RS Examen CES
-
Upload
alina-marian -
Category
Documents
-
view
232 -
download
1
Transcript of RS Examen CES
1
1 Esența modelului client-server
Icircn Internet este utilizată o tehnologie care se numește client-server Noțiunea de client și server se
referă atacirct la calculatoare cacirct și la programe
Clientul este partea activă Serverul este partea pasivă Clientul se adresează la server cu interpelări
Serverul recepționează interpelările le prelucrează și transmite răspunsul serverului Calculatoarele
client sunt mai puțin performante Serverul este de regulă un calculator puternic
2 Noțiunea de aplicație
Vom numi aplicație programul de calculator destinat prelucrării informației
3 Explicația şi definiția termenului WWW
Termenul World Wide Web abreviat WWW numit scurt Web (icircn limba engl icircnseamnă bdquopacircnzărdquo (de
păianjen)) denumește totalitatea siturilor documentelor și informațiilor de tip hipertext legate icircntre
ele care pot fi accesate prin Internet (bdquoumpluturardquo Internetului) Resursele sunt organizate icircn pagini
Web
4 Noțiunea de hipertext Necesitatea hipertextului
Un hipertext este un text afișat pe un monitor de computer sau pe alte dispozitive electronice cu
referințe (hiperlinkuri) către alt text pe care cititorul poate imediat să-l acceseze sau cu referințe ce
pot dezvălui icircn mod progresiv textul pe mai multe niveluri de detaliu sau bdquomaterial scris sau grafic
interconectat icircntr-o manieră complexă care icircn mod convențional nu poate fi reprezentat pe hacircrtierdquo
5 Noțiune de sit Web
ansamblu de pagini Web interconectate aflat icircn proprietatea unei persoane organizaţii companii
găzduit (hostat) pe un calculator pe care este instalată o programă server avacircnd
asociată o adresă vizibilă utilizatorilor din Internet se numeşte sit
6 Noțiunea de rețea
Rețea de calculatoare ndash o mulțime de calculatoare ce pot schimba informații prin intermediul unei
structuri de comunicații (linii de telefon cablu optic unde radio)
7 Clasificarea rețelelor
Clasificare după centralizare (ARPAnetMetanet și Freenet)
Clasificare după topologie (magistrală inel stea)
Clasificare după modul de conectare (fibră optică Ethernet Wireless LAN (din engleză și
icircnseamnă fără fir) HomePNA sau Power line)
Clasificare după relațiile funcționale (arhitectura de rețea) (Active Networking
Architecture Client-Server Architecture și Peer-to-peer (workgroup) Architecture si
Storage Area Network (SAN) Network Attached Storage (NAS) )
Clasificare după extindere (LAN MAN WAN PAN)
8 Proveniențasemnificația noțiunii Internet
Internet este un cuvacircnt artificial
Interconected + network
Internet ndash rețea de rețele
9 Istoria apariției Internet-ului
Icircn anul 1987 paralel cu ARPANET icircncepe să funcționeze rețeaua NSFNET al Fundației
Naționale pentru stiință (NSF ndash National Science Foundation)
Multe universități au preferat conectarea la NSFNET din cauza restricțiilor cu character
militar impuse de ARPANET
Icircn anul 1990 ARPANET dispare iar NSFNET constituie icircnceputul unei rețele globale care a
primit denumirea de Internet
10 Proiectul Arpanet
Icircn anul 1969 icircntre Universitatea din California ndash Los Angeles 1050376i Institutul de cercetare
Stanford a fost instalată o legătură prin rețea numită ARPANET (Advanced Research
Project Agency Network) finanțată de Ministerul Apărării din SUA
Icircn acelasi an la rețea a fost conectată Universitatea Utah si Universitatea din California ndash
Santa Barbara
11 Motoare de căutare Structura unui motor de căutare Cele mai cunoscute motoare de
căutare
Program care accesează Internetul icircn mod automat si frecvent si care stochează titlul
cuvinte cheie si parțial chiar conținutul paginilor web icircntr-o bază de date Icircn momentul icircn
care un utilizator apelează la un motor de căutare pentru a găsi o anumită frază sau cuvacircnt
motorul de căutare se va uita icircn această bază de date si icircn funcție de anumite criterii de
prioritate va crea si afisa o listă de rezultate (engleză hit list )
Cele mai populare motoare de căutare sunt Google (asigură mai mult de 50 din căutări)
AltaVista Asc Jeeves Euroseek Nigma Yandex HotBot Lykos LookSmart GoGo şi a
12 Noțiunea de protocol Protocoalele utilizate icircn Internet
Pentru ca 2 calculatoare să poată comunica unul cu celălalt amacircndouă trebuie să respecte
aceleasi reguli adică acelasi protocol
Cele mai importante protocoale folosite de calculatoare icircn Internet se numesc IP (Internet
Protocol) si TCP (Transport Control Protocol)
IP este responsabil de transferal informației iar TCP asigură fiabilitatea comunicării
13 Noțiune de navigator (browser) Cele mai utilizate navigatoare
Pentru căutarea informaţiilor icircn Internet sunt utilizate aplicaţii speciale ndash browser-e sau
navigatoare Web Cele mai cunoscute navigatoare sunt
bull Internet Explorer
bull MozillaFirefox
bull Opera
bull Google Chrome
14 Diferența dintre un motor de căutare şi un director
Motoarele de cautare au baze de date construite de roboti (robots) care viziteaza site-urile si
adauga informatii despre siteuri in baza lor de date Pe de alta parte directoarele web sunt editate
de catre oameni baza lor de date se construieste de catre oameni care viziteaza siteul si daca il
considera o resursa viabila il adauga in baza de date
15 Noțiune de relevanță a căutării
Relevanţa unei pagini web este foarte importantă atacirct pentru utilizatori cacirct şi pentru motoarele de
căutare Acestea din urmă iau icircn calcul cacircţiva factori atunci icircn ceea ce priveşte relevanţa unei
pagini web
1 Metatitlul paginii
Cel mai important lucru pe care motoarele de căutare icircl analizează cacircnd stabilesc relevanţa unei
pagini web este metatitlul Acesta trebuie să fie indicatorul icircntregului conţinut al respectivei
pagini
2 Conţinutul semantic al paginii web
Google şi celelalte motoare de căutare de pe Internet fac analize complete asupra conţinutului
semantic al paginilor web pentru a determina relevanţa lor icircn raport cu căutările utilizatorilor
3 Anchor text-ul
Anchor text-ul este un alt factor la care motoarele de căutare se uită cacircnd stabilesc relevanţa unei
pagini web Anchor text-ul ne spune practic la ce să ne aşteptăm cacircnd accesăm respectiva pagină
4 Bounce rate-ul
Este foarte important ca vizitatorii paginilor dumneavoastră să petreacă mai mult timp pe acestea
Cu cacirct părăsesc mai repede paginile (bounce rate foarte mare) cu atacirct relevanţa paginilor web
scade
5 Concordanţa dintre subiectele dezbătute şi temele generale ale site-ului
Subiectele dezbătute pe paginile web trebuie să fie mereu icircn concordanţă cu temele generale ale
site-ului spune o regulă de aur din SEO Firesc Google şi alte motoare de căutare determină
relevanţa paginilor şi icircn funcţie de acest criteriu
16 Algoritmul de lucru al motorului de căutare Google
Motoarele de cautare (google bing yahoo etc) utilizeaza niste bdquorobotirdquo bdquocrawlersrdquo sau bdquospidersrdquo
care identifica paginile fisierele video imaginile etc si le indexeaza Aceste programe identifica
paginile si fisierele unui site prin intermediul linkurilor Apoi stocheaza pe servere numai anumite
parti relevante pe care sa le bdquoscoata in fatardquo ca rezultate ale cautarii atunci cand sunt cautari ce au
legatura cu respectivele pagini fisiere
bull Rangul Paginii (Page Rank)
bull Cautarea unui cuvant cheie
bull Cum listeaza motoarele de cautare
Esentialul este ca programele motoarelor de cautare cauta in intregul web incepand de la
paginile cunoscute si urmarind toate link-urile si de asemenea luand paginile inscrise manual In
cazul lui Google site-urile care au rangul paginii mai mare sunt bdquovizitaterdquo mai des si mai
patrunzator
Avantajul de a fi bdquovizitatrdquo ndashde motoarele de cautare ndashmai des este acela ca poti face ca pagina
sa vina mai aproape de topul rezultatelor si sa vezi daca schimbarile tale au mers
In final poti sa platesti pentru a aparea pe pagina de rezultate Pagina ta va aparea atunci cand
cineva cauta dupa un cuvant sau fraza cheie pe care l-ai ales Google AdWords este cel mai
popular in acest domeniu ndashsi sincer va spun ca este si cel mai eficient
17 Motoare de căutare destinate copiilor Necesitatea lor
KolJr Quintura KidRex SafeSearchRex
Simple la utilizare Free control parental filter pentru continuturi neadecvate virstei etc
18 Metamotoare de căutare Exemple
Meta-motoarele de căutare interoghează simulan bazele de date ale mai multor motoare de căutare
și vă prezintă rezultatele la comun ordonate după algoritme proprii
Ex
Scour care caută simultan icircn bazele Google Yahoo și Bing dar și icircn discuțiile de
pe Twitter
AllPlus
Yippy
Metacrawler
19 Limbaje de formulare a interogărilor icircntr-un motor de căutare
20 Exemplul motorului Google
Sistemul motoarelor de căutare actuale cum ar fi și Google inspectează permanent Internetul icircn
special siturile cele mai vizitate și extrage din ele (indexează) informația necesară icircn avans chiar
și icircn momentele cacircnd nu există cereri de căutare concrete active Informația extrasă este apoi
depozitată icircn baza de date a sistemului Scopul este ca la cerere această informație să poată fi
prezentată utilizatorului foarte rapid chiar dacă ea este deja mai mult sau mai puțin depășită
21Aplicații de prezentare a informației
1 Prezentari PowerPoint2 Prezentari PDF3 Prezentari multimedia4 Prezentari Flash
2Eficienta perceperii informației de către om1 Perceperea auditiva- 152 Perceperea vizuala- 253 Perceperea auditiva + perceperea vizuala- 65
3Definiția prezentării electronicePrin prezentare electronică (PE) icircnţelegem o consecutivitate logică de slide-uri unite printr-o tematică şi principii de perfectare comune folosită de profesor la lecţie şi care este completată şi comentată de profesor
4Noțiune de slide şi diapozitivSlide (engl) ndash un diapozitiv şi prin extensie imagini proiectate de o aplicaţie de prezentare gen MS PowerPointDiapozitiv (fr) ndash o imagine color sau alb-negru pe un suport transparent destinată pentru a fi proiectată
5Clasificarea prezentărilor electronice1 Prezentari PowerPoint2 Prezentari PDF3 Prezentari multimedia4 Prezentari Flash
6Etapele de elaborare a unei prezentări electronice1 Proiectare conceptuală2 Proiectare nemijlocită3 Elaborarea prezentării4 Elaborarea recomandărilor metodice
1 La etapa de proiectare conceptuală se caută răspunsuri pertinente la următoarele icircntrebări1 care este scopul PE altfel spus la care etapă a lecţiei se va folosi PE2 de ce este necesară PE (lipsa surselor didactice necesitatea prezentării unor materiale informaţionale unice necesitatea de a sistematiza şi a structura materia de studii modelarea unor procese)3 care va fi structura PE4 care va fi conţinutul PE
PE poate fi utilizată la orice etapă a lecţieia la etapa de motivareb la etapa de actualizare a cunoştinţelor şi capacităţilorc la etapa de prezentare a materiei noid la etapa de fixare generalizare şi sistematizare a cunoştinţelore etapa de evaluare
2 La etapa de proiectare propriu-zisă se realizează următoarele lucrăria elaborarea şabloanelor pentru slide-urib pregătirea fragmentelor de text a obiectelor grafice (scheme imagini etc)
3 La etapa de elaborare a prezentării se realizează următoarele acţiuni1 aranjarea slide-urilor icircntr-o ordine logică2 elaborarea cuprinsului3 determinarea modului de schimbare a slide-urilor4 inserarea butoanelor de navigare şi a link-urilor5 realizarea efectelor de animaţie6 inserarea sunetului fragmentelor video etc7 depistarea erorilor
4 La etapa de elaborare a recomandărilor metodice se realizează următoarele lucrăria determinarea şi descrierea eficacităţii programuluib descrierea modului de integrare a PE icircn structura lecţieic descrierea comentariilor la PE
7Principiile de elaborare a prezentărilor electronicebull volumul optimalbull accesibilitatea informaţieibull caracterul ştiinţificbull diversitatea formelorbull luarea icircn consideraţie a particularităţilor perceperii informaţiei de pe ecranbull atractivitateabull stilul şi elementele esteticebull caracterul dinamic
8Elementele structurale obligatorii ale prezentării electronicebull coperta prezentăriibull slide-ul de titlubull cuprinsulbull materia de studiubull dicţionarul de termenibull sistemul de asistenţăbull sistemul de control al cunoştinţelor (opţional)
bull resursele informaţionale la temă9Coperta prezentării electronice cerințe faţă de elaborareCoperta PE este primul slide care se contopeşte cu slide-ul de titluCerinţe
1 expresivitate2 fundal special3 obiecte grafice
10Slide-ul de titlu structurabull denumirea temeibull informaţii despre unitatea şcolarăbull informaţii despre autorbull data elaborăriibull auditoriul ţintăbull informaţii despre localizarea informaţiei icircn reţea pe calculator şi numele fişierului
11Cuprinsul prezentării electronicebull este un element structural important al PEbull trebuie să fie destul de amănunţit pentru a permite accesul (cu ajutorul lunk-urilor respective) la
unităţile de conţinut necesarebull trebuie să fie accesibil vederii (să icircncapă icircntr-un slide)bull cerinţele 2 şi 3 de mai sus pot fi ldquoicircmpăcaterdquo prin utilizarea meniurilor cu două nivele
12Funcția cuprinsului13Cerințe şi moduri de elaborare
Respectaţi unul şi acelaşi stil icircn perfectarea prezentării Nu folosiţi stiluri care ar distrage atenţia de la conţinutul prezentării Informaţia auxiliară (de exemplu butoanele de navigare) nu trebuie să domine informaţia de
bază (text imagini) Slide-ul nu trebuie supraicircncărcat cu informaţii omul nu poate memoriza mau mult de 5 fapte
concluzii definiţii Eficienţa maximală se obţine atunci cacircnd fiecare idee este expusă pe un slide aparte
14Perfectare slide-urilor Stil Fundal Utilizarea culorilor Efecte de animare
15Alegerea culorilor Pe un singur slide se recomanda a folosi trei-patru culori Pentru fundal şi textul slide-ului alegeţi culori care contrastează Atrageţi atenţia la textul hiper-link-urilor (pacircnă la şi după utilizare)
16Amplasarea informației pe slide Este preferabilă amplasarea orizontală a informaţiei Informaţia mai importantă trebuie plasată la centrul ecranului Dacă sunt folosite imagini inscripţiile explicative trebuie plasate sub imagine
17Evidențierea informației Utilizarea ramelor graniţelor Diferite culori ale fonturilor
Utilizarea desenelor diagramelor schemelor pentru ilustrarea celor mai importante fapte18Cerințe faţă de utilizarea fontului
pentru titluri ndash nu mai mic de 24 pentru informaţii ndash nu mai puţin de 18 fonturile fără serife se citesc mai uşor de la o distanţă mare nu se permite utilizarea diferitor tipuri de fonturi icircntr-o prezentare pentru evidenţierea informaţiei se foloseşte fontul bold cursiv sublinierea
19Fonturi fără serifeArial prezentare
Arial Black prezentareArial Narrow prezentare
Comic Sans MS prezentareVerdana prezentare
31 Serviciile de bază ale Internet-ului (enumerare)
Serviciul e-mail Grupuri de discuţii prin e-mail Forum de discuţii Chatul Serviciul Skype Icircnvăţare on-line Situri profesionale pentru testare Elaborare de situri Cărţi electronice Comunităţi virtuale Blogul Google Docs Flicr YouTube Marcare socială Rețele sociale Wiki Servicii Google
2 Serviciul e-mail principiul de lucruPoşta (mesageria) electronică sau e-mail mult timp a fost și este cel mai răspacircndit şi ieftin mijloc de schimb de informaţii Icircn calitatea de mijloc de transmitere a mesajelor ea nu se deosebeşte esenţial de poşta obişnuită dar lucrează cu mult mai rapid Pe vremuri utilizatorul cu ajutorul unui program special pregătea un mesaj şi icircl plasa icircn dosarul pentru mesajele de ieşirebull Pentru transmiterea mesajelor se utilizează protocolul IMAP ndash Internet Message Access Protocol
(protocolul accesului la mesajele din Internet) bull Pentru primirea mesajelor este utilizat protocolul POP3 - Post Office Protocol (protocolul
oficiului poştal) 3 Exemple de servere ce oferă găzduire gratuită de posta
bull Icircn Internet există mai multe servere care oferă găzduire gratuită de poştă electronică (wwwyahoocom wwwgmailcom wwwhotmailcom wwwmailru wwwemailro etc)
bull Serverele enumerate permit crearea unui cont care poate fi accesat prin introducerea numărului contului şi a parolei
4 Forma unei adrese e-mailbull Adresa de e-mail are formabull nume_utilizatoradresa_server_mail
5 Grupuri de discuţii prin e-mail esența modul de funcţionarebull Un grup de discuţii este format printr-o listă de adrese e-mail găzduite pe anumite calculatoare
pe care sunt instalate aplicaţii numite Mail Processor Fiecare listă de adrese e-mail are o adresă comună asemănătoare unei adrese e-mail obişnuite Trimiterea unui mesaj pe această adresă are drept efect primirea mesajului de către toţi utilizatorii din listă
bull De obicei există un administrator al listei la care se pot icircnscrie utilizatori noi Listele de e-mail sunt organizate pe teme de discuţii
bull O listă de discuţii poate avea propria pagină Web pe care sunt publicate toate mesajele membrilor grupului Accesul la o asemenea pagină poate fi publică dar poate fi şi privată
6 Forum-ul esența modul de funcţionarebull Icircn vorbirea curentă forumul semnifică locul de icircntacirclniri de discuţii Forumul electronicde
discuţie este de asemenea un loc de icircntacirclniri virtuale şi de schimb de opinii accesibil printr-un calculator dotat cu o aplicaţie de mesajerie electronică sau un navigator (browser) Web
bull Forumul propune mai multe compartimente pentru discuţii Activitatea forumului constă icircn crearea de către utilizator a temelor icircn cadrul compartimentelor şi discutarea lor Discuţia se reduce la postarea (publicarea) de către utilizatori a mesajelor sale
7 Noțiunea de fir (thread)bull Fiecare mesaj are autor formă şi un conţinut Pentru a posta mesajul pe forum utilizatorul nu are
nevoie de programe speciale ndash de la el se cere de a completa o formă pe sitbull O calitate principială a forumului constă icircn faptul că mesajele sunt reunite icircn bdquofirurirdquo (engl
thread ndash fir) Cacircnd utilizatorul răspunde pe forum la un mesaj răspunsul va fi bdquolegatrdquo de mesajul iniţial Consecutivitatea răspunsurilor răspunsurilor la răspunsuri formează un bdquofirrdquo
8 Avantajele utilizării forum-uluibull mesajele parvenite pot fi clasificate icircn mai multe moduri (după dată după temă după
interlocutor etc)bull forumul conturează clar obiectul discuţiei (vis-a-vis de caracterul informal al altor instrumente
de comunicare)bull dacă pe parcursul discuţiei apare o subtemă interesantă demnă de discuţie poate fi creat un
forum suplimentar9 Inconvenientele utilizării forum-uluibull axarea strictă a discuţiilor numai pe obiectul discuţiei poate limita apariţia unor intervenţii
pertinente pentru contextul pedagogicbull există riscul de a pierde scopul discuţiei dacă apar multe forumuri suplimentarebull necesitatea unui sau a mai multor moderatori care informează participanţii despre noutăţi
10 Chat-ul (mesageria instantanee) esența modul de funcţionarebull Cuvacircntul bdquochatrdquo icircn limba engleză icircnseamnă discuţie taifasbull Icircn cadrul cursului nostru chatul va desemna un dialog sau schimb de replici scrise (text) icircntre
două sau mai multe persoane prin intermediul unui canal electronic de transmitere de obicei
Internet Deoarece mesagele transmise sunt afişate aproape instantaneu cu momentul scrierii lor chatul se mai numeşte mesagerie instantanee
bull Chatul poate fi realizat sau pe browser sau cu ajutorul unui program special de exemplu Yahoo Messenger
11 Utilizarea smiley-urilorbull O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor şi a unor semne
convenţionale numite smiley De exemplu bdquocurdquo citit literă cu luteră icircn limba engleză se pronunţă bdquosi iurdquo ceea ce fonetic corespunde foarte bine şi cuvintelor bdquosee yourdquo- la revedere
bull Exemple de smiley -) ndash zacircmbet -0 ndash mirare (gura deschisă) etc12 Avatarulbull De regulă icircn discuţiile pe forum sau pe chat utilizatorul nu-şi dezvăluie identitatea de exemplu
nu-şi expune fortografia Icircn schimb el foloseşte o imagine de dimensiuni mici numită avatar sau userpik Avatarul poate fi static sau animat Se poate spune că avatarul este faţa utilizatorului icircn lumea vituală Avatarul nu se alege la icircntacircmplare el exprimă unele trăsăturia ale caracterului utilizatorului
bull Icircn religia induistă avatarul este o fiinţă care icircl icircntruchipează pe Dumnezeu13 Instrumente asincrone şi sincrone de schimb de informații deosebirilebull Se poate observa că icircn cazul chatului ambii utilizatori icircn unul şi acelaşi timp se află la
