu insä in po- litica ori in justitiQ. OW IZBINDA NOASTRA Ultima ,edintii a considulus comunal al Capitale! a fost o mare izbîndä pentru noi ,i o umilinta pentru actuala administratie. S'a discutat in acea sedinta cestiunea alimentürit Bucure,tilor cu apri. Despre cele petrecute in aceastä ,edintä, ne refe ritn la darea de mama a Voinfei Nafionale. E stiut cA administraba conservatoare a trebuit ca sii scoata cestiunea ape! din haosul in care se enfundase, sii aleagä intro vr'o zece solutiuni. Dintre ateste solutiuni, una a fost aleas;; de not, aceea a apelor subterane ; iar dour' all fost api - rate de adversarli no,tri, anume : sistemul filtrelor ,i apa de munte. Pe and adver- sarit no,tri sustineaíi aceste doui soluti!, et nu crutaú niel o batjocurA proectulul apelor subterane. El bine, in ultima sa ,?dintà, consiliul comunal a adoptat solutiunea apelor sub - terane si in unanimitate a primit rapor- tul dlus Radu, care condamna fiftrele ,i apa de munte. Am spus cA libcralii erari partisani a! filtrelor. In adeviir, et poartii, fata de po- pulatia Capitalei rrispunderea filtrelor ac tuste. D'aceea Voinfa cauta sii spue el nu sistemul filtrelor era riti. ci unele din mo- dalitAtile dupii cari a fost aplicat, ,i se sile,te sii no invinovAteaseà si pe not. SA ne erte Voinfa. Sub liberali s'a pre- iectat ,i executat acea imensä hotie care se chiami; filtrale de la Bleu. De altminterl, dovadä cA intreg proiec tul a fest gresit, e cA d. Radu, dupA chiar spusele Voinfei, a declarat in raportul sali eA pentru a fi filtrale eficace, ele trebuesc deplasate, eu o colosala cheltuialá, la o mare deprirtare de Bueure,t1. De altminterl, d. Radu, într'o altri lu- crare a sa, a afirmat cA nu se pot avea filtre convenabi'e cu mat putin de 24 mi- lioane. E dar bine constatat cA filtrale sunt condamnate. Not afirmam cA ele ail fast ,i o imensi bode libera A. *i adversaril no,tri nu vor îndrrizni sii sustie discutlu- nea eu not, pe acest teren. Trecem la apele de munte. In intrunirile publica cari aú pracedat alegerea actualulul consiliíi comunal, li- beralit s'ari pronuntat in favoarea apelor de munte. Es all frigriduit cri, in 2 ant si Cu 10 milioane, vor alimenta Bucure,til Cu ape de munte. Colectia Voinf el stit do- vadA despre aceasta. Noi am rispuns co'ectia Epocii poste dovedi aceasta, cA deslidem si se aduce api de munte in mat putin de 10 ant ,i cu mat putin de 25 milioane. Trebue sil adriogiun in treacAt, cA administraba ac- tualA s'a liiudat acum cite -va !uni, ci a facut studiul apelor de munte. In aceastä privinta, Voinfa raportü opi- nia d -lui Jtadu, zicind eA cheltuelile pen- tru api» de izvor ar fi prea mar! Qi, apol adaogä: eAsupra apelor de izvoare de munte, prnit in prezent nu s'a fricut niel un studiar, §i un asemenea studiii ar re- clama ces putin 10 ani.» Dupá aceasta d. Radu se pronunta in favoarea apelor subterane, captate la lira - gadiru. Intre altele Voinfa zite cA, cu pri- vire la acole ape, d. Radu recunoa,te im- portants studii.lor fricute de d. Thiem». Asa dar apere filtrate sunt role, apele de munte nu se pot utiliza. Singura solu- tiune e aeeea a apelor subterane dala Bra- gadiru. Pentru captarea acestor ape, de cAtre d. Thiem, care a fost insultat in toste fe- lume de liberali, dar ale criruia merite se recunose scum, d. Filipescu fileuse in 1895 un proiect de contract prin care in 2 ani, d. Thiem trebuia si ne dea in consuma - tie apele subterane. Timp de 2 ani ,l jumätate s'a ziidärni- cit aceastä lucrare. Acum administrata capitales a capita- 1 at ,i s'a hoturit sA îneeapri ma, .ar acum, niste lucrar;, cari trebuia sri fie de mutt sfîr,ite. Asupra proa +telor d -lui Ridu, vom aven a reveni mai pe larg. Amiralul CERVERA Incordarea relatiunilor noastre cu Turcia In ultimul timp, d. Tr. Djuvara, mi- nistrul d -7u1 Sturdza la Constantinopol, a avut dese audienfe la marele vizir. Zia - rele din capitala Turci.i alt anunfat de repetate ori asemenea audien f e r?i, dupa ele, Epoca iarasi a £nregistrat doua eu dien f e ce d. Djuvara a avut la Sublima Poarta, in doua Vinerl consecutive, ime dial dupa serbarea Selamlicului. Ne agteptam ca d. Tr. Djuvara sa faca vre o isprava eu care sa ne epateze, and colo o scurta telegrama ce gasim în le Temps de eri, datata din Constantino pot, ne lan,ure>2te ca in lec sa avem de £nregistrat succese, d. Tr. Djuvara se mi- loge$te sa capeta de la Sublima Poarta, un suero ce nu ni s'a refuzat nidi adata pina az£, $i pe care £t obi ineam n )i ca toata lumea, dupa o simple intervenfie a lega f iune-I. Trecerea prin Bosfor lata depes i ziarului parisian. Ea poarla data de 11 Iulie st. n. Poarta a refazat sw acorde libera trecere prin Bosfor tnern- ci4wtorulnl romín Elisabeta. Acest reltuz este motivat prin faptul ctñ pavilionul romín a lost arborat pe nn bastiment grecesc in timpul ultimulusí rwzboiú- De alt -fel, raporturile dintre legatinnea Bomtniei guvernul otoman aunt, de la acest iuci- dent, destnl de incordate ". Lucrul este larnurit. Incrucigatorul Elisabeta, care acum se afta la Constanf a, avea, pare -se, destina - f la ea treaca in apele grece,st1. Pentru a- ceasta trebuia sa treaca mai £nt£iïc prin Bosfor. Ori -ce vas de razboili musd, ca sa treaca prin Bosfor, trebue sa capate proa labila autorizafie a guvernulul turcesc. A- ceasta autorizafie, care, pe timp de pace, este o simple formalitate, s'a refuzat sa se acorde legafiunei noastre pentru sabeta. Belati! incordate In afura de acest fapt precis, corespon- dentul ziarului le Temps mai spune ça relafiile legafiuneiromînegt1 din Constan- tinopol Bunt destul de incordate, de cit -va timp. Aceasta situai ie era de prevazut. In urma revoltatoarelor temenele ale d lui Sturdza ire fata guvernulul turcesc, era natural ça Sublima Poarta sa ceara mereù la concesiuni, sa nu ne acorde nimic, iar din cind £n cind Wei permita lu cul de a lue peste picior pe d. Sturdza, pe acesta insidi, care, douazeci de ani dupa ce am ecuturat jugul turcesc a stri- gat in plan Parlament : Traiasea Sultanul, pe d. Sturdza care a gonit din porturile noastre pe armeni; cari ait parasit teri- STRA toriui turcesc pentru a nu fi macelarifi. Dar chestiunea, aka cum o presinta le Temps, este loarte gravó. Nu avem numai faptul brut cä guvernul turcesc a refuzat tre,;erea E isabetel prin Bosfor, ci prin in cord area relafiunilor noastre cu .'furcia se pericliteaza interesele vitale ce avem in Macedonia. A,steptam dar ca presa oficioasa si vor- beasca. ama- MARINA NOASTRA Din incidentul botezulul vapoaralor R,gale Carol si Principesa Maria orga- nul oficios al guvernulul Voinfa Nafio- nalä cautA sr' faca politica sali mai bine zis voeste sA creeze o noaä legenda. Voinfa dind o dare de seamä a solem- nitatel co a avut lec Mercuri la Constanta face istoricul infiintärel serviciulu! nos- tro de navigatiune si in?inuiazA niel mal mutt niel mal putin cA infiintarea aces- tut serviciü sA datoreste partiduluf li- beral. Concluzia aceasta la care vrea sA a- jungä foaia colectivista este eu atit mal Indräsneata cu cit faptele sunt recente si la amintirea tuturor. Cine nu stie cA meritul în9intärel ser viciulul nostru de navigatiune se dato reste guvernulul conservator si in spe- cial d -tut Manu, fostul director general al regie! monopolurilor Statulul ? Nu numal cA liberalit nu ali contri buit cu nimic la infiintarea acestul ser - viciü, dar cine nu 'si aduce aminte de injuriile Voinfei Nationale si mal ales ale Gazatei Poporului la adresa guver- nulul conservator si ale d -lui Manu, care ajunsese a fi denumit: Atniralut- tutun- gift ? Sa critica infiintarea serviciu'ul, se critica d. Manu, care a lucrat la infiin- tarea lui, se criticali persoanele puse in capul serviciulut, se criticali vapoarele cumpärate. Si acum oamenii acestia, in loe sA se declare ceia ce sunt, modesti continua- tort a. operet guvernulul conservator, si in loe sA spue franc cA ali gresit atunci cind nu mat gäsiaü motive de hula in contra serviciulul de navigatie, tree cu buretele peste toate faptele si ne pre- zintA pe tinArul Ionel ca infiintätorul acestul servitili! E pur si simplu ridicol. DIN STREINATATE ällammumpsommommisommap Criza spaniolfi, Cu toate duzmintirile date de agentiile tele - graflce ofi:iale, Spania se gäseste in eriza mi- nisteriata. In urma neini<elfgerilor ireluetibile ce e- xista Intro membri; cabinetulul, asupra ch -3s- tiunit daca trebuie sä se urmeze räzboiul ori sr' se incheie pace, d. Sagasta a demisionat dupa informatiile ziarelor sträine, ar fi reco - mand it Reginel- regente sa cheme un minis- ter in care elementul militar sä fie prepon- derant. S'ar parea de.;i ca aunt mat multi sorti pen- tru continuares räzboiulul, decit pentru pace. Poate lusa sr' nu fle numal decit aa i. Un cabinet militar poate mat lesna sr' intra in negocien de pace, tara a irita patriotismul Spaniolilor. Partidele politice ai opiniunea pu- blica n'ar putea sa refuze sprijmul unul ase - menea cabinet. Pa de alta parte, aflarea la cirmä a unor militari ar putea sä farä pe Ame- ricani sa nu proa Ingreuie conditivaile patii. Oft cum s'ar rezolva criza ministerialä, raz- boiul in Cuba va mat continua cita -va vreme. Condil(innile pä.cli S3 cunosc din telegrame conlitiunile eu cart Statele -Unite ar dori sa incheie p;tcea : srenun- tarea Spaniel la Cuba si Portorico, despagubirt de 1.200 01)0.000 franti ,si amanetarea Filipinelor pinä la achitarea despa ubirit. Marile ziare europena mat vorbesc ínsa de o a patra conditiune : cedarca unlit port In insu- late Canare. Dupa informatiunile primite de la cereurile di- plomatice din Viena, Neu, Freie Presse spune ca Spania, chiar daca fear invoi eu tele- !'alte con - ditiunl, cu aaeasta din urma nu se va invoi odatä eu capul. Cedarea unul port In insulate Canare ar In- semt a crearea unul noti Gibraltar. Cabinetele europena se arata favorabile con - ditiilor de pace, caci ele numal de un pu act se intereseazä : pastrarea statului -quo In pri- vinta Filipinelor. Viltornl prim- ministrn Dintre generalit despre earl se vorbelte pen- tru prezidontia viitorulul cabinet, doul ali neat multa causa sa ajungä la aceastä sartina : ma- re,alul Martinez Catnpos $i generalul Polavieja. Cu toata autoritatea lui. Martinez Campos nu e privit ca omul care ar fi In stare sßä tie pepi sítuatiunii. Cele mal multe !anse le are generalul Polo - vieja, foarte brav, cara s'a trout tot -d'a una foarte rezervat fu politica ai se bucurä de multa cousideratiune. Nimänul nu -I ar trace prin giuri sä acuze pe generalul Polavieja cä din laaitate a inebeiat pace. Foreign. TRIBUNA LITERARA Un profesor Plagiator Din (urmare si sftr;it) Arit9tetica mea DinAritmetitt d-lui Nioo!añ Trebuie sa observäm cä numitorul servegte pautru a num.i ,si ex- prim s felnl sad märi- mea pärcilor coprinße in numärator ; de a- ceea s'a numit nu- mitor (Arit. p. I, pag. 163 169). El (numitorul) s3 cheama ast-fel, Thad ca numeqte, adicä aratd, feint sad märimea par- Our sad fcagmeatelor (pag. 87). N'am pretentivaea ab;urdl cä niel un alt autor n'a spus ceea ce spun et aei, h- ind cä niel un om sAnAto3 nu poate sä a- firme asa cova. Pot sä afirm, rose, cä et nu curiose alt autor de tit pe d. Nicolat. Din Aritmetica mea Din Aritmetica d -1v' Prin proprietatr ale Nieolan fractiilor ordinare Into- legem ce ail fr. ordinare da a ',5-1 schimba, sait nu, va- lorile, cind supunem pe- unul din termeni sari pamindoul la una din cele 4 operatiuui. Proprietatea I. Daca adaogam la numärä- torul un ai fractiuni un numär oare-care, farä sa s himbäm po nu- mitor, fractiunea se mara,ste in valoare. Prin proprietatiile frac#,iilor ordinare se lnte ag direritele in- susiri de a',ai schimba sat conserva valoarea tor, ciad supunem pa unul sad pe ambit ter- menl la o operatiuna oare-care aritmetica. Proprietatea I. Daca adunam la numäräto- rul unfit fracttuni un numär oare care, farä a schimba pe numitor, atunci fractia care re- villa se märe,ste in va- loare. Urmeaz i Inca it proprietatl, In total 12; demonstrate In acelasl fel. Declar cä nu cunose niel un autor care sa faca H pro - prietatt. Col cunoscuti de mine fac numal pe ultímele 6 In tot canal, prea mare idea - titate de veden, d -le Nicolau ! Din Aritmetica mea Acste valori s'ad aft it mäsurind uaitätile vechi cu unithtile me- trics corespunzätoare, adicä : stinjenul de lun- gime si colui eu metrul, etc. Din Aritme`ira Ni ro'ati Acosta valori s'ad ghat mäaurind unita- tile vecht eu unitatile metrice corespunzätóre adica stînjenul de lun- gime eu metrul ; coin/ tot eu metro?, etc. Urme izt aa tot p iragraful acesta, Im- preunA eu un tab',ot de valori, care nu existA In nidi o alta carte ca la mine. Dar sA eo;ttinuü : Din Aritmetica mea Unitätile vechi aveaü trel marl d.afecte Nu eran simple, adica nu se imparteatt din 10 in f0, at lntr'un chip foarte nereg&at etc. Nu arati statornice, adica märimea sor se schimba dupd. timpuri -li împrepirdri, färä sr' li se schimbesi numele. Aceastä sehimb ire a- ducea marl pi'dicl co- merciulut ,i da Inc la o multirne de în§elätoril ,si procese. Nn eral; uniforme, adica nu erati aceleair niel macar In aceeaal tara, buna -oarä : altele orati In Muntenia ai al- tele In Moldova, defi aveaü aceleaui numiri. In Franti mal eu séme, ele difereaú de la o provincie la alta ,gi chiar de La un orafi la altul. (Arit p. II, ed. I, pag. 93). Din Aritmetica d -lai Nico'an Neajunsuritemarl ale unitatilor vechi erari acestea: Nu eran simple, a- dica diferitil lar multi - plü si pub mul iplil nu provenead unit din alti, In quod regulat, etc. Nu eran starornica, caci s9 schimba in ceca ce prive,te märimea §i valoare i tor, dupä tim- purï £nprejuräri. schimbarea care adu- cea marl nereguli gi perturbar! In comer!, dind toe la ingeldtorii procese, nereguli, etc. Nu eran uniforme, adica de,gi purtai ace - 1 nunxirï, unele, Iosa avast dieterite va- lori mai to fie -care pro- vincie ; ast fel de ex. cotul In Muntenia era gnat mare, In Moldova mat mie. Io alte tari, ca Francia s. a. a :aste mäsurl se deosebiaii de la o provincie la alta, di malte oY1 de la un oraa la altul. (pag.224)! Remarcatl, vA rog, propozitiunea d -lut Ni °oleic citata la Inceput : =Neajunsurile marl ale unitatilor veclil eraü acestea». Pentru aI afta origina, aplicatt propozitia- nil mele corespunzätoare pedeapsa aplicata Gatilor de regele ()role, adita asezati -o eu sflrsitul la inceput, gi veti avea «Defeetele mar! sat Neajunsurile marl» etc. In asemenea inteligente operatinni consta annul metod pedagogic urmarit» de netn- trecutul met coufrate. A aplicat pedeapsa lui 0. We nu numal prop isitiunilor, dar si aliniatelor, paragrafelor ,i capitolelor. Si ani ferma conviugere cA ala intetege d -lui originalitatea Din Aritmetica mea Din Arit. d -lut Nicolau Pria unitati verbi Unitati vecht de ma- intelegem unitatile In- sure intrebuintate In frebuintate in Romania Romania inainte de Inainte de stabilirea stabilirea sistemulul sistemulul metric.(Art. metric (litlu la p. 221). part. I, ed. I. p. 77). Acs urmeazA duca pagine copiate lntocnial sat eu mitile s :himbarl obielnuite, d. e.: Din Aritmetica mea Din Arit. d -lai Nicolau Vadra care se lm- parcia... Chita care se Itnpartea... Vadra sa 1ntr buiuta pentru nia- surarea lichidelor, iar chala al banita pentru Vadra care aves... Chila care aven... Va- dra se Intrebuinta la tnäsurarea li hidelur, iar chila la masurarea yrînelor (grid, päpu-

