Anul XVII Numărul 4 (234) martie 2014

SSuupplliimmeennttee ssppeecciiaalleeCea de-a şaptea ediţie a Fes-tivalului cultural-spiritual„În glas de toacă” se va des-făşura, anul acesta, în ziuade 15 aprilie, în Grădina deVară a Căminului Culturaldin Giroc. Manifestarea, de-venită deja o tradiţie în co-muna noastră, este or ganizatăde Consiliul Local şi Primă-ria Giroc, Mitropolia Bana-tului, Consiliul JudeţeanTimiş şi Centrul de Culturăşi Artă al Judeţului Timiş.La ediţia din acest an vorparticipa interpreţi şi coruridin judeţul Timiş şi judeţelelimitrofe, atât aparţinătoriai mănăstirilor, cât şi mireni.Programul zilei de marţi, 15aprilie, este următorul: ora18 – Denie în Biserica Orto-doxă Română din Giroc;ora 19 – concert de toacă;ora 20 – Montajul lite rar-muzical „Înviind Iisus dinMormânt”.

Vasile TOMOIAGĂ

FFeessttiivvaalluull ccuullttuurraall--ssppiirriittuuaall„„ÎÎnn ggllaass ddee ttooaaccăă””,, eeddiiţţiiaa aa VVIIII--aa

Duminică, 6 aprilie, începând de laora 10, pasionaţii de sport din co-muna noastră au asistat, la Sala deSport a Liceului Teoretic „David Voniga” din Giroc, la prima compe-tiţie de judo organizată aici.A fost vorba despre etapa judeţeană

a campionatu lui dedicat juniorilor IIşi III, copii născuţi între anii 2001-2002, respectiv 2003-2005.În cadrul acestei etape judeţene, înconcurs au intrat şi sportivii legiti-maţi la clubul de judo din Giroc.

A. BORBELY

Prima competiţie de judo organizată în comuna Giroc!

RUGA GIROCEANĂ 2014tradiţie modernismRuga Giroceană 2014 se va desfăşura în

zilele de duminică, 20 aprilie, şi luni, 21aprilie, în Grădina de Vară a CăminuluiCultural din Giroc.

Duminică, 20 aprilieRuga Giroceană va fi deschisă de AnsamblulFolcloric de Cântece şi Dansuri „Ghiocelul” -grupa celor mici. Programul va continuacu un moment realizat de seniorii Ansamblului „Ghiocelul”.

Cunoscuta interpretă de muzică popularăCarmen Popovici-Dumbravă va susţineun concert, acompaniată de formaţia condusă de Sorin Dumbravă.

Va urma în spectacol solistul DumitruStoicănescu, acompaniat de Formaţia„Ghiocelul”, dirijor Adrian Scorobete.

La ora 23, va urca pe scenă cunoscutul artist Eduard Mihail Andreianu, aliasCRBL.

Programul primei seri va continua, de laora 24, cu recitalurile susţinute de Carmen Popovici-Dumbravă şi DumitruStoicănescu.

Luni, 21 aprilieGirocenii vor putea petrece a doua zi a Rugiiîn compania soliştilor Carmen Popovici-Dumbravă şi Dumitru Stoicănescu.

Carmen Popovici-Dumbravă

Dumitru Stoicănescu CRBL

2 DIALOG CU CETĂŢENIImmaarrttiiee 22001144

Zile de post şi posturiMiercurile şi vinerile de peste an, afarăde cele cu dezlegare, însemnate cuharţiAjunul Bobotezei (5 ianuarie)Tăierea Capului Sfântului IoanBotezătorul (29 august)Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie)Postul Sfintelor Paşti (3 martie - 19aprilie)Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel(16 iunie - 28 iunie)Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august - 14 august)Postul Naşterii Domnului (14 noiem-brie - 24 decembrie)

Zile în care nu sesăvârşeşte Sfânta

LiturghieMiercuri şi vineri, în săptămâna dinaintea Postului Sfintelor Paşti (26 martie şi 28 februarie)Luni şi marţi, în prima săptămână aPostului Sfintelor Paşti (3 martie şi 4martie)Vineri, în săptămâna Patimilor (18 aprilie)

Nu se fac nunţiÎn toate zilele de post de peste anÎn zilele Praznicelor împărăteşti şi înajunul acestoraÎn săptămâna lăsatului sec de carne (23 februarie - 1 martie)În Postul Sfintelor Paşti (2 martie - 20 aprilie)În Săptămâna Luminată (21 aprilie -27 aprilie)În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (16 iunie - 28 iunie)În Postul Adormirii Maicii Domnului(1 august - 14 august)În postul Naşterii Domnului (14 noiembrie - 24 decembrie)În perioada de la Crăciun până laBobotează (25 decembrie - 6 ianuarie)

Sărbători bisericeştinaţionale

Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor (29 mai)Sf. Apostol Andrei cel întâi chemat -Ocrotitorul României (30 noiembrie)

Zile şi sărbători legaleîn care nu se lucrează

1 şi 2 ianuarie, Anul Nou1 mai, Ziua Internaţională a Muncii21 aprilie şi 22 aprilie, prima şi a douazi de Paşti15 august, Adormirea Maicii Domnului1 decembrie, Ziua Naţională aRomâniei25 şi 26 decembrie, prima şi a doua zide Crăciun

Zile şi date importanteDuminică, 17 mai, Ziua Naţională aFamilieiDuminică, 7 iunie, Ziua mamei şicopilului1 septembrie - Ziua rugăciunii pentrumediu13 noiembrie - Ziua Bibliei

RRâânndduuiieelliibbiisseerriicceeşşttii -- 22001144

DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăDumnezeu ne-a ascuns ziua cea una, ca să prive-ghem în toate zilele. (Fericitul Augustin)

Nimeni nu se va apropia de Dumnezu dacă nu se vadepărta de lume. (Sf. Isaac Sirul)

Odihna şi trândăvia sunt pierzarea sufletului şi potsă-i facă rău mai mult decât demonii. (Sf. Ioan Scărarul)

Cel cu adevărat fericit este acela care şi-a agonisitîndelungă răbdare. (Sf. Efrem Sirul)

Virtutea este hrana sufletului. (Avva Evagrie Ponticul)

Plimbându-se prin sat, un boier s-a întâlnit cu unţăran sărac şi a început a se lăuda cu averile lui:- Vezi tu livada de pe deal? E a mea. Pădurile careînconjură satul sunt şi ele ale mele. Până şi pămân-tul pe care calci acum al meu este. Tot ce vezi, dejur-împrejur, e proprietatea mea. Toate astea suntdoar ale mele.- Dar acela?, l-a întrebat ţăranul, arătând cu dege-tul spre cer. Nu cred că şi cerul este al tău. Acelaeste al meu, a mai spus ţăranul şi, cu zâmbetul pebuze, a plecat liniştit, lăsându-l pe boier mirat şi cuciudă în suflet.„Cel ce s-a născut înţelept poartă bogăţia cu el”.

(Sfânta Scriptură)

Comorilefiecăruiappii

llddee ccrr

eeşşttiinn

ee

Paştile sau Învierea Domnului, „ziuacea sfântă şi aleasă, doamnă a zilelor şipraznic al praznicelor”, este cu adevăratSărbătoarea Aleasă, în jurul căreia se„roteşte” întreg Calendarul, reunind si-metric perioada liturgică a Triodului şia Penticostarului. „Dulceaţa” Paştilor se„gustă” cu gura curăţită de PostulPăresimilor, în răstimp de 40de zile. Taina „luminoasă” aacestei sărbători poate fipătrunsă numai de inima curată şi de gândul curăţit denimicmiciile lumii.Veacurile XVIII-XX (primajumătate), în părţile bănăţene,au fost „infectate” de „mi crobul” apatiei religioase,îmbrăţişând, în schimb, „în-locuitori” de creştinească săr-bătoare sau recurgând lacompromisuri spirituale careîncercau să compenseze dete-riorarea creştinismului istoric.Latura „teologică” a Paştilor este înmare parte înlăturată, iar Biserica, respectiv, episcopatul şi clerul se luptăcu nişte îndărătnicii omeneşti, care umbresc Lumina Învierii lui Hristos.Multe neînţelegeri au fost provocatechiar de către preoţi, mai ales când sepunea problema, la sate îndeosebi, cinesă facă „sfintele paşti”, adică, cineaduce la biserică pâinea, vinul, ouăle,caşul şi mielul. De nenumărate ori,preotul era pus în situaţia de a „arbitra”între familiile care voiau să facă acest„oficiu”.Alteori, noaptea de Înviere rămânea

„întunecată” în anumite sate, deoarecenu se găsea un „slujitor al Domnului”,care să suplinească vacanţa dintr-oparohie.Epitropul Vasile Barbu, din Hisiaş,aduce în anul 1914 la cunoştinţa pro-topopului din Belinţ că în „Vinerea Pa-timilor”, din cauza lumânărilor, a luat

foc „Mormântul Domnului”, iar slujbaÎnvierii nu a mai avut loc în comunaŞanoviţa.Episcopul Iosif Traian Badescu alCaransebeşului îşi „ridică în cap” oparte din preoţime şi din credincioşi,deoarece a vrut să „schimbe” obiceiulca „Prohodul” să se săvârşească nu înVinerea Neagră, ci Sâmbăta.Puterea comunistă şi-a „băgat coada” în„otrăvirea” substanţei sărbătorii dePaşti, dar nu numai Nota telefonică, din15 aprilie 1948, impune ca în duminicaFloriilor (evident, din acel an) să se facăîn toate bisericile rugăciuni pentru pace,

iar la predică să se dezvolte trei teme:împărţirea lumii în „lagărul socialist şicomunist” şi desigur „lagărul capital-ist”; să se accentueze lupta pentru paceşi să se condamne aţâţătorii la război;rugăciuni pentru participanţii la Con-g r e s u l Mondial al Partizanilor Păcii ce se va

ţine la Paris în zilele de 20-22aprilie a.a.Desigur că, într-un asemeneacontext al desacralizării „ra -pide”, a omului modern, înacest caz, din Banat, îi scapă„printre degete” sensul majoral Învierii, mai ales avându-seîn vedere faptul că acesta„moare” zilnic, să-şi satisfacăpoftele biologice şi să se „re-alizeze” pe abscida „nulifi-cantă” a devenirii sociale –„funcţie”, salariu satisfăcător,vacanţe şi concedii „de vis”(în realitate, nişte „paradisuri

artificiale”, care te ţin „agăţat” de ima-nenţă).Paştile, astfel „decojit” de semnificaţiasa mântuitoare, rămâne, din păcate,acele câteva „zile libere”, în care ne bucurăm „gastronomic” de familie, prieteni, cunoştinţe, sau, dacă „buzu-narul” permite, o „plecare” peste „mărişi ţări”.Dacă nu ne „răstignim” aceste tentaţiiînşelătoare şi păgubitoare existenţeipământeşti, nu vom urca niciodată pe„Golgota” Înţelegerii Învierii.

Viorel-Dorel CHERCIU

Paştile în Banatul modern

Ce este postul, în înţelesul creştinesc al cuvântului? Este ab-ţinerea de la mâncare şi băutură, este slăbirea puterilor tru-peşti, în vederea înălţării sufletului către Dumnezeu şi adesăvârşirii morale. Postul nu-şi are scopul în sine. Adică,nu simpla reţinere de la cutare mâncare îţi deschide uşile Raiului şi te mântuieşte. Ci oprirea de la bucate trebuie fo-losită ca un mijloc să omorâm toate poftele firii pământeşti.Când unul zideşte şi altul strică, nu folosesc la nimic, numaică se ostenesc. Aşa este şi omul cel ce posteşte întru păcatelesale şi iarăşi merge şi face la fel. „Rugăciunea lui, cine o vaasculta? Şi ce a folosit smerindu-se pe sine?” (Iisus Sirah 34,29). Nu foloseşte nimic. Este o faptă fariseică, o formă fărăconţinut. Mai iertat este uneori a mânca şi carne, decât a facerău sau a ţine mânie ori a cleveti pe cineva. Să nu fim

înţeleşi greşit, adică să se pară că am recomanda să nu res-pectaţi porunca Bisericii, care opreşte mâncărurile de dulce,ci vrem să spunem că lucrul cel mai de preţ, mai importantdecât păzirea celor ce ne sunt hrană, este reţinerea de la păcat.„Sfinţiţi postul!”, zice Iisus, prin gura prorocului (Ioil 1, 14).Aceasta înseamnă: dezrădăcinaţi răutatea, biruiţi deprinde-rile păcătoase care vă întinează! Sfinţiţi-vă nu numai gura,ci şi mâinile şi picioarele. „Dezlegaţi lanţurile răutăţii, dez-nodaţi legăturile robiei, daţi drumul celor asupriţi şi rupeţiorice fel de jug” (Isaia 58, 6). Sfinţiţi postul, adică, răstig-nind trupul prin înfrânare, întăriţi-vă sufletul prin toate fap-tele unei evlavii adevărate. Împarte-ţi pâinea cu cel flămândşi adu în casa ta pe cei năpăstuiţi de soartă. Dacă vezi pe unom gol, acoperă-l şi nu întoarce spatele semenului tău (Isaia58, 7). Iată postul plăcut lui Dumnezeu!

Preot Horia ŢÂRU (Pelerinaj duhovnicesc, Editura Mirton 2001)

PPoossttuull MMaarree

3DIALOG CU CETĂŢENII mmaarrttiiee 22001144

Trageri în poligonul ChişodaÎn perioada 28 ianuarie - 26 iunie, în Poligonul de tragere Chişoda se execută trageri, ziua şi noaptea,

cu întreg armamentul de infanterie.În luna aprilie se execută trageri în zilele de: 8, 9, 10, 15, 16, 17, 22, 23, 24, 29 şi 30

În ultima perioadă, efec-tivul Poliţiei Locale Giroc adesfăşurat activităţi de pa-trulare şi control, pe raza decompetenţă, urmărind re-spectarea normelor de con-vieţuire socială, a ordinii şiliniştii publice, depistareapersoanelor care dau foc lamirişti ori incendiazădeşeuri vegetale.Vom coopera, în cadrul unor patrule mixte, cuechipaje din cadrul Poliţiei Rutiere, în special laorele după-amiezii şi spre seară, precum şi în week-end, ca urmare a sesizărilor făcute de unii cetăţeni şia reclamaţiilor scrise, în scopul respectării regimuluide viteză în localitate, depistarea celor ce conducmopede cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoarela înmatriculare ori existenţa permisului de conduc-ere, mai precis, a categoriei corespunzătoare, precumşi veri ficarea bicicliştilor din punct de vedere rutierşi, nu în ultimul rând, verificarea existenţei actelorde provenienţă a acestora.Recomandăm cetăţenilor să-şi ia toate măsurile deprevedere, în scopul prevenirii furturilor dinlocuinţe, dotarea cu sisteme de alarmă ori camerevideo şi sesizarea de îndată a poliţiei în legătură cuprezenţa oricăror persoane sau autovehicule ce potcrea suspiciuni cu privire la existenţa lor în anumitezone ori la ore nepotrivite.

