RWA nov

www.artevino.ro noiembrie 2009 | romanian WINE art | 3

Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL

Colegiul ştiinţific:Conf. univ. dr. ing. Victor Surdu -

preşedinteProf. univ. dr. Valeriu V. Cotea

Prof. univ. dr. Viorel StoianDr. Ing. Constantin Croitoru

Prof. univ. dr. Gheorghe GlămanProf. univ. dr. Dorin PopaProf. univ. dr. Aurel Popa

Lector univ. dr. Cătălin GalanDr. ing. Mihai MaciciDr. ing. ec. Ion Puşcă

Ing. Lucia Pârvu

Redactor şef:Marius CristianTel: 0724275577

[email protected]

Layout:sc Interface srl

Redactori:Aurora Dobrin

Laura DediuRăzvan Cruceanu

Cezar FilipColaboratori:

Carmen PascuEmilian Pascu

Foto:Mircea Vlad

Redactor de limbă engleză:Corina Mogoşan

Director executiv:Somelier Marian Timofti

Tel: 0731 520 [email protected]

Publicitate:[email protected]

Distribuţie:Hachette Inmedio, distribuţie

proprie, abonamenteAdresa redacţiei:

Bd. Mărăşeşti nr. 2B, Sector 4,Bucureşti

Tel: 021 231 52 63www.artevino.roISSN: 2066-7930

Tiparul:Megapress

editorial

Marius CRISTIAN

Acum vreo 25 de ani ambăut, pentru prima oară în

viaţa mea (şi singura, pânăacum; sper că nu şi ultima!)Fetească Neagră de Cotnari(sau de Cârjoaia, cum îi spu-nea Păstorel). Nu ştiam, fireş-te, mare lucru despre vin lavârsta aia, dar simplul fapt căexperienţa mi-a rămas până aziîntipărită adânc în minte de-monstrează, cred, intensitateaşi bucuria des coperirii. Nu, fi-reşte că licoarea nu era îmbu-teliată, sosise într-o damigeanăşi provenea din ceea ce se che-ma „vinul pentru ei“, dar astae o altă poveste, căreia poate îiva veni vreodată rândul.

Mi-am adus aminte de vi-nul rămas doar în aminti-

re (şi în cărţile lui Păstorel) ci-tind zilele trecute un interviuacordat cotidianului britanicThe Guardian de cătreMiguel Torres, podgoreanulspaniol despre ale cărui vinuriputeţi citi chiar în acest număr(pp. 26-27). Trecem peste dis-cuţiile des pre încălzirea globa-lă şi efectele sale asupra viti-culturii, survolăm alternativelela produsele chimice şi aşa maideparte, pentru a ajunge la pa-sajul care mi-a declanşat amin-tirile: „Tradiţionalist,seluptăsăreînvievechisoiuridestru-guridinCatalonia,caresuntpecalededispariţie.Regiuneaaavutpevremuripeste100devarietăţideviţă,dardupăfiloxe-radelamijloculsecoluluialXIX-leaausupravieţuitdoaroduzină.În ultimii 15 ani el aredescoperit 58 de soiuri,con-tactândfermieriişirugându-isă-lanunţecândgăsescuntipdeviţăpecarenu-lrecunosc“.

Cum am ajuns de laMiguel Torres laMustoasă şi Roşioară

Sigur, Feteasca Neagră exis-tă în România şi nu-i pe

cale de dispariţie, iar podgore-nii din Cotnari au anunţat par-că anul trecut că vor trece lareplantarea soiului în zonă(până nu beau nu cred!). Darvorbim despre tradiţie, desprevinuri dispărute şi vedem cămai toate celelalte soiuri româ-neşti prefiloxerice, fie vorba în-tre noi, nu prea se simt bine.Aşa că nici măcar nu putem ştide unde poate sări iepurele şicare dintre ele s-ar putea alătu-ra reginei Fetească Neagră pedrumul cuceririi paharelorstrăine. Fiin d că, să fim serioşi,n-o să ca dă nimeni pe spate(poate doar la propriu!) în lu-mea as ta largă bând Riesling,Merlot, Cabernet ori Aligotéprodus în România. Tot mai in-teresaţi vor fi de o Bă beas că,Mustoasă, Seină, Somo -veancă, Roşioară şi aşa maideparte (şi ca să nu creadă ci-neva că am ceva cu Cotnariul:iată un excelent şi demn de ur-mat exemplu despre cum sepoate face treabă cu doar treisoiuri, toate prefiloxe rice!).Fiindcă, hai să fim serioşi, pânănu s-au extaziat străinii gustân-du-ne Feteasca, noi nu eramchiar foarte convinşi că avemîn curte o comoară. Aşa că dece să nu-i încercăm (pe ei, daram vrea şi noi, autohtonii, cănu suntem bolnavi!) cu Ior-dană, Corb, Creaţă, Cadarcă,Braghină sau Majarcă? Şi totn-am terminat lista!

Spuneţi că-s vinuri mici,unele chiar subţiri şi nu

prea elegante? Da’ ce, Beaujo-lais-ul o fi vreun mare vin?

P.S. Cine vrea să citească totinterviul cu Miguel Torres opoate face la adresahttp://www.guardian.co.uk/busi-ness/2009/oct/29/spanish-wine-maker-torres-environmental-change. Ca să vă conving cămerită, vă mai ofer încă un ci-tat, referitor la sticla de Bor-deaux din secolul al XIX-lea pecare a deschis-o cu prilejul ce-lea de-a 50-a aniversări: „În-chiziochiişiauzipăsărilecân-tând-afostimpresionant.“

4 | romanian WINE art | noiembrie 2009 www.artevino.ro

8-9 - Dorin POPAFestivalul vinului înTransilvania, ediţia2009

10 - P.N.V.V.-ul îşideschide 7 filiale înromânia pentru aputea elabora noistrategii şi planuride dezvoltare maiaproape deproducători

12-13 - CătălinGALAN Frâncuşa2009 a aterizat laCotnari

12-13 Probleme aleconvergenţei realeîn drumul spre euro

16-19 - În octombriese numără târgurile

18-19 - Dan BOBOC,Lucia PÎRVU ADArpăşeşte spre DrumulVinului

22-25 - GoodWine: Acăzut cortina peste oprimă ediţiepromiţătoare

26-27 - VinurileMiguel Torres, de laorigini până astăzi

28-31 - CătălinGALAN Coridaspaniolă la Bucureşti

30-31 - MarianTIMOFTI, Masa, loculde întâlnire cel maifrecvent

34-41 - ConstantinCROITORUElaborarea şi

utilizarea unei fişede monitorizare

44-45 - VioletaTEODORU

Protecţiaproprietăţiiindustriale îndomeniul viticol

52-53 - CarmenPASCU Emilian PASCUCheese 2009

54-57 - 125 de ani detradiţie şi istorie lasegarcea

60-65 - DomeniileOstrov

66-67 - Otilia CHIRIŢĂCura de struguri,deliciul zilelor detoamnă (ii)

68-69 - AuroraDOBRIN Terapienaturistămiraculoasă cuseminţe de struguri

70-71 - RăzvanCRUCEANU uleiul de măsline -aurul lichid alMediteranei

72 - Marius CRISTIAN Degustare deexcepţie la GoodPoint

78-79 Raul SOREANU,Marcel FLORESCU sf. Mare MucenicDumitru şi sf.Dimitrie cel Nou,ocrotitorulBucureştilor

d i n C u P r i N s

6-7- Bucuraţi-vă

Maestrul Mircea Albulescu, la numai 75 de ani

11 - Viorel STOIANCând anumedobândeştevinul în evoluţiasa cele mai aleseînsuşiri?

76-77 - DanMIHĂESCU

Aceşti artiştiminunaţi şi vorbelelor zburătoare

48-51 - Constantin CROITORUMondial du Pinot Noir


Vreţi să dezvoltaţi o afacere în domeniul agriculturii sau al industriei alimentare, sau să realizaţi proiecte finanţate prin FEADR sau FEP şi nu

dispuneţi de suficiente garanţii pentru a obţine un credit?

Prietenul de care aveţi nevoie esteFondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA

pentru că:n funcţionează pe piaţa financiară de 15 ani;n facilitează accesul la credite al beneficiarilor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondului European pentru Pescuit,

Fondului European de Garantare Agricolă;n oferă un instrument prin care finanţarea rurală a devenit accesibilă beneficiarilor programelor europene, prin preluarea unei părţi din

riscul de creditare asumat de băncile comerciale;n acordă garanţii în lei şi în valută;n nu pretinde din partea clientului alte garanţii materiale, în afara celor solicitate de bancă;n fermierii privaţi persoane fizice autorizate şi asociaţiile de fermieri nu plătesc comision de garantare, cu exceptia celor care beneficiază

de finanţare nerambursabilă prin FEADR şi FEP;n oferă profesionalism şi operativitate în acordarea garanţiilor.

Noutăţi în 2009:n Fondul garantează creditele pe termen scurt, mediu şi lung, respectiv scrisorile de garanţie bancară sau alte instrumente de finanţare

solicitate de beneficiarii programelor finanţate din prin PNDR şi POP;n Fondul acordă garanţii în cadrul plafonului de garantare alocat fiecărei instituţii de credit pentru creditele care asigură finanţare bene-

ficiarilor schemelor de sprijin pe suprafaţă în calitatea acestora de persoane fizice sau juridice.

Pot fi garantaţi:n Beneficiarii eligibili ai FEADR şi FEP cât şi alţi beneficiari din domeniul agricol şi de procesarea produselor agricole;n Primariile comunale pentru devoltarea infrastructurii;

Garanţia FGCR – IFN SA poate reprezenta:n maxim 70% din valoarea creditelor de investiţii pe termen scurt, mediu si lung;n maxim 100% din valoarea creditelor pe termen scurt, mediu sau lung destinate exclusiv realizării obiectivelor de investiţii din cadrul

FEADR şi FEP;n maxim 50% pentru creditele de producţie.În acest scop Fondul are încheiate Convenţii de lucru cu 20 de bănci comerciale. Valoarea maximă a creditelor care pot fi garantate deFond pentru cofinanţarea beneficiarilor FEADR şi FEP acoperă cheltuielile eligibile şi neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrulfiecărei măsuri.Fondul acordă garanţii necondiţionate exprese şi irevocabile în schimbul plăţii de către finanţatori a unui comision de ga-rantare.Pentru serviciile prestate, FGCR - IFN SA percepe în cazul agenţilor economici, inclusiv administraţia publică centrală şi locală un comi-sion de garantare, care variaza intre 1% - 6,3% pe an, in functie de forma juridica a beneficiarului, de ratingul acestuia si tipul de credit.Comisioanele se calculează astfel:n la acordarea garantiei, ca procent din valoarea garanţiei corelat cu perioada de creditare ;n anual, la valoarea/soldul garanţiei, proporţional cu numărul de luni întregi de garantare din anul respectiv – pentru creditele de inves-

tiţii.Cum se poate accesa garanţia FGCR - IFN SA ?

Contactaţi una din următoarele bănci comerciale pentru obţinerea creditului necesar realizării afacerii dumneavoastră şi optaţi pentrugarantarea lui de către FGCR - IFN SA:Banca Comercială Română SA, B.R.D. – Groupe Société Générale SA, Bancpost SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, CEC BankSA, Banca Comercială Carpatica SA, Banca Românească SA, MKB Romexterra Bank SA, Romanian International Bank SA (RIB), EximBankSA, ATE Bank Romania SA, Alpha Bank Romania SA, Leumi Bank Romania SA, CR Firenze Romania SA, ProCredit Bank SA, OTP Bank Ro-mania SA, INTESA Sanpaolo Bank Romania SA, Emporiki Bank Romania SA, Credit Europe Bank SA., Millennium Bank SA.

FGCR - IFN SA garantează reuşita dumneavoastră! Nu ezitaţi să ne contactaţi la:Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA , Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti , Tel.: 021/312.54.03; 021/312.54.05;

021/312.54.63; 021/312.54.64; 021/312.54.65, Fax 021/312.54.14; 021/312.54.19, e-mail: [email protected]; [email protected] , www fgcr.ro

FONDUL DE GARANTARE

A CREDITULUI RURAL S.A.


Într-un interviu acordatrecent unui cotidian

naţional, întrebat fiindcum se simte la 75 de

ani, maestrul a răspunsşăgalnic: „75 de ani? O,

nuuuuuu. Fac 60 plus 15sau de trei ori 25 de ani“

Nu ştiu câtă lume are habarcă maestrul este şi poet,

şi prozator, şi nu aşa, în joacă,ci este chiar membru al UniuniiScriitorilor. Că e profesor laUNATC ştiu probabil mai mulţi,dar poate că n-au aflat că prin-tre studenţii săi s-au număratAdrian Titieni, Irina Movilă,Florin Piersic jr., ManuelaHărăbor, Elvira Deatcu şiDragoş Bucur (şi încă alţii,cărora le cer scuze că i-am ui-tat).

Dar tot Actorul Mircea Al-bulescu ne vine în minte primadată când ne gândim la el. Mai

ales cel din filme, începând din1966, din filmul Dacii, regizatde Sergiu Nicolaescu, cu unrol care i-a pus în evidenţă per-sonalitatea interpretativă com-plexă şi forţa dramatică. Calităţipe care le-am reîntâlnit maiapoi în Canarul şi Viscolul,Mihai Viteazul şi Printre co-linele verzi, impunându-seatenţiei iubitorilor de film maiales prin portretul pregnant pecare îl creionează personajuluiPavel Stoian din Puterea şiadevărul. Şi au mai fost (spersă nu uit nimic important!) Din-colo de nisipuri, Actorul şi

MaestrulMirceaAlbulescu,la numai75 de ani

Maestrul a fost sărbătorit a 75 de ani, la Hotelul Marshal, Bucureşti, înconjurat de maimulţi prieteni: Gheorge Dinică, Dorel Vişan, Dina Cocea, Radu Beligan, Marin Moraru.

Am avut şi eu onoarea să mă număr printre cei invitaţi, un om de la ţară, Victor Surdu

Maestrul, în viziunea lui Horaţiu Mălăele

Conf. univ. dr. ing.

Victor SURDUdeputat în

Parlamentul României

bu

cura

ţi-v

ă!

sălbaticii (excelent personajulIonel, textierul şi amicul luiCostică Caratase), Cursa şiÎnghiţitorul de săbii. Să nuuitămînsă comediile, fie şi nu-mai Nea Mărin miliardar şiArtista, dolarii şi ardelenii.Iar după ‘90 au venit alte rolurimemorabile precum Cel maiiubit dintre pământeni, Craiide Curtea Veche şi mai re-centul Tică loşii. În total, întoată cariera, peste 70 de fil-me.

Şi încă n-am vorbit nimicdespre teatru. Câte roluri? Poatedoar maestrul să le mai ştienumărul, deşi în ultima vremea precizat doar că a jucat înpeste 300 de piese de teatruradiofonic. În rest, pe scenă,la Nottara, Bulandra sau Na -ţional a fost Danton, ŞerbanSineşti din Jocul ielelor (am-bele piese ale lui Camil Pe-trescu), Grigore Bucşan dinUltima oră de Mihail Sebas-tian, Prinţul Abrezcov dinCadavrul viu de Tolstoi, Satin(Azilul de noapte de MaximGorki), Egist (Orestia de Es-chil), Basarab (Croitorii ceimari din Valahia de Alexan-dru Popescu) sau RegeleGeorge al III-lea (Nebuniaregelui George de Alan Ben-nett), dar şi Farfuridi, rol pecare, după propria sa mărturi-sire, nu credea că va putea să-ljoace.

La Iaşi, capitala culturală aRomâniei, în mai 2008,

prezent la cea de-a douaediţie a Festivalului de

Teatru Euroart. Înfotografia de jos, primind

din partea primaruluiGheorghe Nichita lucrarea

„Un secol de artefrumoase la Iaşi“, scrisă de

criticul Valentin Ciucă

Dincolo însă de această(prea simplă!) enumerare, ră-mâne constatarea superbă pecare a făcut-o Costin Tuchilă:„Dacă ar trebui să-l comparcu mari actori de altădată saucu mari actori de astăzi ai tea-trului românesc, nu cred căaş reuşi să fac apropieri sem-nificative“.

Poate vă întrebaţi însă: bine-bine, dar care este legătura luiMircea Albulescu cu vinul? Păisă vă spun un secret. Puţinălume ştie unul dintre secretelelongevităţii scenice a maestruluieste şi acela că a sărbătorit fie-care succes cu un pahar devin. Parafrazând-l pe Fănuş Ne-agu, un vin alb, sec, la înde-mână şi rece.

Să ne trăieşti mulţi ani feri-ciţi, irepetabile maestre!

AreviewofactivityofagreatRomanianactor,Mir-ceaAlbulescu,andahoma-getohis75thanniversary.

de gustibus

Dorin POPA,preşedinte ASCER

(Asociaţia ConsultanţilorOenologi din România)

În perioada 25 septembrie- 18 octombrie 2009, în Tran-silvania a avut loc festivalul iti-nerant anual dedicat vinului.Sub sloganul „Vinul care tescoate din criză“, manifestă-rile au scos din criză mai întâiamatorii de vinuri din BaiaMare (25-27 septembrie), apoipe cei din Oradea şi Luduș(3-4 octombrie), cei din Târ-gu-Mureș (9-11 octombrie) şi,la final, pe cei din Arad (16-18octombrie) şi Cluj – Napoca(17-18 octombrie).

Motivațiile care au stat şi înacest an la baza manifestărilorau fost multiple. În primul rând,în Transilvania încă există unconsumator nehotărât. (Nu-idăm numele, dar îl mai căutămşi anul viitor). Pe urmă, evoluțiaeconomică a regiunii a ridicatmult potențialul de consum,dar consumatorul ardelean estemai cosmopolit şi nu foarteataşat de vin. În altă ordine deidei, aproprierea de graniţa devest şi structura populaţiei fa-cilitează şi încurajează partici-parea producătorilor europenila aceste manifestări, devenindo alternativă nefavorabilă pentruproducătorul din România.

Astfel stând lucrurile, obiec-tivele prioritare ale manifestă-rilor au fost clare: fidelizareaconsumatorului în relaţia cuvinul românesc şi formarea vii-torului consumator prin atra-gerea tinerilor. Totodată, i -maginea vinului românesc afost promovată ca simbol na -țional, punându-se accent şipe caracterul vinului de a fi celmai igienic şi natural produsalimentar din România.

În ciuda condițiilor uneorimai nevaforabile, consumatorii

au uitat de criză preț modic decâteva ceasuri şi au gustat şidegustat din oferta considera-bilă a producătorilor de vinautohtoni, o reală premisă pen-tru continuarea acestui drumşi în anii care... vin.

Havingtheslogan„Wineta-kesyououtofcrisis“,Transilva-niacelebrateditsmostremar-quablewineswithfestivals

throughoutitsbiggesttowns:BaiaMare(September25th–September27th),OradeaandLudus(October3rd–October4th),Targu-Mures(October9th–October11th),Arad(October16th–October18th)andCluj–Napoca(October17th–October18th).Theobjectiveswereclear-lydefined:bringingtheconsu-merclosertotheRomanian

wineandattractingyouthinor-dertoformthefuturewinecon-sumer.Winewaspromotedasanationalsymbolandthemostnaturalandhealthyofthefoodproducts.Despitebadweatherinsomelocations,thefestivalswereasuccess,arealpremiseforgoingonwiththesewineeventsintheyearstocome.

Festivalul vinului înTransilvania, ediţia 2009


PNVV

nerând un portocaliu contra na-turii. Portocalii nu cresc în Ro-mânia, poate doar experimental.Fructele, legumele, cultura marenu cunosc portocaliul. În Româ-nia, cu aceasta nuanţă crescdoar bostanii (lat. cucurbita) şimorcovii (lat. carota). Unii suntfuraje pentru porci (lat. porcus),ceilalţi pentru iepuri (lat. lepus).

Până şi Zilele Recoltelor aupurtat în ţară culoare tematică,

inclusiv pe cea a minorităţii ger-mane. Nu cred că strugurele deSibiu este mai bun decât cel deDobrogea sau „dă“ Bucureşti.

Criza politică din ultimii anicompletează efectele crizei fi-nanciare, generând împreunăcriza economică şi pe cea so-cială.

Numărul şomerilor este încreştere, firmele nu-şi pot men-ţine şi dezvolta afacerile, agri-

Director general,Ovidiu GHEORGHE

Specialist PR, Dan ILIE

De(spre) România

Titlul proiectului: „Conso-lidareapatronatuluişidezvol-tarea capacităţii acestuia de aparticipalaprocesuldecizional“are o durată de 24 luni şi esterealizat în parteneriat cu Aca-demia de Studii Economice dinBucureşti. Implementarea pro-iectului a început la data de 1septembrie 2009.

Proiectul este finanţat dinFondul Social European-Pro-gramul Operaţional SectorialDezvoltarea ResurselorUmane (FSE POSDRU), fondgestionat de Ministerul Mun -cii, Familiei şi Protecţiei So-ciale, prin Autoritatea de Ma -nagement pentru POSDRU.

Obiectivul general al pro-iectului îl constituie consolida-rea şi dezvoltarea capacităţiiorganizaţionale şi financiare aPatronatului Naţional al Vieişi Vinului, prin înfiinţarea a 7filiale în teritoriu şi intărireacapacităţii acestuia de a parti-cipa la procesul decizional, de

a elabora strategii şi planuri învederea dezvoltării comunită-ţilor locale şi de a monitorizaactivităţile instituţiilor publice.

Cele 7 filiale au fost createîn Iaşi, Ploieşti, Constanţa,Alba Iulia, Timişoara, Craio-va, Focşani, suprapunându-se pe regiunile de dezvoltareale Romaniei dar şi pe regiunileviticole. Cele 7 persoane an-gajate ca şi consilieri ai PNVVau fost selectate pe baza CV-urilor trimise şi în urma unorinterviuri, ei fiind absolvenţide studii economice, juridicesau agronomie. ConsilieriiPNVV din teritoriu sunt:

l Otilia Chiriţă – consilier fi-liala Iaşi

l Remus Dragomir – consi-lier filiala Ploieşti

l Gabriel Copaci – consilierfiliala Focşani

l Andrei Miron – consilierfiliala Timişoara

l Florin Dănoaie – consilierfiliala Alba-Iulia

l Georgiana Gavrilescu –consilier filiala Craiova

l Adrian Dincu – consilierfiliala Constanţa

În perioada 14-17 octombrie2009 s-a defaşurat un curs in-tensiv de instruire pentru cei 7angajaţi din teritoriu, curs carea cuprins mai multe module, lacare lectori au fost profesoriuniversitari din domeniu vitivi-nicol, reprezentanţi ai Ministe-rului Agriculturii, specialişti înlegislaţie şi cerecetare de piaţă.

Vizita la Târgul INDAGRA,unde s-au întâlnit şi cu membriiADAR la standul acestora,unde erau prezentate vinurilepodgoriilor din România, a con-stituit un alt prilej pentru cu-noaşterea produselor şi a pro-ducătorilor .

Un moment foarte interesantal cursului l-a reprezentat vizita

realizată la magazinul Arte& Vino, unde, o clasică, simplădar utilă iniţiere în arta degus-tării a fost prezentată de cătresomelierul Marian Timofti.Această vizită a mai „destins“puţin frunţile participanţilor,după cele trei zile de curs in-tensiv, fiind foarte apreciată decătre cei prezenţi, dar şi foarteutilă au spus ei, având în vederecă vor avea de-a face cu lumeavinului, chiar dacă nu vor dez-bate probleme de degustare cide organizare, finanţare şi dez-voltare.

Arte & Vino promite să le„întoarcă“ vizita, încercând săorganizeze un tur prin zonelepe care le au de administrat.

Pe curând, deci.

PNVVsiteopens7bran-chesinRomaniainordertodevelopnewstrategiesanddevelopmentplansmuchclosertotheproducers.

P.N.V.V.-ul îşi deschide 7 filiale în România pentru a putea elaboranoi strategii şi planuri de dezvoltare mai aproape de producători

PNVV este o asociaţie apo-litica. Scopul nostru este dez-voltarea acestui sector de bu-siness, dar…

Valul lui Traian împarte ţaraîntre miazăzi şi miazănoapte.Ne-am rupt în trei culori cu unpistil verde în mijlocul ţării. Ci-neva, uitându-se cruciş, a făcutun mix de galben şi de roşu, ge-

cultura este sub şi prost finan-ţată, iar soluţiile politice suntnărăvite trufaş de împărat. Deo bună perioadă de timp nu aicu cine şi ce discuta în minis-tere, proiectele de acte nor-mative se adună în birourilefuncţionarilor. Sprijinul finan-ciar pentru 2010-2013 rămâneproiect în mapa nuştiucui, iarBugetul de stat este tuşat deun consilier de sacrificiu.

Premierul nu cunoaşte mi-niştrii desemnaţi, ce să maivorbim despre comunicare,obiective strategice, termeneş.a.m.d.

Soluţia lui I. C. Brătianu şia întregii clase politice din Ro-mânia lui 1866 viza rezolvareafondului într-o formă impusăîn context european.

Instabilitatea politica gene-rează pierderi economice, lipsade încredere a investitorilor şiindecizii la nivel macroecono-mic.

De aceea ne dorim ca Statulsă redevină partener respon-sabil în dialogul cu Patronatul.

Dorim stabilitate şi predic-tibilitate economică.

Dorim să ne bucurăm atuncicând bem un pahar de vin ro-mânesc, nu să o facem cu în-tristarea generată de vremuriletulburi pe care le trăim.


dopul pe sticlă

l de modă;l de felul vinului (alb, roşu,

sec sau cu zahăr rezidual);l de aciditatea vinului, res-

pectiv valoarea PH-ului;l de recipientul în care a fost

păstrat sau maturat;l de eventuala „aromatizare“

la barie;l de momentul îmbutelierii;l de conţinutul în SO2 asigu-

rat în vin la îmbuteliere;Iată deci că după o analiză

mai atentă întrebarea nu estenumaidecât de gâgă, iar răs-punsul nu este chiar simplu dedat. Să încercăm totuşi:

Cum staulucrurile cu moda?Există o tendinţă generală,

pentru toate vinurile, aceea dea impune vinurile tinere. Seînţelege că această modă estedorită de producători care vorsă cheltuiească mai puţin pânăla livrarea vinurilor pe piaţă.Această modă a vinurilor tinereeste însă favorizată şi de pro-gresul tehnic în domeniul oe-nologic. Părinţii şi bunicii noştrinu stăpâneau tehnica limpeziriişi stabilizării vinurilor prin clei-re, nu dispuneau nici de filtre,deburboare, separatoare cen-trifugale cu care să obţină lim-pezirea vinurilor. În acea situţienu aveau decât o singură armă,aceea a timpului. În timp serealiza şi echilibrul stabil întretaninuri şi proteine, era şi timppentru polimerizări (şi deci „ro-tunjirea“ vinurilor), cu friguliernii se realiza şi cristalizareatartraţilor. Cu tehnica de astăzitoate aceste procese se potrealiza lejer în decurs de olună.

Dar cu felul vinuluicum stăm?

Vinurile albe seci trebuie săfie proaspete, să aibă (dacă sepoate) aromă primară, perso-nalitate de soi bine exprimată,să fie vioaie, sprinţare.

Am obţinut la viaţa mea oserie de vinuri albe, Sauvignonsau Fetească Regală, cu aro-

mă florală, fineţe, personalitateşi armonie absolut excepţionale.Momentul maxim al acestorînsuşiri s-a situat în lunile ia-nuarie-februarie următoare re-coltei. După aceea, prospeţimeaşi vigoarea aromei scade. Dacăse face îmbutelierea cît maicurând, procesul de diminuarea aromei este mai lent. Dacăse întârzie îmbutelierea, de-gradarea este mai evidentă. Dealtfel unele „chateau“-uri dinFranţa sau Germania, de regulăproducători de volum moderat,îşi permit să îmbutelieze tim-puriu întreaga recoltă de vinurialbe seci, să o livreze apoi eşa-lonat în tot cursul anului. Înfelul acesta conservă mai binearoma primară, plus că sistemulpermite să se realizeze şi unfoarte interesant buchet de în-vechire la sticlă de tip reduc-tor.

Dar vinurile albe cuzahăr rezidual?

Vinurile albe dulci, demi-dulci şi chiar cele demiseci sesupun altor reguli. De cele maimulte ori, ele devin cu adevăratexcepţionale la vârste care potdepăşi 10 sau 15 ani. Vinuriledulci tinere se remarcă printr-osingură însuşire, aceea de gustdulce care place la cucoane şila necunoscători. Marile vinuridulci, ca de exemplu Grasade Pietroasa sau Grasa deCotnari, Pinot Gris sauChardonnay dulce de Mur-fatlar, cele care s-au întors de

la marile concursuri interna-ţionale încărcate cu medalii deaur, aveau vârste de 3-10 ani,uneori chiar mai mult.