Transcript of s 25 s s 8 s s IZBINDA NO STRA - upload.wikimedia.org_seria_2... · Trecem la apele de munte. In...

Page 1: s 25 s s 8 s s IZBINDA NO STRA - upload.wikimedia.org_seria_2... · Trecem la apele de munte. In intrunirile publica cari aú pracedat alegerea actualulul consiliíi comunal, li-beralit

SERLA II.-- ANUL Iv, No. 805.

NUMAIZUL 10 BANiAIlONA1IENTEI.E

Incep la 1 §i 15 ale fie-cärui luniUn an in tara 30 let ; 9 streinätate 50 lelase lnut . . . 1:, » » 25 »*ase

lunl . . 8 s s s 13 sUn numär in streinätate 30 banl

1MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA

Itt EI)A CTIANo. 8. STRADA CLEMENTIEÏ No. 3

i.r:,1;,t,(; a trela SAMBATA, 4 IULIE 1898

c

TELEFON

NUMA 1%UL 10 B ANÌA NUNCI iTRILE

Anunciurl la pag. IV . . . . , 0.30--b. limas s s III 2.-1e1 ss s s II 3. s s

Insertiile ,si reclamele 3 lel rindul

UN NUMAR VECHIu 30 BANI

A D117INISTItATIANo. 3. STRADA CLEMENTEÏ No. 3

IZBINDA NOD. STATESCU

Diferitele grupär! liberale cari alipretenda de asti ce vor se främintide cit -va timp pentru a alla despre d.Stätescu, ce vrea.

In reatitate, d. Stätescu, omul in a-parenta neliotärit, e singürul care stiece voeste.

D. Stäteseu st-a creat personal o si-tuatie excelentä. El crede cA întrunesteprestigiul opozitiunel cu foloasele pu-teret.

EI, dar, nu se gindeste de cit sA pAs-treze aceastä situatie.

In séase lunl de zile, el a fost viritla Creditul funciar, la Banca Nationaläsi la Banca Generala.

Total, ca cîstig, 40,000 let pe an, lar- , ca muncä, zero. La aceasta, adäogatl

traficurile cu justicia si specula cu ca-sele sale si veti vedea daca d. Stätescupoate serios sä rupe eu Drapelistitadica cu Banca Generala, ori cu guver-nul, adicä eu Creditul funciar.

None ne vine sä zimbim cînd auzim-3v zicindu -se ea d. Stätescu s'a despärtit

.

Aurelianistl, fiind -cA a supat cu d.Sturdza, ori ca a rupt'o cu guvernulfiind -ca a fAcut confidente unul anonitnde la Drapelul.

Fasoanele acestel orizontale, meniteka excita gelozia amantilor sät, nu ali

alt scop de cit d'a le toca ceva parale.%, Cind d. Costinescu a deschis casa de

banca, blonda eu ochil verzul i -a der-% larat, la Sinaia, cA la toamná ova fi nu-" mal a lui.» Iar dupa ce d. Costi -

nescu a pus'o in mobile, i -a däruit uniatac si un boudoir, perfida a inceputsa-1 faca infidelitätl eu un alt bancherele ali tot d'auna aplicare catre ban-cheri si d. Carada i -a dat cite -vacecurl ca sA petreacä, ca toate ele -gantele bine cotate, carnavalul la Nizza,pe coasta de azur.

Iubitoare de petrecerl si amorezalade viata vagabonda, pricepindu -st dealtminterl situatia, ea nu rivneste dupacinste si consideratie.

Liberali;, insA, pe cart i a saos dinmintl, ar voi ca prin cAsätorie sA -I in-frineze pornirile nestatornice in lantu-rile viete! caznice, inconjurate de cro-ste, de onorurl si de prestigiul puteril.

Färä îndoialä ca d. Stätesc u are, chiardin punctul de vedere al morale!, drep-tatea de partea lui. Chiar viciul arefarmecul si utilitatea lui, eu conditie casA rämle la locul ce i se cuvine.

Din partea liberalilor e o dovadà deadincä pervertire de a cugeta mAcarsä -st aleagä de stäpin pe un orn care,in partidul conservator, ar fi descalifi-cat, ces putin in privinta sefiei.

Opre barbatil politici conservatori,cart se prenumära printre conducAtoriipartidului, se baga in afacerl ca aceleain cari tripoteaza d. Stätescu ?

Din cauza unel singure informatiuntràutAcioase a unul ziar liberal, Al. La-liovari a refuzat sa-i se mat exproprieze,prin juratfi, un loc de care avea nevoieprimaria, in timpul cînd eram la putera.

ToatA presa rose a denuntat scanda-lul expropriatiunel caselor d -lui Statescu,din strada Fìntinel. Totusi afacerea s'afäcut si s'a fäcut nu prin jurad, ci prinbuna intelegere. S'a expropriat, de bunavoe, pe un pret exagerat, un imobilcare, in virtutea unel declaratiuni datede d. Stätescu, sub not, trebuia pus,dupa trecere de un an, pe aliniere faridespAgubire.

Si abia s'a sfirsit cu casa din stradaFìntinil si s'ali inceput negocierile pen-tru cumpärarea easel din strada Colte!.

Dlift Stätescu insA nu -I pasa de ceva spune lumea, caci el nu face poli -t.icä, el face afacerl. Din avantajele cele da la nol puterea, d. Stätescu sialuat partea in bang.

No! n'avem nimic de zis, cu doueconditi! insA : ca d. Stätescu sA ramiein afacerl, färä sA se bage in politica ;apoi ca chiar afacerile sr' se märgi-neascA in limita in care nu jicnesc in-teresul public.

Traficwl Cu justif la nu -1 putem insäadmite. Din nenorocire, d'aci ist traged. Stätescu partea cea mai însemnatAde beneficif.

D. StAtescu a suspendat inamovibili -tatea unor magistrati si a impänat oria fäcut sA se IntpAneze unele sectiunicu creaturl d'ale sale, ast -fel In cit sä -stasigure o majoritate nesovAitoare.

Sariteanu, Ciru Economu, Vasiliü, Spi-ridon Statescu, un orn al cArul loe e in-tr'un ospicin de alienati, etc. etc., n'ali

alt rol de cit d'a asigura cïstigurile bä-nestl ale unul Stätescu.

Primul presedinte al Casatiel, care,in schimbul fägAduelel und recompensenationale, a organizat celebrul räsvotal Curtel si s'a fäcut sluga lul Stätescupentru a cere sporirea numärulul con-silierilor si a Impäna Casatia cu crea-turile lut, n'are alt scop de cit d'a a-juta pe stapinul sift in operatiunile sale.

Stätescu ia zecl de mil de franclpentru a face act de prezentA, in fataacestor creaturl, färä a rosti un cuvint,orl pentru a spune : raliez si en lapärerea d-lui avocat cutare».

Iar cind Stätescu are interes sä secondamne un adversar, atuncl un CiruEconomu caseazä, ca in afacerea Ro-bescu, pentru motive de fapt, o sen-tinta In privinta cAreia se Meuse dejainfamia d'a se da un räsvot.

Acestl magistrati slugarnici si venalian fost pälmuiti pina la singa de sen-tinta unel instante judecätorestl strAine.

Vom vedea cum ist va spala d. Sta-tescu creaturile.

Probabil ca va täcea si ca slugilesale vor inghiti. CAcI, altminterl ar tre-bui sa se st'irgeascA cu traficurile.

Vom sti ïnsA noi sä punem capät a-cestor scandalurl. Si cel d'intliü lucrude fäcut, in aceastä privinta, este d'ase pune d. Stätescu la locul lut.

Acest loe e la gheseft, nu insä in po-litica ori in justitiQ.

OW

IZBINDA NOASTRA

Ultima ,edintii a considulus comunal alCapitale! a fost o mare izbîndä pentru noi,i o umilinta pentru actuala administratie.

S'a discutat in acea sedinta cestiuneaalimentürit Bucure,tilor cu apri. Desprecele petrecute in aceastä ,edintä, ne referitn la darea de mama a Voinfei Nafionale.

E stiut cA administraba conservatoarea trebuit ca sii scoata cestiunea ape! dinhaosul in care se enfundase, sii aleagäintro vr'o zece solutiuni. Dintre atestesolutiuni, una a fost aleas;; de not, aceeaa apelor subterane ; iar dour' all fost api -rate de adversarli no,tri, anume : sistemulfiltrelor ,i apa de munte. Pe and adver-sarit no,tri sustineaíi aceste doui soluti!,et nu crutaú niel o batjocurA proectululapelor subterane.

El bine, in ultima sa ,?dintà, consiliulcomunal a adoptat solutiunea apelor sub -terane si in unanimitate a primit rapor-tul dlus Radu, care condamna fiftrele ,iapa de munte.

Am spus cA libcralii erari partisani a!filtrelor. In adeviir, et poartii, fata de po-pulatia Capitalei rrispunderea filtrelor actuste. D'aceea Voinfa cauta sii spue el nusistemul filtrelor era riti. ci unele din mo-dalitAtile dupii cari a fost aplicat, ,i sesile,te sii no invinovAteaseà si pe not.

SA ne erte Voinfa. Sub liberali s'a pre-iectat ,i executat acea imensä hotie carese chiami; filtrale de la Bleu.

De altminterl, dovadä cA intreg proiectul a fest gresit, e cA d. Radu, dupA chiarspusele Voinfei, a declarat in raportul salieA pentru a fi filtrale eficace, ele trebuescdeplasate, eu o colosala cheltuialá, la omare deprirtare de Bueure,t1.

De altminterl, d. Radu, într'o altri lu-crare a sa, a afirmat cA nu se pot aveafiltre convenabi'e cu mat putin de 24 mi-lioane.

E dar bine constatat cA filtrale suntcondamnate. Not afirmam cA ele ail fast,i o imensi bode libera A. *i adversarilno,tri nu vor îndrrizni sii sustie discutlu-nea eu not, pe acest teren.

Trecem la apele de munte.In intrunirile publica cari aú pracedat

alegerea actualulul consiliíi comunal, li-beralit s'ari pronuntat in favoarea apelorde munte. Es all frigriduit cri, in 2 ant siCu 10 milioane, vor alimenta Bucure,tilCu ape de munte. Colectia Voinf el stit do-vadA despre aceasta.

Noi am rispuns co'ectia Epocii postedovedi aceasta, cA deslidem si se aduceapi de munte in mat putin de 10 ant ,icu mat putin de 25 milioane. Trebue siladriogiun in treacAt, cA administraba ac-tualA s'a liiudat acum cite -va !uni, ci afacut studiul apelor de munte.

In aceastä privinta, Voinfa raportü opi-nia d -lui Jtadu, zicind eA cheltuelile pen-tru api» de izvor ar fi prea mar! Qi, apoladaogä: eAsupra apelor de izvoare demunte, prnit in prezent nu s'a fricut nielun studiar, §i un asemenea studiii ar re-clama ces putin 10 ani.»

Dupá aceasta d. Radu se pronunta infavoarea apelor subterane, captate la lira -gadiru. Intre altele Voinfa zite cA, cu pri-vire la acole ape, d. Radu recunoa,te im-portants studii.lor fricute de d. Thiem».

Asa dar apere filtrate sunt role, apelede munte nu se pot utiliza. Singura solu-tiune e aeeea a apelor subterane dala Bra-gadiru.

Pentru captarea acestor ape, de cAtred. Thiem, care a fost insultat in toste fe-

lume de liberali, dar ale criruia merite serecunose scum, d. Filipescu fileuse in 1895un proiect de contract prin care in 2 ani,d. Thiem trebuia si ne dea in consuma -tie apele subterane.

Timp de 2 ani ,l jumätate s'a ziidärni-cit aceastä lucrare.

Acum administrata capitales a capita-1 at ,i s'a hoturit sA îneeapri ma, .ar acum,niste lucrar;, cari trebuia sri fie de muttsfîr,ite.

Asupra proa +telor d -lui Ridu, vom avena reveni mai pe larg.

Amiralul CERVERA

Incordarea relatiunilor noastrecu Turcia

In ultimul timp, d. Tr. Djuvara, mi-nistrul d -7u1 Sturdza la Constantinopol,a avut dese audienfe la marele vizir. Zia -rele din capitala Turci.i alt anunfat derepetate ori asemenea audien f e r?i, dupaele, Epoca iarasi a £nregistrat doua eudien f e ce d. Djuvara a avut la SublimaPoarta, in doua Vinerl consecutive, imedial dupa serbarea Selamlicului.

Ne agteptam ca d. Tr. Djuvara safaca vre o isprava eu care sa ne epateze,and colo o scurta telegrama ce gasim înle Temps de eri, datata din Constantinopot, ne lan,ure>2te ca in lec sa avem de£nregistrat succese, d. Tr. Djuvara se mi-loge$te sa capeta de la Sublima Poarta,un suero ce nu ni s'a refuzat nidi adatapina az£, $i pe care £t obi ineam n )i catoata lumea, dupa o simple intervenfie alega f iune-I.