Şef Serviciu Poliţie Locală, jr. Daniel SGURĂ

Poliţia Locală vă informeazăPrimele atestări privind Poliţia Română datează dinvremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazul(crearea instituţiei agiei), continuă cu domnia luiMihai Şutzu (organizarea pazei Capitalei, emitereaprimelor acte de identitate şi reglementarea portuluiarmelor), iar din anul 1806, organele de pază şi or-dine din Capitală primesc denumirea generică de Po-liţie.În anul 1821, Tudor Vladimirescu acordascutiri de taxe şi impozite celor însărcinaţisă menţină ordinea publică şi să apere pro-prietatea cetăţenilor, iar în anul 1831, prinRegulamentele organice, atribuţiile poliţieisunt extinse. În timpul Revoluţiei de la1848 are loc reorganizarea poliţiei, prinapariţia instituţiei şefului poliţiei Capita-lei, căruia i se subordonează Guardia mu-nicipală.La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite „Cro-nica poliţienească”, prin care, în cele 158 de articole,erau reglementate sarcinile „înaltei poliţii” şi „obiş-nuitei poliţii”, ceea ce a constituit momentul creăriiprimei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şicoordonarea activităţilor poliţieneşti.Începând cu Legea de organizare a poliţiei, a lui Ale-xandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată deLegea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legeapentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie1929), competenţele organelor de poliţie sunt extinse,iar raporturile cu celelalte structuri ale statului multmai bine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înfiin-ţează Miliţia, apoi, prin Decretul-Lege nr. 2/27 de-cembrie 1989 se reînfiinţează Poliţia Română, alecărei competenţe vor fi reglementate, ulterior, prinLegea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din23 aprilie 2002. Din 1990, Poliţia Română a cunos-cut mai multe etape de transformări menite să asi-gure siguranţa persoanelor, a colectivităţilor,

drepturilor legitime ale cetăţenilor, pre-cum şi a altor drepturi prevăzute în acteinternaţionale la care România este parte.Demilitarizarea poliţiei a fost cerută încădin 1998 de către unii politicieni. Proce-sul a avut loc în anul 2002, fiind un lucrunecesar pentru integrarea României înUniunea Europeană. În urma acestui pro-ces, profesia de poliţist a fost redefinită,ea intrând în nomenclatorul de meserii

din România. Poliţia, în ansamblul său, a dovedit căeste un factor de echilibru în societatea românescă,iar scopurile ei primordiale, asigurarea liniştii şi or-dinii publice, a proprietăţii private şi de stat, comba-terea fenomenelor antisociale, a infracţionalităţii şicorupţiei, sunt deziderate de la care nu a abdicat ni-ciodată.În încheiere, amintesc că, la nivelul Postului de Po-liţie al Comunei Giroc, au fostînaintaţi în grad treicolegi: agent-şef Florin Dobra, agent-şef Vasile Boicişi agent Bogdan Lepardă.

Agent-şef Aureli GÎRD, şeful Postului de Poliţie al Comunei Giroc

ZZiiuuaa PPoolliiţţiieeii RRoommâânnee

Reuniţi în şedinţă ordinară, în ziua de 28 martie, con-silierii locali ai Comunei Giroc au adoptat proiectelede hotărâre privind: prelungirea valabilităţii PlanuluiUrbanistic General al Comunei Giroc, aprobat prinHCL nr. 19/2004; Planul Urba nistic Zonal „Zonărezidenţială cu funcţiuni com plementare” – extravi-lan Giroc, CF 402831 Giroc, nr. cad. 402831, CF409674, nr. cad. 409674, CF 409643, nr. cad. 409643,CF 402833, nr. cad. 402833, CF 405181, nr. cad.405181, CF 405180, nr. cad. 405180, CF 405831, nr.cad. 405831, în suprafaţă totală de 34.930 mp; PlanulUrbanistic de Detaliu „Centrală de producere a energiei electrice şi termice din biomasă”, intravilanGiroc, sat Chişoda, CF 411413, nr. cad. 411413,suprafaţa 12.600 mp; dezmembrărea terenului înscrisîn CF 406614 Giroc, nr. cad. Cc 552/2/1/20-23/29, însuprafaţă de 7.016 mp; trecerea în domeniul publicprovizoriu al Comunei Giroc a imobilelor înscrise înCF 405601 Giroc şi CF 402161 Giroc şi aprobareaalipirii acestora cu imobilul înscris în CF 401855Giroc; subconcesionarea suprafeţei de 8.980 mp dinsuprafaţa totală înscrisă în CF 400986 Giroc, ce faceobiectul contractului de concesiune nr.1650/11.05.2004 încheiat cu SC Colterm SA Timi -şoara, în vederea desfăşurării unor activităţi dindomeniul serviciilor de utilitate publică; constatareadreptului de proprietate asupra unor imobile cu des-tinaţia de drum; modificarea şi completarea inven-

tarului bunurilor care aparţin domeniului public al co-munei Giroc; rectificarea bugetului local al comuneiGiroc pe trimestrul I, 2014; aprobarea contului anualde execuţie a bugetului local, precum şi contul anualde execuţie a bugetului local, precum şi contul anualde execuţie a bugetului de venituri proprii şi subvenţiipentru exerciţiul bugetar 2013; Raportul primaruluiprivind situaţia gestionării bunurilor aparţinânddomeniului public şi privat al Comunei Giroc pe anul2013; documentaţia tehnico-economică „Modificareregim de înălţime la clădire autorizată cu AC nr.121/29.05.2013, rezultând imobil P+1E cu creşă laparter şi grădiniţă la etaj” (faza DALI + PT + DE);concesionarea directă a terenului înscris în CF405545, Giroc nr. top. 405545 în suprafaţă de 330 mpcătre domnii Stoicănescu Dumitru şi StoicănescuMarcela Camelia, proprietarii construcţiei; di-zolvarea, lichidarea şi radierea SC „David Voniga”SRL; inventarierea suprafeţelor de teren care seacordă apicultorilor pentru amplasarea vetrelor destupină; aprobarea sumei de 33.000 lei pentru supli-mentarea bugetului necesar organizării şi desfăşurăriiRugii Girocene, în perioada 20-21 aprilie 2014; Actuladiţional nr. 2 la Actul Constitutiv şi Statutul Asocia -ţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştereTimişoara”.

Vasile TOMOIAGĂ

DDiinn aaggeennddaa CCoonnssiilliiuulluuii LLooccaallaall ccoommuunneeii GGiirroocc

Florăria familiei Paul şi Adriana Puşchiţă din Giroc,de pe strada Trandafirilor nr. 115, vă aşteaptă zilnic,între orele 8-20, cu excepţia zilelor de duminică şi asărbătorilor legale, cu o gamă variată de flori, la pre-

ţuri dintre cele mai avantajoase: muşcate curgătoare,de la 3 la 7 lei; muşcate pitice, de la 3 la 7 lei; petu-nii curgătoare, 3 lei; petunii drepte, 2 lei; gazvante, 3lei; crăiţe, 2 lei; verbina, 3 lei; muşcate agăţătoare, 30lei; petunii agăţătoare, 25 lei.Florăria are deschise două puncte de lucru şi în Ti-mişoara, în pieţele „Badea Cârţan” şi „Dacia”.Pentru comenzi, puteţi suna la numerele de telefon0721-338.710 sau 0721-797.407.Seriozitatea şi pasiunea cu care sunt crescute şi în-grijite plantele în familia Puşchiţă, transmise din ge-neraţie în generaţie, constituie garanţia calităţiiserviciilor pe care le oferă florăria giroceană. (A.B.)

OOffeerrttăă ddee sseezzoonnllaa fflloorrăărriiaa ffaammiilliieeiiPPuuşşcchhiiţţăă ddiinn GGiirroocc

4 DIALOG CU CETĂŢENIImmaarrttiiee 22001144

Suntem zilnic asaltaţi de mass-media, care ne oferă nenumărateexemple negative privitoare la fe-

nomenul absenteismului elevilor dela cursuri. Nici şcoala noastră nuduce lipsă de asemenea elevi. Tocmai de aceea, a devenit deja otradiţie a şcolii premierea acelorelevi care nu au nici măcar o

singură absenţă pe parcursul anuluişcolar. Unul dintre cadrele didacticecare perseverează în acest frumos şi

stimulator obicei estedoamna profesoarăGabriela Vlasie, diri-ginta clasei a V-a dela Şcoala Gimnazială„Iosif Ciorogariu”din Chişoda. Domnia sa i-a pre-miat, de curând, petrei dintre elevii pa-sionaţi de învăţătură,care, pe tot parcursulsemestrului I, nu auînregistrat nici o ab-senţă în catalog. Aceştia sunt: Maria-Alexandra Guduleasa,

Deni sa-Maria Barbu şi RicardoBocz.Felicitări, dragi copii, şi fie caexemplul vostru să-i stimuleze pecât mai mulţi elevi ai şcolii.

Director, prof. Marieta DENEŞ

LLaa mmaaii mmuullţţii ccaa eeii!!

Primăria ComuneiGiroc organizea zăcolectarea crengilor,a lăstarilor de vie,etc. rezultate din cos-metizare şi tăiere derodire, după urmă-torul program:- în perioada 10-11aprilie 2014, respec-tiv 17-18 aprilie2014, în localitateaGiroc- în perioada 8-9aprilie 2014, respec-tiv 15-16 aprilie2014, în localitateaChişodaEste obligatorie tranşarea crengilor în bucăţi de până la un metru lungime, aranjarealor în snopi şi depunerea lor la limita de proprietate (lângă drum).Utilajele vor trece o singură dată pe fiecare stradă, iar cei care vor scoate deşurilevegetale după finalizarea curăţeniei pe strada lor, vor fi amendaţi.

Insp. Adelina SÎRBU

SSee rreeiiaa ccaammppaanniiaaddee ccuurrăăţţeenniiee ddee pprriimmăăvvaarrăă

îînn CCoommuunnaa GGiirroocc

O acţiune de colectare din campania „Locul deşeurilor nu eîn casă. Trimite-le la plimbare!” se va desfăşura în lunaaprilie. Sâmbătă, 12 aprilie 2014, între orele 10-16, deşeurileelectrice şi electronice se vor colecta la punctele fixe, astfel:Localitatea Giroc:1) Str. Semenic - SC Giroceana SRL 2) Str. Trandafirilor – Liceul Teoretic ,,David Voniga”Localitatea Chişoda:1) Casa NaţionalăPentru posesorii de echipamente grele sau voluminoase, ser-viciul gratuit de colectare de la domiciliu, le stă la dispozi -ţie. Numerele de telefon pentru programări sunt0751-302.114, 0726-114.180 sau cel gratuit 0800.444.800. La tombola cu premii pentru aparatele electrice predate,fiecare deponent poate câştiga, prin tragere la sorţi, unuldintre următoarele premii:2 x Maşina de găurit; 2 xCafetieră; 3 x Mixer; 2 x Aspirator.Extragerea câştigătorilor va avea loc pe 12 aprilie, ora16,30, la Căminul Cultural din Giroc, iar înmânarea premi-ilor se va face începând de luni, 14 aprilie 2014, la sediulPrimăriei comunei Giroc.Lista câştigătorilor va fi publicată pe site-urilewww.giroc.ro, www.rorec.ro.

Pentru informaţii suplimentare, vă invităm să ne contactaţi:Adelina Sîrbu, reprezentant mediu, Primăria comunei Giroc,tel: 0753-105.249Adrian Manu, reprezentant local – Asociaţia Română pentru Reciclare – RoRec tel: 0751-302.114.

A.S.

AAssoocciiaaţţiiaa RRooRReecc şşiiPPrriimmăărriiaa GGiirroocc vvăă

iinnvviittăă llaa ccoolleeccttaarreePilda bunului samaritean este urmată întocmai deo serie de comunităţi din jurul Berlinului, alecăror acţiuni se răsfrâng concret şi asupra câtorvacopii abandonaţi de părinţi, care şi-au găsit adă-post şi sprijin în Chişoda. În anul 1999, soţiiEderhard şi Margitta Helga Gerhard, cetăţeni ger-mani, au pus bazele Asociaţiei Umanitare „Sa-mariteanul”. Aucum părat o casă laChişoda, pe stradaBucegi la numărul39, şi au amenajataici un spaţiu pro-pice pentru creşte-rea şi educareaunor copii cărorasoarta le-a fost po-trivnică.De-a lungul anilor,aici au fost îngrijiţi,îndrumaţi spreşcoală şi viaţă, maimulţi copii, luaţi în plasamentde la Direcţia Generală deAsistenţă Socială şi Protecţie aCopilului Timiş. Ajutaţi de oa-meni inimoşi, aici şi-au găsitcasă şi, până şi-au făcut un rostîn viaţă, au locuit la Chişoda.Facem precizarea, dacă maiera necesară, că aici copiii potsta şi după împlinirea vârsteide 18 ani, aşa cum se întâmplăacum cu una dintre locatare,care a împlinit 21 de ani şimunceşte chiar în cadrul Aso-ciaţiei.Eforturilor soţilor Ederhard li s-au alăturat, încăde la înfiinţarea Asociaţiei Umanitare „Samari-teanul”, o serie de comunităţi din apropierea Ber-linului, aparţinând de bisericile evanghelice.Oamenii au adunat mereu lucruri pe care le-auconsiderat folositoare pentru copiii din România,de la alimente, la haine, mobilier sau televizoare,iar apoi le-au trimis cu destinaţia Chişoda. Pentru

că „dar din dar se face rai”, o parte dintre acestedonaţii au ajuns şi la alte case de copii din judeţ,dar şi din ţară. De asemenea, prin magazinul Aso-ciaţiei, s-au comercializat haine în special, iar dinbanii obţinuţi, întorşi înapoi spre „Samariteanul”tot sub formă de donaţie, casa de copii din Chi-şoda s-a autoîntreţinut.