Este interesant de observatcă „însuşirea“ de oxidat (cu-loare aurie sau chihlimbarie şimiros specific de oxidat) se ju-decă total diferit în funcţie deconţinutul vinului în zahăr re-zidual. Un vin alb sec de 10-15ani care este oxidat, e bun dearuncat la canal. Un vin dulcechihlimbariu de 10-15 ani este,de regulă, excelent.

La unele vinuri licoroase dincategoria vinurilor speciale, asacum sunt cele de Porto, Ma -dera, Marsala, Banyuls, Ca-hor, chiar se practică expune-rea la aer. Ele se maturează îndamigene de 50 de litri, parţialpline, expuse la soare. Dupăcâţiva ani ele devin cu adevăratexcepţionale.

La vinurile dulci aromatefuncţionează cam aceleaşi re-guli. Ţin minte că o serie devinuri de Tămâioasă dePietroasă sau Muscat Ottoneldulce de Murfatlar s-au întorsde la Ljubljana cu medalii deaur, având vârste de 3-6 ani.

De la aceste reguli se potabate unele vinuri aromate secisau demiseci, cărora le stă bineca vinuri tinere, ca de exempluDry Muscat de Târnave.

ProfessorViorelStoianre-vealsthesecretsofthewine

aging,whichwinesarebetterasyoungwinesandwhichonesearnqualitythroughaging.

Prof. univ. dr.Viorel STOIAN, membru titular al

Academiei de ŞtiinţeAgricole şi Silvice

„Gheorghe Ionescu-Şişeşti“

Întrebarea din titlu esteîn mare măsură o

întrebare de „gâgă“ şitrebuie să recunosc

faptul că în cariera meami-a fost adresată de cel

puţin 200 de ori.Aceasta înseamnă că am

avut parte de mulţi de-al de gâgă?

Din păcate, de multe ori,întrebarea pleacă de la

nişte convingeriprofund greşite.

Unii nespecialişti cred căvinul cu cât este mai

vechi, cu atât este maialcoolic. Profundă

eroare! De unde să vinăplusul de alcool?

Majoritatea consideră căvinul cu cât este mai

vechi, cu atât el se facemai bun. Altă eroare!

Mai scump da, pentru căs-a cheltuit mai mult cu

conservarea şiînvechirea lui, dar nu

neapărat mai bun.

Şi atunci, la această între-bare de gâgă, dar şi de omcare vrea să se informeze, carear fi răspunsul corect? Unulsingur, depinde. Depinde demai mulţi factori. Depinde:

Când anume dobândeşte vinul înevoluţia sa cele mai alese însuşiri?


finanţe

Autorităţile române şi-au pro-pus ca obiectiv strategic de

politică economică îndeplinireatuturor condiţiilor care să permităadoptarea euro ca monedă na-ţională în 2014. Acesta este unobiectiv ambiţios, dar realizabil,cu condiţia adoptării şi menţineriiunui mix coerent de politici eco-nomice, de natură să sprijineatât convergenţa nominală, câtşi convergenţa reală cu ţările dinzona euro. [...]

În acest context, permiteţi-mi să abordez o temă mai puţinprezentă în dezbaterile publicedin ţara noastră, dar care esteprofund legată de capacitateaeconomiei româneşti de a men-ţine o creştere rapidă şi suste-nabilă. Este vorba despre pro-blematica generală a reformelorstructurale şi, în cadrul acesteia,în particular, despre flexibili-tatea pieţei muncii, de nevoiaimperioasă ca aceasta să se ali-nieze celor mai moderne practici,din ţări de succes, ţinând seamaatât de realităţile economiei ro-mâneşti, cât şi de rigorile com-petiţiei pe o piaţă mondială totmai exigentă.

La prima vedere, sunt puţinelegături între trecerea la euro şiflexibilitatea pieţei muncii. Înrealitate, legătura este profundă,aş zice chiar esenţială.

Banca Naţională nueste împotriva

creşterii salariilor

Înainte de a intra în substanţasubiectului, fie-mi îngăduit săclarific o temă care a mai fostdezbătută public. Banca Naţio-nală nu este împotriva creşteriisalariilor. Am putea spune, chiardimpotrivă. Pentru economia ro-mânească nu poate fi decât be-nefică o creştere cât mai rapidăa salariilor, pentru a avea unstandard de viaţă tot mai ridicat,a depăşi decalajul istoric carene separă de ţările occidentaleşi a opri migraţia forţei de muncă.Trebuie însă să privim cu lucidi-tate şi să afirmăm răspicat că ocreştere a salariilor mai maredecât sporul de productivitate amuncii nu este sustenabilă. Creş-terea mai rapidă a salariilor decâta productivităţii muncii nu duce

la un nivel de trai mai ridicat, cidimpotrivă, la unul mai scăzut,întrucât decalajul dintre cei doiindicatori fundamentali se spargemai devreme sau mai târziu încreştere galopantă a preţurilor,depreciere a monedei naţionale,îndatorare externă. Toate acesteainfluenţează negativ investiţiileşi de aceea întârzie, în loc săgrăbească, convergenţa reală aeconomiei. [...]

Nu există factori de presiune

semnificativăpentru cursul

valutarAş dori în continuare să mă

refer la factorii care leagă directatribuţiile legale ale Băncii Na-ţionale de creşterea salariilor şia productivităţii muncii. Precizez,în aceste sens, faptul că, o datăcu aderarea la Uniunea Euro-peană şi, implicit, intrarea BănciiNaţionale în Sistemul BăncilorCentrale Europene, avem nu nu-mai dreptul, ci şi obligaţia de aprezenta un punct de vedere însituaţia în care apreciem că echi-libre fundamentale ale economieipot fi puse în pericol de o evoluţiesau alta.[...]

Un alt obiectiv nominal esen-ţial pentru aderarea la zona euroeste stabilitatea cursului de

schimb. În ultimii ani, îmbună-tăţirea performanţelor economieiromâneşti a permis o atenuaresensibilă a fluctuaţiilor de curs,comparativ cu situaţia din urmăcu un deceniu. De altfel, regimulvalutar adoptat de România, acelade curs flexibil, cu intervenţii totmai rare ale Băncii Naţionale pepiaţa valutară, a servit bine eco-nomia românească. Chiar mo-mentul de supraapreciere dinprima parte a anului 2007, datoratintrărilor masive de capital străindupă aderarea la Uniunea Euro-peană, a fost corectat prin chiarmişcările autonome ale pieţeivalutare. Putem aprecia că, înmomentul de faţă, nu există fac-tori de presiune semnificativăpentru cursul valutar în direcţiaaprecierii sau deprecierii aces-tuia, chiar dacă criza de pe piaţafinanciară mondială genereazătemporar mişcări intr-o direcţiesau alta. [...]

Iată, aşadar, că atât reducerearatei inflaţiei, cât şi stabilitateacursului valutar sunt indisolubillegate de coerenţa mixului depolitici adoptate de autorităţi.Mai cu seamă în condiţiile încare în ultima vreme apropiereaalegerilor a dus la promisiunifără acoperire şi chiar la legife-rarea unor măsuri de natură săafecteze semnificativ echilibrelemacroeconomice, Banca Naţio-nală are datoria de a semnalariscurile majore care pot fi ge-

nerate de politici nefundamen-tate.

Din păcate, credibilitatea sedobândeşte greu şi se pierdefoarte uşor. Iar pierderea credi-bilităţii poate avea efecte cu multmai severe decât, să spunem,creşterea temporară a deficituluipublic.

Discursul publicpare rupt de

realitateEconomia mondială trece

printr-o perioadă de mari difi-cultăţi. Îmi exprim încredereacă, prin politici concertate şi res-ponsabile ale celor mai dezvoltateeconomii ale lumii, va putea fievitată alunecarea într-o crizăde proporţiile celei din anii 1929-1933. Este însă dincolo de oriceîndoială că această perioadă valăsa urme adânci chiar în modeluleconomiei mondiale.

Într-o perioadă atât de dificilăla nivel mondial, mai mult decâtoricând, este necesară prudenţaautorităţilor române şi chibzuinţă,atât în cheltuirea banului public,cât şi în promisiunile legate deaceasta. Perioada premergătoarealegerilor este în mod obişnuittimpul unor promisiuni greu depus în practică. În momentul defaţă însă, deşi condiţiile econo-mice internaţionale sunt cele mai

Din discursul academicianului Mugur Isărescu în Academia Română, încadrul sesiunii Strategia de adoptare a euro şi criza financiară mondială

Probleme ale convergenţei reale în drumul spre euro


finanţe

dificile din perioada postbelică,discursul public preelectoral dela noi pare tot mai rupt de reali-tate. [...]

„Scăpări“ ale politicii fiscale

Datele publicate arată o creş-tere mai puternică a conturilor lavedere decât a celor la termen,ceea ce pare a semnaliza apariţiaunor presiuni inflaţioniste supli-mentare. În realitate, însă, lamijloc sunt două evoluţii ce ţinde evidenţa statistică, nu de sub-stanţă economică reală. Una dintreacestea este trecerea, din 2007,a conturilor în valută la vederedin categoria „cvasibani“, partea M2, în M1 (bani în sens res-trâns). Aici este doar alinierea ladefiniţiile din Uniunea Europeană.Substanţa economică nu s-aschimbat: la noi în ţară, conturilebancare în valută nu sunt folositede populaţie pentru tranzacţii cu-rente, ci mai degrabă reprezintăforme de economisire.

Mai importantă ca pondereeste însă cea de-a doua evoluţie,valabilă de altfel şi pentru con-turile curente în valută, dar foartesemnificativă cantitativ pentrulei. Întrucât conturile de depozitsunt purtătoare de impozit pevenit, iar conturile curente nu,băncile au descoperit forma princare să atragă clienţii: au inventatconturi curente cu dobânzi chiarmai mari decât cele practicatepentru depozite. S-a produs astfelo migraţie masivă a economisiriipersoanelor fizice, dinspre de-pozitele clasice, către aşa-numiteconturi curente, sau chiar conturide card, care au ataşate rate ri-dicate ale dobânzilor în cazulmenţinerii unui sold peste unanumit plafon. [...]

Cu alte cuvinte, economisirileîn lei (ale populaţiei şi corpora-ţiilor) au crescut mult mai rapiddecât arată datele statistice pri-vind depozitele la termen, datecare au determinat comentariiîn mass-media legate de o „stag-nare“ a economisirii în lei. Spe-cialiştii BNR vor reveni pentru aexplica mai în detaliu aceste evo-luţii. Iată deci, cum o „scăpare“de politică fiscală atrage atât re-ducerea veniturilor bugetare, câtşi potenţiale erori în evaluareaunor evoluţii de ordin monetar.

Politica BNR adiminuat efectele

crizeiÎntrucât turbulenţele de pe

pieţele financiare internaţionales-au accentuat în ultimele săp-tămâni, iar BNR urmăreşte cudeosebită atenţie acesteevoluţii, cred că este oportunsă vorbim despre impactul po-tenţial al acestora asupra siste-mului financiar şi economiei ro-mâneşti. Sectorul bancar din Ro-mânia este în continuare afectatîn principal sub forma creşteriicosturilor finanţării externe. Im-pactul limitat se datorează ca-racteristicilor mediului financiardin România, precum şi măsurilorde ordin prudenţial, de politicămonetară şi de întărire a stabili-tăţii financiare adoptate de-a lun-gul timpului de către Banca Na-ţională. Între acestea le voi sem-nala pe cele mai importante.

În primul rând, instituţiile decredit din România nu au expu-neri pe produse financiare carese află la originea acestor turbu-lenţe (instrumente „subprime“).Acest fapt se datorează îndeosebiprofitabilităţii oferite de marjeleample de dobândă practicate pepiaţa internă, precum şi expan-siunii rapide a creditării prin pro-duse bancare tradiţionale.

În al doilea rând, covârşitoareamajoritate a băncilor care func-ţionează în Româna, inclusiv celecu capital străin, sunt persoanejuridice supuse autorizării, re-

glementării şi supravegherii pru-denţiale de către Banca Naţio-nală. Aceste bănci, ca, de altfel,şi filialele băncilor străine careau sediul principal în alte ţăriale Uniunii Europene, se supunstandardelor prudenţiale şi decapitalizare Basel II.

În al treilea rând, unele re-glementări ale Băncii Naţionaleau fost de multe ori mai restrictivedecât cele prevăzute de standar-dele Basel II. Mai concret, ce-rinţele de capital iniţial pentruautorizarea unei instituţii de cre-dit din România sunt aproximativduble faţă de nivelul minim impusprin reglementările Uniunii Eu-ropene. Mai mult, merită sem-nalat faptul că reprezentanţiiBNR sunt implicaţi la nivelulstructurilor comunitare compe-tente în procesul de analiză şiameliorare a reglementărilor co-munitare privitoare la arhitecturasistemului financiar.

Nu în ultimul rând, nivelul re-zervelor minime obligatorii semenţine în continuare ridicat(20% pentru pasivele denominateîn lei cu scadenţă de până la doiani şi, respectiv, 40% pentru celedenominate în valută). Pe lângărolul de moderare a vitezei decreştere a creditului, rezerveleminime obligatorii îndeplinesc ro-lul prudenţial de menţinere a unuinivel corespunzător de lichiditatede către instituţiile de credit.

În sfârşit, voi semnala măsurilede temperare a creşterii credităriiadoptate recent de Banca Naţio-nală, având drept obiectiv o di-

namică a creditării sustenabilăpe termen mai îndelungat. Acestemăsuri devin mai utile în contextulpersistenţei turbulenţelor pe pie-ţele financiare internaţionale. Dealtfel, lichiditatea din sistemulinstituţiilor de credit din România,deşi în scădere relativă comparativcu anii anteriori, se află la unnivel adecvat pentru buna func-ţionare a pieţelor, iar BNR dispunede instrumentele şi mecanismelenecesare asigurării lichidităţii înconformitate cu normele euro-pene în materie.

Cele de mai sus arată un riscrelativ riscul limitat de contami-nare a sistemului bancar româ-nesc ca urmare turbulenţelor ac-tuale de pe pieţele financiare in-ternaţionale. Totuşi, eventualeefecte adverse se pot manifestaşi în ţara noastră. Între acesteaaş enumera: volatilitatea mai pro-nunţată a cursului de schimb,asemănător tendinţelor din cele-lalte ţări din regiune, în condiţiilereducerii apetitului pentru riscal investitorilor pe pieţele emer-gente; creşterea în continuare acostului finanţării externe şi re-ducerea volumului acestuia; mo-derarea posibilă a volumului in-trărilor autonome de capital şieventuale repatrieri anticipate alecapitalurilor fructificate; şi posibiladecelerare a cererii pentru ex-porturi româneşti ca urmare areducerii perspectivelor de creş-tere economică în celelalte ţărimembre ale Uniunii Europene.

Euro poate fiadoptat în 2014

Voi încheia, reiterând căobiectivul intrării în zona euroîn anul 2014 este realizabil. Po-litici responsabile ale autorităţilorpot satisface şi obiectivul creşteriirapide a nivelului de trai. Rupereaechilibrelor fundamentale însă,prin măsuri fără acoperire în rea-lităţile economiei, nu poate aducemai multă bunăstare, ci mai pu-ţină, iar convergenţa economicăreală, ca şi cea nominală, estepusă în pericol. La fel şi obiectivulstrategic al adoptării euro în2014.

InaspeechheldattheRo-manianAcademy,NBRGover-norAcademicianMugurIsares-cusaidthatadoptingtheeurobyRomaniawillbeinlate2014orearly2015,notearlier,other-wiseitispossibletocreate„se-riousproblems“inthefuture.

Probleme ale convergenţei reale în drumul spre euro

www.artevino.ro

Lector unv. dr. Cătălin GALAN

La sfârşitul luniiseptembrie, pentru altreilea an consecutiv,

compania S.C. CotnariS.A. şi-a lansat

„Frâncuşa“ pe piaţă,urmând modelul

francez de promovare acelebrului „Beaujolais

Nouveau“. Într-unveritabil show artistic,

vinul a fost degustat maiîntâi de însuşi

domnitorul Moldovei,Ştefan cel Mare,

interpretat cu mareaplomb de actorul

ieşean PetricăCiubotaru.

Sub zodiaMarelui Ştefan

„Această licoare sfântă, pecare oamenii locului au bote-zat-oFrâncuşădeCotnari,n-afost a strămoşilor mei, nici avoastră,ciaurmaşilorşiaur-maşilor, urmaşilor, urmaşilorvoştri,înveaculvecilor“, a spusmarele domnitor. Spectacolula fost completat de trei para-şutişti, care au aterizat în curteacompaniei aducând prima sticlăde Frâncuşă de Cotnari 2009.

La manifestare au participatautorităţi publice locale printre

care s-a aflat şi prefectul jude-ţului Iaşi, Victorel Lupu, aca-demicianul Valeriu D. Cotea,vicepreşedinţii Asociaţiei De-gustătorilor Autorizaţi din Ro-mânia (A.D.A.R.) Lucia Pârvuşi Liviu Grigorică, ziarişti dinpresa centrală şi locală, alţi in-vitaţi.

Prezentarea a fost încheiatăcu un recital folcloric la careau participat printre alţi solişti,celebrele cântăreţe MargaretaClipa şi Sofia Vicoveanca.

Ce au declaratgazdele…

„Astăzi, compania Cotnarideţine peste 1.500 de hectareplantatecuvie,dincare1.200suntperod.Înpodgorianoastrăsuntpatrusoiuriromâneştiau-tentice sută la sută: Frâncuşă,Grasă de Cotnari, TămâioasăRomânească şi Fetească albă.AmalesFrâncuşapentrupros-peţimea,fineţeaşiaromasade-osebită.“, ne-a precizat CătălinGrecu, directorul de marketingal companiei.„Adevenitdejaotradiţieca,

lafiecaresfârşitdeseptembrie,să lansăm un vin de Cotnari.Frâncuşadeanulacestasperămsă nu fie cu nimic mai prejosdecâtFrâncuşadeanultrecut,cea care a primit medalie deaur. Începând de săptămânaviitoare,nouaFrâncuşăvafitri-misăatâtînţarăcâtşiînexterior.Avem250hectaredinacestsoi,iar anul acesta am reuşit săproducempeste2milioanelitri.Frâncuşa2009aapărutîntr-unan secetos cum de mult nu amaifostlaCotnari,cuacumulărimaridezahăr,darcuaciditatepuţin mai mică decât cea din2008“ a declarat ConstantinDeleanu, directorul S.C. Cot-nari S.A.

Frâncuşa 2009 a aterizat la Cotnari

Pentru domnitorulMoldovei, vinul a fost adus

în mod tradiţional, cu uncar tras de boi şi păzit

straşnic de oşteni (foto susşi mijloc). Şi mulţumit degustul Cotnarului, Ştefan

cel Mare nu s-a mai bătutcu turcii, în schimb le-a

dat şi lor să guste dinbogăţia Moldovei(imaginile de jos)

www.artevino.ro

Prezentarea a fost încheiatăcu un recital folcloric la careau participat printre alţi solişti,celebrele cântăreţe MargaretaClipa şi Sofia Vicoveanca.

… şi ce aureplicat oaspeţii

„Azi şi aici se lansează unvin nou, Frâncuşă 2009. Amonoarea de a lansa odată cudvs.pepiaţăacestnouproduscăruiaîidorescmultnoroc.Demulteori amcomparatun vincu o corabie, iar ca o corabiesăreziste înfaţavicisitudinilorvremii,trebuiesăfiebinefăcutăşi solidă. Am convingerea că«meşterii»de laCotnariau în-făptuitanulacestacevacuade-vărat măreţ, mai ales că s-aubucuratşideotoamnădeex-cepţie.Frumuseţeaacesteitoam-nedeCotnarinusepoatease-mănadecâtcufrumuseţeaier-nilorvienezedealtădată.Vă îndemnca, înaintedea

beaacestvin,sămişcaţipaharulşiastfelveţidamaimultăviaţăvinului.Gustându-l,vinultecu-cereşteprinaciditateasa,ceeaceîţivaastâmpărasetea.Mân-gâiaţiapoipaharulcamângâ-iereauneifemei.Mulţivorase-mănaplinătateaacestuivincuosecretară,mailiniştităziuaşimultmaisprinţarănoaptea.Salutprezenţalaacesteve-

nimentapresei.Sunt sigurcăvociautorizateşicondeiedistinsevorrelataîntocmaifrumuseţeaacestui vin. În fine, am rugă-minteacaprimulpahardevinsăfieînchinatpodgorenilorcareau trudit un an întreg pentrureuşita acestui vin“ a declaratacademician prof. dr. V.Cotea.

„Amvenit de lamulte sutedekmpentruaparticipalaacesteveniment. În calitate de vice-preşedinteA.D.A.R.salutaceastăiniţiativăşifelicitmanagementulperformant şi curajos al celordelaCotnariS.A.Pentruviitorvădauunsfat:

pentrupromovareamărciiebinesăvăorientaţişispreturismulenologic.Recents-asemnatunprotocoldecolaborareîntreMi-nisterul Turismului şiA.D.A.R.Înacestcontextspersăpromo-văm împreună vinul românescatâtturiştilorstrăinicâtşituriş-tilor români“ a declarat ing.Lucia Pârvu.

La final nu ne rămâne decâtsă sperăm că şi în acest anvom bea „puţin ca tot ce estebun, şi bun ca tot ce este rarprecum Frâncuşa de Cotnari“,iar băutorii noştri vor fi multmai buni decât ai lor.

LikethegreatFrenchcompanieswhoareusedtoprovidethepu-blicearlyautumnwine„beaujo-laise“,attheendofSeptemberthecompanySCCotnariSAre-leasedtothemarket,forthe

thirdconsecutiveyear,thewine„Francusa“.Cotnaricompanyownsover1,500hectaresofvi-nes,ofwhich1200areinbea-ring.TheCotnarivineyardis

plantedfourRomanianauthenticvarieties:Francusa,Grasăde

Cotnari,TămâioasăRomâneascăandwhiteFetească.Francusaishighlightedbytheothervarietiesbyitsfreshness,finesseandits

greatflavor.

Frâncuşa 2009 a aterizat la Cotnari

Frâncuşa 2009 a fost adusăde paraşutişti (foto sus) şiprezentată oaspeţilor dedirectorul ConstantinDeleanu (mijloc). Înimaginile de jos, un dialogla cel mai înalt nivel întreacad. Valeriu D. Cotea şiSofia Vicoveanca, iar MarianTimofti, Lucia Pârvu şi LiviuGrigorică fac de strajă noiiFrâncuşe.

www.artevino.ro

eveniment

IndAgra Farmîntre speranţă şi

realitateOrganizată de Romexpo, înperioada 14-18 octombrie,cea de-a 14-a ediţie a Expoz-iţiei Internaţionale IndAgraFarm a cam fost un mic fali-ment pentru producători. Deşiaparent s-a bucurat de suc-ces, datorită faptului că, înaceeaşi perioadă, au avut locşi alte manifestări, care auadus o afluenţă sporită de vi-zitatori, expoziţia nu i-a mul-ţumit tocmai pe aceia pentrucare a fost pregătită: agricul-torii şi producătorii de utilajeagricole. Iată, pe scurt, impresiile,cumulate, ale câtorva partici-panţi :l preţuri „occidentale“ pen-

tru standuri, ofertă „estică“din partea organizatorilor,adică de proastă calitate.

l foarte puţine contacte cucei interesaţi, cauza fiind,consideră ei, slaba promo-vare.

l difuzoarele puternice şi afi-şele răspândite în interio-rul expoziţiei nu pot atrageclienţii. Acestea trebuiaufăcute cu mult timp înainteîn toate oraşele ţării

l venim la acest târg şi vomreveni pentru că nu avemalternative, dar şi dacă seva ivi o asemenea alternati-vă nu ştim ce va face Ro-mexpo.

Iar trista concluzie a partici-panţilor a fost da, a fost afluxmare de vizitatori, dar nupentru noi.Salvarea, chiar şi parţială, avenit de la parteneriatul cuMinisterul Turismului pen-tru Târgul de Turism şi cuADAR-ul pentru DrumulVinului; importante au fostînsă şi degustările cu vinuriletuturor producătorilor care auaderat la această manifestare.

În octombrie se numără târgurile

Continuare în pagina 24

www.artevino.ro

Târgul de turism,dincolo de mielul

TrăienicăCea de-a XXII-a ediţie a

Târgului de Turism al Româ -niei a fost un eveniment cu o -ferte multiple, atrăgătoare şi di-versificate, pe regiuni, oraşe,sta ţiuni, cu o bună prezentare.Austria, Grecia, Egipt, Franţa,Italia şi alte ţări ne-au demons-trat, încă o dată, că ştiu să-şi re-prezinte ţinuturile, dar se parecă am învăţat şi noi destul demult şi că am început să punemîn evidenţă „plaiurile mioritice“şi tradiţia românească. „Între-cerea“ se pare că a fost echili-brată, doar la preţuri continuăm,încă, să fim pe primul loc.

ADAR a salvatDrumul Vinului

Drumul Vinului, organizatşi el în parteneriat cu MinisterulTurismului, sub directa supra-veghere a preşedintelui ADAR,dl. prof. univ. ec. Dan Bobocşi al întregului colectiv (cu men-ţiuni speciale pentru d-na LuciaPârvu şi dl. Dorin Heroiu), s-a bucurat un real succes. De-gustările oferite, prezentărileefectuate, la care au participatchiar şi unii oenologi de la cra-mele de provenienţă ale vinuri-lor, au atras numeroase grupuride viitori clienţi, sau doar doritoride un păhărel gratis.

Cu o vervă deosebită, doamnaLucia Pârvu a îndrumat toţi viitoriiclienţi, împărţind pliante şi re-viste, să viziteze vinoteca„Arte&Vino“, de unde pot achi-ziţiona orice produs expus laacest Târg şi unde vor avea devăzut o vinotecă-etalon pentruBucureşti şi chiar pentru Româ-nia. Îi mulţumim pe aceasta cale„doamnei Lucica“ şi îi promitemcă ne vom da toată silinţa să-imulţumim pe deplin pe toţi clien-ţii care ne vor calca pragul.

Anexhibitionopentoproducersandusersoftheagriculturalma-chinery,afailureintermsofparti-cipants,buttheeventwassavedbytheTourismFairwhichwas

heldinthesameareaandjoinedtheorganization„WineRoad“ledbyADARincollaborationtheMi-nistryofTourism.Theflowofvi-sitors,althoughitwasquitelarge,wasnotthetargetaudiencethatitwasexpectedbythemanufac-

turersandimporters.

Continuare din pagina 24

eveniment

Dan BOBOCpreședinte A.D.A.R.

Lucia PIRVUvicepreședinte relaţii și

imagine A.D.A.R.

În urma protocolului decolaborare semnat de

Asociaţia DegustătorilorAutorizaţi din România

cu Ministerul Turismului,A.D.A.R. a amenajat un

stand, în cadrul Târguluide Turism al României,

care s-a desfășurat înperioada 15-18

octombrie 2009 laCentrul Expoziţional

Romexpo, București –România

Conceptul propus deA.D.A.R. a fost de promovarea vinului pe doua direcții: l turism viticol - care a inclus

promovarea „Drumul vinu-lui“ prin: crame, punctesau centre de degustareale societăților viticole, darşi promovarea oricărei so-cietăți care desfăşoară acti-vitate de turism viticol.

l promovarea vinului - DOC,obținut de producătorii ro-mani - membrii A.D.A.R.au efectuat degustări pro-fesionale de vin, concursinteractiv, prezentări de ac-cesorii, toate cu scopul dea pune la dispoziția locații-lor HoReCa posibilitatearealizării listelor de vinuri,a asocierii vinurilor în gas-tronomie, achiziționării ti-purilor de pahare necesa-re, totodată a facilitat lan-sarea de vinuri pentru par-ticipanți şi nu în ultimulrând educarea publiculuiprivind caracteristicile şi ti-picitatea vinurilor româ-neşti.

În cadrul standului A.D.A.R.,VINVEST a amenajat un standunde şi-a propus promovareavinurilor autohtone, vinurilorromaneşti provenite din soiuriinternaționale, a promovat tu-rismul viticol şi totodată Con-cursul Național, Salonul Inter-national de Vinuri edițiile anului2010.

Pentru viitor, A.D.A.R. şi-apropus accesarea şi participareala saloane, expoziții, târguri şialte evenimente de promovare,atât prin parteneriatul cu Mi-nisterul Turismului cât şi cualte instituții publice sau pri-vate.

Vă aşteptăm cu vinuri bune!

