Două ppiețe sse vvor ddeschide îîn aaceastă lună lla …...Zile de post şi posturi de peste...

8
Anul XX Numărul 11 (285) octombrie 2017 Ediţie tipărită în 5.000 de exemplare Doi dintre cei mai reprezenta- tivi motocicliști ai României, Ionel și Patrick Pascota, au reușit să câștige etapa a X-a a Campionatu- lui European BMU. În perioada 30 septembrie - 1 octombrie 2017 a avut loc penultima etapă a acestui campionat, competiție desfășurată în Bulgaria, la Plevna. Evenimen- tul, organizat de Federația Bulgară de Motociclism pe circuitul Dolna Mitropolia, se dovedește a fi de o importanță extremă pentru viitorul motociclismului românesc. Faptul că Ionel Pascota și-a adjudecat și etapa cu numărul 10 din cadrul Campionatului European BMU, după ce a plecat în cursă din pole- position, nu mai suprinde pe nimeni. După cele 12 ture de circuit, Pascota a obținut primul loc la clasa Supersport, pilotul girocean reușind, în cadrul califi- cărilor, să stabilească cel mai bun timp din istoria cir- cuitului, la clasa sa. Pentru Ionel Pascota urmează ultima etapă a Campionatului European BMU, competiție care se încheie în Grecia, la Serres, cu fi- nala acestui campionat. Cea mai mare surpriză a competiției a furnizat-o, însă, juniorul familiei Pascota, Patrick, cel care, deși are numai 10 ani, a reușit să câștige etapa la Super- moto, clasa 65 cmc. Cursa a fost una extrem de an- trenantă, pe circuit dându-se o adevărată luptă între puștii care au luat startul la această clasă. Este pentru prima dată când Patrick câștigă o întrecere internațională, el fiind extrem de emoționat când, la finalul cursei, a urcat pe podium și a auzit cântându- se imnul României, „Deșteaptă-te române!”, dedicat învingătorului. Cu această victorie, Patrick a reușit să câștige titlul de vicecampion european BMU și speră să-l prindă din urmă pe tatăl său, Ionel Pascota. „Sunt bucuros pentru mine, dar sunt extrem de bu- curos pentru Patrick, care a auzit pentru prima data în viața lui, la o competiție oficială, că i se intonează imnul național”, a comentat Ionel Pascotă din postura de tată al învingătorului. „Vreau să mulțumesc tatălui meu, sponsorilor, dar și Primăriei Timișoara pentru spijinul acordat. De asemenea, mai vreau să mulțumesc, în mod excepțional, Consiliului Județean Timiș pentru su- portul financiar acordat, suport fără de care nu am fi reușit aceste rezultate excepționale pe durata actua- lului sezon”, a mai spus Ionel Pascota, cel mai bun pilot moto din România în activitate. El a dezvăluit că, după ce se încheie actualul sezon, atât el cât și fiul său, Patrick, vor lua o binemeritată pauză de o lună, după care încep pregătirea temeinică a viitorului sezon competițional. La aflarea rezultatelor obținute de tânărul Patrick, secretarul general al Federației Române de Motoci- clism, Gabriel Olariu, a spus că reprezentantul celei de-a patra generații de motocicliști Pascota este o mare speranță a motociclismului românesc. „Este una dintre speranțele motociclismului din țara noastră și nu numai. Are multe de învățat și are și de la cine, iar după ce mi-a relatat președintele federației, învață foarte repede, ușor și este extrem de curajos”, a spus Olariu. V. TOMOIAGĂ Ionel și Patrick Pascota, pe prima treaptă a podiumului Campionatului European BMU Corala „Giroceana”, câștigătoarea Trofeului „Dimitrie Stan” al Festivalului „Rapsodiile neamului” La Casa de Cultură a comunei Dudeștii Noi s-a desfășurat, în data de 1 octombrie, cea de-a treia ediție a Festivalului „Rapsodiile neamului”, un eveniment unic în această regiune. Au fost prezente în concurs nouă coruri și formații corale din Banatul românesc și Banatul sârbesc, care au concurat pentru trofeele puse în joc. Printre participante s-a numărat, din nou, și Corala „Giroceana”, condusă de dirijorul Mircea Sturza, care, la fel ca anul trecut, a reușit să se numere printre lau- reatele festivalului. Corala „Giroceana” a reușit să impresioneze juriul alcătuit din profesorul și muzicologul Gelu Stan, președinte, Dana Băcilă, doctor în muzicologie și rea- lizatoare de emisiuni, și prof. Liviu Râmneanțu, in- spector al Uniunii Compozitorilor din România pe zona de vest a țării, care a decis ca Trofeul „Dimitrie Stan” să meargă, anul acesta, la Giroc. „Corala «Giroceana» a Bisericii Ortodoxe «Sfân- tul Dimitrie”» din Giroc a rămas una dintre puține formații corale bărbătești din Banat și are peste o sută de ani de activitate. Activitatea pe care o desfășoară în prezent este bogată, diversă și de înaltă calitate. Au diverse participări la festivaluri și concursuri în țară și străinătate”, a fost caracterizarea pe care gazdele au făcut-o corului girocean. (V.T.) Două piețe se vor deschide în această lună la Giroc și Chișoda Primăria Comunei Giroc anunță că va inau- gura, în această toamnă, mai exact sâmbătă, 14 octombrie 2017, două piețe mult așteptate de locuitorii comunei noastre, una în localitatea Giroc, vis-a-vis de Liceul „David Voniga”, res- pectiv în Chișoda pe str. Nicolae Firu. Vestea este binevenită în contextul creșterii gradului de dezvoltare al comunei și al apariției unor noi necesități. Ovidiu IGNEA

Transcript of Două ppiețe sse vvor ddeschide îîn aaceastă lună lla …...Zile de post şi posturi de peste...

Page 1: Două ppiețe sse vvor ddeschide îîn aaceastă lună lla …...Zile de post şi posturi de peste an Miercurile şi vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate

Anul XX Numărul 11 (285) octombrie 2017 Ediţie tipărită în 5.000 de exemplare

Doi dintre cei mai reprezenta-tivi motocicliști ai României, Ionelși Patrick Pascota, au reușit săcâștige etapa a X-a a Campionatu-lui European BMU. În perioada 30septembrie - 1 octombrie 2017 aavut loc penultima etapă a acestuicampionat, competiție desfășuratăîn Bulgaria, la Plevna. Evenimen-tul, organizat de Federația Bulgarăde Motociclism pe circuitul DolnaMitropolia, se dovedește a fi de oimportanță extremă pentru viitorulmotociclismului românesc. Faptulcă Ionel Pascota și-a adjudecat șietapa cu numărul 10 din cadrulCampionatului European BMU,după ce a plecat în cursă din pole-position, nu mai suprinde pe nimeni. După cele 12ture de circuit, Pascota a obținut primul loc la clasaSupersport, pilotul girocean reușind, în cadrul califi-cărilor, să stabilească cel mai bun timp din istoria cir-cuitului, la clasa sa. Pentru Ionel Pascota urmeazăultima etapă a Campionatului European BMU,competiție care se încheie în Grecia, la Serres, cu fi-nala acestui campionat.

Cea mai mare surpriză a competiției a furnizat-o,însă, juniorul familiei Pascota, Patrick, cel care, deșiare numai 10 ani, a reușit să câștige etapa la Super-moto, clasa 65 cmc. Cursa a fost una extrem de an-trenantă, pe circuit dându-se o adevărată luptă întrepuștii care au luat startul la această clasă. Este pentruprima dată când Patrick câștigă o întrecereinternațională, el fiind extrem de emoționat când, lafinalul cursei, a urcat pe podium și a auzit cântându-se imnul României, „Deșteaptă-te române!”, dedicatînvingătorului. Cu această victorie, Patrick a reușit săcâștige titlul de vicecampion european BMU și sperăsă-l prindă din urmă pe tatăl său, Ionel Pascota.

„Sunt bucuros pentru mine, dar sunt extrem de bu-curos pentru Patrick, care a auzit pentru prima dataîn viața lui, la o competiție oficială, că i se intonează

imnul național”, a comentat Ionel Pascotă din posturade tată al învingătorului. „Vreau să mulțumesc tatăluimeu, sponsorilor, dar și Primăriei Timișoara pentruspijinul acordat.

De asemenea, mai vreau să mulțumesc, în modexcepțional, Consiliului Județean Timiș pentru su-portul financiar acordat, suport fără de care nu am fireușit aceste rezultate excepționale pe durata actua-lului sezon”, a mai spus Ionel Pascota, cel mai bunpilot moto din România în activitate.

El a dezvăluit că, după ce se încheie actualul sezon,atât el cât și fiul său, Patrick, vor lua o binemeritatăpauză de o lună, după care încep pregătirea temeinicăa viitorului sezon competițional.