Acum, doamnaEderhard a rămassingură, soţul săutrecând la cele veş-nice, însă dorinţasa de a ajuta copiiinevoiaşi şi chiarpersoanele cu veni-turi mici din Chi-şoda a rămasaceeaşi. Recent,aici a sosit un noutransport de aju-toare, iar împreunăcu agentul Marius

Chihulcă, de la Poliţia LocalăGiroc, acestea au fost distri-buite.Aminteam că nu doar copiii dela casa Asociaţiei Umanitare„Samariteanul” beneficiază desprijinul venit din Germania.De data aceasta, printre obiec-tele sosite la Chişoda s-au nu-mărat şi echipamente deprotecţie pentru intervenţie,care au fost donate ServiciuluiVoluntar pentru Situaţii de Ur-genţă Giroc.

Doamna Camelia Bidi, administratorul Asocia-ţiei Umanitare „Samariteanul” din Chişoda, nespune că aceste ajutoare umanitare vor continuasă sosească în România, iar în acest moment co-piii aflaţi în plasament aşteaptă cu nerăbdare săr-bătorile pascale, pentru că, aşa cum se întâmplăan de an, la Paşti şi la Crăciun, prietenii din Ger-mania nu îi uită şi le trimit cadouri.

Anton BORBELY

AAjjuuttooaarree ddee llaa„„bbuunnii ssaammaarriitteennii””

ppeennttrruu ccooppiiiiii aabbaannddoonnaaţţii

În poezia „Dacă”, a lui Rudyard Kipling, douăversuri caracterizează comportamentul unuiom mai bine decât orice în viaţă. Unul spune

că este om acela care între cei „mari” se poartă ca unegal, iar cel de-al doilea că om este, mai cu seamă,acela care ştie să-i preţuiască pe cei „mici”. Deaproape cinci ani de când mă străduiesc, împreună cuo întreagă echipă, să edităm, după puterile noastre şicât mai bine, ziarul girocenilor, „Dialog cu cetăţenii”,am avut, de mai mult ori, prilejul de a sta în preajmadomnului primar Iosif-Ionel Toma.

Dacă i s-a mai întâmplat să întâr-zie, din cauze obiective, la întâlniri cu„mai marii zilei”, atunci nu a întârziatniciodată, în cei cinci ani, de când îlcunosc, când a trebuit să se întâl-nească cu copiii. Mai mult, de fiecaredată, a venit cu un sfert de oră înain-tea întâlnirii, i-a aşteptat pe micuţizâmbitor, în pragul uşii, şi a „bătutcinciul” cu ei. Cei care s-au mai întâl-nit primarul s-au familiarizat cu acestsalut, iar cei carel-au întâlnit pentru prima oară au fostplăcut surprinşi de faptul că „omulacesta mare” îi întâmpină cu atâta dra-goste şi dă mâna cu ei.

Dar nu e ceva nou ceea ce văspun, nici faptul că acesta iubeşte nes-pus de mult toţi copiii din comunaGiroc, pentru că a afirmat de nenu-mărate ori că micuţii giroceni şi chi-şozeni sunt „Cei mai frumoşi copiidin lume!”. Şi gândirea, şi preţuireaprimarului faţă de copii şi tineri nu se opresc aici, devreme ce acesta pune un deosebit accent pe educaţiaşi instruirea copiilor şi tinerilor comunei, oferindu-letoate condiţiile în acest sens, spunând de câte ori areprilejul că: „Tinerii giroceni sunt bunul nostru cel maide preţ. Nimic din ceea ce am construit sau am reali-zat nu poate fi mai de preţ decât copiii noştri, decât ti-nerii noştri, pentru că ei sunt viitorul nostru, viitorulcomunei Giroc!”.

Dacă în urmă cu cinci ani, la concursul anual seîntâlneau câţiva copii, cu fiecare nouă ediţie, numărul

acestora a crescut, ajungând în ultimii doi ani să antre-năm în concursul „Ba, al meu, e mai frumos!” între 60şi 80 de copii, ceea ce nu este deloc puţin. Desigur cănumărul copiilor din Giroc şi Chişoda este cu multmai mare şi nu vom putea să-i cuprindem pe toţi înacest joc, dar ne vom strădui ca numărul lor să fie câtmai consistent, iar în cei „şapte ani” – concursul nos-tru se desfăşoară între vârsta de 0 şi 7 ani – fiecaredintre copiii Girocului să fie măcar odată „premiat” laconcursul nostru. Pentru că, ce poate fi mai frumosdecât un zâmbet de copil? Ce te poate răsplăti mai

mult decât să vezi satisfacţia în ochii inocenţi ai celormici? Nimic nu se compară cu bucuria pe care oemană un suflet de copil, cu seriozitatea pe care o afi-şează atunci când se joacă, cu entuziasmul debordantmanifestat atunci când îl onorezi pentru principala sacalitate: aceea de a fi copil! Iar copiii din Giroc şi Chi-şoda au o calitate! Concursul „Ba, al meu e mai fru-mos!”, iniţiat de ziarul local „Dialog cu cetăţenii”,şi-a derulat, anul trecut şi în prima parte a acestui an,ediţia a VII-a. Timp de un an, în rubrica specială a pu-blicaţiei noastre, au apărut fotografii cu copii din co-mună, la final toţi fiind declaraţi câştigători.

Atmosferă de mare sărbătoare, sâmbătă 15 martie,dimineaţa, la Căminul Cultural din comuna Giroc.Copiii participanţi la ediţia a VII-a a concursului „Ba,al meu e mai frumos!” ardeau de nerăbdare să fie pro-tagonişti, unii dintre ei pentru prima dată în viaţă, laceremonia de premiere. La fel de emoţionaţi, dacă nudimpotrivă, mai încercaţi de fiorii acestui moment, aufost părinţii celor mici, dar şi rudele sau prietenii careau ţinut să fie alături de ei în această zi. La festivitatea fost prezent şi deputatul Colegiului VI, domnul Că-tălin Tiuch, însoţit de fiul său. În deschiderea întâlni-

rii, domnul primar a mulţumit celorprezenţi, dar şi consilierilor din ConsiliulLocal Giroc, care au aprobat suma debani necesară acestui concurs, cu ajuto-rul căreia au fost cumpărate cadourilepentru cei mici. Dincolo de acestea, totca în fiecare an, participanţii la ediţia aVII-a a concursului „Ba, al meu e maifrumos!” au primit diplome, iar mamelesau bunicile copiilor au primit câte ofloare din partea domnului primar Iosif-Ionel Toma.

Nici primarul nu a fost lipsit de emo-ţii, pentru că, din partea micuţilor, a fostpremiat cu o diplomă, un semn de dra-goste din partea copiilor şi a părinţiloracestora.

Atmosfera a fost întregită de partici-parea, devenită deja obişnuită, a GrupuluiEducaţional „Cerino”. Copiii au fost an-grenaţi într-o multitudine de jocuri, caremai de care mai interesante şi distractive,

la unele dintre ele avându-i parteneri chiar pe părinţiilor. La final, domnul primar a ciocnit cu toţi cei pre-zenţi o cupă de şampanie pentru copii.

O altă surpriză oferită de organizatori participanţi-lor din acest an la concursul „Ba, al meu e mai frumos”a fost aceea de a edita câte un CD care conţine foto-grafii şi o înregistrare video a întregii ceremonii de pre-miere. Peste ani, copiii de astăzi vor avea o amintire deneuitat din ziua de 15 martie a anului 2014, când aufost sărbătoriţi la Căminul Cultural din Giroc.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

„Copiii sunt bunul nostru cel mai de preţ”

Ediţia a VII-a

Pagina II martie 2014Supliment special

Emil-Lucian şi Ana-Maria FuduluAm fost, alături de cele două fetiţe ale noastre, la fes-tivitatea de premiere a concursului „Ba, al meu e maifrumos!”. Consider că acest concurs, în sine, dar şifestivitatea de premiere, în special, se constituie într-o iniţiativă extraordinară a ziarului local, a primaruluicomunei noastre şi a Consiliului Local al ComuneiGiroc. Nu cred că acest lucru se mai petrece în altăparte, din câte cunoaştem noi. Atât copiii, cât şi noi,părinţii lor, suntem încântaţi de acest concurs şi mul-ţumiţi de felul în care el se desfăşoară. Cei mici suntfericiţi pentru că au parte, la finalul lui, în cadrul ser-bării organizate cu acest prilej, de câteva ore de joacă,primesc cadouri, totul într-o atmosferă extraordinară.

Georgeta PrisecaruAm fost prezentă, împreună cu fetiţa mea, la festivi-tatea de premiere a concursului ziarului nostru local.Copilul meu s-a bucurat foarte mult că a putut parti-cipa şi a fost încântat de tot ce s-a întâmplat la Cămi-nul Cultural. Eu sper, pentru bucuria copiilor, ca acestconcurs să continue mulţi ani de acum înainte. Şi noi,dar şi copiii, suntem de-a dreptul încântaţi de modulîn care a decurs premierea. Ne-au plăcut, tuturor, atâtjocurile organizate de grupul „Cerino”, cât şi cadou-rile, pentru că am văzut bucuria cu care le-au primitcopiii din Giroc şi Chişoda.

Ramona RistiAcest concurs este unul foarte frumos. Am fost cutoţii foarte mulţumiţi de concursul în sine şi de festi-vitatea de premiere, în special. Fetiţa mea a fost în-cântată, cu atât mai mult cu cât a primit cadouri foartefrumoase. Pregătirea a fost una excepţională. Avemnumai cuvinte de laudă la adresa organizatorilor. Spe-răm să mai participăm la acest concurs. Este foarteimportant că, la nivelul comunei Giroc, se pune ac-cent pe copii, că se organizează asemenea concursuri.Am plecat ultimii de la festivitatea de premiere. Pur şisimplu, fetiţa mea nu a mai vrut să plece acasă...

Ileana OrosA fost pentru prima dată când fetiţa mea, care arepatru ani, a participat la concursul „Ba, al meu e maifrumos!”. De când a aflat ce se petrece aici, a vrut ne-apărat să vină. S-a jucat, s-a distrat, s-a simţit minu-nat la premiere. Concursul este binevenit şi prinprisma faptului că cei mici se pot cunoaşte mai bineîntre ei şi chiar părinţii pot lega relaţii de prietenie.Fetiţa s-a bucurat foarte mult de cadou şi de faptul căs-a putut juca alături de ceilalţi copii. Chiar mi-a spus,cu inocenţa copilăriei, că domnul primar este un omfoarte bun, pentru că i-a dat cadou.

Adelina SîrbuTotul a fost la superlativ la ediţia din acest an a festi-vităţii de premiere a concursului „Ba, al meu e maifrumos!”. De altfel, am o părere foarte bună despreaceastă iniţiativă. Concursul este binevenit pentru toţicopiii din Giroc şi Chişoda. La festivitate, cei micis-au distrat, s-au simţit bine, au comunicat între ei şis-au împrietenit.

Ramona ConţescuSunt foarte încântată de acest proiect, pentru că este oocazie deosebită de a ne întâlni cu o parte dintre con-cetăţenii noştri, într-o atmosferă prietenească, iar co-piii noştri să fie protagoniştii unor momente

deosebite. La premierea de anul acesta atmosfera afost extraordinară, iar copiii s-au simţit foarte bine încompania trupei „Cerino”, care are darul de a face caşi cel mai introvertit copil să se binedispună. La felde bine s-au simţit cei mici şi în jurul mesei cu dul-ciuri şi fructe.

Ovidiu IgneaAstfel de momente sunt o bucurie pentru copii, iarbucuria lor este şi bucuria noastră, a părinţilor. Să nuuităm, însă, că este şi o modalitate prin care ne cu-noaştem mai bine între noi, părinţii, creionând astfel,încet-încet, relaţiile din cadrul comunităţii noastredestul de tinere. Sunt evenimente frumoase, pe carePrimăria le creează şi le susţine an de an, lucru deapreciat în peisajul cotidianului contemporan.

Ionela GruiaConcursul mi s-a părut foarte frumos şi reuşit, la felca şi festivitatea de premiere. A fost o mare bucurie acopiilor, care s-au distrat cu toţii, dar şi noi alături deei. Ne-a plăcut mult şi trupa „Cerino”, care a antrenatcopiii în diferite jocuri. Cadourile au fost de excep-ţie, iar fetiţa noastră s-a bucurat foarte mult pentru ele.Este bine că Primăria şi Consiliul Local au dorit săfacă aşa o bucurie copiilor din Giroc şi Chişoda. Unprimar cum avem în Giroc, mai rar, pentru că se gân-deşte mereu la toate...

Angela MonceaFestivitatea de premiere a concursului „Ba, al meu emai frumos!”, din 15 martie, a fost una foarte bine or-ganizată, deci, reuşită. Aş fi dorit ca diplomele să fifost împărţite în funcţie de vârstă, pentru că cei micişi-au pierdut răbdarea spre final. În rest, totul a de-curs în condiţii excelente.

Carmen CristeaCopiii au fost foarte impresionaţi. Le-a plăcut festi-vitatea, care a fost foarte reuşită, iar programul reali-zat de „Cerino” a fost de excepţie. Chiar a fost osurpriză pentru cei mici, cum au fost şi cadourile, dealtfel. Cei trei copii cu care am fost la festivitate aufost fericiţi de ceea ce s-a făcut pentru ei în acea zi.Ne-a plăcut că am primit şi un CD cu filmarea între-gului eveniment, iar noi, mămicile, am apreciat şi ges-tul de a ni se dărui câte o floare din partea domnuluiprimar.

Sabina DumitracheConcursul „Ba, al meu e mai frumos!” este unul reu-şit, iar festivitatea de premiere a fost distractivă şipentru copii, şi pentru noi. A fost totul la superlativ.Cinste organizatorilor şi domnului primar, pentru totce au făcut pentru cei mici, dar şi pentru noi. Laudemerită toţi cei implicaţi în acest proiect. Sper să mer-geţi mai departe şi să-i faceţi şi altă dată fericiţi pe co-piii din Giroc şi Chişoda. Vă mulţumim pentru acestconcurs şi pentru ziua dedicată premierii copiilor.

Adina şi Florin MateaFestivitatea de premiere de la Căminul Cultural dinGiroc ni s-a părut foarte frumoasă, iar copiii s-aubucurat foarte mult de ea. Au fost încântaţi de atmos-fera de acolo, dar şi de cadouri. Este un gest aprecia-bil al Primăriei şi al Consiliului Local, care se gândescşi la copiii din Giroc şi Chişoda.