A.D.A.R. a avut alăturila acest eveniment,

următoarele Asociaţiicare au participat cuvinuri ce au incantat

consumatorii:

ASOCIATIA VITIS TRAN-SILVANIA – Jidvei ASOCIATIA OLTENIA –Domeniile Sâmbureşti, Vi-narte, Vinvest (Cotnari,Jidvei, Vincon, DomeniileDealu Mare, Urlați, TenutaOdobeşti, Elite Wine, Cra-ma Basilescu, Vie Vin Vân-ju Mare, Cramele Pâncota,Domeniile Sâmbureşti, Vi-narte, Domeniul CoroaneiSegarcea, Nachbil)ASOCIATIA TOHANI DE-ALU MARE – DomeniileTohani, Oenoterra, Crame-le HallewoodASOCIATIA OSTROV – Do-meniile Ostrov ASOCIATIA DOBROGEA –Murfatlar ASOCIATIA VRANCEAPIETROASELE – Vincon,Cramele Odobeşti ASOCIATIA DOMENIILECOTNARI – Cotnari VINEXPERT – societatecu rețea de magazine spe-cializate pentru vin şi ac-cesorii.

Societăţi participante laTârgul de Turism al României

cu soiuri autohtone:Cotnari: Frâncuşa, Grasa deCotnari, Tămâioasa RomâneascăJidvei: Feteasca RegalaVincon: Şarba Domeniile Dealu Mare Urlaţi:Feteasca Albă, Feteasca NeagrăTenuta Odobesti: Şarba Elite Wine: Mustoasa de Made-rat, Busuioaca de BohotinCrama Basilescu: Busuioacade Bohotin, Feteasca NeagrăVie Vin Vânju Mare: TămâioasaRomânească Cramele Pâncota: Mustoasa deMaderat, CadarcaDomeniile Sâmbureşti: Fe-teasca Albă

Societati participante laTargul de Turism al Romaniei

cu vinuri romanesti provenitedin soiuri internationale:

Elite Wine: Riesling Italian,Cuve (cupaj de soiuri), PinotNoir, Merlot Vinarte: Riesling, SauvignonBlanc, MerlotDomeniile Sâmbureşti: Sauvig-non Blanc, Cabernet Sauvignon Vie Vin Vânju Mare: Rose(Merlot), Cabernet Sauvignon,Merlot Domeniul Coroanei Segarcea:Pinot Gris, Cabernet Sauvignon Nachbil: Trei Graţii (cupaj de so-iuri)

ADAR a salvat Drumul Vinului


GoodWineA căzut cortinapeste o primăediţie promiţătoarePrima ediţie a târgului GoodWine București și-a închisporţile. Dacă a fost interesant sau nu, lăsăm laaprecierea vizitatorilor. Dacă a fost util, lăsăm laaprecierea organizatorilor, iar dacă a meritat efortul ne-au spus chiar expozanţii. Părerile și recomandăriletuturor (sperăm noi sincere!), dar cu siguranţănecenzurate, le regăsim în cele ce urmează. Felicitărituturor celor care au făcut primul pas, sprijinindorganizarea acestui târg la Bucureşti.

Pentru cititorii revistei și nu numai, expozanţiichestionaţi au răspuns la următoarele întrebări:

1. Ce trebuie apreciat la această manifestare?

2. Care sunt lipsurile sau ce aţi recomandaorganizatorilor pentru ediţia următoare?

3. Care a fost vinul care a avut cel mai maresucces?


eveniment

Ce au declaratproducătorii noştri

Titi Băbușanu,marketing managerS.C. Vinia S.A.:

1„Faptul că publicul care avenit la această manifestare

s-a dovedit a fi mai deschisspre vinuri de calitate şi maidispus să accepte că un vinbun, corespunzător prezentat,trebuie să fie şi mai scump,este un lucru pozitiv. Se plăteşteastfel nu neapărat produsul însine ci şi serviciile anexe.“

2„Deşi pe ansamblu a fost oexperiență interesantă, to-

tuşi aş fi dorit să fie prezențimai mulți expozanți, poate şidin serviciile conexe (restau-rante, hoteluri, somelieri etc.).Un alt aspect de semnalat afost comunicarea, care din pă-cate nu a reprezentat punctulforte. Începând cu a doua zi atârgului am avut şi confirmareaacestui fapt, marea majoritatea vizitatorilor standului nostrudeclarând cu sinceritate că auauzit din întâmplare de acesteveniment. De asemenea artrebui focusat mai bine de cătreorganizatori care este scopulfinal al acestui târg.“

3„Cel mai apreciat vin a fostSauvignon Blanc 2005 din

gama Dacia (brand Cotnari).“

Vica Necula, managervânzări S.C. BudureascaS.R.L.:

1„Apreciem faptul că la in-trare toți consumatorii au

avut posibilitatea achiziționăriiunui pahar universal de de-gustare, aşa cum se procedeazăla mai toate târgurile de profildin străinătate. Pentru Româniaeste o premieră şi trebuie re-marcat acest lucru.“

2„Ne-am fi dorit mai multpublic şi o mai bună orga-

nizare, cu un program bineprecizat. Spre exemplu noi amfost anunțați în ultimul momentcă seara, la restaurant Heritage,va avea loc o prezentare de vi-nuri. Este necesar să fim cutoții mai bine promovați şi nuneapărat pe bază de parti-priuri.De asemenea nu au fost pre-zenți suficienți oameni de afa-ceri din horeca, colecționarisau simpli pasionați.“

3„Fetească Neagră 2007(gama Origini).“

Ionel Dan,reprezentant S.C.Cramele RotenbergS.R.L.:

1„Este de apreciat faptul că aexistat între producători o

atmosferă caldă, prietenească.Păcat că nu ne întâlnim mai descu astfel de evenimente. Faptulcă a participat chiar şi o amba-sadă, m-a impresionat. Îmi parebine că au fost vizitatori şi invitațidin țară şi din străinătate. Apre-ciem şi prezenţa revistei de ex-cepţie Romanian Wine Art“.

2„Regret că au fost prea puținiproducători. Într-adevăr e

criză, dar dacă nu ne vedem pepiață, nu vindem. Problemelesunt aceleaşi pentru toți. Păcatcă sectorul viticol românesc esteatât de dezbinat.“

3„Merlot Ceptura 2007(gama Rotenberg)“.

Oana Belu coacţionaral S.C. Ostrovit S.A.:

1„Este un târg elegant, iarvizitatorii au o cultură a vi-

nului destul de ridicată, ceeace mă face să cred că sunt dince în ce mai mulți cei careapreciază calitatea.“

2„Trebuia făcută mai multăpromovare. Locația aleasă

nu este prea favorabilă traficuluipotențialilor clienți. Nu e sufi-cient de vizibilă şi nici la înde-mâna vizitatorului. În acestecondiții aceste dezavantaje tre-buiau suplinite prin mai multeecouri în mass-media.“

3„Cabernet Sauvignon 2008(D.O.C.-C.M.D.), gama „Do-

meniile Ostrov“.

Vica Necula, managervânzări Budureasca

Oana Belu, coacţionar laOstrovit S.A.

Costel Cainamisir, directorvânzări Vinarte

Titi Băbușanu, marketingmanager Vinia

Ionel Dan, reprezentantCramele Rotenberg

Eugenia Dumitru, directorMonteko România

Ivan Vejar, secretarulconsulatului Chile


eveniment

Eugenia Dumitru,director S.C. MontekoRomânia S.R.L.:

1„Prezența publicului largne-a impresionat. Au venit

mulți consumatori care ştiu săaprecieze vinul de calitate şicare au avut un interes realpentru vinul nostru.“

2„Mă aşteptam la o prezențămai bogată a producătorilor

şi a importatorilor români.“

3„Santomas - Refosk 2004(gama Antonius).“

Costel Cainamisir,director vânzări S.C.Vinarte S.R.L.:

1„Este de apreciat curajulorganizatorilor, mai ales

acum pe fondul crizei. Au alessă pornească la drum într-unan dificil şi cred că nu le-a fosttocmai uşor. Le doresc ca peviitor acțiunea să ia amploareşi să se transforme într-un ve-ritabil târg internațional, la caresă participe cel puțin 80% dinproducătorii români.“

2„Să încerce să atragă dintimp cât mai mulți produ-

cători şi să caute o locație maimare.“

3„Merlot 2006 (gama PrinceMatei).“

Ghenadie Bobeică,administrator S.C. WineRo S.R.L.:

1„Pregătirea vizitatorilor caşi nivel de cultură a fost ri-

dicată. Cei care au degustat vi-nurile noastre au ştiut să apre-cieze în primul rând calitatea.“

2„Slaba implicare şi partici-pare a celor din horeca care

încă aşteaptă să vină producă-torul să le bată la uşă şi eventualsă plătească şi o şpagă pentrulistare. Din acest punct de ve-dere promovarea vinurilor şi aevenimentului în sine, la nivelulrestaurantelor nu prea a existat.Noi am avut circa 10 contactepe acest segment, dar totuşimi se pare insuficient.“

3„Enira Reserva 2006“.

… și ce au declarat ai lor!

Ivan Vejar, secretarulconsulatului RepubliciiChile la București:

1„Oamenii au avut ocazia săse familiarizeze cu vinurile

din Chile şi asta e un lucru po-zitiv. Vizitatorii au degustat dinvinurile noastre, atât din celeexistente deja pe piață, cât şidin cele care nu au fost impor-tate încă.“

2„Este prima oară când par-ticipăm la un astfel de eve-

niment şi nu am dori să co-mentăm lipsurile. Totuşi, pentruviitor, ar trebui să fie prezențimai mulți distribuitori, impor-tatori şi chiar patroni de res-taurante, hoteluri etc.“

3„Cabernet Sauvignon – 2005(cuve), gama Misiones de

Rengo, producător Rapel Val-ley“.

Alessandro Ardoino,producător italian,reprezentant al firmeiMassucco Vini:

1„Sunt impresionat de inte-resul foarte mare pentru vi-

Ce spunorganizatorii

Deşi marii producători devin din România au fost reti-cenţi în a participa la primaediţie a târgului, organizato-rii spera ca la ediţia a douasa fie prezenţi şi aceştiaîntr-un număr cât mai mare.Peste 3000 de vizitatori autrecut pragul târgului de vi-nuri GoodWine pe parcursulcelor trei zile de expoziţie:somelieri, degustători, ma-nageri de baruri şi restau-rante, manageri din indus-tria vinificaţiei, oameni deafaceri, ambasadori, consuli,ziarişti din presa de profil şinu în ultimul rând publicullarg. Vizitatorii au putut de-gusta la standurile compa-niilor expozante tipuri de vi-nuri din gama premium,unele prezentate în premieraîn cadrul GoodWine. S-au detaşat vinurile pre-mium Vinarte, Santomas,Cramele Rotenberg (care,conform specialiştilor, a pro-dus cel mai bun Merlot dinRomânia), Masucco Vini,Budureasca, vinurile ecolo-gice de la Domeniile ViticoleFranco-Romane, vinurile devinoteca ale Vinia Iaşi. Trebuie de asemenea men-ţionată prezenţa Salonuluide vinuri Arte&Vino, parte-ner principal al evenimentu-lui. Compania Wine Ro a ex-pus gama de vinuri Enira,produse in Bulgaria, şi careau luat o notă foarte bunădin partea vizitatorilor. Aumai fost apreciate de cunos-cători prezenţele producato-rului sloven Santomas, pro-ducătorului şi importatoruluiitalian Massuco Vini, pre-cum şi a cunoscutului con-sorţiu Fratelli Marini, care aprezentat vinurile Canti.Organizatorii doresc sa mul-ţumească în mod specialpartenerului principal, BancaRaiffeisen, principalul finan-ţator al companiilor producă-toare de vin din România.Reacţiile pozitive primite de laexpozanţii Goodwine ne sti-mulează să continuăm acestproiect şi în anul 2010, aşa căurmătoarea ediţie a târguluise va desfaşura în primăvaraanului viitor, în cadrul Ro-mexpo, într-un spaţiu dubluca suprafaţă comparativ cucel de la prima ediţie.

nurile noastre manifestat atâtde către consumatori, dar maiales de patronii de restauranteşi magazine de profil.“

2„Aş reproşa organizatoriloramploarea foarte redusă a

evenimentului. Spațiul e mic.Ar trebui mai multe standuri şimai mulți producători.“

3„Barolo 2004 (gama Mas-succo).“

Christine & DenisThomas, proprietariS.C. Domeniile ViticoleFranco-române S.R.L.:

1„A fost destul de multă lumeinteresată iar vinurile noas-

tre au fost bine primite. Astapoate şi din cauza faptului căproducem vinuri din struguriecologici, oarecum o premierăpentru piața din România. Amcontactat destule persoane in-teresate cu care am stabilit re-lații de colaborare. Am fost sur-prinşi în mod plăcut să obser-văm că mulți vizitatori după ceau degustat şi alte vinuri, aurevenit la standul nostru.“

2„Păcat că nu sunt suficientde mulți producători. Am fi

dorit mai multă concurență dinpartea producătorilor românişi francezi pentru că numai aşaputem testa calitatea propriilornoastre vinuri. Sperăm ca edițiade anul viitor să stârneascămai mult interes.“

3„Pinot noir & Fetească Ne-agră 2005“.

Denis Thomas, proprietarDomeniile Viticole Franco-

Române

Alessandro Ardoino,reprezentant Massucco Vini

Crina Stoica, sales managerGrekis Inox Technic


degustările A&V

Opiniile noastre A organiza un târg, la vre-me de criză, fără sprijin dinpartea asociaţiilor de pro-ducători şi a producătorilorreprezintă o iniţiativă dem-nă de toată lauda. Un oraşca Bucureştiul are nevoiede un asemenea târg. Aiciexistă posibilitatea de se or-ganiza chiar şi două târgurianual, cu condiţia unei maibune colaborări din parteaproducătorilor, a asociaţii-lor, a ministerelor de resortetc.Poate că o organizare maicompletă, cu degustări devinuri, cu lansări de vinurinoi, cu prezentări de ultimăoră, pentru care să fie con-sultată şi Asociaţia Somelie-rilor din România, dar şialte asociaţii din domeniu(barmani, bucătari etc), co-laborarea directă cu aceştiaar fi dat, credem, o notă înplus de profesionalism, dedistincţie şi ar fi atras maimulţi vizitatori. Dar a fostdoar primul pas şi sperămca acest eveniment săcrească de la o ediţie la alta,ajungându-se, eventual,până la organizarea concur-sului naţional de vinuri.Ce ne-a impresionat deose-bit? Prezenţa producătorilorstrăini, puţini câţi au fost,dar mai ales lecţia primitădin partea chilienilor. Toatăstima pentru reprezentanţiiacestei ţări, care au trimispe secretarul ambasadei săsusţină personal mai multepodgorii ale ţării natale.Dând dovada de modestie(nu a comentat lipsurile or-ganizatorilor şi nu s-a la-mentat) şi de dăruire în re-prezentarea producătorilorde vin din Chile, domnia sane-a demonstrat doar unsingur lucru: dacă vrei, sepoate!Vinurile care au avut succesau fost multe. Au fost multecare, raportate fiecare lagama din care fac parte, auluat calificativul „foartebun“. Menţionam aici doarunul care ne-a impresionatîn mod deosebit: SauvignonBlanc 2005 din gama Dacia(brand Cotnari), prezentatde către Vinia Iaşi.

Opinii șicontroverse

Viorel Andrei,reprezentant devânzări al S.C. ItuRefrigeration S.R.L.:

„Au venit multe persoane inte-resate de vitrinele şi refrigera-toarele noastre utilizate pentrupăstrarea şi prezentarea înbune condiții a vinurilor. Apre-ciem faptul că evenimentul afost bine mediatizat.“„Faptul că se percepe taxăpentru închirierea paharelor dedegustare, separat de biletul deintrare. Eu personal aş fi pus otaxă unică de intrare care să in-cludă şi costul paharului.“

Crina Stoica, salesmanager Grekis InoxTechnic:

„A fost un prilej excelent de ane întâlni cu o parte impor-tantă din producătorii de vin

din România. Este un târg de-dicat vinului şi de aceea amparticipat, deşi noi comercia-lizăm instalații de vinificație.Apreciem pozitiv prezențapresei de profil şi organiza-rea. De asemenea este binecă manifestarea s-a adresatpublicului larg şi nu neapăratpublicului specializat.“„Nu au fost prezenți suficiențiproducători din toate regiuni-le viticole ale țării…“

Ștefan Dumitrache,manager vânzări cafea,S.C. 3CBusiness&ConceptSolutions S.R.L.:

„Participăm pentru primaoară la un astfel de evenimentşi pentru noi este în primulrând un succes de imagine,care justifică cu certitudinebanii investiți.“„Faptul că nu au fost prezențisuficienți expozanți şi poatene-am fi dorit ceva mai mulțivizitatori…“

Virgil Dumitrașcu,somelier, reprezentantReal Market:

„Apreciem prezența producă-torilor noi care au etalat pro-duse de calitate, concurând cusucces producători mai vechi,deja cunoscuți pe piață. Amavut prilejul să descoperimapariții noi pe piața vinului şichiar tendințe noi cum ar fi vi-nurile din struguri ecologici.Standul nostru a avut succesla public şi datorită faptului căsuntem singurul lanț de ma-gazine ce utilizăm la prezenta-re aparatele ENOMATIC, care,îți permit să deguşti vinul în-ainte să îl cumperi.“„Prezența scăzută a vizitatori-lor, dar asta s-a datorat înmare măsură şi vremii nefa-vorabile dar şi locaţiei preamici pentru un asemeneatârg, care ar trebui să ia oamploare mai mare la Bucu-reşti“.


degustările A&V

Istoria culturii viţei-de-viedin Penedes îşi are rădăcinileîn îndepărtatele timpuri ale pri-melor culturi europene. Negus-torii fenicieni au fost primii careau adaptat butucii OrientuluiMijlociu la acest terasament dedeasupra Mediteranei.

Grecii şi romanii au păstratşi au îmbunătăţit această tra-diţie prin răspândirea culturiiviţei-de-vie de-a lungul căii im-periale Via Augusta.

Dedicate lui Bacchus-Taurus,Taurul cum este numit în im-nurile dionisiene greceşti şi ro-mane - aceste vii produceau înprimii ani ai erei noastre acelvin de culoare închisă care eravărsat ca ofrandă zeilor.

Familia Torres, dedicată vi-ticulturii încă din sec al XVII-lea, şi-a fondat propria com-panie de export al vinului înanul 1870. S-a format astfel,generaţie după generaţie, ra-ţiunea de a fi, personalitatea şimisiunea companiei.

Istoria a lăsat urmede neşters asupra

viilor O vizită la domeniile şi pro-

prietăţile Torres oferă de ase-menea posibilitatea de a vizitacastele medievale, ferme mâ-năstireşti precum Milmanda, an-tice terenuri regale de vânătoareprecum Mas La Plana şi vechiulaltar din Mas Rabell, loc miste-rios de adăpost ale alchimiştilormauri, prezidat de un magnificştejar lipsit de vârstă...

Astfel, „torres“ - turnurileistoriei sunt simbolul heraldic

al familiei, iar vinurile devinistorie atunci când poartă sem-nătura Torres.

Torres îşi propune să rămâ-nă o companie de familie, in-dependentă, auto-finanţatoare,un jucător global ce îşi doreştetransformarea fiecărui clientîntr-un prieten şi de a fi liderpe piaţa vinului şi a brandy-ului, prin lansarea de produsecu un caracter bine definit,printr-o continuă îmbunătăţirea calitaţii şi a design-ului lor şiprin promovarea „culturii vi-nului“.

Cele mai bunevinuri iau naştere în

cele mai bune viiÎncă de la început, Bodegas

Torres a acordat o deosebităatenţie selectării şi achiziţionăriicelor mai bune vii. De-a lungulanilor, au fost achiziţionate unnumăr total de 2000 ha. Mări-mea şi varietatea acestor pro-prietăţi le transformă într-o ca-

TORRES 20 (ImperialBrandy Hors D’age)

Caracterizarea producă-torului: „Vinurile fructuoa-se, produse din strugurii Pa-rellada cultivaţi pe pantelesuperiore ale Penedesului deSus, sunt distilate de douăori în cazane din cupru pen-tru a obţine un distilat aro-mat şi pur. Tânărul şi delica-tul Brandy petrece ulterior

mulţi ani în baricuri din ste-jar de Limousin, timp în caredezvoltă un buchet cald şicondimentat cu o senzaţiecatifelată pe palatin.“ - Mi-guel A. Torres

Distincţii: l Gold Medal (best in class)

- Best Worldwide brandyTrophy - InternationalWine & Spirit Competition(UK) 2007;

l Gold Medal InternationalSpirits Challenge (UK)2007;

l Gold Medal (best in class)- Best Worldwide brandyTrophy - InternationalWine & Spirit Competition(UK) 2006;

l Gold Medal (best in class)- Best Worldwide brandyTrophy - InternationalWine & Spirit Competition(UK) 1997.

Salonul de vinuri A&V, încolaborare cu redacţia

revistei, a organizat oîntâlnire a

degustătorilor șiiubitorilor de vin cu

câteva din produselecelebrei case de vinuri

spaniole „Tores“. Întâlnirea a fost facilitată

prin amabilitateasocietăţii Cramele

Halewood, unicimportator al mărciiTORRES în România,

reprezentată desomelier Alfred Binder.

La degustare au participatprof. univ. dr. Viorel Stoian,

prof. univ. dr. ConstantinCroitoru, conf. univ. dr.

Victor Surdu, lector univ.dr. Cătălin Galan, inginer

Lucia Pârvu(vicepreședinte A.D.A.R.),

somelier Marian Timofti(coacţionar al salonului de

vinuri A&V), OvidiuPencea, acţionar al

restaurantului Ginger,Răzvan Cruceanu, oameni

de afaceri, alţi iubitori aivinului. Deși opiniile celor

prezenţi au fost extrem devariate și pe alocuri

controversate, putemconcluziona că a fost oexperienţă interesantă

pentru toate părţileimplicate: importatori,

oameni de afaceri, experţidegustători sau simpli

consumatori. Astfel, toţiparticipanţii au avut

posibilitatea să își exprimeliber aprecierile sau

criticile sub sceptrulmăriei sale VINUL, singurul

care a avut întâietate.

Vinurile Miguel Torres,de la origini până astăzi


degustările A&V

tegorie excepţională de podgorii.Viile sunt cultivate prin folosireacelor mai avansate şi modernetehnici viticulturale, protejareamediului fiind prioritatea nu-mărul unu. Bodegas Torres suntperfect conştiente de faptul căvia şi împrejurimile ei fac parteintegrantă din civilizaţia noastrăşi ar trebui tratate ca fiind celemai valoroase aspecte ale moş-tenirii noastre culturale. Secretulproducerii vinurilor excepţionalese află în perfecta îmbinare acelor mai bune soiuri de struguricu climatul şi solul potrivit.

Unele vinuri sunt bune a fibăute tinere, fiind în toată pros-peţimea lor când sunt recentproduse. Altele, pe de altă parte,sunt maturate în pivniţe subte-rane, unde stejarul şi timpul îşipun amprenta neimitabilă asuprarotunjimii şi complexităţii vinu-rilor. Procesul lent, liniştea, se-miîntunericul şi aromele intri-gante ale vinurilor pe masurăce se maturează în baricuri destejar, dau pivniţelor ceva dinatmosfera sanctuarelor, lucru

ce va lăsa întotdeauna o impresieputernică asupra vizitatorilor.

Pivniţele destinate maturăriivinurilor se întind pe mai multde doi kilometri de galerii sub-terane, săpate pe mai multenivele. Aici se află baricuri destejar în care se maturează vi-nurile. Miguel Torres pune foar-te mare accent pe alegerealemnului ideal pentru maturareafiecarui vin, în funcţie de stil,soi de strugure şi an de recoltă,folosind stejar din păduri ame-ricane şi europene: Ohio, Tron-çais, Nevers, Allier, Limousin.

În Cava Josefa, destinatămaturării vinurilor roşii,, suntstivuite mai mult de şase miide baricuri. În Cava Margaritaexista cinci mii de baricuri pen-tru maturarea vinurilor roşii şialbe. O clădire specială estefolosită pentru maturarea vi-nului Milmanda, un Chardon-nay fermentat în butoaie micide stejar care stă o perioadălungă de timp în contact cupropriile drojdii. Celelalte vinuriclasificate „reserva“ stau în di-

ferite galerii subterane proiec-tate în functie de pritocirearespectivă (din baricuri noi înbaricuri de 2 - 3 ani).

Rezultatul acestei lungi tra-diţii, susţinută de o preocupareatentă pentru creativitate, estegama largă şi variată de vinuri.De-a lungul istoriei naşterea fie-cărui vin – fie alb, roze, sauroşu, tânăr sau învechit – a mar-cat perfecţiunea unui stil. Fruc-tuoasele şi aromatele vinuri albeşi roze, atât de tentante pentruo conversaţie prietenoasă sauca un acompaniament pentrucele mai sofisticate preparateculinare. Vinuri albe maturatecare transformă o masă plăcutăîntr-o adevarată delectare.

Tradiţionalele vinuri roşii sa-vurate cu delicioasa friptură demiel preparată în stilul bucătă-riei spaniole. Vinurile roşii tinerecare sunt o adevarată plăcereatunci când sunt servite răcite,la 14°C, la prânzul de afacerisau la cina de vară. Şi minuna-tele vinuri roşii ale aceluiaşi ande recoltă, caracterizate prin

taninul aristocratic al Caber-net-ului Sauvignon sau prinstructura suplă a Pinot Noir-ului, care dau naştere acompa-niamentului ideal pentru cineleformale, bine servite.

Brandy-urilecatalane au o foarte

lungă tradiţieÎnteleptul alchimist Arnau de

Vilanova a distilat primele bran-dy-uri la curtea lui Pedro II,Conte de Barcelona, în secolulal XIII-lea. Acestea sunt produseprin distilarea vinurilor albe,foarte seci, cu o aciditate mar-cantă şi conţinut moderat de al-cool. Familia Torres a distilat,învechit şi îmbuteliat brandy-uri de un stil inconfundabil încădin 1928. Vinurile pe care le fo-losim pentru distilare sunt făcutedin soiul tradiţional Parellada,sau din soiurile atât de apreciatepe plan internaţional precumUgni Blanc sau, cu o treaptamai jos, Folle Blanche.

Gran Viña Sol, 2007 –DO Penedès

Caracterizarea producătorului:Chardonnay şi Parellada se cu-pajează armonios după o aten-tă fermentare a unei parţi înbaricuri de stejar de Limousin.Astfel, se menţine caracterulfiecărei varietăţi. Rezultatuleste un vin intens, magnific.Datorită prezenţei soiuluiChardonnay, vinul este puter-nic aromat şi corpolent,abundând de note florale peun fundal fructuos (piersicifoarte coapte) şi o uşoarăurmă de chimen. Pe palatin,vinul lasă un post-gust persis-tent şi „mătăsos“ cu o com-plexitate elegantă. O notă devanilie la final, este un indica-tor al scurtei perioade de în-vechire a vinului în baricuride stejar franţuzesc.Recomandări: Este un acom-paniament perfect pentrubrânza proaspătă, peşte deapă sărată şi de râu, fructede mare (în special cu pael-la), chiar şi cu carne de puişi de curcan.

Fransola (SauvignonBlanc), 2007 - DOPenedès

Caracterizarea producătoru-lui: Sauvignonul Blanc stă la

baza acestui vin unic, parţialfermentat şi maturat în stejarnou american. Buchet volup-tos şi intens cu note aromatede diverse fructe tropicale şiplante verzi (aromă de smo-chine, urme de mentă). Pe pa-latin vinul este rotund, corpo-lent, cu o structură excelentă.Are un postgust elegant, măr-ginit de arome de citrice.Recomandări: Ideal cu peşteşi crustacee; de asemenea cupreparate din carne de pasăre.

Gran Sangre de Toro,2005 - DO CatalonyaCaracterizarea producătoru-lui: Cei mai buni struguri Gar-nacha, Cariñena şi Syrah ceproduc Gran Sangre de Torosunt cultivaţi într-o regiunefaimoasă pentru producereacelor mai bune vinuri medite-raneene încă de pe vremeaîmpăratului roman Augustus.Toate aromele exuberante cese găsesc în mod normal într-un vin roşu intens şi complex,pe un fundal de condimentefine, într-un echilibru perfectcu notele parfumate ce aducaminte de mure. Plin, cu sfâr-şit lung pe palatin.Recomandari: vânat, prepa-rate din carne cu sosuri pu-ternic condimentate saudulci-acrişoare.