La aflarea rezultatelor obținute de tânărul Patrick,secretarul general al Federației Române de Motoci-clism, Gabriel Olariu, a spus că reprezentantul celeide-a patra generații de motocicliști Pascota este omare speranță a motociclismului românesc. „Este unadintre speranțele motociclismului din țara noastră șinu numai. Are multe de învățat și are și de la cine, iardupă ce mi-a relatat președintele federației, învațăfoarte repede, ușor și este extrem de curajos”, a spusOlariu. V. TOMOIAGĂ

IIoonneell șșii PPaattrriicckk PPaassccoottaa,, ppee pprriimmaattrreeaappttăă aa ppooddiiuummuulluuii CCaammppiioonnaattuulluuii

EEuurrooppeeaann BBMMUU

Corala „Giroceana”,câștigătoarea

Trofeului „DimitrieStan” al Festivalului

„Rapsodiile neamului”La Casa de Cultură a comunei Dudeștii Noi s-a

desfășurat, în data de 1 octombrie, cea de-a treia edițiea Festivalului „Rapsodiile neamului”, un evenimentunic în această regiune.

Au fost prezente în concurs nouă coruri și formațiicorale din Banatul românesc și Banatul sârbesc, careau concurat pentru trofeele puse în joc.

Printre participante s-a numărat, din nou, și Corala„Giroceana”, condusă de dirijorul Mircea Sturza, care,la fel ca anul trecut, a reușit să se numere printre lau-reatele festivalului.

Corala „Giroceana” a reușit să impresioneze juriulalcătuit din profesorul și muzicologul Gelu Stan,președinte, Dana Băcilă, doctor în muzicologie și rea-lizatoare de emisiuni, și prof. Liviu Râmneanțu, in-spector al Uniunii Compozitorilor din România pezona de vest a țării, care a decis ca Trofeul „DimitrieStan” să meargă, anul acesta, la Giroc.

„Corala «Giroceana» a Bisericii Ortodoxe «Sfân-tul Dimitrie”» din Giroc a rămas una dintre puțineformații corale bărbătești din Banat și are peste o sutăde ani de activitate. Activitatea pe care o desfășoară înprezent este bogată, diversă și de înaltă calitate. Audiverse participări la festivaluri și concursuri în țarăși străinătate”, a fost caracterizarea pe care gazdele aufăcut-o corului girocean. (V.T.)

DDoouuăă ppiieețțee ssee vvoorr ddeesscchhiiddee îînn aacceeaassttăălluunnăă llaa GGiirroocc șșii CChhiișșooddaa

Primăria Comunei Giroc anunță că va inau-gura, în această toamnă, mai exact sâmbătă, 14octombrie 2017, două piețe mult așteptate delocuitorii comunei noastre, una în localitateaGiroc, vis-a-vis de Liceul „David Voniga”, res-pectiv în Chișoda pe str. Nicolae Firu.

Vestea este binevenită în contextul creșteriigradului de dezvoltare al comunei și al aparițieiunor noi necesități.

Ovidiu IGNEA

Page 2: Două ppiețe sse vvor ddeschide îîn aaceastă lună lla …...Zile de post şi posturi de peste an Miercurile şi vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate

2 DIALOG CU CETĂŢENIISSoocciiaall

Zile de post şi posturi de peste anMiercurile şi vinerile de peste an, în afară de cele cu

dezlegare, însemnate cu harţiAjunul Bobotezei (joi, 5 ianuarie) Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (marți,

29 august)Înălţarea Sfintei Cruci (joi, 14 septembrie)Postul Sfintelor Paşti (luni, 27 februarie - sâmbătă,

15 aprilie)Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 12

iunie– miercuri, 28 iunie) Postul Adormirii Maicii Domnului (marți, 1 august

- luni, 14 august) Postul Naşterii Domnului (miercuri, 15 noiembrie -

duminică, 24 decembrie)Zile aliturgice şi zile cu diferite LiturghiiZile aliturgice (în care nu se săvârşeşte nicio Sfântă

Liturghie): miercuri şi vineri, în săptămâna Lăsatuluisec de brânză (22 şi 24 februarie); luni şi marţi, înprima săptămână a Postului Sfintelor Paşti (27 și 28februarie); în Sfânta şi Marea Vineri (14 aprilie); vi-neri înaintea Naşterii Domnului (22 decembrie).

Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârşeşte de10 ori pe an: 1 şi 5 ianuarie; 5, 12, 19 și 26 martie; 2,13 și 15 aprilie; 25 decembrie.

Liturghia Darurilor înainte-sfinţite se săvârşeşte înzilele de rând din Postul Sfintelor Paşti (luni - vineri),până în Sfânta şi Marea Miercuri inclusiv, cu excepțiazilelor de luni și marți din prima săptămână a PostuluiMare.

Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur se săvârşeşteîn toate celelalte zile.

Zile în care nu se săvârşesc parastaseÎn toate duminicile de peste an; la Praznicele Împă-

răteşti (la Înălțarea Domnului se va săvârși doar po-menirea specială a eroilor); în zilele de rând(luni-vineri) ale Postului Mare; în zilele aliturgice; înperioada de la Duminica Floriilor până la DuminicaSfântului Apostol Toma (9 - 23 aprilie); în perioada dela Crăciun până la Bobotează (25 decembrie - 6 ia-nuarie).

Zile şi date importante Ziua Culturii Naţionale (duminică, 15 ianuarie)Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătoare na-

ţională (marți, 24 ianuarie)Ziua Independenţei României - 1877, a Victoriei

antinaziste - 1945 şi a Europei - 1950 (marți, 9 mai)10 Mai - sărbătoare naţională (miercuri, 10 mai)Ziua Naţională a Familiei (duminică, 14 mai)Duminica părinţilor şi copiilor (duminică, 4 iunie)Duminica românilor migranţi (duminică, 20 au-

gust)Începutul anului bisericesc; Ziua rugăciunii pentru

mediu (vineri, 1 septembrie)Ziua Bibliei (luni, 13 noiembrie)Sărbători bisericeşti naţionaleÎnălţarea Domnului – Ziua Eroilor (joi, 25 mai)Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul Ro-

mâniei (joi, 30 noiembrie)Zile şi sărbători legale în care nu se lucrează Anul Nou (duminică, 1 şi luni, 2 ianuarie)Sărbătoarea internaţională a muncii (luni, 1 mai)Prima şi a doua zi de Paşti (duminică, 16 şi luni, 17 apri-

lie) Prima şi a doua zi de Rusalii (duminică, 4 şi luni,

5 iunie)Adormirea Maicii Domnului (marți, 15 august)Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul Ro-

mâniei (joi, 30 noiembrie)Ziua Naţională a României (vineri, 1 decembrie)Prima şi a doua zi de Crăciun (luni, 25 şi marți, 26

decembrie)Nu se fac nunţi (în anul 2017)În toate zilele de post şi în posturile de peste an

(enumerate mai sus)În ajunul şi în zilele Praznicelor Împărăteşti (1-2 fe-

bruarie; 24-25 mai; 3-5 iunie; 15 august; 13-14 sep-tembrie)

De luni după lăsatul secului de carne pentru PostulSf. Paşti până la Duminica Sf. Apostol Toma (20 fe-bruarie-23 aprilie)

În perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 de-cembrie-6 ianuarie)

RÂNDUIELI BISERICEŞTIÎN ANUL 2017 În fiecare an, la 14 octom-

brie, Biserica Ortodoxă de pre-tutindeni prăznuiește peCuvioasa Maică Parascheva.În chip deosebit, ea este cin-stită în Moldova, întrucât demai bine de 350 de animoaștele ei se găsesc la Iași,fiind izvor de binecuvântare șiînsănătoșire duhovnicească șitrupească pentru toți cei care ocheamă în rugăciune să fiemijlocitoare către Preamilosti-vul Dumnezeu. Dacă SfântaMuceniță Parascheva, prăz-nuită la 26 iulie, în CalendarulOrtodox, este cunoscută înpopor cu numele „Sfânta Vi-neri”, Cuvioasa Maică Paras-cheva a fost numită, mai cuseamă în Moldova, „VinereaMare”. Ca un simbol alunității Ortodoxiei de pretutindeni, viața de dupămoarte a Sfintei Parascheva arată că sfințenia ridicădin neamul său pe omul ce s-a asemănat cu Dumne-zeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere între toțicei care mărturisesc întru aceeași credință. SfântaCuvioasă Parascheva a trăit pe pământ în prima ju-mătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură înlimba română despre viața sfintei o găsim în „Cartearomânească de învățătură” a mitropolitului Varlaamal Moldovei, Iași, 1643.

S-a născut în Epivata (azi Boiados), pe țărmulMării Marmara, în apropiere de Constantinopol (maitârziu, Istanbul), pe atunci capitala Imperiului bi-zantin. Părinții ei, oameni de neam bun șicredincioși, râvnitori spre cele sfinte, au crescut-o înfrica de Dumnezeu, îndemnând-o spre deprinderea

faptelor bune, dar mai ales a postu-lui, rugăciunii și milosteniei.