„„BBaa,, aall mmeeuuee mmaaii ffrruummooss””,,eeddiiţţiiaa aa VVIIII--aaEcouri de la festivitatea de premiere

Pagina IIImartie 2014 Supliment special

Ramona GhermanFestivitatea de premiere a concursului „Ba, al meu emai frumos!” s-a bucurat de o organizare foarte bună.Ne-a impresionat modul în care s-a implicat domnulprimar. Cadourile au fost foarte frumoase, iar progra-mul trupei „Cerino”, foarte reuşit. Pentru că a fostbine gândit, copiii n-au avut timp să se plictisească.Au fost câteva ore în care cei mici s-au bucurat despectacol şi de faptul că au avut posibilitatea să sejoace împreună.

Diana Dimitriu„Ba, al meu e mai frumos!” reprezintă o iniţiativă mi-nunată a ziarului local, a Primăriei şi a ConsiliuluiLocal. Nu am mai auzit ca o altă primărie să organi-zeze un astfel de concurs. Copilul nostru s-a bucuratfoarte mult de cadourile pe care le-a primit la serba-rea organizată la finalul ediţiei din acest an a concur-sului şi, recunosc, ne-am bucurat şi noi alături de el.

Maria-Lăcrămioara PetrovanTotul a fost foarte frumos în ziua de 15 martie. Cin-stit, chiar trebuie să vă spun că nici nu mă aşteptammăcar să fie aşa de frumos! A fost multă lume, iar co-piii au fost bucuroşi, fericiţi şi încântaţi atât de at-mosfera de la Căminul Cultural, cât şi de cadourile pecare le-au primit din partea organizatorilor.

Gheorghe-Cosmin RaichiciPremierea concursului „Ba, al meu e mai frumos!” afost destul de reuşită şi cred, din tot sufletul, căaceastă iniţiativă va merge mai departe. Copiii au fostîncântaţi de cadourile pe care le-au primit şi de faptulcă s-au putut juca împreună. Trupa „Cerino” a captatatenţia copiilor. Se vede că sunt profesionişti. Potspune că totul ne-a plăcut foarte mult, şi nouă, şi co-piilor.

Simona DiaconuUn concurs deosebit a fost şi această ediţie a „Ba, almeu e mai frumos!”. Iar festivitatea de premiere, ca-dourile şi jocurile copiilor ne-au impresionat plăcut.Copiii, cel puţin, au fost încântaţi, mai ales de daru-rile pe care le-au primit. Am avut noroc şi de vremebună. Ca să concluzionez, a fost un concurs de care s-au bucurat şi copiii, dar şi părinţii. Nu în ultimul rând,s-au bucurat şi bunicii, care au văzut poza nepoţilor înziar.

Alina CiorteaNoi am fost plăcut impresionaţi de organizarea festi-vităţii de premiere a concursului. Suntem de puţinăvreme în Giroc, dar am primit ziarul şi am trimis şinoi o fotografie cu copilul nostru. Nu ne-am aşteptat,sincer, să fie o festivitate atât de detaliată. A fost, purşi simplu, extraordinară. Mulţumim Consiliului Localşi Primăriei pentru clipele minunate oferite copiilorîn ziua de 15 martie.

Anca FodorConcursul a fost, din nou, unul deosebit, atât pentrucopiii din Giroc, cât şi pentru cei din Chişoda. În spe-cial pentru cei mici este ceva extraordinar. Copiii s-audistrat, s-au jucat şi, lucru care le-a plăcut cel maimult, au primit şi cadouri. Concursul ziarului localeste o idee foarte bună, care sper că se va continua şide acum înainte.

Loredana BălanFestivitatea de premiere a copiilor participanţi la edi-ţia din acest an a concursului „Ba, al meu e mai fru-mos!” m-a lăsat fără cuvinte. Nu m-am aşteptat să fiechiar atât de frumos. Fetiţei noastre i-a plăcut tot ces-a întâmplat în ziua de 15 martie. S-a reîntâlnit, săspun aşa, cu trupa „Cerino”, pe care a mai văzut-o laşcoală şi, alături de ceilalţi copii, s-a simţit extraordinar.

Elena TelceanOrganizarea festivităţii de premiere a concursului„Ba, al meu e mai frumos!” a fost una de excepţie.Nu ne-am aşteptat, sincer, să fie atât de frumoasă şi debine organizată. Fetiţa e mică acum, însă cu siguranţăi-a plăcut. Poate ne vom regăsi printre participanţiidin anii viitori şi va avea ocazia să participe din nouşi să fie premiată la concursul „Ba, al meu e maifrumos!”.

Mirela DumşeTotul s-a desfăşurat într-o organizare desăvârşită, iaratmosfera a fost foarte bună. Copilului nostru i-a plă-cut, dar, spre final, a dat semne de oboseală.Concursul „Ba, al meu e mai frumos!” mi se pare bi-nevenit. Trupa „Cerino” ne-a plăcut, însă consider căputeau să poarte costume ceva mai vesele, în ton cuceremonia.

Dana ParaschivEste prima ediţie a concursului „Ba, al meu e mai fru-mos!” la care am participat şi pot spune că organiza-rea a fost peste aşteptările noastre. A fost nu numai ofestivitate de premiere, ci şi o petrecere pe cinste pen-tru cei mici, dar şi pentru părinţii lor. Băieţelul nostrus-a simţit foarte bine şi a fost deosebit de încântat defaptul că a dat mâna cu domnul primar, că a primit ca-douri şi o diplomă.

Nadia MihaliA fost pentru a doua oară când participăm la acestconcurs şi de fiecare dată am fost martori la ceremo-nii foarte frumoase. Micuţului nostru i-a plăcut foartemult aranjamentul cu fructe, a trebuit să fac şi euacasă unul asemănător, după festivitate. Trupa „Ce-rino” a avut un program de excepţie, cu muzică, jocurişi antren, care i-a ţinut în priză pe cei mici.

Ovidiu DinulescuOrganizarea evenimentului a fost foarte bine gândită.Băiatului meu i-a plăcut foarte mult, pentru că a par-ticipat şi la jocurile organizate de trupa „Cerino”.Chiar şi pentru noi, cei mari, a fost o surpriză plăcutăşi am apreciat faptul că domnul primar a fost foarteîngăduitor şi răbdător, stând până la final pentru aîmpărţi toate premiile.

Valentina BorTotul mi s-a părut foarte frumos. Apreciem aceastăidee şi ne-a plăcut că organizarea a fost foarte bună.Îi mulţumim domnului primar pentru că totul a fostextraordinar. Merită toate mulţumirile noastre pentrucă domnia sa a investit timp, iar Consiliul Local a in-vestit bani pentru ca acestei sărbători să nu-i lipseascănimic.

„„BBaa,, aall mmeeuuee mmaaii ffrruummooss””,,eeddiiţţiiaa aa VVIIII--aa

Ecouri de la festivitatea de premiere

Pagina IV martie 2014Supliment special

„„BBaa,, aall mmeeuuee mmaaii ffrruummooss””,,eeddiiţţiiaa aa VVIIII--aa

Ecouri de la festivitatea de premiere Ioana-Viorica Popovici

Organizarea festivităţii de premiere a concursului afost foarte bună şi apreciez munca celor care se ocupăde „Ba, al meu e mai frumos!”, pentru că înţeleg câta trebuit să fie de atenţi la cadouri, fiind vorba desprecopii de toate vârstele. Exceptând aglomeraţia ine-rentă, cred că totul a ieşit foarte bine. Fetiţei noastrei-au plăcut foarte mult şi cadourile, şi jocurile, dar şiatmosfera, în general.

Andreea PetruşAm fost deosebit de încântate, şi eu, şi fetiţa mea,pentru că am participat la ediţia din acest an a con-cursului „Ba, al meu e mai frumos!” şi la festivitateade premiere. Jocurile, atmosfera, cadourile, totul afost la superlativ. Una dintre surprizele plăcute esteaceea că am primit un CD cu filmarea întregului eve-niment, astfel că îl vom putea viziona şi peste ani. Fe-tiţa îl pomeneşte şi acum pe domnul primar, cel cucare a avut ocazia să dea mâna în cadrul serbării de laCăminul Cultural.

Olivia AlbuOrganizarea festivităţii de premiere a fost impecabilă.Am mai participat la acest concurs, cu ani în urmă,dar acum a fost cu totul altfel. Copiii s-au distrat, afost animaţie şi... agitaţie, iar cei mici au apreciat ca-dourile pe care le-au primit. Apreciem efortul orga-nizatorilor, care s-au gândit la cei mici şi le-au alescadouri în funcţie de vârsta acestora, de faptul că suntbăieţi sau fetiţe. Tot ce s-a întâmplat la Căminul Cul-tural în 15 martie a fost extraordinar.Vreau să-i mulţumesc domnului primar pentru că segândeşte mereu şi la cei mai mici dintre locuitorii co-munei noastre.

Cristina BârjovanuAm fost foarte surprinşi încă de la intrare, acolo undeam fost primiţi de trupa „Cerino”, care i-a antrenat pecopii în diferite jocuri, alese special pentru ei. Ca-dourile i-au plăcut foarte mult copilului meu, iar acumle arată vecinilor şi copiilor care vin la noi în vizită.Tot cu această ocazie, a avut prilejul să-l cunoască şipe domnul primar. Şi eu, ca mamă, am fost plăcut im-presionată de gestul domnului primar, acela de a neoferi câte un trandafir.

Valentin DilăFetiţa noastră a fost foarte încântată de tot ce s-a pe-trecut la festivitatea de premiere a concursului „Ba, almeu e mai frumos!”. Cred că toată lumea a fost feri-cită în timpul petrecut la Căminul Cultural. Cadou-rile pe care copilul nostru le-a primit la festivitate îisunt foarte dragi. Se joacă toată ziua cu ele...

Diana MihăilăTot ce s-a petrecut în 15 martie la Căminul Culturalmi s-a părut foarte frumos. A fost o ocazie excelentăşi pentru părinţi, care au avut ocazia să se întâlneascăşi să se cunoască, dar şi pentru copii, care s-au văzutşi în alt context decât cel de la şcoală sau grădiniţă.Organizarea a fost foarte bună şi mulţumim Consi-liului Local pentru faptul că a contribuit financiar laachiziţionarea cadourilor. La fel, şi trupa „Cerino”merită toate laudele pentru modul în care a angrenatcopiii în diferite jocuri. Copilului nostru i-a plăcutfoarte mult tot ce s-a petrecut acolo, mai ales că a fostîmpreună cu sora lui.

Alina DragomirMi-a plăcut foarte mult şi am rămas impresionată detot ce s-a petrecut la Căminul Cultural. Chiar încercamsă caut o modalitate de a-i mulţumi domnului primar,Consiliului Local şi celor care s-au ocupat de organi-zarea concursului şi a festivităţii de premiere. Copilulnostru s-a simţit foarte bine şi s-a bucurat de cadourileşi dulciurile primite. De asemenea, i-a plăcut foartemult şi trupa „Cerino”. Mulţumim pentru tot!

Teofilia IacobCopiii s-au bucurat foarte mult, au fost încântaţi decadouri, dar şi de diploma care le-a fost înmânată cuacest prilej. Trupa „Cerino” a avut o prestaţie foartebună, iar o parte dintre cei mici sunt familiarizaţi cuea, pentru că o cunosc de la grădiniţă. Îi mulţumesc,în nume personal, domnului primar şi pentru tranda-firul pe care l-a oferit mamelor. A fost un gest la carenu mă aşteptam, însă unul cu atât mai frumos.Ne-am bucurat că am putut participa la acest concursşi la festivitatea de premiere şi adresăm mulţumirilenoastre domnului primar şi Consiliului Local pentrutot ce fac pentru cei mai mici locuitori din Giroc şiChişoda.

Maria ComanCopiii din Giroc şi Chişoda au fost beneficiarii unuigest foarte frumos din partea primarului comunei, alConsiliului Local şi al organizatorilor acestui concurs.Din păcate, copiii din alte localităţi nu au parte de osărbătoare numai a lor, aşa cum se întâmplă la Giroc. La festivitatea de premiere, cei mici s-au simţit foartebine. Chiar şi la câteva zile după premiere continuausă cânte şi să danseze.Cadourile au fost frumoase, iar cei mici s-au bucuratde ele. Le-am povestit colegelor de la serviciu despreaceastă festivitate şi s-au mirat când au auzit ce lu-cruri frumoase se întâmplă la noi, la Giroc. Mă bucurcă ne-am mutat aici. Domnului primar îi plac, sevede, copiii şi spun că şi reciproca e valabilă. Chiarfetiţa mea a bătut „cinciul” cu domnul primar. Îi mul-ţumim pentru tot ce face pentru cei mici.

Elena ZuicanCopiii noştri au fost foarte încântaţi de ceea ce s-a pe-trecut la Căminul Cultural în 15 martie, pentru că afost prima lor participare la acest concurs. Au fost en-tuziasmaţi de cadouri şi de trupa „Cerino”. A fost o zide fericire unanimă pentru toţi copiii care au fost lapremierea concursului „Ba, al meu e mai frumos”.Referindu-mă la organizare, pot spune că sunt foartemulţumită de modul în care s-au petrecut lucrurile.Cum, de altfel, sunt foarte mulţumită de ceea ce seîntâmplă în Giroc, la modul general.

Monica IorgovanCopilul nostru s-a simţit foarte bine la festivitatea depremiere. Cu toate că fetiţa este mai timidă din fire, laceremonia de la Căminul Cultural a fost foarte inde-pendentă. A fost şi prima oară când a fost premiată şipot spune că şi cadourile au fost de calitate. Fetiţa afost puţin nerăbdătoare până i-a venit rândul să-şi pri-mească diploma şi cadourile.Per ansamblu, totul a fost foarte frumos şi ne bucurămcă am avut prilejul să luăm parte la un astfel de eveniment.

Supliment realizat de Anton Borbely şi Petru Vasile TOMOIAGĂ

FFestivalul de folclor şi obiceiuribănăţene „Lada cu zestre” îşi de-rulează, în acest an, cea de-a opta

ediţie. A devenit, aşadar, tradiţie ca fiecaredintre localităţile timişene să se mobilizezepentru a reprezenta cât mai bine datinile,obiceiurile, portul, cântecul şi istoria aces-tor locuri, într-o competiţie care adună lastartul ei mii de participanţi.