Mas La Plana(Cabernet Sauvignon),2006 - DO PenedèsCaracterizarea producătoru-lui: În această mică podgorie(29 ha) sunt cultivaţi doar ceimai buni struguri CabernetSauvigon. Ei sunt folosiţipentru producerea unor can-tităţi limitate din prestigiosulvin roşu, acum ştiut de cu-noscătorii din toată lumea.La Concursul de Vin de laParis, vinul din recolta anului1970 a triumfat în faţa unoradintre cele mai cunoscute vi-nuri mondiale, inclusiv Cha-

teau Latour. Acest succes s-arepetat de mai multe ori,Gran Coronas şi Mas La Pla-na obţinând numeroase altepremii internaţionale. Culoa-re intensă de cireaşă supra-coaptă, cu tentă de mahon.Un buchet absolut intens, ti-pic acestei podgorii: aromede strugure, cireşe şi trufe,precum şi tămâie, calitatedobândită în urma învechiriiîn lemn. Plin, elegant, cu unfinal pronunţat, cuvenit unuivin de asemenea calitate.Recomandari: Un partenerperfect pentru preparate dincarne de vânat.


degustările A&V

Lector univ. dr. Cătălin GALAN

Aşa cum deja ne-aobişnuit, societatea

comercială„Arte&Vino“ a

organizat, în incintapropriului salon de

vinuri, situat la parterulcomplexului „Carol

Park Residence“ dinb-dul Mărăşeşti, nr. 2 B,

sector 4, Bucureşti, odegustare de spumante

spaniole. Au participatpersonalităţi din lumeauniversitară şi ştiinţifică

cum ar fi prof. univ. dr.Viorel Stoian, prof.

univ. dr. Valeriu V.Cotea, conf. univ. dr.

Victor Surdu, prof.univ. dr. Constantin

Croitoru, OvidiuGheorghe, preşedinte

al P.N.V.V., GheorgheBalaban, producător de

vinuri şi membruA.D.A.R., somelieri,

oameni de afaceri, dar şiconsumatori obişnuiţi.

Degustarea a fostdedicată unui singur

producător spaniol devinuri: JUVE&CAMPS

CAVA. Au fostdegustate 10 probe, din

care şase spumante,două vinuri albe liniştite

şi două vinuri roşiiliniştite.

Faptul că degustarea aavut loc în data de

11.09.2009 (sărbătoareanaţională a Cataloniei)

nu este delocîntâmplător; credem că

ziua a fost aleasă tocmaipentru a crea o legătură

între producător, caresărbătorea la el acasă, şi

cei care-i degustauprodusele, urându-i

succese şi vinuri la fel debune pe viitor.

Corida spaniolă la BucureştiSpumantele Cavaau deschis balul...

Proba 1SPUMANTBRUT Spumantrosécuotăriealcoolicăde12,0%,obţinutînproporţiede100%dinsoiulPinotNoir.Repere enologice:culoare zmeurală,intensă, cu reflexerubinii, atipică pen-tru un rosé, dar interesantăpentru piaţă. Perlare constan-tă, fină. Aromă tipică de PinotNoir, bine exprimată şi per-sistentă. „Un vin-şcoală“, cuma remarcat profesorul ViorelStoian. Echilibru gustativ ex-celent, astringenţă bună, ceeace îi imprimă prospeţime şivioiciune, aşa cum îi stă bineunui spumant de clasă. Unspumant reuşit care a strârnitaplauze şi „bis-uri“ din parteadegustătorilor. De departe celmai reuşit spumant al serii. Defecte sau reproşuri: cu-loarea, deşi plăcută la primavedere, este prea intensă, de-păşind standardele impuseroséurilor, respectiv culoareafoiţei de ceapă.

Proba 2sPuMANTBruT(rEsErVAMiLEsiME2006) Spumantalbcuotăriealcoolicăde12,0%,obţinutdinsoiulChardonnay.Repere enologice: culoaregalben lemon, strălucitoare.Perlare fină, persistentă, aşacum îi stă bine unui spumantde clasă. Aromă neutrală.Gust echilibrat, proaspăt, tipicpentru un Chardonnay. Acidi-tatea şi prospeţimea sunt ex-celente şi asta în ciuda „vâr-stei“. Defecte sau reproşuri: deşipentru unii poate părea plă-cut, postgustul uşor apos îidiminuează spumantului din

„greutate“, conferindu-i unpostgust scurt, nemeritat pen-tru un vin din 2006.

Proba 3sPuMANTrEsErVA2006Spumantalbcuotăriealcoolicăde12,0%,obţinutprincupajareasoiurilorParellada,Macabeo,Xarello.Repere enologice:Culoare alb-gălbu-ie, strălucitoare. Perlare bună.Gust echilibrat, cu tentă erba-cee, mediteraneeană, minera-lă, greu de egalat. Aciditateexcelentă, chiar puţin excesi-vă, ce îţi „usucă“ gura. Dato-rită învechirii în sticlă şi a in-teracţiunii cu depozitul dedrojdii, vinul are amprenteclare de aluat proaspăt dospit,aromă ce îţi inundă gura încădin primele secunde. Păcat căpiaţa românească nu este su-ficient de pregătiră pentru unastfel de vin de talie mondia-lă. Un spumant de neuitat.Defecte sau reproşuri: Aro-mă uşor estompată, ierboasă,neconsistentă. Postgust scurt,uşor amărui.

Proba 4sPuMANTBruT (GrANDrEsErVA2005)Spumantalbcuotă-riealcoolicăde12,5%.Repere enologice:Culoare galben stră-lucitoare. Aromă fină, incisivă,de vin învechit. Gust echili-brat, lejer, cu amprentă proas-pătă de levuri. În ciuda nume-lui bombastic (grand reserva)este un spumant „fără fiţe“,destinat consumatorului obiş-nuit care nu caută neapăratceva spectaculos. Un spumantunisex, netaninos şi neastrin-gent, ce se adresează unei pa-lete largi de consumatori.Defecte sau reproşuri: Pen-tru un spumant cu pretenţiade „grand reserva“ este prea

slăbuţ, prea echilibrat, fără di-namism şi greutate, mai alescă este vorba de un vin pro-dus în 2005. De asemeneaproducătorul nu indică soiulsau soiurile care au stat labaza acestui spumant.

Proba 5sPuMANT GrANDrEsErVASpumantalbcuotăriealcooli-căde12,0%.Repere enologice: culoaregalben strălucitoare cu refle-xe portocalii. Gust asemănă-tor cu proba 4, dar mai plin şimai bine echilibrat.Defecte sau reproşuri: pro-ducătorul nu face nici o refe-rire la anul de producţie şinici la soiul sau soiurile dincare provine vinul bază pen-tru spumant.

Proba 6sPuMANTDEMisECOrEsErVA„CiNTAPurPurA“Spumantalbcuotăriealcoolicăde12,0%.Repere enologice:culoare alb-gălbuiecu reflexe verzui. Gust bun şidestul de bine echilibrat. Înciuda acestor calităţi rămâneun spumant modest, care nuimpresionează decât prin aci-ditate şi eventual prin am-prenta de levuri proaspete.Defecte sau reproşuri: unvin prea lejer, fără consisten-ţă. Nu se cunoaşte anul deproducţie şi nici la soiul sausoiurile din care provine vinulbază pentru spumant.

Degustare Juve&Camps Cava la „salonul de vinuri A&V“



Cele 6 soiuri de Cava degustate

Juriul ad-hoc a fost format din conf. univ dr. Victor Surdu, prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, prof. univ. dr.Valeriu V. Cotea, prof. univ. dr. Constantin Croitoru, Ion Dobronăuţeaunu, acţionar principal la Murfatlar,

directorul general al PNVV, Ovidiu Gheorghe, prof. univ. dr. Viorel Stoian şi lector univ. dr. Constantin Galan(de la stânga la dreapta), plus somelier Marian Timofti, care lipseşte din imaginea de mai sus



MementoistoricDacă avem răbdarea sătastăm pe google cuvin-tele „JUVE&CAMPSCAVA“ vom rămâneuluiţi de multitudinea desite-uri ce oferă multipleinformaţii despre acestcelebru spumant spaniol.Aşa aflăm spre exemplucă, deşi familia Juve deţi-ne proprietăţi viticole deprin anii 1700, primulspumant lansat pe piaţăsub brandul „Juve“ aapărut în anul 1921, cuocazia căsătoriei lui JoanJuve cu Teresa TabereFarre. Deoarece spuman-tele „Juve“ erau fermen-tate în sticle amplasateîn rastele de lemn ce ta-petau pereţii unor vastepivniţe subterane, săpatesub plantaţiile viticole,cu timpul mărcii „Juve“ is-a ataşat denumirea de„camps cava“ (câmpulcu pivniţe, sau tabăra cupeşteri) devenind brandmondial.Proprietăţile viticole alefamiliei Juve însumeazăazi aproximativ 450 ha.,situate în regiunea dePenedes (Catalonia), înnord-estul Spaniei, lavest de oraşul Barcelona,în jurul oraşului Sant Sa-durni d’Anoia şi la doarcâţiva km de coasta me-diteraneană. Poziţia geografică favori-zează plantaţiile cu viţă-de-vie, acestea benefici-ind din plin de avantajeleunui climat blând, medi-teranean, cu uşoare in-fluenţe continentale,ceea ce face ca spuman-tele Cava să rivalizeze cuspumantele franceze.Conform informaţiilorfurnizate de Tom Steven-son, în lucrarea „L’Ency-clopedie Mondiale duVin“, soiurile de bazăcultivate în această re-giune sunt Garnacha, Pa-rellada, Macabeo, Xarel-lo, Malvasia.

… iar vinurileliniştite ne-au

închis gura!

Proba 7ErMiTAD’EsPiELLs,2008Vinalbsec,cuotă-riealcoolicăde11,5%,obţinutdinsoiulPenedes.Repere enolo gice:culoare galben-ver-zuie. Aromă persis-tentă, florală, de-osebit de delicată,ceea ce îi conferăun nas excelent. Gust echili-brat, lejer, poate prea echili-brat. Un vin „vaporos“, fărăconsistenţă, de vară, ce teduce cu gândul la vacanţă,plajă, mare şi soare. Postgustapos, dar nederanjant.Defecte sau reproşuri: lipsaacidităţii îl face să piardă dinprospeţime. Păcat că aromaflorală remarcabilă nu e spriji-nită şi de senzaţia de prospe-ţime.

Proba 8CHArDONNAY,2008Vinalbsec,cuotăriealcoolicăde13,0%.

Repere enologice:Culoare galben-strălucitoare cunuanţe verzui. Aro-mă tipică de soi,uşor neutrală. UnChardonnay cu ten-tă mediteraneeană,bine finisat, armo-nios gustativ, cu unraport aciditate-al-cool excelent echili-brat. Tăria alcoolicăîi conferă greutateşi consistenţă. Totuşi alcoolulnu iese în evidenţă într-unmod excesiv sau brutal (nuusucă gâtul).Defecte sau reproşuri: Pos-tgust neimpresionant, scurt şiapos.

Proba 9MErLOT,2005Vinroşusec,cuotăriealcoolicăde13,5%.Repere enologice:Culoare excelentă,roşu cărămizie cureflexe rubinii, tipi-că pentru un Mer-lot. Un vin bine in-dividualizat, plăcut,deosebit de fin şi de catifelat.Astringenţă şi aciditate bună,prelungă, bine aşezată. Defecte sau reproşuri:Fructozitate deficitară. Deşi

este un vin nu tocmai tânăr,taninurile domină în postgustansamblul gustativ.

Proba 10CABErNET,2005Vinroşusec,cuotăriealcoolicăde13,5%.Repere enologice:Culoare roşu închis,cu nuanţe violacee.Aromă intensă, tipi-că de Cabernet (unveritabil vin şcoală).Gust echilibrat, plăcut. Astrin-genţa şi taninozitatea deşiprezente nu domină ansam-blul gustativ. E ca şi cum as-primea soiului s-a „topit“ înbraţele soarelui meditera-nean. Pentru iubitorii de Ca-bernet care doresc să experi-menteze ceva deosebit estealegerea potrivită. Defecte sau reproşuri: Preaechilibrat pentru un Cabernet.

Sometastingdescriptionre-centlystartedbyArte&Vino

WineSaloonpresentingtotheamateurnewvineyards,newwineassortments,whichhavenotenteredyettheRomanianmarket,butArte&Vinoistryingtopromotecontracts

betweenforeignmanufacturersandRomanianimporters.


În final, juriul s-a declarat pe deplin mulţumit de vinurile degustate

De la stânga la dreapta, prof. univ. dr. Viorel Stoian, prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, prof.univ. dr. Constantin Croitoru, prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea şi conf. univ. dr. Victor Surdu

www.artevino.ro

SomelierMarian TIMOFTI

A te aşeza la masă estecea mai simplă şi

accesibilă plăcere dinviaţă, face parte din

realitatea cotidiană, esteindispensabilă pentrusupravieţuire: nutrirea

corpului, dar şi aspiritului.

În jurul mesei se pot adunafamilii, pot fi primiţi prietenii,folosim masa ca pe o haltă deajustare în timpul serviciuluisau ca pe un moment de pauză,de gândire din cursul unei zilelibere ori a unei zile de mun-că.

De ani şi ani de zile, radioulşi televiziunea ameninţă bucuriaacestor momente delicioase alevieţii de zi cu zi şi este absolutcontraindicat, chiar dacă sun-tem singuri, să facem să coin-cidă ora de masă cu ora de te-lejurnale, talkshow-uri sau alteemisiuni.

Masa ne oferă multe plăceripe care trebuie să ştim să lesavurăm: de la o întâlnire cucei dragi, la plăcerea unei meseprimitoare, preparate cu bungust şi care ne îmbie cu plăcutesenzaţii olfactive, oferite de fe-lurile de mâncare (tradiţionalesau nu) şi de vinurile cele maipotrivite pentru ele.

Se pare că egiptenii au fostprimii care au folosit masa pen-tru a mânca chiar dacă era dedimensiuni modeste şi formărudimentară. Asirienii alternaulemnul cu diverse metale saualte materiale; la fel făceau şigrecii.

Cu romanii, utilizarea meseipentru a mânca se extinde, de-

vine de uz comun, dar nu estemasa pe care o cunoaştem noi,ci o masă foarte joasă, în faţacăreia nu se aşezau pe scaune,ci stăteau întinşi.... Formelesunt foarte variate şi se găsescmese cu unul, trei sau patrupicioare, din marmură fildeşsau bronz, rămânând pentrumult timp un obiect de lux lacare aveau acces doar cei bo-gaţi. La începutul Evului Mediu,când încep şi preocupările pen-tru mobilarea casei, meseleerau de obicei extensibile şise strângeau după servireaprânzului sau a cinei. Se spunedespre Charlemagne că era înposesia a două mese, una deargint şi una de aur, dar pro-babil erau mese din lemn aco-perite cu foiţe din aceste ma-teriale preţioase.

La începuturile Renaşterii,mesele au început să „dom-nească“ devenind suverane,bogate şi solemne, câteodatăfoarte lungi şi înguste, oaspeţiiaşezându-se la partea dinspreperete, fiind serviţi pe culoarde către servitori. În Franţa şiAnglia devenise o modă să seservească oaspeţii la mai multemese de câte două, trei, patrusau mai multe locuri, meseniiputând fi astfel grupaţi dupăafinităţi.

Astăzi, masa are formelecele mai diferite, cele mai straniişi este confecţionată din mate-rialele cele mai diverse, darrămâne cea care face fericităprivirea, nările, palatul gurii şitransformă un prânz sau o cinăîntr-o sărbătoare.

Cum săpregăteşti o masăBunul gust, mai mult decât

banii, trebuie să fie de admiratşi căutat la prepararea uneimese, în special la cele festive,la care se sărbătoreşte ceva. Ofrumoasă faţă de masă este ori-când apreciată, iar cele maicăutate rămân cele produse laFlorenţa, oraş care rămâne cam-pion la împodobirea meselorfestive cu porţelanuri, tacâmuri,veselă, ceramică, candelabre şialte lucrări de artă, lucrări cetrebuie să creeze, împreună cufaţa de masă, o armonie de cu-lori plăcută ochiului. La centrul

Masa, locul de

gânduri de somelier

mesei florile şi fructele trebuiesă fie într-o concordanţă cu ce-lelalte obiecte.

Am lăsat la urmă un articolcare nu este de loc de neglijat:paharul. Ideal din cristal, purşi simplu din sticlă transparentă,n-ar trebui niciodată să fie dinsticlă colorată sau din cristalprelucrat cu încrustaţii şi pic-turi.

Galbenul pai, auriul sau ver-zuiul vinurilor albe nu ar puteafi observate prin astfel de pa-hare, dar nici roşul rubiniu sauroşul profund nu ar putea fiidentificate. Forma pahareloreste foarte importantă pentrufiecare băutură în parte şi, dacăar fi să analizăm aceste forme,

am ajunge la circa 14 tipuri şiforme de pahare pe care artrebui să le utilizăm. Sigur, nutoate o dată, la un singur prânzsau cină. Dar în funcţie de fe-lurile de mâncare se vor servidiverse băuturi, fiecare cu pa-harul ei bine determinat, caresă reuşească, prin forma şi mă-rimea sa, să o pună optim învaloare. Dispunerea lor este şiea o artă, dar despre aceastavom vorbi şi cu alte ocazii.

Asocierea dintremâncare şi băutură

Toată lumea se poate mişcaîn jurul unei mese, a unei sim-ple mese, dar care poate fi fă-cută de neuitat nu numai prinbucate, vinuri şi servire, ci şiprin alte creaţii care, la rândullor, pot îmbogăţi şi înfrumuseţao masă. A pregăti o masă, a tebucura de frumuseţea ei, a oîmbogăţi printr-o conversaţiealeasă sunt astăzi plăceri de

întâlnire cel mai frecventcare toţi ne putem bucura şi leputem aprecia.

Totuşi, punctul culminant alunei mese preparate ca la carterămâne totuşi asocierea, sauplăcuta îmbinare dintre măn-care şi băutură, îmbinare pecare nimeni nu o poate face cumai mult profesionalism decâtun somelier.

Este adevărat că la băut şila mâncat ne pricepem cu toţiifoarte bine. Nu ne putem lipside hrană şi nici de băutură (fieea şi apă simplă), dar nu totulstă în cantitate. Trebuie să cău-tăm şi calitatea, frumuseţea şiplăcerea, eleganţa şi stilul cucare ni se serveşte o băutură.

Fiecare simţ al nostru arenevoie să fie încântat la maxim;văzul este primul care intră înjoc şi de el depinde buna dis-poziţie pe durata mesei. Mirosulşi gustul intră în joc odată cuînceperea festinului, auzul sebucură de clinchetul paharelorşi muzica bună, dar nu se ter-

mină totul aici. Postgustul lungal unui vin, care scoate în evi-denţă calitatea felului de mân-care la care a fost servit, estecred partea care adaugă unplus de etichetă, de eleganţă,de nobilitate, partea care puneamprenta definitivă asupra uneimese, partea care sigilează defapt această plăcere şi o facesă devină memorabilă, de carene vom aminti numai cu plă-cere. Aceasta este o meserie şio artă, care nu poate fi îndepli-nită decât de cel care s-a pre-gătit pentru aşa ceva. Acestaeste somelierul.

Numai gânduri bune văurez, de somelier.

Thetablegivesuslotsofpleasures,thatoneshouldknowtoenjoy:fromameetingwith

thelovedonestothepleasureofawelcomingmeal,prepared

withgoodtaste.

www.artevino.ro

cercetare

Dr. ConstantinCROITORU

Membru al Academiei deŞtiinţe din New York

Membru al SocietăţiiAmericane de Oenologie şi

Viticultură

Rolul unei astfel de fişe îlreprezintă asigurarea

trasabilităţii pentru vinulce urmează a se elabora.Completarea acesteia va

permite oenologuluiidentificarea rapidă a

anumitor cauze care audeterminat atât

reuşitele, cât şi eşecurileobservate, cu scopul dea le reproduce sau de a

le evita în anii de recoltăurmători. O asemeneafişă reprezintă o sursă

de informaţiiimportante şi

interesante ce vareprezenta un îndrumar

preţios în luareadeciziilor corecte

referitoare laoperaţiunile incluse în

etapele tehnologice deelaborare şi maturare avinurilor (vezi modelul

de fişă din paginaalăturată, faţă şi verso).

Operaţiuniledin etapa

prefermentativăÎn cadrul acestei etape teh-

nologice, se porneşte de la maimulţi recipienţi ce vor fi utilizaţipe întreaga durată a campanieide vinificaţie.

Pentru fiecare recipient deelaborare a vinului este necesarsă se cunoască: l Numărul recipientului.l Tipul recipientului, ce se

referă la materialul de con-strucţie (oţel inoxidabil,lemn,...).

l Volumul total al recipientu-lui exprimat în hl.

l Volumul de must exprimatîn hl ce a figurat în acestrecipient.

l Numărul de lot pentru fie-care şarjă de must din carea rezultat vinul respectiv.

l În cazul unui recipient defermentare acesta poateprimi mai multe şarje demust deburbat ce rezultădin mai multe zile de recol-tat. În acest context, se im-

pune identificarea parcele-lor recoltate în fiecare zi,cu menţiunea indicării pa-rametrilor de mai jos pen-tru fiecare din zilele în cares-a efectuat culesul: v Data culesului.v Soiul sau soiurile culese.v Volumul de mustuială

sau de must rezultate.v Modul de recoltare (ma-

nual sau mecanic).v Efectuarea operaţiunilor

de desciorchinare şizdrobire semnalate prin„DA“ sau „NU“.

l Precizarea condiţiilor cli-materice la momentul re-coltării strugurilor desti-naţi recipientului respectiv(temperatură, ploaie, soa-re, timp înnourat,...).

l Sulfitarea recoltei, exprima-tă în g SO2/hl.

l Protecţia vasului cu gazcarbonic, indicată prin„DA“ sau „NU“.

l Tratamentul enzimatic almustuielii, cu indicarea ti-pului de preparat şi a dozeiadministrate, în g/hl.

Elaborarea şi utilizarea unei fişe demonitorizare la vinificaţia în alb

34 | romanian WINE art | noiembrie 2009

l Maceraţia peliculară, cu in-dicarea numărului reci-pientului, a temperaturiimustuielii şi a duratei pro-cesului.

l Presarea boştinei, cu indi-carea tipului de presă şi aprogramului de presare (cuindicarea duratelor cicluluişi a palierelor de presiuneadoptate).

l Sulfitarea mustului, cu indi-carea dozelor de SO2 îng/hl adminsitrate după ex-tracţia mustului prin scur-gerea mustuielii şi presa-rea boştinei.

l Tratamentul enzimatic almustului în vederea debur-bării, cu indicarea tipuluide preparat şi a dozei ad-ministrate în g/hl.

l Deburbarea propriu-zisă amustului cu precizarea nu-mărului recipientului, a du-ratei operaţiunii, a tempe-raturii şi a tipului de de-burbare (statică sau dina-mică).



cercetare

l Indicarea volumului demust limpede şi a volumu-lui de burbă rezultate înurma deburbării. Se reco-mandă precizarea cu „DA“sau „NU“ a filtrării burbe-lor în căsuţa destinată vo-lumului de burbă.

l Estimarea randamentului hlmust/ha plantaţie.

l Precizaţi toate informaţiilenecesare pentru a identifi-ca buletinele de analizăcare trebuie să conţinădate cel puţin pentru ur-mătorii parametri: v Concentraţia în zaharuri,

exprimată în g/lv Concentraţia alcoolică

probabilă, exprimată în% vol.

v Aciditatea totală, expri-mată în g/l acid tartric

v Valoarea pH, exprimatăîn unităţi, urmate de ozecimală

v Conţinutul în azot asimi-labil, exprimat în mg/l

v Indici privind starea fito-sanitară a recoltei.

Identificarearecipientului de

fermentareÎn coloana ce prevede volu-

mul de must din recipientuldestinat FA se va preciza fiecarevolum reţinut cât şi volumultotal.

Pentru toate operaţiunileefectuate asupra recipientului

de fermentare se va indica dataşi se vor preciza operaţiunileefectuate şi produsele oenolo-gice utilizate, însoţite de numeleşi/sau parafa operatorului (vi-nificatorului):l În cazul folosirii unor teh-

nici substractive se va pre-ciza volumul de must subs-tras şi tehnica utilizată(concentrare prin osmozăinversă, ...).

l Refrigerarea mustului, cuprecizarea temperaturii şia duratei.

l Analiza recipientului dupăomogenizare, cu preciza-rea datei şi a numărului ra-portului de analiză, ce vatrebui să conţină date des-pre aceiaşi parametri pre-cizaţi mai sus (fără stareafitosanitară a recoltei), lacare se adaugă concentra-ţia în SO2 liber şi total ex-primată în mg/l. Prelevareamostrelor omogene pentruanaliză revine în sarcinaoperatorului.

l Tratamentul cu drojdii se-lecţionate care va precizatipul de drojdie selecţiona-tă şi doza administrată îng/hl.

Monitorizareaevoluţiei

procesului FAAceastă etapă vizează tra-

sarea graficelor de evoluţie atemperaturii şi a densităţii mus-tului, însoţită de indicarea datei

tare efectuate în cursulprocesului fermentativ.

Monitorizareaoperaţiunilor din

etapapostfermentativă

Aceste operaţiuni vizeazăindicarea următorilor parametri:l Precizarea datelor şi a nu-

merelor rapoartelor de de-gustare.

l Precizarea datelor şi a nu-merelor rapoartelor deanaliză.

l Precizarea maturării vinuluipe sedimentul grosier saufin de drojdii.

l Precizarea datelor batonări-lor efectuate în cazul uneimaturări pe sediment, cuindicarea temperaturii şi atehnicii utilizate (baghetăde lemn, agitator electric,rotirea baricului,...).

l Indicarea datei sulfitării şi adozei administrate dupăsepararea vinului de sedi-ment.


şi precizarea operaţiunilor efec-tuate în fiecare zi din cadrulprocesului fermentativ:l Răcirea/încălzirea mustului,

cu precizarea scăderii saucreşterii de temperatură în°C.

l Precizarea naturii activato-rilor de fermentare, a date-lor şi cantităţilor adminis-trate în g/hl. Natura activa-torilor de fermentare vizea-ză compoziţia acestora şise referă la sulfatul deamoniu, la tiamină (vitami-na B1), celuloză, pereţi ce-lulari de drojdii, drojdiiinerte,....

l Microoxigenarea (sau aera-rea) mustului va fi indicatăprintr-o cruce, cu menţio-narea cantităţii de oxigenadministrate în mg/l.

l În cazul în care procesul FAse desfăşoară în baric destejar, se va indica data in-troducerii mustului în ba-ric, marcând cu o cruce încăsuţa corespunzătoare.

l Daca se practică se va pre-ciza şaptalizarea, se vapreciza tipul de produs uti-lizat, doza aleasă (g/l), lace ridicare de potenţial al-cool corespunde.

l Identificarea operatorului(vinificatorului) care a mo-nitorizat derularea proce-sului FA prin marcarea ini-ţialelor numelui şi prenu-melui său.

l Indicarea datei şi a numă-rului rapoartelor de degus-


cercetare


Membru al Academiei deŞtiinţe din New York

Membru al SocietăţiiAmericane de Oenologie şi

Viticultură

Ca şi la vinificaţia în alb,rolul unei astfel de fişe îl

reprezintă asigurareatrasabilităţii pentru vinulce urmează a se elabora.

Completarea sa vapermite oenologuluiidentificarea rapidă a

anumitor cauze care audeterminat atât

reuşitele, cât şi eşecurileobservate, cu scopul dea le reproduce sau de a

le evita în anii de recoltăurmători. O asemeneafişă reprezintă o sursă

de informaţiiimportante şi

interesante ce vareprezenta un îndrumar

preţios în luareadeciziilor corecte

referitoare laoperaţiunile incluse în

etapele tehnologice deelaborare şi maturare avinurilor (vezi modelul

de fişă din paginaalăturată, faţă şi verso).

Operaţiunileefectuate în etapa

de umplere arecipientului

În cadrul acestei etape teh-nologice, se porneşte de la maimulţi recipienţi ce vor fi utilizaţipe întreaga durată a campanieide vinificaţie.