Moștenind o mare avere de lapărinți, împreună cu fratele ei, tâ-năra Parascheva a dăruit săracilorpartea ce i se cuvenea de moștenireși, „părăsind frumusețea acesteilumi”, s-a retras „în adâncul pu-stiei”. S-a oprit mai întâi la Con-stantinopol, unde a ascultat cuvintede învățătură de la călugări șicălugărițe cu aleasă viață duhovni-cească. Urmând sfaturile acestora,a părăsit capitala, îndreptându-sespre ținutul Pontului. Vreme decinci ani a rămas la MănăstireaMaicii Domnului din Heracleea. Deaici a plecat spre Țara Sfântă, îndorința de a-și petrece restul viețiiîn locurile binecuvântate de viațapământească a Mântuitorului IisusHristos și a Sfinților Apostoli. După

ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mănăstire decălugărițe în pustiul Iordanului, unde s-a nevoit cupostul și s-a înălțat duhovnicește în rugăciune, în-tocmai ca Sfântul Ioan Botezătorul, ca Sfânta MariaEgipteanca și ca atâția alți ostenitori ai pustiei rodi-toare de desăvârșire.

Într-o noapte, însă, pe când avea ca la 25 de ani,un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurilepărintești. După ce a avut această vedenie, sfânta„fără de voie lăsă pustia și se întoarse în lume și laȚarigrad veni”.

Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivata, lo-calitatea în care văzuse lumina zilei, fără să spunăcuiva cine este și de unde vine. Împăcată cu sine, cuoa me nii și cu Dumnezeu, și-a dat astfel sufletul întruodihna Mirelui ceresc.

SSffâânnttaa CCuuvviiooaassăă PPaarraasscchheevvaa

Sfântul Mare Mucenic Dimi-trie a trăit pe vremea împăraţilorDiocleţian şi Maximian Galeriu(284- 311) şi era fiul voievoduluicetăţii Tesalonicului, botezat întaină de părinţii săi, de fricacruntelor prigoane împotrivacreştinilor. Şi îl învăţau părinţiiîn cămara cea ascunsă a palatu-lui lor toate tainele sfintei cre-dinţe, luminându-i cunoştinţadespre Domnul nostru IisusHristos, precum şi milosteniacea către săraci, săvârşind faceride bine, celor nevoiaşi. Şi aşa,Dimitrie a cunoscut adevărul dincuvintele părinţilor săi, dar, maiales, a început a lucra într-însuldarul Lui Dumnezeu. Şi tânărulcreştea cu anii şi cu înţelepciu-nea, urcând ca pe o scară, dinputere în putere. Şi, ajungând lavârsta cea desăvârşită, părinţii lui s-au dus din vre-melnica viaţă, lăsând pe tânărul Dimitrie moştenitornu numai al multor averi, ci şi al bunului lor nume.

Maximian împăratul, auzind de moartea voievo-dului Tesalonicului, a chemat la dânsul pe fiul aces-tuia şi, cunoscându-i înţelepciunea, l-a făcut voievodîn locul tatălui său. Şi a fost primit Sfântul cu marecinste de cetăţeni, iar el cârmuia cu multă vredniciepoporul, propovăduind pe faţă dreapta credinţă şiaducând pe mulţi la Hristos.

Nu după multă vreme, a cunoscut împăratul căvoievodul Dimitrie este creştin şi s-a mâniat.

Drept aceea, întorcându-se biruitor dintr-un răz-boi cu sciţii, Maximian a poruncit să se facă praz-nice în fiecare cetate, în cinstea zeilor, şi a venitîmpăratul şi la Tesalonic. Dimitrie, fiind întrebat

dacă sunt adevărate cele auzitedespre dânsul, a răspuns cu în-drăzneală, mărturisind că estecreştin şi a defăimat închinareapăgânească. Îndată, împăratul aporuncit să-l închidă în temniţă,până la încheierea jocurilor încinstea venirii sale.

Şi se bucura împăratul, maiales văzând pe un luptător vestit,Lie, vandal de neam, înalt, puter-nic şi înfricoşător la chip, că selupta cu cei viteji şi-i ucidca,aruncându-i în suliţe. Era acoloun tânăr creştin, anume Nestor,cunoscut Sfântului Dimitrie.Acesta, văzând pe Lie ucigândfără cruţare pe oameni, mai cuseamă pe creştini, s-a aprins derâvnă. Şi vrând să se lupte cu Liea alergat la Sfântul, în temniţă,cerând de la dânsul rugăciuni şi

binecuvântare ca să-l poată birui pe acel ucigaş deoameni. Însemnându-l cu semnul crucii pe frunte,Sfântul i-a zis: „Du-te şi pe Lie vei birui şi pe Hris-tos vei mărturisi!”.

Intrând în luptă cu Lie, Nestor a strigat: „Dumne-zeul lui Dimitrie, ajută-mi!”. Şi îndată, trântindu-ljos pe Lie, l-a omorât. S-a întristat împăratul demoartea lui Lie. Aflând însă că Sfântul Dimitrie estecel care l-a îndemnat pe Nestor să se lupte cu Lie,împăratul a trimis ostaşi, poruncindu-le să-l stră-pungă cu suliţele pe Sfântul, în temniţă, că a fost pri-cina morţii lui Lie. Şi aceasta făcându-se îndată,marele Dimitrie şi-a dat sufletul în mâinile lui Dum-nezeu. S-au făcut la moaştele lui multe minuni şiprea slăvite tămăduiri. Tot atunci, din porunca îm-păratului, s-a tăiat capul şi Sfântului Nestor.

SSffâânnttuull MMaarree MMuucceenniicc DDiimmiittrriieeIIzzvvoorrââttoorruull ddee MMiirr

Page 3: Două ppiețe sse vvor ddeschide îîn aaceastă lună lla …...Zile de post şi posturi de peste an Miercurile şi vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate

3DIALOG CU CETĂŢENII AAddmmiinniissttrraațțiiee

PLAN DE ACŢIUNI PE ANUL 201723 ianuarie – 03 februarie 2017 – Acţiunea de co-

lectare a brazilor de Crăciun.

27 martie - 07 aprilie2017 – Curăţenia de primăvară(colectarea crengilor, a lăstarilor de vie rezultate din cos-metizare).

01 aprilie 2017 – Campania de Mediu mini colectare(acţiune de colectare a deşeurilor de echipamente elec-trice şi electronice).

01 aprilie 2017– Campania „Curăţenia pentru 1 oră încomuna Giroc”.

30 septembrie 2017 – Campania de Mediu mini co-lectare (acţiune de colectare a deşeurilor de echipamenteelectrice şi electronice)

30 septembrie 2017– Let’s Do It, România!

23 octombrie – 03 noiembrie 2017 - Curăţenia detoamnă (colectarea crengilor, a lăstarilor de vie rezultatedin cosmetizare).

Actul de identitate, dreptul şi responsabilitatea

fiecărui cetăţeanÎn baza dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Gu-

vernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul,reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor ro-mâni, cu modificările şi completările ulterioare, ce-tăţenii au obligaţia să se legitimeze pe teritoriulRomâniei cu un act de identitate. Actul de identi-tate este documentul care se eliberează cetăţeanu-lui român pentru a dovedi identitatea, cetăţenia şidomiciliul.

În cazul expirării termenului de valabilitate aactului de identitate, cetăţenii comunei Giroc se potprezenta la Serviciul Public Comunitar Local deEvidenţă a Persoanelor Giroc cu cel mult 180 dezile înainte, dar nu mai puţin de 15 zile, pentru asolicita punerea în legalitate cu un act de identitate.

În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de14 ani sau de la producerea uneia dintre situaţiilemai jos enumerate, cetăţenii sunt obligaţi să soli-cite eliberarea unui act de identitate:

• dacă s-a modificat numele sau prenumele titu-larului, prenumele părinţilor, data sau locul naşterii;

• în cazul schimbării domiciliului;• în cazul atribuirii unui nou CNP;• în cazul deteriorării Actului de Identitate;• în cazul pierderii, furtului sau distrugerii Actu-

lui de Identitate;• când fotografia din Cartea de Identitate nu mai

corespunde cu fizionomia titularului;• în cazul anulării;• pentru preschimbarea buletinelor de identitate.Precizăm faptul că nerespectarea dispoziţiilor

legale constituie contravenţie şi se sancţionează,după caz, cu amenzi cuprinse între 40 şi 80 delei.

Şef SPCLEP Giroc, Laura JEFLEA

Primăria comunei Giroc anunţă continua-

rea distribuirii unităţilor de compost indivi-

dual, cu o capacitate de 280 de litri, înălţimea

de 840 mm şi diametrul de 790 mm, în zilele de marți, între orele 8:30-10:30, șijoi, între orele 14-17, str. Unităţii, în in-cinta fostei Unităţi Militare.