calculatoarele sale Un asemenea mod de lucru se numeşte sincron (care are loc concomitent)bull Icircn cazul forumului reacţia utilizatorului la o idee de pe sit poate să fie momentană dar se poate
produce şi peste o oră o zi o săptămacircnă o lună şi chiar mai mult Un asemenea mod de lucru se numeşte asincron
14 Serviciul Skypebull Skype este un cuvacircnt artificial care desemnează o aplicaţie gratuită ce permite utilizatorilor să
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizacircnd tehnici de tip Voice over IP (VoIP) Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite indiferent de orașele și țările de unde se vorbește icircn vreme ce apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de obicei contra cost Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună
15 Modul de utilizarebull Pentru ca utilizatorii să poată utiliza serviciul Skype este necesar ca la fiecare calculator să fie
instalată o cameră video şi un microfon (de obicei microfonul este incorporat icircn cameră) să fie instalat programul Skype şi să fie creat un cont pe el Icircn notebook-uri camera video este incorporată
bull Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis de pe adresa httpwwwskypecom 16 Avantaje
Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis
17 Noțiune de icircnvăţare on-linebull După cum se ştie după cunoştinţe omul merege mai icircntacirci la şcoală apoi la universitate sau la o
altă instituţie de icircnvăţămacircnt Afară de aceasta există o mulţime de cursuri de limbi străine de foto etc Omul poate pleca la librărie şi cumpăra o mulţime de cărţi pentru autoinstruire Azi există icircncă o variantă icircnvăţarea prin intermediul Internetului sau cum i se mai spune ndash icircnvăţarea on-line
18 Avantajele icircnvăţării on-linebull se poate icircnvăţa icircn locul şi la momentul potrivitbull există un spectru larg de programe de instruire
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Clasificare după extindere (LAN MAN WAN PAN)
8 Proveniențasemnificația noțiunii Internet
Internet este un cuvacircnt artificial
Interconected + network
Internet ndash rețea de rețele
9 Istoria apariției Internet-ului
Icircn anul 1987 paralel cu ARPANET icircncepe să funcționeze rețeaua NSFNET al Fundației
Naționale pentru stiință (NSF ndash National Science Foundation)
Multe universități au preferat conectarea la NSFNET din cauza restricțiilor cu character
militar impuse de ARPANET
Icircn anul 1990 ARPANET dispare iar NSFNET constituie icircnceputul unei rețele globale care a
primit denumirea de Internet
10 Proiectul Arpanet
Icircn anul 1969 icircntre Universitatea din California ndash Los Angeles 1050376i Institutul de cercetare
Stanford a fost instalată o legătură prin rețea numită ARPANET (Advanced Research
Project Agency Network) finanțată de Ministerul Apărării din SUA
Icircn acelasi an la rețea a fost conectată Universitatea Utah si Universitatea din California ndash
Santa Barbara
11 Motoare de căutare Structura unui motor de căutare Cele mai cunoscute motoare de
căutare
Program care accesează Internetul icircn mod automat si frecvent si care stochează titlul
cuvinte cheie si parțial chiar conținutul paginilor web icircntr-o bază de date Icircn momentul icircn
care un utilizator apelează la un motor de căutare pentru a găsi o anumită frază sau cuvacircnt
motorul de căutare se va uita icircn această bază de date si icircn funcție de anumite criterii de
prioritate va crea si afisa o listă de rezultate (engleză hit list )
Cele mai populare motoare de căutare sunt Google (asigură mai mult de 50 din căutări)
AltaVista Asc Jeeves Euroseek Nigma Yandex HotBot Lykos LookSmart GoGo şi a
12 Noțiunea de protocol Protocoalele utilizate icircn Internet
Pentru ca 2 calculatoare să poată comunica unul cu celălalt amacircndouă trebuie să respecte
aceleasi reguli adică acelasi protocol
Cele mai importante protocoale folosite de calculatoare icircn Internet se numesc IP (Internet
Protocol) si TCP (Transport Control Protocol)
IP este responsabil de transferal informației iar TCP asigură fiabilitatea comunicării
13 Noțiune de navigator (browser) Cele mai utilizate navigatoare
Pentru căutarea informaţiilor icircn Internet sunt utilizate aplicaţii speciale ndash browser-e sau
navigatoare Web Cele mai cunoscute navigatoare sunt
bull Internet Explorer
bull MozillaFirefox
bull Opera
bull Google Chrome
14 Diferența dintre un motor de căutare şi un director
Motoarele de cautare au baze de date construite de roboti (robots) care viziteaza site-urile si
adauga informatii despre siteuri in baza lor de date Pe de alta parte directoarele web sunt editate
de catre oameni baza lor de date se construieste de catre oameni care viziteaza siteul si daca il
considera o resursa viabila il adauga in baza de date
15 Noțiune de relevanță a căutării
Relevanţa unei pagini web este foarte importantă atacirct pentru utilizatori cacirct şi pentru motoarele de
căutare Acestea din urmă iau icircn calcul cacircţiva factori atunci icircn ceea ce priveşte relevanţa unei
pagini web
1 Metatitlul paginii
Cel mai important lucru pe care motoarele de căutare icircl analizează cacircnd stabilesc relevanţa unei
pagini web este metatitlul Acesta trebuie să fie indicatorul icircntregului conţinut al respectivei
pagini
2 Conţinutul semantic al paginii web
Google şi celelalte motoare de căutare de pe Internet fac analize complete asupra conţinutului
semantic al paginilor web pentru a determina relevanţa lor icircn raport cu căutările utilizatorilor
3 Anchor text-ul
Anchor text-ul este un alt factor la care motoarele de căutare se uită cacircnd stabilesc relevanţa unei
pagini web Anchor text-ul ne spune practic la ce să ne aşteptăm cacircnd accesăm respectiva pagină
4 Bounce rate-ul
Este foarte important ca vizitatorii paginilor dumneavoastră să petreacă mai mult timp pe acestea
Cu cacirct părăsesc mai repede paginile (bounce rate foarte mare) cu atacirct relevanţa paginilor web
scade
5 Concordanţa dintre subiectele dezbătute şi temele generale ale site-ului
Subiectele dezbătute pe paginile web trebuie să fie mereu icircn concordanţă cu temele generale ale
site-ului spune o regulă de aur din SEO Firesc Google şi alte motoare de căutare determină
relevanţa paginilor şi icircn funcţie de acest criteriu
16 Algoritmul de lucru al motorului de căutare Google
Motoarele de cautare (google bing yahoo etc) utilizeaza niste bdquorobotirdquo bdquocrawlersrdquo sau bdquospidersrdquo
care identifica paginile fisierele video imaginile etc si le indexeaza Aceste programe identifica
paginile si fisierele unui site prin intermediul linkurilor Apoi stocheaza pe servere numai anumite
parti relevante pe care sa le bdquoscoata in fatardquo ca rezultate ale cautarii atunci cand sunt cautari ce au
legatura cu respectivele pagini fisiere
bull Rangul Paginii (Page Rank)
bull Cautarea unui cuvant cheie
bull Cum listeaza motoarele de cautare
Esentialul este ca programele motoarelor de cautare cauta in intregul web incepand de la
paginile cunoscute si urmarind toate link-urile si de asemenea luand paginile inscrise manual In
cazul lui Google site-urile care au rangul paginii mai mare sunt bdquovizitaterdquo mai des si mai
patrunzator
Avantajul de a fi bdquovizitatrdquo ndashde motoarele de cautare ndashmai des este acela ca poti face ca pagina
sa vina mai aproape de topul rezultatelor si sa vezi daca schimbarile tale au mers
In final poti sa platesti pentru a aparea pe pagina de rezultate Pagina ta va aparea atunci cand
cineva cauta dupa un cuvant sau fraza cheie pe care l-ai ales Google AdWords este cel mai
popular in acest domeniu ndashsi sincer va spun ca este si cel mai eficient
17 Motoare de căutare destinate copiilor Necesitatea lor
KolJr Quintura KidRex SafeSearchRex
Simple la utilizare Free control parental filter pentru continuturi neadecvate virstei etc
18 Metamotoare de căutare Exemple
Meta-motoarele de căutare interoghează simulan bazele de date ale mai multor motoare de căutare
și vă prezintă rezultatele la comun ordonate după algoritme proprii
Ex
Scour care caută simultan icircn bazele Google Yahoo și Bing dar și icircn discuțiile de
pe Twitter
AllPlus
Yippy
Metacrawler
19 Limbaje de formulare a interogărilor icircntr-un motor de căutare
20 Exemplul motorului Google
Sistemul motoarelor de căutare actuale cum ar fi și Google inspectează permanent Internetul icircn
special siturile cele mai vizitate și extrage din ele (indexează) informația necesară icircn avans chiar
și icircn momentele cacircnd nu există cereri de căutare concrete active Informația extrasă este apoi
depozitată icircn baza de date a sistemului Scopul este ca la cerere această informație să poată fi
prezentată utilizatorului foarte rapid chiar dacă ea este deja mai mult sau mai puțin depășită
21Aplicații de prezentare a informației
1 Prezentari PowerPoint2 Prezentari PDF3 Prezentari multimedia4 Prezentari Flash
2Eficienta perceperii informației de către om1 Perceperea auditiva- 152 Perceperea vizuala- 253 Perceperea auditiva + perceperea vizuala- 65
3Definiția prezentării electronicePrin prezentare electronică (PE) icircnţelegem o consecutivitate logică de slide-uri unite printr-o tematică şi principii de perfectare comune folosită de profesor la lecţie şi care este completată şi comentată de profesor
4Noțiune de slide şi diapozitivSlide (engl) ndash un diapozitiv şi prin extensie imagini proiectate de o aplicaţie de prezentare gen MS PowerPointDiapozitiv (fr) ndash o imagine color sau alb-negru pe un suport transparent destinată pentru a fi proiectată
5Clasificarea prezentărilor electronice1 Prezentari PowerPoint2 Prezentari PDF3 Prezentari multimedia4 Prezentari Flash
6Etapele de elaborare a unei prezentări electronice1 Proiectare conceptuală2 Proiectare nemijlocită3 Elaborarea prezentării4 Elaborarea recomandărilor metodice
1 La etapa de proiectare conceptuală se caută răspunsuri pertinente la următoarele icircntrebări1 care este scopul PE altfel spus la care etapă a lecţiei se va folosi PE2 de ce este necesară PE (lipsa surselor didactice necesitatea prezentării unor materiale informaţionale unice necesitatea de a sistematiza şi a structura materia de studii modelarea unor procese)3 care va fi structura PE4 care va fi conţinutul PE
PE poate fi utilizată la orice etapă a lecţieia la etapa de motivareb la etapa de actualizare a cunoştinţelor şi capacităţilorc la etapa de prezentare a materiei noid la etapa de fixare generalizare şi sistematizare a cunoştinţelore etapa de evaluare
2 La etapa de proiectare propriu-zisă se realizează următoarele lucrăria elaborarea şabloanelor pentru slide-urib pregătirea fragmentelor de text a obiectelor grafice (scheme imagini etc)
3 La etapa de elaborare a prezentării se realizează următoarele acţiuni1 aranjarea slide-urilor icircntr-o ordine logică2 elaborarea cuprinsului3 determinarea modului de schimbare a slide-urilor4 inserarea butoanelor de navigare şi a link-urilor5 realizarea efectelor de animaţie6 inserarea sunetului fragmentelor video etc7 depistarea erorilor
4 La etapa de elaborare a recomandărilor metodice se realizează următoarele lucrăria determinarea şi descrierea eficacităţii programuluib descrierea modului de integrare a PE icircn structura lecţieic descrierea comentariilor la PE
7Principiile de elaborare a prezentărilor electronicebull volumul optimalbull accesibilitatea informaţieibull caracterul ştiinţificbull diversitatea formelorbull luarea icircn consideraţie a particularităţilor perceperii informaţiei de pe ecranbull atractivitateabull stilul şi elementele esteticebull caracterul dinamic
8Elementele structurale obligatorii ale prezentării electronicebull coperta prezentăriibull slide-ul de titlubull cuprinsulbull materia de studiubull dicţionarul de termenibull sistemul de asistenţăbull sistemul de control al cunoştinţelor (opţional)
bull resursele informaţionale la temă9Coperta prezentării electronice cerințe faţă de elaborareCoperta PE este primul slide care se contopeşte cu slide-ul de titluCerinţe
1 expresivitate2 fundal special3 obiecte grafice
10Slide-ul de titlu structurabull denumirea temeibull informaţii despre unitatea şcolarăbull informaţii despre autorbull data elaborăriibull auditoriul ţintăbull informaţii despre localizarea informaţiei icircn reţea pe calculator şi numele fişierului
11Cuprinsul prezentării electronicebull este un element structural important al PEbull trebuie să fie destul de amănunţit pentru a permite accesul (cu ajutorul lunk-urilor respective) la
unităţile de conţinut necesarebull trebuie să fie accesibil vederii (să icircncapă icircntr-un slide)bull cerinţele 2 şi 3 de mai sus pot fi ldquoicircmpăcaterdquo prin utilizarea meniurilor cu două nivele
12Funcția cuprinsului13Cerințe şi moduri de elaborare
Respectaţi unul şi acelaşi stil icircn perfectarea prezentării Nu folosiţi stiluri care ar distrage atenţia de la conţinutul prezentării Informaţia auxiliară (de exemplu butoanele de navigare) nu trebuie să domine informaţia de
bază (text imagini) Slide-ul nu trebuie supraicircncărcat cu informaţii omul nu poate memoriza mau mult de 5 fapte
concluzii definiţii Eficienţa maximală se obţine atunci cacircnd fiecare idee este expusă pe un slide aparte
14Perfectare slide-urilor Stil Fundal Utilizarea culorilor Efecte de animare
15Alegerea culorilor Pe un singur slide se recomanda a folosi trei-patru culori Pentru fundal şi textul slide-ului alegeţi culori care contrastează Atrageţi atenţia la textul hiper-link-urilor (pacircnă la şi după utilizare)
16Amplasarea informației pe slide Este preferabilă amplasarea orizontală a informaţiei Informaţia mai importantă trebuie plasată la centrul ecranului Dacă sunt folosite imagini inscripţiile explicative trebuie plasate sub imagine
17Evidențierea informației Utilizarea ramelor graniţelor Diferite culori ale fonturilor
Utilizarea desenelor diagramelor schemelor pentru ilustrarea celor mai importante fapte18Cerințe faţă de utilizarea fontului
pentru titluri ndash nu mai mic de 24 pentru informaţii ndash nu mai puţin de 18 fonturile fără serife se citesc mai uşor de la o distanţă mare nu se permite utilizarea diferitor tipuri de fonturi icircntr-o prezentare pentru evidenţierea informaţiei se foloseşte fontul bold cursiv sublinierea
19Fonturi fără serifeArial prezentare
Arial Black prezentareArial Narrow prezentare
Comic Sans MS prezentareVerdana prezentare
31 Serviciile de bază ale Internet-ului (enumerare)
Serviciul e-mail Grupuri de discuţii prin e-mail Forum de discuţii Chatul Serviciul Skype Icircnvăţare on-line Situri profesionale pentru testare Elaborare de situri Cărţi electronice Comunităţi virtuale Blogul Google Docs Flicr YouTube Marcare socială Rețele sociale Wiki Servicii Google
2 Serviciul e-mail principiul de lucruPoşta (mesageria) electronică sau e-mail mult timp a fost și este cel mai răspacircndit şi ieftin mijloc de schimb de informaţii Icircn calitatea de mijloc de transmitere a mesajelor ea nu se deosebeşte esenţial de poşta obişnuită dar lucrează cu mult mai rapid Pe vremuri utilizatorul cu ajutorul unui program special pregătea un mesaj şi icircl plasa icircn dosarul pentru mesajele de ieşirebull Pentru transmiterea mesajelor se utilizează protocolul IMAP ndash Internet Message Access Protocol
(protocolul accesului la mesajele din Internet) bull Pentru primirea mesajelor este utilizat protocolul POP3 - Post Office Protocol (protocolul
oficiului poştal) 3 Exemple de servere ce oferă găzduire gratuită de posta
bull Icircn Internet există mai multe servere care oferă găzduire gratuită de poştă electronică (wwwyahoocom wwwgmailcom wwwhotmailcom wwwmailru wwwemailro etc)
bull Serverele enumerate permit crearea unui cont care poate fi accesat prin introducerea numărului contului şi a parolei
4 Forma unei adrese e-mailbull Adresa de e-mail are formabull nume_utilizatoradresa_server_mail
5 Grupuri de discuţii prin e-mail esența modul de funcţionarebull Un grup de discuţii este format printr-o listă de adrese e-mail găzduite pe anumite calculatoare
pe care sunt instalate aplicaţii numite Mail Processor Fiecare listă de adrese e-mail are o adresă comună asemănătoare unei adrese e-mail obişnuite Trimiterea unui mesaj pe această adresă are drept efect primirea mesajului de către toţi utilizatorii din listă
bull De obicei există un administrator al listei la care se pot icircnscrie utilizatori noi Listele de e-mail sunt organizate pe teme de discuţii
bull O listă de discuţii poate avea propria pagină Web pe care sunt publicate toate mesajele membrilor grupului Accesul la o asemenea pagină poate fi publică dar poate fi şi privată
6 Forum-ul esența modul de funcţionarebull Icircn vorbirea curentă forumul semnifică locul de icircntacirclniri de discuţii Forumul electronicde
discuţie este de asemenea un loc de icircntacirclniri virtuale şi de schimb de opinii accesibil printr-un calculator dotat cu o aplicaţie de mesajerie electronică sau un navigator (browser) Web
bull Forumul propune mai multe compartimente pentru discuţii Activitatea forumului constă icircn crearea de către utilizator a temelor icircn cadrul compartimentelor şi discutarea lor Discuţia se reduce la postarea (publicarea) de către utilizatori a mesajelor sale
7 Noțiunea de fir (thread)bull Fiecare mesaj are autor formă şi un conţinut Pentru a posta mesajul pe forum utilizatorul nu are
nevoie de programe speciale ndash de la el se cere de a completa o formă pe sitbull O calitate principială a forumului constă icircn faptul că mesajele sunt reunite icircn bdquofirurirdquo (engl
thread ndash fir) Cacircnd utilizatorul răspunde pe forum la un mesaj răspunsul va fi bdquolegatrdquo de mesajul iniţial Consecutivitatea răspunsurilor răspunsurilor la răspunsuri formează un bdquofirrdquo
8 Avantajele utilizării forum-uluibull mesajele parvenite pot fi clasificate icircn mai multe moduri (după dată după temă după
interlocutor etc)bull forumul conturează clar obiectul discuţiei (vis-a-vis de caracterul informal al altor instrumente
de comunicare)bull dacă pe parcursul discuţiei apare o subtemă interesantă demnă de discuţie poate fi creat un
forum suplimentar9 Inconvenientele utilizării forum-uluibull axarea strictă a discuţiilor numai pe obiectul discuţiei poate limita apariţia unor intervenţii
pertinente pentru contextul pedagogicbull există riscul de a pierde scopul discuţiei dacă apar multe forumuri suplimentarebull necesitatea unui sau a mai multor moderatori care informează participanţii despre noutăţi
10 Chat-ul (mesageria instantanee) esența modul de funcţionarebull Cuvacircntul bdquochatrdquo icircn limba engleză icircnseamnă discuţie taifasbull Icircn cadrul cursului nostru chatul va desemna un dialog sau schimb de replici scrise (text) icircntre
două sau mai multe persoane prin intermediul unui canal electronic de transmitere de obicei
Internet Deoarece mesagele transmise sunt afişate aproape instantaneu cu momentul scrierii lor chatul se mai numeşte mesagerie instantanee
bull Chatul poate fi realizat sau pe browser sau cu ajutorul unui program special de exemplu Yahoo Messenger
11 Utilizarea smiley-urilorbull O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor şi a unor semne
convenţionale numite smiley De exemplu bdquocurdquo citit literă cu luteră icircn limba engleză se pronunţă bdquosi iurdquo ceea ce fonetic corespunde foarte bine şi cuvintelor bdquosee yourdquo- la revedere
bull Exemple de smiley -) ndash zacircmbet -0 ndash mirare (gura deschisă) etc12 Avatarulbull De regulă icircn discuţiile pe forum sau pe chat utilizatorul nu-şi dezvăluie identitatea de exemplu
nu-şi expune fortografia Icircn schimb el foloseşte o imagine de dimensiuni mici numită avatar sau userpik Avatarul poate fi static sau animat Se poate spune că avatarul este faţa utilizatorului icircn lumea vituală Avatarul nu se alege la icircntacircmplare el exprimă unele trăsăturia ale caracterului utilizatorului
bull Icircn religia induistă avatarul este o fiinţă care icircl icircntruchipează pe Dumnezeu13 Instrumente asincrone şi sincrone de schimb de informații deosebirilebull Se poate observa că icircn cazul chatului ambii utilizatori icircn unul şi acelaşi timp se află la
calculatoarele sale Un asemenea mod de lucru se numeşte sincron (care are loc concomitent)bull Icircn cazul forumului reacţia utilizatorului la o idee de pe sit poate să fie momentană dar se poate
produce şi peste o oră o zi o săptămacircnă o lună şi chiar mai mult Un asemenea mod de lucru se numeşte asincron