Pentru fiecare recipient deelaborare a vinului este necesarsă se cunoască: l Numărul recipientului.l Tipul recipientului, ce se

referă la materialul de con-strucţie (oţel inoxidabil,lemn, beton,...).

l Volumul total al recipientu-lui exprimat în hl.

l Volumul de mustuială ex-primat în hl ce a figurat înacest recipient.

l Numărul de lot pentru fie-care şarjă de mustuială dincare a rezultat vinul res-pectiv.

l În cazul unui recipient,acesta poate primi maimulte şarje de mustuialăce rezultă din mai multe

parcele. În acest context,se impune identificareaparcelelor recoltate în fie-care zi, cu menţiunea indi-cării parametrilor de maijos pentru fiecare din zileleîn care s-a efectuat culesul: v Data culesului.v Soiul sau soiurile culese.v Volumul de mustuială re-

zultat.v Modul de recoltare (ma-

nual sau mecanic).v Efectuarea operaţiunilor

de desciorchinare şizdrobire semnalate prin„DA“ sau „NU“.

l Precizarea condiţiilor cli-materice la momentul re-coltării strugurilor desti-naţi recipientului respectiv(temperatură, ploaie, soa-re, timp înnourat,...).

l Precizaţi toate informaţiilenecesare pentru a identifi-ca buletinele de analizăcare trebuie să conţinădate cel puţin pentru ur-mătorii parametri: v Concentraţia în zaharuri,

exprimată în g/l

Elaborarea şi utilizarea unei fişe demonitorizare la vinificaţia în roşu

v Concentraţia alcoolicăprobabilă, exprimată în% vol.

v Aciditatea totală, expri-mată în g/l acid tartric

v Valoarea pH, exprimatăîn unităţi, urmate de ozecimală

v Indicii polifenolici consa-craţi (indicele polifenoli-lor totali, IPT; intensita-tea colorantă modificată,IC’ dată de suma dintreDO 420, DO 520 şi DO620; tenta dată de rapor-tul DO 420 / DO 520)

v Conţinutul în azot asimi-labil, exprimat în mg/l

v Indici privind starea fito-sanitară a recoltei.

l Estimarea randamentului hlmust/ha plantatie.

Operaţiunile din etapa

prefermentativăPentru fiecare operaţiune

efectuată în cadrul acestei etape



cercetare


se va indica data şi se vor pre-ciza produsele oenologice uti-lizate, însoţite de numele sauparafa operatorului (vinificato-rului):l Sulfitarea recoltei, exprima-

tă în g SO2/hl.l Tratamentul enzimatic al

mustuielii, cu indicarea ti-pului de preparat şi a dozeiadministrate, în g/hl.

l Separarea unui anumit vo-lum de must din mustuială,cu precizarea volumuluiseparat în hl şi menţiona-rea destinaţiei acestuia (vinroze,...), a tehnicilor sub-tractive utilizate.

l Răcirea mustuielii, cu pre-cizarea temperaturii şi aduratei de menţinere latemperatura respectivă (încazul aplicării tehnicii ma-ceraţiei prefermentative larece).

l Analiza recipientului dupăomogenizare, cu preciza-rea datei şi a numărului ra-portului de analiză, ce vatrebui să conţină date des-pre aceiaşi parametri pre-cizaţi mai sus (fără stareafitosanitară a recoltei), lacare se adaugă concentra-ţia în SO2 liber şi total ex-primată în mg/l şi conţinu-tul în acid malic. Preleva-rea mostrelor omogenepentru analiză revine însarcina operatorului (vinifi-catorului).

l Tratamentul cu drojdii se-lecţionate care va precizatipul de drojdie selecţiona-tă şi doza administrată îng/hl.

Monitorizareaderulării

procesului FAAceastă etapă vizează tra-

sarea graficelor de evoluţie atemperaturii şi a densităţii mus-tului, însoţită de indicarea dateişi precizarea operaţiunilor efec-tuate în fiecare zi din cadrulprocesului fermentativ:l Remontajul fracţiunii lichi-

de, cu precizarea volumu-lui vehiculat, a duratei re-montajului şi a frecvenţeizilnice a acestora.

l Scufundarea căciului deboştină prin mijloacele dis-ponibile, cu precizarea zi-lelor în care a fost efectua-tă această operaţiune încăsuţa corespunzătoare.

l Răcirea/încălzirea mustului,cu precizarea scăderii saucreşterii de temperatură în°C.

l Precizarea naturii activato-rilor de fermentare, a date-lor şi cantităţilor adminis-trate în g/hl. Natura activa-torilor de fermentare vizea-ză compoziţia acestora şise referă la sulfatul deamoniu, la tiamină (vitami-na B1), celuloză, pereţi ce-

necesită folosirea unei ast-fel de tehnici):Remontaje, cu exprimarea

volumului în hl.Scufundarea căciulii de

boştină prin tehniciledisponibile.

Umplerea recipientului cuprecizarea volumuluiadăugat şi a număruluirecipientului de unde aprovenit vinul.

Regimul termic al macerăriipostfermentative.

Numerele rapoartelor deanaliză şi de degustăriefectuate.

l Precizarea datei de separa-re a vinului ravac.

l Precizarea tipului de presăutilizat şi a datei de presa-re.

l Precizarea volumelor de vinravac, vin de la prima pre-sare şi vin de la a douapresare ce au reprezentatfiecare dintre recipienţi.

l Precizarea datelor şi a nu-merelor rapoartelor deanaliză pentru fiecare reci-pient.

lulari de drojdii, drojdiiinerte,....

l Microoxigenarea (sau aera-rea) mustului va fi indicatăprintr-o cruce, cu menţio-narea cantităţii de oxigenadministrate în mg/l.

l În cazul în care procesul FAse desfăşoară în baric destejar, se va indica data in-troducerii mustului în ba-ric, marcând cu o cruce încăsuţa corespunzătoare.

l Daca se practica se va pre-ciza saptalizarea sa va pre-ciza tipul de produs utili-zat, doza aleasa (g/l), la ceridicare de potential alcoolcorespunde.

l Identificarea operatorului(vinificatorului) care a mo-nitorizat derularea proce-sului FA prin marcarea ini-ţialelor numelui şi prenu-melui său.

l Indicarea datei şi a numă-rului rapoartelor de degus-tare efectuate în cursul FA.

Monitorizareaoperaţiunilor

din etapapostfermentativă

Aceste operaţiuni vizează: l Indicarea datelor la care

sunt efectuate următoareleoperaţiuni în cursul perioa-dei de macerare postfer-mentativă (atunci când ti-pul de vin dorit a se obţine


www.artevino.ro

vinoteca

42 | romanian WINE art | noiembrie 2009

Aceste vinuri le găsiţi la Salonul de Vinuri A&V


legislaţie

Violeta TEODORUTeodoru & Asociaţii,

Agenţie de ProprietateIndustrială

În prezentul articol vomenumera modalităţile

de protecţie la caresocietăţile din domeniul

viticol (producători,firme de import-export

şi distribuţie) ar trebuisă apeleze. Dintre

acestea, în ceea cepriveşte înregistrarea

drepturilor deproprietate industrială,urmează a fi selectate,

dintre modalităţileexpuse mai jos, cele care

oferă cea mai bunaprotecţie, în funcţie de

distinctivitateadenumirii produsului,

etichetei, a formeisticlei, precum şi a altorfactori ce sunt analizaţi

în funcţie de fiecare caz.Protecţia nu încetează

însă odată cuînregistrarea mărcii,

fiind necesară şisupervizarea pieţei

pentru a protejadrepturile dobânditeprin înregistrare, prin

opoziţii la eventualelemărci naţionale,

comunitare şiinternaţionale identice

sau similare depusepentru aceeaşi clasă de

produse sau pentruclase complementare.

Mai întâi de toate, menţio-năm că în domeniul viticol esteesenţială înregistrarea mărcilornu doar pentru clasa 33 „Bău-turi alcoolice (cu excepţiaberii)“, ci şi pentru clasa 35„Publicitate; gestiunea afac-erilor comerciale; adminis-traţie comercială; lucrări debirou“. Chiar dacă înregistrareaunei mărci pentru clasa 33 nuconferă dreptul doar la pro-ducţia de vinuri, ci şi la vânza-rea, importul-exportul şi la pres-tarea de servicii de publicitatepentru aceste produse, clasa35, pe lângă rezervarea posi-bilităţii deschiderii unui maga-zin de vinuri cu denumirea res-pectivă, vă va ajuta să evitaţiprocese costisitoare şi de du-rată, prin care în baza unei ho-tărâri definitive şi irevocabilesă se stabilească în final faptulcă aveţi dreptul, prin înregis-trarea mărcii doar pentru clasa33, să efectuaţi şi import–exportşi distribuţie prin intermediulmagazinelor de specialitate şipublicitate acestor produse. A -ceastă situaţie se întâmplă de-oarece exista multe situaţii, încare terţii înregistrează mărcisimilare sau chiar mărci iden-tice doar pentru clasa 35, încazul în care înregistrarea măr-cii nu a fost solicitată şi pentruclasa 33, somând producătorulsă înceteze distribuţia de vinîn magazine, să înceteze opera -ţiunile de import-export, uneoriblocând şi marfa în depozitelevamale şi să înceteze publici-tatea acestor produse, sub oriceformă.

În final, ca urmare a unorexpertize tehnice în domeniulproprietăţii industriale şi ca ur-mare a argumentării detaliateîn cadrul unor procese de pro-prietate industrială, sau chiarîn cadrul unor dosare penalede contrafacere şi concurenţăneloială, se constată că simplaînregistrare pentru clasa 33este suficientă şi permite toateaceste operaţiuni, iar înregis-trarea pentru clasa 35 conferă

dreptul de a deschide un ma-gazin cu denumirea respectiva,dreptul de a presta activitateade declarant vamal, dreptul dea avea o societate de publicitatecu denumirea respectiva. Fărăînregistrarea mărcii pentru am-bele clase, imaginea societăţiişi lanţul de distribuţie pot figrav afectate.

1. N umelecomercial este un

drept anterioropozabil mărcii

Este util să cunoaşteţi faptulcă, în cazul în care numele so-cietăţii, astfel cum acesta esteînregistrat la Oficiul de Statpentru Invenţii şi Mărci -OSIM, este anterior cererii deînregistrare de marcă sau des-en/model industrial, se poatesolicita anularea mărcii saudesenului/modelului ce este si-milar/ă numelui comercial.

2. Înregistrareadenumirii societăţii

ca marcă

De obicei, este vorba despreo marca grafică, deoarece „si-gla“ acestei societăţi nu se mo-difică des şi apare în aceeaşimodalitate pe toate etichetele,chiar dacă acestea variază întimp. Este de dorit evitarea unorcuvinte în elementul verbal carear putea crea riscul unor opoziţiispecifice domeniului viticol. De

exemplu, cuvântul „Chateau“în conţinutul mărcii va deter-mina OSIM să opună un avizde refuz provizoriu, argumen-tând prin faptul că acesta marca„este de natură să inducă pu-blicul în eroare cu privire laoriginea geografică, calitateasau natura produsului sau ser-viciului“, în temeiul art. 5 lit. f.din legea mărcilor nr. 84/1998.De asemenea, în temeiul ace-luiaşi argument şi text de lege,în cazul în care mărcile de vinuriconţin denumirile unor localităţicare reprezinta şi indicaţii geo-grafice, adică zone geograficerenumite pentru calitatea vinu-rilor şi protejate prin legislaţiaîn vigoare (Ordinulnr.732/2005privind aprobarea Listei denu-mirilor de origine controlata -DOCpentruvinurileliniştite,pen-tru vinurile spumante, a Listeiindicaţiilorgeograficepentruvi-nurileliniştiteşiaromatizate,ad-misepentruutilizareînRomânia,precum şi a Listei menţiunilortradiţionalealevinurilor,admisepentruutilizareînRomânia) aces-tea urmează a fi limitate expresîn cadrul detalierii produselordin clasa 33 la „Vinuricudenu-mire de origine controlata dinarealul .....“ pentru a putea fiadmise spre înregistrare. În ca-zul lipsei unei asemenea men-ţiuni, atât OSIM din oficiu, câtşi Oficiul Naţional de Originepentru Vinuri (O.N.D.O.V.) vorobliga solicitantul la aceasta li-mitare în cadrul unui aviz derefuz provizoriu, respectiv încadrul unei opoziţii

3. Înregistrareadenumirii

produsului camarcă

Pentru denumirea produsu-lui recomandăm în primul rând

La depunerea unei cereride înregistrare de marcătrebuie luat în consideraţieplanul de expansiune teri-torială a produsului, astfelîncât să se opteze din timpşi cu evitarea unor supra-puneri de costuri pentru

înregistrarea în diverseţări, inclusiv în România.Astfel, dacă este de interesprotecţia în comunitateaeuropeană, se poate mergede la început pe marcă co-munitară, ce include şi pro-tecţia mărcii în România.

Protecţia proprietăţii industriale în domeniul viticol

Înregistrarea şi supervizarea pieţei Gândiţi în perspectivă


legislaţieînregistrarea obligatorie a aces-teia în formă verbală, pentru oprotecţie cât mai largă, în even-tualitatea modificării etichetelor.Înregistrarea în forma verbalăînseamnă înregistrarea directa cuvântului/expresiei, fărăvreun font special şi fără culori.Suplimentar, recomandăm în-registrarea denumirii produsu-lui şi cu un element grafic – unfont special, culori, o siglă,care însă, pentru a distingeprodusele şi pentru a facilitaînregistrarea ar trebui să eviteelementele repetitive legate dedomeniul vinului – viţă-de-vie,aşezată în rânduri, castelul,frunza de viţă-de-vie etc. Sur-prinzător este că, deşi acesteelemente se găsesc pe o mul-titudine de mărci şi desene in-dustriale, OSIM mai opune dinoficiu mărci anterioare ce con-ţin asemenea elemente grafice,existând şi opoziţii din parteaunor societăţi care consideracă ar avea un monopol asupraacestor simboluri cu mic gradde distinctivitate. Aceste opoziţiisunt uşor de contracarat, darprocedura de înregistrare du-rează mai mult timp şi costurilelegate de această procedurăvor fi mai ridicate.

4. Înregistrareaetichetei ca marcă

sau ca desenindustrial

Înregistrarea etichetei esterecomandată, deoarece celemai multe cazuri de contrafacerisunt cele în care, deşi eticheteleconţin denumiri diferite aleproduselor, imaginea de an-samblu a etichetei este asemă-nătoare, clienţii fiind induşi îneroare de către anumite ele-mente grafice sau culori aleacesteia. În acest caz, se puneproblema alegerii între protecţiaprin marca a etichetei sau pro-tecţia prin desen industrial.Avantajul desenului industrialconsta în faptul că, printr-osingură cerere, se pot cuprindetoate etichetele, costul totalfiind mai mic, spre deosebirede înregistrarea separată a fie-cărei etichete ca marcă, iar de-zavantajul constă în durata maimica de protecţie a acestuia.Astfel, o marca se înregistreazăpentru 10 ani şi poate fi reîn-noită de un număr nelimitatde ori pentru alte durate suc-cesive de câte 10 ani, iar în ca-zul desenelor industriale pro-tecţia iniţială este de 10 ani,

dar aceasta poate fi prelungitădoar pentru 3 durate succesivea câte 5 ani; deci, în final, pro-tecţia maximă a unui deseneste de 25 de ani. În practică,durata mai mica de protecţie adesenelor industriale nu esteun inconvenient major, etiche-tele fiind modificate la perioademai mici de timp, iar avantajulfinanciar faţă de marcă face caetichetele să fie protejate deobicei prin desene industriale.

5. Înregistrareasticlei de vin cu

eticheta pe ea, camarca

tridimensională sauca model industrial

Şi în acest caz, problemeleşi argumentele sunt similarecelor expuse la punctul 3, cuparticularitatea că, în cazul în-registrării unei mărci tridimen-sionale, exista un accent maimare pus pe cuvintele menţio-nate pe etichetă, spre deosebirede protecţia prin model indus-trial, prin care se protejează înspecial imaginea estetica, deansamblu a produsului.

6. Înregistrareadomeniului de

internet Este foarte importantă pre-

zenţa pe internet pentru oricesocietate comercială şi ar fi

mai mult decât neplăcut dacăun competitor va rezerva undomeniu pe internet identicsau similar denumirii societăţiidumneavoastră. Recomandămrezervarea denumirii, dacă esteposibil, atât pe „.ro“, cât şi pe„.eu“ şi pe „.com“. În temeiulunei mărci anterioare se poateanula o înregistrare ulterioarăde domeniu de internet.

7. Înregistrarea cadesen industrial a

principalelor paginiale site-ului firmeiDeşi conţinutul site-ului, adi-

că textul acestuia, beneficiazăde protecţia conferită prin legeadreptului de autor de la datacomunicării acestuia, prin oricemijloace, deci inclusiv prin pu-blicarea pe pagina de internet,este posibil să doriţi protejareagraficii site-ului pentru a evitacopierea acestuia. Site-ul poatefi protejat, în ceea ce priveştegrafica sa, prin desen industrial,iar în ceea ce priveşte anumitefuncţionalităţi speciale cu ele-mente de noutate, se poatevorbi despre protecţia prin in-ovaţie

8. Standurilepublicitare ale

societăţiiStandurile publicitare ale

societăţii, care folosesc la pro-

Supervizarea ela fel de

importantă caînregistrarea

După înregistrarea măr-cii sau a desenului/mo-delului industrial se re-comanda efectuareaunei supervizări a pie-ţei. Supervizarea constăîn verificarea continuă anoilor cereri admisespre înregistrare, astfelîncât să nu scape vigi-lenţei OSIM mărci de-puse spre înregistrare,care pot prejudiciadrepturile dumneavoas-tră anterior dobândite.Mai mult, pe calea înre-gistrării de mărci comu-nitare prin OHIM (Of-fice of Harmonizationfor the Internal Mar-ket), deşi se notificădrepturile opozabile an-terioare, rămâne la lati-tudinea titularului soli-citării unei înregistrări aunei mărci ulterioaremărcii dumneavoastră,dacă doreşte sau nu săcontinue procedura,astfel că rămâne în sar-cina dumneavoastră sădepistaţi solicitările ul-terioare care vă prejudi-ciază şi să vă opuneţi a -cestora. După constata-rea unor solicitări ulte-rioare identice sau simi-lare, se formulează o o -poziţie. Opoziţia la măr-cile naţionale şi interna-ţionale se judeca deOSIM, iar la cele comu-nitare de către OHIM.

movarea /degustarea produse-lor în cadrul diverselor expoziţiisau supermarketuri, se prote-jează prin model industrial. Deregulă, este vorba despre de-punerea a 2-3 imagini ale stan-dului respectiv, pentru a asiguravizibilitatea şi protecţia tuturorelementelor estetice ale stan-dului.

Theauthorlistswaystopro-tectthewine,whichrelatedcompaniesshouldappealto,bothnationallyandinternatio-nally(producers,import-exportcompaniesanddistribution).

Compania Paolo Consult şi-a începutactivitatea in România în urmă cu 3 ani,oferind servicii in domeniul plantaţiilorviticole si pomicole. Înca de la înfiinţares-a identificat cu excelenţa în servicii deconsultantă şi înfiinţarea plantaţiilor.

Dovezi ale acestor lucrări, sunt PLAN-TAŢIILE LA CHEIE încheiate în Dobrogea,Oltenia, Dealu Mare sau Prahova.

Cu ocazia accesării FONDURILOR EU-ROPENE DE RECONVERSIE SI RES-TRUCTURARE VITICOLĂ, Paolo Consulteste în gradul de a efectua toate tipurilede servicii de care aveţi nevoie pentru înfi-inţarea sau modernizarea plantaţiilor viticole

si pomicole. Păstrându-şi aceeaşi viziuneşi având o calitate a serviciilor incontestabilă,datorită echipei formate din personal cali-ficat, acum are o ofertă de toamnă pentrutoţi cei interesaţi în efectuarea unei PLAN-TAŢII LA CHEIE cu ajutorul FONDURILOREUROPENE .

Acum puteţi efectua o PLANTAŢIE LACHEIE cu 13.500 euro.

În această ofertă vi se furnizează atâtserviciile de consultantă cât si cele deprestări servicii . Asta insemnând că vi seva pregăti terenul (scoaterea plantelorvechi, scarificarea se va face cu 2-3 treceri,nivelarea se va efectua cu grapă rotativă

înaintea plantării), se va efectua procesulde plantare ( plantat plante, instalare tutori),asta pentru MĂSURA I .

Iar pentru MĂSURA II vi se va furnizasistemul de conducere şi palisaj instalat(şpalieri capăt, şpalieri intermediari, sistemulde ancorare, 5 sârme si întinzători) . Plataunui asemenea contract se va face cu unavans cuprins între 0-30% , iar restul seva plăti la încasarea subvenţiilor pentrufiecare măsura de la Agenţia de Plăţi şi In-tervenţie în Agricultură .

Pentru mai multe detalii contactaţi De-partamentul Comercial:

[email protected]


podgorii de vis


Director Cercetare-Dezvoltare societatea

SODINALMembru al Academiei de

Ştiinţe din New YorkMembru al Societăţii

Americane de Oenologie şiViticultură

Destinul m-a fericit cuparticipări în numeroase

concursuri internaţionalede vinuri, dar parcă acesta

din urmă (dar nu ultimul,nici la propriu şi nici la

figurat !), denumitMondial du Pinot Noir

m-a cam bulversat şi uimitîn sensul bun al cuvintelor.

Am înţeles şi mai bine ceînseamnă zicala

românească „Omulsfinţeşte locul“ după ce

i-am cunoscut mai bine peelveţieni la ei acasă, atât în

plan profesional, undedomină amabilitatea,

disciplina, competenţa şiprofesionalismul, cât şi

într-ale oenogastronomieişi oenoturismului, unde se

evidenţiază ospitalitatea,rafinamentul, bunul gust,

tradiţia şi, uneori, chiarmodestia.

Întâlnirea cuMike Favre

Pe preşedintele acestui con-curs, Mike Favre, l-am cunos-cut cu un an în urmă la o altăconfruntare oenologică de pres-tigiu, Concours Mondial deBruxelles (CMB), desfăşuratla Bordeaux. Domnia sa a fostpreşedintele juriului din caream avut onoarea să fac şi euparte. După cele 3 zile de con-curs a venit la mine şi m-a feli-citat, spunându-mi că notele

pe care le-am acordat au fostfoarte aproape de ale sale şică s-au înscris foarte bine înintervalul valoric al fiecărei pro-be de vin jurizate. Mi-am ex-primat dorinţa de a deveni ju-decător expert în concursulMondial du Pinot Noir pecare-l organizează în Elveţia,iar el mi-a dat un răspuns afir-mativ şi m-a asigurat că-şi varespecta promisiunea. Faptulcă notele mele acordate vinu-rilor evaluate în juriul prezidatde Mike Favre la Bordeauxau fost într-adevăr foarte obiec-tive, s-a materializat în numireamea ca preşedinte de juriu laediţia următoare din 2009 aCMB, desfăşurată la Valencia,în Spania.

Organizatoriiconcursului şi

Elisabeth PasquierMondial du Pinot Noir este

un concurs internaţional care aajuns în acest an la a XII-a con-fruntare şi care face parte din

Federaţia Mondială a MarilorConcursuri Internaţionale deVinuri şi Băuturi Spirtoase(VINOFED). El se desfăşoarăsub patronajul Organizaţiei In-ternaţionale a Viei şi Vinului(OIV) şi a Uniunii Inter-naţionale a Oenologilor(UIOE). VINOFED, împreunăcu OIV şi UIOE, asigură produ-cătorilor şi consumatorilor devin credibilitatea organizării im-pecabile şi garanţia unui pal-mares al rezultatelor care estecertificat şi incontestabil. Dinpartea ţării organizatoare, o im-plicare deosebită în acest con-curs o are societatea Vinea,specializată în organizarea deconcursuri şi manifestări cu ca-racter oenoturistic şi oenogas-tronomic, a cărei misiune estesă apere şi să întărească imagi-nea şi notorietatea vinurilor el-veţiene atât la nivel naţional,cât şi internaţional. Dintre mem-brii acestei redutabile organizaţiiprofesionale, o impresie cu totulşi cu totul deosebită mi-a pro-dus-o doamna ElisabethPasquier.

Programulconcursului

Concursul de desfăşoară înfiecare an în localitatea Sierre,situată în pitoreasca regiuneviticolă Valais, ai cărei locuitorisunt cunoscuţi sub numele devalezani. Durează 3 zile şi înacest an s-a desfăşurat în zilelede vineri, sâmbătă şi duminică,respectiv 21, 22 şi 23 august.

Judecătorii experţi au fostcazaţi cu toţii în localitateaUvrier la Hôtel des Vignes,situată la 5 km de Sierre. Sosireaacestora a fost astfel organizatăîncât joi, 20 august, la orele16.00, toată lumea să poatăparticipa la o scurtă vizită a la-cului subteran din Saint–Léo-nard situat în apropiere, dupăcare cina s-a servit la restau-rantul gării. În fiecare din cele3 zile care au urmat în care auavut loc degustările, programulde dimineaţă a fost identic, elfinalizându-se cu o mică gustareînsoţită de vinuri aperitive în-ainte de masa de prânz.

Membrii juriului din care am făcut parte însoţiţi de preşedintele concursului,Mike Favre. De la stânga spre dreapta: Constantin Croitoru, Conrad Briguet şi

Corinne Clavien, Mike Favre, Baudoin Havaux şi Jacques Orhon

O veritabilă bijuterie bahicăîntr-o lume de excepţie!


În ziua de vineri, 21 august,după programul de dimineaţă,a urmat programul oenoturistic,constând într-o deplasare, ase-zonată cu gustări din mezelurişi brânzeturi tradiţionale, acom-paniate de vinuri elveţiene deprestigiu; deplasarea s-a efec-tuat cu funicularul până laCrans-Montana şi a fost ur-mată de urcarea cu telecabinaşi telescaunul până la Muntelede gheaţă Plaine Morte. Pe-riplul oenoturistic a fost urmatde unul oenogastronomic con-stând într-o cină tradiţională(„soirée raclette“!) găzduităde restaurantul Chateau deVilla din Sierre.

Sâmbătă, 22 august, aperi-tivul oenogastronomic servitdupă şedinţa de degustare afost oferit de producătorii devinuri din celebra localitate Ful-ly. Prânzul, unul de excepţie,s-a derulat la restaurantul Ter-minus din Sierre. După un re-paus de două ore s-a plecat cuautobuzul la Chamoson undeam petrecut în aer liber alăturide o orchestră de studenţi, carene-au încântat cu muzică irlan-deză, în compania unor aperitiveşi a unor vinuri de excepţie.Cina s-a servit la hanul dinChamoson, fiind un bun prilejde asociere a mâncărurilor tra-diţionale, dar şi internaţionale,cu vinurile elveţiene.

În ultima zi a concursului,duminică 23 august, după pro-gramul de dimineaţă s-a plecatcu autobuzul către Colline deGéronde unde familia Rou-vinez (unul dintre cei mai ce-lebri producători elveţieni devinuri) ne-au oferit un aperitivşi un prânz de excepţie, dupăcare am fost însoţit la gara dinSierre în vederea întoarceriiacasă.

Desfăşurareaconcursului.

Componenţajuriilor

După servirea micului dejunne îmbarcam în autobuzul carene transporta din Uvrier la Sier-re. În fiecare dimineaţă, de-gustările au debutat la orele9.00 şi s-au finalizat în jurulorelor 12.30 – 13.00; în acestinterval, membrii juriilor puteaulua pauze scurte între seriilede vinuri supuse evaluării.

Imagine din sala în care s-a desfăşurat concursul

În compania unor prieteni. De la stânga la dreapta: Yan Juban,directorul general adjunct al OIV, împreună cu soţia domniei sale,

Nathalie Juban, Ghislain K – Laflamme şi Constantin CroitoruContinuare în pagina 50


Mostrele de vinuri prezenteîn concurs au fost evaluate de10 jurii, formate fiecare dincâte 5 degustători. Fiecare juriuavea un responsabil ce a fostreprezentat de către un degus-tător provenind din ţara orga-nizatoare.

Juriul din care am făcutparte a avut drept responsabilpe doamna Corinne Clavien,reputat oenolog elveţian. Ceilalţimembri ai juriului au fost bel-gianul Baudouin Havaux, pre-şedintele executiv al CMB, el-veţianul Conrad Briguet, di-rectorul Şcolii de ingineri agro-nomi din Changins şi canadia-nul Jacques Orhon, profesorde somelerie şi scriitor de vi-nuri.

Dintre degustătorii străini,merită a fi menţionaţi YanJuban, directorul general ad-junct al OIV, Ghislain K –Laflamme, preşedintele Con-cursului internaţional SélectionsMondiales des Vins (SMV) des-făşurat în Québec-Canada şi,nu în ultimul rând, LouisHavaux, preşedintele de onoa-re al CMB. Ceilalţi degustătoristrăini au provenit din Germa-nia, Luxemburg, Israel, Aus-tralia, Spania, Franţa, Italia,Argentina şi Chile.