Trecerea prin Bosforlata depes i ziarului parisian. Ea poarla

data de 11 Iulie st. n.Poarta a refazat sw acorde

libera trecere prin Bosfor tnern-ci4wtorulnl romín Elisabeta.

Acest reltuz este motivat prinfaptul ctñ pavilionul romín a lostarborat pe nn bastiment grecescin timpul ultimulusí rwzboiú-

De alt -fel, raporturile dintrelegatinnea Bomtniei guvernulotoman aunt, de la acest iuci-dent, destnl de incordate ".

Lucrul este larnurit.Incrucigatorul Elisabeta, care acum se

afta la Constanf a, avea, pare -se, destina -f la ea treaca in apele grece,st1. Pentru a-ceasta trebuia sa treaca mai £nt£iïc prinBosfor. Ori -ce vas de razboili musd, ca satreaca prin Bosfor, trebue sa capate proalabila autorizafie a guvernulul turcesc. A-ceasta autorizafie, care, pe timp de pace,este o simple formalitate, s'a refuzat sase acorde legafiunei noastre pentrusabeta.

Belati! incordateIn afura de acest fapt precis, corespon-

dentul ziarului le Temps mai spune çarelafiile legafiuneiromînegt1 din Constan-tinopol Bunt destul de incordate, de cit -vatimp.

Aceasta situai ie era de prevazut.In urma revoltatoarelor temenele ale

d lui Sturdza ire fata guvernulul turcesc,era natural ça Sublima Poarta sa cearamereù la concesiuni, sa nu ne acordenimic, iar din cind £n cind Wei permitalu cul de a lue peste picior pe d. Sturdza,pe acesta insidi, care, douazeci de anidupa ce am ecuturat jugul turcesc a stri-gat in plan Parlament : Traiasea Sultanul,pe d. Sturdza care a gonit din porturilenoastre pe armeni; cari ait parasit teri-

STRAtoriui turcesc pentru a nu fi macelarifi.

Dar chestiunea, aka cum o presinta leTemps, este loarte gravó. Nu avem numaifaptul brut cä guvernul turcesc a refuzattre,;erea E isabetel prin Bosfor, ci prin incord area relafiunilor noastre cu .'furcia sepericliteaza interesele vitale ce avem inMacedonia.

A,steptam dar ca presa oficioasa si vor-beasca.

ama-

MARINA NOASTRA

Din incidentul botezulul vapoaralorR,gale Carol si Principesa Maria orga-nul oficios al guvernulul Voinfa Nafio-nalä cautA sr' faca politica sali mai binezis voeste sA creeze o noaä legenda.Voinfa dind o dare de seamä a solem-nitatel co a avut lec Mercuri la Constantaface istoricul infiintärel serviciulu! nos-tro de navigatiune si in?inuiazA niel malmutt niel mal putin cA infiintarea aces-tut serviciü sA datoreste partiduluf li-beral.

Concluzia aceasta la care vrea sA a-jungä foaia colectivista este eu atit malIndräsneata cu cit faptele sunt recentesi la amintirea tuturor.

Cine nu stie cA meritul în9intärel serviciulul nostru de navigatiune se datoreste guvernulul conservator si in spe-cial d -tut Manu, fostul director generalal regie! monopolurilor Statulul ?

Nu numal cA liberalit nu ali contribuit cu nimic la infiintarea acestul ser -viciü, dar cine nu 'si aduce aminte deinjuriile Voinfei Nationale si mal alesale Gazatei Poporului la adresa guver-nulul conservator si ale d -lui Manu, careajunsese a fi denumit: Atniralut- tutun-gift ? Sa critica infiintarea serviciu'ul, secritica d. Manu, care a lucrat la infiin-tarea lui, se criticali persoanele puse incapul serviciulut, se criticali vapoarelecumpärate.

Si acum oamenii acestia, in loe sA sedeclare ceia ce sunt, modesti continua-tort a. operet guvernulul conservator, siin loe sA spue franc cA ali gresit atuncicind nu mat gäsiaü motive de hula incontra serviciulul de navigatie, tree cuburetele peste toate faptele si ne pre-zintA pe tinArul Ionel ca infiintätorulacestul servitili!

E pur si simplu ridicol.

DIN STREINATATEällammumpsommommisommap

Criza spaniolfi,Cu toate duzmintirile date de agentiile tele -

graflce ofi:iale, Spania se gäseste in eriza mi-nisteriata.

In urma neini<elfgerilor ireluetibile ce e-xista Intro membri; cabinetulul, asupra ch -3s-tiunit daca trebuie sä se urmeze räzboiul orisr' se incheie pace, d. Sagasta a demisionatdupa informatiile ziarelor sträine, ar fi reco -mand it Reginel- regente sa cheme un minis-ter in care elementul militar sä fie prepon-derant.

S'ar parea de.;i ca aunt mat multi sorti pen-tru continuares räzboiulul, decit pentru pace.Poate lusa sr' nu fle numal decit aa i.

Un cabinet militar poate mat lesna sr' intrain negocien de pace, tara a irita patriotismulSpaniolilor. Partidele politice ai opiniunea pu-blica n'ar putea sa refuze sprijmul unul ase -menea cabinet. Pa de alta parte, aflarea lacirmä a unor militari ar putea sä farä pe Ame-ricani sa nu proa Ingreuie conditivaile patii.

Oft cum s'ar rezolva criza ministerialä, raz-boiul in Cuba va mat continua cita -va vreme.

Condil(innile pä.cliS3 cunosc din telegrame conlitiunile eu cart

Statele -Unite ar dori sa incheie p;tcea : srenun-tarea Spaniel la Cuba si Portorico, despagubirtde 1.200 01)0.000 franti ,si amanetarea Filipinelorpinä la achitarea despa ubirit.

Marile ziare europena mat vorbesc ínsa de oa patra conditiune : cedarca unlit port In insu-late Canare.

Dupa informatiunile primite de la cereurile di-plomatice din Viena, Neu, Freie Presse spuneca Spania, chiar daca fear invoi eu tele- !'alte con -ditiunl, cu aaeasta din urma nu se va invoiodatä eu capul.

Cedarea unul port In insulate Canare ar In-semt a crearea unul noti Gibraltar.

Cabinetele europena se arata favorabile con -ditiilor de pace, caci ele numal de un pu actse intereseazä : pastrarea statului -quo In pri-vinta Filipinelor.

Viltornl prim- ministrnDintre generalit despre earl se vorbelte pen-

tru prezidontia viitorulul cabinet, doul ali neatmulta causa sa ajungä la aceastä sartina : ma-re,alul Martinez Catnpos $i generalul Polavieja.

Cu toata autoritatea lui. Martinez Campos nue privit ca omul care ar fi In stare sßä tie pepisítuatiunii.

Cele mal multe !anse le are generalul Polo -vieja, foarte brav, cara s'a trout tot -d'a unafoarte rezervat fu politica ai se bucurä de multacousideratiune.

Nimänul nu -I ar trace prin giuri sä acuze pegeneralul Polavieja cä din laaitate a inebeiatpace.

Foreign.

TRIBUNA LITERARA

Un profesor Plagiator

Din(urmare si sftr;it)

Arit9tetica mea DinAritmetitt d-luiNioo!añTrebuie sa observäm

cä numitorul servegtepautru a num.i ,si ex-prim s felnl sad märi-mea pärcilor coprinßein numärator ; de a-ceea s'a numit nu-mitor (Arit. p. I, pag.163 169).

El (numitorul) s3cheama ast-fel, Thad canumeqte, adicä aratd,feint sad märimea par-Our sad fcagmeatelor(pag. 87).

N'am pretentivaea ab;urdl cä niel unalt autor n'a spus ceea ce spun et aei, h-ind cä niel un om sAnAto3 nu poate sä a-firme asa cova. Pot sä afirm, rose, cä etnu curiose alt autor de tit pe d. Nicolat.

Din Aritmetica mea Din Aritmetica d -1v'Prin proprietatr ale Nieolan

fractiilor ordinare Into-legem ce ailfr. ordinare da a ',5-1schimba, sait nu, va-lorile, cind supunempe- unul din termenisari pamindoul la unadin cele 4 operatiuui.

Proprietatea I. Dacaadaogam la numärä-torul un ai fractiuni unnumär oare-care, faräsa s himbäm po nu-mitor, fractiunea semara,ste in valoare.

Prin proprietatiilefrac#,iilor ordinare selnte ag direritele in-susiri de a',ai schimbasat conserva valoareator, ciad supunem paunul sad pe ambit ter-menl la o operatiunaoare-care aritmetica.

Proprietatea I. Dacaadunam la numäräto-rul unfit fracttuni unnumär oare care, faräa schimba pe numitor,atunci fractia care re-villa se märe,ste in va-loare.

Urmeaz i Inca it proprietatl, In total 12;demonstrate In acelasl fel. Declar cä nucunose niel un autor care sa faca H pro -prietatt. Col cunoscuti de mine fac numalpe ultímele 6 In tot canal, prea mare idea -titate de veden, d -le Nicolau !Din Aritmetica mea

Acste valori s'adaft it mäsurind uaitätilevechi cu unithtile me-trics corespunzätoare,adicä : stinjenul de lun-gime si colui eu metrul,etc.

Din Aritme`iraNi ro'ati

Acosta valori s'adghat mäaurind unita-tile vecht eu unitatilemetrice corespunzätóreadica stînjenul de lun-gime eu metrul ; coin/tot eu metro?, etc.

Urme izt aa tot p iragraful acesta, Im-preunA eu un tab',ot de valori, care nuexistA In nidi o alta carte ca la mine. DarsA eo;ttinuü :

Din Aritmetica mea

Unitätile vechi aveaütrel marl d.afecte

Nu eran simple, adicanu se imparteatt din10 in f0, at lntr'unchip foarte nereg&atetc.

Nu arati statornice,adica märimea sor seschimba dupd. timpuri-li împrepirdri, färä sr'li se schimbesi numele.Aceastä sehimb ire a-ducea marl pi'dicl co-merciulut ,i da Inc la omultirne de în§elätoril,si procese.

Nn eral; uniforme,adica nu erati aceleairniel macar In aceeaaltara, buna -oarä : alteleorati In Muntenia ai al-tele In Moldova, defiaveaü aceleaui numiri.In Franti mal eu séme,ele difereaú de la oprovincie la alta ,gichiar de La un orafi laaltul. (Arit p. II, ed. I,pag. 93).

Din Aritmetica d -laiNico'an

Neajunsuritemarl aleunitatilor vechi erariacestea:

Nu eran simple, a-dica diferitil lar multi -plü si pub mul iplil nuprovenead unit din alti,In quod regulat, etc.

Nu eran starornica,caci s9 schimba in cecace prive,te märimea §ivaloare i tor, dupä tim-purï £nprejuräri.schimbarea care adu-cea marl nereguli giperturbar! In comer!,dind toe la ingeldtoriiprocese, nereguli, etc.

Nu eran uniforme,adica de,gi purtai ace -1 nunxirï, unele,Iosa avast dieterite va-lori mai to fie -care pro-vincie ; ast fel de ex.cotul In Muntenia eragnat mare, In Moldovamat mie. Io alte tari,ca Francia s. a. a :astemäsurl se deosebiaii dela o provincie la alta,di malte oY1 de la unoraa la altul. (pag.224)!

Remarcatl, vA rog, propozitiunea d -lutNi °oleic citata la Inceput : =Neajunsurilemarl ale unitatilor veclil eraü acestea».Pentru aI afta origina, aplicatt propozitia-nil mele corespunzätoare pedeapsa aplicataGatilor de regele ()role, adita asezati -o eusflrsitul la inceput, gi veti avea «Defeetelemar! sat Neajunsurile marl» etc.

In asemenea inteligente operatinni constaannul metod pedagogic urmarit» de netn-trecutul met coufrate. A aplicat pedeapsalui 0. We nu numal prop isitiunilor, dar sialiniatelor, paragrafelor ,i capitolelor. Siani ferma conviugere cA ala intetege d -luioriginalitatea

Din Aritmetica mea Din Arit. d -lut NicolauPria unitati verbi Unitati vecht de ma-

intelegem unitatile In- sure intrebuintate Infrebuintate in Romania Romania inainte deInainte de stabilirea stabilirea sistemululsistemulul metric.(Art. metric (litlu la p. 221).part. I, ed. I. p. 77).

Acs urmeazA duca pagine copiate lntocnialsat eu mitile s :himbarl obielnuite, d. e.:

Din Aritmetica mea Din Arit. d -lai NicolauVadra care se lm-

parcia... Chita care seItnpartea... Vadra sa1ntr buiuta pentru nia-surarea lichidelor, iarchala al banita pentru

Vadra care aves...Chila care aven... Va-dra se Intrebuinta latnäsurarea li hidelur,iar chila la masurareayrînelor (grid, päpu-

Page 2: s 25 s s 8 s s IZBINDA NO STRA - upload.wikimedia.org_seria_2... · Trecem la apele de munte. In intrunirile publica cari aú pracedat alegerea actualulul consiliíi comunal, li-beralit

masurarea substante soie rat porumb etc.)1orfainoase( bina, ma- si pentru substantelait, etc.) si grauntoase flfinoase (faina, nia(griü, porumb, etc.) laie, etc.)

Crez ea este de ajens pentru «,netodulpedagogic urmäritb. Cit pentru «vederilepropriiI» ale d -sul Nicolaü, 11 rog sa maierte, ceci mi -s'a fácut greate. Dar pot se lfac urmetorul serviciü : se rog pe stimatilnostre colegi se. !e vante nu mimai in Arit-metica mea practicä, ci si ln cea rajtionatä,si t c arnbele adii l ; iar pentru rest, dace.va fi un rest, In ori -ce Aritmetici vor aveaanal la 'ndemirie.

Acurn etteva reflectil. Plagiatul este, desigur, meseria cea nral usoare, dar si ceamal putin onorabili. De aceea mg mir cumd -1 profesor Nicolaü s'a putut Indeletnici cuo operatie, care nu -1 face cinste. Afarä deaceasta, d -nul profesor trebuia se stie ceplagiatul, chiar prin faptul ça e plagiat, aPost si va fi tot -d'a -una o opera proaste.

Lt adever, omul capabil de o opera bune,este capabil de a pricepe si asimila, si unast -fel de oro este incapabil de plagiat : crice sl -a asirnilat si eu resursele de care dis -pune, el este capabil de o creatiuue noue ;ceci este cunoscut si statoruicit ce aceleaslidel, trecute prin capote diferite, se organi -seazä si se m: nifestá lu chip diferit. Daceirisa casal contrarie pare mal frecuent, causaeste ci surit si capete solide, prin cari nupot petrunde ideile, dar, In schimb, pot sale reflecteze cu niai moite sag mal putinefidelitate : un fel de oglinze inteleetuale,cari, In multe cazurl, inseale chiar pe proprietaril lor.

Este drept ce., dupe un criterig curent,tocmal aceste din urma sapete suai consi-derate ça depositare ale inteligentel. Profitbucuros de aceastä schimbare de domiciliea inteligentel, pentru a spune d lui Nicolaü:onorate coleg, eel putin de asti -dati, inte-ligen)sa v'a servit foarte reg.