14 Serviciul Skypebull Skype este un cuvacircnt artificial care desemnează o aplicaţie gratuită ce permite utilizatorilor să
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizacircnd tehnici de tip Voice over IP (VoIP) Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite indiferent de orașele și țările de unde se vorbește icircn vreme ce apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de obicei contra cost Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună
15 Modul de utilizarebull Pentru ca utilizatorii să poată utiliza serviciul Skype este necesar ca la fiecare calculator să fie
instalată o cameră video şi un microfon (de obicei microfonul este incorporat icircn cameră) să fie instalat programul Skype şi să fie creat un cont pe el Icircn notebook-uri camera video este incorporată
bull Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis de pe adresa httpwwwskypecom 16 Avantaje
Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis
17 Noțiune de icircnvăţare on-linebull După cum se ştie după cunoştinţe omul merege mai icircntacirci la şcoală apoi la universitate sau la o
altă instituţie de icircnvăţămacircnt Afară de aceasta există o mulţime de cursuri de limbi străine de foto etc Omul poate pleca la librărie şi cumpăra o mulţime de cărţi pentru autoinstruire Azi există icircncă o variantă icircnvăţarea prin intermediul Internetului sau cum i se mai spune ndash icircnvăţarea on-line
18 Avantajele icircnvăţării on-linebull se poate icircnvăţa icircn locul şi la momentul potrivitbull există un spectru larg de programe de instruire
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Cele mai importante protocoale folosite de calculatoare icircn Internet se numesc IP (Internet
Protocol) si TCP (Transport Control Protocol)
IP este responsabil de transferal informației iar TCP asigură fiabilitatea comunicării
13 Noțiune de navigator (browser) Cele mai utilizate navigatoare
Pentru căutarea informaţiilor icircn Internet sunt utilizate aplicaţii speciale ndash browser-e sau
navigatoare Web Cele mai cunoscute navigatoare sunt
bull Internet Explorer
bull MozillaFirefox
bull Opera
bull Google Chrome
14 Diferența dintre un motor de căutare şi un director
Motoarele de cautare au baze de date construite de roboti (robots) care viziteaza site-urile si
adauga informatii despre siteuri in baza lor de date Pe de alta parte directoarele web sunt editate
de catre oameni baza lor de date se construieste de catre oameni care viziteaza siteul si daca il
considera o resursa viabila il adauga in baza de date
15 Noțiune de relevanță a căutării
Relevanţa unei pagini web este foarte importantă atacirct pentru utilizatori cacirct şi pentru motoarele de
căutare Acestea din urmă iau icircn calcul cacircţiva factori atunci icircn ceea ce priveşte relevanţa unei
pagini web
1 Metatitlul paginii
Cel mai important lucru pe care motoarele de căutare icircl analizează cacircnd stabilesc relevanţa unei
pagini web este metatitlul Acesta trebuie să fie indicatorul icircntregului conţinut al respectivei
pagini
2 Conţinutul semantic al paginii web
Google şi celelalte motoare de căutare de pe Internet fac analize complete asupra conţinutului
semantic al paginilor web pentru a determina relevanţa lor icircn raport cu căutările utilizatorilor
3 Anchor text-ul
Anchor text-ul este un alt factor la care motoarele de căutare se uită cacircnd stabilesc relevanţa unei
pagini web Anchor text-ul ne spune practic la ce să ne aşteptăm cacircnd accesăm respectiva pagină
4 Bounce rate-ul
Este foarte important ca vizitatorii paginilor dumneavoastră să petreacă mai mult timp pe acestea
Cu cacirct părăsesc mai repede paginile (bounce rate foarte mare) cu atacirct relevanţa paginilor web
scade
5 Concordanţa dintre subiectele dezbătute şi temele generale ale site-ului
Subiectele dezbătute pe paginile web trebuie să fie mereu icircn concordanţă cu temele generale ale
site-ului spune o regulă de aur din SEO Firesc Google şi alte motoare de căutare determină
relevanţa paginilor şi icircn funcţie de acest criteriu
16 Algoritmul de lucru al motorului de căutare Google
Motoarele de cautare (google bing yahoo etc) utilizeaza niste bdquorobotirdquo bdquocrawlersrdquo sau bdquospidersrdquo
care identifica paginile fisierele video imaginile etc si le indexeaza Aceste programe identifica
paginile si fisierele unui site prin intermediul linkurilor Apoi stocheaza pe servere numai anumite
parti relevante pe care sa le bdquoscoata in fatardquo ca rezultate ale cautarii atunci cand sunt cautari ce au
legatura cu respectivele pagini fisiere
bull Rangul Paginii (Page Rank)
bull Cautarea unui cuvant cheie
bull Cum listeaza motoarele de cautare
Esentialul este ca programele motoarelor de cautare cauta in intregul web incepand de la
paginile cunoscute si urmarind toate link-urile si de asemenea luand paginile inscrise manual In
cazul lui Google site-urile care au rangul paginii mai mare sunt bdquovizitaterdquo mai des si mai
patrunzator
Avantajul de a fi bdquovizitatrdquo ndashde motoarele de cautare ndashmai des este acela ca poti face ca pagina
sa vina mai aproape de topul rezultatelor si sa vezi daca schimbarile tale au mers
In final poti sa platesti pentru a aparea pe pagina de rezultate Pagina ta va aparea atunci cand
cineva cauta dupa un cuvant sau fraza cheie pe care l-ai ales Google AdWords este cel mai
popular in acest domeniu ndashsi sincer va spun ca este si cel mai eficient
17 Motoare de căutare destinate copiilor Necesitatea lor
KolJr Quintura KidRex SafeSearchRex
Simple la utilizare Free control parental filter pentru continuturi neadecvate virstei etc
18 Metamotoare de căutare Exemple
Meta-motoarele de căutare interoghează simulan bazele de date ale mai multor motoare de căutare
și vă prezintă rezultatele la comun ordonate după algoritme proprii
Ex
Scour care caută simultan icircn bazele Google Yahoo și Bing dar și icircn discuțiile de
pe Twitter
AllPlus
Yippy
Metacrawler
19 Limbaje de formulare a interogărilor icircntr-un motor de căutare
20 Exemplul motorului Google
Sistemul motoarelor de căutare actuale cum ar fi și Google inspectează permanent Internetul icircn
special siturile cele mai vizitate și extrage din ele (indexează) informația necesară icircn avans chiar
și icircn momentele cacircnd nu există cereri de căutare concrete active Informația extrasă este apoi
depozitată icircn baza de date a sistemului Scopul este ca la cerere această informație să poată fi
prezentată utilizatorului foarte rapid chiar dacă ea este deja mai mult sau mai puțin depășită
21Aplicații de prezentare a informației
1 Prezentari PowerPoint2 Prezentari PDF3 Prezentari multimedia4 Prezentari Flash
2Eficienta perceperii informației de către om1 Perceperea auditiva- 152 Perceperea vizuala- 253 Perceperea auditiva + perceperea vizuala- 65
3Definiția prezentării electronicePrin prezentare electronică (PE) icircnţelegem o consecutivitate logică de slide-uri unite printr-o tematică şi principii de perfectare comune folosită de profesor la lecţie şi care este completată şi comentată de profesor
4Noțiune de slide şi diapozitivSlide (engl) ndash un diapozitiv şi prin extensie imagini proiectate de o aplicaţie de prezentare gen MS PowerPointDiapozitiv (fr) ndash o imagine color sau alb-negru pe un suport transparent destinată pentru a fi proiectată
5Clasificarea prezentărilor electronice1 Prezentari PowerPoint2 Prezentari PDF3 Prezentari multimedia4 Prezentari Flash
6Etapele de elaborare a unei prezentări electronice1 Proiectare conceptuală2 Proiectare nemijlocită3 Elaborarea prezentării4 Elaborarea recomandărilor metodice
1 La etapa de proiectare conceptuală se caută răspunsuri pertinente la următoarele icircntrebări1 care este scopul PE altfel spus la care etapă a lecţiei se va folosi PE2 de ce este necesară PE (lipsa surselor didactice necesitatea prezentării unor materiale informaţionale unice necesitatea de a sistematiza şi a structura materia de studii modelarea unor procese)3 care va fi structura PE4 care va fi conţinutul PE
PE poate fi utilizată la orice etapă a lecţieia la etapa de motivareb la etapa de actualizare a cunoştinţelor şi capacităţilorc la etapa de prezentare a materiei noid la etapa de fixare generalizare şi sistematizare a cunoştinţelore etapa de evaluare
2 La etapa de proiectare propriu-zisă se realizează următoarele lucrăria elaborarea şabloanelor pentru slide-urib pregătirea fragmentelor de text a obiectelor grafice (scheme imagini etc)
3 La etapa de elaborare a prezentării se realizează următoarele acţiuni1 aranjarea slide-urilor icircntr-o ordine logică2 elaborarea cuprinsului3 determinarea modului de schimbare a slide-urilor4 inserarea butoanelor de navigare şi a link-urilor5 realizarea efectelor de animaţie6 inserarea sunetului fragmentelor video etc7 depistarea erorilor
4 La etapa de elaborare a recomandărilor metodice se realizează următoarele lucrăria determinarea şi descrierea eficacităţii programuluib descrierea modului de integrare a PE icircn structura lecţieic descrierea comentariilor la PE
7Principiile de elaborare a prezentărilor electronicebull volumul optimalbull accesibilitatea informaţieibull caracterul ştiinţificbull diversitatea formelorbull luarea icircn consideraţie a particularităţilor perceperii informaţiei de pe ecranbull atractivitateabull stilul şi elementele esteticebull caracterul dinamic
8Elementele structurale obligatorii ale prezentării electronicebull coperta prezentăriibull slide-ul de titlubull cuprinsulbull materia de studiubull dicţionarul de termenibull sistemul de asistenţăbull sistemul de control al cunoştinţelor (opţional)
bull resursele informaţionale la temă9Coperta prezentării electronice cerințe faţă de elaborareCoperta PE este primul slide care se contopeşte cu slide-ul de titluCerinţe
1 expresivitate2 fundal special3 obiecte grafice
10Slide-ul de titlu structurabull denumirea temeibull informaţii despre unitatea şcolarăbull informaţii despre autorbull data elaborăriibull auditoriul ţintăbull informaţii despre localizarea informaţiei icircn reţea pe calculator şi numele fişierului
11Cuprinsul prezentării electronicebull este un element structural important al PEbull trebuie să fie destul de amănunţit pentru a permite accesul (cu ajutorul lunk-urilor respective) la
unităţile de conţinut necesarebull trebuie să fie accesibil vederii (să icircncapă icircntr-un slide)bull cerinţele 2 şi 3 de mai sus pot fi ldquoicircmpăcaterdquo prin utilizarea meniurilor cu două nivele
12Funcția cuprinsului13Cerințe şi moduri de elaborare
Respectaţi unul şi acelaşi stil icircn perfectarea prezentării Nu folosiţi stiluri care ar distrage atenţia de la conţinutul prezentării Informaţia auxiliară (de exemplu butoanele de navigare) nu trebuie să domine informaţia de
bază (text imagini) Slide-ul nu trebuie supraicircncărcat cu informaţii omul nu poate memoriza mau mult de 5 fapte
concluzii definiţii Eficienţa maximală se obţine atunci cacircnd fiecare idee este expusă pe un slide aparte
14Perfectare slide-urilor Stil Fundal Utilizarea culorilor Efecte de animare
15Alegerea culorilor Pe un singur slide se recomanda a folosi trei-patru culori Pentru fundal şi textul slide-ului alegeţi culori care contrastează Atrageţi atenţia la textul hiper-link-urilor (pacircnă la şi după utilizare)
16Amplasarea informației pe slide Este preferabilă amplasarea orizontală a informaţiei Informaţia mai importantă trebuie plasată la centrul ecranului Dacă sunt folosite imagini inscripţiile explicative trebuie plasate sub imagine
17Evidențierea informației Utilizarea ramelor graniţelor Diferite culori ale fonturilor
Utilizarea desenelor diagramelor schemelor pentru ilustrarea celor mai importante fapte18Cerințe faţă de utilizarea fontului
pentru titluri ndash nu mai mic de 24 pentru informaţii ndash nu mai puţin de 18 fonturile fără serife se citesc mai uşor de la o distanţă mare nu se permite utilizarea diferitor tipuri de fonturi icircntr-o prezentare pentru evidenţierea informaţiei se foloseşte fontul bold cursiv sublinierea
19Fonturi fără serifeArial prezentare
Arial Black prezentareArial Narrow prezentare
Comic Sans MS prezentareVerdana prezentare
31 Serviciile de bază ale Internet-ului (enumerare)
Serviciul e-mail Grupuri de discuţii prin e-mail Forum de discuţii Chatul Serviciul Skype Icircnvăţare on-line Situri profesionale pentru testare Elaborare de situri Cărţi electronice Comunităţi virtuale Blogul Google Docs Flicr YouTube Marcare socială Rețele sociale Wiki Servicii Google
2 Serviciul e-mail principiul de lucruPoşta (mesageria) electronică sau e-mail mult timp a fost și este cel mai răspacircndit şi ieftin mijloc de schimb de informaţii Icircn calitatea de mijloc de transmitere a mesajelor ea nu se deosebeşte esenţial de poşta obişnuită dar lucrează cu mult mai rapid Pe vremuri utilizatorul cu ajutorul unui program special pregătea un mesaj şi icircl plasa icircn dosarul pentru mesajele de ieşirebull Pentru transmiterea mesajelor se utilizează protocolul IMAP ndash Internet Message Access Protocol
(protocolul accesului la mesajele din Internet) bull Pentru primirea mesajelor este utilizat protocolul POP3 - Post Office Protocol (protocolul
oficiului poştal) 3 Exemple de servere ce oferă găzduire gratuită de posta
bull Icircn Internet există mai multe servere care oferă găzduire gratuită de poştă electronică (wwwyahoocom wwwgmailcom wwwhotmailcom wwwmailru wwwemailro etc)
bull Serverele enumerate permit crearea unui cont care poate fi accesat prin introducerea numărului contului şi a parolei
4 Forma unei adrese e-mailbull Adresa de e-mail are formabull nume_utilizatoradresa_server_mail
5 Grupuri de discuţii prin e-mail esența modul de funcţionarebull Un grup de discuţii este format printr-o listă de adrese e-mail găzduite pe anumite calculatoare
pe care sunt instalate aplicaţii numite Mail Processor Fiecare listă de adrese e-mail are o adresă comună asemănătoare unei adrese e-mail obişnuite Trimiterea unui mesaj pe această adresă are drept efect primirea mesajului de către toţi utilizatorii din listă
bull De obicei există un administrator al listei la care se pot icircnscrie utilizatori noi Listele de e-mail sunt organizate pe teme de discuţii
bull O listă de discuţii poate avea propria pagină Web pe care sunt publicate toate mesajele membrilor grupului Accesul la o asemenea pagină poate fi publică dar poate fi şi privată
6 Forum-ul esența modul de funcţionarebull Icircn vorbirea curentă forumul semnifică locul de icircntacirclniri de discuţii Forumul electronicde
discuţie este de asemenea un loc de icircntacirclniri virtuale şi de schimb de opinii accesibil printr-un calculator dotat cu o aplicaţie de mesajerie electronică sau un navigator (browser) Web
bull Forumul propune mai multe compartimente pentru discuţii Activitatea forumului constă icircn crearea de către utilizator a temelor icircn cadrul compartimentelor şi discutarea lor Discuţia se reduce la postarea (publicarea) de către utilizatori a mesajelor sale
7 Noțiunea de fir (thread)bull Fiecare mesaj are autor formă şi un conţinut Pentru a posta mesajul pe forum utilizatorul nu are
nevoie de programe speciale ndash de la el se cere de a completa o formă pe sitbull O calitate principială a forumului constă icircn faptul că mesajele sunt reunite icircn bdquofirurirdquo (engl
thread ndash fir) Cacircnd utilizatorul răspunde pe forum la un mesaj răspunsul va fi bdquolegatrdquo de mesajul iniţial Consecutivitatea răspunsurilor răspunsurilor la răspunsuri formează un bdquofirrdquo
8 Avantajele utilizării forum-uluibull mesajele parvenite pot fi clasificate icircn mai multe moduri (după dată după temă după
interlocutor etc)bull forumul conturează clar obiectul discuţiei (vis-a-vis de caracterul informal al altor instrumente
de comunicare)bull dacă pe parcursul discuţiei apare o subtemă interesantă demnă de discuţie poate fi creat un
forum suplimentar9 Inconvenientele utilizării forum-uluibull axarea strictă a discuţiilor numai pe obiectul discuţiei poate limita apariţia unor intervenţii
pertinente pentru contextul pedagogicbull există riscul de a pierde scopul discuţiei dacă apar multe forumuri suplimentarebull necesitatea unui sau a mai multor moderatori care informează participanţii despre noutăţi
10 Chat-ul (mesageria instantanee) esența modul de funcţionarebull Cuvacircntul bdquochatrdquo icircn limba engleză icircnseamnă discuţie taifasbull Icircn cadrul cursului nostru chatul va desemna un dialog sau schimb de replici scrise (text) icircntre
două sau mai multe persoane prin intermediul unui canal electronic de transmitere de obicei
Internet Deoarece mesagele transmise sunt afişate aproape instantaneu cu momentul scrierii lor chatul se mai numeşte mesagerie instantanee
bull Chatul poate fi realizat sau pe browser sau cu ajutorul unui program special de exemplu Yahoo Messenger
11 Utilizarea smiley-urilorbull O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor şi a unor semne
convenţionale numite smiley De exemplu bdquocurdquo citit literă cu luteră icircn limba engleză se pronunţă bdquosi iurdquo ceea ce fonetic corespunde foarte bine şi cuvintelor bdquosee yourdquo- la revedere
bull Exemple de smiley -) ndash zacircmbet -0 ndash mirare (gura deschisă) etc12 Avatarulbull De regulă icircn discuţiile pe forum sau pe chat utilizatorul nu-şi dezvăluie identitatea de exemplu
nu-şi expune fortografia Icircn schimb el foloseşte o imagine de dimensiuni mici numită avatar sau userpik Avatarul poate fi static sau animat Se poate spune că avatarul este faţa utilizatorului icircn lumea vituală Avatarul nu se alege la icircntacircmplare el exprimă unele trăsăturia ale caracterului utilizatorului
bull Icircn religia induistă avatarul este o fiinţă care icircl icircntruchipează pe Dumnezeu13 Instrumente asincrone şi sincrone de schimb de informații deosebirilebull Se poate observa că icircn cazul chatului ambii utilizatori icircn unul şi acelaşi timp se află la
calculatoarele sale Un asemenea mod de lucru se numeşte sincron (care are loc concomitent)bull Icircn cazul forumului reacţia utilizatorului la o idee de pe sit poate să fie momentană dar se poate
produce şi peste o oră o zi o săptămacircnă o lună şi chiar mai mult Un asemenea mod de lucru se numeşte asincron
14 Serviciul Skypebull Skype este un cuvacircnt artificial care desemnează o aplicaţie gratuită ce permite utilizatorilor să
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizacircnd tehnici de tip Voice over IP (VoIP) Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite indiferent de orașele și țările de unde se vorbește icircn vreme ce apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de obicei contra cost Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună
15 Modul de utilizarebull Pentru ca utilizatorii să poată utiliza serviciul Skype este necesar ca la fiecare calculator să fie
instalată o cameră video şi un microfon (de obicei microfonul este incorporat icircn cameră) să fie instalat programul Skype şi să fie creat un cont pe el Icircn notebook-uri camera video este incorporată
bull Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis de pe adresa httpwwwskypecom 16 Avantaje
Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis
17 Noțiune de icircnvăţare on-linebull După cum se ştie după cunoştinţe omul merege mai icircntacirci la şcoală apoi la universitate sau la o
altă instituţie de icircnvăţămacircnt Afară de aceasta există o mulţime de cursuri de limbi străine de foto etc Omul poate pleca la librărie şi cumpăra o mulţime de cărţi pentru autoinstruire Azi există icircncă o variantă icircnvăţarea prin intermediul Internetului sau cum i se mai spune ndash icircnvăţarea on-line
18 Avantajele icircnvăţării on-linebull se poate icircnvăţa icircn locul şi la momentul potrivitbull există un spectru larg de programe de instruire
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Este foarte important ca vizitatorii paginilor dumneavoastră să petreacă mai mult timp pe acestea
Cu cacirct părăsesc mai repede paginile (bounce rate foarte mare) cu atacirct relevanţa paginilor web
scade
5 Concordanţa dintre subiectele dezbătute şi temele generale ale site-ului
Subiectele dezbătute pe paginile web trebuie să fie mereu icircn concordanţă cu temele generale ale
site-ului spune o regulă de aur din SEO Firesc Google şi alte motoare de căutare determină
relevanţa paginilor şi icircn funcţie de acest criteriu
16 Algoritmul de lucru al motorului de căutare Google
Motoarele de cautare (google bing yahoo etc) utilizeaza niste bdquorobotirdquo bdquocrawlersrdquo sau bdquospidersrdquo