Evaluarea mostrelorde vinuri

Fiecare membru al juriuluia avut în faţa scaunului său unlaptop conectat la o reţea spe-cializată; deasupra tastaturii seafla un suport de lemn netedpe care se găsea lista eşan-

tioanelor de vinuri ce trebuiauevaluate în ziua respectivă. Prinintermediul responsabilului dejuriu poziţionat în capul mesei,ni se trimitea pentru fiecaremostră de vin jurizată acelaşiformat ce conţinea tabelul cucaracteristicile vizuale, olfactiveşi gustative împreună cu eva-luarea globală ce trebuiau apre-ciate; în cadrul acestui tabel,fiecare membru al juriului tre-buia să clicheze cu mouse-ulîn dreptul calificativului (exce-lent, foarte bun, bun, satisfă-cător, insuficient) atribuit pa-rametrului analizat (aspect şilimpiditate la examinarea vi-zuală; francheţe, intensitate şi

calitate la examinarea olfactivă;francheţe, intensitate, persis-tenţă şi calitate la examinareagustativă). Prin click-ul final seputea observa valoarea totalăa punctelor acordate. Progra-mul permitea revenirea asupracalificativelor acordate para-metrilor analizaţi menţionaţimai sus. Responsabilul de masăne comunica de fiecare datănotele minime şi maxime acor-date, cât şi valoarea medieiaritmetice a acestora. În cazulîn care un vin era susceptibilde o anumită medalie (medaliade argint: 84,1 – 89 puncte;medalia de aur: 89,1 – 94 punc-te; marea medalie de aur: peste94 puncte), responsabilul demasă făcea apel la membrii ju-riului atunci când raportul erade 2 (pro medalie) la 3 (contramedalie) funcţie de valoareanotelor acordate. În urma dis-cuţiei, dacă vreunul dintremembrii juriului dorea să mo-difice vreo notă, i se trimiteadin nou tabelul în vederea efec-tuării corecţiei şi luării decizieide către toţi membrii juriuluiasupra medaliei atribuite.

Deşi prin calitatea mea dejudecător expert internaţionalam participat ca membru înjurii în peste 10 concursuri in-ternaţionale, este pentru primadată când am întâlnit aceastămetodă de evaluare bazată pefolosirea mijloacelor informa-tice; este o metodă foarte rapidă

şi eficientă, deoarece îţi dă po-sibilitatea ca degustător a po-ziţionării imediate faţă de ceilalţimembri ai juriului. Am fostfoarte bucuros deoarece în cele3 zile de concurs, în cadrul ju-riului din care am făcut parte,m-am situat prin evaluările melede cele mai multe ori aproapede media aritmetică a noteloracordate.

Aspecte privinddinamica

participării şidistrubuţiamedaliilor

În tabelul din stânga esteprezentată o situaţie statisticăprivind Concursul mondial duPinot noir 2009.

Se observă că vinurile dinalte ţări acoperă un procent cetrece uşor peste o treime(35%), în timp ce vinurile dinţara organizatoare acoperă res-tul de aproape două treimi(65%), cu menţiunea că nu-mărul celor provenite din can-tonul Valais, ce include ceamai cunoscută regiune viticolăelveţiană (27,2), este numai cucirca 10% mai mic decât nu-mărul celor provenite din restulElveţiei (37,8%).

În acest an, pentru primadată, pe lângă vinurile din soiulPinot noir roşii şi rozé liniştite

Constatin Croitoru împreună cu Elisabeth Pasquier, ilustrul reprezentant al societăţii Vinea


www.artevino.ro

şi efervescente, au fost intro-duse în concurs şi vinuri pro-venind din soiurile Pinot blancşi Pinot gris dulci, ce au fosttrecute la categoria Descope -riri („Decouvertes“).

Din punct de vedere pro-centual, ponderea cea mai mareau reprezentat-o vinurile roşiiliniştite (72%), urmate de vi-nurile campion mondial (10%),apoi de vinurile de la categoriaDescoperiri (7,3%), cele rozé(5,9%), cele spumante (3,2%)şi, în final, cele dulci (1,6%).

În privinţa medaliilor, aufost acordate un număr de 350de medalii, reprezând 30% dinnumărul vinurilor prezente înconcurs, conform reglementă-rilor actuale ale OIV. Dintre vi-nurile premiate, 2 (0,6%) auprimit Marea Medalie de Aur,95 (0,6%) au fost răsplătite cuMedalia de Aur şi 253 (72,3%)dintre acestea au fost distinsecu Medalia de Argint.

Regrete în loc de concluzii

Regret faptul că nu m-aminteresat mai serios de progra-mul acestui concurs şi că nuam fost pregătiţi pentru a facemai multe fotografii. Din păcate,ţăra noastră a avut o participareslabă şi nu a obţinut nici o me-dalie, în comparaţie cu ţări pre-cum Bulgaria (o medalie deaur şi una de argint), Ungaria(2 medalii de argint) sau Slo-venia (3 medalii de argint).

MondialduPinotnoirisoneofthemostimportantinternatio-nalcontestsofwinestargetedonareferencevariety.Startingwiththisyear,therangeofwineshasbeenextendedtothePinotgrisandPinotblancvarieties,and

thewinesoriginatingfromthesevarietieshavebeenincludedinthecategoryofnewdiscoveriesbeingsubmittedseparatelytothepanelsofjudges,alongsideothertraditionalcategoriesco-mingfromthePinotnoirvarietywhichcomprisethestillredwi-nes,therosewines,thespar-

klingwinesandthesweetwines.Thecontestfeaturedtheperfor-manceofcomputerassistedtas-ting.TheSwissoenotourismandoenogastronomysuccessfullyac-companiedthecarryingoutof

thecontest.

În imaginea de sus, aspecte din tradiţia folclorică a elveţienilor din regiuneaviticolă Valais. În cea de jos, traseul funicularului către Crans Montana

Imagine cu plantaţii viticole care se ridică până aproape de poalele Alpilor

www.artevino.ro

slow food şi slowine

Carmen PASCUEmilian PASCU

Evenimentul bienal,Cheese – Formele

Laptelui, organizat deSlow Food şi orăşelulBra în perioada 18-21

septembrie 2009, aajuns la ediţia numărul

7 şi a devenit deja unpunct de referinţă la

nivel mondial atâtpentru artizanii laptelui,

cât şi pentru un numărmare de pasionaţi,

datorita capacităţii salede a prezenta „cele o

mie de gusturi alebrânzeturilor“, pornind

de la animalele careproduc laptele, până laprodusul final. Fiecare

tip de brânză esterezultatul unei istorii

lungi şi interesante,Cheese având ca

obiectiv expunereaacestor tradiţii şi

menţinerea lor în viaţă.

De-a lungul celor 10 ani deexistenţă, festivalul Cheese areuşit să schimbe percepţiaconsumatorilor în privinţa brân-zeturilor şi să-i îndrume cătreproducţia artizanală, un sector

bogat în sortimente, cu multeoportunităţi, dar şi contradicţii.Una dintre luptele câştigate deCheese a fost reabilitarea lap-telui crud în ochii consumato-rilor, reuşind să-l propună cafactor fundamental în producţiade brânză, din punct de vedereteritorial (originea laptelui) şial calităţii organoleptice, luptăpornită chiar de la prima ediţie,în anul 1997.

Punctul de atracţie:brânza gjetost

Ediţia 2009 a Cheese a aduscirca 160.000 de vizitatori (din-tre care 50.000 străini), în ciudatimpului nefavorabil şi a crizeieconomice. La inaugurare auparticipat Carlo Petrini (pre-şedintele Slow Food) şi LucaZaia (ministrul agriculturii dinItalia). Au fost reprezentatepeste 20 de ţări, cu produselelor, prin intermediul PrezidiilorSlow Food: 44 din Italia şi 23internaţionale. O ediţie specialăşi prin prezentarea la evenimenta unei rarităţi, brânza gjetost,produsă în Norvegia din laptede capră, cu gust dulce şi cu-loare maronie, datorate adao-sului de zahar de orz. Bineîn-ţeles că nu a lipsit brânza ora-şului Bra, numita Bra DuroDOP (din lapte de vacă, picantă,maturată minimum 180 de zileînainte de a fi consumată).

Bra,18-21 septembrie

Orăşelul Bra este sediul internaţional al Slow Food, reuşindpe parcursul ultimilor 10 ani să devina un simbol la nivel

mondial, un record pentru un oraş de provincie.

Tipul de brânză românescexpus la această manifes-tare a fost brânza de bur-duf în coajă de brad,produsă şi prezentată debraşoveanca Cecilia Is-trate. Acest tip de brânzăare origini antice şi esteprodus de oierii din Buco-vina şi Transilvania. Seproduce în perioada lunilemai-iulie, când bradul areo răşină foarte aromată.De asemenea, la dezbate-rile pe tema transhuman-ţei, moderate de CinziaScaffidi, directorul Slow

Food Study Center, aparticipat şi MarianPopoiu, coordonator, îm-preună cu doamna Is-trate, al PrezidiumuluiBrânză de Burduf.

www.artevino.ro

Zona centrală şi inima ma-nifestaţiei a fost în Gran Sala(Sala Mare), unde publicul aputut să deguste toate tipurilede brânza prezentate de Prezi-diile Slow Food, împreună cuun pahar de vin. Şi au fostaproape 1000 de vinuri de petot teritoriul Italiei.

Slowine nu puteasă lipsească de

lângă SlowfoodPentru că am amintit de vin,

a fost prezentat în cadrul eve-nimentului Cheese şi Slowine,noul site al Slow Food, dedicatvinului (www.slowine.it). VinulSlow a fost definit ca fiind vinulreprezentativ al unei podgorii,al unui producător, care ur-mează filosofia respectârii me-diului, a teritoriului şi a consu-matorului. Se ţine cont în egalamăsură de aspectele uman,agricol şi oenologic. Vorbindîn termeni tehnici, vom obţineun vin care va primi un punctajminim de 88 din 100.

Premianţii ediţieidin acest an

Nu au lipsit, fireşte, nici pre-miile. Premiul Cheese numit„Benemerito“ a fost acordatunui număr de patru „actori“,producători care s-au remarcatprin pasiune, efort şi dedicaţiepentru calitate, pe principiulSlow Food: bun la gust, curatpentru mediu şi just pentru so-cietate. Premianţii au fost: Pas-cale Baudonnel (Norvegia)sub Prezidiumul Geitost arti-zanal din fiordul Sogne, LivioGarbaccio (Piemonte), ciobansub Prezidiumul macagn,Francesco Giolito (Piemonte),preparator de brânzeturi, An-tonio Rodeghiero (Veneto),sub Prezidiumul Asiago.

BraheldtheCheeseFestival2009,undertheslow-foodmo-vement.Romaniaparticipated

withcheeseinfirbark.

România s-a prezentat cubrânza în coajă de brad

Discursurile de inaugurare a fost ţinute de CarloPetrini, preşedintele Slow Food (stânga) şi

ministrul italian al agriculturii, Luca Zaia (dreapta)


podgoriile României

Extras din Monitorul Oficial al României din 10/22 iunie 1884


Lector univ. dr.Cătălin GALAN

Deşi moşiile de la Segarceaau existat cu mult înainte, abiaîn anul 1830 odată cu aplicareaRegulamentelor organice şi se-pararea totală a ,,visteriei sta -tului“ de ,,cămara dom-nească“, se poate vorbi, pentruprima oară în PrincipateleRomâne, de „domeniu pub-lic“, în adevăratul sens al cu-vântului.

Astfel, în anul 1829, Im-periul Otoman a cedat ŢăriiRomâneşti terenurile agricoleîmpreună cu bălţile, pădurileşi canalele dunărene din raialeleBrăila, Giurgiu şi Turnu, aces-te suprafeţe constituind, înce-pând cu anul 1830, „domeniilestatului“. Este şi cazul dome-niilor de la Segarcea şi Sadova(judeţul Dolj) care, începândcu această perioadă, intră subprotecţia statului.

Segarcea, submantia regalităţii

La 28 martie 1872, la iniţia-tiva Ministerului Agriculturii,Comerţului şi Lucrărilor Pub-lice, este promulgată ,,Legeapen tru administrarea Dome -niilor Statului“. Potrivit pre-vederilor legale, Casa Regalănu putea dobândi proprietăţifunciare decât prin cumpăraredin domeniile statului, moşiileastfel achiziţionate alcătuind„Domeniile Regale“.

,,Legea Domeniilor Coroa -nei“, promulgată prin Decretul

Regal nr. 1789/1884, a trecutîn exploatarea Domeniilor Co-roanei 12 moşii ale statului,dintre care Ruşeţu-Brăila,Gherghiţa-Prahova, Mălin-Suceava, Dobrovăţu-Iaşi,Sadova şi Segarcea-Dolj. Înpatrimoniul „Domeniilor Co-roanei“ intrau terenurile agri-cole, viile, livezile, pădurile,împreună cu toate construcţiileşi dotările aferente, denumitegeneric „imobile rurale“.

Deşi la prima vedere „do-meniile regale“ şi „domeniilecoroanei“ par a fi noţiuni ase-mănătoare, totuşi din punct devedere juridic ele reprezintaudouă entităţi distincte. Astfel,dacă în primul caz casa regalădeţinea un drept cert şi indivi-dual de proprietate, rezultat înurma unui act de vânzare-cum-părare, în cazul domeniilor co-roanei statul transmitea numaiposesia, folosinţa, uzul şi uzu-fructul, dreptul de proprietaterămânând în continuare al sta-tului român.

I.C. Brătianusemnează actul

de naştere alDomeniilor

SegarceaActul de naştere al Dome-

niilor Coroanei Segarcea îl re-prezintă ,,Legea DomeniilorCoroanei“, semnată de Ion C.Brătianu în calitate de prim-ministru şi promulgată de CarolI, Rege al României, la 10(22) iunie 1884.

125 de anide tradiţie şi istorie la Segarcea

Sus: I.C.Brătianu,Preşedintele

Consiliului deMiniştri care a

semnat „LegeaDomeniilor

Coroanei“.Dreapta: Fotografii

de epocă de laDomeniile

Coroanei Segarcea



podgoriile Românieitală a podgoriei este de 277ha, din care suprafaţa replan-tatată cu viţe tinere este de257 ha. Plantaţiile arată la felde spectaculos ca acelea dinBordeaux sau Medoc. Sorti-mentul viticol este structuratastfel: 60% soiuri roşii (Ca-bernet, Pinot Noir, FeteascăNeagră), 30% soiuri albe (Fe-tească albă, Fetească Regală,Sauvignon, Chardonnay) şi10% soiuri aromate (Tămâ-ioasă Românească). Podgoriainclude şi o plantaţie-simbolde 1,5 ha, veche de peste 80de ani.

Azi, viile de la Segarcea suntaproape în totalitate refăcutecu material săditor obţinut înFranţa şi tehnologie de ultimăgeneraţie. Spre exemplu, pânăşi sârmele portante sunt adusedin Luxemburg, deoarece ma-terialul din care sunt confec-ţionate are un mare grad deelasticitate, ceea ce permite omai uşoară montare pe sistemulde susţinere şi un procent scă-zut la rupere. Managerul ge-neral Cornelia Anghel a pre-ferat tehnologia occidentală da-torită calităţii excepţionale şi aviabilităţii pe termen lung.

Proiectul de replantare apodgoriei Segarcea şi de rea-

menajare a cramei, a debutatîn anul 2004, având termen definalizare decembrie 2009. In-vestiţia totală este estimată ase ridica la final la aproximativ18 milioane de euro, inclu-zând costurile replantării a270 ha, modernizarea şiretehnologizarea cramei,consolidarea pe piaţă a bran-dului „Domeniul CoroaneiSegarcea“, precum şi achi -ziţionarea unor utilaje mo -derne.

SituatedhalfwaybetweenCraio-vaandtheDanube,thevi-

neyardsofSegarceaimpressvi-sitorfromthestart,byitsexcel-lentexhibitionandspecialcom-positionofthesoil,withlimesto-neskeletoninthesurface.IfallofusknowhowSegarcealookstoday,fewofusknowthattheseplacesareavinegrowingtradi-

tionforover125years.BuiltonoldestatesofboyarsofCraiova,Segarceahadanevent-fulpasthistory,whichthecom-munistperiodeventriedtohideitentirelyortosimplyeraseit.Ifitsucceededornot,onlywecananswer,thenewpeopletoday,„convicted“tolearnortoforget

thetruth...Magnum

aniversar, arcpest timp

Cu ocazia celor 125 deani de atestare documen-tară a „Domeniilor Coroa -nei Segarcea“, conduce-rea societăţii a decis lan-sarea pe piaţă a SticleiMagnum (1,5l) de Caber-net Sauvignon 2007, Osuta douazeci si cinci deani, ediție limitată.

Iniţiativa, lăudabilă dealtfel, încearcă să reamin-tească românilor de vinurilede altădată ce i-au însoţitde fiecare dată în momenteimportante ale istoriei. Nuştim ce vin consumau ve-chii Bani ai Craiovei şinici ce a băut Kogălni -ceanu în seara declarăriiIndependenţei, dar azi ştimcu certitudine că RegeleCarol I şi, mai apoi, RegeleFerdinand au avut în că-mara regală şi vinuri deSegarcea.

Urăm noului produs via-ţă lungă şi, de ce nu, săvorbească peste încă 125de ani de făuritorii de vinurişi tradiţie de la Segarcea.

Printre altele „Legea dome-niilor“ prevedea:„Art. 2.Coronaaredreptul

de folosinţă asupra suprafeţeişiasubfeţeiacestorproprietăţi,fără a fi supusă la veri-o darede cauţiune. Ea are facultateadeaexploataacestebunuridi-rectamente sau prin dare înarendă.Înacestdinurmăcas,termenullocaţiuneinupotetrecepeste10ani.“„Art. 5. ImobileleDomeniului

Coroneisuntinalienabileşiim-prescriptibile; nu pot, prin ur-mare,fivândute,schimbate,dă-ruite, ipotecate sau supuse lavre-oaltăsarcinădeori-cena-turăvafi.“„Art. 6. ProprietăţileDome-

niului Coronei nu sunt supuselaimpozitecătrestat;vorsuportaînsădărilecătrejudeţşicomu-nă.“

Dovada acelor vremuri de-mult apuse stau şi cele câtevasute de sticle descoperite decurând odată cu renovarea ve-chii crame. Cele mai vechi sticlede Segarcea sunt din anul 1917şi poartă însemnele „DomeniulCoroanei Segarcea“, însoţitede coroana casei regale.

La Segarcea vinulse face în vie

După anul 2000, viile de laSegarcea au trecut prin con-cesionare de la Agenţia Dome-niilor Statului în administrareasoţilor Anghel. Suprafaţa to-


Sticlele de vinotecă Domeniile Coroanei Segarcea

Sticla Magnum (1,5l)de Cabernet

Sauvignon 2007, Osuta douazeci si cincide ani, ediţie limitată

Regele Ferdinandavea în pivniţă şi vin

de la DomeniileCoroanei Segarcea


vinoteca




Domeniile OstrovUn brand al

societăţiiOSTROVIT S.A.

Patrimoniul vitivinicol al SCOSTROVIT S.A. este de 1100hectare cultivate cu viţă de vienobilă tânără pentru struguride vin. Plantaţiile sunt localizateîn raza administrativă a comu-nelor Ostrov şi Lipniţa, încadrul centrului viticol Os-trov, podgoria Ostrov, situatăîn sud-vestul judeţului Constan-ţa, de-a lungul Dunării, pe maluldrept, terasa superioară.

Zona amplasării plantaţiilorde viţă de vie este de certă tra-diţie vitivinicolă, condiţiile decultură fiind extrem de favora-bile soiurilor de struguri pentruvinuri superioare.

Podgoria Ostrov are unareal viticol întins şi includecentrele viticole Ostrov (al-titudine medie 110m), Oltinaşi Aliman, situate pe maluldrept al Dunării, la care seadaugă centrul viticol Băneasa.Aceste centre sunt renumitepentru vinurile roşii (Merlot,Cabernet Sauvignon, PinotNoir), precum şi pentru vinu-rile albe (Sauvignon Blanc,Chardonnay, Pinot Gris, maiales pentru soiurile autohtoneFetească Albă, Fetească Re-gală şi Crâmpoşie).

Podgoria Ostrov deţine uneledintre cele mai ridicate valoriprivind resursele heliotermice,fără însă ca acestea să capeteun caracter excesiv. La acestease adaugă vecinătatea Dunăriişi a lacurilor existente în jur.Deficitul de umiditate este pre-venit prin irigare. Caracteristi-cile sunt de asemenea condiţiilede iernare blânde, temperaturileminime extreme fiind rar în-tâlnite în podgorie, zona fiindcaracterizată ca având struguri„sătui de soare“, dealurileavând o expunere de însoleierepropice cultivării soiurilor destruguri pentru vin.

SC OSTROVIT S.A. a recoltatde pe suprafata de 759 hectareplantaţii proprii cantitatea de9.203 tone struguri de vin şi arealizat achiziţii de 973 tonestruguri de vin. Din cantitateatotală vinificată de 10.176 tonestruguri s-au obţinut 71.406hectolitri vin.

Începând cu anul 2006, înbaza programelor comunitare


www.artevino.ro


de reconversie a plantaţiilorviticole, SC OSTROVIT SA areplantat anual şi va replantapână în anul 2010 inclusiv soiuride calitate, cu denumire de ori-gine controlată,întinerind pa-trimoniul viticol de 1100ha viţăde vie struguri de vin.

Având în vedere cele de maisus şi ţinând cont şi de amplulproces de modenizare al celordouă staţii de vinificaţie (Os-trovit şi Lipniţa), SC OSTROVITSA îşi propune ca în următoriitrei ani să devină unul dintreprimii cinci mari producătoriîn domeniu, alături de produ-cători importanţi precum Mur-fatlar, Vincon, Judvei, Cotnari.

În perioada 2005-2009, laSC OSTROVIT SA s-a rea -lizat un amplu program deinvestiţii atât în ceea ce pri-veşte reconversia plantaţiilorde vii şi livezi şi dotarea lor cuechipamente specifice (utilajeviti-pomicole, sisteme irigaţii),cât şi în modernizarea celordouă staţii de vinificaţie.

Investiţii europeneÎncepând cu anul 2006, ur-

mare a derulării a patru pro-grame anuale de reconversiesuccesive, s-au plantat 700haviţă de vie pentru struguri devin, 100ha viţă de vie pentrustruguri de masă, valoarea in-vestiţiei fiind de aproximativ12.000.000 euro.

Prin accesarea unui programSAPARD în valoarea de 300.000euro (în derulare), s-a imple-mentat un sistem de irigareprin picurare ce deserveşte su-prafaţa de 200ha viţă de vie.

Pentru irigarea întregii su-prafeţe s-au achiziţionat pompenoi, performante, cu costum re-dus de energie, valoarea acestorafiind aproximativ 1.000.000 euro.

SC OSTROVIT SA a înţelesa-şi începe promovarea brand-ului „Domeniile Ostrov“ prinrealizarea împreună cu Grupulde comedie „Vouă“ a unui spotpublicitar ce a fost publicat lasfârşitul anului 2008 şi înce-putul anului 2009 pe posturilenaţionale de televiziune.

De asemenea, SC OSTROVITSA a participat în ultimii doiani la numeroase târguri şi fes-tivaluri dedicate vinului.

Presentationofthevi-neyardOstrovandOstrov

CompanySA,theinvestmentsmadebyshareholdersinorderthatthewinesofthisareato

conquerRomaniaandbeyond.



Cu ce probleme v-aţiconfruntat ca și producţieanul acesta?Anul 2009 a fost un an foarte

bun pentru strugurii de vin da-torită condiţiilor meteo extremde favorabile (mult soare, ploipuţine – permiţând recoltareatârzie a unor struguri de foartebună calitate)

V-a afectat criza? Dacăda, în ce fel?Criza ne-a afectat prin scă-

derea puterii de cumpărare apopulaţiei, ceea ce a dus la oscădere drastică a consumuluişi implicit a vânzărilor de vin.Pe lângă faptul că a provocatscăderea vânzărilor, criza a de-terminat şi o creştere a cheltu-ielilor cu stocurile (cheltuielide depozitare)

Ce măsuri ar trebuiadoptate de către statpentru sprijinireaproducătorilor viticoli?Prima măsură ar fi plata

subvenţiilor aferente anului2009. În caz contrar, producă-torii din domeniu nu-şi vor pu-tea finanţa lucrările începutuluide campanie 2010, mai ales încondiţiile în care creditareabancară este inexistentă în Ro-mânia.

În al doilea rând, ar trebuigândită politica de subvenţio-nare pentru anii următori pen-tru a face faţă concurenţei acer-be venite din Lumea Nouă (Chi-le, Africa de Sud, Australia).

Structura societăţiidumneavoastră?Acţionari, angajaţi,număr de firme, staţii devinificare?Societate pe acţiuni, mixtă,

majoritar privată.Lucrările viticole se efec-

tuează în cursul anului cu omedie de 400 salariaţi, în pe-rioada de recoltare ajung chiarla 600.

Podgoria Ostrov cuprindedoua centre viticole, Ostrov şiLipniţa, împărţite în 12 fermede producţie. Strugurii sunt vi-nificaţi în cele două staţii devinificaţie de la Ostrov şi Lip-niţa.

Investiţii în fondulSapard şi investiţii

propriiCele două staţii de vinificaţie

au fost complet monitorizateprintr-un program Sapard învaloare de 6.000.000 euro, dincare 2.000.000 euro contribuţiaUniunii Europene şi 4.000.000euro contribuţie proprie.

În perioada 2005-2009 afost plantată suprafaţa de 700hacu viţă de vie pentru struguride vin (soiuri româneşti precumFetească Albă, Fetească Regală,Fetească Neagră, dar şi soiuriinternaţional recunoscute pre-cum Sauvignon Blanc, RieslingItalian, Chardonnay, Merlot,

Cabernet Sauvignon, PinotNoir). În anul 2010 se vor plantaîncă 300 ha. S-au investit apro-ximativ 2.000.000 euro în sis-temul de irigaţii, introducân-du-se tehnologii moderne şieficiente precum irigarea prinpicurare.

S-au investit de asemeneaaproximativ 2.000.000 euro înutilaje agricole care să îmbu-nătăţească eficienţa procesuluide producţie (maşini de recoltatstruguri, maşini de pretăiat viţade vie, de carnit, de desfrunzitetc.)

Dacă că gândiţi larealizarea unui brand de

excepţie, pe care îl vedeţimai apt pentru terroiruldin Ostrov, și cum văgândiţi să pregătiţi parteaagronomică?Da, avem în vedere să obţi-

nem vinuri de excepţie, prinurmărirea lucrărilor de tăiereîn uscat (maxim 1kg, 1,5kg peplantă), lucrări în verde, recol-tare în perioada mai răcoroasăa zilei (în special dimineaţa),sortarea ciorchine cu ciorchinea strugurilor, vinificarea în con-diţii de excepţie, cu tempera-tura controlată pe tot fluxultehnologic, învechirea în bari-curi de stejar.

interviu cu Oana Belu, co-acţionar al S.C. Ostrovit S.A.

Statul trebuie săfacă mai multpentru producători


vinul şi sănătatea

Ing. drd. Otilia CHIRIŢĂ

Viticultura se numărăprintre primele ocupaţii de

pe pământ. De mii de ani,viţa-de-vie simbolizeazărodul: viaţă îmbelşugată,

sănătate şi noroc. Dinpământ, soare şi ploaie

strugurii acumuleazăsubstanţe benefice pentru

sănătatea şi vitalitateaorganismului uman.

Strămoşii noştri au ştiutdintotdeauna cum să

profite de efectelebenefice, uneori chiar

miraculoase ale acestorfructe. Reţetele lor autraversat istoria şi au

inspirat oamenii de ştiinţămoderni în crearea de

tratamente aplicate astăziîn staţiunile uvale

(enumerate în numărul deluna trecută).

Leacurile populare recoman-dă copiilor anemici, cu defi-cienţe în dezvoltare, trata-mentul cu struguri, timp de olună. Dimineaţa, pe stomaculgol, se mănâncă un strugurede mărime medie. Cu 2 ore în-ainte de prânz se mănâncă încăun strugure, apoi altul, la 3 oredupă prânz. Tromboflebita cuedem se poate trata cu urmă-toarea reţetă: un pumn de frun-ze de viţă-de-vie se fierbe 3-5minute, în 3 litri de apă. Cufiertura obţinută se fac băi lapicioare. Dacă faceţi procedurazilnic, toată vara sau toamna,se întăresc pereţii vaselor san-guine, se îmbunătăţeşte circu-laţia sanguină. Stresul şi de-presia pot fi alungate cu o re-ţetă originală: se toacă 7 frunzede viţă-de-vie roşiatice, se toar-nă 500 ml de apă fierbinte şise infuzează 30 de minute. Sebea câte o cană dimineaţa şiuna la prânz. Ochii obosiţi,cu roşeaţă se spală cu tam-poane îmbibate în ceai din frun-ze de viţă. Strămoşii noştri tra-tau afecţiunile oftalmologicecu seva recuperată în urma tă-ierilor efectuate viţei-de-vie înanotimpul de primăvară – fe-nomen cunoscut sub numelede plânsul la viţa de vie. Iatăun context în care şi lacrimilesunt benefice!