Organizatori ai manifestării sunt Con-siliul Judeţean Timiş, Centrul de Cultură şiArtă al Judeţului Timiş, consiliile locale şiInspectoratul Şcolar Judeţean Timiş. Director al festivalului este doamna profe-soară Liliana Laichici, managerul Centru-lui de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş.Domnia sa spune că, odată cu ediţia din

acest an, „Lada cu zestre” ajunge într-oetapă matură, în care experienţa celor şapteediţii de până acum îşi arată rezultatele, atâtla nivel organizatoric, cât şi la nivelul par-ticipanţilor şi al publicului. Prin inter-mediul acestui festival, de-a lungul anilor,judeţul Timiş a reuşit să mobilizeze comu-nităţile locale, fiecare dintre acesteadezvăluind ce are mai de preţ în domeniulartei tradiţionale. Totodată, festivalul acreat un cadru propice revitalizării formaţi-ilor artistice şi creatorilor din judeţ, par-ticipând în fiecare an peste 5.000 de artiştiamatori, în special din mediul rural.Doamna profesoară Liliana Laichici maiadaugă şi faptul că rezultatele obţinute pânăacum nu erau posibile fără implicarea şi

sprijinul, permanent, primit din parteaConsiliului Judeţean Timiş şi din partea au-torităţilor locale.

Una dintre fazele zonale ale ediţiei dinacest an s-a desfăşurat în oraşul Recaş.Gazdele, Pri mă ria şi Consiliul Local Recaş,precum şi Casa de Cultură „Ion Cojar” aucreat toate condiţiile pentru desfăşurareaacestei etape a festivalului. Alături dereprezentanţii oraşului-gazdă, s-au maiprezentat la faza zonală localităţile Giroc,Remetea Mare, Topolovăţu Mare, Bres to -văţ şi Bucovăţ. Juriul, care a avut misiuneade a stabili calificaţii la faza judeţeană, a fostalcătuit din domnii Puiu Munteanu, spe-cialist în coregrafie, din Lugoj, prof. Iosif

Kalmar, referent muzical încadrul CCAJT, doamna AlinaMafa, specialist CCAJT, şiprof. Mărioara Pisat, de laGrupul Şcolar de IndustrieAlimentară Timişoara. Dinpar tea autorităţilor locale aufost pre zenţi primarul oraşu-lui, domnul Teodor Pavel, carea şi adre sat cuvântul de bunsosit oas peţilor, şi vicepri-marul loca lităţii, domnul Alin Neamţu.

Girocul a pornit într-o nouă cursă pentru cucerireaMarelui Premiu al Festivalului-concurs „Lada cu zestre”

Pagina II martie 2014Supliment special

Concursul în dateFestivalul-concurs „Lada cu zestre” este structurat pemai multe secţiuni: secţiunea muzicală; secţiunea core-grafică; secţiunea arte plastice, teatru şi recitatori di-alectali, dar şi gastronomie.Referindu-ne la regulamentul concursului, pentru că,dacă tot e vorba despre competiţie, festivalul doreşte săfacă şi o ierarhizare a celor mai valoroase prestaţii lanivel judeţean, se impune, în general, valorificarea fol-clorului local, fiecare zonă folclorică fiind obligată sărespecte specificul local. Tematica la creatorii popularise recomandă a fi inspirată din viaţa satului pe care îlreprezintă, iar vocabularul să fie dialectal. În concurspot participa formaţii şi interpreţi, creatori, indiferent deinstituţiile culturale pe care le reprezintă, inclusiv cea aconfesiunilor religioase, a învăţământului, a ONG-urilorsau instituţiilor specifice etniilor din judeţul nostru.Concursul, la fel ca în anii precedenţi, se desfăşoară întrei etape: faza zonală, care are loc în mai multe locali-tăţi, în zile diferite, astfel încât să fie cuprinse toate co-munele şi oraşele participante; faza judeţeană, timp dedouă zile, în 15 şi 16 iunie, la Timişoara, care este, defapt, finala competiţiei, şi Gala Folclorului Timişean,programată anul acesta în data de 22 iunie.Juriul, care are ca misiune să facă departajarea între con-curenţi, este format din specialişti reprezentativi dinjudeţul nostru, iar la faza judeţeană vor fi invitaţi şi spe-cialişti din alte judeţe. Pentru prezenţa la faza zonală,formaţiile vor primi diplome de participare. La fazajudeţeană se vor primi diplome şi trofee pentru toţi ceipremiaţi.

De cinci ori„Marele premiu”,urmează al şaselea?

Comuna noastră a participat la faza zonală a ediţiei 2014a Festivalului-Concurs „Lăda cu zestre” la toate secţiu-nile înscrise în competiţie.A fost o prezenţă nu doar nu-meroasă, ci şi de calitate, spectacolul realizat de girocenifiind unul deosebit. E un semn că ne dorim, din nou, săaducem la Giroc, încă o dată, Marele Premiu al Festi-valului-concurs, însă şi o certitudine că aici păstrareatradiţiilor populare, a obiceiurilor, portului şi cânteculuibănăţean este respectată cu sfinţenie.Despre Giroc, dacă este să judeci fără calcule mali-ţioase, putem spune că este cea mai înfloritoare comunăperiurbană din judeţul Timiş, cunoscând o dezvoltaresocio-economică fără precedent. „Oraşul de lângă oraş”,cum îi place să-i spună, cu legitimă mândrie, domnuluiprimar Iosif-Ionel Toma, când vorbeşte despre comunasa, s-a dezvoltat atât pe coordonatele economice, cât şipe cele spiritual-culturale şi de educaţie.Acest lucru pentru că edilul localităţii a pus întotdeaunaun accent deosebit pe învăţământ, considerând copiii şitinerii comunei ca „bunul cel mai de preţ pe care îl areGirocul”. Un semn al preţuirii primarului pentru tineriicomunei şi pentru activităţile lor este şi faptul că a fostprezent alături de tinerii giroceni la Recaş, la etapa zon-ală a actualei ediţii a Festivalului Concurs „Lada cuzestre”. „Sunt alături de participanţii giroceni la con-curs, ne spune domnul primar, pentru că îmi sunt dragi,iar ei sunt viitorul comunei noastre, al «oraşului» nos-tru şi vreau să-i încurajez, să le ţin pumnii şi să trăiescalături de ei emoţiile inerente, dar şi bucuria izbânzii”.Comuna noastră este cea mai titrată localitate partici-pantă la tradiţionalul Festival-Concurs de folclor şi obi-ceiuri populare din Banat, „Lada cu zestre”. Artiştiinoştri au reuşit să câştige Marele Premiu la toate ediţi-ile la care au participat, aceasta şi datorită sprijinuluinecondiţionat pe care autorităţile locale îl acordămişcării culturale din comună. În acest an, Girocul a in-trat, din nou, în competiţie, după ce la ediţia precedentăa participat în calitate de invitat, aşa cum se procedeazăcu localităţile care câştigă Marele Premiu.Aşadar, după pregătiri asidue, reprezentanţii comuneiau intrat în concurs la Recaş. Numai spectacolul fol-cloric şi recitalurile s-au întins pe durata a trei ore, laacestea adăugându-se participările la secţiunile expoz-iţii, recitatori, artă populară, artă vizuală, poezie şi artăculinară.

FFeessttiivvaalluull--ccoonnccuurrss„„LLaaddaa ccuu zzeessttrree””,,eeddiiţţiiaa aa VVIIIIII--aa

Pagina IIImartie 2014 Supliment special

FFeessttiivvaalluull--ccoonnccuurrss„„LLaaddaa ccuu zzeessttrree””,,eeddiiţţiiaa aa VVIIIIII--aa

Ca şi până acum, Girocul a avut, şi la faza zonală dela Recaş a Festivalului-Concurs „Lada cu zestre”, oprezenţă bogată la secţiunea gastronomie. Bucateletradiţionale au fost pregătite de membrii Ansamblu-lui „Ghiocelul” şi de către gospodine din comună,primind aprecierea tuturor celor prezenţi.Gospodinele Nicoleta Şipoş, Ofelia Marincu, LenuţaTerteci, Maria Cincu, Nica Lupuşoru, MarinaCozarov, Ani Croitoru, Anastasia Ştirban, SteluţaDancea şi Lenuţa Sur, a pregătit mâncăruri de o foartebogată varietate, dar şi deserturi pentru toate gus-turile, toate specifice pentru comuna noastră.În ceea ce priveşte mâncărurile, au fost: supă de găinăcu tăieţei de casă; zamă de părădaisă; ciorbe de fa-sole, perişoare, pui, legume, burtă; cartofi fierţi cu sosde roşii şi mărar cu carne de vită fiartă; friptură deporc la tavă; carne pane; chiftele; drob; varză călită cucârnaţi şi clisă friptă; papricaş; borândău de cartoficu clisă; spanac cu ouă şi cârnaţi; peşte prăjit cumămăligă; carne de pui prăjită şi pane; costiţă la tavăcu cartofi natur; piure cu friptură; fasole bătută cucârnaţi şi ciolan afumat; pilaf de orez; ardei umpluţi;sarmale; raţă pe varză; crumpi în cipsie cu cârnaţi.Nu a lipsit nici deliciosul platou ţărănesc girocean,care a cuprins: caltaboşi, sângerete, cârnaţi, tobă,jumeri, şonc, slănină, brânză, măsline, zacuscă de fa-sole şi vinete; ouă roşii, salată de sfeclă roşie şi devarză murată proaspătă.

În ceea ce priveşte prăjiturile şi plăcintele, au fostpregătite cugluf cu cacao şi stafide; suviacă cu mac,nucă, brânză, mere, vişine; colivă; găluşte cu prune;scoverzi cu carne, cu brânză, stafide şi dulceaţă; prăji-tură frecată cu mere şi mac; pogăcele cu jumări; cor-nuleţe cu gem, acre cu gem; păturată pe crumpi;gogoşi simpli şi cu dulceaţă; colăcei şi cornoraţi cubrânză; cicove cu mac şi nucă; mălai; chec cu vişine;prăjitură cu zahăr ars şi nucă; prăjitură cu miere dealbine; tort de casă.Şpaisul din Giroc, la fel de bogat ca în fiecare an, afost alcătuit din compot de vişine, pere, piersică şiprune; dulceaţă de măcieşe, căpşuni, caise, prune,gutui, piersici; chisăliţă de prune; bulion, murături;castraveţi; ardei iute; miere de albine; ţuică de pruneşi vin de casă. Nu au lipsit pâinea de casă, colacii decasă şi pita de casă cu cârnaţi.Toate această impresionantă demonstraţie a legăturiidintre generaţiile de astăzi şi cele ale înaintaşilornoştri, pusă în practică prin aducerea la lumină aobieciurilor şi tradiţiilor secular bănăţene, arată că laGiroc moştenirea înaintaşilor noştri este pe mâinibune. Seriozitatea cu care acest aspect este tratat latoate nivelurile comunităţii girocene ne dă garanţiacă, dincolo de faptul că ne-am înscris încă de pe acumla câştigarea unui nou Mare Premiu la Festivalul-con-curs „Lada cu zestre”, toate aceste bunuri de preţ pen-tru fiecare dintre noi vor fi duse mai departe, vor fi,de fapt, transmise generaţiilor care vor urma.

Una dintre secţiunile care contribuie decisiv nu doar lapăstrarea istoriei vechi de secole a acestor meleaguri, cişi la ridicarea gradului de cunoaştere al spectatorilor şiparticipanţilor la Festivalul-concurs „Lada cu zestre”,cu privire la trecutul nostru bănăţean, este cea dedicatăexpoziţiilor. La secţiunea expoziţii, în acest an, Girocula adus din nou în faţa publicului şi a juriului o serie deexponate care îmbină în mod armonios arta şi istoria.Domnul Marius Matei a prezentat o colecţie de cos-tume populare vechi – aparţinând, multe dintre ele,unor locuitori din comuna Giroc –, fotografii, cărţi şireviste de patrimoniu. Doamna Nicoleta Şipoş a venit

cu ponevi şi obiecte vechi casnice, Domnul Petru Avră-muţ, cu feţe de masă, lucru de mână, obiecte casnice, iarParohia Ortodoxă „Sf. Dumitru” din Giroc a prezentatobiecte religioase de patrimoniu (icoane, picturi, cărţivechi). În ceea ce îi priveşte pe creatorii de artă con-temporani, doamna Claudia Vasilescu a venit cu icono-grafie, doamna Cristina Şchiopu, cu sculpturi, iardomnul Baikö Atilla, cu picturi. Domnul George Lână,poet din Chişoda, a recitat câteva dintre creaţiile sale,secondat de un alt chişozean, maestrul Petru Chira, celmai bun poet dialectal bănăţean în acest moment. Lor lis-a adăugat eleva Denisa Nicoară, tot cu poezie.

Istoria şi arta din Giroc, prezente în festival

Bogata tradiţie culinară din Giroc

Pagina IV martie 2014Supliment special

FFeessttiivvaalluull--ccoonnccuurrss„„LLaaddaa ccuu zzeessttrree””,,eeddiiţţiiaa aa VVIIIIII--aa

Momentul poate cel mai aşteptat de către comunitateagiroceană, de către cei prezenţi la Recaş, dar şi de cătrepublic şi juriu a fost prestaţia reprezentanţilor noştri lasecţiunea de folclor, formaţii corale, solişti vocali şi in-strumentişti. Iar Girocul nu a dezamăgit. Pe scenă s-aderulat un program amplu, cu obiceiuri şi tradiţiireaduse în atenţia bănăţenilor, cu dansuri, cântece şi cos-tume populare autentice, într-un cuvânt, cu un specta-col magnific despre ceea ce se poate face atunci cânddoreşti cu adevărat să nu se piardă moştenirile înain-taşilor noştri. Girocul şi-a început prestaţia, la actuala ediţia a Festi-valului „Lada cu zestre”, cu Obiceiul folcloric ,,Mă-suratul oilor”, din zona colinară şi subcolinară aBanatului. Un moment de sunet şi culoare, cu rădăciniadânci într-o tradiţie păstrată de zeci şi zeci de ani. Sce-nariul, regia şi coregrafia acestui tablou au fost semnatede domnul prof. Ciprian Cipu, conducerea muzicală afost asigurată de domnul prof. Adrian Scorobete, iar in-structori de dans au fost domnii Ionel Şipoş şi AlexGaluşkă.Corala bărbătească „Giroceana” a intrat, apoi, în con-curs, interpretând „Troparul ortodoxiei”, de N.Moldoveanu, „Seara pe la noi”, de I. Velceanu şi „Sârba-ncăruţă”, de Gheorghe Danga. Corala din comuna noas-tră nu mai are nevoie de nici o prezentare, fiind una din-tre cele mai apreciate formaţii din judeţ. Prestaţiile ei aufost mereu la înălţime, fie că au avut loc pe scena „Lăziicu zestre” sau pe alte scene festivaliere din ţară şi străi -nătate.Ansamblul de dans al fetelor de la Ansamblul „Ghio-celul” a încântat audienţa cu o serie de jocuri bănăţene,după care a urmat „suita bănăţeană” a grupului de fluie raşidin Chişoda, îndrumat şi dirijat de domnul profesorDorin Cuibariu, binecunoscutul maestru al instru-mentelor de suflat.Căminul Cultural din Chişoda a fost prezent. la faza zo -nală de la Recaş, cu un dans solistic, intitual „Înpoeniţă”.