Ridicarea acestora se va face pe baza

CI/BI (copie) şi a Cărţii Funciare a imobilu-

lui (copie).

Persoane de contact:Insp. Adelina-Ionela SÎRBU

Insp. Petronela-Silvana FLOREA

Anunț privind predarea recipientelor pentru compost

Conform Legii nr. 230/2007 privindînființarea, organizarea și funcționareaasociațiilor de proprietari, Consiliul Local alcomunei Giroc sprijină activitatea asociațiilorde proprietari pentru realizarea scopurilor șisarcinilor ce le revin, în conformitate cu pre-vederile legale în vigoare.

Persoanele fizice care doresc să obțină ca-litatea de administrator de imobile suntatestate de către Primarul comunei Giroc, lapropunerea Compartimentului Juridic, înbaza unei hotărâri de Consiliu Local.

Cererea pentru dobândirea personalitățiijuridice a asociației de proprietari, împreunăcu statutul, acordul de asociere și procesul-verbal al adunării generale de constituire sedepun și se înregistrează la Primăria comunei

Giroc.Asociațiile de proprietari au obligația să or-

ganizeze și să conducă contabilitatea proprie,în partidă dublă sau în partidă simplă, iar ceicare optează pentru conducerea contabilitățiiîn partidă simplă vor depune la Comparti-mentul Relații Publice, Registratură și Arhivăsituația soldurilor elementelor de activ șipasiv, până la data de 1 martie pentru situațiaexistentă la 31 decembrie și până la data de 1septembrie pentru situația existentă la 30iunie. Asociațiile de proprietari care opteazăpentru conducerea contabilității în partidădublă vor depune bilanț contabil, conformprevederilor legale.

Compartiment Juridic, Jr. Ana-Maria Rotariu

În atenția asociațiilor de proprietari aflatepe raza localităților Giroc și Chișoda

Sterilizarea gratuită a câinilor și pisicilorPosesorii de câini

și pisici care dorescsă-și sterilizeze

animalele de companieo pot face acum în mod gratuit!

Asistenta voluntarăAlina Văcaru vă stă ladispoziție la adresa:strada Macilor nr. 2

Cererile se preiau zilnic, între orele 10-12,la numărul de telefon 0723-004.769

Page 4: Două ppiețe sse vvor ddeschide îîn aaceastă lună lla …...Zile de post şi posturi de peste an Miercurile şi vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate

4 DIALOG CU CETĂŢENIIEEdduuccaațțiiee--CCuullttuurrăă

Ziua Mondială a Educației este, de fapt,ziua profesorilor din fiecare colț de lume, iarmesajul UNESCO este și în acest an unulcare ne îndeamnă să îi prețuim și să îi res-pectăm. „Teaching in Freedom, Empowe-ring Teachers” înseamnă, în traducere liberă,profesori bine formați, bine plătiți, care să sebucure de încredere, de autonomie profesio-nală, de libertatea de a adapta curriculumulla nevoile locale, de condiții bune de muncă,de siguranță în vremuri cu schimbări politiceși instabilitate, de școli și universități curateși frumoase, în care să aibă tot ce le trebuie,pentru a o lua, în fiecare an școlar, în fiecarezi, cu drag, de la capăt.

Peste 200 de ţări de pe mapamond au con-venit ca ziua de 5 octombrie a fiecărui an săfie dedicată omagierii oamenilor de la cate-dră. Pe de altă parte, această zi devine şi unbun prilej de reconştientizare a rolului pecare educaţia în sine îl are pentru orice stat şipentru orice generaţie. Există un progres continuu şi înprocesul educativ, ca în oricare alt domeniu. Esenţamodernizării învăţământului nu constă în acceptareafără discernământ a oricărei inovaţii. Şcoala nu expe-rimentează cu obiecte, ci cu oameni în devenire. Edu-catorii sunt răspunzători de modul cum formeazăcetăţeanul de mâine.

Educaţia este un factor important al formării noas-tre, deoarece permite evoluţia armonioasă a persona-

lităţii umane din punct de vedere spiritual, moral, so-cial, cultural şi economic, fiecare individ educat adău-gând un plus de valoare societăţii. Inevitabil,progresul în educaţie depinde, în mare parte, de cali-ficarea şi dăruirea cadrelor didactice, de tehnicile pe-dagogice ale profesorilor.

Educaţia se aseamănă cu arta. În antichitate, edu-catorul era asemănat cu un sculptor; când educatorulîl „modelează” pe copil, el ţine cont de dispoziţiile na-tive ale acestuia, întocmai sculptorului, care ţine

seama de structura specifică a lemnului saua blocului de marmură, din care va rezultastatuia. Iată de ce profesorul are o respon-sabilitate imensă, căci succesul în muncainstructiv-educativă depinde, în cea maimare măsură, de competenţa şi de dragos-tea lui pentru profesiunea aleasă.

Alături de şcoală, familia, mediul cultu-ral, mediul social şi chiar mediul naturalconcură la pregătirea omului pentru viaţasocială, precum şi la dezvoltarea lui pelinia aspiraţiilor sale individuale.

În anul 1994, s-a celebrat prima Zi Mon-dială a Educatorilor, pentru a comemorasemnarea, în 1966, a recomandării făcutede UNESCO şi Organizaţia Internaţionalăa Muncii privind condiţiile de muncă alepersonalului didactic.

Referindu-se la principiile noii para-digme a educaţiei, Bruno Wurtz aminteşte,în anul 1992, principiul egalitarist, flexibi-

litatea şi integrarea vârstelor, referindu-se la faptul căritmurile înaintării în materie pot fi diferite, datoritădiversităţii individuale. Bernard Schwartz consem-nează, în anul 1976, faptul că egalizarea şanselor dereuşită în învăţământ nu înseamnă promovarea uniegalitarism, a unui „tratament identic pentru toţi, înnumele egalităţii”, ci din contră, egalizarea înseamnă„a oferi fiecărui individ un ritm şi forme de învăţă-mânt care să i se potrivească”. (V.T.)

55 ooccttoommbbrriiee -- ZZiiuuaa MMoonnddiiaallăă aa EEdduuccaațțiieeii

PPooeemmee ddee PPeett���� CChhiirraa,, ccuupprriinnssee îînn vvoolluummuull„„TTiimmppuull cciirreeșșeelloorr ccooaappttee””,, rreecceenntt aappăărr��tt

EE ttooaammnnăă iiaarrVenit-a vremea frunzelor să moară,

În lunga goan-a timpului nebunȘi îmbrăcându-și straiele de ceară,

Azi, resemnate, toate se supun.

Bat vânturi reci, se-adună stropi de brume,Iar ceața-și trage vălul cenușiuȘi coborâtă, ca din altă lume,

Își lasă toamna umbrele-n pustiu.

Din măreția zilelor de varăA mai rămas doar timpu-ncremenit,

Și istovit, în orele de seară,Când soarele apune mai grăbit.

Iar ramurile, astăzi, sărăcite,De vântul toamnei care cântă-n nai,Își cheamă azi, cu glasuri obosite,Pe cântăreții n-ntrecuți, din mai.

Ce ne-au lăsat doar nostalgii suave,Plecând grăbiți spre alte depărtări

Și-n vitregia clipelor bolnaveSă rătăcim uitatele cărări.

E toamnă iar, a nu știu câta oară,Ce mi-a trecut prin viață defilândȘi prin frunzișul care se destramă,

Va să-mi alunge toamnele din gând.

Se aude, iarăși, foșnetul de frunzeCe cad încet sub mângâieri de vântȘi parcă plâng în leagăne ascunseÎmbrățișate pe umedul pământ.

Iar ramurile astăzi dezgolite,De vântul toamnei, care cântă-n nai,

Îi cheamă iar, cu glasuri obosite,Pe cântăteții ne-ntrecuți, în mai.

Dar ei s-au dus spre alte zări, mai calde,Să cânte vara cea plină de suav,

Când brume reci au început să scaldeDecorul toamnei palid și bolnav.

Și ploaia cade în cadență lină,Pe satul care-i cotropit de fum,

Când frunzele, în veșnică odihnă,Se-mbrățișează-n margine de drum.

Din măreția zilelor de varăA mai rămas doar timpu-ncremenit,

Obositor în orele de seară,Când soarele apune mai grăbit.

Iar umbrele dispar în întuneric,Din ce în ce mai palide și lungi,

Când ceața-și cerne vălul ei himericPeste decorul desenat în dungi.

Când peste tot se așternu rugina,Se aude cântul umbrelor din lut,

Iar orele ce cad ca ghilotinaDespart, subit, prezentul de trecut.

Tot așteptând uitarea să astupeImensul gol ce-n veci ne va urma,

Simt tot mai de ceasornicul cum rupeCrâmpeie lungi din însăși viața mea.