care identifica paginile fisierele video imaginile etc si le indexeaza Aceste programe identifica
paginile si fisierele unui site prin intermediul linkurilor Apoi stocheaza pe servere numai anumite
parti relevante pe care sa le bdquoscoata in fatardquo ca rezultate ale cautarii atunci cand sunt cautari ce au
legatura cu respectivele pagini fisiere
bull Rangul Paginii (Page Rank)
bull Cautarea unui cuvant cheie
bull Cum listeaza motoarele de cautare
Esentialul este ca programele motoarelor de cautare cauta in intregul web incepand de la
paginile cunoscute si urmarind toate link-urile si de asemenea luand paginile inscrise manual In
cazul lui Google site-urile care au rangul paginii mai mare sunt bdquovizitaterdquo mai des si mai
patrunzator
Avantajul de a fi bdquovizitatrdquo ndashde motoarele de cautare ndashmai des este acela ca poti face ca pagina
sa vina mai aproape de topul rezultatelor si sa vezi daca schimbarile tale au mers
In final poti sa platesti pentru a aparea pe pagina de rezultate Pagina ta va aparea atunci cand
cineva cauta dupa un cuvant sau fraza cheie pe care l-ai ales Google AdWords este cel mai
popular in acest domeniu ndashsi sincer va spun ca este si cel mai eficient
17 Motoare de căutare destinate copiilor Necesitatea lor
KolJr Quintura KidRex SafeSearchRex
Simple la utilizare Free control parental filter pentru continuturi neadecvate virstei etc
18 Metamotoare de căutare Exemple
Meta-motoarele de căutare interoghează simulan bazele de date ale mai multor motoare de căutare
și vă prezintă rezultatele la comun ordonate după algoritme proprii
Ex
Scour care caută simultan icircn bazele Google Yahoo și Bing dar și icircn discuțiile de
pe Twitter
AllPlus
Yippy
Metacrawler
19 Limbaje de formulare a interogărilor icircntr-un motor de căutare
20 Exemplul motorului Google
Sistemul motoarelor de căutare actuale cum ar fi și Google inspectează permanent Internetul icircn
special siturile cele mai vizitate și extrage din ele (indexează) informația necesară icircn avans chiar
și icircn momentele cacircnd nu există cereri de căutare concrete active Informația extrasă este apoi
depozitată icircn baza de date a sistemului Scopul este ca la cerere această informație să poată fi
prezentată utilizatorului foarte rapid chiar dacă ea este deja mai mult sau mai puțin depășită
21Aplicații de prezentare a informației
1 Prezentari PowerPoint2 Prezentari PDF3 Prezentari multimedia4 Prezentari Flash
2Eficienta perceperii informației de către om1 Perceperea auditiva- 152 Perceperea vizuala- 253 Perceperea auditiva + perceperea vizuala- 65
3Definiția prezentării electronicePrin prezentare electronică (PE) icircnţelegem o consecutivitate logică de slide-uri unite printr-o tematică şi principii de perfectare comune folosită de profesor la lecţie şi care este completată şi comentată de profesor
4Noțiune de slide şi diapozitivSlide (engl) ndash un diapozitiv şi prin extensie imagini proiectate de o aplicaţie de prezentare gen MS PowerPointDiapozitiv (fr) ndash o imagine color sau alb-negru pe un suport transparent destinată pentru a fi proiectată
5Clasificarea prezentărilor electronice1 Prezentari PowerPoint2 Prezentari PDF3 Prezentari multimedia4 Prezentari Flash
6Etapele de elaborare a unei prezentări electronice1 Proiectare conceptuală2 Proiectare nemijlocită3 Elaborarea prezentării4 Elaborarea recomandărilor metodice
1 La etapa de proiectare conceptuală se caută răspunsuri pertinente la următoarele icircntrebări1 care este scopul PE altfel spus la care etapă a lecţiei se va folosi PE2 de ce este necesară PE (lipsa surselor didactice necesitatea prezentării unor materiale informaţionale unice necesitatea de a sistematiza şi a structura materia de studii modelarea unor procese)3 care va fi structura PE4 care va fi conţinutul PE
PE poate fi utilizată la orice etapă a lecţieia la etapa de motivareb la etapa de actualizare a cunoştinţelor şi capacităţilorc la etapa de prezentare a materiei noid la etapa de fixare generalizare şi sistematizare a cunoştinţelore etapa de evaluare
2 La etapa de proiectare propriu-zisă se realizează următoarele lucrăria elaborarea şabloanelor pentru slide-urib pregătirea fragmentelor de text a obiectelor grafice (scheme imagini etc)
3 La etapa de elaborare a prezentării se realizează următoarele acţiuni1 aranjarea slide-urilor icircntr-o ordine logică2 elaborarea cuprinsului3 determinarea modului de schimbare a slide-urilor4 inserarea butoanelor de navigare şi a link-urilor5 realizarea efectelor de animaţie6 inserarea sunetului fragmentelor video etc7 depistarea erorilor
4 La etapa de elaborare a recomandărilor metodice se realizează următoarele lucrăria determinarea şi descrierea eficacităţii programuluib descrierea modului de integrare a PE icircn structura lecţieic descrierea comentariilor la PE
7Principiile de elaborare a prezentărilor electronicebull volumul optimalbull accesibilitatea informaţieibull caracterul ştiinţificbull diversitatea formelorbull luarea icircn consideraţie a particularităţilor perceperii informaţiei de pe ecranbull atractivitateabull stilul şi elementele esteticebull caracterul dinamic
8Elementele structurale obligatorii ale prezentării electronicebull coperta prezentăriibull slide-ul de titlubull cuprinsulbull materia de studiubull dicţionarul de termenibull sistemul de asistenţăbull sistemul de control al cunoştinţelor (opţional)
bull resursele informaţionale la temă9Coperta prezentării electronice cerințe faţă de elaborareCoperta PE este primul slide care se contopeşte cu slide-ul de titluCerinţe
1 expresivitate2 fundal special3 obiecte grafice
10Slide-ul de titlu structurabull denumirea temeibull informaţii despre unitatea şcolarăbull informaţii despre autorbull data elaborăriibull auditoriul ţintăbull informaţii despre localizarea informaţiei icircn reţea pe calculator şi numele fişierului
11Cuprinsul prezentării electronicebull este un element structural important al PEbull trebuie să fie destul de amănunţit pentru a permite accesul (cu ajutorul lunk-urilor respective) la
unităţile de conţinut necesarebull trebuie să fie accesibil vederii (să icircncapă icircntr-un slide)bull cerinţele 2 şi 3 de mai sus pot fi ldquoicircmpăcaterdquo prin utilizarea meniurilor cu două nivele
12Funcția cuprinsului13Cerințe şi moduri de elaborare
Respectaţi unul şi acelaşi stil icircn perfectarea prezentării Nu folosiţi stiluri care ar distrage atenţia de la conţinutul prezentării Informaţia auxiliară (de exemplu butoanele de navigare) nu trebuie să domine informaţia de
bază (text imagini) Slide-ul nu trebuie supraicircncărcat cu informaţii omul nu poate memoriza mau mult de 5 fapte
concluzii definiţii Eficienţa maximală se obţine atunci cacircnd fiecare idee este expusă pe un slide aparte
14Perfectare slide-urilor Stil Fundal Utilizarea culorilor Efecte de animare
15Alegerea culorilor Pe un singur slide se recomanda a folosi trei-patru culori Pentru fundal şi textul slide-ului alegeţi culori care contrastează Atrageţi atenţia la textul hiper-link-urilor (pacircnă la şi după utilizare)
16Amplasarea informației pe slide Este preferabilă amplasarea orizontală a informaţiei Informaţia mai importantă trebuie plasată la centrul ecranului Dacă sunt folosite imagini inscripţiile explicative trebuie plasate sub imagine
17Evidențierea informației Utilizarea ramelor graniţelor Diferite culori ale fonturilor
Utilizarea desenelor diagramelor schemelor pentru ilustrarea celor mai importante fapte18Cerințe faţă de utilizarea fontului
pentru titluri ndash nu mai mic de 24 pentru informaţii ndash nu mai puţin de 18 fonturile fără serife se citesc mai uşor de la o distanţă mare nu se permite utilizarea diferitor tipuri de fonturi icircntr-o prezentare pentru evidenţierea informaţiei se foloseşte fontul bold cursiv sublinierea
19Fonturi fără serifeArial prezentare
Arial Black prezentareArial Narrow prezentare
Comic Sans MS prezentareVerdana prezentare
31 Serviciile de bază ale Internet-ului (enumerare)
Serviciul e-mail Grupuri de discuţii prin e-mail Forum de discuţii Chatul Serviciul Skype Icircnvăţare on-line Situri profesionale pentru testare Elaborare de situri Cărţi electronice Comunităţi virtuale Blogul Google Docs Flicr YouTube Marcare socială Rețele sociale Wiki Servicii Google
2 Serviciul e-mail principiul de lucruPoşta (mesageria) electronică sau e-mail mult timp a fost și este cel mai răspacircndit şi ieftin mijloc de schimb de informaţii Icircn calitatea de mijloc de transmitere a mesajelor ea nu se deosebeşte esenţial de poşta obişnuită dar lucrează cu mult mai rapid Pe vremuri utilizatorul cu ajutorul unui program special pregătea un mesaj şi icircl plasa icircn dosarul pentru mesajele de ieşirebull Pentru transmiterea mesajelor se utilizează protocolul IMAP ndash Internet Message Access Protocol
(protocolul accesului la mesajele din Internet) bull Pentru primirea mesajelor este utilizat protocolul POP3 - Post Office Protocol (protocolul
oficiului poştal) 3 Exemple de servere ce oferă găzduire gratuită de posta
bull Icircn Internet există mai multe servere care oferă găzduire gratuită de poştă electronică (wwwyahoocom wwwgmailcom wwwhotmailcom wwwmailru wwwemailro etc)
bull Serverele enumerate permit crearea unui cont care poate fi accesat prin introducerea numărului contului şi a parolei
4 Forma unei adrese e-mailbull Adresa de e-mail are formabull nume_utilizatoradresa_server_mail
5 Grupuri de discuţii prin e-mail esența modul de funcţionarebull Un grup de discuţii este format printr-o listă de adrese e-mail găzduite pe anumite calculatoare
pe care sunt instalate aplicaţii numite Mail Processor Fiecare listă de adrese e-mail are o adresă comună asemănătoare unei adrese e-mail obişnuite Trimiterea unui mesaj pe această adresă are drept efect primirea mesajului de către toţi utilizatorii din listă
bull De obicei există un administrator al listei la care se pot icircnscrie utilizatori noi Listele de e-mail sunt organizate pe teme de discuţii
bull O listă de discuţii poate avea propria pagină Web pe care sunt publicate toate mesajele membrilor grupului Accesul la o asemenea pagină poate fi publică dar poate fi şi privată
6 Forum-ul esența modul de funcţionarebull Icircn vorbirea curentă forumul semnifică locul de icircntacirclniri de discuţii Forumul electronicde
discuţie este de asemenea un loc de icircntacirclniri virtuale şi de schimb de opinii accesibil printr-un calculator dotat cu o aplicaţie de mesajerie electronică sau un navigator (browser) Web
bull Forumul propune mai multe compartimente pentru discuţii Activitatea forumului constă icircn crearea de către utilizator a temelor icircn cadrul compartimentelor şi discutarea lor Discuţia se reduce la postarea (publicarea) de către utilizatori a mesajelor sale
7 Noțiunea de fir (thread)bull Fiecare mesaj are autor formă şi un conţinut Pentru a posta mesajul pe forum utilizatorul nu are
nevoie de programe speciale ndash de la el se cere de a completa o formă pe sitbull O calitate principială a forumului constă icircn faptul că mesajele sunt reunite icircn bdquofirurirdquo (engl
thread ndash fir) Cacircnd utilizatorul răspunde pe forum la un mesaj răspunsul va fi bdquolegatrdquo de mesajul iniţial Consecutivitatea răspunsurilor răspunsurilor la răspunsuri formează un bdquofirrdquo
8 Avantajele utilizării forum-uluibull mesajele parvenite pot fi clasificate icircn mai multe moduri (după dată după temă după
interlocutor etc)bull forumul conturează clar obiectul discuţiei (vis-a-vis de caracterul informal al altor instrumente
de comunicare)bull dacă pe parcursul discuţiei apare o subtemă interesantă demnă de discuţie poate fi creat un
forum suplimentar9 Inconvenientele utilizării forum-uluibull axarea strictă a discuţiilor numai pe obiectul discuţiei poate limita apariţia unor intervenţii
pertinente pentru contextul pedagogicbull există riscul de a pierde scopul discuţiei dacă apar multe forumuri suplimentarebull necesitatea unui sau a mai multor moderatori care informează participanţii despre noutăţi
10 Chat-ul (mesageria instantanee) esența modul de funcţionarebull Cuvacircntul bdquochatrdquo icircn limba engleză icircnseamnă discuţie taifasbull Icircn cadrul cursului nostru chatul va desemna un dialog sau schimb de replici scrise (text) icircntre
două sau mai multe persoane prin intermediul unui canal electronic de transmitere de obicei
Internet Deoarece mesagele transmise sunt afişate aproape instantaneu cu momentul scrierii lor chatul se mai numeşte mesagerie instantanee
bull Chatul poate fi realizat sau pe browser sau cu ajutorul unui program special de exemplu Yahoo Messenger
11 Utilizarea smiley-urilorbull O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor şi a unor semne
convenţionale numite smiley De exemplu bdquocurdquo citit literă cu luteră icircn limba engleză se pronunţă bdquosi iurdquo ceea ce fonetic corespunde foarte bine şi cuvintelor bdquosee yourdquo- la revedere
bull Exemple de smiley -) ndash zacircmbet -0 ndash mirare (gura deschisă) etc12 Avatarulbull De regulă icircn discuţiile pe forum sau pe chat utilizatorul nu-şi dezvăluie identitatea de exemplu
nu-şi expune fortografia Icircn schimb el foloseşte o imagine de dimensiuni mici numită avatar sau userpik Avatarul poate fi static sau animat Se poate spune că avatarul este faţa utilizatorului icircn lumea vituală Avatarul nu se alege la icircntacircmplare el exprimă unele trăsăturia ale caracterului utilizatorului
bull Icircn religia induistă avatarul este o fiinţă care icircl icircntruchipează pe Dumnezeu13 Instrumente asincrone şi sincrone de schimb de informații deosebirilebull Se poate observa că icircn cazul chatului ambii utilizatori icircn unul şi acelaşi timp se află la
calculatoarele sale Un asemenea mod de lucru se numeşte sincron (care are loc concomitent)bull Icircn cazul forumului reacţia utilizatorului la o idee de pe sit poate să fie momentană dar se poate
produce şi peste o oră o zi o săptămacircnă o lună şi chiar mai mult Un asemenea mod de lucru se numeşte asincron
14 Serviciul Skypebull Skype este un cuvacircnt artificial care desemnează o aplicaţie gratuită ce permite utilizatorilor să
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizacircnd tehnici de tip Voice over IP (VoIP) Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite indiferent de orașele și țările de unde se vorbește icircn vreme ce apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de obicei contra cost Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună
15 Modul de utilizarebull Pentru ca utilizatorii să poată utiliza serviciul Skype este necesar ca la fiecare calculator să fie
instalată o cameră video şi un microfon (de obicei microfonul este incorporat icircn cameră) să fie instalat programul Skype şi să fie creat un cont pe el Icircn notebook-uri camera video este incorporată
bull Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis de pe adresa httpwwwskypecom 16 Avantaje
Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis
17 Noțiune de icircnvăţare on-linebull După cum se ştie după cunoştinţe omul merege mai icircntacirci la şcoală apoi la universitate sau la o
altă instituţie de icircnvăţămacircnt Afară de aceasta există o mulţime de cursuri de limbi străine de foto etc Omul poate pleca la librărie şi cumpăra o mulţime de cărţi pentru autoinstruire Azi există icircncă o variantă icircnvăţarea prin intermediul Internetului sau cum i se mai spune ndash icircnvăţarea on-line
18 Avantajele icircnvăţării on-linebull se poate icircnvăţa icircn locul şi la momentul potrivitbull există un spectru larg de programe de instruire
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
AllPlus
Yippy
Metacrawler
19 Limbaje de formulare a interogărilor icircntr-un motor de căutare
20 Exemplul motorului Google
Sistemul motoarelor de căutare actuale cum ar fi și Google inspectează permanent Internetul icircn
special siturile cele mai vizitate și extrage din ele (indexează) informația necesară icircn avans chiar
și icircn momentele cacircnd nu există cereri de căutare concrete active Informația extrasă este apoi
depozitată icircn baza de date a sistemului Scopul este ca la cerere această informație să poată fi
prezentată utilizatorului foarte rapid chiar dacă ea este deja mai mult sau mai puțin depășită
21Aplicații de prezentare a informației
1 Prezentari PowerPoint2 Prezentari PDF3 Prezentari multimedia4 Prezentari Flash
2Eficienta perceperii informației de către om1 Perceperea auditiva- 152 Perceperea vizuala- 253 Perceperea auditiva + perceperea vizuala- 65
3Definiția prezentării electronicePrin prezentare electronică (PE) icircnţelegem o consecutivitate logică de slide-uri unite printr-o tematică şi principii de perfectare comune folosită de profesor la lecţie şi care este completată şi comentată de profesor
4Noțiune de slide şi diapozitivSlide (engl) ndash un diapozitiv şi prin extensie imagini proiectate de o aplicaţie de prezentare gen MS PowerPointDiapozitiv (fr) ndash o imagine color sau alb-negru pe un suport transparent destinată pentru a fi proiectată
5Clasificarea prezentărilor electronice1 Prezentari PowerPoint2 Prezentari PDF3 Prezentari multimedia4 Prezentari Flash
6Etapele de elaborare a unei prezentări electronice1 Proiectare conceptuală2 Proiectare nemijlocită3 Elaborarea prezentării4 Elaborarea recomandărilor metodice
1 La etapa de proiectare conceptuală se caută răspunsuri pertinente la următoarele icircntrebări1 care este scopul PE altfel spus la care etapă a lecţiei se va folosi PE2 de ce este necesară PE (lipsa surselor didactice necesitatea prezentării unor materiale informaţionale unice necesitatea de a sistematiza şi a structura materia de studii modelarea unor procese)3 care va fi structura PE4 care va fi conţinutul PE
PE poate fi utilizată la orice etapă a lecţieia la etapa de motivareb la etapa de actualizare a cunoştinţelor şi capacităţilorc la etapa de prezentare a materiei noid la etapa de fixare generalizare şi sistematizare a cunoştinţelore etapa de evaluare
2 La etapa de proiectare propriu-zisă se realizează următoarele lucrăria elaborarea şabloanelor pentru slide-urib pregătirea fragmentelor de text a obiectelor grafice (scheme imagini etc)
3 La etapa de elaborare a prezentării se realizează următoarele acţiuni1 aranjarea slide-urilor icircntr-o ordine logică2 elaborarea cuprinsului3 determinarea modului de schimbare a slide-urilor4 inserarea butoanelor de navigare şi a link-urilor5 realizarea efectelor de animaţie6 inserarea sunetului fragmentelor video etc7 depistarea erorilor
4 La etapa de elaborare a recomandărilor metodice se realizează următoarele lucrăria determinarea şi descrierea eficacităţii programuluib descrierea modului de integrare a PE icircn structura lecţieic descrierea comentariilor la PE
7Principiile de elaborare a prezentărilor electronicebull volumul optimalbull accesibilitatea informaţieibull caracterul ştiinţificbull diversitatea formelorbull luarea icircn consideraţie a particularităţilor perceperii informaţiei de pe ecranbull atractivitateabull stilul şi elementele esteticebull caracterul dinamic
8Elementele structurale obligatorii ale prezentării electronicebull coperta prezentăriibull slide-ul de titlubull cuprinsulbull materia de studiubull dicţionarul de termenibull sistemul de asistenţăbull sistemul de control al cunoştinţelor (opţional)
bull resursele informaţionale la temă9Coperta prezentării electronice cerințe faţă de elaborareCoperta PE este primul slide care se contopeşte cu slide-ul de titluCerinţe
1 expresivitate2 fundal special3 obiecte grafice
10Slide-ul de titlu structurabull denumirea temeibull informaţii despre unitatea şcolarăbull informaţii despre autorbull data elaborăriibull auditoriul ţintăbull informaţii despre localizarea informaţiei icircn reţea pe calculator şi numele fişierului
11Cuprinsul prezentării electronicebull este un element structural important al PEbull trebuie să fie destul de amănunţit pentru a permite accesul (cu ajutorul lunk-urilor respective) la
unităţile de conţinut necesarebull trebuie să fie accesibil vederii (să icircncapă icircntr-un slide)bull cerinţele 2 şi 3 de mai sus pot fi ldquoicircmpăcaterdquo prin utilizarea meniurilor cu două nivele
12Funcția cuprinsului13Cerințe şi moduri de elaborare
Respectaţi unul şi acelaşi stil icircn perfectarea prezentării Nu folosiţi stiluri care ar distrage atenţia de la conţinutul prezentării Informaţia auxiliară (de exemplu butoanele de navigare) nu trebuie să domine informaţia de
bază (text imagini) Slide-ul nu trebuie supraicircncărcat cu informaţii omul nu poate memoriza mau mult de 5 fapte