Pe scena Casei de Cultură „Ion Cojar” au răsunat, apoi,melodii populare şi imnuri, interpretate de către Fanfaracomunei Giroc, pregătită şi condusă de domnul dirijorIonel Pascota. Una dintre cele mai bune voci ale noului val din muzicapopulară bănăţeană, Doriana Talpeş, a intrat pe scenăpentru comuna noastră. Interpreta a reuşit, prin prestaţiape care a avut-o, să smulgă ropote de aplauze din parteaasistenţei. La cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului „Lada cu zestre”,Girocul a venit şi cu o noutate absolută. Pentru primadată, un grup mixt, numit „Nă mamenj”, a interpretat, încoregrafia domnului instructor Ionel Şipoş, o suită dedansuri bulgăreşti. Deşi nu ne-au obişnuit cu asemeneainterpretare, dansatorii noştri au dovedit profesionalism,reuşind să aducă pe scenă tradiţii şi obiceiuri ale uneietnii reprezentative pentru judeţul nostru.Formaţia „Ghiocelul”, condusă de maestrul AdrianScorobete, a interpretat o suită de melodii popularebănăţene, pregătind terenul pentru doi tineri instrumen-tişti din Giroc, care au concurat la această categorie afestivalului. Au urcat pe scenă Bogdan Dumitrean(fluier) şi Marius Sperneac (clarinet), care au interpretatmelodii tradiţionale din Banat.A fost momentul în care din nou pe scenă au urcatdansatorii de la Ansamblul „Ghiocelul”. În coregrafiamaestrului Victor Jicheran, aceştia au prezentat o suităde jocuri specifice câmpiei timişene de pe valeaMureşului. Solistul intrumentist Cristian Popovici, la acordeon, ainterpretat apoi muzică populară sârbească.Un alt solist vocal apreciat în Banat, locuitor al comuneiGiroc, a intrat în concurs. Florin Pistrilă a reuşit să aibăşi de această dată o prestaţie aşa cum i-a obişnuit pe ad-miratorii săi, adică excelentă. Formaţia bărbătească a Ansamblului „Ghiocelul”, tot încoregrafia domnului Victor Jicheran, a adus în faţa pub-licului mai multe brâuri de pe valea Bistrei şi din ValeaAlmăjului.

Raul Stoia şi Fabriţio Marincu, doi tineri solişti instru-mentişti, au interpretat, apoi, într-un duet de saxofoane,o serie de melodii populare, iar apoi un alt duet solistic,de dansatori, de această dată, alcătuit din BogdanDemea şi Andreea Sanislav, a intrat în competiţie.Seria interpreţilor de muzică populară consacraţi a con-tinuat cu doamna Zorica Savu, una dintre cele mai apre-ciate voci ale folclorului bănăţean, după care corul detineret al Parohiei Ortodoxe din Giroc a intepretat „Încasa Tatălui Meu”, de D. Bortneanschi, şi „Rugăciune”,de C. Drăguşiu, sub îndrumarea domnului profesorMircea Sturza.Elevul Roberto Roşca, membru al Ansamblului ,,Ghio-celul”, a recitat, în grai bănăţean, poeziile semnate dePetru Chira, iar soliştii dansatori Ionel Şipoş, DenisaSterpu şi Diana Bucu au interpretat dansul „Întâlnire-npoeniţă”.Finalul prestaţiei Girocului la această secţiune aaparţinut tot Ansamblului de Cântece şi Dansuri ,,Ghio-celul”, care a prezentat un fragment din spectacolul„Cântece şi jocuri din bătrâni”. Repertoriul a cuprinstabloul de deschidere, dansul de munte „Trapa”,prestaţia solistei vocale Doriana Talpeş şi a solistului in-strumentist Adrian Scorobete, precum şi o suită dedansuri din zona Făgetului. Conducerea muzicală i-aaparţinut domnului profesor Adrian Scorobete, iar core-grafia – maestrului Victor Jicheran.După trei ore de spectacol, epuizaţi, dar încântaţi că aureuşit să aibă o prestaţie extraordinară, reprezentanţiiGirocului au primit, din partea publicului, cea mai aştep-tată apreciere: aplauze neîntrerupte, semn că efortulgirocenilor şi al chişozenilor a fost primit aşa cum se cu-vine de către public. Suntem siguri că şi juriul a avutaceeaşi părere, ceea ce ne face să privim cu încrederespre faza judeţeană a Festivalului-concurs „Lada cu zes-tre” din acest an, cea care ne-ar putea aduce un nouMare Premiu.

Un spectacol magnific al reprezentanţilor Girocului

Supliment realizat de Petru Vasile Tomoiagă şi Anton Borbely

5DIALOG CU CETĂŢENII mmaarrttiiee 22001144

LLaa mmuullţţii aannii,, iinntteerrnneett!!

Sir Tim Berners-Lee este uncercetător britanic, în vârstă de 59de ani, care şi-a făcut studiile la Oxford. Pe când lucra la CERN(the European Particle PhysicsLaboratory, din Geneva, Elveţia),în 1989, el a propus proiectulglobal al hipertextului, care a de-venit cunoscut drept World WideWeb (www). În perioada 1989-1993, el a coordonat echipa de laCERN care a pus bazele arhitec-turii internetului. În 1994, el a fon-dat World Wide Web Consortium,organizaţia care stabileşte stan-dardele pentru internet şi princare a decis că internetul trebuiesă fie gratuit. Pentru con tribuţiasa la dezvoltarea in ternetului, înmartie 2013, Regina Elizabeth aII-a a Marii Britanii i-a acordat titlul de Sir.

Pe 12 martie, internetul a împlinit 25de ani. Cu această ocazie, „tatăl” in-ternetului, Sir Tim Berners-Lee, a scrisun articol, publicat pe un site dedicatevenimentului, în care a povestit cum aapărut acest mediu de comunicare şicum ar trebui el dezvoltat.„Astăzi (n.a. – 12 martie), acum 25 deani, am completat o cererepentru ceea ce avea să devinăWorld Wide Web (www).Şeful meu (n.a. - MikeSendall, de la CERN, Elveţia)l-a poreclit «vag, dar intere-sant». Din fericire, s-a gânditsuficient de mult la idee, încâtsă-mi permită să încep să lu-crez imediat la ea.În următorul sfert de secol,internetul a schimbat lumeaîn moduri în care nu mi-aş fiimaginat niciodată că sepoate. Au fost multe dez-voltări interesante.A generat miliarde de dolari de creştereeconomică.Atransformat datele în aurul secolului 21.A declanşat inovaţia în educaţie şi sănă-tate, diminuând graniţele sociale şi geografice.A revoluţionat mass-media.A forţat reinventarea politicii în multeţări, permiţând un dialog constant în

dublu sens, între reglementatori şi re-glementaţi.Sunt câteva principii care îi permit in-ternetului, ca platformă, să susţină oasemenea creştere. Prin proiectare, in-ternetul este universal, gratuit, deschisşi descentralizat. Mii de oameni au lu-crat împreună, ca să construiască inter-

netul iniţial într-un spirit de colaborareextraordinar şi non-raţional. Alte zeci de mii au inventat aplicaţiileşi serviciile care l-au făcut atât de folos-itor pentru noi în prezent.Încă mai este loc ca fiecare dintre noi săcreeze ceva nou pe şi prin internet. Este pentru toată lumea.Astăzi şi în tot cursul anului, ar trebuisă aniversăm primii 25 de ani ai inter-

netului. Dar, deşi starea de spirit este op-timistă, ştim că nu am terminat.Mai avem încă multe de făcut pentru in-ternet până acesta să-şi atingăpotenţialul maxim.Noi trebuie să continuăm să-i apărămprincipiile esenţiale, dar să abordăm şicâteva modificări cheie. Să numesc doar

trei: cum conectăm la internetcele două treimi de oameni depe planetă care încă nu acces lael?; cine are dreptul să adune şisă folosească datele personale,în ce scop şi cu ce reguli?; cumam putea crea o arhitectură deschisă cu o performanţă ridi-cată, care să funcţioneze peorice dispozitiv, altfel decât în-torcându-ne la alternativeleparticulare?Nu există răspunsuri simple latoate aceste întrebări, precum şila multe altele. Amintiţi-vă to-

tuşi că internetul a fost creat de noi toţi,aşa că noi toţi putem, şi ar trebui săjucăm un rol în definirea viitorului său.Lucrând împreună, cred că putem con-strui un web care să fie, într-adevăr,pentru toată lumea: unul care să fie ac-cesibil tuturor, de pe toate dispozitivele,şi unul care să ne permită tuturor să nedobândim demnitatea, drepturile şipotenţialul ca oameni”. (A.B.)

Jandarmeria Română a fost întemeiată înMoldova, la 3 aprilie 1850, printr-un ofis aldomnitorului moldovean Grigore Alexan-dru Ghica, pe baza hotărârii Divanuluiobştesc privind „Legiuirea pentru refor-marea Corpului slujitorilor în jandarmi”.Acest document a dat un prim statut juridicJan darmeriei şi i s-au stabilit principiile deorganizare şi funcţionare. El prevedea căRegimentul de jandarmi din Moldova seîmparte în două subdiviziuni, fiecare avândzona de responsabilitate formată din câteşase ţinuturi (judeţe), la fiecare ţinut fiindrepartizată câte o companie de jandarmi, lacare se adăuga câte o companie la Isprăvni-cia Iaşiului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi), întotal, 14 companii de jandarmi ce însumauun efectiv de 1.433 de jandarmi călări şipedeştri. Documentul stabilea Jandarmerieiurmătoarele misiuni: privegherea siguranţeipublice şi ţinerea unei bune orânduieli şiducerea la îndeplinire a legilor.Aceste misiuni, Jandarmeria urma să le execute în „serviciu ordinar”, care se reali -zează zilnic, pe baza regulamentelor şi „înserviciu extraordinar”, pe care îl execută lasolicitarea autorităţilor, prin constituirea desubunităţi mobile. Documentul menţionatnu definea care sunt respectivele autorităţicare aveau dreptul să acţioneze Jandarmeria„în serviciu extraordinar”, dar se subîn ţe -legea că este vorba de domnitor şi, eventual,de Divanul său.În perioada domniei lui Alexandru IoanCuza, Jandarmeria a fost supusă unui ampluproces de modernizare, ca de altfel toate in-stituţiile statului naţional modern român.Astfel, odată cu transformarea Regimentu-lui de jandarmi în „Legion de jandarmi”, în-cepe şi procesul de înlocuire treptată aescadroanelor şi companiilor de jandarmi,cu escadroane de dorobanţi, pe baza Ordo-nanţei nr. 896 din 20 iunie 1864. Apoi, prinLegea de organizare a puterii armate înRomânia, din noiembrie 1864, Jandarmeria

este organizată pe principii noi, scoasă desub administraţia Ministerului de Interne şisubordonată direct Ministerului de Război,ca element component al armatei perma-nente.Jandarmeria română, în timpul Războiuluide Independenţă, 1877-1878, a asiguratpoliţia armatei, iar în situaţii deosebite a fostangajată în acţiuni de luptă, împreună cuunităţile militare şi chiar independent. Efec-tivele Jandarmeriei se cifrau la 798 de jan-darmi (din care şase ofiţeri). Pentru faptelede arme din timpul războiului, numeroşijandarmi au fost decoraţi cu medalia Apără-torii Independenţei, medalia Crucea TreceriiDunării şi medalii ruseşti.La 1 septembrie 1893, a apărut „Regulamen-tul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale”.Necesitatea reorganizării Jandarmeriei la în-ceputul secolului XX, faţă de misiunile salepreventive, a impus întărirea organizatoricăa Jandarmeriei şi promulgarea unei serii delegi în anii 1908, 1911 şi 1913. În cel de-Al Doilea Război Balcanic, Jan-darmeria Română a acţionat ca o forţă a Sis-temului Naţional de Apărare, îndeosebialături de trupele ce operau pe câmpul deluptă.La 23 martie 1929, Parlamentul a pusbazele unei legi moderne şi complete de or-ganizare a Jandarmeriei rurale. În acelaşi anse promulgă Statutul Jandarmeriei Ruralede către Regele Mihai I. Acest statutgaranta: stabilitate, înaintare, retribuţii şialte indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţiide căsătorie, recompense.Transformarea societăţii româneşti, dupăRevoluţia din Decembrie 1989 şi reaşezareainstituţiilor de stat pe temelii democraticede drept, a favorizat în mod decisiv atât re-modelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şielaborarea unei concepţii noi cu privire lalocul şi rolul forţelor de ordine internă, lasfârşitul secolului XX şi începutul secolu-lui XXI. (A.B.)

Ziua Jandarmeriei Române, 3 aprilie,repere istorice

În fiecare an, la 7 aprilie, întreg mapamondul sărbătoreşte Ziua Mondialăa Sănătăţii. Cu această ocazie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)alege o temă de dezbatere, toate statele membre fiind invitate să orga-nizeze diferite acţiuni legate de aceasta. Cu acest prilej, directorul gene-ral al OMS transmite un mesaj statelor membre legat de tema aleasă,însoţit de un raport la nivel global.Cronologic, Ziua Mondială a Sănătăţii datează din anul 1946, când, cuocazia unei conferinţe ţinute la Paris lunile în martie-aprilie ale aceluian, de către 18 membri ONU, un comitet tehnic a redactat un plan deconstituţie pentruo organizaţie mon-dială a să nătăţii.Erau descrise prin-cipiile de activi-tate şi funcţiile pecare urma să leaibă organizaţia.Aceste propuneriau fost apoiprezentate de le-gaţiilor na ţio nalela o confe rinţă ţin-ută la New York,în iunie-iulie 1946. Pe 19 iulie, 61 de state au semnat constituţia. Chinaşi Regatul Unit au semnat necondiţionat, iar celelalte delegaţii au sem-nat cu condiţii. A fost dată autorizarea să se stabileasă o comisie interi-mară, cu 18 membri. Un canadian, dr. Brock Chisholm, a fost numitsecretar-executiv al acestei comisii, care urma să conducă programulpână când 26 de ţări semnau constituţia necondiţionat. Această a 26-asemnătură a fost obţinută pe data de 7 aprilie 1948, care este conside -rată ca zi de naştere a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Aceasta s-aaniversat începând din anul 1950. Organizaţia Mondială a Sănătăţii are,în prezent, 192 de membri, printre care şi România. Scopul organizaţieieste sprijinirea acţiunilor privind îmbunătăţirea stării de sănătate a popu-laţiei, prin schimburi de informaţii, acordarea de sprijin tehnic, cam-panii la scară mondială pentru combaterea anumitor boli, cum ar fi:malaria, tuberculoza, lepra, bolile tropicale. De asemenea, această zieste folosită ca un punct de lansare pentru programe sau proiecte pe termen lung.