Căci toamnele în straie de aramăSosesc și pleacă, cum e rânduit,

Iar noi când vom ieși din toamnăIntrăm în iarna fără de sfârșit.

CCâânndd ppeessttee ttoott ssee aașștteerr��uu rr��ggiinnaa

Page 5: Două ppiețe sse vvor ddeschide îîn aaceastă lună lla …...Zile de post şi posturi de peste an Miercurile şi vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate

5DIALOG CU CETĂŢENII AAccttuuaalliittaattee

Un gest extraordinar a fost făcut de către mai mulțielevi și dascăli de la Liceul „David Voniga” din Giroc,care ajută la reintroducerea cetății Jdioara în circuitulturistic al județului Timiș.

Astfel, campania de promovare a cetății timișeneJdioara, inițiată în urmă cu mai bine de un an deDirecția Județeană pentru Cultură Timiș, a bifat încă oetapă. Este vorba despre marcarea și inaugurarea tra-seului istoric spre cetate.

Aceasta a constat în realizarea și montarea a șaptepanouri care cuprind cele mai importante informațiidespre istoria cetății.

Acțiunea este o primă parte a programuluieducațional „Protejează trecutul. Protejează siturile ar-heologice. Jdioara ești tu!”, realizat în colaborare cuLiceul „David Voniga” din comuna Giroc. Panourileau fost confecţionate de un grup de 15 copii din cla-sele a VI-a, a X-a și a XII-a.

„Elevii noștri, coordonați de profesorii Boris Ba-bici, Melentina Costa și de mine au contribuit la strân-gerea și selectarea informațiilor de pe panouri și lascrierea lor. Tot ei au fost cei care au participat și lamontarea acestora.

De altfel, inaugurarea traseului istoric s-a constituitîntr-o întâlnire specială, în cadrul căreia tinerii au aflatmai multe informații despre zonă, au participat la con-cursuri de tras cu arcul, au învățat tehnici desupraviețuire și, cel mai important, au primit diplomeși distincții de străjer sau castelan de Jdioara”, subli-niază Bogdan Muscalu, profesor la liceul din Giroc.

„Acest proiect a fost și rămâne o mare bucurie pen-tru noi. Asta cu atât mai mult cu cât am avut parte deajutor nesperat din partea unor oameni ai locului.

Domnul Sebastian Weiss, de exemplu, localnic dinJdioara, ne-a donat materialul lemnos necesar panou-rilor, pe care de altfel, tot el le-a și realizat”, afirmăVictor Bunoiu, consilier al DJC Timiș. Următoareaetapă a proiectului „Protejează trecutul.

Protejează siturile arheologice. Jdioara ești tu!” esterealizarea panourilor necesare marcării traseului ECO.Acesta va cuprinde informații despre flora și fauna dinzonă, urmând să fie inaugurat în primăvara anului viitor. (V.T.)

În prima zi de miercuri a fiecărei luni, sirenele dealarmare publică vor fi acționate în toate județele țării,conform unui anunț recent al Inspectoratului Generalpentru Situații de Urgență (IGSU). În aceste condiții,cetățenii ar trebui să știe, pentru orice eventualitate,ce înseamnă alertele și unde ar trebui să se adăpos-tească în caz de pericol iminent.

În toate județele țării vor avea loc exerciții lunarepentru verificarea funcționării mijloacelor de alarmarea populației, potrivit unui comunicat de presă publi-cat marți de IGSU. Începând cu luna august 2017, înprima zi de miercuri a fiecărei luni, în intervalul orar10-11, vor fi acționate sirenele de alarmare publicăexistente la nivel național.

„(...) Rezultatele verificărilor vor fi centralizate lanivel județean și vor face obiectul unor analize în co-mitetul județean pentru situații de urgență, în vedereaîmbunătățirii modului de alarmare a populației însituații de protecție civilă. Prin modul de acționare amijloacelor tehnice de alarmare există posibilitatea dea crea disconfort în spațiul public, motiv pentru careasigurăm cetățenii că astfel de exerciții periodice suntnecesare și benefice”, se precizează în comunicat.

IGSU a desfășurat, la nivel național, în perioada 18-21 aprilie 2017, cel mai amplu exercițiu de testare a si-renelor care anunță situațiile de protecție civilă.Potrivit comunicatului instituției, au fost verificate6.680 de sirene, din totalul de 7.713 de mijloace teh-nice de alarmare existente la nivel național.

Tipurile de alarme folosite de autorități în situațiilece pun în pericol siguranța cetățenilor sunt reglemen-tate, în momentul de față, prin Ordinul MinisteruluiAdministrației și Internelor nr. 1.259/2006. Mai pre-cis, este vorba de alarma aeriană, alarma la dezastre,

prealarma aeriană și încetareaalarmei. „Durata fiecărui semnalde alarmare este de două minutepentru toate mijloacele de alar-mare, cu excepția sirenelor cu aercomprimat la care durata este deun minut”, scrie în actul norma-tiv. Alarma aeriană este compusădin 15 sunete a patru secunde fie-care, cu pauză de patru secundeîntre ele. În cazul sirenelor cu aercomprimat, semnalul se compunedin 15 sunete a două secunde fie-care, cu pauză de două secundeîntre ele. Referitor la alarma la de-zastre, aceasta este compusă dincinci sunete a 16 secunde fiecare,cu pauză de zece secunde între ele.În cazul sirenelor cu aer compri-mat, semnalul se compune dincinci sunete a opt secunde fiecare,cu pauză de cinci secunde între ele. Practic, acesta estesemnalul ce va fi auzit de cetățeni în cadrul exercițiuluinațional de săptămâna aceasta. Prealarma aeriană estecompusă din trei sunete a 32 secunde fiecare, cu pauzăde 12 secunde între ele. În cazul sirenelor cu aer com-primat, semnalul se compune din trei sunete a 16 se-cunde fiecare, cu pauză de șase secunde între ele. Înfine, încetarea alarmei este compusă dintr-un sunet con-tinuu, de aceeași intensitate, cu durata de două minute.Dacă este vorba de sirene cu aer comprimat, semnalulse compune dintr-un sunet continuu, de aceeași inten-sitate, cu durata de un minut. Bine de știut este că, înorice situație de pericol, cetățenii se pot adăposti în mai

multe categorii de clădiri. În acest sens, Hotărârea Gu-vernului nr. 862/2016 stabilește la ce construcții esteobligatorie existența adăposturilor de protecție civilă.Printre altele, cetățenii se pot adăposti în subsolurile se-diilor autorităților și instituțiilor publice locale, clădiri-lor de comerț, clădirilor de birouri, clădirilor deînvățământ sau clădirilor pentru îngrijirea sănătății. To-todată, adăposturi de protecție civilă mai pot fi găsiteîn subsolurile clădirilor culturale, clădirilor hoteliere,clădirilor de locuit sau în stațiile de metrou.

Atenție! Cetățenii sunt sfătuiți să-și păstreze cal-mul, deoarece în acele zile se va desfășura un simpluexercițiu de alarmare. Nu va exista, cel puțin teoretic,niciun pericol iminent. (V.T.)

EExxeerrcciițțiiii ddee aalleerrttaarree aa ppooppuullaațțiieeii llaa ffiieeccaarree îînncceeppuutt ddee lluunnăăCe trebuie să știi când auzi alarma în localitatea ta

PPrrooffeessoorrii șșii eelleevvii ddiinn GGiirroocc,, iimmpplliiccaațții îînn rreeddaarreeaa cceettăățțiiii JJddiiooaarraa

cciirrccuuiittuulluuii ttuurriissttiicc

Page 6: Două ppiețe sse vvor ddeschide îîn aaceastă lună lla …...Zile de post şi posturi de peste an Miercurile şi vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate

6 DIALOG CU CETĂŢENIIIInntteerrvviiuu

- continuare din numărul trecut -

- De unde vine țambalul, de fapt?

- Din Asia. Au un fel de țambal mai, hai să folosesc untermen mai dur, mai primitiv. Fără picioare, era mai jos, dedimensiuni mai mici...

O cutie de rezonanță. Și se lovea în el cu niște bețe maimici, doar un pic de pâslă aveau pe ele. Exact ca la xilofon.Nu știam de asta, dar auzisem, am citit, primind o metodăîn care scria despre proveniența țambalului. Și cum au venitungurii în Câmpia Panonică au adus și țambalul cu ei.

