Marturiile unui lucrator mirean al rugaciunii lui IisusCoborrea minii n inimCnd ncepem s ne rugm, trebuie s ne pogorm din cap n inim" (Sbornicul 2, cap.47). Unirea minii cu inima const n unirea gndurilor duhovniceti ale minii cu simirile duhovniceti ale inimii (Sbornicul 2, p.148).Mntuitorul nostru Iisus Hristos ne spune: Tu ns, cnd te rogi, intr n cmara ta i nchiznd ua roag-te tatlui tu, care este ntru ascuns i tatl tu care vede n ascuns i va rsplti ie la artare (Matei 26, 6). Sfinii Prini ne spun c aceast cmar este inima noastr.Aadar, cnd omul se pregtete, omorndu-i patimile prin ascez i munc binecuvntat, va trebui s-i adune mintea de la lucrurile exterioare i s-i plece capul pn la nivelul pieptului i s ncerce s gseasc acolo locul inimii. i acolo, cu toat atenia, s nceap s spun Rugciunea lui Iisus", cu puin sforare i cu zdrobire de inim. S o spun din adncul inimii, dup cum spune Sfntul Prooroc i mprat David: Din adncuri am strigat ctre Tine, Doamne. Doamne, auzi glasul meu". n plus, n acele momente, mintea lui nu trebuie s se desprind de locul n care spune rugciunea. Iar cnd ncepe s se nclzeasc locul n care spune rugciunea, atunci concentrndu-se pe acea cldur din inim, s spun rugciunea mai atent, dup cuvntul Sfintei Scripturi care spune: Merge-vor din putere n putere...". i, rugndu-se astfel, ncepe s l doar nluntrul pieptului, acolo unde spune rugciunea cu zdrobire de inim, adic n adncul fiinei sale umane. Din acest moment, este clar c Mntuitorul Iisus Hristos a venit i s-a slluit n acea inim, dup cum ne-a spus n Dumnezeiasca Evanghelie: Unde sunt adunai doi sau trei n numele Meu, acolo voi fi i Eu n mijlocul lor". Tot aa, unde sunt adunate inima, mintea i atenia la un loc i cerceteaz n comun i cu evlavie numele Mntuitorului Iisus Hristos, acolo va fi prezent i Dumnezeu n mijlocul lor. Eu i Tatl Meu vom veni la el i ne vom face sla ntru el". De acum ncolo, rugciunea se va spune cu uurin, deoarece, precum fierul nroit bine n foc este prelucrat cu uurin, tot aa se ntmpl i cu inima omului. Dup ce inima este aprins de focul Sfntului Duh, ea va spune rugciunea cu mult cldur i cu mult usurint. Dup ce nceteaz aceast rugciune, omul si vine n fire si si cunoaste foarte bine propria fiint, adic ia aminte si mediteaz la gndurile si amintirile pe care le avea nainte de asi zdrobi inima cu rugciunea si le afl pe toate ca fiind capcane si buruieni ale diavolului. Rugciunea lui Iisus" merge bine cnd cldura haric a lui Hristos este nluntrul inimii noastre. Dar, n absenta cldurii harice, avem nevoie de vsle, adic de o struint mai mare n rugciune. Apoi trebuie s citim scrierile Sfintilor Printi, care ne vor aduna mintea. Trebuie s citim crtile duhovnicesti cu simtirea inimii si nu numai cu ratiunea. Trebuie s citim crti duhovnicesti care au fost scrise cu inima si care pot fi citite cu bucurie din inim. Este bine s avem alese mai dinainte tropare, care cntate sau citite ne vor aduce cinta si care vorbesc despre pctosenia noastr, despre a doua venire a Mntuitorului nostru Iisus Hristos, despre dragostea lui Dumnezeu, tropare prin care cerem lui Dumnezeu ajutorul. Sau trebuie citite rugciuni care ne aduc cint, scrise cu darul Duhului Sfnt de Sfintii Printi (Plnsurile Sfntului Efrem Sirul). Cnd nu ne putem ruga cu inima sau cu mintea, Rugciunea lui Iisus" poate fi spus cu gura. Putem s ne folosim, n aceste cazuri, si de metanii. n aceste cazuri, vom avea mai putine roade duhovnicesti, dar nu trebuie s stm nici o clip fr rugciune, ci s cutm s avem cel putin aceast mic bucurie. n aceste cazuri, avem mai mult nevoie de rbdare si de rezistent.Gndurile rele care ne vin n timpul rugciunii pot deveni cstig pentru noi, dac le folosim la curtia noastr. Iat cum. Cnd diavolul vede c ne rugm si c ncercm s ne fixm mintea pe cuvintele Rugciunii lui Iisus", ca s ne tulbure, ne loveste n punctele cele mai sensibile, n locurile cele mai slabe si care ne doare cel mai ru. Celui iubitor de plcere i strecoar gnduri de voluptate, de desfrnare. Celui iubitor de bani i strecoar gnduri de zgrcenie. Celui ambitios - gnduri de mrire. Celui mndru - gnduri de judecare a aproapelui. De aceea, din gndurile care ne vin de obicei n timpul rugciunii, ne putem da seama care ne sunt punctele noastre duhovnicesti slabe. Ne putem vedea astfel necurtiile dinluntrul nostru, existenta patimilor si astfel ne ndreptm struinta rugciunilor n aceast directie: Exemplu: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine desfrnatul !" Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine mndrul !" Cum s te mai poti mndri, cnd vezi si cunosti pcatele si neputintele tale? Acest dar lau avut toti sfintii care se socoteau pe ei desfrnati si risipitori si cei mai pctosi dintre toti pctosii. Cum ai mai putea s te mndresti atunci cnd nimic altceva nu mai doresti, dect s gsesti un mic loc, o mic pester, unde s-ti pleci capul si s-ti plngi pcatele, pn cnd se va sfrsi petrecerea ta pe acest pmnt. Atunci hula nu are loc nicidecum nluntrul tu, nici n afara ta, deoarece demonii hulei, care l hulesc pe Dumnezeu prin oameni, sunt alungati din cugetul tu si dimprejurul tu. n locul acestora, esti nconjurat de ngeri dumnezeiesti care slvesc puterea numelui lui Hristos mpreun cu care si tu slvesti buntatea lui Dumnezeu.Atunci grirea n desert este att de alungat de la tine, nct nu ai s mai vrei s griesti si s vorbesti nici mcar cele de trebuint. Atunci fierberea rsului ti se pare ca o lucrare necuviincioas si ntru-totul strin si nepotrivit cu starea sufletului tu, deoarece sufletul tu culege n tain si cuviint numele Domnului. Atunci, pofta de a bea si de a mnca mult te dezgust si o ocolesti, nct nu doresti s te saturi