A. BORBELY

ZZiiuuaa MMoonnddiiaallăăaa SSăănnăăttăăţţiiii

6 DIALOG CU CETĂŢENIImmaarrttiiee 22001144

Studiul de faţă urmăreşte evoluţia evenimentelor dedupă actul de la 23 August, când trupele române, într-uncadru mai amplu, au reuşit să respingă ofensiva ger-mano-maghiară, care urmărea ocuparea Banatului şiArdealului. În ultimele zile ale lunii august, soldaţii români au reu-şit să dezarmeze trupele germane de pe teritoriul Ba-natului, cel mai important contigent aflându-se peaeroportul de la Lugoj. S-au semnalat mai multe inci-dente la pichetele de frontieră. Grănicerii români şi-au făcut datoria, respingând sau capturând soldaţigermani sau maghiari, care au încercat câteva infil-trări. În paralel, trupele române au ocupat dispozitivulde luptă, care începea de la Arad şi continua până laDunăre. În sectorul Timişoarei, apărarea era asiguratăde Divizia 9 cavalerie, sprijinită de unităţi din Divi-ziile 19 infanterie, 14 infanterie-instrucţie şi 2 vână-tori de munte (Regimentul 5 vânători). Unităţileamintite ocupau aliniamentul cuprins între Mureş şiJebel, care avea o lungime de 75 km2.Începând cu 11 septembrie 1944, timp de o săptămână,unităţile germane şi maghiare au declanşat acţiuniofensive repetate, pentru a ocupa Banatul. În acea zi,la ora 6,50, din Banatul sârbesc, unităţi din Diviziile 4poliţie SS moto intră pe teritoriul românesc, pe lapunctul de frontieră Stamora-Moraviţa. Forţele ger-mane care s-au îndreptat spre Timişoara au fost con-duse de gruppenführerul SS Herman Behrends.Treptat, în luptă vor fi angrenate şi Diviziile 27 gre-nadier-moto Langemarck şi 7 munte SS Prinz Eugen.Unităţile amintite făceau parte din Grupul de armate F,care staţiona în Balcani, al cărui comandant era feldmareşalul Maximilian von Weichs. Obiectivulacestor unităţi era ocuparea capitalei Banatului româ-nesc şi înaintarea spre Deva. Diviziile germane au fostsprijinite de forţele Armatei a 3-a ungare, care atacape direcţiile Sânicolaul Mare şi Jimbolia. Ofensivagermano-maghiară a început pe 11 septembrie şi acontinuat până pe data de 17 a aceleiaşi luni, o mareparte a judeţului Timiş-Torontal fiind ocupată înaceastă perioadă2.În faţa invaziei germane, generalul de brigadă Dumi-tru Popescu, comandantul Diviziei 9 cavalerie şi al în-tregului sector de apărare Timişoara, a sesizat căterenul unde urma să se desfăşoare lupta era o câmpiecultivată, prea puţin favorabilă apărătorilor, nici cursurile de apă nefiind de prea mare ajutor. Coman-damentul român a conştientizat că singurele „punctetari în fâşia de apărare a diviziei” le constituiau loca-lităţile2. Drept urmare, în cazul în care înaintarea in-amicului s-ar fi realizat rapid, datorită superiorităţiinumerice şi a materialului blindat, în apărarea oraşu-lui un rol important ar fi revenit localităţilor din jurulTimişoarei.Înaintarea trupelor germane a obligat comandamentulromân să ia decizii urgente. Pentru apărarea sectoruluisudic, cel unde se preconiza direcţia principală de ataca trupelor germane, a fost dispus Regimentul 13 Că-lăraşi, condus de locotenent-colonelul Ion Enescu. Însectorul respectiv intrau satele Giroc, Chişoda, Frate-lia şi Freidorf. Ştiind că adversarul dispunea şi de circa30 de tancuri, regimentul a fost întărit cu compania 4intervenţie, singura unitate din zonă care dispunea detunuri anticar. Pentru a uşura apărarea, s-a trecut rapidla ridicarea de baricade, obstacole anticar şi lucrări decompartimentări, la care a participat cu entuziasm şipopulaţia satelor respective3.Din momentul în care a violat frontiera românească,inamicul a înaintat permanent, cele câteva plutoane degrăniceri români retrăgându-se din faţa superiorităţiigermane. În câteva ore de marş, trupele motorizateajung la periferia Timişoarei. Încă din prima zi a in-vaziei (11 septembrie), la intrarea în oraş dinspre Şag,pe la ora 11, încep luptele pentru apărarea oraşului.Armata română a distrus rapid patru tancuri şi a

capturat unul. În paralel, alte unităţi germane cucerescŞagul şi Parţa3.În faţa invaziei germane, o parte a locuitorilor Parţei şiai Şagului se refugiază în Chişoda. Trupele inamiceîncercau să realizeze o breşă în dispozitivul românesc.Ele au căutat să cucerească, în prima fază, Chişoda.Atacul terestru german a fost însoţit şi de unul aerian.Din păcate, majoritatea refugiaţilor din localităţileamintite au staţionat în acel moment la marginea Chi-şodei, mai exact pe strada Oituz. La vremea aceea, înapropierea cimitirului erau puţine case, cea a familieiPetran fiind izolată. Din avion se putea sesiza convoiulrefugiaţilor, care flanca amintita casă. Mai multeavioane germane, crezând că în zona respectivăavansa un convoi militar, au mitraliat căruţele şi aulansat bombe asupra casei. Deşi casa a fost distrusăcomplet, membrii familiei respective au supravieţuit3.A urmat răspunsul aviaţiei române (Grupul 3 bombar-dament în picaj - dotat cu Junkers 87), care a făcut in-amicului pagube considerabile în tehnică şi oameni.Atacul aerian a fost coordonat cu contraatacul rapid alinfanteriştilor, care au restabilit situaţia, românii păs-trând localitatea Chişoda3.Comandamentul român a sesizat că grosul trupelor

germane nu era angrenat în luptă, unitatea care atacaseoraşul nefiind altceva decât avangarda acestei armate.Generalul Popescu a luat decizia de a recupera terito-riul pierdut printr-o lovitură îndrăzneaţă. Sarcina rea-lizării contraatacului a revenit unei unităţii de elită aarmatei române, şi anume Regimentului 5 vânători.Până atunci, unitatea a stat în rezerva apărării oraşului,fiind cantonată în localitatea Sânandrei. Regimentulera condus de locotenent-colonelul Alexandru Giuran.Sprijinit de focul concentrat a două baterii de tunuridin regimentul 1 artilerie, unitatea de vânători a elibe-rat, până la ora 20, satele Şag şi Parţa. Ca urmare a în-aintării rapide a Regimentului 5 vânători, s-a realizatşi eliberarea prizonierilor români capturaţi în ziua res-pectivă de către germani3.O zi mai târziu, pe 12 septembrie, locotenent-colone-lul Alexandru Giuran a profitat de inactivitatea inami-cului şi a ordonat înaintarea unităţii spre satele Jebel şiVoiteg. Trupele germane au fost respinse, localităţileamintite fiind eliberate până la ora 18,303.Acalmia inamicului ascundea de fapt amploarea uneinoi ofensive, preconizate pentru 13 septembrie. Înzona Deta-Gătaia erau concentrate tot mai multe piesede artilerie, tancuri şi unităţi motorizate. Despre con-centrarea trupelor germane avea cunoştinţă şi coman-damentul român de la unităţile din prima linie, de laaviaţia română şi de la câteva centraliste care au rămasla datorie în Deta şi în satele ocupate. Riscându-şiviaţa, centralistele au reuşit să transmită informaţii pri-vitoare la efectivele umane şi de tancuri ale adversa-rului. Deoarece ofensiva asupra Detaşamentului Păulişîncepuse, iar trupele germano-maghiare cuceriserăJimbolia, ajungând la localitatea Şagu, generalul Du-mitru Popescu a hotărât retragerea batalionului doi şia altor unităţi din compunerea Regimentului 5 vânătoriîn Timişoara. În apărarea Şagului şi a Parţei a rămas

doar batalionul unu3.Acestei unităţi îi revenea un sector de apărare foartelarg, de 5 kilometri, în dispozitivul de luptă existândmulte zone neacoperite. În defavoarea apărătorilorvenea şi lipsa de acoperire a flancurilor. Pe 16 sep-tembrie are loc un bombardament puternic asupra po-ziţiilor acestei unităţi, dar şi asupra satelor Giroc şiChişoda. Cu această ocazie, multe familii din aşezărilerespective îşi părăsesc locuinţele şi se refugiază la Re-metea, Hitiaş, Sacoşu Turcesc, Bucovăţ, Dragşina, Fi-cătar şi Bazoş3.Au avut loc atunci adevărate drame în cadrul comuni-tăţilor noastre. Deoarece casele şi numeroasele ani-male nu puteau fi părăsite, cineva urma să se sacrificeîn cadrul fiecărei familii, pentru a rămâne în gospodă-rie. Dar cea mai de preţ avere a comunităţii erau copiii,viitorul naţiei noastre. Aceştia, la fel ca de multe ori înistoria noastră, trebuia salvaţi cu orice preţ. Consă-teana Domnica Avrămuţ rememorează, cu lacrimi înochi, cum bunicii şi străbunicii le reproşau copiilor căsunt lăsaţi la cheremul invadatorilor: „- Unde pleci Lie, că io niciodată nu v-am lăsat sin-guri?- Ce să facem, mamă?! Trebuie să rămână cinevaacasă cu animalele, iar noi mergem să salvăm copiii!Pentru ei plecăm, mamă!”. Cu alte cuvinte, majoritatea populaţiei active şi a co-piilor a părăsit localităţile, iar în gospodării au rămasdoar bătrânii. Au existat şi cazuri excepţionale, când îngospodării nu a rămas nici un membru al familiei3.Nădejdea celor care au rămas acasă stătea în armataromână. Cu toate că batalionul 1 din Regimentul 5 vâ-nători a fost întărit cu alte patru piese antitanc, acestanu a putut rezista în faţa presiunii inamice. În dreptullocalităţii Giroc, germanii au descoperit o zonă maipuţin apărată a Timişului şi au forţat cu uşurinţă acestcurs de apă, fiind pe punctul de a încercui batalionul1 românesc. Cu mare greutate, profitând de lanurilede porumb, pâlcuri de soldaţi români ajung dezorga-nizate la Giroc, Fratelia şi Chişoda, pe care încearcă săle apere cu disperare. La ora 18,30, sectorul de apă-rare Giroc-Chişoda-Calea Şagului era coordonat deacelaşi locotenent-colonelul Ion Enescu. Superiorita-tea în artilerie şi infanterie a adversarului a început săse concretizeze în teren, la ora 19,30 germanii pătrun-zând în localitatea Chişoda. Un contraatac românesccurăţă localitatea de elementele inamice, în aceeaşiseară. Compania de vânători, comandată de locote-nentul Adam Toma, a reuşit să captureze cu aceastăocazie un număr mare de germani. Era finalul unei zilegrele de luptă, în urma căreia apărarea română rezistatenace presiunii germano-ungare, în timp ce o serie delocalităţi din preajma Timişoarei erau cu cerite de invadatori. Apărătorii oraşului au devenitmai optimişti, deoarece în zonă au început să soseascătrupe sovietice, în frunte cu Divizia 110 infanterie3.Pentru apărătorii Timişoarei, ziua de 17 septembrie afost cel mai greu examen, inamicul intensificându-şiofensiva, în speranţa ocupării marelui oraş. Încă de laora 6, germanii profită de superioritatea în artilerie şiatacă satele Giroc şi Chişoda. Situaţia apărătorilor s-aagravat, deoarece trupe motorizate germane au ocupatlocalităţile Urseni, Uliuc, Moşniţa Nouă, MoşniţaVeche, Bucovăţ, continuându-şi înaintarea spre Remetea şi Ghiroda4.NOTE1 Lazăr Ioan, veteran de război , interviu realizat în2010.2 Zamfir, Banciu, 2013, vol. VII, p. 651.3 Urşica Petru, interviu realizat în 2013.4 Moise Victoria, interviu realizat în 2013; UrşicaPetru, interviu realizat în 2013.

