RĂDUCAN SORINCOLEGIUL MIHAI VIEAZUL INEU

A luat naştere în urma acţiunii apelor mării și a agenţilor

morfogenetici interni

Coborând sub nivelul apei, descoperim variate forme de relief. Aceste forme de relief sunt:

1. Ţărmul: este fâşia de uscat atacată continuu de valurile mării. 50 m

2. Platforma continentală (şelful): este prelungirea uscatului în apa mării, apare ca o câmpie netedă. 200m

3. Abruptul continental (versantul): reprezintă legătura cu fundul oceanului, coboară brusc până la 3000/4000m

4. Fundul oceanului (câmpia abisală):6000m este întreruptă de:

a. dorsalele oceanice:

b. fosele (gropile abisale): 11033m Groapa Marianelor

Ţărmurile şi articulaţiile ţărmurilor

Reprezintă locul luptei permanente dintre apă şi uscat datorită valurilor, mareelor şi curenţilora. ţărmurile înalte: dau naştere falezelor datorită acţiuni de eroziune a apei mării (fiorduri, estuare, riass, canale)b. ţărmurile joase: dau naştere plajelor, deltelor, cordoane litoralele, lor le este caracteristic acumulareac. articulaţiile ţărmurile: țărmul nu este drept, ci prezintă

diferite articulaţii (crestături). Acestea sunt:1. insulele;2. arhipelaguri3. peninsulele;4. golfurile5. capurile;6. istmurile;7. strâmtorile.

1. Insulele sunt porţiuni de uscat înconjurate din toate părţile de apă. După origine, insulele pot fi:

continentale (atunci când s-au desprins dintr-un continent). Ex.: I. Marea Britanie.

vulcanice (dacă au fost clădite de vulcani). Ex.: I. Islanda.

coraligene (dacă au apărut ca urmare a dezvoltării coloniilor de corali).

• O grupare de mai multe insule formează un 2. arhipelag(ex.: Arhipelagul Indonezian – cel mai mare din lume, Arhipelagul Britanic, Arhipelagul Hawaii).

Insule

Arhipelaguri

3. Peninsulele sunt prelungiri ale uscatului în apă. Acestea sunt înconjurate de apă din trei părţi (ex.: Peninsula Iberică, Peninsula Italică, Peninsula Scandinavă, Peninsula Arabică).

Peninsule

4. Golfurile sunt pătrunderi (intrânduri) ale apei în interiorul uscatului (de exemplu, Golful Mexic, Golful Persic, Golful Biscaya).

5. Capurile reprezintă porţiunile cele mai înaintate ale uscatului în mare (Capul Roca, Capul Nord, Capul Bunei Speranţe).

6. Strâmtorile sunt fâşii înguste de apă care leagă două mări sau oceane ori porţiuni de mări sau oceane. Exemple: Strâmtoarea Gibraltar (uneşte Marea Mediterană cu Oceanul Atlantic); Strâmtoa-rea Bering (face legătura dintre Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic).

7. Istmurile reprezintă fâşii înguste de uscat care fac legătura dintre două porţiuni de uscat mai mari. De exemplu, Istmul Panama leagă cele două Americi, iar Istmul Suez uneşte Africa şi Asia. Unele istmuri au fost tăiate de om pentru a construi canaluri (Canalul Panama, Canalul Suez, Canalul Corint).

Golfuri

Capuri

Strâmtoarea Gibraltar

Istmul şi Canalul Panama

Fig. 1. Articulaţiile ţărmurilor

Ţărmurile pot fi înalte (atunci când apa vine în contact cu o zonă de munte sau de podiş) sau joase(când apa vine în contact cu o zonă de câmpie).

A. Ţărmurile înalte au faleză. În categoria ţărmurilor înalte intră şi ţărmurile cu fiorduri.

Ţărm cu fiorduri

Ţărmurile joase au o plajă extinsă. În cadrul ţărmurilor joase pot fi întâlnite delte, limanuri, lagune şi estuare.

Lagunele sunt foste golfuri, care au fost închise printr-un cordon litoral construit de mare

Limanurile sunt lacuri, formate la gura de vărsare a unui râu prin bararea gurii de vărsare a acestuia cu un cordon litoral.

Estuarele au forma unor golfuri cu aspect de pâlnie, apărute în urma lărgirii gurii de vărsare a unui râu sub acţiunea apelor mării. Estuarele se formează doar acolo unde există maree puternică.

Deltele se formează pe ţărmurile mărilor cu maree foarte slabe, la gurile de vărsare ale unor fluvii foarte mari, care transportă o cantitate apreciabilă de aluviuni. În cadrul deltei, fluviul îşi desface cursul în mai multe braţe. Exemple: Delta Dunării, Delta Mississippi, Delta Gange-Brahmaputra (cea mai mare de pe Glob).

Ţărm jos

Lagune

Estuare

Limane

Delta Dunării