nici mcar cu niste ap, nici cu o frmitur de pine, ci numai att mnnci si bei ct s slujesti lui Dumnezeu cu curtenie si cu trezvie, mai curnd ca un fr de trup, dect cu trup. Msura si cantitatea acestei simple hrane ti-o spune rugciunea nssi, deoarece atunci rugciunea nu numai c nu te mpiedic n chip nevzut si nesperat de la sturarea acestei simple hrane, alungnd din cugetul tu pe demonul lcomiei si al nesatului, ci nici gndul tu nu primeste s se sature cu altceva mai mult dect cu harul lui Dumnezeu.

Coborrea mintii n inim prin pocint. Durerea inimii Unirea mintii si a inimii poate fi fcut numai cu lucrarea Duhului Sfnt. Primim har prin pocint si prin mplinirea Poruncilor lui Dumnezeu. Sub nrurirea harului, mintea gseste inima si se unesc amndou. Acesta este un pas important pentru dobndirea rugciunii interioare si a ndumnezeirii. Din acest motiv, inima omului trebuie s fie nfrnt: Inima nfrnt si smerit, Dumnezeu nu o va urgisi" (Ps.50, 18). Multi folosesc diferite metode pentru a-si cobor mintea n inim, dar pocinta este calea cea mai sigur. Deci, cnd plngem, cnd ne cim pentru pcatele noastre, simtim o durere sau uneori o cldur n inim. Sfintii Printi, pentru c au trit rugciunea inimii, au trecut prin acest stadiu al durerii inimii si i-au dat o mare important. Aceast durere apare la cei ce practic Rugciunea lui Iisus" si mai ales la cei care se roag nencetat. Totusi, acest lucru trebuie s aib loc treptat, pentru c este posibil ca aceast durere, n inimile slabe si neobisnuite, s dea nastere unor ispite foarte subtiri, care nu au consecinte serioase, dar care pot opri rugciunea. n cazul unor dureri mari n inim, Sfintii Printi ne nvat s rostim Rugciunea lui Iisus" cu voce tare. n cazul n care nevoitorul are inima puternic, trebuie ca atentia sa s fie nluntrul ei, chiar dac l doare inima. Aceste lucruri trebuie ns limpezite cu ajutorul unui printe duhovnicesc. Durerea din inim este natural si mntuitoare, desi multi dintre cei care se nevoiesc cu Rugciunea lui Iisus" cred c s-au mbolnvit de inim si de aceea merg s consulte un doctor. Dar doctorul nu gseste nimic anormal, deoarece durerea aceasta este durerea harului, care arat c rugciunea a ptruns n inim si lucreaz acolo. Sfintii Printi dau o mare important acestei dureri, pentru c acest lucru dovedeste c mintea coboar n inim si se uneste cu ea, prin lucrarea Duhului Sfnt. De aceea atletul rugciunii trebuie s nesocoteasc orice durere. Prin aceast durere, pacea este revrsat n suflet si n trup. Puterea de ntelegere a sufletului se limpezeste si nevoitorul dobndeste astfel deosebirea gndurilor. Numai atunci putem noi discerne bine gndurile si putem ntelege mersul si sfrsitul lor. Deci, un isihast, fr s fi czut n nici un pcat, cunoaste perfect starea pctosului. Acest lucru este cu putint, cci prin nevoint el ajunge s cunoasc substraturile gndurilor celorlalti oameni, nceputul si sfrsitul lor. De aceea, un isihast, n timp ce se roag pentru cineva, poate sti aproape imediat n ce stare este acea persoan, pentru c inima sa a devenit sensibil prin lucrarea rugciunii, el nsusi devenind vztor cu duhul. Dup vrsarea lacrimilor, nesimtirea sufletului