Pentru înfrumuseţareatenului se prepară masca din

deliciul zilelor de toamnă (II)

Astm: se iau 150 g destruguri bine spălaţi. Se punîn mai puţin de 500 ml deapă. Se fierb 15 minute. Sestrecoară după răcire. Sebeau 3 sau 4 pahare în timpulzilei. Se îndulceşte de prefe-rinţă cu miere.

Litiaza: 100 g de strugurişi 100 g de puterea ursului(raisin d'ours). Se pun în 500ml de apă şi se fierb camzece minute. Se strecoară.Ceaiul obţinut se bea în cinciprize în timpul zilei.

Tuse: 200 g de stafide,600 g de zahăr, 100 g demust de struguri. Se fierb sta-fidele în 300 ml de apă, timpde zece minute şi se strecoară.Acest decoct se pune pe aburşi se adaugă puţin câte puţin,zahărul, dizolvându-l până laobţinerea unui sirop. Se adau-gă mustul (100 g) şi 150 g demiere de albine. Se ia o lingurădimineaţa, pe stomacul gol,alta la culcare, dar şi în timpulzilei, dacă se declanşează ocriză de tuse.

Infuzie şi decoct de struguripentru diverse afecţiuni

Fruct biblic, preţuit de popoarele mesopotamiene, simbolal vieţii, reprezentat permanent în picturile bisericeşti,strugurele - rod al viţei-de-vie - are puterea de a întări

sănătatea, de a preveni neplăcerile bolilor şi de a tămădui.Important este ca fructele folosite să fie coapte şi foarte

bine spălate, pentru a înlătura substanţele chimice cu carea fost stropită viţa de vie în perioada de vegetaţie.


struguri, care curăţă pielea, ohidratează şi întăreşte capila-rele. Câteva bobiţe albe se taieîn jumătăţi şi se masează pieleafeţei şi a gâtului. După 15-20de minute, faţa se spală cu apărece. Tot pentru înfrumuseţare,bunicile noastre mai deţineauun secret: pentru stoparea creş-terii excesive a părului pe faţăîşi masau tenul cu suc de agu-ridă! Interesant de studiat dinpunct de vedere ştiinţific acestefect!

Reţete moştenitedin bătrâni

Şi, ca să rămânem în aceeaşizonă, iată şi câteva reţetetradiţionale de păstrare şiconservare a strugurilor. Pelângă compot, la fel de cunos-cută este şi metoda de stafidirea boabelor de struguri, adicăde uscate a acestora prin di-verse metode: pe covoraşe derogojină, special amenajate înpodul casei, bine aerisit, saupe grătare verticale de lemn.

Conservarea se poate faceîn borcane sterilizate. Pe fun-dul borcanului se pun rădăciniproaspete de hrean, spălate şităiate bucăţi. Se umple borcanulcu boabe de struguri (se poateşi în amestec cu boabe de agri-şe). Închise ermetic, borcanelese păstrează la rece.

La butoaie: într-un butoide lemn se pun 3 kg de rădăcinide hrean, la 40 kg de struguri.Butoiul se înfundă şi se ţine la10-12°C, iar în ianuarie se co-boară în pivniţă la 1-2°C.

Struguri muraţi: se alegstruguri semicopţi, cu gustacru-dulce, se pun într-o găleată

şi se toarnă peste ei saramuraobţinută din 3 linguriţe de zaharşi o linguriţă de sare la fiecarelitru de apă. Strugurii trebuiesă fie tot timpul acoperiţi de li-chid. Peste 3-4 săptămâni, mu-rătura este bună pentru con-sum.

Marinata de struguri: seprepară din 1 kg zahar, o lin-gură sare, 7 boabe de pipernegru, 5 cuişoare, o bucăţicăde scorţişoară, 1 1/2 pahar deoţet de 9 % şi un litru de apă.Se aleg struguri cu pieliţa groa-să, se spală bine, se taie înciorchini mai mici şi se pun înborcane, peste care se toarnămarinata rece. Borcanele sepun apoi într-un vas mai marecu apă rece. Vasul se pune pefoc, se aduce până la fierbereşi se lasă pe foc 5-6 minute.Apoi se dă deoparte, se acoperăcu un capac.

Efectele profilactice şi

curative alestrugurilor

Aşa cum spuneam mai sus,aceste reţete tradiţionale pebază de struguri stau la bazatratamentelor practicate în mo-dernele staţiuni uvale. Baza şti-inţifică a acestora a fost pusăde studiile efectuate de cerce-tătorii moderni din domeniileoenologie şi medicină.

Boabele (care sunt pline deapă pură, în proporţie de 78-85%) se apropie, prin compo-nenţa lor, de cele mai buneape minerale. În sucul strugu-rilor sunt dizolvate microele-mente care favorizează meta-bolismul (molibden, titan, ru-

rind organismul şi protejându-lde infarct miocardic. Sucul ajutăpersoanele bolnave de gută săelimine acidul uric, care îm-piedică funcţionarea normalăa articulaţiilor. Sucul are şiefect antibacterian, mai alescând e preparat din strugurinecopţi, datorită acidităţii ridi-cate care inhibă dezvoltareabacteriilor. Folosit în cazuri derăceală scade febra, iar gargaracu suc acţionează rapid şi efi-cient. Se foloseşte şi în tratareatusei, deoarece favorizează eli-minarea de spută din bronhiişi trahee. Sucul din struguriverzi se recomandă persoanelorpredispuse la alergie.

Alb şi negruStrugurii negri au o acţiune

antioxidantă mai mare decâtstrugurii albi datorită conţinu-tului de compuşi fenolici multmai ridicat, ajungând la valoride peste 10 ori mai mari. Stru-gurii albi, prin aciditatea lormai mare, sunt mai recoman-daţi pentru efectul lor energi-zant şi răcoritor!

Ourancestorshavealwaysknownhowtotakeadvantagefromthegrapesbeneficialef-fects,sometimesevenmiracu-lous.Theirrecipeshavegonethroughhistoryandhaveinspi-redmodernscientistsfortreat-mentdevelopment,appliedno-

wadaysinspecialresorts.

Cura intensă: acomodare -3 zile, în care se consuma0,5, 1, 1,5 kg în paralel cuhrana obişnuită. Apoi, timpde 5 sau 10 zile, doar stru-guri, între 1,5 şi maximum3 - 4 kg zilnic, ca atare sausub formă de suc. Pe par-cursul curei sunt permisedoar ceaiurile calde, neîn-dulcite - chimen, cimbrişor,mentă.Cura moderată: 2 zile pesăptămână (de exemplu vi-neri şi duminică) numaistruguri, între 1,5 şi 3 kg/zi,la aceleaşi ore de începereşi terminare a curei.

Cura blândă: se consumacâte 1-1,5 kg de struguripe zi, împărţite obligatoriula trei, înainte de fiecaremasă, pe cât posibil laaceeaşi ora zilnic. Pentrua evita excesul de tanindin pieliţe, o parte dinstruguri se poate consumaca suc.Efecte: detoxifiere, scădereîn greutate, sporirea imuni-tăţii, tratamentul afecţiunilordegenerative. Contraindica-ţii: diabet, probleme renalegrave, HTA, retenţie de apă,colită de fermentaţie, diareecronică.

3 cure tămăduitoare cu struguri

bidiu, cobalt, nichel, vanadiu,iod, brom, flor), altele care în-tăresc pereţii vaselor sanguineşi muşchiul cardiac (potasiul,magneziul), iar fierul, prezentîn cantităţi mari, ajută să pre-venim sau să tratăm anemia.Strugurii curăţă rinichii, îm-piedică formarea pietrelor, cu-răţă intestinele. Sunt o armănaturală importantă în trata-mentul astmului bronşic, al tu-berculozei şi al bolilor siste-mului cardio-vascular. Specia-liştii în dietologie susţin că înstruguri se găsesc substanţecare favorizează procesul deslăbire, cu toate ca ei conţin şiglucoza.

Seminţele de struguri suntla fel de sănătoase ca şi boa-bele. Cu ajutorul lor se regleazămetabolismul şi se combat in-flamaţiile. Sunt pe deplin re-comandate în cazurile de obo-seală cronică! Seminţele pot firâşnite, împreună cu seminţelede măr, şi înghiţite cu puţinăapă.

Sucul de struguri are pro-prietăţi terapeutice egale cuale laptelui matern şi ale mieriide albine. Un pahar de sucbăut de dimineaţă ne încarcăcu energie pentru o zi întreagă.Sucul din struguri este foartebenefic persoanelor afectate deateroscleroză, aritmie, edemcardiac şi dispnee, pentru aju-torul oferit inimii şi vaselorsanguine, pe care le curăţă dedepuneri de colesterol, întine-


strugurii şi sănătatea

biolog Aurora DOBRIN

Ne-am învăţat săpreaslăvim „măria sabutucul“ cum ar zice

regretatul academicianMilu Oşlobeanu, în

principal pentruprodusul de bază, vinul.Plătim astfel inconştienttribut celor peste 10.000

de ani de convieţuireîntre doi prieteni şi

parteneri, viţa de vie şiomul. Totuşi anticii

foloseau viţa de vie şipentru alte virtuţi

nutritive şi terapeutice.Astfel, frunzele verzi

erau folosite la oprireasângerărilor, pentru

reducerea inflamaţiilor,calmarea durerilor

cauzate de răniriaccidentale ale

epidermei. Struguriicruzi erau utilizaţi întratarea inflamaţiilor

gâtului, iar stafidele erauutilizate contra

constipaţiei şi pentrufortifierea organismului.

Mult timp s-a crezut că înceea ce priveşte viţa de vie numai pot apărea noutăţi specta-culoase. Asta până când atenţiacercetătorilor s-a îndreptat asu-pra a ceea ce se arunca dinstruguri: seminţele.

Radicalii liberi,inamicul principalÎn natură orice organism viu

este predispus la acumularea

de radicali liberi, compuşi no-civi responsabili de alterareamembranelor celulare, modifi-carea AND-ului şi în unele ca-zuri chiar de moartea celulelor.Astfel, aceşti compuşi contri-buie la procesul de îmbătrânirerapidă a organismului, precumşi la declanşarea unor afecţiunicum ar fi bolile coronariene,cancerul, diabetul etc.

Deşi radicalii liberi apar înmod natural în organism, toxi-nele din mediul de viaţă, pro-dusele chimice din alimentaţie,radiaţiile ultraviolete, poluareaşi chiar anumite medicamentepot duce la acumulări peste li-mitele normale.

Cercetările ultimilor 20 deani au evidenţiat faptul că anti-oxidanţii din seminţele de stru-guri printre care se regăseşteşi resveratrolul, pot neutralizaradicalii liberi şi pot reduceefectul lor ajutând astfel la pre-venirea multor boli. Prociani-dina, vitamina E, flavo -noidele, acidul linoleic, tan-inurile, picnogenolii şi proan-thocianidina sunt produşi cese găsesc în concentraţie mareîn seminţele de struguri, maiales la cei roşii, şi care au unputernic rol antioxidant. Astfels-a descoperit efectul antioxi-dant al extractului din semin-ţe.

Extractul deseminţe reduce

colesterolulAstăzi medicina naturistă

recomandă extractele standar-dizate din seminţele de struguripentru a trata afecţiunile pro-duse de radicalii liberi. Spreexemplu flavonoidele inhibăoxidarea LDL-ului („coles-terolul rău“), resposabil derigidizarea arterelor care con-duc la arterioscleroză.

De asemenea într-un studiurecent efectuat de cercetătoriicanadieni se arată că la pacienţiicu pancreatită cronică cărorale-a fost administrat extractuldin seminţe de struguri li s-aredus semnificativ frecvenţa şiintensitatea durerilor abdomi-

nale, medicamentele conven-ţionale nereuşind să reducă su-ferinţa.

Cercetările clinice au relevatfaptul că extractele din seminţede struguri pot ameliora afec-ţiuni ale stomacului, colonu-lui, prostatei, boli circula-torii, varice, insuficienţăvenoasă cronică, diabet şichiar astmul sau cancerulpulmonar.

Extractul de seminţe de stru-guri roşii favorizează refacereacelulelor hepatice afectate demedicamentele utilizate în chi-mioterapie, conduc la îmbună-tăţirea vederii şi tratarea foto-fobiei (a sensibilităţii la lumi-nă).

Proanthocianidinele joacăun rol important atât în stabili-zarea colagenului cât şi în re-generarea elastinei, două pro-teine esenţiale ale ţesutuluiconjunctiv. Probabil din cauzaefectelor acestora asupra va-selor sanguine, proanthociani-dinele au rol important în re-ducerea duratei edemelor dupăliftingurile faciale chirurgicale,dublată şi de o acţiune anti-mutagenă.

Uleiul cu efectanti-îmbătrânire

Uleiul din seminţe de stru-guri nu poate opri complet pro-cesul de îmbătrânire al ţesutu-rilor, dar poate prelungi mult„tinereţea biologică“. La fe-mei ajută la menţinerea echili-brului hormonal, previne apa-riţia menopauzei premature şia unor fenomene neplăcutecum ar fi: uscarea pielii sauapariţia pilozităţii în exces.

Uleiul extras din seminţelede struguri conţine cantităţi în-semnate de vitamina E, vita-mina F, minerale (zinc, cupru,seleniu) şi mai ales procianidi-ne, care sunt compuşi anti-îm-batranire de 50 de ori mai efi-cienţi decât vitamina E şi de20 de ori mai puternici decâtvitamina C. Mai conţine fenoli,tocoferoli, steroizi, acizi graşi(acid linoleic, acid oleic, acidpalmitic, acid stearic) etc.

Datorită compoziţiei salecomplexe, uleiul este utilizatcu succes în aromoterapie, ma-saj, arsuri solare sau ca balsamde buze. Prezenţa în compoziţiasa a acidului linoleic responsabilde regenerarea ţesutului epi-telial, face ca uleiul să poată fifolosit cu succes la întreţinereacorporală şi la menţinerea to-nusului pielii. Uleiul penetreazărapid epiderma, nelăsând sen-zaţia de piele grasă şi protejândpielea de vânt şi de soare. Aci-dul linoleic reduce pierdereade apă din epidermă şi resta-bileşte elasticitatea pielii.

De asemenea intră în com-ponenţa diferitelor produse cos-metice (creme, geluri etc) fo-losite pentru atenuarea ridurilordificile din jurul ochilor. O datăla trei zile se masează obrajii,pomeţii, fruntea şi gâtul cu uleidin seminţe de struguri.Trata-mentul are efect de protecţie,menţine hidratarea şi împiedicăformarea ridurilor.

Uleiul „nobil“Uleiul din seminţele de stru-

guri obţinut prin presare larece intră în categoria uleiurilornobile, fiind mai apreciat şichiar mai scump decât uleiulde măsline extravirgin. Avândpunctul de „fumigare“ relativmare este utilizat de bucătarila anumite sosuri sau mâncărurice implică prepararea la tem-peraturi înalte. De asemeneapoate fi consumat ca adaos lasalate de crudităţi şi maioneze,sau ca atare în doze de 3 - 4linguri pe zi.

Acest ulei reduce colesteroluldin sânge prevenind ischemiacardiacă, tulburările circulatorii(hipertensiunea şi tensiunea ar-terială oscilantă), dezvoltareaunor formaţiuni tumorale (chis-turi ovariene, fibroame uterine,adenoamele), diverse infecţii lanivel digestiv, procesele dege-nerative ale sistemului nervos,arterioscleroza, deficienţe im-unitare majore, alergiile, vari-cele, hemoroizii etc.

Substanţele active din acestulei acţionează ca stimulentimunitar pe mai multe căi ca-

Terapie naturistă miraculoasăcu seminţe de struguri


talizând acţiunea vitaminei C,favorizând producerea de celuleimunocompetente şi activân-du-le pe cele existente, maiales în perioadele reci ale anuluicând sistemul natural de apă-rare al organismului este celmai solicitat.

S-a demonstrat că substan-ţele antioxidante din uleiul destruguri sunt foarte eficienteîn stoparea proceselor dege-nerative ce afectează creierulîn special la persoanele în vâr-stă. Astfel consumul regulat deulei de seminţe de struguri esteprintre cele mai bune antidoturiîmpotriva alzheimerului.

În anul 1993 a fost prezentatla conferinţa anuală a „Co -legiului ştiinţific de Cardi-ologie“ din S.U.A. un studiuefectuat pe 56 de pacienţi (băr-baţi şi femei) care prezentauvalori ridicate ale colesterolului.Consumând zilnic câte 43 gramede ulei din seminţe de struguri,pacienţii şi-au redus cu 15,60%nivelul colesterolului din sângeîn numai trei săptămâni.

În prezent, uleiul din seminţede struguri este considerat decardiologi cel mai bun ali-ment/medicament pentru scă-derea şi menţinerea la cotenormale a nivelului colestero-lului şi unul din puţinele pro-duse naturiste capabile să asi-gure pereţilor arterelor o pro-tecţie excepţională împotrivadepunerilor de colesterol. Înplus uleiul preîntâmpină fragi-litatea capilară şi fragilitatea

vasculară asigurând prin ac-ţiunea sa antioxidantă o pro-tecţie suplimentară a pereţilorvaselor de sânge la acţiuneadistructivă a radicalilor liberi.

Produsul este menţionat şiîn arterita obliterantă, unde ad-ministrarea sa ameliorează flu-xul sanguin şi reduce crampelespecifice (mai ales cele noc-turne). Consumul zilnic al aces-tui ulei previne apariţia dilata-ţiilor venoase anormale şi poatemicşora venele varicoase. Esterecomandat şi pentru tratareaedemelor picioarelor şi a sen-zaţiei de greutate în picioare.

De asemenea uleiul din se-minţe de struguri este utilizatşi în tratarea alergiilor, deoareceblochează enzimele care produchistaminele, substanţe naturaledin corpul uman responsabilede apariţia reacţiilor alergice.În caz de criză alergică, admi-nistrarea uleiului eficientizeazăacţiunea vitaminei C, folosităîn aproape toate tratamenteleanti-alergice.

Toate aceste beneficii reco-mandă produsele obţinute dinseminţele de struguri ca fiindremedii naturiste cu excepţio-nale efecte terapeutice şi la în-demâna tuturor. Cu o condiţie:să le poţi găsi pe piaţă!

În loc deconcluzii…

Deşi România este o mareproducătoare de vinuri şi im-

plicit şi de seminţe de struguri,sectorul vinicol românesc ră-mâne tributar dogmelor tradi-ţionaliste tratând în continuareseminţele, drojdiile şi pieliţelede struguri ca pe un deşeu teh-nologic. Totuşi beneficiile va-lorificării acestor produse suntde necontestat. Țări cu tradiţiedin Europa utilizează de anibuni această materie primă ief-tină şi la îndemâna tuturor, cuprofituri majore. Câteva încer-cări timide există şi în ţaranoastră, numai că sunt departede adevăratul potenţial. Spreexemplu S.C. Aroma Star S.A.din Blaj produce la comandăulei din seminţe de struguri.Poate actuala criză va deschideochii şi mintea investitorilor şispre aceste produse de nişă.

Până atunci nu putem decâtsă salutăm iniţiativa lăudabilăa domnului Sorin Pătraşcucare a „îndrăznit“ să deschidăîn centrul istoric al Bucureştiu-lui mai exact pe str. Smârdan,nr. 30, un magazin ce comer-cializează astfel de produseaduse deocamdată din Cehia.Aşadar, aşa cum aflăm şi depe site-ul firmei: „Cosmeticelepe bază de vin beneficiază deo mireasmă ce combină vinulcu fructele, sunt parţial manu-facturate şi nu sunt testate peanimale“. Această gamă de pro-duse include:

l săpun emolient cu vin şi vi-tamina E;

l peeling de duş cu vin;

l ulei de baie cu vin;l gel de duş cu vin;l pumant de baie cu vin;l ulei de baie cu vin;l cremă de masaj cu vin.

Pentru cititorii care dorescmai multe amănunte despreprodusele obţinute din ulei destruguri le recomandăm să con-sulte site-urile: www.bionatu -ra.ro; www.sensis.ro; www.7spa-cosmetics.ro; www.manufak-tura.com.ro.

Wehavelearnedtoblest„ItsHi-ghness,theVine“ashewouldsaytheregrettedacademicianMiluOslobeanu,mainlyforthebasicproduct,thewine.Wepayunconsciouslytributetotheover10,000yearsofcohabitationbetweentwofriendsandpar-

tners,vineyardandman.Never-thelessancientsusedvinesalsoforothernutritionalandthera-peuticvirtues.Thus,greenlea-veswereusedtostopbleeding,toreduceinflammation,torelie-vepaincausedbyaccidentalin-juryofskin.Rawgrapeswere

usedtotreatinflammationofthethroat,andraisinswereusedforfortificationagainstconstipation

andforbodywellness.ALongtimeitwasthoughtthatintermsofthevinesmaynotap-pearspectacularnews.Thatisuntilresearchersturnedatten-tiontowhatwascastingofgra-

pes:theseeds.


ABC gastronomic

Răzvan CRUCEANU

Uleiul de măsline este unulei comestibil obţinut din fruc-tele măslinului (oleaeuropaea),o plantă specifică bazinului me-diteranean.

Deşi, prin extensie, Româniaface parte din bazinul medite-ranean, uleiul de măsline estedestul de puţin folosit în bu-cătăria românească (consumulmediu anual în România estede 90 ml/locuitor, fata de 35l/locuitor în Creta). Probabilcă faptul se datorează în mareparte preţului mult mai ridicatîn comparaţie cu uleiul de floa-rea soarelui, dar şi lipsei deinformare şi a rezistenţei lanou a consumatorului român.

Totuşi, uleiul de măsline nureprezintă deloc o noutate pen-tru România (cuvântul unt-delemn referindu-se iniţial lauleiul de măsline şi nu la celde floarea soarelui de la buni-ca!), cel puţin pentru parteade sud şi, mai ales, pentru Do-brogea, unde era cunoscut încăde acum 2.500 de ani, din vre-mea cetăţilor greceşti de laPontul Euxin. A ajuns apoi trep-tat, împreună cu emigranţiigreci şi turci, până în taverneleşi patiseriile lor din Bucureşti,Galaţi, Brăila etc. Este ciudatcă, deşi întotdeauna a fostscump şi n-a avut un impactsemnificativ în gastronomia ro-mâneasca, după 1945 uleiul demăsline a dispărut treptat dincomerţul de la noi.

În ultimii douăzeci de ani,uleiul de măsline şi-a făcut dinnou apariţia dar, ca mai întot-deauna, s-a început cu cel deslabă calitate, care a umplutrafturile supermarket-urilor dintoata ţara, dezorientând con-sumatorii, care au început săcreadă că uleiul de măslineeste o grăsime verde, acidă şiamara, aproape imposibil deconsumat!

Puţină istorieMăslinul a început să fie

cultivat pentru prima oara,acum 8000 de ani, în zona es-tică a Marii Mediterane: Siria

şi ţările învecinate, Este po-menit chiar şi în Biblie, Noeaflând ca apele potopului s-auretras în momentul în care unporumbel îi aduce pe arcă oramură de măslin, Măslinul maieste menţionat, de asemenea,de Homer, dar şi în Coran, pro-fetul Mahomed sfătuindu-şiadepţii să-şi ungă corpul cuulei de măsline

Începând cu anul 5000 i.H.şi pana la 1400 i.H., măslinul aînceput sa se răspândească înCreta, Grecia, Turcia şi Egipt.Odată cu dezvoltarea coloniilorgreceşti, măslinul a ajuns însudul Italiei, nordul Africii, iarîn jurul anului 700 i.H. a ajunsşi în sudul Franţei. ImperiulRoman l-a preluat şi l-a răs-pândit pe aproape toata întin-derea sa (acolo unde clima per-mitea acest lucru). În zilelenoastre, măslinul a ajuns pânăîn Africa de Sud, Japonia, Aus-tralia, America de Sud, Cali-fornia şi China, existând astăzipeste 600 de soiuri de măslini!

În antichitate, uleiul de mă-sline era folosit simplu sau înamestec cu diferite flori şi con-dimente, atât în bucătărie, câtşi la anumite tratamente cos-metice, pentru iluminat, caofrandă pentru zei şi ca premiupentru atleţi. În Grecia, câşti-gătorul probei de alergare dela Olimpiadă primea în jur dedoua tone de ulei de măsline!

Uleiul de măsline se obţineaprin zdrobirea măslinelor, ajun-se aproape de maturitate, cuajutorul unor pietre masive ac-ţionate de animale de tracţiune,şi apoi prin presarea pastei re-

zultate în teascuri. „Mustul“rezultat era decantat pentru aelimina apa, iar la sfârşit ră-mânea „aurul“ lichid: uleiul demăsline extravirgin. Nici în zi-lele noastre tehnologia de bazanu diferă prea mult, doar catot procesul tehnologic estemecanizat şi controlat. Din 100Kg de măsline se extrag 16 -25 Kg ulei.

În zilele noastre, 95% dinproducţia mondiala de ulei demăsline este asigurata de Spa-nia, Italia şi Grecia.

...şi puţină chimieMăslinele au următoarele

componente principale: apă (înjur de 40 -50%), ulei (15 -35%), celuloză (3 - 5%), za-haruri simple (2%), substanţeazotate (1,5 - 2%), polifenoli(tanin), steroli, fosfolipide şivitamina E.

Uleiul de măsline este na-tural şi nesaturat în proporţiede 77% şi poate înlocui cusucces multe dintre grăsimilefolosite la prepararea mâncării.Consumul de ulei de măslineeste recomandat în prevenireabolilor cardiace. De asemenea,reduce colesterolul, este unfactor de protecţie împotrivabolilor coronariene şi conţinemulte elemente antioxidante.

Un gram de ulei de măslineconţine 9 calorii şi este cel maiuşor digerabil dintre toate gră-simile, favorizând inclusiv di-gestia altor grăsimi. Graţie aci-dului oleic reduce procentulde colesterol din sânge.

Uleiul de măsline - aurullichid al MediteraneiTipuri de ulei

de măslineClasificarea uleiurilor demăsline se face în funcţiede aciditate.Ulei de măsline ex-travirgin: are o aciditate,exprimata în acid oleic,mai mica de 0,8% şi gustşi aroma perfecte. Estesucul obţinut din primapresare a măslinelor, păs-trându-le întreagă aroma,savoarea şi culoarea. Esteideal folosit în stare „cru-da“ în salate, ca sos pen-tru diferite preparate cal-de sau reci, sau consumatpur şi simplu cu pâineproaspătă.Ulei de măsline virgin:are o aciditate libera demaximum 2%, exprima-ta în acid oleic. Păstreazăun gust şi o aroma foartebune.Ulei de măsline: nu tre-buie sa depăşească 1,5%aciditate, are gust şi aro-ma bune. Este un amestecde ulei rafinat şi ulei vir-gin. Are gust şi culoarediafane, este preferat pen-tru prăjit sau pentru aconferi aroma preparate-lor delicate care ar puteafi copleşite de consistentabogata a uleiului de mă-sline extravirgin.Ulei de măsline rafinat:este obţinut prin rafinareauleiului de măsline virgin,fără a-i afecta structuragliceridica iniţială. Are oaciditate de maximum0,3%, dar calitatea estefoarte slabă. Este reco-mandat pentru prăjeli.Ulei din resturi de măs-line (olio di sansa/po-mace oil) obţinut din res-turile rămase de la presa-re şi diferite amestecuride ulei rafinat şi ulei demăsline o aciditate demaximum 1,5%. Pentruacest tip de ulei, pe eti-cheta nu este permis săse scrie ulei de măsline


Caracteristicilesenzoriale generale

ale uleiului demăsline extravirgin:

Aspectul: verzui strălucitor,cu reflexe aurii; aroma: parfu-mat, ierbos, fructat, persistent;gustul: amplu, intens, amar,puţin picant.

Culoarea verzuie nu are le-gătură cu mirosul şi gustul şinu este un indicator de calitate,unii dintre producători avândobiceiul să mai ajusteze tentade verde prin adăugarea defrunze de măslin în momentulpresării - dar pe lângă culoareaplăcută va rezulta, ca urmare acantităţii ridicate de tanini, şiun gust mai amar decât ar finormal pentru un ulei de cali-tate.