Ati pus In evidenti calateti de spirit,cari trebuiaü ascunse. Nu va fac proces decalitate, dar ail mal pus In evidenti Cevamal gray : inconstienta morali. CACI, sene intelelegem : plagiatul este, sali nu, unact irroral, un fuit al muucil altuia ? Saputeati d- voasträ sa ve huehipuitl ci eli srstimatil colegi, cari mia re facut onoarea dea se servi de vertile mele, n'o sa revunoastem o contra-facere ara de grosiere?Nu Irez. Mal lesne imi vine sa crez cAnu v'atl pus niel una din aceste lutre-beri, ceci eatä ce am citit onde -va : «ilexiste des esprits dont la tournure est telleque l'instruction n'est souvent qu'un corree -tiv bien insuffisant ; ils font le mal sansen mesurer la portée, ou ils le voit etl'accusent chez les autres, lors meure qu'iln'existe pas ; ils sont malveillants parcequ'ils sont incapables de comprendre; ilsn'ont l'intelligence ni de leurs propres actes,ni du fait d'autrui, ni de la réalité deschoses (Jacquinet, Fragments d'études, pa-gina 95).

Dar mi se va pune, poale, intrebarea:pentru ce alita importante unui plagiatordinar ?

Respund : pentru -ca plagiatul este iinmo-ral si plagiatorul este profesor ; pentru -ceindiferenta Insemneazä toleraete si tolerantaincuragiare ; pentru -ca Incuragiarea plagia -

tulul lnsemneaze descuragiarea muncelcinstite ; si, In fine, pentru -ca acolo, undefrauda prospereaza si munca cinstite lince-zeaze, se Introneaze corruptiunea, ignorantesi miseria.

Fare atteste consideratiuni, plagiatul d -luiNicolaü mi -ar fi fost absolut indiferent.Ceci, In definitiv, te este, privit in total,acest plagiat? Ce -va incoherent si confus,un agregat desagregat si mestccat, un felde indigesta moles ; cet mult : un fel demosaic refecut, alcàtuit din piesele celuiveclriü, alterate sali sferimate prin extrac-tiune forcate si eu instrumente impropri!,inconscient aranjate si necimentate ; si Intot casul : o imitatie grosiere, o produc-tiune comerciale eu etichetti culturali. 0ast -fel de productiune nu poate Insela pecunoscätorl; ea poate Insela, In anume ca-suri, numal pe unii editori.

St. Stoicescu.Profesor la licoul «Lazar..

Atere -Arte- tii,4eRevista de filosofie contemporanA din

Paris, are, In ultimul süü numer, un frumosarticol intitulat Vasile Conta fi Rosetti Tel-canu.

Acelas numer mal cuprinde si o sciriteironice asupra moravurilor noastre.

Ambele articole sunt datorite penel d luiCostin Rosetti, licentiat in stiintele nain-rate.

_ aie

aNF011iA`ID -nnl D. Protopopescu adreseazä o scri-

soare Voiutel Nationale, in privinia exclu-derei d -lui E. Demetrescu - Mirea, vice -pre-,sedintele Camerei de comer!' din Capitali,din comisca centrali consultativi a expo-zitiei.

D -nul Protopopescu recunoaste omiteread -lui Demetrescu, insä o explica ca o ie-roare de copie.

leaptul nu este exact. Excluderea a Postintentionata, $i daca asta zi d. Demetreseua Post numit in comisiune, nu se datorestede cit campaniei intreprinsa prin presa,in contra excluderei sale.

Guvernul a dat inapoi in fata agitaneice s'a produs. Mai muli, putero afirmachiar cä s'aú fäcut aspre mustrarit d -luiProtopopescu, care, prin purtarea d sale,creiazi dificulte.(.i expozitiei romane.

Acesta este adevñrul.Numirea d -lui Demetrescu, in comitetul

expozi(ei, nu e considerata de cit ca e sa-tisfartie postumi. Membri! Camerei de comeri, demisionati din comisiune, nu' fi vorretrage demisiunile sor si vor continuamai departe agitatia începuta.

De alt -fel insusi d. Demetrescu - Mirea ademisionat, nevoind sa participe la luera-rile unes comisiuni, in care n'a Post de lainceput numit.

lata textul demisiei d -lui Mirea :Domnule Ministru,

Väzindu -ma publicat in Monitorul Ofi-cial No. 80 din 1 Julie a. c. ca facîndparte din comisiunea centrala consultativ pentru expozitia universula de laParis, mei graben a va exprima mue-Íumirile mele pentru ateníiunea ce alibine -voit a -mi da de a nia numi in a-ceasta comisiune in urma demisionareicolegilor mei din Camera de Comerciie,impreuna cu d. Assan, presedintele ace-ski Camere.

Sint convins, domnule ministru, cacu aceasta numire el cu complectareacomisiunei s'a dai satisfacliunea cu-venita Camerez noastre de come nt. Deoare -ce însei am fori eliminat ou oca -zia alcatuirei primei liste, cred ca estede demnitatea mea de a nu lua parlela lucrdriìe acestei comisiuni, cum side a va ruga sa bine -voiti a ma con-sidera ca demisionat.

Prirnii, va rog domnule ministru, a-sigurarea distinsei mele stime si consi-deraÍiuni ce va pastrez.

(ss) E. Demetresen Mirea.vice- presedintele Camerel de comert

din Bucurest1

Le Temps, in numLrul sosit eri in ca-pitala, publica urmatoarea depefa dinConstantinopol, cu data de 11 Iulie st. n.

«Poarta a refuzat sä acorde liberatrecere prin Bosfor încraciOtorulul ro-min Elisabeta.

«Acest retire este motivat prin faptnlcä pavilionul romîn a fost arborat pe nnbastiment grecesc in timpul ultimululrñsboiü.

«De alt-fel, de la acest incident, ra-porturile dintre legatiunea romînä $iguvernul otoman sunt destul de încor-datä.

Din Brasov, ni se anunla ca comi-siunea ministeriala, insarcinata sa cer-ceteze starea s oalelor romine din loca-litate, ei-a depus raportul in miineleministrului de instruc);iune, IVlassiks.

Cel mai tirziü, in luna viitoare Au-gust, ministrul va trebui sa ia o hotel-rire, de oare-ce in Septembre se redes-chid scoile.

Consiliul de reforma, al corpulul 4 deannate, chemat a se pronunta, asupra ca-zulul locotenentulul Carp, din regimentulde celärael Botosaue, a gasit ca acest o-

fiter nu se gAseste In cazul de a fi re-format.

Se cunoaste cazul locotenentulut Carp.Dal In judecatä, pentru niste pretinse ne-

regule, In timpul gestiunel sale ca casierde regiment, el este condamnat de consi-liul de rezboiü al corpulul 4 de armati.Sentinta este irise casate si locotenentul tri-mis Inaintea consiliulul de rAzboiü al cor-pela 2 de armati, care '1 achite.

Lucrurile ar fi trebuit se remine aicl. Au-toritatea militare nu se multumeste luse euatit si trirnite pe loeotenent inaintea unu!consilig de reforme.

Coin am spus, aceastä instante a de:la-rat ce spiterul nu se gA :este In cazul de afi reformat.

In urma cererei guvernului rus, mini -strul nostru de externe a dat o circularatutulor prefecfilor din tara, ca si cercetesedaca cum va Teofil Clement Ignatievici,casierul tutelei nobilimeï din Petersburg.nu se allá Io tars.

Ignatievici a frrat din casa acelei in-stitutiuni suma de 147,000 ruble, inca dela 23 Iuliü 1897, cind a fi disparut dinPetersburg.

Polilia fusa banueste cd Ignatievici s'arfi afiînd in lard la noi.

In prrson,+1r:1 judecetoriilor de ocoale, s'aïfacut urnretoar.;le numirl s{ parnruteri peziva de 1 Iu1ie :

D. D. Mosco, ajutor la judecetoria ocolu-lui Amaradia, Dolj, a fost permutat In ace-tee' calitate la ocolul I Berlad, In lucul d-lui I. Simionescu-Rtmniceanu, demisionat.

D. I. Marineseu Prahoveanu, ajutor la ju-decätoria Corabia, Romanatt, permutat inaceiasl caliate la ocolul Amaradia.

D. G. Stenculescu, fost judecetor de ocol,a fost numit ajutor la ocolul Corabia, in lo-cul d-lui Marinescu-Prahoveanu.

Cäletoril din tara cari viziteaza Brasovul,ara sa sufere diferite ricane si displaceré dinpartea autoritetilor magleare.

late ce ni se serie din Brasov eu datade 2 lotit :

«Alaltäierl s'a iutimplat ce dol pasagertdin Rominia s'ali urcat In trenul acceleratce mergea spre Bucurestl, dupa ce acestaabia se pusese in mascare. Seful statiel innemerginita'i complezente, a ordonat sa seopreasca la marnent trenul, iar pe cet dolpasagerl '1 -a dat pe mina politiel, care '1aescortat pina in oras, inaintea cäpitanululpolitienesc, onde aü fost ambit condamnatila o amenda In baut.'

Consiliul de reforme al corpulul 2 de ar-mate va judeca la 8 Iule, cazul D-lor ma-ior Buhlea si locotenent Niculeseu, trimieiInaintea acestel instante, In urma scenelorpettecute pe trotuarul cofetiriel Cbpsa.

Dumineca viitoare va avea toc in Berladalegerea meinbrilor Casei Ob,stei.

AeeastA alegere este pentru colectivistepiatra de !ricercare a viitoarelor alegeri co-munale.

Modul de votare la aceastä alegere, estetot sistemul vechiü al buletinelor se: ise,ceea ce constitue un mijloc de presiune pu-ternie In mlua actuelel administratiunt colectiviste.

D. Ulea, primarul de Botosane, a sosit lncapitale, c:henrat de ministrul de interne,pentru a da exp'icatiuni in privinta Iniru-nirei ce a convocat ln chestia apel.

D. Ulea a fost primit la audiente de mi-nistrul de interne, cernia '1-a expus cele pe-trecute. D-sa a aràtat d-lui Fereehide, cescandalul ce s'a petrecut la Intrusire, a fostprovocat de partizrnil fostului prefect Ara-pu, In frunte eu d. Enacoviel, deputat.

Ministerul cultelor a autorizat luarea decopi! de pe inscriptiile murale din monasti.-rea de la Curtea de Argee, privitoare laDoamna Despina, sotie lui Neagoe VodaB rsarab. D. Sreteovice, membru al acade-miel din Belgrad Serbia, va face acestecopi!.

Licitatia pentru prelungirea pavagiulul delemn pilla la Balevard si strada F[ntinel,s'a adjudecat asupra d-lui inginer Mavra-clri, care a lAsat 0.50 la suti sub devizulde 113,750 lei.

FOITA ZIABDLDI «EPOCA.

13V. HOROL.F.NHO

Pe malurile DundreT(Din carnetul unul cala" tor)

III

Cántátorii de com ora"Tradus de G. Nadan

MAI, Filimoane 1Nol trustrel am tresärit la acest strige"

ueasteptat.El a rasunat dinderetul nostru din ruine,

si ecoul veclriulul turn il dedea un resunetstrania.

Filimoane, drat 'Abia ! Unde te -al In-gropat ?

Filimon s'a ghemuit tot si a Inceput ase ridica de la piment, sprijinindu-se eumina -1 bätrineasca de o piatra. In sperluraturnulul states omul- pasare, pe care'l vä-zusem in vechiul basin. Era cu parul sbir-lit si oclri! somnorosi. Fata i se buhaise,barba il era mototolitä. Se vedea ca e su-perat si nemultumit. Apropiindu -se de noisi nedind remanie ateutie ln parte, dinsulsezu pe o piatrA si, eu mlinele tremurinde,iucepu a'si inverti o tigará, dupa ce mal lu-tte a lent jos stiela deeearte.

E desarte. 1 zise el, arätind vasul. Sipe urine, scotind din buzunar o catie euchibrituri adaose laconic : El, dh'ml unfranc ! SA dad fuga In Enisaleü dupa vin,sail de nu In Bagadjia.

Ochil bätrine a lut Filimon ali Inceput aa clipi si mal tare. In fata mea, in loculputerniculut stepin de mai adineaori al bo-getiilor dobrogene, se afta un burin umilsi rusinat, care se uita eu o privire vino-vate la omul- pasere.

Ascnite, ce am sa -ti spul, Salie.Pe mine Sulic, sa nu ma face, il

respunse acesta.Atunci, Macarusea, asculte nie pe mine.

Hal sa sapeur fera de vin, curiud avem sadern peste comoare.

Sulic s'a uitat sever la batrin si zise eumtudrie, printre dinti, In cari atlrna Incetigara neaprinsä.

Ce luugeeti vorba. Tu nu cunostl peSulic?

Filimon zise curtenitor si eu lingusire :

Ce belea este mil Macarusea, zeli be-lea. El, ce e de fäcut. Cit tram fegaduil? Azecea parte ? Ici dati a cin cea 1 Et iati ittdag a treia !

Mie vin sA -mi dal !Nu -am, Macarusea.Atunci, las sa -ti sape dracit !...Ah, Macarusca, In afacerea noastre nu

e bine sa vorbestt asemenea cuvinte. El, cesa facem ! Atunel eli eu Dudit vom sapa sifera tine... Asa, tu niel singur nu sept, nie]noua nu ne dal pace.

Dar, hirtie al ? zise Sulic, sever, eu unton eu desevirsire autorazar. Arati certifi-catul, arate planturele...

Dinsul trase un chibrit, aprisse tigareasi asezindu -se vanne pe o pietre, zise :

Et stat cetatean, dar vol cine suuteti,de unde v'att aduuat ? Acusl mA duc la Enisalea la notar, va va arata el voua tutu -ror cari umblati haimana sci... Insä aciochil stil se oprirA asupra mea ; a lunecatIn el o oare -care smentire si dinsul adaoseCu un ton Imbibait:

Nu despre dv., domnule. Dv. putete sainteleget1 pe Salie... Dar el cine sont ? Ptial...si dinsul scuipe si rise dispretuitor.

Imi herezeete cinc! mil!... Prostule, decince frane! lui Salie, auzt, ce cauti aci, ee-petinosule l...

Filimon avea o Infetisare umilitä Cu de-sAvirsire. Dinsul mormai ceva despre platade fer, despre o camera de sub bazin, ondelipovenit dedeaü drumul gunoiului si cumacest gunol se lovea de usa de tucie ; des -pre focurile cari se arati pe munte... IriseSulic, sceptic si obraznee, puma! ridea.

Foc 1 Unde ai vAzut tu foc pe munte ?Focul se vede mimai pe stepe...

Da, Macarusca, si pe stepe se vede...Sulie lini! fece seme din cap, si zise :

Lu..ume ! Prosti, adeverat prostI... Asae, dle ? El crede ca indatä ce arde focul,urea se zicä e comoara. Dar nu stiede ce focul arde numal tu spre ziva dePasti ?

llar de ce ?Eü stie de ce 1 zise el eu tuginfare.

Intrebati -me pe mine : avi Mainte eraü za-porojeuil. Cunoastett pe zaporojeni ? Mereüse rizhoiati si Ii ingropaü. lar el aveaü olege : pe este il omoraü in bätelie, e! Ilmirueaü.

De aceea acuma inspre Pastt arde mi-rul deasupra movilelor. lar el cred ce a-ceetea -s comorl.

Ha- ha -lia !Salle rise rAgusit si multumit de expli-cela sa, Imi fAcu iar eu °chiul, ea unuia

ce singar Il puteara iutelege.J?te -care lucru are naturalitatea sa

adaose el eu un ton doctoral. Se vede cAel se credea pe sine materialist.

Filimon me trase Incetisor de mineci sime dase la o parte dupe coltul turuulul.Cobortudu -se potin sub portile vech!, dinsul

Antreprenorul lucrerii va ingriji de bunaIutretinere a pavagiulul, timp de un an.