Prof. dr. Florin GOLBANColegiul Tehnic ,,Ion I. C. Brătianu” Timişoara

File de istorie giroceanA

RReessttiittuuiirrii:: GGiirrooccuull şşii CChhiişşooddaa îînn ttiimmppuull ooffeennssiivveeiiggeerrmmaannee ddiinn sseepptteemmbbrriiee 11994444 ((11))

7DIALOG CU CETĂŢENII mmaarrttiiee 22001144

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul II

24. Vegeţ vorba lu Ociu Lae- Istina-i vorba lu Ociu Lae; orbi d-am fi şî tot amvege-o!, să născocori dzîcând Vericu Colă şî śeru frun-dza dă păpir galbănă ca śeara cu epistólia scriată dămâna lu Văruţu Ńiţă după dictu lu Ociu Lae lu Mita,ca-când s-ar fi cemut că, năvădzând vorba în orbealanoastră, ea să s-aprindă cu focu-ăla śe ńiśiodată nu sămăi stînźe. Că d-aia, fără să şciu io ńimic dă epistóliaasta, basîmcă d-o fi şciut, oi fi orbecăit în zuitare, darfără să şciu cumă dzîsăi, făcând io năveta la făbrícămăi-gata o viaţă, acuma, ieşît la pinzie, îm aduc d-amince şî bag dă samă că ţoalili orăşăńilor vrâsńiśia’ mei nu să rup în space dă sudoarea leatului, numa –bătu-le-ar năpustu! – dămult le sîmt cum amírosă anăftălină. Da’ chimeşa nu li să rupe-n space la ăi dă-mbătrâńesc la oraş. Şî ńiśi morśeala nu să vege...Fie-o bińe aşa śéva, ha Văruţule Relule. Şî dărinatu dăVericu Colă trecu iară pră Văruţu Relu în răşpectu lui,ca-când i-ar fi fost frică să nu-i spună Văruţu Relu cămorśeala dă pră chimeşa orăşăńilor (şî basîmcă ş-anoastră dă navetişci stă gată să amírosă a năftălină şî săs-aprindă). Tu cumă ai luvat sama că îmbătrâńeşci, o’că la mirosu dă năftălină?- Dă multă vreme am băgat şî io sama că ţoalili meleor prins să amírosă a năftălină – aşa le-am sîmţît cândam veńit dî la cătăńia unge-am fost la Bucureşci – câtam fost źumătace dă an, dăstul că în dolaf ţoalili melepărăsîce or prins miros dă pustîńi ş-or buit molili îndolafuri şî prîntră cărţ. Şî iaca, d-aia, o fost musai săcumpăr năftălină şî să mă sîmt bătrân. Şî d-atunśi mătăt sîmt...- Asta ar fi cumă că párică vremea n-ar cure năince

numa ar luva-o năpoişîlea şî ńe-ar duśe şî pră noi cu ea;vegeţ, Văruţîlor, mă nădăi că d-aia luna a pră care-o totaşceptăm să vină, ea întârdzîie tădăuna şî noi numacregem că ea o ie năpoişîlea; şî d-aia ńe cemem dă ea,da’ avan o aşceptăm..., dzîsă dărinatu dă Colă, acumacâta cam smincit d-o tristeţă-n căutătura obrazului cumńe aduśem amince s-o fim vădzut vrodată, fărădăcâtnuma-n copilăria me şî-n ochii limpedz a’ lu Ociu Laeăl orb-întuńecat.Iară Văruţu Relu, basîm prîntru ca să ńe spargă răstri-şcea – că sigurat ńe-am adus d-amince tăt într-ahăla moment dă tristeţea năcurmată, îngheţată înochii limpedz a’ lu Ociu Lae vădzută cu ochii noştri –acu’ – în ochii noştri, śică:- Ia spuńeţî-m, Văruţîlor, fi-o bińe să vă-mbii cu răchied-a dulśe dă prună dă vară, o’-că să ńe dădăm la răchied-a americănoańe.- Lasă-ńe amarului, Văruţule Relule, că-mparică ńe-am cam buzumińit şî nu ńe măi aduśem d-amince cădăspră aşcea am măi povăstuit...- Nu-i niśun bai, Văruţîilor; haidareţ să ńe vumvăim şîsă le povăstuim măi dăparce, pân-om aźunźe să letrăim şî să le păcimim, dzîśe caregoge dîntră noi. Că n-avem încotro, o fost dzîs altu.

Glosaristina-i = adevăr estesă născocori = se burzului, se oţărîfrundză dă păpir = coală de hârtie, pagină/ filă decartemăi-gata = aproape, pe de-a-ntreguldictu = poruncă dictată, dictareleat = vârstă, de-o vârstă, din aceeaşi generaţienăpustu = soartă amară, naiba, draculpustîńi = pustietatemă nădăi = presupun, cred, am impresia, mi se paredărinat = glumeţ, pus pe şotii, uşuratic, frivolbuzuminit = mahmur, turmentat(să ńe) vumvăim = să ne ameţim, să ne turmentăm (cubăutură, cu droguri)

ÎÎnnttââmmppllăărrii ddîînnttrr--uunn rroommaann bbăănnăăţţaannśe baş acuma să scriadză

Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală aurmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia

doctoratul în ?lologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de lamarginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu-lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi Filoso?e a Universităţii de Vest din

Timişoara. La Cenac lul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cucare este adesea identi?cat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr allui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentruacei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un

motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

PPrriimmăăvvaarrăăSă źoacă luna prîntră stele

Şî noapcea ńe aşceaptă iar...D-ai fi, şî gândurili mele

Nu s-ar măi naşe în zădar!

P primăvară-atât-avem:O noapce, o lună, un gândŞî doru, dă care mă cem

Să nu să peardă aşceptând...

O noapce prinsă la hotarŞî primăvara ispitoare,

Ce-ar plămăgi acuma iarÎn gândul meu, rătăśitoare...

Cu primăvara dormCu primăvara dorm, în vis

Adun mirosu gimińeţîCând soarili, daru trimis,

S-opreşce la uşa poieţî.

CCuu pprriimmăăvvaarraa ddoorrmmCu primăvara dorm, şî când

Culeg doi giośei micuţGrăgini dă flori s-aşcern în gând

Ş-umblu-ntră ele dăsculţ...

Cu primăvara dorm o noapceDîn şîrul anilor śe trec,

Înmugurit d-atâcea şoapceD-a’ ei miros mă şî îńec.

Cu primăvara dorm – şî satuAşa dă lacom ne înghice – La urmă trasu-i şolocatuFereşcilor párică picice.

Cu primăvara dorm în paśe,Iar roua-m picură-n poveţ

Şî vântu să ogeńe, taśeLa umbra cińerii gimńeţ!

Cu primăvara dorm, şî dacăGimńaţa să arat-aşceptând,

Lumina lunii să apleacăDeasupra me tot picurând...

Sergiu BOIAN

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15 sunetea 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LA DEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMA AERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din Comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 313839

ISSN

1584

/306

8 Colectivul de redacţie:Iosif Ionel TOMA - director fondator

Petru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;Simona IVUŢ - secretar general de redacţie

Octavian GRUIŢA, Viorel Dorel CHERCIU, Mircea STURZA - cultură;

Lavinia DAVID - social; Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

8 DIALOG CU CETĂŢENIImmaarrttiiee 22001144

Andrei Sorin Popescu7 ani, Giroc

Mihai Popescu3 ani, Giroc

Larisa Maria Durnac7 ani, Giroc

Bianca Maga3 ani şi 4 luni, Giroc

E primăvară. Totul revine la o nouă viaţă. Pomii în-floresc, iarba înverzeşte, copiii aleargă, bucurându-se de razele blânde ale soarelui.Preşcolarii Grupei Mijlocii C de la Grădiniţa P.P. dinGiroc au marcat sosirea primăverii invitându-i pepărinţi să participe la lecţia deschisă dedicată acestui

anotimp. Zâna Primăvară le-a făcut cadou preşcolar-ilor un coş plin cu surprize. Materialele din coş au fostfolosite în desfăşurarea jocului didactic matematic „Acâta rândunică a zburat”.Activitatea s-a încheiat cu o serie de dansuri moderne,după care copiii au fost recompensaţi cu dulciuri decătre Zâna Primăverii.

Prof. înv. preşc.: Claudia-Lidia BLIDĂRANProf. înv. preşc.: Ofelia COMAN

Impresii ale părinţilorLecţia deschisă din data de 26 martie a fost o reuşită,atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru „actorii prin-cipali” ai grupei mijlocii C.S-a dovedit, încă o dată, profesionalismul, răbdarea şimunca depusă de doamnele educatoare, pentru care noipărinţii nu putem fi decât mândri că micuţii noştri suntpe mâini bune. Mulţumim cadrelor didactice.

Marcel şi Loredana Vlad, părinţii lui IngridPărerea mea este că lecţia deschisă a conţinut activităţipotrivite, putând fi stimulaţi copii de diferite niveluri.Exerciţiile au fost diversificate, frumoase şi creative cap-tând interesul copiilor. La activităţi participă toţi copiiiîn mod egal şi sunt încurajaţi cei timizi.Demonstraţia de dans modern a fost de asemenea foartereuşită, arătându-ne cât de fericiţi sunt copiii când facsport. Atmosfera de la grupă este foarte frumoasă şiacesta este meritul doamnelor educatoare şi al profe-soarei de dans, care şi-a adus aportul la această lecţie de-schisă! Mulţumim întregului colectiv de la Grădiniţa P.P.din Giroc pentru buna educaţie şi grijă pe care o poartăcopiilor noştri.

Corina Blaj, mama SmarandeiPentru mine a fost o surpriză deosebită să-mi văd copilulcum se comportă „la locul de muncă”. Am urmărit cunemărginită bucurie lecţia deschisă şi vă mărturisesc că amfost emoţionat la fiecare întrebare la care răspundea fiulmeu. Bucuria cu care învaţă multitudinea de lucruri noi suntrezultatul condiţiilor oferite şi străduinţei doamnelor edu-catoare, cărora ţin să le mulţumesc pe această cale.

Ovidiu Ignea, tatăl lui David

LLeeccţţiiee ddeesscchhiissăă llaa GGrrăăddiinniiţţaa PP..PP.. ddiinn GGiirrooccKarate Club Giroc a participat la o nouă etapă aCampionatului Naţional. La Orăştie a avut loc„Cupa Dacicus”, o competiţie care a adunat la start330 de sportivi, înscrişi la 21 de cluburi din ţară şistrăinătate. Clubul de karate din comuna noastră adeplasat un lot de opt sportivi pentru „Cupa Daci-cus”. Patru sportivi au reuşit să obţină medalii în

competiţiile individuale, în timp ce echipa de kata –alcătuită din Daria Dumitraşcu, Pera Shaira şiChelsy Bona – a urcat şi ea pe podium, ocupândtreapta a treia a categoriei la care a participat. La in-dividual, rezultatele au fost următoarele: Aisha Pera– locul II kata feminin; Darius Georgiu – locul IIIkata masculin; Daria Dumitraşcu – locul II kata fe-minin şi Chelsy Bona – locul II kata feminin. (A.B.)

RReezzuullttaattee eexxcceelleenntteeppeennttrruu kkaarraatteekkaa ddiinn GGiirroocc

Timişoara a găzduit, recent, o competiţie de anvergură, Inter-naţionalele României la badminton, concurs care a adus în Sala„Constantin Jude” din oraşul de pe Bega o serie de sportivi cla-saţi între primii o sută în topul mondial al acestui sport. Celmai bine clasat concurentîn ierarhie a fost MisbunRamdan, din Malaiesia,locul 49 mondial. Au fostpartide spectaculoase,timp de cinci zile, la careşi-au adus contribuţia, înmai mică măsură, ce-idrept, şi sportivii din Ro-mânia. Oricum, a fost o bună experienţă pentru jucătorii au-tohtoni de a-şi testa forţele în faţa unor competitori valoroşi,mai ales că pe parchetul sălii timişorene au evoluat şi jucătoriasiatici, consideraţi cei mai valoroşi exponenţi ai sportului curacheta şi fluturaşul.Printre badmintoniştii români care au luat startul în competiţies-a numărat şi chişozeanul Marius Corciuc. Alături de IonuţGrădinaru, colegul său de generaţie, sportivul din Chişoda s-acalificat pe tabloul principal al probei de dublu masculin. Ceidoi au pierdut, însă, în faţa cuplului francez Quentin şi Seba-stien Vincent, după 24 de minute de joc, cu scorul de 16-21 şi15-21, la capătul unei evoluţii ce poate fi catalogată drept mul-ţumitoare. (A.B.)

BBaaddmmiinnttoonniissttuull MMaarriiuuss CCoorrcciiuuccaa eevvoolluuaatt îînnttrr--oo ccoommppaanniiee sseelleeccttăă

llaa IInntteerrnnaaţţiioonnaalleellee RRoommâânniieeiiLa data de 28 februarie 2014, în Timişoara, a avut locfaza judeţeană a Olimpiadei Naţionale a SportuluiŞcolar, la şah, clasele I-VIII. Girocul a fost reprezen-tat, ca urmare a victoriei totale din faza pe zonă, decătre patru elevi la băieţi şi patru eleve la fete.Jumătate dintre aceştia erau componenţii forma-ţiei care în iunie 2013 a cucerit titlul de cam-pioană naţională a comunelor la şah – echipeşcolare şi a ocupat locul 5 pe ţară în clasamentulgeneral, cu tot cu oraşe: Denis Alboni, Alexan-dra Paraschiv, Paul Paraschiv şi Robert Perţe (înordine alfabetică).Cei enumeraţi mai sus, fiind şi elevi în clasele V-VIII, aveau experienţa necesară pentru a încercasă se apropie de medalii, în condiţiile unei con-curenţe acerbe, deoarece judeţul Timiş este ouriaşă pepinieră de talente şahiste, în care ope-rează antrenori de elită şi cluburi puternice.Ceilalţi patru jucători giroceni, Camelia Bucu,Beatrice David, Cornelia Dumitrache şi ŞtefanJuravle, elevi în ciclul primar, se prezentau doarpentru a-şi apăra şansele în mod onorabil într-ocompetiţie a celor mari (clasele I-VIII), dar maiales pentru a câştiga experienţă. Cu toate aces-tea, în 2013, giroceanul Paul Paraschiv, pe atuncielev în clasa a IV-a, „câştigase experienţă”, ad-judecându-şi titlul de campion judeţean, în timpce sora sa, Alexandra Paraschiv, elevă tot în clasaa IV-a, ocupa „doar” locul 3 la fete.Ediţia 2014 a fazei judeţene a olimpiadei de şaha fost una extrem de disputată, cu întorsături ne-aşteptate de la o partidă la alta sau de la o mutarela alta.

La băieţi, medaliile sunt „păzite” de cel puţin zecejucători de elită, care luptă, crâncen, între ei şi, înacelaşi timp, resping asalturile restului concuren-ţilor. Dintre 24 de competitori, primii nouă aveaucoeficienţi valorici peste 1500, ceea ce-i reco-manda ca jucători redutabili pentru vârsta lor. Nicimăcar un cunoscător nu putea să rişte un pronos-tic, lucru confirmat de faptul că, în cele din urmă,locurile 1-2-3 aveau să fie ocupate de către jucă-torii cu rangurile 3, 8 şi 6 (în această ordine).Cum puteai să prezici ceva?... Vlad Ciorîcă şiAndrei Hîncu, primii doi de pe lista de start,aveau avantajul vârstei şi experienţei dobânditeîn nenumărate competiţii, adunaseră nenumăratepremii, fuseseră pregătiţi de către antrenori eme-riţi şi beneficiaseră de lecţii particulare cu maeştriinternaţionali de şah. Paraschiv Paul, rangul 3 dinconcurs, avea de apărat titlul judeţean pe care-lcâştigase în 2013. În vitrina de acasă a şahistuluigirocean, se odihnesc în jur de 40 de cupe şi peste100 de medalii câştigate la şah. Alboni Denis, nr4 din concurs, campionul de necontestat al Chi-şodei, a învins antrenori, a pus în dificultatemaeştri şi este un jucător imprevizibil, un tacti-cian înnăscut. Claudiu şi Alex Ungureanu (nr 5 şinr 8), campionii Parţei, au fost descoperiţi şi for-maţi de către subsemnatul, iar în prezent se pre-gătesc cu Dragomirescu Angela, maestruinternaţional. Samfirescu Andrei, rangul 9, esteun şahist în care CSS nr 1 Timişoara investeşte demultă vreme pregătire şi resurse. Scena era pre-gătită pentru o bătălie homerică.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Şahiştii giroceni – campionii claselor I-VIII din Timiş! (1)