Ca şi în cazul vinului, uleiulde măsline extravirgin de înaltăcalitate poate avea Denumirede Origine Controlata (în funcţiede legislaţia fiecărei tari pro-ducătoare). Cele mai bune ule-iuri de măsline au următoareleinformaţii trecute pe etichetă:aciditatea, zona din care provineuleiul de măsline respectiv, nu-mele producătorului, Numeleregiunii sau oraşului în care afost produs, cantitatea conţinutăîn recipient (uleiurile de măslinede calitate se îmbuteliază fieîn sticle de culoare închisă, fie

vine în contact. În ţările medi-teraneene este folosit nu doarca grăsime de gătit, ci şi pepost de muştar, ketchup,maioneză sau la preparareadeserturilor. Este principalulmesager al savorii, darşi al dragostei - după cumspune un vechi proverbgrecesc: „faei ladi ki ala vradi“(mănâncă ulei de măsline şivino diseara la mine; dacă veimanca unt, stai sa dormi acasăla tine).

Uleiul de măsline extravir-gin, de foarte buna calitate,este, prin el însuşi, singurulsos 100% natural şi poate fifolosit „crud“ (în combinaţiecu legume, crudităţi, paste,peşte şi carne) fără a avea ne-voie de tratament termic saualte adaosuri! Are o aromă şi oversatilitate extraordinară, iareu îl prefer oricărui sos înde-lung prelucrat.

Uleiurile de măsline de ca-litate foarte bună se găsesc deobicei numai în magazinele devinuri şi delicatese. Spre bu-curia mea, de ceva timp, auînceput sa apară şi la noi astfelde boutique-uri de gastronomie.

Anoverviewofoliveoil,itshealthbenefits,with

usefulinformationfortho-sewhowanttodiscoverthiswonderfulproduct.

în cutii din inox), data îmbute-lierii, data expirării, tipul decultură (organică sau chimiza-tă), ştampila „Protected Des-ignation of Origin“.

Zonele cele mai faimoasepentru calitatea uleiului de mă-sline sunt Toscana (Italia), Nice(Franţa), Jaén (Spania), Creta(Grecia).

La fel ca vinul, gustul uleiuluide măsline este influenţat atâtde terroir (sol, climă, tehnologiide cultivare, geografia locului,tradiţia şi priceperea umană),cât şi de momentul recoltării.

Uleiul de măsline se păs-trează în locuri aerate, răco-roase (12 - 150C) şi întunecate.Temperaturile sub +70C îl facsă devina opac, dar nu ii afec-tează calitatea, după câteva mi-nute îşi revine la consistenţaşi aspectul iniţiale. Nici tem-peraturile în jur de 300C nu iiafectează foarte mult caracte-risticile. Pivniţa este locul idealpentru păstrarea uleiului demăsline!

Perioada optimă de folosirea uleiului de măsline este de18 - 20 de luni, după care în-cepe sa-şi piardă aroma; maiales dacă a fost aromatizat cudiferite verdeţuri sau condi-mente începe sa devina aciddupă aproximativ un an.

Uleiul de măsline este şi unfoarte bun mediu de „transport“al savorii ingredientelor cu care

Crostini cu ulei demăsline

Felii din pâine veche deo zi, prăjite; ulei de măslineextravirgin din Toscana (Ita-lia); sare de mare şi pipernegru proaspăt râşnit. Sestropesc feliile de pâine cuulei de măsline, se presarăcu sare şi piper din râşniţă.

Salata de roşiicherry cu sare detrufe

Roşii cherry tăiate îndoua, sare de trufe, ulei demăsline extravirgin dinzona Nice (Franţa). Roşiiletăiate jumătăţi se presarăcu sare de trufe şi se stro-pesc cu ulei de măsline ex-travirgin.

De la stânga la dreapta: CAVA Reserva Familiar, 91 de puncte Parker, CAVA Gran Reserva, 90 de puncte Parker,CAVA Brut Rose, 90 de puncte Parker, Blanc Seleccio, 88 de puncte Parker, Terroja Xarello, 90 de puncte Parker


Degustare deexcepţie laGood Point

Marius CRISTIAN

Magazinul Good Point dinIaşi a organizat, la sfârşitullunii trecute, o degustare în -tr-adevăr de excepţie. În rolulprincipal, Marcel Sabate, dela crama Castellroig, care avenit personal să-şi prezintecei cinci copii ai săi, cum îiplace să spună, cu toţii pre-mianţi în catalogul Parker (între88 şi 91 de puncte!). Iar gaz-dele, Ana Maria Nazarie şiRăzvan Avram, au ştiut să or-ganizeze impecabil evenimen-tul, astfel că, la sfârşitul întâlniriiMarcel a mărturisit că în viaţalui nu a avut o audienţă atât demare la vreuna din degustărilela care a participat.

Să vedem însă vinurile carei-au delectat pe ieşeni. Maiîntâi a sosit în pahare BlancSeleccio 2008, vin alb sec ob-ţinut din soiurile Xarello şiChardonnay. Un vin complex,în care vioiciunea Chardonnay-ului este cumva temperată deXarello, care îi conferă corp şionctuozitate. Aveam să înţelegmai bine gustându-l pe fratelemai mare, Terroja Xarello2007, tot alb, tot sec, obţinutînsă exclusiv din strugurii care-idau denumirea. Pentru primaoară am înţeles ce-i aia vin„care-ţi îmbracă gura“, lasândnote untoase în urma sa, plusun postgust absolut extraordi-nar şi de durată. Poate de aceeanu m-a entuziasmat prea tareprimul spumant din serie, CavaBrut Rose, 2007, obţinut dinsoiul Trepat (Marcel Sabateeste absolut obsedat, în sensul

bun, de valorificarea optimă aterroir-ului şi cred că asta sevede şi din soiurile pe care lefoloseşte). Asta e, mea culpa,poate am să mă învăţ până laurmă că gustărelele de pe masănu-s doar de decor. După reac-ţiile celor din jur se pare căam avut de pierdut.

Dar nu-i nimic, a venit înforţă Cava Gran Reserva,Spumant Brut Nature 2004,meşterită din Xarello şiMacabeu, un grozav spumantde aperitiv, cu perlare fină şirecomandată de Marcel pentrutoate ocaziile. Ca, la final, săapară şi vedeta, Cava ReservaFamiliar, Spumant Brut Na-ture 2005, făcută, ca şi BlancSeleccio, tot din Xarello siChardonnay. Habar n-am dacăaveţi sau nu încredere în punc-tajele pe care le dă Parker, darvă rog să mă credeţi pe cuvântcă cele 91 de puncte pe carele-a primit sunt pe deplin me-ritate.

Concluzia? Una singură, dinpunctul meu de vedere: o afa-cere de familie care a cuceritlumea folosindu-se de soiuride care n-a prea auzit nimeni.Cu mâna pe inimă: câte lucruriştiţi despre Xarello, Trepatsau Macabeu?

GoodPointstoreinIasiheldatastingofstillandsparklingwinesfromthecellarCastel-lroigofSpain,presentedbytheircreatorhimself,Marcel

SabatéiCoca.TonotethatPar-kerscoresofthe5winespre-sentedarebetween88and91.

Marcel Sabate, prezentând Cava ReservaFamiliar, Spumant Brut Nature 2005

Inginerul Gheorghe Crăciunescu, membru ADAR,explicând celor prezenţi din tainele vinului

Oenologul Viorel Ralea, inspector de specialitate laONDOV, studiind fişa cu solurile de la Castellroig

www.artevino.ro

sare şi piper

Dan MIHĂESCU

Trecând zilele trecute pe bu-levardul Bălcescu, prin dreptulrestaurantului „Pescarul“, mi-am amintit că blocul acela aaparţinut unui mare politicianromân, din perioada interbelică,numit Garoflid, mare proprietarde vii, din care se recolta cele-bra Grasă Garoflid, foarte cău-

tată şi băută în epocă. Pe loculrestaurantului era magazinulsău de vinuri, de unde se apro-vizionau bodegile din jur: „Ră-caru“, „Terasa rustică“,„Zori de zi“. Printre altele,aici găseai crap la proţap şipui de ţară, la frigare. Eu n-amapucat, eram mic, dar ştiu dela maestrul Ion Lucian, carestă în zonă. Apropo de domnulLucian, nenea Miki este unuldintre actorii căruia eu nu-ispun bună ziua. Ci: sărut mâna!Fiindcă este un actor de Oscar,latifundiar de talent şi boierdin născare.

Vorbe cu sclipicideşertate pe masăMai târziu, când am devenit

om de televiziune, am popositşi eu prin locantele rămase înfuncţie. Perioada este cea dedupă vodevilul din decembrie’89. Astăzi vreau să vă poves-tesc, despre nişte vorbe cu scli-

pici, spuse la masă de maimulţi artişti prieteni.

De la maestrul Fănuş Nea -gu, am aflat că viaţaecaofra-pieră: te uiţi cum se topeştegheaţa!

Îi voi cita pe aceşti artiştiminunaţi şi vorbele lor zbură-toare, aşa cum trec ei acum,prin amintirile mele :Cristina Stamate: Dragă,nuştiucumîlapreciaţivoi,dareum-amavutbinecudomnulIonIliescu.L-amascunsîn’78,cândîlcăutaSecuritatea,l-amascunsîn’90,cândîlcăutaumineriişiosă-lascundoridecâteoriosăfienevoie…Jean Constantin, „Mareleblond“: Cetimpuriciudate,băieţi.Înaintemâncamiaurt,casăstrângembanidemaşi-nă.Acumvindemmaşina,casăstrângembanideiaurt.Ştefan Bănică, seniorul„Laleaua neagră“, la inau-gurarea unui local de fiţe, cuo cupă de şampanie în mână:

Dacănevedecinevadelazia-re,osăscriecănoiamînceputdejaşampaniaagricolădepri-măvară !Dem Rădulescu „Bibanu“(apropo de politicieni): Nuştiucesăzic.Cuăiaerarău,cuăştianuebine!Ion Lucian: „Nenea Miki“:Lanoi,tenisuladevenitsportdeprotocol.Sejoacălacelmaiînaltnivel.Partidededublu,mareleşmen.Pardon,mareleşlem!Alexandru Arşinel „San-du“: Măgândeamcă,noiăştia,satiricii,suntemtotuşiiubiţi.Dupămoarte...Dorel Vişan (apropo de se-niorii din parlament): Sezicecăcinen-arebătrâni,să-icumpere.Ăştiasuntcumpă-raţi,toţi!Sebastian Papaiani „Bică“:Eudacăaşfisculptor,i-aşfaceostatuieLoredaneiGroza.Bust,săzicălumea:„Mă,cebustfrumosarebustulăsta!“Ernest Maftei „Bădia“: Voiaţiobservat,flăcăi,câtefetemicinumaivorsăfiefetemari?Mihai Maximilian „Puişor“(către mine): Dane,teinvidiezcăaiavutsucceslabalerine.Te-amvăzutcubalerinedeclasic,demodern,desalon...Decaracter,nu!Nicu Constantin „Optino-va“: Cumemă,proverbulălacucinesescoalădedimineaţă,departeajunge?Euaşvreasămăscoldirectdeparte!Rodica Popescu-Bitănescu:Auziţi,dragă,amfostlaundentistşim-aprevenitcătre-buiesă-mifacăoextracţiefoartedureroasă.I-amziscămairepedesuportsăfacuncopil,iarelmi-acerutsămăhotărăscrapid,casăştiecumsăaşezescaunul!Ştefan Tapalagă: Unmarecunoscătormi-aspuscănuexistăvinprostdecâtlaprimulpahar.

De toate pentru toti ai nostri (8)

Aceşti artişti minunaţi şivorbele lor zburătoare

Singurul avantaj alburlacului e că

poate să se deanoaptea jos dinpat pe ambele

părţi!

Horaţiu Mălăele,„Mălă“

www.artevino.ro

Florin Piersic (în replică laRadu Beligan): Şila70deanitepoţiţinedefemei.Sănucazi!Dr. Petre Bărbulescu„Conţi“: Nevastă-meaene-agrăsesupărare,căamlipsitonoaptedeacasă.Noapteademarţispresâmbătă...Horia Şerbănescu „NeaHorică“: Casătrăiţimult,tre-buiesămuriţiderâs,înfiecarezi!Radu Zaharescu (după ce is-a furat maşina): Poliţiaerapecândnusevedea,aziove-demşinue!Doina Andronache„Doiniţa“ (fosta mea soţie,prezentându-mă actualului eisoţ): Faceţicunoştinţă,fostulmeusoţ,actualulmeusoţşilaviitorulmămaigândesc!Mircea Crişan „Grasu“(după ce a transfugit în RFG,la Radio Europa Liberă) M-amîntâlnitlaMunchencumaes-trulemeritalsportuluiMihaiFlamaropol.Mareantrenor.Elm-aînvăţatşipeminecumsăfug,casăpotsărespir!Vasile Muraru (povestindcum a fost invitat Nae Lăză-rescu, în cabina piloţilor, înavionul de Tel Aviv): Afostacoloundialogîntreunzbură-torşiozburătoare!Vasile Veselovschi (despreo cântăreaţă care mă tot sâcâ-ia s-o iau într-o emisiune): Săştii,Dane,căfataareovocecucarepoatesătacăfoartefrumos!Nae Lăzărescu: Ceîmiplacemielatelevizorecăunavezişialtaauzi!Marin Moraru: Eunupotsăsufărcândaudcolegiaimei,actori,văitându-secădinaceastăprofesienutepoţiîm-bogăţi.Bada,laHollywood!Vasilica Tastaman (după cea revenit din Suedia): Eurecu-nosccă,atuncicândm-ammăritatprimaoară,n-amfostfatămare.Acumasunt!

După 70 de ani,când vezi o

femeie goală, ţi-efrică să nurăcească!

Radu Beligan



Dumitru Rucăreanu„Titică“: Bereaebunădimi-neaţa,camama!

Pour la bonnebouche

Am lăsat anume la final searaîn care, la restaurantul „DaVinci“, Ştefan Iordache a re-citat, cum numai el ştia s-ofacă, o „Laudăapei“, dupăArmand Gouffe:

Plouă, plouă în sfârşit!Şi apoi via cea stricatăO să fie îndreptată,Căci pogonul e stropit.

Să cântăm cu bucurieApa, ce-i un dar divin,Căci prin ea vom bea din vieVinul nou şi vechiul vin.

Tot din apă s-au făcutŞi potopul, o ştim bine,Dar îndată după sineOare via n-a crescut?

Asta, lumea toată o ştie,Să uităm deci orice chinŞi să bem cu bucurieVinul nou şi vechiul vin.

Pe când în timp, toate trec,Morarul stă şi socoateŞi-apoi bietul, zău, nu poateSă bea apă de la cep.

Dar când plouă şi la moarăVine apa, sacii vin,Atunci şi el bea, spre seară,Vinul nou şi vechiul vin.

Astăzi, orice vreun lucrătorCare într-una tot munceşte,Deşi apa n-o plăteşteEl bea doar vin din ulcior.

Şi când uită obosealaSau al vieţii greu suspin, Îşi lasă agoniseala,La vin nou şi vechiul vin.

Dar ştiţi ce? Eu mă usucCântând apa cea curată,Ia-mi daţi cana plină-ndată,Cu licoare de butuc

Şi cu toţi să cântăm imnul:„Vivat apa-n veci, amin!Căci ea face să bem vinul,Vinul nou şi vechiul vin...“

Punct! Ce se mai poate spu-ne altceva, decât că toate aces-tea v-au fost istorisite de tova-răşul dumneavoastră de pahar,pe nume Dan Mihăescu.

Theauthorrecallswis-domssaidbygreatRoma-nianactors,inthespecificatmosphereofagoodres-

taurant,inBucharest.



viaţa spirituală

Raul SOREANUMarcel FLORESCU

Pe 26 octombrie, românii îlpomenesc pe Sfântul MareMucenic Dumitru (Dimitrie),Izvorâtorul de Mir. A trăit pevremea împăraţilor Diocletianşi Maximian (284-305), tră-gându-se din Tesalonic, fiinddin început evlavios şi învăţătoral credinţei celei în Hristos.Deci mergând Maximian la Te-salonic a fost prins sfântul şipus în temniţă, pentru ca eravestit în dreapta credinţă. Şilăudându-se împăratul cu unom al lui ce-l chema Lie şi în-demnând pe oamenii cetăţii saiasă sa se lupte cu el, căci în-trecea acesta pe toţi cei de vâr-sta lui la mărimea trupului şila putere. Un oarecare tânărcreştin anume Nestor, mer-gând la Sfântul Dimitrie undese afla în temniţă, îi zise: „Ro-

bule al lui Dumnezeu, vreausa ma lupt cu Lie; roagă-tepentru mine“. Iar sfântul în-semnându-l la frunte cu semnulcrucii, îi zise: „Şi pe Lie veibirui şi pentru Hristos vei măr-turisi“. Deci luând Nestor în-drăzneală din cuvintele acestea,merse de se lupta cu Lie şi-ipuse semeţia lui jos, omorân-du-l. De care lucru împăratulruşinându-se, s-a mâhnit şi s-a mâniat.

Şi fiindcă s-a aflat ca SfântulDimitrie a îndemnat la aceastape Nestor, a trimis ostaşi şi le-a poruncit sa-l străpungă cusuliţele pe sfântul în temniţă.Pentru ca a fost pricina înjun-ghierii lui Lie şi făcându-seaceasta, îndată marele Dimitrieşi-a dat sufletul în mâinile luiDumnezeu, făcând după moar-tea sa multe minuni şi uimitoaretămăduiri. Apoi din poruncaîmpăratului s-a tăiat şi capulSfântului Nestor.

Sf. Mare MucenicDumitru,Izvorâtorul de mirşi ocrotitorulroadelor

Biserica cu hramul„Sf. Dimitrie“ din

Cotu VameşPrima ştire despre satul

Cotu Vameş este de la 1794,când se aminteşte despre obiserică de lemn cu hramulSf. Dumitru. Biserica actualăeste zidita în 1859, la 15 mde cea veche de lemn, şi afost reparată în 1952. Estedin cărămidă, pe temelie depiatra, acoperita cu tabla albă.Are formă de corabie, în stilulrenaşterii. Turnul bisericii s-a construit în 1892 şi are 3clopote.Catapeteasma areaceeaşi vechime cu biserica,sculptata în lemn de tei şivopsită cu bronz auriu. În al-tar sunt câteva tablouri cuSf. Ierarhi, iar în naos 5 ta-blouri: Sf. Neculai, Sf.Vasile, Sf. Ioachim şi Ana,

Sf. Parascheva şi Sf. Filof -teia. Restul interiorului estezugrăvit.

Biserica deţine o Psaltireşi un Liturghier din 1723(M-rea Neamţ), un Molitfel-nic din 1725, o Evangheliede la 1759, un Octoih din1763, 12 Mineie tipărite în1834 de Ştefan Stra-timirovici de Carlovit,Liturghier (1834), Evanghe-lie (1844), Molitfelnic(1848), Liturghier (1868),Apostol (1871), CuvântărileSf. Ioan Gura de Aur (1872),Te Deum (1879), Orologiu(1887), Octoih (1890), Pen-ticostar (1895), Triod (1897)şi 2 Psaltiri din sec. XIX ti-părite la Neamţ în timpulMitr. Sofronie şi a Domni-torului Al.I. Cuza.

Gard în gard cu bisericase află casa în care s-a născutşi a copilărit Otilia Cazimir.


viaţa spirituală

Sf. Dimitrie celNou, ocrotitorulBucureştilor

Pe 27 octombrie l-am cinstitpe Sfântul Dimitrie cel Nou,Ocrotitorul Bucureştilor. Încăde vineri, 23 octombrie, pele-rinii se aşezaseră la rândul ceduce spre racla cu sfintele salemoaşte. Au venit din toate col-ţurile ţării, chiar şi de pestehotarele ei. Sfântul îi adună înjurul său, nu de azi, de ieri, cide peste 200 de ani. Din 1792este considerat ocrotitor alBucureştiului. Pelerinii pri-mesc de la moaştele sale făcă-toare de minuni vindecarea bo-lilor trupeşti şi pleacă uşuraţi,senini, luminaţi şi îndreptaţiprin rugăciunile şi binecuvân-tarea Sfântului.

Mare făcătorde minuni

Sfântul Cuvios Dimitriecel Nou a trăit pe vremea di-nastiei româneşti a Asăneşti -lor. Acesta a fost păstor al vi-telor din satul său Basarabi,din dreapta Dunării, vizavi deoraşul Giurgiu. La vârsta ma-turităţii s-a retras la mănăstireşi apoi în pustie, unde a şi mu-rit. Peste câteva sute de ani,pe timpul stăpânirii turceşti înPeninsula Balcanică, moaştelesale neputrezite au fost desco-perite în albia râului Lom şiduse în satul Basarabi. Auzinddespre această descoperire,domnul creştin al Ţării Româ-neşti a trimis meşteri şi banipentru a ridica acolo o biserică,unde să fie aşezate moaşteleSfântului. În vremea războiuluiruso-turc din 1769-1774, ge-neralul rus Petru Saltacov atrecut Dunărea, călcând Rus-ciucul şi o serie de sate, întrecare şi Basarabi. Găsind moaş-tele Sfântului Dimitrie, gene-ralul evlavios le-a ridicat şi le-a adus la Bucureşti, în CatedralaMitropoliei, cu gândul de a leduce în Rusia. Însă, Sfântul nua mai voit să plece. La rugă-mintea bogatului şi influentuluiboier român Hagi Dimitrie,de a nu înstrăina sfintele moaş-te, generalul rus le-a dăruit bu-cureştenilor.

Ca ocrotitor al Bucureştiuluia păzit ca un străjer, de pe De-alul Patriarhiei, locuitorii de pemalurile Dâmboviţei. În vremu-rile de necaz, racla cu sfintelesale moaşte era scoasă în pro-cesiune pe străzile Capitalei.Aşa s-a întâmplat în timpul epi-demie de ciumă bubonică dinanii 1813-1814, numită şi „ciu-ma lui Caragea“ (pe atunciera domnitor Ioan GheorgheCaragea). Mureau zeci de oa-meni zilnic. La cererea dom-nului, s-a făcut procesiune cumoaştele Cuviosului Dimitrie.Drept răsplată pentru ajutorulinvocat, epidemia a scăzut înintensitate, locuitorii Capitaleireuşind să scape de cumplitulblestem. Sfântul Cuvios Dimitriea răspuns rugăciunilor credin-cioşilor şi pe timp de secetă,când sub domnia lui GrigoreGhica, pe la 1827, în Muntenia,lipsa apei făcuse ravagii mariîn agricultură. Legat de proce-siunea de atunci a rămas şi oîntâmplare hazlie. Ploaia a căzutchiar din timpul pelerinajului,încât „Vodă, boierii şi norodulcare erau după Sfânt fură udaţipână la piele. Şi ploaia a ţinuttrei zile, cu mici întreruperi“,aveau să scrie cronicile vremii.Şi holera din 1831 a stârpit-orugăciunile Sfântului Cuvios Di-mitrie cel Nou. La cererea ge-neralului Pavel D. Kiseleff,preşedintele Divanului Ţării Ro-mâneşti de atunci, în data de15 septembrie, moaştele Sfân-tului au fost duse pe CâmpiaFilaret, unde, în prezenţa auto-rităţilor militare ruse, a preoţilorşi credincioşilor, mitropolitul şicălugării au făcut rugăciunipentru încetarea urgiei. „Dinziua aceea şi până la începutullunii octombrie a scăzut repedenumărul morţilor, care pânăatunci atinsese 160 pe zi“, maiconsemnează cronicile.

OnOctober26thandOc-tober27thRomanianscele-bratetheGreatMartyrSaintDimitrieandtheVenerableSaintDimitriecelNou,thesaintedpatronofBucharest.

„Stimată redacţie,

vă scriu aceste rânduri, de-oarece aşa ne-aţi propus dvs.în numerele anterioare ale re-vistei, şi pentru faptul că amde făcut o remarcă despre aces-te fast food-uri, chioşcuri dis-tribuitoare de diferite produsealimentare printre care şi„shaorma“.

Nu am nimic cu produsulrespectiv, ba chiar la unele fast-food-uri de acest gen, cum arfi cel din intersecţia Bulevar-dului Mărăşeşti cu DimitrieCantemir, totul se desfăşoarăîn mod elegant, igienic, şi maiau şi produse de bună calitate(sper că nu este interzisă aceas-tă mică publicitate!).

Dar iată ce am remarcat.Odată ce ai plătit la casă, te de-plasezi pe culoar pentru a primiprodusele dorite. De-a lungulculoarului, în spatele unui geam,există câteva (8-10) recipientede inox, care conţin tot atâteaingrediente cum ar fi: roşii taiatefelii, castraveţi muraţi, pătrunjel,ceapă, mujdei de usturoi, sare,piper, ardei iuţi, varză, maioneză,ketchup picant, ketchup dulceşi altele. Toate aceste ingredienteşi picanterii sunt... gratis, saumai bine spus, incluse în preţ.

Adică poţi solicita de carevrei la completarea unui pachetcu shaorma.

Shaorma poate fi preparatădin pui, vită şi chiar oaie, sauun amestec din două feluri decarne sau toate trei. De la untimp nu mai există decât pui şivită.

Nu mică mi-a fost mirareacând am asistat la foarte multecereri, din punctul meu de ve-dere cam bizare:-Cevăpunemlaşhaorma?-Detoate

Şi peste acea lipie care con-ţine un strat de cartofi prajiţişi carnea aferentă, începe vân-zătorul să pună cu un cleştesau apăsând pe bidoanele cuingrediente toate produselecare sunt expuse, chinuindu-se apoi să le facă pe toate să...încapă.

Vă spun drept că nu potpricepe ce gust mai poate aveaacea shaorma cu tot acel ames-tec bizar.

Acum vă întreb pe dumnea-voastră, ca revistă de vinuri,ca promotori ai „bunului gust“şi al unui stil de viaţă (cred cămai modern), dar şi pentru fap-tul că aveţi chiar şi un somelierîn cadrul redacţiei, de ce? Dece tot acel amestec peste carneade pui sau de vită ?“

Stimate cititor, vă mulţumimmult pentru mesaj.Faptulcăsunteţiprimulcititorcareasesizatcevaconcret,

cevacarearede-afacecupoli-ticanoastrăeditorială,nefacesătrecempestefaptulcănuv-aţisemnat(nusevamairepe-ta!)şivărugămsănetrimiteţinumeleşiadresadumneavoas-tră,casăvăputemexpediare-vistapentruunandezile,cuuncontractdeabonamentgra-tuit.Câtdespresesizareadumnea-voastră,eaestefoartecorectăşifaceobiectulmunciinoastre:stiluldeviaţăşiculturaoeno-logică.Prinstildeviaţăseînţelegeceşicummâncăm,ceşicumbem,cumreuşimsăîmbinămînmodcâtmaiplăcutacesteplăcericotidiene.Tocmailipsaacesteiculturi(laoparteapopulaţiei,darînspeciallaceimaitineri),ducelapreferinţapentruunames-tecdegusturifărărost,nelă-sândnicioposibilitatepapile-lorgustativedeadiscerne.Amfostşinoilaacea„shaor-ma“,secheamăDristor,estefoarteelegantăşibinepoziţio-natăşiamavutşinoiposibili-tateadeavedeapeviuceeacene-aţirelatatdumneavoastră.Aşaeste.Majoritateaconsu-matorilorsolicită„cudetoa-te“.Propietariiauexpusacolotoa-teaceleingrediente,careintrăînpreţuluneiporţii,pentruafiselectatedecătreclientîn

bazaaceeaceadecissămă-nânce:pui,oaiesauvită.Carneadepui(ceamaidelica-tădintreceleoferitedeDris-tor)nucredcăarsuportamaimultdecâtevafeliideroşiişifoartepuţinpătrunjelpentruaromalui(astadeoarecemaiareşicartofiiprăjiţi).Ceadevită,datorităfaptuluicăesteocarneroşie,suportăingredien-temaiputernice,iarceadeoaie(datoritămirosuluimaiaparte)chiarmaimultecombi-naţii,darcu„detoate“,cusi-guranţă,niciuna.„De gustibus non disputan-dum“,maialesdacăegratis.Daramvăzutcombinaţiişimaidezagreabilechiarla„case“(asecitirestaurante)cupretenţii.Vinuriroşiidemarcăbăutecucola,vinurialbe,deodeosebi-tăeleganţă,băutecuapăşicombinaţiidemâncarecuvincarenuseputeaualăturapen-trunimicînlume.Iaracolonicimăcarnuegratis.Epebani,şiîncăgrei.Darcândai1000€pentruunvindelux,si-gurcăaişi15Ronpentruocola.Cesămaiemitempretenţiipentruoshaormade15lei–allinclusive?

Mulţumimşivămaiaşteptăm.Somelier Marian Timofti

Invazia „shaormei“ ne face să nu mai raţionăm?Sau doar faptul că e totul inclus în preţ?

pagina cititorului

RWA nov

Documents

Transcript of RWA nov