concluzii definiţii Eficienţa maximală se obţine atunci cacircnd fiecare idee este expusă pe un slide aparte
14Perfectare slide-urilor Stil Fundal Utilizarea culorilor Efecte de animare
15Alegerea culorilor Pe un singur slide se recomanda a folosi trei-patru culori Pentru fundal şi textul slide-ului alegeţi culori care contrastează Atrageţi atenţia la textul hiper-link-urilor (pacircnă la şi după utilizare)
16Amplasarea informației pe slide Este preferabilă amplasarea orizontală a informaţiei Informaţia mai importantă trebuie plasată la centrul ecranului Dacă sunt folosite imagini inscripţiile explicative trebuie plasate sub imagine
17Evidențierea informației Utilizarea ramelor graniţelor Diferite culori ale fonturilor
Utilizarea desenelor diagramelor schemelor pentru ilustrarea celor mai importante fapte18Cerințe faţă de utilizarea fontului
pentru titluri ndash nu mai mic de 24 pentru informaţii ndash nu mai puţin de 18 fonturile fără serife se citesc mai uşor de la o distanţă mare nu se permite utilizarea diferitor tipuri de fonturi icircntr-o prezentare pentru evidenţierea informaţiei se foloseşte fontul bold cursiv sublinierea
19Fonturi fără serifeArial prezentare
Arial Black prezentareArial Narrow prezentare
Comic Sans MS prezentareVerdana prezentare
31 Serviciile de bază ale Internet-ului (enumerare)
Serviciul e-mail Grupuri de discuţii prin e-mail Forum de discuţii Chatul Serviciul Skype Icircnvăţare on-line Situri profesionale pentru testare Elaborare de situri Cărţi electronice Comunităţi virtuale Blogul Google Docs Flicr YouTube Marcare socială Rețele sociale Wiki Servicii Google
2 Serviciul e-mail principiul de lucruPoşta (mesageria) electronică sau e-mail mult timp a fost și este cel mai răspacircndit şi ieftin mijloc de schimb de informaţii Icircn calitatea de mijloc de transmitere a mesajelor ea nu se deosebeşte esenţial de poşta obişnuită dar lucrează cu mult mai rapid Pe vremuri utilizatorul cu ajutorul unui program special pregătea un mesaj şi icircl plasa icircn dosarul pentru mesajele de ieşirebull Pentru transmiterea mesajelor se utilizează protocolul IMAP ndash Internet Message Access Protocol
(protocolul accesului la mesajele din Internet) bull Pentru primirea mesajelor este utilizat protocolul POP3 - Post Office Protocol (protocolul
oficiului poştal) 3 Exemple de servere ce oferă găzduire gratuită de posta
bull Icircn Internet există mai multe servere care oferă găzduire gratuită de poştă electronică (wwwyahoocom wwwgmailcom wwwhotmailcom wwwmailru wwwemailro etc)
bull Serverele enumerate permit crearea unui cont care poate fi accesat prin introducerea numărului contului şi a parolei
4 Forma unei adrese e-mailbull Adresa de e-mail are formabull nume_utilizatoradresa_server_mail
5 Grupuri de discuţii prin e-mail esența modul de funcţionarebull Un grup de discuţii este format printr-o listă de adrese e-mail găzduite pe anumite calculatoare
pe care sunt instalate aplicaţii numite Mail Processor Fiecare listă de adrese e-mail are o adresă comună asemănătoare unei adrese e-mail obişnuite Trimiterea unui mesaj pe această adresă are drept efect primirea mesajului de către toţi utilizatorii din listă
bull De obicei există un administrator al listei la care se pot icircnscrie utilizatori noi Listele de e-mail sunt organizate pe teme de discuţii
bull O listă de discuţii poate avea propria pagină Web pe care sunt publicate toate mesajele membrilor grupului Accesul la o asemenea pagină poate fi publică dar poate fi şi privată
6 Forum-ul esența modul de funcţionarebull Icircn vorbirea curentă forumul semnifică locul de icircntacirclniri de discuţii Forumul electronicde
discuţie este de asemenea un loc de icircntacirclniri virtuale şi de schimb de opinii accesibil printr-un calculator dotat cu o aplicaţie de mesajerie electronică sau un navigator (browser) Web
bull Forumul propune mai multe compartimente pentru discuţii Activitatea forumului constă icircn crearea de către utilizator a temelor icircn cadrul compartimentelor şi discutarea lor Discuţia se reduce la postarea (publicarea) de către utilizatori a mesajelor sale
7 Noțiunea de fir (thread)bull Fiecare mesaj are autor formă şi un conţinut Pentru a posta mesajul pe forum utilizatorul nu are
nevoie de programe speciale ndash de la el se cere de a completa o formă pe sitbull O calitate principială a forumului constă icircn faptul că mesajele sunt reunite icircn bdquofirurirdquo (engl
thread ndash fir) Cacircnd utilizatorul răspunde pe forum la un mesaj răspunsul va fi bdquolegatrdquo de mesajul iniţial Consecutivitatea răspunsurilor răspunsurilor la răspunsuri formează un bdquofirrdquo
8 Avantajele utilizării forum-uluibull mesajele parvenite pot fi clasificate icircn mai multe moduri (după dată după temă după
interlocutor etc)bull forumul conturează clar obiectul discuţiei (vis-a-vis de caracterul informal al altor instrumente
de comunicare)bull dacă pe parcursul discuţiei apare o subtemă interesantă demnă de discuţie poate fi creat un
forum suplimentar9 Inconvenientele utilizării forum-uluibull axarea strictă a discuţiilor numai pe obiectul discuţiei poate limita apariţia unor intervenţii
pertinente pentru contextul pedagogicbull există riscul de a pierde scopul discuţiei dacă apar multe forumuri suplimentarebull necesitatea unui sau a mai multor moderatori care informează participanţii despre noutăţi
10 Chat-ul (mesageria instantanee) esența modul de funcţionarebull Cuvacircntul bdquochatrdquo icircn limba engleză icircnseamnă discuţie taifasbull Icircn cadrul cursului nostru chatul va desemna un dialog sau schimb de replici scrise (text) icircntre
două sau mai multe persoane prin intermediul unui canal electronic de transmitere de obicei
Internet Deoarece mesagele transmise sunt afişate aproape instantaneu cu momentul scrierii lor chatul se mai numeşte mesagerie instantanee
bull Chatul poate fi realizat sau pe browser sau cu ajutorul unui program special de exemplu Yahoo Messenger
11 Utilizarea smiley-urilorbull O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor şi a unor semne
convenţionale numite smiley De exemplu bdquocurdquo citit literă cu luteră icircn limba engleză se pronunţă bdquosi iurdquo ceea ce fonetic corespunde foarte bine şi cuvintelor bdquosee yourdquo- la revedere
bull Exemple de smiley -) ndash zacircmbet -0 ndash mirare (gura deschisă) etc12 Avatarulbull De regulă icircn discuţiile pe forum sau pe chat utilizatorul nu-şi dezvăluie identitatea de exemplu
nu-şi expune fortografia Icircn schimb el foloseşte o imagine de dimensiuni mici numită avatar sau userpik Avatarul poate fi static sau animat Se poate spune că avatarul este faţa utilizatorului icircn lumea vituală Avatarul nu se alege la icircntacircmplare el exprimă unele trăsăturia ale caracterului utilizatorului
bull Icircn religia induistă avatarul este o fiinţă care icircl icircntruchipează pe Dumnezeu13 Instrumente asincrone şi sincrone de schimb de informații deosebirilebull Se poate observa că icircn cazul chatului ambii utilizatori icircn unul şi acelaşi timp se află la
calculatoarele sale Un asemenea mod de lucru se numeşte sincron (care are loc concomitent)bull Icircn cazul forumului reacţia utilizatorului la o idee de pe sit poate să fie momentană dar se poate
produce şi peste o oră o zi o săptămacircnă o lună şi chiar mai mult Un asemenea mod de lucru se numeşte asincron
14 Serviciul Skypebull Skype este un cuvacircnt artificial care desemnează o aplicaţie gratuită ce permite utilizatorilor să
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizacircnd tehnici de tip Voice over IP (VoIP) Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite indiferent de orașele și țările de unde se vorbește icircn vreme ce apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de obicei contra cost Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună
15 Modul de utilizarebull Pentru ca utilizatorii să poată utiliza serviciul Skype este necesar ca la fiecare calculator să fie
instalată o cameră video şi un microfon (de obicei microfonul este incorporat icircn cameră) să fie instalat programul Skype şi să fie creat un cont pe el Icircn notebook-uri camera video este incorporată
bull Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis de pe adresa httpwwwskypecom 16 Avantaje
Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis
17 Noțiune de icircnvăţare on-linebull După cum se ştie după cunoştinţe omul merege mai icircntacirci la şcoală apoi la universitate sau la o
altă instituţie de icircnvăţămacircnt Afară de aceasta există o mulţime de cursuri de limbi străine de foto etc Omul poate pleca la librărie şi cumpăra o mulţime de cărţi pentru autoinstruire Azi există icircncă o variantă icircnvăţarea prin intermediul Internetului sau cum i se mai spune ndash icircnvăţarea on-line
18 Avantajele icircnvăţării on-linebull se poate icircnvăţa icircn locul şi la momentul potrivitbull există un spectru larg de programe de instruire
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
1 La etapa de proiectare conceptuală se caută răspunsuri pertinente la următoarele icircntrebări1 care este scopul PE altfel spus la care etapă a lecţiei se va folosi PE2 de ce este necesară PE (lipsa surselor didactice necesitatea prezentării unor materiale informaţionale unice necesitatea de a sistematiza şi a structura materia de studii modelarea unor procese)3 care va fi structura PE4 care va fi conţinutul PE
PE poate fi utilizată la orice etapă a lecţieia la etapa de motivareb la etapa de actualizare a cunoştinţelor şi capacităţilorc la etapa de prezentare a materiei noid la etapa de fixare generalizare şi sistematizare a cunoştinţelore etapa de evaluare
2 La etapa de proiectare propriu-zisă se realizează următoarele lucrăria elaborarea şabloanelor pentru slide-urib pregătirea fragmentelor de text a obiectelor grafice (scheme imagini etc)
3 La etapa de elaborare a prezentării se realizează următoarele acţiuni1 aranjarea slide-urilor icircntr-o ordine logică2 elaborarea cuprinsului3 determinarea modului de schimbare a slide-urilor4 inserarea butoanelor de navigare şi a link-urilor5 realizarea efectelor de animaţie6 inserarea sunetului fragmentelor video etc7 depistarea erorilor
4 La etapa de elaborare a recomandărilor metodice se realizează următoarele lucrăria determinarea şi descrierea eficacităţii programuluib descrierea modului de integrare a PE icircn structura lecţieic descrierea comentariilor la PE
7Principiile de elaborare a prezentărilor electronicebull volumul optimalbull accesibilitatea informaţieibull caracterul ştiinţificbull diversitatea formelorbull luarea icircn consideraţie a particularităţilor perceperii informaţiei de pe ecranbull atractivitateabull stilul şi elementele esteticebull caracterul dinamic
8Elementele structurale obligatorii ale prezentării electronicebull coperta prezentăriibull slide-ul de titlubull cuprinsulbull materia de studiubull dicţionarul de termenibull sistemul de asistenţăbull sistemul de control al cunoştinţelor (opţional)
bull resursele informaţionale la temă9Coperta prezentării electronice cerințe faţă de elaborareCoperta PE este primul slide care se contopeşte cu slide-ul de titluCerinţe
1 expresivitate2 fundal special3 obiecte grafice
10Slide-ul de titlu structurabull denumirea temeibull informaţii despre unitatea şcolarăbull informaţii despre autorbull data elaborăriibull auditoriul ţintăbull informaţii despre localizarea informaţiei icircn reţea pe calculator şi numele fişierului
11Cuprinsul prezentării electronicebull este un element structural important al PEbull trebuie să fie destul de amănunţit pentru a permite accesul (cu ajutorul lunk-urilor respective) la
unităţile de conţinut necesarebull trebuie să fie accesibil vederii (să icircncapă icircntr-un slide)bull cerinţele 2 şi 3 de mai sus pot fi ldquoicircmpăcaterdquo prin utilizarea meniurilor cu două nivele
12Funcția cuprinsului13Cerințe şi moduri de elaborare
Respectaţi unul şi acelaşi stil icircn perfectarea prezentării Nu folosiţi stiluri care ar distrage atenţia de la conţinutul prezentării Informaţia auxiliară (de exemplu butoanele de navigare) nu trebuie să domine informaţia de
bază (text imagini) Slide-ul nu trebuie supraicircncărcat cu informaţii omul nu poate memoriza mau mult de 5 fapte
concluzii definiţii Eficienţa maximală se obţine atunci cacircnd fiecare idee este expusă pe un slide aparte
14Perfectare slide-urilor Stil Fundal Utilizarea culorilor Efecte de animare
15Alegerea culorilor Pe un singur slide se recomanda a folosi trei-patru culori Pentru fundal şi textul slide-ului alegeţi culori care contrastează Atrageţi atenţia la textul hiper-link-urilor (pacircnă la şi după utilizare)
16Amplasarea informației pe slide Este preferabilă amplasarea orizontală a informaţiei Informaţia mai importantă trebuie plasată la centrul ecranului Dacă sunt folosite imagini inscripţiile explicative trebuie plasate sub imagine
17Evidențierea informației Utilizarea ramelor graniţelor Diferite culori ale fonturilor
Utilizarea desenelor diagramelor schemelor pentru ilustrarea celor mai importante fapte18Cerințe faţă de utilizarea fontului
pentru titluri ndash nu mai mic de 24 pentru informaţii ndash nu mai puţin de 18 fonturile fără serife se citesc mai uşor de la o distanţă mare nu se permite utilizarea diferitor tipuri de fonturi icircntr-o prezentare pentru evidenţierea informaţiei se foloseşte fontul bold cursiv sublinierea
19Fonturi fără serifeArial prezentare
Arial Black prezentareArial Narrow prezentare
Comic Sans MS prezentareVerdana prezentare
31 Serviciile de bază ale Internet-ului (enumerare)
Serviciul e-mail Grupuri de discuţii prin e-mail Forum de discuţii Chatul Serviciul Skype Icircnvăţare on-line Situri profesionale pentru testare Elaborare de situri Cărţi electronice Comunităţi virtuale Blogul Google Docs Flicr YouTube Marcare socială Rețele sociale Wiki Servicii Google
2 Serviciul e-mail principiul de lucruPoşta (mesageria) electronică sau e-mail mult timp a fost și este cel mai răspacircndit şi ieftin mijloc de schimb de informaţii Icircn calitatea de mijloc de transmitere a mesajelor ea nu se deosebeşte esenţial de poşta obişnuită dar lucrează cu mult mai rapid Pe vremuri utilizatorul cu ajutorul unui program special pregătea un mesaj şi icircl plasa icircn dosarul pentru mesajele de ieşirebull Pentru transmiterea mesajelor se utilizează protocolul IMAP ndash Internet Message Access Protocol
(protocolul accesului la mesajele din Internet) bull Pentru primirea mesajelor este utilizat protocolul POP3 - Post Office Protocol (protocolul
oficiului poştal) 3 Exemple de servere ce oferă găzduire gratuită de posta
bull Icircn Internet există mai multe servere care oferă găzduire gratuită de poştă electronică (wwwyahoocom wwwgmailcom wwwhotmailcom wwwmailru wwwemailro etc)
bull Serverele enumerate permit crearea unui cont care poate fi accesat prin introducerea numărului contului şi a parolei
4 Forma unei adrese e-mailbull Adresa de e-mail are formabull nume_utilizatoradresa_server_mail
5 Grupuri de discuţii prin e-mail esența modul de funcţionarebull Un grup de discuţii este format printr-o listă de adrese e-mail găzduite pe anumite calculatoare
pe care sunt instalate aplicaţii numite Mail Processor Fiecare listă de adrese e-mail are o adresă comună asemănătoare unei adrese e-mail obişnuite Trimiterea unui mesaj pe această adresă are drept efect primirea mesajului de către toţi utilizatorii din listă
bull De obicei există un administrator al listei la care se pot icircnscrie utilizatori noi Listele de e-mail sunt organizate pe teme de discuţii
bull O listă de discuţii poate avea propria pagină Web pe care sunt publicate toate mesajele membrilor grupului Accesul la o asemenea pagină poate fi publică dar poate fi şi privată
6 Forum-ul esența modul de funcţionarebull Icircn vorbirea curentă forumul semnifică locul de icircntacirclniri de discuţii Forumul electronicde
discuţie este de asemenea un loc de icircntacirclniri virtuale şi de schimb de opinii accesibil printr-un calculator dotat cu o aplicaţie de mesajerie electronică sau un navigator (browser) Web
bull Forumul propune mai multe compartimente pentru discuţii Activitatea forumului constă icircn crearea de către utilizator a temelor icircn cadrul compartimentelor şi discutarea lor Discuţia se reduce la postarea (publicarea) de către utilizatori a mesajelor sale
7 Noțiunea de fir (thread)bull Fiecare mesaj are autor formă şi un conţinut Pentru a posta mesajul pe forum utilizatorul nu are
nevoie de programe speciale ndash de la el se cere de a completa o formă pe sitbull O calitate principială a forumului constă icircn faptul că mesajele sunt reunite icircn bdquofirurirdquo (engl
thread ndash fir) Cacircnd utilizatorul răspunde pe forum la un mesaj răspunsul va fi bdquolegatrdquo de mesajul iniţial Consecutivitatea răspunsurilor răspunsurilor la răspunsuri formează un bdquofirrdquo
8 Avantajele utilizării forum-uluibull mesajele parvenite pot fi clasificate icircn mai multe moduri (după dată după temă după
interlocutor etc)bull forumul conturează clar obiectul discuţiei (vis-a-vis de caracterul informal al altor instrumente
de comunicare)bull dacă pe parcursul discuţiei apare o subtemă interesantă demnă de discuţie poate fi creat un
forum suplimentar9 Inconvenientele utilizării forum-uluibull axarea strictă a discuţiilor numai pe obiectul discuţiei poate limita apariţia unor intervenţii
pertinente pentru contextul pedagogicbull există riscul de a pierde scopul discuţiei dacă apar multe forumuri suplimentarebull necesitatea unui sau a mai multor moderatori care informează participanţii despre noutăţi
10 Chat-ul (mesageria instantanee) esența modul de funcţionarebull Cuvacircntul bdquochatrdquo icircn limba engleză icircnseamnă discuţie taifasbull Icircn cadrul cursului nostru chatul va desemna un dialog sau schimb de replici scrise (text) icircntre
două sau mai multe persoane prin intermediul unui canal electronic de transmitere de obicei
Internet Deoarece mesagele transmise sunt afişate aproape instantaneu cu momentul scrierii lor chatul se mai numeşte mesagerie instantanee
bull Chatul poate fi realizat sau pe browser sau cu ajutorul unui program special de exemplu Yahoo Messenger
11 Utilizarea smiley-urilorbull O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor şi a unor semne
convenţionale numite smiley De exemplu bdquocurdquo citit literă cu luteră icircn limba engleză se pronunţă bdquosi iurdquo ceea ce fonetic corespunde foarte bine şi cuvintelor bdquosee yourdquo- la revedere
bull Exemple de smiley -) ndash zacircmbet -0 ndash mirare (gura deschisă) etc12 Avatarulbull De regulă icircn discuţiile pe forum sau pe chat utilizatorul nu-şi dezvăluie identitatea de exemplu
nu-şi expune fortografia Icircn schimb el foloseşte o imagine de dimensiuni mici numită avatar sau userpik Avatarul poate fi static sau animat Se poate spune că avatarul este faţa utilizatorului icircn lumea vituală Avatarul nu se alege la icircntacircmplare el exprimă unele trăsăturia ale caracterului utilizatorului
bull Icircn religia induistă avatarul este o fiinţă care icircl icircntruchipează pe Dumnezeu13 Instrumente asincrone şi sincrone de schimb de informații deosebirilebull Se poate observa că icircn cazul chatului ambii utilizatori icircn unul şi acelaşi timp se află la
calculatoarele sale Un asemenea mod de lucru se numeşte sincron (care are loc concomitent)bull Icircn cazul forumului reacţia utilizatorului la o idee de pe sit poate să fie momentană dar se poate
produce şi peste o oră o zi o săptămacircnă o lună şi chiar mai mult Un asemenea mod de lucru se numeşte asincron
14 Serviciul Skypebull Skype este un cuvacircnt artificial care desemnează o aplicaţie gratuită ce permite utilizatorilor să
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizacircnd tehnici de tip Voice over IP (VoIP) Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite indiferent de orașele și țările de unde se vorbește icircn vreme ce apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de obicei contra cost Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună
15 Modul de utilizarebull Pentru ca utilizatorii să poată utiliza serviciul Skype este necesar ca la fiecare calculator să fie
instalată o cameră video şi un microfon (de obicei microfonul este incorporat icircn cameră) să fie instalat programul Skype şi să fie creat un cont pe el Icircn notebook-uri camera video este incorporată
bull Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis de pe adresa httpwwwskypecom 16 Avantaje
Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis
17 Noțiune de icircnvăţare on-linebull După cum se ştie după cunoştinţe omul merege mai icircntacirci la şcoală apoi la universitate sau la o
altă instituţie de icircnvăţămacircnt Afară de aceasta există o mulţime de cursuri de limbi străine de foto etc Omul poate pleca la librărie şi cumpăra o mulţime de cărţi pentru autoinstruire Azi există icircncă o variantă icircnvăţarea prin intermediul Internetului sau cum i se mai spune ndash icircnvăţarea on-line
18 Avantajele icircnvăţării on-linebull se poate icircnvăţa icircn locul şi la momentul potrivitbull există un spectru larg de programe de instruire
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull resursele informaţionale la temă9Coperta prezentării electronice cerințe faţă de elaborareCoperta PE este primul slide care se contopeşte cu slide-ul de titluCerinţe
1 expresivitate2 fundal special3 obiecte grafice
10Slide-ul de titlu structurabull denumirea temeibull informaţii despre unitatea şcolarăbull informaţii despre autorbull data elaborăriibull auditoriul ţintăbull informaţii despre localizarea informaţiei icircn reţea pe calculator şi numele fişierului
11Cuprinsul prezentării electronicebull este un element structural important al PEbull trebuie să fie destul de amănunţit pentru a permite accesul (cu ajutorul lunk-urilor respective) la
unităţile de conţinut necesarebull trebuie să fie accesibil vederii (să icircncapă icircntr-un slide)bull cerinţele 2 şi 3 de mai sus pot fi ldquoicircmpăcaterdquo prin utilizarea meniurilor cu două nivele
12Funcția cuprinsului13Cerințe şi moduri de elaborare
Respectaţi unul şi acelaşi stil icircn perfectarea prezentării Nu folosiţi stiluri care ar distrage atenţia de la conţinutul prezentării Informaţia auxiliară (de exemplu butoanele de navigare) nu trebuie să domine informaţia de
bază (text imagini) Slide-ul nu trebuie supraicircncărcat cu informaţii omul nu poate memoriza mau mult de 5 fapte
concluzii definiţii Eficienţa maximală se obţine atunci cacircnd fiecare idee este expusă pe un slide aparte
14Perfectare slide-urilor Stil Fundal Utilizarea culorilor Efecte de animare
15Alegerea culorilor Pe un singur slide se recomanda a folosi trei-patru culori Pentru fundal şi textul slide-ului alegeţi culori care contrastează Atrageţi atenţia la textul hiper-link-urilor (pacircnă la şi după utilizare)
16Amplasarea informației pe slide Este preferabilă amplasarea orizontală a informaţiei Informaţia mai importantă trebuie plasată la centrul ecranului Dacă sunt folosite imagini inscripţiile explicative trebuie plasate sub imagine
17Evidențierea informației Utilizarea ramelor graniţelor Diferite culori ale fonturilor
Utilizarea desenelor diagramelor schemelor pentru ilustrarea celor mai importante fapte18Cerințe faţă de utilizarea fontului
pentru titluri ndash nu mai mic de 24 pentru informaţii ndash nu mai puţin de 18 fonturile fără serife se citesc mai uşor de la o distanţă mare nu se permite utilizarea diferitor tipuri de fonturi icircntr-o prezentare pentru evidenţierea informaţiei se foloseşte fontul bold cursiv sublinierea
19Fonturi fără serifeArial prezentare
Arial Black prezentareArial Narrow prezentare
Comic Sans MS prezentareVerdana prezentare
31 Serviciile de bază ale Internet-ului (enumerare)
Serviciul e-mail Grupuri de discuţii prin e-mail Forum de discuţii Chatul Serviciul Skype Icircnvăţare on-line Situri profesionale pentru testare Elaborare de situri Cărţi electronice Comunităţi virtuale Blogul Google Docs Flicr YouTube Marcare socială Rețele sociale Wiki Servicii Google
2 Serviciul e-mail principiul de lucruPoşta (mesageria) electronică sau e-mail mult timp a fost și este cel mai răspacircndit şi ieftin mijloc de schimb de informaţii Icircn calitatea de mijloc de transmitere a mesajelor ea nu se deosebeşte esenţial de poşta obişnuită dar lucrează cu mult mai rapid Pe vremuri utilizatorul cu ajutorul unui program special pregătea un mesaj şi icircl plasa icircn dosarul pentru mesajele de ieşirebull Pentru transmiterea mesajelor se utilizează protocolul IMAP ndash Internet Message Access Protocol
(protocolul accesului la mesajele din Internet) bull Pentru primirea mesajelor este utilizat protocolul POP3 - Post Office Protocol (protocolul
oficiului poştal) 3 Exemple de servere ce oferă găzduire gratuită de posta
bull Icircn Internet există mai multe servere care oferă găzduire gratuită de poştă electronică (wwwyahoocom wwwgmailcom wwwhotmailcom wwwmailru wwwemailro etc)
bull Serverele enumerate permit crearea unui cont care poate fi accesat prin introducerea numărului contului şi a parolei
4 Forma unei adrese e-mailbull Adresa de e-mail are formabull nume_utilizatoradresa_server_mail
5 Grupuri de discuţii prin e-mail esența modul de funcţionarebull Un grup de discuţii este format printr-o listă de adrese e-mail găzduite pe anumite calculatoare
pe care sunt instalate aplicaţii numite Mail Processor Fiecare listă de adrese e-mail are o adresă comună asemănătoare unei adrese e-mail obişnuite Trimiterea unui mesaj pe această adresă are drept efect primirea mesajului de către toţi utilizatorii din listă
bull De obicei există un administrator al listei la care se pot icircnscrie utilizatori noi Listele de e-mail sunt organizate pe teme de discuţii
bull O listă de discuţii poate avea propria pagină Web pe care sunt publicate toate mesajele membrilor grupului Accesul la o asemenea pagină poate fi publică dar poate fi şi privată
6 Forum-ul esența modul de funcţionarebull Icircn vorbirea curentă forumul semnifică locul de icircntacirclniri de discuţii Forumul electronicde
discuţie este de asemenea un loc de icircntacirclniri virtuale şi de schimb de opinii accesibil printr-un calculator dotat cu o aplicaţie de mesajerie electronică sau un navigator (browser) Web
bull Forumul propune mai multe compartimente pentru discuţii Activitatea forumului constă icircn crearea de către utilizator a temelor icircn cadrul compartimentelor şi discutarea lor Discuţia se reduce la postarea (publicarea) de către utilizatori a mesajelor sale
7 Noțiunea de fir (thread)bull Fiecare mesaj are autor formă şi un conţinut Pentru a posta mesajul pe forum utilizatorul nu are
nevoie de programe speciale ndash de la el se cere de a completa o formă pe sitbull O calitate principială a forumului constă icircn faptul că mesajele sunt reunite icircn bdquofirurirdquo (engl
thread ndash fir) Cacircnd utilizatorul răspunde pe forum la un mesaj răspunsul va fi bdquolegatrdquo de mesajul iniţial Consecutivitatea răspunsurilor răspunsurilor la răspunsuri formează un bdquofirrdquo
8 Avantajele utilizării forum-uluibull mesajele parvenite pot fi clasificate icircn mai multe moduri (după dată după temă după
interlocutor etc)bull forumul conturează clar obiectul discuţiei (vis-a-vis de caracterul informal al altor instrumente
de comunicare)bull dacă pe parcursul discuţiei apare o subtemă interesantă demnă de discuţie poate fi creat un
forum suplimentar9 Inconvenientele utilizării forum-uluibull axarea strictă a discuţiilor numai pe obiectul discuţiei poate limita apariţia unor intervenţii
pertinente pentru contextul pedagogicbull există riscul de a pierde scopul discuţiei dacă apar multe forumuri suplimentarebull necesitatea unui sau a mai multor moderatori care informează participanţii despre noutăţi
10 Chat-ul (mesageria instantanee) esența modul de funcţionarebull Cuvacircntul bdquochatrdquo icircn limba engleză icircnseamnă discuţie taifasbull Icircn cadrul cursului nostru chatul va desemna un dialog sau schimb de replici scrise (text) icircntre
două sau mai multe persoane prin intermediul unui canal electronic de transmitere de obicei
Internet Deoarece mesagele transmise sunt afişate aproape instantaneu cu momentul scrierii lor chatul se mai numeşte mesagerie instantanee
bull Chatul poate fi realizat sau pe browser sau cu ajutorul unui program special de exemplu Yahoo Messenger
11 Utilizarea smiley-urilorbull O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor şi a unor semne
convenţionale numite smiley De exemplu bdquocurdquo citit literă cu luteră icircn limba engleză se pronunţă bdquosi iurdquo ceea ce fonetic corespunde foarte bine şi cuvintelor bdquosee yourdquo- la revedere
bull Exemple de smiley -) ndash zacircmbet -0 ndash mirare (gura deschisă) etc12 Avatarulbull De regulă icircn discuţiile pe forum sau pe chat utilizatorul nu-şi dezvăluie identitatea de exemplu
nu-şi expune fortografia Icircn schimb el foloseşte o imagine de dimensiuni mici numită avatar sau userpik Avatarul poate fi static sau animat Se poate spune că avatarul este faţa utilizatorului icircn lumea vituală Avatarul nu se alege la icircntacircmplare el exprimă unele trăsăturia ale caracterului utilizatorului
bull Icircn religia induistă avatarul este o fiinţă care icircl icircntruchipează pe Dumnezeu13 Instrumente asincrone şi sincrone de schimb de informații deosebirilebull Se poate observa că icircn cazul chatului ambii utilizatori icircn unul şi acelaşi timp se află la
calculatoarele sale Un asemenea mod de lucru se numeşte sincron (care are loc concomitent)bull Icircn cazul forumului reacţia utilizatorului la o idee de pe sit poate să fie momentană dar se poate
produce şi peste o oră o zi o săptămacircnă o lună şi chiar mai mult Un asemenea mod de lucru se numeşte asincron
14 Serviciul Skypebull Skype este un cuvacircnt artificial care desemnează o aplicaţie gratuită ce permite utilizatorilor să
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizacircnd tehnici de tip Voice over IP (VoIP) Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite indiferent de orașele și țările de unde se vorbește icircn vreme ce apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de obicei contra cost Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună
15 Modul de utilizarebull Pentru ca utilizatorii să poată utiliza serviciul Skype este necesar ca la fiecare calculator să fie
instalată o cameră video şi un microfon (de obicei microfonul este incorporat icircn cameră) să fie instalat programul Skype şi să fie creat un cont pe el Icircn notebook-uri camera video este incorporată
bull Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis de pe adresa httpwwwskypecom 16 Avantaje
Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis
17 Noțiune de icircnvăţare on-linebull După cum se ştie după cunoştinţe omul merege mai icircntacirci la şcoală apoi la universitate sau la o
altă instituţie de icircnvăţămacircnt Afară de aceasta există o mulţime de cursuri de limbi străine de foto etc Omul poate pleca la librărie şi cumpăra o mulţime de cărţi pentru autoinstruire Azi există icircncă o variantă icircnvăţarea prin intermediul Internetului sau cum i se mai spune ndash icircnvăţarea on-line
18 Avantajele icircnvăţării on-linebull se poate icircnvăţa icircn locul şi la momentul potrivitbull există un spectru larg de programe de instruire
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Utilizarea desenelor diagramelor schemelor pentru ilustrarea celor mai importante fapte18Cerințe faţă de utilizarea fontului
pentru titluri ndash nu mai mic de 24 pentru informaţii ndash nu mai puţin de 18 fonturile fără serife se citesc mai uşor de la o distanţă mare nu se permite utilizarea diferitor tipuri de fonturi icircntr-o prezentare pentru evidenţierea informaţiei se foloseşte fontul bold cursiv sublinierea
19Fonturi fără serifeArial prezentare
Arial Black prezentareArial Narrow prezentare
Comic Sans MS prezentareVerdana prezentare
31 Serviciile de bază ale Internet-ului (enumerare)
Serviciul e-mail Grupuri de discuţii prin e-mail Forum de discuţii Chatul Serviciul Skype Icircnvăţare on-line Situri profesionale pentru testare Elaborare de situri Cărţi electronice Comunităţi virtuale Blogul Google Docs Flicr YouTube Marcare socială Rețele sociale Wiki Servicii Google
2 Serviciul e-mail principiul de lucruPoşta (mesageria) electronică sau e-mail mult timp a fost și este cel mai răspacircndit şi ieftin mijloc de schimb de informaţii Icircn calitatea de mijloc de transmitere a mesajelor ea nu se deosebeşte esenţial de poşta obişnuită dar lucrează cu mult mai rapid Pe vremuri utilizatorul cu ajutorul unui program special pregătea un mesaj şi icircl plasa icircn dosarul pentru mesajele de ieşirebull Pentru transmiterea mesajelor se utilizează protocolul IMAP ndash Internet Message Access Protocol
(protocolul accesului la mesajele din Internet) bull Pentru primirea mesajelor este utilizat protocolul POP3 - Post Office Protocol (protocolul
oficiului poştal) 3 Exemple de servere ce oferă găzduire gratuită de posta
bull Icircn Internet există mai multe servere care oferă găzduire gratuită de poştă electronică (wwwyahoocom wwwgmailcom wwwhotmailcom wwwmailru wwwemailro etc)
bull Serverele enumerate permit crearea unui cont care poate fi accesat prin introducerea numărului contului şi a parolei
4 Forma unei adrese e-mailbull Adresa de e-mail are formabull nume_utilizatoradresa_server_mail
5 Grupuri de discuţii prin e-mail esența modul de funcţionarebull Un grup de discuţii este format printr-o listă de adrese e-mail găzduite pe anumite calculatoare
pe care sunt instalate aplicaţii numite Mail Processor Fiecare listă de adrese e-mail are o adresă comună asemănătoare unei adrese e-mail obişnuite Trimiterea unui mesaj pe această adresă are drept efect primirea mesajului de către toţi utilizatorii din listă
bull De obicei există un administrator al listei la care se pot icircnscrie utilizatori noi Listele de e-mail sunt organizate pe teme de discuţii
bull O listă de discuţii poate avea propria pagină Web pe care sunt publicate toate mesajele membrilor grupului Accesul la o asemenea pagină poate fi publică dar poate fi şi privată
6 Forum-ul esența modul de funcţionarebull Icircn vorbirea curentă forumul semnifică locul de icircntacirclniri de discuţii Forumul electronicde
discuţie este de asemenea un loc de icircntacirclniri virtuale şi de schimb de opinii accesibil printr-un calculator dotat cu o aplicaţie de mesajerie electronică sau un navigator (browser) Web
bull Forumul propune mai multe compartimente pentru discuţii Activitatea forumului constă icircn crearea de către utilizator a temelor icircn cadrul compartimentelor şi discutarea lor Discuţia se reduce la postarea (publicarea) de către utilizatori a mesajelor sale
7 Noțiunea de fir (thread)bull Fiecare mesaj are autor formă şi un conţinut Pentru a posta mesajul pe forum utilizatorul nu are
nevoie de programe speciale ndash de la el se cere de a completa o formă pe sitbull O calitate principială a forumului constă icircn faptul că mesajele sunt reunite icircn bdquofirurirdquo (engl
thread ndash fir) Cacircnd utilizatorul răspunde pe forum la un mesaj răspunsul va fi bdquolegatrdquo de mesajul iniţial Consecutivitatea răspunsurilor răspunsurilor la răspunsuri formează un bdquofirrdquo
8 Avantajele utilizării forum-uluibull mesajele parvenite pot fi clasificate icircn mai multe moduri (după dată după temă după
interlocutor etc)bull forumul conturează clar obiectul discuţiei (vis-a-vis de caracterul informal al altor instrumente
de comunicare)bull dacă pe parcursul discuţiei apare o subtemă interesantă demnă de discuţie poate fi creat un
forum suplimentar9 Inconvenientele utilizării forum-uluibull axarea strictă a discuţiilor numai pe obiectul discuţiei poate limita apariţia unor intervenţii
pertinente pentru contextul pedagogicbull există riscul de a pierde scopul discuţiei dacă apar multe forumuri suplimentarebull necesitatea unui sau a mai multor moderatori care informează participanţii despre noutăţi
10 Chat-ul (mesageria instantanee) esența modul de funcţionarebull Cuvacircntul bdquochatrdquo icircn limba engleză icircnseamnă discuţie taifasbull Icircn cadrul cursului nostru chatul va desemna un dialog sau schimb de replici scrise (text) icircntre
două sau mai multe persoane prin intermediul unui canal electronic de transmitere de obicei
Internet Deoarece mesagele transmise sunt afişate aproape instantaneu cu momentul scrierii lor chatul se mai numeşte mesagerie instantanee
bull Chatul poate fi realizat sau pe browser sau cu ajutorul unui program special de exemplu Yahoo Messenger
11 Utilizarea smiley-urilorbull O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor şi a unor semne
convenţionale numite smiley De exemplu bdquocurdquo citit literă cu luteră icircn limba engleză se pronunţă bdquosi iurdquo ceea ce fonetic corespunde foarte bine şi cuvintelor bdquosee yourdquo- la revedere
bull Exemple de smiley -) ndash zacircmbet -0 ndash mirare (gura deschisă) etc12 Avatarulbull De regulă icircn discuţiile pe forum sau pe chat utilizatorul nu-şi dezvăluie identitatea de exemplu
nu-şi expune fortografia Icircn schimb el foloseşte o imagine de dimensiuni mici numită avatar sau userpik Avatarul poate fi static sau animat Se poate spune că avatarul este faţa utilizatorului icircn lumea vituală Avatarul nu se alege la icircntacircmplare el exprimă unele trăsăturia ale caracterului utilizatorului
bull Icircn religia induistă avatarul este o fiinţă care icircl icircntruchipează pe Dumnezeu13 Instrumente asincrone şi sincrone de schimb de informații deosebirilebull Se poate observa că icircn cazul chatului ambii utilizatori icircn unul şi acelaşi timp se află la
calculatoarele sale Un asemenea mod de lucru se numeşte sincron (care are loc concomitent)bull Icircn cazul forumului reacţia utilizatorului la o idee de pe sit poate să fie momentană dar se poate
produce şi peste o oră o zi o săptămacircnă o lună şi chiar mai mult Un asemenea mod de lucru se numeşte asincron
14 Serviciul Skypebull Skype este un cuvacircnt artificial care desemnează o aplicaţie gratuită ce permite utilizatorilor să
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizacircnd tehnici de tip Voice over IP (VoIP) Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite indiferent de orașele și țările de unde se vorbește icircn vreme ce apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de obicei contra cost Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună
15 Modul de utilizarebull Pentru ca utilizatorii să poată utiliza serviciul Skype este necesar ca la fiecare calculator să fie
instalată o cameră video şi un microfon (de obicei microfonul este incorporat icircn cameră) să fie instalat programul Skype şi să fie creat un cont pe el Icircn notebook-uri camera video este incorporată
bull Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis de pe adresa httpwwwskypecom 16 Avantaje
Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis
17 Noțiune de icircnvăţare on-linebull După cum se ştie după cunoştinţe omul merege mai icircntacirci la şcoală apoi la universitate sau la o
altă instituţie de icircnvăţămacircnt Afară de aceasta există o mulţime de cursuri de limbi străine de foto etc Omul poate pleca la librărie şi cumpăra o mulţime de cărţi pentru autoinstruire Azi există icircncă o variantă icircnvăţarea prin intermediul Internetului sau cum i se mai spune ndash icircnvăţarea on-line
18 Avantajele icircnvăţării on-linebull se poate icircnvăţa icircn locul şi la momentul potrivitbull există un spectru larg de programe de instruire
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Icircn Internet există mai multe servere care oferă găzduire gratuită de poştă electronică (wwwyahoocom wwwgmailcom wwwhotmailcom wwwmailru wwwemailro etc)
bull Serverele enumerate permit crearea unui cont care poate fi accesat prin introducerea numărului contului şi a parolei
4 Forma unei adrese e-mailbull Adresa de e-mail are formabull nume_utilizatoradresa_server_mail
5 Grupuri de discuţii prin e-mail esența modul de funcţionarebull Un grup de discuţii este format printr-o listă de adrese e-mail găzduite pe anumite calculatoare
pe care sunt instalate aplicaţii numite Mail Processor Fiecare listă de adrese e-mail are o adresă comună asemănătoare unei adrese e-mail obişnuite Trimiterea unui mesaj pe această adresă are drept efect primirea mesajului de către toţi utilizatorii din listă
bull De obicei există un administrator al listei la care se pot icircnscrie utilizatori noi Listele de e-mail sunt organizate pe teme de discuţii
bull O listă de discuţii poate avea propria pagină Web pe care sunt publicate toate mesajele membrilor grupului Accesul la o asemenea pagină poate fi publică dar poate fi şi privată
6 Forum-ul esența modul de funcţionarebull Icircn vorbirea curentă forumul semnifică locul de icircntacirclniri de discuţii Forumul electronicde