Într-un turneu în Franța, cu Ansamblul „Timișul”, mer-geam la Confolens, pe atunci luase ființă festivalul ăsta,care ulterior s-a extins și la noi, Festivalul Inimilor, așa senumea și la francezi. Ei, la festivalul ăla a venit o trupă dinLaos, și cineva cânta la așa ceva. Bineînțeles, eu eram foartecurios să văd ce și cum și am prins pe cineva din grupul lorcare vorbea franceză, și așa am aflat cum cântă, cum îl acor-dează. Bine, ei au un alt fel de muzică, nu s-au cântat piesede virtuozitate. Aveau niște cling, cling de ale lor, dar dădeabine cu toate celelalte instrumente, tot tradiționale. Deci deacolo vine țambalul. Sigur ungurii l-au perfecționat, l-au fa-bricat în continuare, apăruse Venczel Janos Șunda. El aconfecționat cele mai multe țambale, era singura făbricuțăcare fabrica țambale. Nu știu din ce motive i-a luat foc ate-lierul și apoi a venit ginerele lui, el murinse între timp,Lajos Bohac. Acesta de origini nu prea era ungur, era slo-vac, ceh, ceva de genul. Și a continutat, a reclădit fabrica șia perfecționat în continuare țambalul. Nu se mai numeaȘunda se numea Bohac, era mai mare ca dimensiuni, sunamai plin, mai frumos, era deja concertistic, era un instru-ment aproape perfect. Țambale care se făceau până în aniitrecuți, acuma vreo 10-15 ani.

- La noi s-au construit țambale?

- Am avut și noi. Între timp am luat și noi modelul și amfabricat un model de pe Șunda. Schiller se numea fabrica,un neamț a făcut chestia asta, și fabrica și el în același timpcu Șunda. Au avut probabil un contract, o înțelegere mu-tuală, și la noi a mers fabrica aia până când românii s-augândit că trebuie să se numească puțin românește țambalulși s-a numit Doina. S-a numit și fabrica Doina. Bineînțelescă a scăzut calitativ. Era plin de țambale din alea prin țarăpentru că nu aveam altele. Era mult mai facil să iei unțambal de la București sau de la magazinele de instrumentemuzicale, cum aveam și noi prin Timișoara, decât să mergipână la Budapesta. Mai sunt și acum, au făcut ei modelemai noi Doina și au mai făcut ceva mai nou, se numeaRomanța. Tot așa de proaste. Păcat de lemn, că mai bine fă-ceau scaune, mobilă decât să își bată joc de ele. Și uite așacu istoria asta a țambalului.

- Care continuă. Țambalul cam ce loc ocupă acum înorchestrație, în formații, în tarafuri?

- Nu-ți dau o cifră așa de aproximație, să-mi dau eu cupărerea, dar face cam jumătate de orchestră. Țambalul țineorchestra în mâini. E instrumentul care este la mijloc, exactcum este pianul în orchestrele simfonice. Totul e să știi să-l exploatezi, tu ești stăpânul lui, nu invers. Să-i ceri, că el îțidă. Asta se învață cu anii, pe parcurs.

- Să ne întoarcem la Colegiul Bănățean. Cum a mersîn paralel cu Școala Populară de Artă?

- Acolo mă completam, la Școala Populară de Artă, pen-tru că l-am avut profesor de teorie, pot să spun cu mâna pe

suflet, pe marele nostru Sava Ilin, care în perioada aia erasingurul acceptat în Uniunea Compozitorilor din România.Și a băgat în mine materie. A zis: Mircea să nu înveți ni-ciodată pentru notă, tu înveți pentru tine. Nu vreu să te as-cult ca să-mi dau seama dacă ai învățat. Tu trebuia să rămâicu ceva și așa s-a și întâmplat. Exista în perioada aia Insti-tutul de Muzică, de trei ani, ei, la capitolul teorie eu pe ceide acolo îi jucam pe degete. Cu ce am acumulat de la SavaIlin.

- A fost școala și muzica. Care prima?

- Muzica. Dacă voia cineva să mă omoare îmi interziceasă mai cânt...

- După liceu? Armata?

- Nu, am făcut mai târziu armata. Am făcut-o pe la 24 deani. Am făcut armată grea, urâtă chiar, la Alba Iulia, lageniu. Începusem să fiu cunoscut prin țară...

- Și nu v-a salvat asta în armată?

- Asta voiam să spun, am trimis trei scrisori din armată.Era foarte greu. Le-am scris trei scrisori celor de la „DoinaArmatei” și în ziua în care am primit ordinul că trec în re-zervă a doua zi a venit un maior de la „Doina Armatei” șizice: Știți, eu sunt maiorul cutare... Să trăiți domn maior,deși pe vremea aia se vorbea cu tovarășu, eu eram deja cuarmata terminată practic. Știți eu am vrut să... M-a luat cufrumosul, am venit de la București ca să vă propun sărămâneți la noi, în cadrul armatei, să vă angajați la „DoinaArmatei”. Zic: Nu. Aveam un deget cât două de ale meleacum, de la lopată. Lucram cu inima lui Stalin. Zic: Dom-nul meu, eu trebuie acuma șase luni de zile să-mi refac mâi-nile. Și n-am pus mâma pe țambal atâta vreme. Am plecatcampion la sport, în armată. Nici acolo nimic, doar lopatași ordinele. Și târnăcopul. A avut un gust amar tovarășulmaior, că i-am dat un refuz din ăla fără echivoc. Asta una la

mână, și vreu să zic cămie mi-e tare urât deBucurești, nu-l suport.Eu acolo n-aș trăi nicilegat. Cu atât mai multcă voiam să-mi continuicariera, probabil mai târ-ziu să-mi fac o familie.Exclus. Îmi pare rău căați făcut drumul până laAlba Iulia, dar propune-rea dumneavoastră numă interesează.

- Sportul când l-ațiînceput?

- Am început în clasaa IX-a. Am practicatboxul. N-a fost niciodatănevoie să mă apăr, că așaam fost educați, toți lasală. Scoateți pumniiafară numai dacă e ne-

voie să vă apărați. Dacă vă prind că vă bateți sau sunteți hu-ligani vă excludem din viața sportivă. Și după ce munceaiacolo un an de zile, în sala aia, să vină cineva să-ți zică:Dumneata ești exclus din viața sportivă! Nu ți-e tot una.Rămâi cu sechele. Și bineînțeles că puneai chestia asta înfață. Noi nu eram oameni obișnuiți de pe stradă, noi eramantrenați. Ar fi fost inegală lupta între mine și un om nor-mal. Pumnul pentru un boxer este o armă... Pentru mine afost o armă de apărare și uite așa am stat cuminți în bancanoastră, ne-am văzut de treabă, am fost și respectați. Odatăam fost întrebat: De ce nu te bați? Nu, că mie îmi place sămă iubească lumea, nu să le fie teamă de mine. Eu sunt ar-tist, mă aplaudă lumea pe scenă, și când mă întâlnesc cu oa-meni să-mi zică: Bună ziua, maestre. Ce mai faci?, nu să seferească de mine. N-am fost educat în felul acesta.

- Deci s-a sfârșit și armata... În perioada de terminareliceu – armată ce ați făcut?

- Am cântat. Cu Ansamblul „Timișul”, cu ei am umblataproape toată Europa.

- Vă lăsau să ieșiți din țară? Că erau probleme atunci.

- Probabil că în Reșița aș fi avut probleme, la Inspecto-ratul de acolo. Dar aici mă cunoșteau toți, era unul nea IonIndrei la securitate, Dumnezeu să-l țină sănătos, nu mi-afăcut probleme niciodată...

- Deci până la armată ați colindat cu „Timișul”?

- Da. După aia, la fel, în continuare, până în ʼ85, cândm-am angajat la Novi Sad, am plecat acolo.

- Între timp, v-ați căsătorit? Copii?

- M-am căsătorit, îmi luasem o normă la Școala Popularăde Artă, că murise profesorul meu și nu aveau profesor dețambal. Și atunci m-am dus acolo și o vreme am fost das-căl. Eram acolo seara, și dimineața aveam ore la Liceul deMuzică. Mă împărțeam la amândouă, mai cu „Timișul”.Aveam activitate destul de intensă.

- Păi și acum aveți. N-ați pus țambalul în cui...

- Nu l-am pus. Bată-l norocul lui de țambal... M-am căsătorit și am avut băiatul cel mare, de la care

am nepoțica. Apoi ne-am despărțit și am stat o vreme așasingur. După aceea m-am căsătorit cu cea de a doua soție,Cu Aurelia, cu care îl am pe Mircea...

- Momentul Serbia, cât a durat?

- Aproape zece ani, mai precis nouă... De abia apuc săpovestesc. Cel mai frumos segment din viața mea. Și pro-fesional, m-am perfecționat, și material, din toate punctelede vedere. Acolo m-au primit oamenii și m-au acceptat însânul lor, pentru asta nu mi-e teamă și rușine să recunosc,unde m-aș duce cât sunt eu pe pământ. De aceea am o stimăși un respect deosebit pentru poporul sârb, care m-a accep-tat ca pe unul de-al lor. Și m-au respectat, jur cu mâna peinimă, de la măturătorul de pe stradă... Maistore, un’ teduci? Nu îți povestesc cum treceam pe la graniță... Mă știautoți. Maistore, la lucru? Spor la treabă! Nu se uita nimeninici la pașaport.