Lllcrärile vor incepe chier In curant aceslui att.

D. Lupescu, invitet.or pe domeniul corna-nel, Brosteuii, din judetul Suceava, a fostnumit ln ziva de I Iuliü, director al Orfelinatului Ferdinand de la bident, Tutoya.

Doctorul 1. Lustgarten, fort intern pr.al spitalelor din Paris, specialist in boalele interne si nervoase. primeste de la 3la G ore p. m., strada Episcopiei, 7.

aAUFRAGiUI VAPORU;.Ui

«BOURGOGNE,

Vaporul «Bourgogne,

Cu privire la naufragiul suferit de «Bour-gogne », ziarele americane ali respindit di-ferite zgomote räü voitoare, ma! eu sennerelativ la purtarea comandantutul si a echi -pagiulul la acest dezastru.

Ancheta fecutä irisa de cetre eonsululgeneral al Frantel, la New -York, anchetabatate pe rapoartele si interogatoriile per -soanelor cari ali seapat de dezastru, do-vedeste ca atit comandantul cil si echipa-gin! vasulul «Bourgogne» siaü fäcut pe de-plia datoria.Comandantul Deloncle, remit gray la coasti,

chier In primul moment al ciocnirei, deeinu -si putea da seamä de avarit, a ordonattotusl sA se aduce banale de salvare, iaroamenil echipagiulul sa stea fie -care la pos-tul respectiv.

Ordinul a fost executat grabuic ; de aitcäletoril de toale clasele, cuprinsl de pa-nica, nevelire. eu lotit pe punte, ara ce orice manevre deveni imposibila din aceastApricina.

De altmintrell pane azi nu s'a adresatnid o reelamatie consululrrl generai dinNew York si niel unul dintre marinantfraneezi n'a fost obiectul reclamatiunilor dinpartea vre -unuel victime.

Trebue sa notem irise ci vre -o doua -zectde mare art strAit:l, cari eraü repatriati pe«Bourgogne»,faü pus mina pe bareile de laAribord si nu s'ali gludit dry vit la scepa-rea lor pe cita vreme ar fi putut sa sal -veze vre -o tre! -zeci de lersoane Ince.

Aceasta este singera piangere care s'aformulat.

Printre eeletoril de pe «Bourgogne» seafta si d. André Cabiat, inginer,

Plecat In Ungaria lodata dupe esirea sadin scoala politecuice, a conclus mai multevreme exploatarea minelor de ani din Ve-respatak. La intoarcerea sa In Franta atest atasat la creditul lionez, care l'a tri-mes in inisiune In America de Nord.

Acolo a stat un an si trel lute si se in-torcea in Franta ça sa se repauzeze, vends'a lntimplet dezastrul a cirai victime acezut.

D. Auch é Cabiat era in verste de trel-zecisicincl de ant.__sas eee _

Crc'aicA, judiciar&Furt !iterar. Sirba lui Bacus, care a

facut la aparitiunea sa in 1895 oare -cari furoriprin saloanele noastre musicale, a avnt si ono-rurile unte proces. Se stie ça opera aceasta estea d -lut Pavloscni, sef de musica, si a fost datain editura d -lui C. Ghebauer. Se vindea nuzicaieu un let, dar s'a vindut ea jimbla calda. Sezice ça dia cauta acestui sucres material a atrasgelozia sont alt editor, un anume Zamfir Dumi-trescu, care nu se stie cura a editat se dinsulaceasta opera, venzmd -o ceva mai eftin. D -nulGhebauer a denuntat cazul parchetului, care atrimas in judecata tribunalulul corectional ped. Dimitrescu, ça invinuit de furt literar.

Tribunalul a coudamnat pe d. Dunitrescu la100 de hi amenda si 400 de lei despegubiri.

In urcr.a apelulul ce s'a Meut, Curvea a achi-tat pe d. Dnmitrescu, pe molivul ce acesta arfi dobtudit maintes d-lui Ghehauer editura Sir-bei lui Bacus, de si d. Pavloschi a tagaduit a-corser si a contestat iscalitura sa pe un act decesiune.

Afacerea a venit eri, Joui, inaintea sectiei devacanta a Cur(ii de casatie, in urma recursu'utce a facut d. Ghebauer.

Motivele de recurs aü fust desvoltate de dniiMalla si I. Vericeanu, cari 50 cautat in patrumotive invocate a stabili ca Curtea de apel acomis mai multe excese de putere.

Inalta Curto, dupa o lunga deliberare, a facutdiverginta.

Afacerea se va judeca din noü eu sertie com-plecta, la 7 Octombrie.

yrlsl MAItUNTE* Dea! N. Paudele, H. Constantimescu siL. Dumitrescu, sii fost numiti pe ziva de 1Julie, controlori de judete.* D. doctor Fini Dutuleseu a fost numitmedic al plesel Amaradia, din judetul Dolj.* D. C. Bonciu a fost numit comisar alstatiunel balneare Govora.M Archiereul Pimen Pitesteanul, a obtinutun concediü de 30 zile, spre a merge instreinetate, pentru cAutarea sAnAtAtel.* Tribunalul Iasi a trimis Inaintea instantel

competente, pentru bancrute simple, pe angrnsistul manufacturist Elias Tenenbaum.Pasivul siSü se ridice la 1.400000 lei, Intimp ce activul e numal de 600.000.

Din rázboiul Bspano-American

In istorisirea sa asupra distrugerel flote!amiralului Cervera, cepitanul vasului «Juwa>.spune ce a pus toate ealupele sub presiunepentru a veux In ejetorul spaniolilor cariardeaü de vil pe « Viscaya. in Negri, pecind irsurgeutil cubani, impuscag de peterni pe ace! car) cautaü sa scape u not.

Spanioli! erafi in pieile goale. Unii cri pi-cioarele zdrobite de obuze, alti! mutilati inmod oribil.

«Am azistat, spune cäpitanul, la scene denecrezut de eroism, de discipline si de de-votameni din partea spaniolilor. Un matelotde pe « Viscaya» aves brutal drept aproaperetezat din amar; nu -1 niai remtneaü de vitcite -va bucati de piele cari ti atirnag deumir. Aeest cm s'a urcat in imbarcatiunea'roesti *, fera ça sa fie ajutat de nimeni sicind a Post in fata noastre., s'a sculat dreptin pieioare si ne feci salutul militar cu oreceale uimrtoare ; ça si cind ar fi fost vorbade o vizite de ceremorie.

«Traserem spot la bordai vasulut nostrupe un alt marinar spaniol, care avusese pi-ciorul sting sferemat eu desävirsire de unobuz.

Niel un tipet, mici un vaet de durere nueri de pe buz «le sale.

«Am cules 272 de spanioll pe bordai luiIowa si puntea bastimentuiul care de obi -ceiü era albe, se rosise de singe. Acelasilucra era pe puntea lui Gloucester si a lueHern,ard. Nu ered sa se mal gaseaste Inistorie, exemple de curagig psi de avilit çasedia al amiralulul Cervera. Stiaece mergeala moarte, fari niel o speranti de segeare.Am luat pe amiralul Cervera pe bordaivasului meli. L'am primit cu 000rurile da-tonte rangului sag de amiral. Era ea capulgol si imbrecat ln tricouri de flanela pecari i le Imprumutase comandantul lui Glou-cester.

«Echipsjel mcd salute pe acest soldateroic eu urate frenetice. El n'avea trebuintede eapce galonata pentru ça sa fie recu-noscut ça un adeverat amiral. EI s'a lupusde ban& voi la soarta rezboiulul si totut inel arata pe omul cu suflet nobel.

Capitanul lui Iowa a mal spus, In isto-risirea sa, el in timpul sederei sale pe bor-dul lui Iowa, amiralul Cervera clstigasesimpatia intregulul echipagiü si a tutulorofiterilor.

Otiterii lu! Viscaya spun cA tunurile eutir repede ale americanilor, ali impiedicateu total pe Spanioli sa se apropie de tu-nurile lor. Puntea lui Viscaya, In !Inari,era inondata de api rositi de singe si incare !nota sferimaturi din cadavrele ome-neet1. Actualmente, litoralul ln jurai lue San-tiago prezinta un spectacol lntiorator. Pa-serile de prada se hrenesc din cadavrelede pe term; si in numer colosal se rotescin jurul epavelor. Din cind en cind, mareaarunce la mal, resture omeneetl : ici, un ca-

*exnVr at Ns;frsaPNz: v.412114P97,1arr

scotoci lntr'un ungheriü Intunecos si aperaole acolo ce un baston, al ceruia viri in-fatiee un monstru fantastic. Bastonul sevede ce nu era Inceput de mult, ceci nuera isprnvit Inca.

Vroitl un bastones ca suvenir ?zise el neprivindu -me In fati. De 1 vetida sA -1 aranjeze, are sa fie un bastonaifrumos...

Bine, ziset eli. Insä d -v se mi -1 vin -vindete mal bine. Sennett cit costa?

Patru frane!. Nu vi sA pare scump ?Bine, poftiti cince.Nu, patri e deajuns... Rad oro e siSalie esta. ln zadar m'am Iocereat eg cu

el. Irise acuma nu am ce face. Putin miamal ramas sa sep pitre dag de comoara, siel poftin' ce'ml face...

Eü i -am dat cinc! frante. Betrinul s'a ro-ca o floare de mac primind banil, si zise

cu jenä :Poste ca Hicl nu face cince franca. Dar

las', gäsesc eli comoara si atunct avete sifiat si dv. ferititi. Ani sa va däruese unchilogram de aur...

Un strigit noü se auzi de la poalelemuutelut. Aceetia se suiaü pe mante si maanemie cunoseutil me! lipovene, cari seinapoiaü deja din Jurilovea. Felimou se ne-linisti; Dudc, speriat, dAdu fuga de dupacolt.

Coboriti -va la el eral de grain, dom-nule ani ruga Filimon.Nu e bine sA negeseascA . .

0-ho-ho-ho 1 resunä ln apropiere vo-cea puternica a voiuicului Ivan. §ulic färäse se grabeasce, se asocie la comparara noas-tre. Filimon i -a strecurat 1n mina o moneda.

Omul- pasara a exrunivat-o, a zimbit si adisparut dupe. coltul stincei, tu paraca opusaceleia de urde se apropiaü hpovenii. Pcciad eli il urmeream, Filimon si Dudic a-

semenea ali disparut. Dl m'am intors cumirare : totul era tacere, rui!rele stateaüIntunecoase si tecute ca si in minuta cindm'am ridicat ari. Al fi crezut ca tonti in-tilnirea mea cu « .Autetoril de comori= afost un vis, dace deasupra basinulul nus'ar fi aratat de -odata fata speriata a luiDudic :

Chirca, dati -m! charca, sopii el a-rAtind charca de fer care se afta pe earba,In locul ces mal vizut.

I -am dat china si capul din noü s'a as-cuns. ln aceeasl minuta, in des : hizätura zi-dulul s'a arätat burta puternice a lue Ivan.

EI, ce ata luat planturele intreabe.el, giftind si privind imprejur. Iat-o si diosasireaca Eraclea I Credete -mit shut deja pa-tru-zect si cine! de ant de cend n'am fo,tpe aid. Eram copil ciad alergam pe aid,..Uite ce niai tacere !

§i pe fata expresiva a uecrasovtulue alunecat ca o umbri usoarä o expresie par -ticularä.

Se vede ce si asupra lui sufla de pe a-teste ziduri «sensatia trecutuluta.

In vale, fogaril din Sariehiol ne ali ospA-tat cu zame de pere, ear peste un teasluntrea noastrt se legane pe apele limanu-lui. De dupa zidurile stuferiel se rata dinnoü la noi de sus «Eracleas mereata si in-tunecate.

Luna so ridica ca o secere subtire, abialuntiutud ; cerul adlue setuteia, ca si cuorin adincimile sale ar II fost miriade de li-curiel, pAinintul si apa si liniile orizontululeraü eu desavtrsire lntunecoase. Remeei-tele cetatel ne desenaü In vlrful muntelni.

Uitati-va, uitati va, fratilor, zise deodate in tacerea generala, vislasul, Pe E-raclea e iar foc...

Intr'adever, pe muchea zidurilor cetätelclipeaü miste pete rosietice. Probabil tau

Page 3: s 25 s s 8 s s IZBINDA NO STRA - upload.wikimedia.org_seria_2... · Trecem la apele de munte. In intrunirile publica cari aú pracedat alegerea actualulul consiliíi comunal, li-beralit

TigGITL CEREA.LELIORBraila, 2 Iulie

Buletin Oficial al Burse! BrailaGr. cal.

PrFelul Hect In KilogpP Hecto etut,pe

Obser.

Porumb 220 80 200 7 Slap., 2250 '78 600 6 45 Magaz.

Por. Roa 4 79 VaganGrail 190( 69 609 9 Magaz.

Porumb 55. 76 300 6 35 '» 21 77 500 Dokur

Apri CEREALIE 1SOSITF. IIQCatGriü Ileet0l -- I Grill Ilectol --Porumb . 20908 I Porumb . 6050Cota(iunile Americet (Nev-York) 2 Iulie 1898

GRAU PORUMB

Asta -zi I Ieri Astaztl EriIulie 80'/9Septembrie 72'19Decembrie 727/4

811l9 353je 357/8723/8 3G5j8 367/8729/8 -- --

davru mutilat, colea o minera acoperindinca un brat, si dincolo alte ramasite, roanede rechina.

O cruce flauta din ramagltele sfaramatu-rilor vaselor spaniole, domineaza o groapaenorme, onde sunt aruncate la un loe, Lnis:p, cantitata de cadavre anonime, cariniel n'an fost numerate.

------..i.rQt . r--.^.. ,_EcOuITI

Cunoscutul artist George N. ()chi Albi,care actualmente conduce o orchestra careface furori la Petersbnrg, a compus, cu o-cazia vizitel M. Sale Rtgelui la curtea Im-p,riala a Rusiei, un prea frutnos mars, intitulat Roi de Roumanie,.

aReuniuuea Frati,'. a romtnilor dincom. Cats (Transilvania) a dat In ziva de Sf.Petru si Pavel o serbare In sala Dacia, avindun venit net de 350 lei. Presedintele arestel societatt este d. Ignatie Mircea, studentLi drept.

DIN CAPITALAUn fart insemnat. D. Folescu, functio-

nar, domieiliat in strada Linariei, a reclamatpolitiel, ea eel dupa amiaza', ducindu -se sprepalatal justitiel in tramway, i s'a furat din bu-zunarul hainel un portofohü eu 1400 leI in bi-lete de banefi.

Politia de siguranta a luat mssurl pentrudovedirea autorului acestul furt indra/.net.

Accident de tramway. Un gro:+znicaccident, care putea sa aiba armati foartetri'te,s'a intimplat azi diminnata )a orale 9, pe linfade tramway a vechel societatt.

Pe rind vagonul eu No. 108, descindea pepanta de la Teatrul National in apre strada Cirn-pineanu, viz'Itiul a dat drumul tailor cari duceaüvagonul cu atila iuteala in tit la curba strade'Cimpineanu, el n'a mal putut stringe franavagonul a exit din linie.

Avintul pe care il avea vagonul era alit demare In ait el a mers pe pietrele strade' pe odistants de peste 50 de metri si nu s'a pututopri de tit dupa ce s'a proptit in trotuar, undoera cit p'aci sa se rastoarne peste cel -l'alt va-gon, care venind in sens invers, a,teapta incrucisarea la macaz.