discuţie este de asemenea un loc de icircntacirclniri virtuale şi de schimb de opinii accesibil printr-un calculator dotat cu o aplicaţie de mesajerie electronică sau un navigator (browser) Web
bull Forumul propune mai multe compartimente pentru discuţii Activitatea forumului constă icircn crearea de către utilizator a temelor icircn cadrul compartimentelor şi discutarea lor Discuţia se reduce la postarea (publicarea) de către utilizatori a mesajelor sale
7 Noțiunea de fir (thread)bull Fiecare mesaj are autor formă şi un conţinut Pentru a posta mesajul pe forum utilizatorul nu are
nevoie de programe speciale ndash de la el se cere de a completa o formă pe sitbull O calitate principială a forumului constă icircn faptul că mesajele sunt reunite icircn bdquofirurirdquo (engl
thread ndash fir) Cacircnd utilizatorul răspunde pe forum la un mesaj răspunsul va fi bdquolegatrdquo de mesajul iniţial Consecutivitatea răspunsurilor răspunsurilor la răspunsuri formează un bdquofirrdquo
8 Avantajele utilizării forum-uluibull mesajele parvenite pot fi clasificate icircn mai multe moduri (după dată după temă după
interlocutor etc)bull forumul conturează clar obiectul discuţiei (vis-a-vis de caracterul informal al altor instrumente
de comunicare)bull dacă pe parcursul discuţiei apare o subtemă interesantă demnă de discuţie poate fi creat un
forum suplimentar9 Inconvenientele utilizării forum-uluibull axarea strictă a discuţiilor numai pe obiectul discuţiei poate limita apariţia unor intervenţii
pertinente pentru contextul pedagogicbull există riscul de a pierde scopul discuţiei dacă apar multe forumuri suplimentarebull necesitatea unui sau a mai multor moderatori care informează participanţii despre noutăţi
10 Chat-ul (mesageria instantanee) esența modul de funcţionarebull Cuvacircntul bdquochatrdquo icircn limba engleză icircnseamnă discuţie taifasbull Icircn cadrul cursului nostru chatul va desemna un dialog sau schimb de replici scrise (text) icircntre
două sau mai multe persoane prin intermediul unui canal electronic de transmitere de obicei
Internet Deoarece mesagele transmise sunt afişate aproape instantaneu cu momentul scrierii lor chatul se mai numeşte mesagerie instantanee
bull Chatul poate fi realizat sau pe browser sau cu ajutorul unui program special de exemplu Yahoo Messenger
11 Utilizarea smiley-urilorbull O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor şi a unor semne
convenţionale numite smiley De exemplu bdquocurdquo citit literă cu luteră icircn limba engleză se pronunţă bdquosi iurdquo ceea ce fonetic corespunde foarte bine şi cuvintelor bdquosee yourdquo- la revedere
bull Exemple de smiley -) ndash zacircmbet -0 ndash mirare (gura deschisă) etc12 Avatarulbull De regulă icircn discuţiile pe forum sau pe chat utilizatorul nu-şi dezvăluie identitatea de exemplu
nu-şi expune fortografia Icircn schimb el foloseşte o imagine de dimensiuni mici numită avatar sau userpik Avatarul poate fi static sau animat Se poate spune că avatarul este faţa utilizatorului icircn lumea vituală Avatarul nu se alege la icircntacircmplare el exprimă unele trăsăturia ale caracterului utilizatorului
bull Icircn religia induistă avatarul este o fiinţă care icircl icircntruchipează pe Dumnezeu13 Instrumente asincrone şi sincrone de schimb de informații deosebirilebull Se poate observa că icircn cazul chatului ambii utilizatori icircn unul şi acelaşi timp se află la
calculatoarele sale Un asemenea mod de lucru se numeşte sincron (care are loc concomitent)bull Icircn cazul forumului reacţia utilizatorului la o idee de pe sit poate să fie momentană dar se poate
produce şi peste o oră o zi o săptămacircnă o lună şi chiar mai mult Un asemenea mod de lucru se numeşte asincron
14 Serviciul Skypebull Skype este un cuvacircnt artificial care desemnează o aplicaţie gratuită ce permite utilizatorilor să
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizacircnd tehnici de tip Voice over IP (VoIP) Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite indiferent de orașele și țările de unde se vorbește icircn vreme ce apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de obicei contra cost Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună
15 Modul de utilizarebull Pentru ca utilizatorii să poată utiliza serviciul Skype este necesar ca la fiecare calculator să fie
instalată o cameră video şi un microfon (de obicei microfonul este incorporat icircn cameră) să fie instalat programul Skype şi să fie creat un cont pe el Icircn notebook-uri camera video este incorporată
bull Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis de pe adresa httpwwwskypecom 16 Avantaje
Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis
17 Noțiune de icircnvăţare on-linebull După cum se ştie după cunoştinţe omul merege mai icircntacirci la şcoală apoi la universitate sau la o
altă instituţie de icircnvăţămacircnt Afară de aceasta există o mulţime de cursuri de limbi străine de foto etc Omul poate pleca la librărie şi cumpăra o mulţime de cărţi pentru autoinstruire Azi există icircncă o variantă icircnvăţarea prin intermediul Internetului sau cum i se mai spune ndash icircnvăţarea on-line
18 Avantajele icircnvăţării on-linebull se poate icircnvăţa icircn locul şi la momentul potrivitbull există un spectru larg de programe de instruire
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Internet Deoarece mesagele transmise sunt afişate aproape instantaneu cu momentul scrierii lor chatul se mai numeşte mesagerie instantanee
bull Chatul poate fi realizat sau pe browser sau cu ajutorul unui program special de exemplu Yahoo Messenger
11 Utilizarea smiley-urilorbull O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a prescurtărilor şi a unor semne
convenţionale numite smiley De exemplu bdquocurdquo citit literă cu luteră icircn limba engleză se pronunţă bdquosi iurdquo ceea ce fonetic corespunde foarte bine şi cuvintelor bdquosee yourdquo- la revedere
bull Exemple de smiley -) ndash zacircmbet -0 ndash mirare (gura deschisă) etc12 Avatarulbull De regulă icircn discuţiile pe forum sau pe chat utilizatorul nu-şi dezvăluie identitatea de exemplu
nu-şi expune fortografia Icircn schimb el foloseşte o imagine de dimensiuni mici numită avatar sau userpik Avatarul poate fi static sau animat Se poate spune că avatarul este faţa utilizatorului icircn lumea vituală Avatarul nu se alege la icircntacircmplare el exprimă unele trăsăturia ale caracterului utilizatorului
bull Icircn religia induistă avatarul este o fiinţă care icircl icircntruchipează pe Dumnezeu13 Instrumente asincrone şi sincrone de schimb de informații deosebirilebull Se poate observa că icircn cazul chatului ambii utilizatori icircn unul şi acelaşi timp se află la
calculatoarele sale Un asemenea mod de lucru se numeşte sincron (care are loc concomitent)bull Icircn cazul forumului reacţia utilizatorului la o idee de pe sit poate să fie momentană dar se poate
produce şi peste o oră o zi o săptămacircnă o lună şi chiar mai mult Un asemenea mod de lucru se numeşte asincron
14 Serviciul Skypebull Skype este un cuvacircnt artificial care desemnează o aplicaţie gratuită ce permite utilizatorilor să
efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizacircnd tehnici de tip Voice over IP (VoIP) Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite indiferent de orașele și țările de unde se vorbește icircn vreme ce apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de obicei contra cost Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună
15 Modul de utilizarebull Pentru ca utilizatorii să poată utiliza serviciul Skype este necesar ca la fiecare calculator să fie
instalată o cameră video şi un microfon (de obicei microfonul este incorporat icircn cameră) să fie instalat programul Skype şi să fie creat un cont pe el Icircn notebook-uri camera video este incorporată
bull Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis de pe adresa httpwwwskypecom 16 Avantaje
Calitatea acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună Aplicaţia Skype poate fi descărcată gratis
17 Noțiune de icircnvăţare on-linebull După cum se ştie după cunoştinţe omul merege mai icircntacirci la şcoală apoi la universitate sau la o
altă instituţie de icircnvăţămacircnt Afară de aceasta există o mulţime de cursuri de limbi străine de foto etc Omul poate pleca la librărie şi cumpăra o mulţime de cărţi pentru autoinstruire Azi există icircncă o variantă icircnvăţarea prin intermediul Internetului sau cum i se mai spune ndash icircnvăţarea on-line
18 Avantajele icircnvăţării on-linebull se poate icircnvăţa icircn locul şi la momentul potrivitbull există un spectru larg de programe de instruire
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull cursurile on-line se actualizeă frecvent şi conţin cele mai proaspete informaţii la temăbull formele de organizare a a icircnvăţării on-line se perfecţionează continuubull nu se cheltuie timp pentru a merge la instituţia de icircnvăţămacircntbull cheltuielile financiare la icircnvăţarea on-line sunt minimale
19 Servicii de evaluare on-linebull Icircn majoritatea instituţiilor care oferă servficii de instruire on-line examenele de regulă se
desfăşoară de asemenea icircn regim on-line Aceasta cere elborarea aplicaţiilor respective pregătirea şi administrarea testelor
bull Este necesară de asemenea existenţa unor tehnologii de securizare a accesului la teste şi la rezultatele testării
bull Testarea on-line poate fi utilizată pentru evaluarea iniţială continuă şi finală20 Necesitatea serviciilor de testare on-linebull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un
dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
bull Icircn multe companii angajarea se face icircn baza unui concurs Doritorii de a ocupa un post depun un dosar care conţine mai multe documente icircn particular rezultatele testării la specialitate Acest test poate fi susţinut chiar la companie dar mai frecvent cu acest lucru se ocupă companii specializate Unele din aceste companii organizează testarea profesională on-line Una din aceste companii este compania Brainbench (httpwwwbrainbenchcom)
21 Licența ECDLbull ECDL ndash European Computer Driving Licence (permisul european de macircnuire a calculatorului)
(httpwwwecdlorgro) bull Este cel mai răspacircndit program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator
recunoscut la nivel internţional icircn pestec 140 de ţări a lumii22 Conţinutul examenului ECDLExamenul ECDL de bază se referă la 7 modulebull concepte generale ale TIC bull utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelorbull procesarea textelorbull calcul tabelorbull baze de datebull prezentări electronicebull informaţie şi comunicare
23 Elaborarea de situriPrincipiile de elaborare a unui sit
1 Luarea icircn considerație a diferitor grupe țintă2 Tipizarea prezentării informației3 Prezenţa infprmaţiei oficiale despre organizaţie4 Lizibilitatea textului şi lipsa greşelilor ortografice5 Actualizarea permanentă a informaţiei6 Pincipiul segmentării utilizatorilor7 Principiul bdquopacirclnieirdquo
24 Aplicații de tip Site Builder
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Primul pas icircn modernizarea predării unei discipline poate fi construirea unui sit Web Pentru construirea sit-ului de către persoane care nu posedă cunoştinţe icircn programare au fost elaborate aplicaţii speciale denumite Site Builder (generator de sit-uri) Majoritatea aplicaţiilor este comercială dar există şi variante gratuite Dintre variantele gratuite menţionăm wwwsiteyoucom wwwcabanovaro wwwsitebuilderws wwwwebsitebuildercom şi a
25 Noțiune de găzduire (hosting) a situluibull Elaborarea unui sit este numai primul pas icircn menţinerea unui sit A doua problemă care nu este
defel simplă constă icircn identificarea unui sit care va găzdui (engl hosting) situl elaborat Există multe companii care propun găzduire contra plată
bull Aducem adresele unor situri care oferă găzduire free wwwhutru www2x4ru wwwxhostro wwwlxro şi a
26 Șabloane de pagini WebO altă variantă de construire a sit-ului Web constă icircn utilizarea aşa numitelor şabloane de pagini Web Paginile respective pot fi descărcate şi personalizate pentru a crea pagini proprii Aducem adresele cacirctorva sit-uri care pun la dispoziţie şabloane de pagini Web gratuite
httpwwwtemplatesboxcomhttpwwwpixelmillcomhttpwwwhooverwebdesigncomhttpwwwfreewebtemplatescom
27 Funcțiile unui sitFuncţiile unui sitbull sursă de informaţiebull ediţie periodicăbull loc pentru comunicare (icircntacirclnire)
28 Cărțile electronice explicarea apariției lorbull Pe parcursul sutelor de ani numărul de cărţi icircn bibliotecile lumii s-a majorat continuu ceea ce a
condus la mărirea spaţiilor bibliotecare Unele cărţi vechi există icircn cacircteva exemplare şi accesul la ele este limitat Păstrarea cărţilor tradiţionale impune respectarea anumitor parametri (temperatură umiditate) Pentru rezolvarea problemelor menţionate multe din bibliotecile mari din lume inclusiv Biblioteca Congresului SUA au icircnceput realizarea unor proiecte de digitizare a fondurilor de cărţi Drept consecinţă o bibliotecă imensă poate fi adusă la dimensiunea unui raft cu DVD-uri sau alte suporturi de informaţie moderne Concomitent sunt excluse limitările de acces la documente
29 Formate pentru cărțile electronicebull Multe edituri paralel cu publicarea cărţii icircn format obişnuit (pe suport hacircrtie) oferă varianta icircn
format electronic al cărţii respective sau icircn format audio Icircn ultimul caz conţinutul cărţii poate fi parcurs la o plimbare icircntr-un parc sau la volanul unui automobil
bull Pentru cărţile electronice există mai multe formate specialebull pdf format ce aparţine companiei Adobe Corporation Poate fi citit (vizualizat) cu ajutorul
aplicaţiei Acrobat Readerbull lit format ce aparţine companiei Microsoft Poate fi citit cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Reader
30 Serviciul Google BooksGoogle Books este un serviciu care ne ajuta sa cautam carti sa le rasfoim online sa aflam informatia despre cartea respectiva foarte rapid sa cumparam cartea sau sa o imprumutam de la biblioteca
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
31 Comunități virtuale esența clasificarebull O comunitate virtuală este un grup variabil de persoane care comunică (icircntrețin legături)
frecvent icircntre ele prin corespondență telefon rețea Internet șa din rațiuni de interes personal social educativ etc
bull Comunităţile virtuale pot fi clasificate după mai multe criterii Astfel existăbull comunităţi geografice elementul comun ndash participarea la viaţa unei comunităţi fizice (oraş
regiune ţară) De exemplu wwwMoldova-UKcom ndash Comunitatea virtuală a cetăţenilor Republicii Moldova icircn Marea Britanie
bull comunităţi demografice ndash constituite pe criterii de vacircrstă sex naţionalitate De exemplu wwwLadyClubmd ndash comunitatea on-line a femeilor cu personalitate din Republica Moldova
bull comunităţi de interese bazate pe interese comune ale participanţilor De exemplu comunităţile fanilor unei echipe sau a unei vedete
bull comunităţi de practică constituite pe grupuri profesionale culturale religioasebull comunităţi de scop de exemplu comunităţi de colecţionari de cumpărători de automobile etc
32 Blogulbull Blogul (de la Web log) este un sit Web reprezentacircnd de cel mai multe ori un jurnal public online
al unui autorbull Termenul respectiv a fost propus de John Barger icircn anul 1997 şi se referă la un sit Web care este
bdquolog of the Webrdquo (literalmente ndash jurnal de bord pe Web)33 Blogosferabull Totalitatea blogurilor care formează reţele cuprinzacircnd bloguri din toate domeniile poartă
denumirea de blogosferă34 Caracteristicile de bază a unui blogCaracteristicile principale ale bloguluiResponsabilitatea editorială a autorului De regulă blogul are un singur autor deşi nu este exclusă situaţia cacircnd autori sunt doi sau chiar o echipă Icircn toate cazurile responsabilitatea pentru conţinutul blogului este a autorului (chiar dacă vizitatorii pot contribui la dezvoltarea conţinutului icircn spaţiul rezervat comentariilor) Se presupune că conţinutul blogului reflectă pacircnă la un anumit punct personalitatea autorului Caracteristicile principale ale bloguluiO structură hipertextuală O regulă generală pentru acest gen de situri constă icircn publicarea unor cronici scurte (note bileţele articole posturi) ce conţin trimiteri (legături ndash engl hyperlink) către alte situri icircn particular către articole publicate icircn alte bloguri Nu există convenţii referitoare la lungimea articolelor unele articole pot conţine un singur hyperlink icircnsă de regulă hyperlink-ul trimite cititorul spre informaţii suplimentareCaracteristicile principale ale bloguluiPublicarea frecventă icircn ordine cronologică inversă Publicarea articolelor pe blog se face regulat după exemplul ziarelor Ultimele articole publicate (adică conţinutul cel mai recent) sunt amplasate icircn partea de sus a paginii principale şi sunt urmate de articolele publicate mai icircnainte icircn ordine cronologică inversă Publicarea regulată a articolelor incită cititorii blogului să-l viziteze la intervale constante de timpCaracteristicile principale ale bloguluibull Acces gratuit şi public la conţinut Conţinutul blogului este accesibil gratuit din orice loc din
reţea fără nici o restricţie şi fără taxe sau abonamente
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Arhivarea Icircn momentul icircn care articolele mai vechi dispar de pe pagina principală ele sunt arhivate (eventual fiind clasificate tematic) şi prezenţa lor este menţinută de un alt compartiment al sitului Fiecare articol arhivat este bdquoancoratrdquo icircn ciberspaţiu prin atribuirea fişierului
35 Noțiunea de blogger şi blogging1 Persoana care duce un blog se numeşte blogger 2 Activitatea de actualizare a conţinutului blogului (publicarea conţinutului nou) poartă denumirea
de blogging36 Clasificarea blogurilor
bullstilul jurnal ndash descrie viaţa de zi cu zi şi interesele personale ale bloggerului Blogurile din această categorie au un acces limitatbull stilul jurnalistic ndash furnizează comentarii şi informaţii foarte recente din diverse domeniibull fotoblog ndash include fotografii alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull videoblog sau vblog ndash include conţinut video alături sau icircn locul intrărilor bazate pe textbull mobloguri ndash bloguri actualizate prin intermediul unui dispozitiv mobil (de exemplu telefon)
37 Principalele servicii de bloggingMetode de creare a blogurilorbull Folosirea unui serviciu (blogging service) care oferă posibilitatea (de obicei gratuită) de a crea
un blog fără a-i fi solicitate cunoştinţe de programarebull Folosirea unor programe speciale (blogging software) care permite instalarea şi personalizarea
unui blog De la utilizator icircn acest caz se solicită cunoaşterea programăriiInstrumente de creare a blogurilor (servicii de blogging)bull Blogger (httpwwwbloggercomhome)bull TypePad (httpwwwtypepadcom)bull WordPress (httpwwwwordpresscom)bull LiveJournal (httpwwwlivejournalcom)bull Yahoo360 (httpwwwblog360yahoocomblog)
Icircn componenţa tuturor blogurilor sunt inclusebull intrările care reprezintă elementele principale de conţinut şi care sunt actualizate frecventbull arhivele care reprezintă colecţii organizate de intrări vechi criteriul de organizare fiind unul
calendaristic38 Avantajele utilizării blog-urilorbull rezolvă o varietate de probleme ce ţin de publicarea pe Webbull nu necesită icircnvăţarea unor limbaje sau tehnologiibull oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde şi oricacircnd cu condiţia că ei dispun de o
conexiune la Internetbull oferă un potenţial ridicat de colaborarebull serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuitebull blogurile sunt foarte populare icircn racircndurile tineretului
39 Utilizarea blog-urilor icircn mediul educaţionalIcircn mediul educaţional blogurile se pot folosi (a) ca instrumente de comunicare şi de informare (b) icircn dezvoltarea unor proiecte (c) icircn comunicarea online (d) ca instrumente colaborative (e) icircn scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora40 Microblog-urile esența
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Microbloggingul este o formă de blogging care permite utilizatorilor să publice on-line texte scurte de pacircnă la 140-200 de caractere (numite actualizări sau tweets) icircnsoţite uneori şi de imagini
bull Informaţiile pot fi editateaccesate on-line sau trimise telefonic prin SMS (Short Message Service) e-mail sau prin mesageria instantanee