tu dispare, este alungat dezndejdea privitoare la mntuirea ta, este ndeprtat lipsa de evlavie a cuvntului, dispare nepurtarea de grij pentru sufletul tu, dispare putintatea credintei inimii tale. n cugetul tu este atta de curat, precum este Cerul dup risipirea norilor. Acolo, n inim, mprtea satana cu cei sapte stpnitori, deoarece sapte sunt pcatele cele de moarte, dar din momentul n care a ptruns sabia numelui lui Hristos si a ajuns pn acolo unde se face silirea rugciunii inimii, de ndat s-a nfricosat acel nfricostor tiran. S-a nfricosat diavolul ca s nu fie njunghiat si s nu fie ars de nfricostorul si nebiruitul nume al lui Dumnezeu, si el, si ostile lui. De aceea s-a ascuns n cele mai adnci unghere ale pieptului si a tras perdea, pentru a nu fi vzut c este ascuns acolo. Deci, monahule care, cu darul lui Dumnezeu, ai naintat cu lucrarea rugciunii inimii, pn aproape de acest punct, te ndemn s-ti pui toat puterea n rugciune, pentru a sfsia acea perdea a diavolului. Deoarece acea perdea este fcut de mna diavolului, este catastiful pcatelor, este mrturia scris de satana, a pcatelor tale. Dar dac numai putin va neglija omul rugciunea, att de repede fuge de la el durerea, nct el nsusi se minuneaz cum a putut s o piard, pentru o clip de neatentie. Aceast durere nimiceste patimile, alung demonii, linisteste mintea, ndulceste sufletul, mngie cugetul si nclzeste inima n cele ceresti. Aceast durere este pentru om un nvttor ceresc, care l nvat tainele dumnezeiesti si l ncredinteaz de ntelesurile ceresti. ns poate ai s te ntrebi c ai silit de multe ori inima ta la rugciune si nu ai vzut niciodat lacrimile? Te cred c ti-ai silit inima la rugciune, dar cum ai silit-o? Cnd ti silesti inima la rugciune si nu-ti vin lacrimile, s stii c nu ai ajuns cu silinta ta pn la durerea inimii si pn la rnirea aceea, nct s te doar locul inimii n care se lucreaz rugciunea cu durere de negrit, ca si cum ar fi tiat locul acela al inimii tale, cu un cutit ascutit. Dar poate, oare, un crestin s se roage cu mintea cobort n inim si n acelasi timp s lucreze? Da, poate. n primul rnd, mintea - cnd coboar n inim - nu este suprimat, ci este completat si se ntoarce la conditia ei natural. Mintea se afl mpotriva naturii sale, cnd rmne n afar de esenta ei - n afara inimii. Prin rugciune, mintea alung toate lucrurile strine naturii sale. Cnd mintea coboar n inim, ratiunea poate fi ocupat cu alte lucruri, fr ca s se ndeprteze din inim. Spre exemplu, n timpul Sfintei Liturghii, un preot lucrtor al rugciunii inimii poate fi atent la o parte a ritualului liturgic sau poate spune unui diacon sau unui alt preot ceva important pentru svrsirea Sfintei Taine, fr ca mintea lui s fie separat de inim.Doar cnd ratiunea hoinreste spre gnduri pctoase, mintea poate fi rupt complet de esenta ei - de

inim. Din acest motiv, un nevoitor al Rugciunii lui Iisus", pentru a nu fi vtmat de gnduri n timp ce spune Rugciunea lui Iisus", poate tine ratiunea ocupat, numrnd metaniile. Se poate spune Rugciunea lui Iisus" pe respiratie, smerindu-ne mintea prin pocint.

Prot Victor Mihalachi

Marturiile unui lucrator mirean al rugaciunii lui Iisus