Pasagerii din ambele vagoane, foarte multila nomar, ail fast un moment constornati, va-zindu-se in pericol de moarbi.

Ar trebui ca direetiunea soaietatel sa ingri-jeasca sa aleaga oamenit earora le incrediuteazaconducerea vagoanelor.

Impalcai din impradent4. Circiumalui Bucur Lnpaacu, din calea Rahovel, a fostaseara teatrul une' drame siogeroa3e.

Ln servitor de la fabrica de bere Bragadiru,numitul Marin Petrescu, stand la o masa dineirciume eu mal multi priotenl de al sal, seamuza, jucindu -se cu un revolver ce cumparasede curind de la un tovarea al sail.

La un moment dat, nu se stie clam, arma,care era incartata, a lust foc si descarcatura alovit in gut pe un camarad al sail Gheciü Mar-ton, servitor tot la fabrica Bragadiru.

Ranitul a fost transportat pe data la spitalulBrincoveaeasa, de unde, dupa ce i s'a extrasglontul si dupa ce a fost pansat, rana nefiindgrava. a fost condus la domiciliul seü.

Marin Petrescu a fast arestat.Prinderea auusl spärgätor. Agentia

politiel de siguranta an reusit sä puna minaasta noapte pe un cunoseut spargator de me-serie, numitul Costica Ionescu, zis ai Malaerul.

Din cereelatile (acute pins scum s'a cons -tatat ca Malaerul este autorul unel spargertisavirsita sbptamina trecuta la tutungeria d -luiT. Ionescu din cales DudestT 60, de onde pun-

tutoria de comari tsa ferbeaü nlincarea Inbazirr.

Vrea sa zica e adevarat, zise lgnat,gtnditor.

Se curata.... adause vislasul, si lun-trea noastra se miscu mai departe, In ta-cerea evlavioasa, patruusa de senzatia unestaiue apropiate si adinci.

Peste doué aile, In zora de zi, ma apro -piani de Tulcea.

Aproape, tinga oras, pe drumul rourat, amajuns pe doua drumeta. Fiiimon margea li-nistit ça In tot -de a una. Dudit se tira dupael si rana abatut si mai trist.

(FINE)*M.

lTIRI IgCONOR[ICI:Tirgul de vinura de la rampa nu este

destul de animat. Preturile suet urmatoa-rele pentru vinurile si rachiurile predateIn oral :

Vin de Dragasanl de la 9.50 f0. lei vadraVin de Panciu 7.80 850 » »Vin de Odobsti 7 80 8.80 . .Raehiü Anason s 14. 16. .Rachiü de drojdie ' 9.20 -13.20 e .'fuira de prune » 8.39 -11.50 .In rampa se aflaü, la 1 Iunie, 356 vase

eu vin ai 143 cu rachiü.

La 1 Iulie s'a semuat la tribunalnl decomert din Capitata, actul constitutiv alsocietatel fabricc1 de zahur de la Chitila.

C'apitaiiil nouer fabrics este de 2 500.0001(.1.Printre aetiouarl, figureaza mat multi ca-

pitalist) din Budapesta.

gaaul a furet o mare cantitate de tutun, tim-bre ,si o luseninata sunna de band.

DIN U.NmillArrtrtrtr_

Inecat tntr'nn put. Copilul Ion Pirvudin comuna Grivita, vroiud sa bea apa dintr'nnput al apleelndu -se pe ghizdurile patulul, t}iaapierdut echilibrul si a cazut lnauntru,cindu -se.

Cadavrul nenorocitulul copil a fast seos dinpot de chiar parintim saT, a caror disperare erafara margine.

Grin(Unal. Día Braila ni se anunta ca zi-lele trecute o ploaie torentis la, insotita cu grin -dina mare ,si deasä, a cazut asupra comunal Vi-ziru, din acel judet, distrugind peste 150 hec-tare din semanaturile locuitorilor.

O groaznicä nenorocire s'a intim-plat zilele trecute in comuna Slubozia, din ju-detul Braila.

Locuitorul Pascu Ceafalaü din acea comuna,oro lipsit de rnijloace, traía tmpreuna cu fa-milia sa Intr'o casa veche si darapanata dinmarginea satulul.

Alaltaerl dupa amiaza, pe clad o fetita a luiin virsta numai de 9 aal, se jura pe linga casa,un perete al casal, impreuna eu cosul vetreis'aü darimat de o data, peste nenorocita copila,ucizind -o po loc.

Cadavrul ropilel a fost scos de sub darima-turi intr'o stare oribila.

DIN STREINATATEsommaIusnrat en o moartil. Un fapt foarte

ciudat, datant greselel unuia din functionariloficiulul de stare civils, s'a intimplat zilele tre-cute la Eughieu.

Un tinar Gustav C., se cas /Boris° cu o dra-galaae domni,oara Maria E.

Tnnara pereehe ducea o viata plinti de fori-cire Si luna de miere promitea sa fie neafir-sita, ciad zilele trecute, tinara doamna, avu eu-riositatea, de alt -fol foarte naturala, sa citasse&actul san de casatorie. Mare li fu surpriudereacind cilind, vede ça nu era dansa, ci o sort ael mai mare, moarta cu dont ani mal mainte,care era legata prin easatorie de Gustav C.

In adevar, ambele suror! aveaü acelasl pro-nume, dar tinara maritata era nascuta in 1877,far sora sa ln 1875, si taemai aceasta din urinadata era trecute In biletul de casatorie, ea fi-

ind anul naaterel miresel.Ceea ce este ,si mal gray, este ce tonte actele

cari ail servit la celebrarea casatoriel, ad aco-eaal gresala. Intreg dosant' a Post transmisparchetulul local, care va trebui sa se pronunte,si sa stabileasca ceea ce e de facut.

®epeife de azServi.oiul aAgenlieï Romîne,

Constantinopol, 2 I die. Ultimul varsa-mint al indemnitatia elenice s'a varsat lasucursalele Baneil otomane din Londra siParis, la data fixate priai tratat.

Petersburg, 2 Iulie. Printul si PrincipesaBulgarie', precum si Printul Boris, vor sosila Odessa la 7 sari 8 Iulie.

Generalul Kuropathkin a fast numit mi-nistru de razboiü.

Noivoje Vremia desminte stirea care ziceca Port Arthur este destivat sa devie unloe de deportatiune.

Caracas, 2 Julie. Escadra italiana a ple-cat din Cartagena. Ea a primit instructiunisa rears guvernulul columbian execntareasentintel pronuntata la 2 Martie 1897, depreaedintele S!atelor- Unite, In afacerea Ce-rutti.

Vie ,a, 2 Iulie. tirea data de uncleziare to privinta logoanea arhiducelua FrantzFerdinand eu principes; Maria Luisa deCumberland, este lipsit1 de on -ce temeiïr.

Paris, 2 Iaie. Revista din Longcliampsa fast splendide.

D. Faure a adresat d -lui Cavaignac oscrisoare felicitind pe guvernator si armatadin Paris.

inuta trupelor a fost minunata.Huma, 2 Julie. Senatul a adoptat, eu

64 voturl contra 4, proiectul de lege In pri-vinta m'surilor de ordine publica, apoi a'aaminat sine die.

Paris, 2 Iunie. Sile publicä o pro -testare in contra arestärei colonelulut Picquart. in numele legal pentru apärareadrepturilor omulul.

Paris, 2 dulie. 0 depe,gä din Constantinopol zice c4 dupa räspunsulPorIii, declin£nd on -ce rdspundere inprivinta mäcelurilor armene tI, gaver -nul frances a fäcut £ndatä oposifie lav ärsdmîntul sumeior de primit al în-demnitäíil de resboiit, pînä la conou-reqa totalulul reclamatiunilor sale.

Londra, 2 Iunie. Doua trenurl s'aüciocnit In statia Larne. Sunt unsprezeceraniti.

41111

RESBOIUL ISPANO- AMERICAN(Serviciul (Agenjiel Rom.£ne')

DIN EDITIA DE SEARAMadrid, 2 Iunie. D. Sagasta declara

nediscutabile coaditiunile de pace atri-buite de ziare d -':ut Mae Kinley.

Ministrul mariner confirma $airea dupacare comodorul Watson este pe drum apreSpania, cu escadra sa. El adaoga ca es-cadra amiralulul Camara va gasi un loesigur,

Depesile oficiale nu confirma capitu-larea lui Santiago.

Washington, 2 Iulie. S'ali pro.:usdeja 100 de cazurl ele friguri galbenein corpul expeditionar american la Cuba.

DEPE*ILE DE AZILa "alpine

Madrid, 2 Iutie. Generalul Augustitelegro fiazä, eu data de 27 Iunie, cd set on firma cä aiíc sosit întdrirl ameri-cane §i cd aft a vpat Paso ,si Ma-rianas.

Garnizona din Manilla susine lupteziln.iee în conditiuni fericite.

Predarea lui SantiagoWashington, 2 lutie. O depeiyä a

generalulut &. hafter anuní4 cä spa-nioril aú numit comisura pentru a trataconditiunile capitulärei lui Santiago deCuba.

Dupa o conferiníd ce s'a tinta laCasa aibä, s'a trimes o depeel generalutaI Scltafter dindu -t ca instrucfiuni

de a respinge propunerile spaniolede a refuza totva, afarlt de o predareimediatä ,îi fard conditiunfi.

Washington, 2 Julie. Santiago s'apredat.

auvernaiorul a primit o depe,sri de lageneralul S hafter zioînd cä a aval oconferinFä eu generalul Toral, care con-simte la predare, sub condifia ca ar-mata sä fie repatriatd.

Convenlia cuprinde toatä partea ori-entalä a Cubel, de la Acceraderos, pecoasta sudirn, p£ncl la $agua, pe coastanordicä.

Cota apelorCota apel Dunere' de- asupra etiagiilor pe

zilele de eri si azi 3 Iulie :Erl Aal

T.- Severin 3111.80 3ár.91Giurgitl í3m.42 3m.34Galati 3m.20 3m,09

UiTIr?E IFORft1ATIUNID. Stoli-jan a fost azi la Wied-

regi, unde a comunicat d-lacis lii-lipescu cä Majestatea Sa Regelei-a iscälit decretul de gratiare.

D. Filipescu a multumit perso-na/ d-lui Stolojan, pentru cä s'aderanjat, spre a-i face aceastä co-municare.

Controlorul fiscal, Grigore Popescu, de lacircuinscriptia II din Ploestl, a c.tmis sicomite numeroase abuzurl.

Citant un caz. care va edifica pe cititorl:Cotnerciantul R. Porumboiü din Plorstl,avind necesitate de a i se face constatareaunes evaluara de mostenire, controlorul Po-pescu nu a voit a depune raportul, pina cenu a primit mita 100 lei. Despre acestfapt atie si d. Pretorian, advocatul (l -lu'Porumboiíl, precum si intregul oras.

Dupa cit sain', numitul controlor a footdestiluit din Constanta tot pentru asemenrafapte.

Atragem atentia celar In drept.

Defanctul Petrache D. Bacuresteanu, fastconsilier comunal In Craiova, a lusat, printestament, oraaulul, suma de 200 000 lei sio casa, perdra instituirea unan orfelinat decopil gasitl.

Orfelivatul va paria nuinele de Elena aiPetrache D. Bucuresteanu.

Se vorbeste, cu inzistenta, In cPrcuriiediplomatice, despre stramutarea d-lui A'exandru Em. Lahovari, actual ministru alRominiea la Roma, Iutr'un alt post.

O remaniare, In corpul diplomatic si con-sular al tare', va fi Meula eu aceasta ocazie.

Consistoriul protestant din Arad, Transil-vania, a decis, in ultima sa aedinta, sa res-pinga intregirea s ilariulul preotilor din vis-terra Statulua maghiar, pe motivul cá pro -iectul de lege vat/tata adînc autoritatea bi-sericet gi nu corespunde spiritulul legaldin 1848.

Consiliul comunal al Iaaului va fi couva-cat, In sedinta extraordinara, in cursul sap -taminel viitoare, pentru a decide modulcum va fi intrebuinttt restul de 1.200.000lei din (fondul milioanelori.

Corisiunea ruso- rombna, pentru recti-ficarea riulul Prut, vi -a inceput studiile.

Comisinnea a ajuns, eu lucrärile sale,pina la Urigheni. Din causa cresterel a-pelor riului, in urma ultimelor plot,membril el nu ati putut merge mal departe si aíß fost nevoiti sä se intoarcä,cu § asupa, Inapol la Galati.

D. N. N. Saveanu, deputat si profesor, afost numit director al satratorului de laBustenl.

In locul d -red Cazimir, care s'a retras,A. S. R. Principesa Maria a ales cadama de onoare pe d -na colonel Presan.

Asta -zi, Vineri 3 Iulie, s'a tuceput la Iasiconcursul pentru ocuparea locurilor vacanteIn scoalele militare.

De la Iasi, comisia va trece In Bucurrstisi apol la Craiova pentru examinarea can -didatilor din aceste orase.

La poligonul de tir al artileriel, se vorIncepe, ira cursul saptaminea viitoare, expe-rientele eu tunurile Hotskiss si Darman-cier.

Experientele vor dura frei Juni si vor fipresidate de d. general Pastia, inspectorutartileriea.

Tunul Hatskiss, de fabricatiune engleza,este deja cunoscut in lumea militará.

Tunui Darmancier este o noua inventiea inginerului francez eu acelaa noma, de lafabrica din Saint - Etienne.

Se întimplii foarte des ca sä prirnim seri-suri, cari privase cadministratia» ziarulul,adresate (reductieh si tot alit de des,serisori cari privase tredactia», suet a-dresate =atlmini4,tratiel» ziarulul nostru.

ltut;fun dar ca tot ce p: ivette redactiaziarulul sa se adreseze : Directiei ziaruluiEpoca, iar serisorile re'ative la abona-mente, trimeteri de bani, afacert conler-ciale sñ se adreseze Administraliet zia-rului Epoca.

Dr. D. G crotaSpeoialisl r Chirurgie, organele

genilo-urinareBULEVARDUL ELISABETA 39

Consultatiuni de la 6 7

BII;LIOGiRAFaIA apdrui

Curs de seriare cursiva iii rondade d. profesor P. Ionescu

Se gaseste la toate lifräriile.

Bàile i3äItäteti1)BAile Minerale caldo cloro -so-

dice, iodurate ti bromurate, analoageen apele : Kreutzusch, I1am:,urg, Itht, Reizben-hall. Aassee, etti. speciale contra limphatismu-tul, scrofulel, rachitismulul, suprafata glandelorlimphatiee, aheese reca, boale de piale, mala -diele oaselor, debilitated generale, precum siin toate boalele de famed ; metrite acute aicronice, eudometrite, salhingite etc. tomorilor,uterutul si anexelor.

2 Isvorai Cnzn- Vodal. «Isvorul Cuza-Voda», apa de baut, foarte bogat «ln sulfat desodiü* analog eu apa de Karlsbad si Vichy, isvor din care se extrage : esarea purgativa debaltateatt», este foarte folositor in toste boalele de stornah ,i anexele tubulul d+g<stiv,precum : dispepsie, (tatar acut ,i Ironie al sto -maheuluf, ulcer precum si contra cancerubestomahal, constipatia opiniatrs, colicele de fi-cat gi rinichi, cirosa hepato splenica, hydropilsiile Si obositatea. Toate aceste maladil se vin -dera in urina une' cure sistematice facuts euapa sail sarea de Bältsteatl.