Sau mai găseam câte unul, chiar și pe drum, unmiliționer de al lor, că ei acuma și-au schimbat denumirea.Zice: Unde te duci dumneata? I-am dat actele, sigur, era dela circulație. Păi, mă duc la Novi Sad, la Radio. Dar ce faciacolo? Eu sunt muzicant, cânt cu țambalul. Cânți cu ZvoncoBogdan. Aveam acolo un band din ăsta mai mic, tot dinradio era format, cu Zvonco. Zicea: Aaa, te-am văzut la te-levizor, dumneata ești Bârco? Eu sunt. Și acum te duci lalucru? Mă duc la lucru. Era înainte de ora 9, ora lor, că la 9trebuia să fiu pe scaun, cu capacul desfăcut la țambal, și săfiu pregătit să vină să-mi pună notele. Maestre, toată cin-stea. Frumos, frumos.

Novi Sadul e mare, nu e chiar cât Timișoara, dar e maipus la punct. E curat. Am început să colaborez cu belgră-denii, cu marii soliști, cu Tozovac. Îmi dădeau telefon.Maistore, poți să vii tu peste vreo două ceasuri că avemceva de filmat și să înregistrăm. Mă duceam cu mare drag.Pe o grămadă de bani. Vreau să spun că tot ce am făcut, totce am aici în Giroc, este din cei zece ani de Serbia. Dupăaceea au venit americanii cu bombardamentele și au au stri-cat tot...

- Și atunci ați revenit în țară...

- A fost musai, că nu am mai avut ce face. Americaniibombardau podurile și noi cântam în Piața Libertății...

A consemnat Petru Vasile TOMOIAGĂ- va urma -

PPee uunnddee ttrreeccii,, ssăă llaașșii lloocc ddee „„BBuunnăă zziiuuaa!!”” ((22))Discuție cu muzicianul Mircea Ardeleanu

Page 7: Două ppiețe sse vvor ddeschide îîn aaceastă lună lla …...Zile de post şi posturi de peste an Miercurile şi vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate

7DIALOG CU CETĂŢENII UUttiillee

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15 sunetea 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LA DEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMA AERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din Comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente Apă-Canal: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 313839

ISSN

158

4/30

68 Colectivul de redacţie:Iosif Ionel TOMA - director fondator

Petru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;Simona IVUŢ - secretar general de redacţie

Octavian GRUIŢA, Mircea STURZA - cultură; Lavinia DAVID - administraţie; Petronela-Silvana FLOREA,

Adelina-Ionela SÎRBU - protecția mediului; Ana-Maria Rotariu - juridic;Alina BENEA - social; Maria HANEȘ -

agricol Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, Timiş

Tel: 0256 395648; Fax: 0256 395798e-mail: [email protected]

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la TIPOMEDIA PROD,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Trageri în PoligonulChișoda

În perioada 04.10.2017 - 26.10.2017, înPoligonul de tragere Chișoda, se exe-cută trageri ziua și noaptea, cu întregarmamentul de infanterie, în următoa-rele zile:

OCTOMBRIE: 04; 05; 10; 11; 12; 17;18; 19; 20; 26.

Programul casieriei

serviciuluiapă-canal:

luni-vineri,

orele 08:00-18:00

În intervalul 27-03 (din

data de 27 a lunii până în

data de 03 a lunii urmă-

toare) și intervalul 14-16

al fiecărei luni casieria

este deschisă și sâmbătă

între orele 9:00 – 13:00.

Telefon deranjamente

NON-STOP

0800800138 (TELVERDE)

sau 0752192848

Telefon telecitire

0800800136 (TELVERDE)

orele 08.00-16.00

intre 20-31 ale fiecarei luni

Telefon casierie

0256395978

orar 08.00-18.00

SC Giroceana SRLCENTRUL DE PERMANENȚĂ CHIȘODA

Adresa: str. Nicolae Firu nr. 50, ChișodaTelefon: 0765.778.162

ProgramLuni-vineri: 20-08;

sâmbătă, duminică și sărbătorile legale: permanent

CABINET MEDICAL DR. TOMA VIANA

Adresa: str. Trandafirilor nr. 24, GirocTelefon: 0744.892.427

Fax: 0356.437.661Program

Luni: 13-15 (cabinet); 15-16 (teren)Marți: 9-12 (cabinet); 8-9 (teren)

Miercuri: 14-16 (cabinet); 13-14 (teren)Joi: 15-18 (cabinet); 18-19 (teren)Vineri: 9-11 (cabinet); 8-9 (teren)

CABINET MEDICAL DR. TOMA VIANA

Adresa: str. Nicolae Firu nr. 50, ChișodaTelefon: 0744.892.427

Fax: 0256.412.289Program

Luni: 16-19 (cabinet); 19-20 (teren)Marți: 12-14 (cabinet); 14-15 (teren)

Miercuri: 16-19 (cabinet); 19-20 (teren)Joi: 13-15 (cabinet); 12-13 (teren)

Vineri: 11-14 (cabinet); 14-15 (teren)

CABINET MEDICAL DR. BARBONI LUCIA

Adresa: str. Trandafirilor nr. 24, GirocTelefon: 0721.883.646

Fax: 0356.437.661Program

Luni: 11-16 (cabinet); 9-11 (teren)Marți: 11-16 (cabinet); 9-11 (teren)

Miercuri: 11-16 (cabinet); 9-11 (teren)Joi: 11-16 (cabinet); 9-11 (teren)

Vineri: 11-16 (cabinet); 9-11 (teren)

CABINET STOMATOLOGIC DR. MUNTEAN COSMINA

Adresa: str. Nicolae Firu nr. 50 ChișodaTelefon: 0723.028.597

ProgramLuni, joi: 14-20 (cabinet)

Marți, vineri: 9-14:30 (cabinet)

CABINET STOMATOLOGIC DR. OLARIU CODRUȚA

Adresa: str. Trandafirilor nr. 24, GirocTelefon: 0721.742.950

ProgramLuni: 15-20 (cabinet); 13-15 (laborator)Marți: 15-20 (cabinet); 13-15 (laborator)

Miercuri: 15-20 (cabinet); 13-15 (laborator)Joi: 15-20 (cabinet); 13-15 (laborator)

Vineri: 10-15 (cabinet); 9-10 (laborator)

CABINET STOMATOLOGIC SR. ION LIVIU

Adresa: str. Izvor nr. 18, loc. ChisodaTelefon: 0744.702.573

ProgramLuni: 15-21 (cabinet)Marți: 8-15 (cabinet)

Miercuri: 15-21 (cabinet)Joi: 8-15 (cabinet)

Vineri: 15-21 (cabinet)Sâmbătă: 9-13 (cabinet)

CABINET STOMATOLOGIC HANIGOVSKI

Adresa: str. Bucegi nr. 57, ChișodaTelefon: 0744.391.958

Fax: 0356.107.337Program

Luni-vineri: 19-21 (cabinet)

FARMACIA RAL-BIANCA

Adresa: str. Nicolae Firu nr. 70, ChișodaProgram

Luni-vineri: 9:30-18:30Sâmbătă: 10-14

FARMACIA ACONITUM

Adresa: str. Trandafirilor nr. 29, GirocTelefon: 0256.395.853

ProgramLuni-vineri: 9-20

Sâmbătă: 9-14

FARMACIA MELAGRAMAAdresa: str. Muncitorilor, nr. 56, Giroc

Telefon: 0722.559.728Fax: 0356.112.808

ProgramLuni-vineri: 9-20

Sâmbătă: 9-16

Farmacia NATURALIA SHOP SRL

Adresa: Str Trandafirilor nr 35, GirocTelefon: 0728-117 333; 0724-908 662;

0356-003 667Program

Luni-vineri: 8:30-19Sâmbătă: 9-13

CABINET DE CONSULTAȚII OFTALMOLOGICE OPTICA MALVINA 3MW SRL

ProgramLuni-vineri: 10-18

CABINET VETERINAR DR. VÎRTOSU DAN

Adresa: str. Nicolae Firu nr. 58, ChișodaTelefon: 0724.375.122

Fax: 0256.395.712Program

Luni-vineri: 10-18 (cabinet)

Serviciul iluminat publicServiciul de iluminat public se ocupă cu ges-

tionarea, administrarea și asigurarea sistemuluide iluminare artificială a localităților Giroc șiChișoda pe timp de noapte.

Pentru orice sesizări cu privire la becurile dinsistemul public care nu funcționează, vă rugămsă apelați numerele de telefon:

0752 192 848 sau 0800800138

(TELVERDE).

Cabinete medicale și farmacii

Cabinete veterinare

Page 8: Două ppiețe sse vvor ddeschide îîn aaceastă lună lla …...Zile de post şi posturi de peste an Miercurile şi vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate

8 DIALOG CU CETĂŢENIISSppoorrtt

Karina-Georgiana Galan3 ani și 3 luni, Giroc

Patric Szucs7 ani, Giroc

Ștefan-David Ostafe2 ani și 3 luni, Giroc

Teodora Nițișor1 an și 5 luni, Giroc

Alessia-Maria Ciure10 luni, Giroc

Câteva curiozități, despre Rusia. Deșie cea mai mare țară din lume ca teritoriu,trei sferturi din populație trăiește în zonaeuropeană. Ziua Femeii la 8 martie a fostideea unei activiste comuniste din Rusia,reprezentantă de seamă a mișcării femi-niste, prima femeie membru al unui gu-vern în Europa, pe nume AlexandraMihailovna Kollontai (1872-1952). Des-tul de straniu, ea a reprezentat statul so-

vietic în negocierile avute în perioadanoiembrie 1943 - iunie 1944 cu ambasa-dorul român în Suedia, Frederic Nanu,pentru stabilirea condițiilor de ieșire a Ro-mâniei din alianța cu Germania (cf. Wiki-pedia). O altă curiozitate ar fi numelerușilor. Noi suntem obișnuiți cu un numede familie și unul sau mai multe prenume,dar la ei sunt constant treinume: un prenume, unpatronim și un nume defamilie. Patronimele suntderivate de la numele ta-tălui. Cum au apărut celetrei nume, formele deapelare și când sunt folo-site unul, altul sau toatetrei reprezintă un adevă-rat obiect de studiu. Deexemplu, patronimele nusunt populare în afara Ru-siei. Rușii care trăiesc înstrăinătate preferă să fieapelați cu diminutive alenumelui lor, cum ar fiDima în loc de Dimitrisau Nadia în loc de Nadejda. Aproapetoate prenumele din Rusia au forme dimi-nutivale. Data de 12 septembrie a fost de-clarată în Rusia „Ziua concepției” (2007).Angajaților ruși li se dă liber, pentru a seconcentra în această zi asupra concepțieiunui copil. Femeile care dau naștere unuicopil pe 12 iunie (nouă luni mai târziu)primesc un frigider. Totul a început în

2005, în oraşul rus Ulianovsk, locul denaştere al lui Vladimir Ilici Ulianov(Lenin), unde autorităţile au găsit o me-todă specială de luptă împotriva crizei de-mografice. Primul premiu acordat a fost...10.000 de dolari. Din păcate, astăzicâștigătorii nu i-ar putea utiliza direct, în-trucât la cumpărături în Rusia este interzisa se face plăți în valute străine. Unrecepționer de la Hotelul Dagomys a ținutsă ne atragă atenția că trebuie să schim-băm întâi valuta la bancă indiferent cevrem să plătim, întrucât abaterile se pe-depsesc chiar și cu închisoarea. Probabilcă statul rus se resimte după sancțiunilepe care i le-a aplicat comunitateainternațională după toată povestea cu Cri-meea și Ucraina; prin urmare, face efor-turi să adune valută.

Hotel Dagomys, un mamut cu 1.600 decamere, îndeplinește condițiile pentru or-ganizarea unor competiții majore. Săli dejoc, piscine, totul era inclus în incintă. Te-renul din jurul hotelului a fost împrejmuit,zice Wikipedia, din cauza unei dispute le-gate de proprietate. Conform Wikipedia,Dagomys este un microdistrict situat la 12km de centrul orașului Soci. Înainte derevoluția comunistă, țarul Nicolae al II-lea, care deținea în zonă și o fermă de2.500 de hectare, a înființat aici o grădinăbotanică. Tot în regiune a fost dezvoltatăcea mai populară marcă de ceai din Rusia,Krasnodarsky. Prima plantație de ceaicare a avut succes la Soci datează din1905. În Rusia se consumă cantități im-portante de ceai. Băuturile alcoolice nu sevând înainte de ora 11 dimineața. Intere-sant este că, în Rusia, berea nu era consi-derată băutură alcoolică, până în 2011,când legea s-a schimbat.

Pentru a ajunge la Soci, am decolat dela Belgrad, cu escală la Moscova. Com-pania Aeroflot, cu care am efectuat zbo-rul, este un sponsor al competițiilorșahiste. Open Aeroflot a debutat în 2002la Moscova, devenind una dintrecompetițiile majore de șah ale Rusiei.Lecțiile de șah de pe DVD-urile pe carele-am cumpărat în ultimii ani folosesc

adesea ca material par-tide jucate în turneeleAeroflot. Victor Bolo-gan, un mare maestrunăscut la Chișinău(1971), face frecvent re-feriri la competițiile Ae-roflot în lecțiile sale.Printre mentorii lui Bolo-gan s-au numărat MarkDvorețki, un renumitautor de cărți despre fi-naluri, precum și V.A.Cebanenco, un renumitantrenor din RepublicaMoldova.

Rusia văzută dincer?... Mulți arbori, darm-a impresionat mai ales vegetația bogatădin jurul Moscovei. La o minimă scoto-ceală pe internet, descoperim, de altfel, că80% din pădurile Europei sunt deținute deRusia. Cu un total de circa un miliard dehectare, pădurile Europei reprezintă camun sfert din pădurile lumii. O zicală dinRoma antică spunea că o veveriță poateajunge din Hispania în Peninsula Italică,sărind din copac în copac. Privind Rusiadin avion, aproape că se justifică un test alveveriței.

La aeroportul din Soci, am fostașteptați. Pentru că șoferul microbuzuluiaștepta cu o mică pancartă pe care erauinițialele R.C.F., primul meu gând a mersspre „Romanian Chess Federation” dar,pentru că nu coincideau culorile, am fostobligat să rectific rapid: „Russian ChessFederation”. Șoferul avea lista cu grupulnostru. Organizarea rușilor, trebuie să re-cunosc, a fost dintre cele mai bune. Laretur, au făcut un program detaliat al ple-cărilor, pe care l-au respectat nemțește.

Pentru micile escapade în oraș am fo-losit trenul. Intrarea în gară presupune ve-rificări ca la aeroport, probabil pentru apreveni atentatele. Pe ecranele din aero-porturi chiar am văzut filmulețe care în-deamnă călătorii la vigilență împotrivateroriștilor. Gările și trenurile rusești eraucurate. Achiziția biletelor de tren nu eraun stres. Puteai cumpăra de la automate,dar erau și taxatoare în tren, iar dacă„uitai” totuși să cumperi, nu puteai ieșidin gară fără să scanezi un bilet.

Vizitarea orașului Soci a fost oexperiență interesantă. Stâlpi uriași detensiune, păzind străzile, amintindu-ți că,prin tradiție, în Rusia totul e „balșoi”(mare). Din loc în loc, tonete cu micibutoiașe ofereau trecătorilor suc de meresau limonadă, la sticlă sau la pahar. În su-permarket, am avut ocazia să învăț cumse zice „mai mare”, adică „bolșe” față de„balșoi”. Așa mi-am adus aminte desprelecțiile de istorie din școală, cu partidulbolșevic. Parcul din Soci este relativ ge-neros ca întindere, animat, incluzând di-verse tentații, de la delfinariu și pendul

(un soi de carusel în care stai din când încând cu capul în jos), până la „DomPerevertâș”, adică o casă care pe dinafarăpare a fi cu acoperișul înfipt în pământ,iar înăuntru are mobila prinsă de tavan,pentru a crea impresia că umbli cu capulîn jos. Orașul Soci a făcut ceva valuri înpresa mondială, cu ocazia Olimpiadei din2014. Evenimentul ar fi înghițit, se pare,circa 51 miliarde de dolari din bugetulRusiei și a devenit epicentrul unei dezba-teri pesimiste, la nivel mondial, despreviitorul jocurilor olimpice de iarnă. Pentrunoi, ca turiști, Satul Olimpic de la Soci afost de două ori o țintă inaccesibilă, dincauza buletinului meteo. Sau buletinulmeteo a fost acarul Păun, nu știu.

Urmele jocurilor olimpice din 2014 seregăsesc în suveniruri cu mascotele jocu-rilor: magneți, păpuși, monede aniversare,care încă reprezintă o atracție. Se pare căjocurile olimpice de iarnă au reprezentat oafacere falimentară pentru aproape toateorașele care le-au organizat, până în pre-zent.

Un articol foarte interesant pe aceastătemă, semnat Cătălin Andrei, este pe site-ul stirileprotv.ro - unde aflăm, printre al-tele, că viitorul jocurilor olimpice de iarnăeste sumbru nu numai din motive econo-mice, dar și din cauza schimbărilor cli-matice care se vor petrece în următoareledecenii. Găsim aici subtitluri precum:„Satul Olimpic din Atena, noile ruine aleGreciei”, „Evitarea falimentului, nouadisciplină olimpică” sau „Jocurile foameide la Sochi”.

Zamfir MOLDOVAN, antrenor maestru- va urma -

DDIINN RRUUSSIIAA,, CCUU DDRRAAGG!! ((ppaarrtteeaa aa ppaattrraa))

Alexandra Mihailovna Kollontai