3) Stabillmentul de ilnh la(ie ti Pal -verisatie mineralá. Noul stabiliment deInhaalatie cu brad, terebentina, goiaeol creozotrucaliptol sali orI -ce esenta urinate de puive-risatie de api; mineralä ; arangiat dupa siste-mul Reichenhall ai Ischi, este foarte folositorin toate boalele de pas, git ai mai au seaniain bronchita, emphiseme, astrns si tuberculosapulmonara, fiind eel mal sigur mijloe de a in-troduce sarurl in organism.

Stabiliment de Hydroteraapie en ducuri ecosaze, frictiuni, impaehetari, masageexeeutat de un masseur si o masseuse sub di-rectiunea mea.

Stabilimentele situate litha n vast pare debrad, posada camere elegant mobilate si res-taurantul de prima ordine eu preturl fixe.

Inehirierile de camero pentru intreaga lunaIunie si August, se fac eu reducore do 25 lasuta, Sesonnl ineepe de la i Iunie st. v. pinsla 1 Septembrie.

Pentru ori -ce informatinni ca : angajarl decamera, coinenzl de sare de bal, sure purgati-va a se adresa la :

Doctoral StamatinBucure,itt, str. Romulus, 26

Puna la 1 Iunie st. v. lar de la a'+easta d.,tala balle de la Bältata tl, judetul Neamt.

BANI CU IMPBUNIUT5.000.000 Lei, de dat eu im-

prumut pe timp de 5 ani de zilP, chiarpe simplä isctllitnra de mina. Parsoaneleonorabile sA pot adrosa în seria D-nuluï.

fJ L3Cir:R 100 Whitfield-Street-London

DoctorTrateazl: maladiele interne §i de femeT

Boalele sitiiilice blenuora.giavindecá radical prìntr'an proce-deíïr special.

S(aaada Sr. No. 16in rind cu Hotel Patria

Consultatiunt de la ora 1-3 $i jum. p m.

PROPRIETATEAItib iculescu-Andronache

e oninmait COLENTINA

DE VÊNZALREIN LOTURI MILI

[In Letal 111elrul PalratToren situat la margines Capitalel pe ao-

seaua Colentina.Stefansst1, departat numal laun kilometru de la batiere.

Localitato senatoas', positie !natta presen-tind o admirabila priveliste asupra Bueureatiu-lui, strabatuts do calea ferata Bit presti -Con-stanta pe marginea caret linil se pot face mi-nunate mstalatiuni industriale.

Tereeul ce se vinde este afare de zona deservitudi-te a firtifiratiilor.

Aceasta localitate va ciatiga o maro valoarepria co.:strnirea gare) de la Obor ai prin face -rea limai de Tramway care va marge pina laZalhana si al cana' traseíl este in stadití.

Proprietaril reserva asemenea loe pentru unpari, acoals, bist,rica si cimitir.

B:serica va fi con traita de proprietari eucheltuiala lar, de indata ce a treia parte dinloturl vor fi vindute.

Vînzarea se face ln loturl de ori ce lutin -dore, eu pretul de un let' metrnl patrat, plati-bi!l in patru au! si in pattu rate pe an din 3In 3 hun,

Doritotril se vor adresaD -lai Capitan G. I O A N I N

Iu Strada Surorilor, No. 27Vis -à vis de biserioa Popa- Ohttu,

Jumatate din aceasta proprietate este dejavindute. Pantin partea ramasa vinzarea va con-tinua în fie -care ai de la orale 7 11 ai de la.2 -7 seara.

Doritoril de a visita aceasta localitate ce amal rama% li se pune la dispositie tramcarespre a 'I transporta gratuit de la capul linieltramwayulul din capul Cales Mo,ilor pina inlocalitate. eu tacepare de Duminiea 7 Iuniepina la 14 Iunie seara.

Docto-eu E. MAFILE3CLIde la. Paclaltatea do medicina din Paris

Botnie interne, de Felnei taiFaceri (1llanao8)

Tratesza de asemeuoa boalele de capiT siSyphilitice

ConsultaÍiuni de la 2-5 p. m.Pantru santal Luni si Joui gratis

321 Calea 11loOlor 321Cabinet medical

IUIN ' 2. e I Balie StrungaW.

Dr. MENDELSOHNde la Pacnitatea din Paris

Special pentru boale de Fennel81 de Capll

Consultatiunl de la 2 4 p. m.45, Strada Acadelraici, 45

(vis -à -vis de Ministerul de Interne)IRatrare si prin t'aieas Vtetoriei riß

NOU DE TOTTuburï de baria sistem Monier

din prima fabrics N. CUT.IBID.I at Co.Bucurestl, antorizate de onorahila Primarie dinCapitala pentru inlocuirea tuburilor de hisa't«tot la renal» (tout a l'agout) precum ai sin.gurile admise la canalisarea oraauluT Bucurestl-Interiorul tuburilor perfect selivisit. Resistentade opt ori mal mare de tit aceea a tuburilorcomprimate. Greutatea for pe jumatate a ace -lor co.nprimats,

Pretorile din pretul corent pentru provinciestint íntt,leso franco ori -ce gara din Tara.

Preturi corente se trimete franco is cerere.SCHNEIDER & GRÜNENFELDER

Degozitart generaliBtmcurelt', Str. Sf. Vinerl No. 12

De vênzareFosta Vila Bäicoianu, restaurato din non, cu

pendinte, gradina spatioasa, eu terase frumoase,si pivnite vaste.

Platoul gràdinet Bäicoianu in intindere de10.000 metri patrati. eu gradina spatioasa, avéndplantatii si vie, pozitiune din cela mai frumoasealo Capitales, eu vedere asupra intregulul oras,foarte proprie pentru un pensionat san alta cla-dire mare.

Locurt potrivite pentru vile eu positiune do-minants.

Locurt pentru clddirt in diferite strade alecartierulul Gramont.

Locurt pentru slädirt pe bulevardul Maria.Locurt pentru clädire in coltul elipsel bule-

vardul Maria.Case de vënzare in cartierul Gramont eu pre-

turl moderate, toate afectate la Creditul funciarurban.

Case fi locurt de venzare pe strada Lahoratorul.Plà(ile in rate.Doblinda mica.Avansurt la cuinparatorT de loeur! pentru a

inlesni clsdirea.Gradin-1 de închiriat avantagioase cu deose-

'tire pentru societatt de sport.l'entra lämurirt mat detaliate a se adresa

la proprietar.G. A. SETTII II.

Str. Suter No. 9 (Gramont)

(lingo Ti'-gu Frumon)An pozitie splendida, in padure seculars,

cunt luminate eu electricitate.

120 camere mobilate ,si sat la 10 min.. ca-mere izolate in padure eu bucatarie

mobilate on nsmobilate.i. leal de pucioaßd, foarte tari, contra

reumaliemului si/tlisulut, scrofulet, scio-trtet, gatea tuturor aprinderilor vecht.

II Idroterapie dupa toate regulele mo-derne, contra nevro- asteniet Si ora caret sld.bi-ciunt mal aIis es se combina eu cura de apayielder bicaabonald ce are Strattnga.

Ill. Insla'alisens de aer conmpri-tu al contra asmet, boalelor de sit §i de urecht.

Technic t Idroterapiet se executä de D-nulG1ltG.OIIO PICT, asigtent îw Stabiliinen-tul de I d r o t e r a p i e al D -lut Winternitadin Viena.

Massort speciali.D. Profesor Dr. Bogdan de la Universitatea

din I'sT dirigeaza baile.D. Profesor Dr. N. Manolescu cureaza boa-

lele de ochi si urechT.Baile se desrhid la 15 Iunie.Tot soiul de petrecerl, orchestra din Bucu-

rest1. Informattual Strada Tailor 32, Bueurest1,de la 4 -6 p. m.

Anuncia ImportantPentru onorabiiii visitatori ai frumoaseï

positiuni BusteniHOTELb Ber §TESTIOfora onorab. Pssag-irl eu preturile cele ma

convenabile, apartamento camere eu sezanusaü en ziva.

Rrurcdldrie fraucezd, germani Airon.ind eu minearile cele niai aduse, vinn-rile cele mal excelente din vile d -lui Sima-lesen, btae Luther eu paharu ai cu sticla, pre-cum si frumoase distractii, muzica va cinta înfio -cara zi in gradina hotelnlui, pare, popice,biliard, aach si domino.

Rugam pe onor. visitatori a ne da tosta in-rrederea, pe care vom cauta a o merita prinun sorviciü prompt, curai si preturl convenabile.

Cu tonta stimaA NTBLPBtNORUL.

iMobiles, Tapísatfi

Garnitura Mobile taaptsate eu co-voare, plut de mátase campus deo canapeaa, 2 toteluri, 4 scannese vinde eu

LEI 300Paste 20 garnituri la permaaenta gata. Pen-

tru provincie embatagiu Gratis.Magazin de Mobile I. (iLIQKIIAN

--srumraccongmrmrohA :'c .:'.. ` ''':'?A'{."3ir',,r.-. w ,

F:,oUGUESApá Mineral. Naturalá, Toni - Digestive, Reconstituantä

ANE1VL A DISP2PSI& DIABETULDe paten accole Ieie oru S 'aisst -Leger la l'outlaws este eel mai uni -aersatl stiirealtat tel*^ (Acre DEctarl

`ÄRAB AN ACEA MAI SCEA MAI UNSDIMINUE APELE PURGATIVE¡

Page 4: s 25 s s 8 s s IZBINDA NO STRA - upload.wikimedia.org_seria_2... · Trecem la apele de munte. In intrunirile publica cari aú pracedat alegerea actualulul consiliíi comunal, li-beralit

EPOCA

4 CO]L :,NICK (4D1iisjc)CEA 11IAI MARE FABRICA DE

SECERATOARE CU LEGATMIRANDA"

,Astd- Se

................_...,...... ,.,..

certitoarea cu legal" cea mat populaM, preferat.4 celor-l'alte din causa lucru-lu3', f uncLionàret exacte si puLinelor piese ce se uzea0.

150 vindute in 1895 ; 198 vîndute in 1896 ; 265 vîndute in 1897.Ceree o secerätoare uparä la lucru, nu u.loarä la cAntar, care nu poate fi de cit ubredä.

Niimai Izbinda va corespunde.- SECERA TOARE SI1lPLA.

DAISY Trainieá.Durabilä.

.4.

2000 IBITCATI VINIWTE I

g 1IO.líEL NO IU,

lEt TJ ±

COSITOARE DE FIN1®T co. 4

1YIODELE EXPUSE LAW. STAADECICERB UCUBESTI, STRADA S1IARDAN No. 12

BRAILA, BULIEvARDUL CITZ A, No. 79 I CRAIOYA, strada 11i. Kogiilniceann No. 10gar sINGURUI. DEPOSITAR PENTI3iT Y?.OMÂINIA log

1101111fiiitAGiiitiNESCCalea Mo §ilor, No. 1, (Piafa Sf. Anton)

Fiind deja cunoscut de onor. Clientela, ca in acest Magasin se vind tótearticolele cu preturI fabulos de eftin, s'a mat fácut

DITE IIEDUCEItE DE PISETUItIsi soldeazä toate noutatile d;n sesonul de Vara

De recomandat pentru rochil :ZeIIrarl, Toalnrl, Bazarine, Lainagiarl, Grenadine

foarte eftineCIIPOANE de diferite matasarit $i Lainagiurl se vînd

cu 50 6/0 Rabat 02 pret)CÁ1ISii bdsbdletit albe colorate, ealtldfi butte de

la Let 2,5O an sunCel mat mare asort;ntent de Lainagiurt gi Mätdsarit, Olande, Chifoane

Servete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc.I ;AYOANE SPECIALE DE

Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc.In acest Magasin se poate procura TrueourI gata pentru mirese de la

L91 150 pina la cele mal fine.

NB. Ateliers propriT pentru co:nenzl de ori -ce fcl de lingerie si brode-rie de mina, precum si Camäsl Bärbatestl, Croiala franeeza dupa un sis -tem francez.

onemernamo onsons

DiEDICAllIENT PHOSPHATIC

IN nE'VIALVINUL DE VIAL este un modificator To-

temic al organismulut In casurile de :ebdilitate generalä, crescerea int9rziatä, con-

valesce* lunga, anemia, perderea ape-titulul, a forielor släbiciunel nervoase.

Dosa este de un paharel de lichior In-naintea mesel. EI complecteaza nutritiu-nea insuficienta a bolnavilor si a con-valescentilor.

Farmacia VIAL Lyon, rue Victor -Hugo, 14 qi to töte farmaciile

FAI3RICELE ROMÎNE UNITEDe BäuturT gazoase i Acid carbonio lichid

&odiaste anonimcl eu capital 629,800 let deplin vt rsa4iBucurest15 Str. Feciórel No, 91 11, 13

PRIMA INDUSTRIE DE

ACID CARBONIC LICHIDGarantat pur ,i fard miros -

Instalatiuna Cemplecte de Fabrica gI Bäuturl gazoase

çel mat mare deposit de toate articolele,servind la fabricatiune de apA gasoasA :

8lielárie, Capete de Nifoane, Essenze, ColsriTURNATORIE DE A.RMATITRI DE SIFOANE

Deposit de MatinïATELIER de REPARATIIINI. APARATE de BEREI'rospeete gratis franco_ is1 a_1aa

Bucure§tI

Incereag

si vä

convingeti

I. N. Dimitriu & J. SteinhardtBUCURE,TI

Str. Dscebal, 22 $i Calda Mol}ilor, 35

Filiale Calea Grivitell No. 84ATELIER

Strada Decebal No. 9

Pretnrile

cele

mai redise

LA LAMPA ELEGANTACel mai mare magasin de :

Portelanuri, Cristalurl, SticlàrilLÁ1IPl, TACÎM URI, ARGINTÁRIl

Mobile de FierFILTRE IRONZARII

Si lot f elul de arlicole pentru menajPreturile

cele

mad redíse

Tot -d'a -una asortat cu cele mal lrumoasearticola de lux Incercati

Cele mal trumoase asortimente pentru : li va

Restauranturi, Berárii §i Cafenele I convingeii

Direetinnea Stabilimentalal BAI GEiIUVITA» situat In Catea Gri-Vitoi 1n fata bisericel Stil Vosvozl, are onoare a anuncia pe Onor. Public ca adeschis BASINUL si DUELE RECE pentru sesonul de Vara.

0 baie de basin cu duye re 4, 65 bant ; Abonament pentru 10 bit 5 lei' ; Abonament peatrrf una sute bat 40 lei.

Basinul pentru Doamne este deschis In toate zilele de lucru de la orele8 si jumatate pina la 11 si jumätate dimineata

Baile suet deschisa in toate allele de la orele 2dimineat 1, ,pina seara cif de tîr-ziìi la lamina elettrica. DIBECTIUA'F,.1t.

BIICURE§Ti, Str. DOAIINEI 9, BUCURE §TI

MAINI INDUSTRIALE DE TOT FELULREZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc.

MARE DEPOSIT de TEVE DE FIER III ACCESORIÏ

TEVI de sondage In docurile de la Bilk, nerimuite

a Representing* GEeneralb a cati.iFREUN.IDEIL'STEIN 4 Co. Berlin

" FABRICA dc 5INE polka CAI FERATE vi MINE

. Tipografia EPOCA Strada Clemente! No. 3.

1111111111=11111111111t tssii1=111111111111a

SOIPIETATEA ANONIMA UNGARADE NAVIGATI UNE FLllPIAL.4 4I MlIiITIPI4

IIIERSUI. YAPOAIIELORDe PalSagerY pe Dunïtre

Valabil de la deschiderea Navigatinnei 1898 IAA la alta dispositinnoJul re osait (y11a1Iial)- I3el,rrnd- GGa.latz ) (I()1(5 lCilo><n.)

ul men

pleacl

SOSe:tE

pieaoieoae4t<

pleaol

soaé4tt

p 1e acJi

sose:tlp!eact

sose:tpleaslsose4tl

N JON: NTATIUNILD : I N NUN:in Jos de Turnu SeverinIs 6 Martie st. n.

400 n Z 4111111 (Senlln) sosette 8°° a,500 n. pi Belgrad 716 n. pi600 z, Panelova pleael 6" n. .E11 In He-carevos a. iii aemendria .-. ' 4i0 z.7ss z. ¡¡ In He-care }cabin 810 z. x8j0 z. llabrovlta i 3p0 z. Jan!,

W ple¢cl 110 z.W11.00 z ao Dnminiol Bazla4. soee:te { 12'0za a sûmhñtä

1trm z. U pleacá 1116 z GW Gradlote o W11Y0 z. Marti Moldova-Veche I8y0 z. ,a:111

a.p llrenaova

700 z G, Lut.8vtnit.154 6.

I 9j5 z4 41 Mllanovat - F1eaOr 4 n

{40o Z. a0 Or4ova sole4te {400 z. aOVinerl. f 601 n. pleaal { 300 r.. In Heeare

700 nTarim Severtn

sose:te <\ 2 zI6

ts RadnevatzMercuri,

10 n. pleacä 9'0 z. Vine's!196° n. Califat . 61á z Z12a n. Z Widdin 630 n. .4 418o z. ! Lom-Palanca 800 n.

W lluminlcl.610 z W In He-care Rahova 1100 n. ;11660 z.8s° z.

o, Corabta 800 n. O In Heoue1040 z O Ntoopoll 600 n. a106s z, a Lvni Turnu-Mlgurele 6ss z. p12" z. p Zimnita -- 3" z Id art!

1°1240 n pl Mercuri Is ov z.

{ 3as z Rusoluo (Rustachuc) 1180 z. @ Jot

I s0° L.m

4t pleacñ f lta'z. O 41O (Burginqa0 z soseote 1l 4D0 n. ,a

.7 Tutrakan lead( 1Y0 n.8ambltl.

630 n. 8ámbltl P D7as n i Oltenlça loo n. ,,84' n. .+ Slltttrla 10 n. a, In He-oare10! n. a Cernavoda 6 z.800 n. nd:ova 200 z Lunt,3 n. x

InMHea7T

re Gara-Ialcmltel . 1y3 z. a MercurinzS n o J Jul Brittle 9f0 z

O91

70i z. :1 Valet!.7ss z. Dumintoï IGalatI. pleacä 80° z

1=3.1 mers In sus la 9 Mantle stil not!.

'1) In das ciad apele vor H miel, ciroulatla vapoarelor !ntre Zemun (Semlin) :I Geist! se vafaxe prin comunicati. intreruptt, edial prin schimbarea vapoarelor :1 anume : Un vapor vacircula intre Zemun (Semite) 41 Or§ova, :tun altul Entre Or:ova el Galati, conformindn se e-xact ambele vapoare aceetnl Ittnerariu. Insl diel apele vor sctdea da tot, vapoarele ciranllnu.me litre Zemun MoldovVeche. §1 intre T.- Severin :1 Galat!. De alt-fel io privinta aséssase vor alplta Information! eoreote la toste statiuulle 41 prin puolicatíl.

1) Orele din eoloana stin4a font IndicateObservatiuni generate: in dreptal He -orrel statlunt et se citeasclde sus in jos ; lar Dele gin eoloana dreapta,

de jos:in sn0. -2) Pentru Unta TurnnSeverin Galati, v.lplarele vor plena dupe o.ologlnl Owt-European, care este en un teas Inalate de cel al nuropel medie.

31 Orele de noapte facepind de la 640 ore sears piot la 5'o dlmineata, aunt insemnate prinlitera n urmatt imediat dept titre minutelor. 4) Vapoarele futre Zeman :t Orlova vor co-munica iu servicial amestecat.

Budape8la, in 1llarlie i898.DIRECTIUNEA GENE RA LA.

s>11111®tlolee ssse

Tipografia EPOCA executA tot felul de lucrara atingëtoare de acea-ata arta, cu cea mal mare acuratetA @i cu preturt foarte maderate.

Promptitudinea exactitatea sant devisa Tipogr! fle'..oiloommoommoomom issue s zPR ET UTINDENIchiar la tara, se cauta persoane onor. siactive pentru vinzarea unid Articol spe-cial, cunoscut si foarte cäutat. Capital nueste necesar. Ori yi cine se poste ocu-pa, chiar In mod accesor. Mare Rabatsi salariti fix in caz de succes. 5 -20 letde cistigat pe zi fera ostenealä. Ocupa -tie onorabila si lesne. A serie sub : B.B. II,. 2, Office de Publicité la Bruxel-les. ( Bolgia).

MOBILE de PIATRA /CO NSTR UC T1 UN1

pentru

CA YO URIro` Granit

si orl ce lucrare de pia -trä se gäseste gata sise execute in ma-rele atelier desculpturä din

CalesGrivitei179

Sg/enllLabradorPorfir

Dias foraIn

MonumenteBlocurï, Pllt>tcï,

Beeist, Trepte,Podeste, Pilastre.

Adeváratul

VAR Ali GRASda Cîmpulung

se gase§te în ari-ce cantiti;,lb1la depoul central :

S. HAlMOViCI33, Calea Grivitei, 33

Unde se gdsebste bsi

Var Idraulicdin renumitele fabric( ale D -luiE. COSTINESC UIpsos ti

Ciment de Portland

Tclícä de FlorñcaLacrimi de Pruna

mica de oleqti(Narais IM Ownroiii sals elemead la Pbibwseieli Attlwe

Talea eletc liairieatíll die prune); lailivardi >N-Tdtäilltitdre ]11d1ittatel ; al IBaY iint apeti+llnast.

Nn trebnte lipsecsusei. dlstt adcr o essud6,..__Blolrs D o p o z i t la gara Gol®ttá

dRi 4S!'dA peo.Ifra ese saee ee7 e eaereeese la snaIas s. .Riaar,alereal; rila4rrl,

`crm:r

VAR HlDRAULICCalitate S»perioara

DIlI 1FA 1BRICA

RNEST AN E L & BIEDODIN

COlIIARNICCoanenzile se ror adresa reprezen-

fias>Ftuluf çreneral pesitru le7alilì lara.

T. ZWEIFELiß1TC1T1g7INT7

G31sJtca a.«- sf.GALLlTI, stllrsda ]tgsaliwEteï, 4ß.

i AIplglrada ,/itIl,rijl4ylrtFatl(, .

Bucure§tI


MANUAL DE UTILIZARE COMBIN√ FRIGORIFIC√ · MANUAL DE UTILIZARE COMBIN√ FRIGORIFIC√ V„ rug„m s„ citi˛i cu aten˛ie acest manual Ónainte de utilizare ∫i s„-l p„stra˛i

MANUAL DE UTILIZARE COMBIN√ FRIGORIFIC√ · MANUAL DE UTILIZARE COMBIN√ FRIGORIFIC√ V„ rug„m s„ citi˛i cu aten˛ie acest manual Ónainte de utilizare ∫i s„-l p„stra˛i

Pentru protecţia copiilor noștriObiectivul procedurii de evaluare a conformității este de a demon stra ... Conformitatea se evaluează în raport cu un certifi cat de examinare

Pentru protecţia copiilor noștriObiectivul procedurii de evaluare a conformității este de a demon stra ... Conformitatea se evaluează în raport cu un certifi cat de examinare

fi fost de a ap5ra judaismul pe evrei, Dacä implinit-o, in întrea, nu tim ; evreiï de atunci aú avut destulä nevoe de apärare. In anul 1726, sub Mihai Racoviçä, . aú fost

fi fost de a ap5ra judaismul pe evrei, Dacä implinit-o, in întrea, nu tim ; evreiï de atunci aú avut destulä nevoe de apärare. In anul 1726, sub Mihai Racoviçä, . aú fost

SE COMPLETEAZA DOAR CU LEGENDA DISCLOSURE TEMPLATE ... · OCTAVIAN Boli infectioase STRA DA STR DOCTOR GROZOVICI CALISTRAT 1 BUCURESTI 2 Sponsorizare Mijloace Materiale CAZARE - EUROPAD

SE COMPLETEAZA DOAR CU LEGENDA DISCLOSURE TEMPLATE ... · OCTAVIAN Boli infectioase STRA DA STR DOCTOR GROZOVICI CALISTRAT 1 BUCURESTI 2 Sponsorizare Mijloace Materiale CAZARE - EUROPAD

PT / RO - MGFamiliar...PT / RO Unid a deS aú F m il r F r o l Ao longo do 1 ano de vida, o vosso bebé irá progressivamente aprender a alimentar-se. Convosco, desejamos escolher

PT / RO - MGFamiliar...PT / RO Unid a deS aú F m il r F r o l Ao longo do 1 ano de vida, o vosso bebé irá progressivamente aprender a alimentar-se. Convosco, desejamos escolher

cjt.pdf · 2017-06-21 · Oprea St. Georgeta , având functia Serviciul Stra tegii Managementul Proiectelor, la Directia Investitii si Managementul Proiectelor domiciliul Timi¥oara

cjt.pdf · 2017-06-21 · Oprea St. Georgeta , având functia Serviciul Stra tegii Managementul Proiectelor, la Directia Investitii si Managementul Proiectelor domiciliul Timi¥oara

Introducere in Teoria Numerelor - Magdas Camelia, Moldovan ... in Teoria Numerel… · num5,rului 2 ca produs de numere prime este 2 :27. in continuare vom demon-stra cx dac5, orice

Introducere in Teoria Numerelor - Magdas Camelia, Moldovan ... in Teoria Numerel… · num5,rului 2 ca produs de numere prime este 2 :27. in continuare vom demon-stra cx dac5, orice

 · CERTIFICAT TÜV Internationali Certification Sistemul de management pentru siguranta produselor alimentare la sac. BUCATEPEROATE S.R.L. 00 Stra Banul Udrea nr. 8, sector 3, 031278

 · CERTIFICAT TÜV Internationali Certification Sistemul de management pentru siguranta produselor alimentare la sac. BUCATEPEROATE S.R.L. 00 Stra Banul Udrea nr. 8, sector 3, 031278

prof. univ. dr. Horia Hulban - cdn4.libris.ro Ethos nr.13 .pdf · rStlcil legdtwile cu stra;nicii lui zidirori- Fie ca generaliile unnStoare sd se rnindreascl in plini lumini cuurii

prof. univ. dr. Horia Hulban - cdn4.libris.ro Ethos nr.13 .pdf · rStlcil legdtwile cu stra;nicii lui zidirori- Fie ca generaliile unnStoare sd se rnindreascl in plini lumini cuurii

Anexa nr. 9 la Contract nr. 10N/2016 Contractor: …compozitia chimica a turilor s-au utilizat spectroscopia cu energie dispersiva de raze X (EDX) si stra spectroscopie de emisie optica

Anexa nr. 9 la Contract nr. 10N/2016 Contractor: …compozitia chimica a turilor s-au utilizat spectroscopia cu energie dispersiva de raze X (EDX) si stra spectroscopie de emisie optica

S.C.FLARI PROIECT S.R.L. - apulum.ro · stráoa g I ia Pani "i Pep de Minolessu Strada Kinetic o Closca Cris.n p de vs-Stra

S.C.FLARI PROIECT S.R.L. - apulum.ro · stráoa g I ia Pani "i Pep de Minolessu Strada Kinetic o Closca Cris.n p de vs-Stra

DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

DEMETR1U STUBDiA. - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/amiculufamiliei/pdf/... · dar* vigurosului regatu alu României. Nobilii după stra-vechi'a s'a

Liviu REBREANU - Provincialul · 5 mai târziu), unele episoade din Ion vor p[stra cadrul toponimic =i onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat]ntr-una din

Liviu REBREANU - Provincialul · 5 mai târziu), unele episoade din Ion vor p[stra cadrul toponimic =i onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat]ntr-una din

personală aprobatăprinscoala1buftea.ro/pdf/lista terenuri tineri.pdfSANDU ELENA DANIELA 12 203. SIMA MARIAN 12 204. ST AICU GEORGETA 12 205. STOICA IOAN 12 206. STRA TULA T GHEORGHE

personală aprobatăprinscoala1buftea.ro/pdf/lista terenuri tineri.pdfSANDU ELENA DANIELA 12 203. SIMA MARIAN 12 204. ST AICU GEORGETA 12 205. STOICA IOAN 12 206. STRA TULA T GHEORGHE

Zbor spre Ostrovul Dragonilor. Seria Cronicile Dragonilor. Vol ... spre...dragonilor, Iangnost StrA nsoare,toliicredeau despre euenelda cd, adici singura care putea Zbor spre Ostrovul

Zbor spre Ostrovul Dragonilor. Seria Cronicile Dragonilor. Vol ... spre...dragonilor, Iangnost StrA nsoare,toliicredeau despre euenelda cd, adici singura care putea Zbor spre Ostrovul

Barbara uoswell Drumuri împletite · 2019. 7. 2. · Un avocat în procesele de divorţ cu mize mari, care credea cu tot sufletul în căsătorie. O bună cunoscătoare a stra-tegiilor

Barbara uoswell Drumuri împletite · 2019. 7. 2. · Un avocat în procesele de divorţ cu mize mari, care credea cu tot sufletul în căsătorie. O bună cunoscătoare a stra-tegiilor

psmoreni.ropsmoreni.ro/wp-content/uploads/2018/10/Plan-de-management.pdf · PRESTÃRI SERVICII MUNICIPALE MORENI S.R.L Municipiul Moreni, Stra Biruingei, nr. '14, Jud. Dâmbovita

psmoreni.ropsmoreni.ro/wp-content/uploads/2018/10/Plan-de-management.pdf · PRESTÃRI SERVICII MUNICIPALE MORENI S.R.L Municipiul Moreni, Stra Biruingei, nr. '14, Jud. Dâmbovita

cec.md Andrei - declaratia de avere.pdf · planificare stra tegicä DGAMEP MAI a Sef al Sectiei investigare CCTP al INI al ... obiecte de artä de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul

cec.md Andrei - declaratia de avere.pdf · planificare stra tegicä DGAMEP MAI a Sef al Sectiei investigare CCTP al INI al ... obiecte de artä de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul

Aya cu ho 05#s #· #· #s #· #s #· n n #s #s #y #s #· #s #s #s #s #s #s #s # #· #s n #s #s#s #s #s #s #s #s #s #s #s #· #s #·#s #s #s #· #s ·# #s #s #s #· #s #· #s ...

Aya cu ho 05#s #· #· #s #· #s #· n n #s #s #y #s #· #s #s #s #s #s #s #s # #· #s n #s #s#s #s #s #s #s #s #s #s #s #· #s #·#s #s #s #· #s ·# #s #s #s #· #s #· #s ...

3. Funcționalitate socială 3.1 Incluziune socială, demografie ......86 Stra tegia de Dezvoltare Durabilă a Județului Teleorman 2010-2020 3. Funcționalitate socială 3.1 Incluziune

3. Funcționalitate socială 3.1 Incluziune socială, demografie ......86 Stra tegia de Dezvoltare Durabilă a Județului Teleorman 2010-2020 3. Funcționalitate socială 3.1 Incluziune