41 Exemple de aplicații de microbloggingCele mai importante aplicaţii de microblogging suntbull Twitter (httpwwwtwittercom)bull Jaiku (httpwwwjaikucom)bull Cirip (httpwwwciripro)
42 Crearea publicarea şi partajarea conținuturilor
43 Pachetul Google Docs posibilitățiUtilizarea interfeței Google Docs ar trebui să fie o sarcina destul de ușoară dacă ați utilizat anterior orice procesor de text
Prima pagina a Google Docs este de asemenea destul de simplu de inteles Daca se deschide un nou document Google vă va intreba dacă doriți ca acesta să fie un document Word de prezentare sau foaie de calcul Documentele de toate tipurile pot fi ușor grupate icircn dosare diferite sau organizate icircn funcție de dată sau de nume
Utilizarea fiecăruia dintre programele descrise icircn această prezentare a fost destul de user-friendly deși Google Docs ocazional comite o eroare de a decide ce format de text se doreste sau la indentarea alineatului prezent Problema nu s-a icircntamplat de multe ori dar suficient de des pentru a fi memorabilă
Fiecare aplicație din GoogleDocs are capacitatea de a exporta fișiere icircn format compatibil cu Microsoft Office Atunci cacircnd este cazul fisierele pot fi de asemenea exportate cu extensie PDF text OpenOffice sau alte formate de fișier Google Docs accepta de asemenea icircncărcarea fișierelor de formate diferite
44 Avantajele utilizării pachetului Google Docs- Gratuit
- Confort flexibilitate și viteză
- Salvarea automată și periodică a fișierelor icircn contul Google Docs
45 Partajarea conţinutului graficbull Cel mai cunoscut instrument Web20 utilizat pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului grafic este Flicrbull Flicr este atacirct un sit pentru găzduirea de imagini şi video-uri precum şi o suită de servicii Web
dar şi o comunitate virtuală Situl este folosit de utilizatori pentru partajarea de fotografii dar şi de bloggeri ca depozit de fotografii
bull Flicr oferă utilizatorilor posibilitatea de a-şi organiza imaginile icircncărcate folosind taguri (semne)
46 Serviciul Flicr posibilități
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Alte posibilităţi ale serviciului Flicrbull imaginile icircncărcate pot fi private sau publicatebull icircncărcarea imaginilor este foarte simplă şi poate fi realizată prin e-mail şi mobilbull pentru fiecare imagine poate fi adăugaticirc o descrierebull imaginile pot fi exportate icircn diverse sisteme de bloggingbull pot fi create contacte şi grupuri de utilizatoribull imaginile care au taguri asemănătoare sunt afişate icircmpreună
47 Partajarea conţinutului videobull Web-ul oferă un număr mare de instrumente gratuite pentru icircncărcarea marcarea şi partajarea
conţinutului video ndash aşa numitele tuburi (engl ndash tubes) Cel mai cunoscut din ele este fără icircndoială YouTube
bull YouTube (httpwwwyoutubecom) este un sit de video sharing (partajare video) icircn care utilizatorul poate icircncărca vizualiza şi partaja video clipuri (denumite icircn continuare vedeo-uri)
48 Serviciul Youtube posibilitățibull Serviciul YouTube permite icircncărcarea unei varietăţi de conţinut generat de utilizatori incluzacircnd
secvenţe de filme clipuri TV şi videoclipuri muzicalebull Redarea video-urilor se realizează prin intermediul tehnollgiei Flash bull YouTube acceptă pentru icircncărcare numeroase formate video
49 Utilizarea icircn educațiebull Ca şi alte instrumente Web20 YouTube poate fi utilizat icircn domeniul educaţiei Astfel profesorul
poate posta icircn format video cursuri lecţii şi experienţe (de chimie fizică)50 Serviciul TeacherTube posibilitățibull Un serviciu asemănător cu YouTube dar dedicat numai domeniului educaţional este Teacher
Tube (httpwwwteachertubecom) Acest serviciu permitebull Icircncărcarea etichetarea şi partajarea video-urilorbull Ataşarea la video-urile icircncărcate a unor fişiere icircn diverse formate care includ note planuri de
lecţie evaluări etcbull Căutarea şi vizualizarea video-urilor icircncărcate de membrii comunităţiibull Crearea sau icircnscrierea icircn grupuri de oameni care au interese similare etc
51 Necesitatea descărcării video-urilor de pe YouTube icircn condițiile Republicii Moldovabull Icircn condiţiile şcolilor din Republica Moldova utilizarea unui vdeo direct de pe situl YouTube se
poate ciocni cu anumite probleme lipsa temporară a conexiunii Internet viteza mică a traficului Se mai icircntacircmplă că si pe situl YouTube au loc probleme De aceea este bine ca video-ul care dorim să-l demonstrăm să se afle pe calculatorul nostru Icircn acest scop poate fi utilizat un pachet necomercial FreeStudio care oferă o mulţime de facilităţi inclusiv descărcarea unui video de pe YouTube
52 Pachetul FreeStudiobdquoFree Studioldquo vine de la producătorii bdquoFree YouTube to MP3 Converterldquo Combină 24 de programe de conversie icircntr-un pachet care vă permite să descărcaţi şi să convertiţi cu uşurinţă filme şi muzică Mai mult instrumentele vă ajută să luaţi filme de pe YouTube să le editaţi şi să copiaţi DVD-uri gratuitToate programele de conversie icircntr-un singur pachet - icircn patru categorii Cu uneltele oferite puteţi să descărcaţi orice clip şi puteţi să icircl convertiţi icircn formatul potrivit pentru player-ul MP3 sau PSP Programul ştie deja cele mai bune formate pentru iPod Black Berry amp Co astfel icircncacirct nu mai este necesar să căutaţi resoluţia corectă şi bitrate-ul
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
53 Rețele sociale definiţiebull Def O reţea socială este o structură socială alcătuită din noduri (care sunt indivizi sau
organizaţii) legate prin unul sau mai multe tipuri particulare de interdependenţe (valori idei prietenie antipatie asemănare conflicte)
54 Exemple de rețele socialebull Topul reţelelor de socializare Facebook MySpace Hi5 Friendster Orkut Bebo Skyrok
Network (fr)55 Teoria celor șase grade de separarebull Icircn anii 1967-1969 sociopsihologul american Stanley Milgram a efectuat următorul experimentbull Unii cetăţeni americani aleşi icircntacircmplător au fost rugaţi să trimită pachete unui străin căruia icirci
cunoşteau doar numele ocupaţia şi oraşul prin acea cunoştinţă despre care au presupus că ar fi cel mai posibil să-l cunoască pe destinatar
bull Noii expeditori aveau aceeaşi sarcină procesul continuacircnd pacircnă cacircnd pachetul ajunge la destinatar
bull Experimentele au demonstrat că icircn ciuda părerilor participanţilor care credeau că este nevoie de minimum 100 de persoane sunt necesare ndash icircn medie ndash circa 62 persoane pentru ca pachetul să ajungă la destinatar
bull Concluzia este validă şi pe plan internaţional56 Utilizarea rețelelor sociale icircn educațiebull Reţelele sociale pot fi utilizate cu succes şi icircn mediul educaţional Atacirct profesorii cacirct şi
eleviistudenţii pot creadeveni membrii ai unor astfel de reţele Cacircteva exemple de astfel de reţele
bull Classroom (httpwwwclassroomcom) Este o reţea socială care poate fi utilizată ca o sală de clasă on-line
bull Classroom 20 (httpwwwclassroom20com) ndash reţea socială interesată de promovarea utilizării tehnologiilor colaborative Web20 icircn educaţie
57 Rețeaua socială FacebookFacebook icircnseamnă icircn limba engleză bdquocartea cu chipurirdquo care este albumul de sfacircrșit de an școlar (anuar numit uneori și trombinoscop) pe care elevii icircl alcătuiesc din fotografiile făcute icircn ultimul an dăruindu-și-l personal Facebook a fost creat de către Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate dar și icircncă necunoscute Icircn acest moment Facebook este una dintre cele mai răspacircndite rețele sociale din lume Utilizatorii pot intra icircn această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole stabilite inițial odată cu completarea formularului de icircnscriere conținacircnd o serie icircntreagă de icircntrebări personale Icircn prezent situl Facebook este vizitat lunar de circa un miliard de persoane aceasta icircnsemnacircnd ceva mai mult de 40 dintre utilizatorii Internetului Apreciat a fi al doilea sit social mondial după googlecom luat după numărul de vizite Facebook face parte din fenomenul denumit Web 20 Creat inițial la Harvard SUA Facebook era la origine o rețea socială icircnchisă a studenților acestei universități ulterior ea s-a deschis și altor universități americane La icircnceput verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului dar icircncepacircnd din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată fiind interzisă icircn cacircteva țări din Orientul Mijlociu De asemenea prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran58 Rețele profesionaleLinkedIn
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
LinkedIn nu este o retea de socializare oarecare ci una dedicata interactiunii in mediul profesional Prin urmare daca urmaresti sa iti construiesti o cariera solida si vrei sa te asiguri ca stabilesti cat mai multe legaturi importante in domeniul in care activezi este esential sa iti faci un cont pe reteaua LinkedIn LinkedIn este o retea de socializare care te poate pune in legatura cu cele mai diverse companii si cei mai diversi oameni totul in sfera profesionala ajutandu-te sa iti formezi cercul de cunostinte menit sa iti fie de folos pentru a ajunge acolo unde iti doresti in carieraDe asemenea iti ofera sansa de a fi la curent cu cele mai noi oferte de locuri de munca de indata ce pozitiile sunt deschise sa iti faci cunostinte intr-un anumit domeniu profesional sau intr-o anumita companie de care esti interesat sa pui intrebari samd
59 Situri Wiki Ce este un Wikibull Un wiki este o colecţie de pagini Web astfel icircncacirct să asigure oricărui individ posibilitatea de a le
accesa icircn scopul de a realiza modificări icircn conţinutul existent precum şi de a crea conţinut nou utilizacircnd un limbaj de marcare simplificat
bull Icircntr-un mod mai simplu se poate spune că un wiki este un sit Web care permite vizitatorilor săi să adauge şi să elimine conţinut precum si să-l modifice
bull Se consideră că un wiki este o bază de date on-line de resurse şi un instrument puternic de colaborare
bull wiki-wiki icircn limba unui trib indigen din SUA semnifică ldquorepederdquo61 Enciclopedia on-line Wikipediabull Cel mai cunoscut wiki este enciclopedia on-line Wikipedia (httpwwwwikipediaord)bull Acest wiki funcţionează foarte eficient demonstracircnd utilitatea wiki-urilor ca sisteme de
management al cunoştinţelorbull La moment Wikipedia conţine peste 9 milioane de articole scrise icircn peste 200 de limbi Calitatea
informaţiilor postate este ridicată ceea ce vine icircn sprijinul utilizatorilor aflaţi icircn căutarea unor resurse informaţionale de bună calitate
62 Servicii cartografice Google Hacircrțile Google Google Planeta Pămacircntbull Hărţile Google reprezintă un set de aplicaţii construite icircn baza unui serviciu cartografic gratuit
şi a tehnologiilor propuse de compania Googlebull Serviciul reprezintă o hartă şi fotografii de pe satelit a suprafeţei icircntregului glob pămacircntesc a
Lunii şi a planetei Martebull Serviciul este integrat cu un business-ghid şi o hartă a drumurilor auto cu posibilitatea de
alegere a rutei optime bull Serviciul cartografic Google asigură funcţionarea icircncă a unei aplicaţii ndash Google Earth (Google
Planeta Pămacircnt)bull Acest program permite de a vizualiza fotografiile suprafeţei Pămacircntului a mări sau micşora
scara şi a crea rute de mişcarebull Avantaje vizualizare icircn spaţiul 3D posibilitatea de a vedea supafaţa Pămacircntului sub orice
unghi63 Vizualizarea străzilorbull Aplicaţia Google Street View permite utilizatorilor de a realiza excursii virtuale pe proecţia
tridimensională a unui oraş sau a străzilor lui via Internetbull Funcţionalitatea acestei aplicaţii este asigurată prin fotografierea la 360 grade a unei străzi
reale cu ajutorul unui echipament special icircn regim de timp real 64 Generația Internet
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Persoanele care icircnvaţă fac parte din categorii eterogene şi diverse şi sunt clasate icircn felul următor
bull Generaţia X ndash include persoanele născute icircntre anii 1965 şi 1980 Sunt persoane ambiţioase optimiste caută mereu echilibrul apreciind foarte mult valorile tradiţionale şi siguranţă familială
bull Generaţia Y ndash indivizi născuţi icircntre 1980 şi 1990 Icircmpărtăşesc unele valori ale generaţiei X dar investesc mai mult icircn educaţie Internetul reprezintă pentru generaţia Y o modalitatea importantă de comunicaţie alături de telefoanele mobile
bull Generaţia Z (NET Google) generaţia Internet nativii digitali Au drept caracteristică principală utilizarea TIC şi a celor media (GSM iPod mesageria instantanee etc)
65 Dependenţă de Internetbull Psihiatrul american Ivan Goldberg a introdus icircn anul 1996 termenul IAD (Internet Addiction
Disorder) pentru a exprima o nouă formă de dependenţă a individului cea faţă de Internetbull Se cunosc cinci tipuri de dependenţă faţă de Internet relaţiile cibernetice (manifestate prin
conversaţii impersonale) căutarea de noutăţi (information surfing) jocurile on-line comerţul prin Internet şi sexul ciberneticutilizarea siturilor pentru adulţi
bull Icircn SUA cca 10 de populaţie au devenit victime ale dependenţei de Internet icircn Coreea de Sud China şi Tawan ndash icircntre 18 şi 30 se află icircn aceeaşi situaţie Cazuri grave de cyberdependenţă s-au icircnregistrat icircn Japonia
66 Evoluţia surselor de informație icircn icircnvăţămacircnt Informația este rezultatul transformării analizei și interpretării datelor Informația care este utilizată pentru a face ceva (de exemplu a lua o decizie) se transformă icircn
cunoștințe Cunoștințele sunt personale și nu pot fi transmise altei persoane
Evoluția surselor de informație naturaEvoluția surselor de informație profesorulEvoluția surselor de informație carteaEvoluția surselor de informație mass-mediaEvoluția surselor de informație InternetulEvoluția surselor de informație icircn școală (Elevul- Natura Profesorul Cartea Mass-Media Internetul)67 Revoluțiile tehnologice icircn icircnvăţămacircnt
bull Tehnologia este ansamblul metodelor proceselor operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial
bull Termenul tehnologie provine din lgreacă tekhnologia (expunerea regulilor unei arte) format din tekhne (artă meserie) + logos(cuvacircnt)
bull Tehnologie didactică ndash aplicarea icircn procesul de icircnvăţămacircnt a descoperirilor ştiinţifice pentru rezolvarea unor probleme practice
Prima revolutie tehnologica- aparitia tableibull Primul instrument folosit icircn antichitate icircn procesul de icircnvăţămacircnt era tabla cerată pe care se
scria cu un beţişor ascuţit ndash stilosbull Apoi a apărut tabla de clasă şi creta
Rolul tablei de scrisbull Tabla din clasă nu este un simplu dispozitiv pe care se scriebull Tabla este un ldquofiltrurdquo care determină pacircnă icircn ziua de azi ce conţinuturi vor fi predate icircn şcoală
şi ce conţinuturi nu se vor preda
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Dacă conţinutul ce urmează a fi inclus icircn programa şcolară poate fi explicat la tablă de creta atunci acest conţinut va fi inclus icircn programă
bull Exemplu ecuaţiile icircn cursul şcolar de informaticăInconvenientele tablei de scris
bull Cere mult timp icircn special la realizarea desenelor schiţelor graficelorbull Informaţia este staticăbull Este dificilă redarea culorilorbull Aspectul ecologic (colb vizibilitate)bull Spaţiu mic (necesitatea de a şterge unele informaţii)
A doua revoluţie tehnologică ndash cinematografulbull Cinematograful icircn comparaţie cu tabla are un şir de avantajebull Imagini dinamice şi colorbull Permite de a icircnlocui descrierile lungi cu imagini viibull Permite de a ldquoaducerdquo realitatea icircn sala de clasăbull Posibilitatea de a observa procese sau fenomene rapide sau lentebull Icircn anii 60-70 a secolului trecut toţi absolvenţii Facultăţii de fizica şi matematică a Institutului
Pedagogic ldquoAlecu Russordquo din Bălţi ascultau un curs de ldquoCinematograf didacticrdquo şi susţineau un examen pentru drepturile de demonstrator de filme
bull Filmele didactice au contribuit la majorarea interesului faţă de studierea obiectelor şcolare la o icircnţelegere mai profundă a materiei de studii
bull Totuşi cinematograful nu a condus la schimbări esenţiale icircn calitatea cunoştinţelor elevilor (cum se credea la icircnceput)
bull Treptat interesul faţă de cinematograful didactic s-a stinsA treia revoluţie tehnologică ndash televiziunea
bull Prima emisiune a televiziunii din Moldova a avut loc icircn anul 1958bull Treptat televizorul a devenit un obiect obişnuit icircn fiecare casă bull A apărut ideea de a realiza lecţii televizate pentru elevi şi studenţi Programul 2 al televiziunii
sovietice a devenit un program pentru studiibull Icircn şcolile din Republica Moldova orarul lecţiilor din şcoli era coordonat cu programul
emisiunilor televizate Unul din cei mai buni profesori de exemplu din or Bender dirija de pe ecran o lecţie (de ex la geografie) iar elevii din toate şcolile realizau sarcinile fiind sprijiniţi de profesorii de pe loc
bull Televiziunea didactică a făcut mai comod procesul de icircnvăţămacircnt icircn special pentru studenţii de la icircnvăţămacircntul fără frecvenţă
bull Dar nici televiziunea didactică nu a condus la o icircmbunătăţire substanţială a rezultatelor icircnvăţăriibull Unul din neajunsurile principiale ale televiziunii didactice ca instrument de icircnvăţare - lipsa
interactivităţiiA patra revoluţie tehnologică ndash calculatorul
bull La icircnceputul anilor 20 a secolului trecut Sidney Pressey profesor la universitatea din Ohio a elaborat un dispozitiv mecanic pentru testarea cunoştinţelor studenţilor Dispozotivul lucra după principiul unei maşini de dactilografiat cu o fereastră icircn care apărea textul icircntrebării şi cacircteva butoane cu ajutorul cărora se selectau răspunsurile Apăsacircnd butonul care corespundea răspunsului correct studentul declanşa mecanismul de numărare care stoca răspunsul selectat şi determina corectitudinea lui După parcurgerea icircntregului test dispozitivul tipărea o foaie cu descrierea răspunsurilor date şi scorul acumulat
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull La apariţia calculatoarelor de generaţia a II care nu erau ocupate continuu cu procedurile de calcul (cum erau ocupate calculatoarele de generaţia I) a apărut ideea de a realiza ideea lui Pressey la calculator Elevul sau studentul citea un fragment de text apoi răspundea la icircntrebarea care verifica icircnţelegerea textului Icircntrebarea era icircnsoţită de 4-5 răspunsuri dintre care unul era corect iar celelalte - plauzibile Cu ajutorul unui mic terminal - o tastieră cu 5 taste elevulstudentul introducea numărul răspunsului corect icircn calculator
bull Calculatorul realiza o operaţie simplă compara răspunsul introdus cu răspunsul corect păstrat icircn memorie
bull Astfel a apărut primul sistem de instruire asistată de calculator - PLATO (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations)
bull Cu apariţia primelor monitoare textul era afişat pe ecranul vizualizatorului iar numărul răspunsului corect era introdus de la tastiera standard
bull Primele programe de instruire aveau o structură simplăbull Treptat programele instructive deveneau mai sofisticatebull Au apărut programe speciale de modelare de simulare de exersare de evaluarebull Totuşi experimente de proporţii privind instruirea asistată de calculator nu au fost realizatebull Cauza constă icircn numărul relativ mic de calculatoare icircn şcoli Numai icircn Marea Britanie raportul
elev calculator este 1 1bull Pedagogii din SUA care au realizat mai multe experimente de proporţii privind utilizarea
calculatorului icircn instruire la finele sec XX au formulat următoarea concluzie instruirea asistată de calculator conduce la rezultate care nu sunt mai joase decacirct cele obţinute la instruirea tradiţională
bull La IAC au de cacircştigat elevii care balansează icircntre notele 4 şi 5 ei devin mai icircncrezuţi icircn propriile puteri şi de regulă primesc aproape constant note de 5
bull Performanţele calculatorului modern viteză capacitate de memorie posibilitatea de a lucra cu conţinuturi multimedia
bull Neajunsul principal - lipsa capacităţii de a judecabull Exemplu de traducerebull Она увидела их семью собственными глазамиbull Ea i-a văzut cu cei şapte ochi ai săi ()bull Baze de cunoştinţebull Calculatoare de generaţia a 5bull La IAC conţinuturile de icircnvăţat sunt icircnscrise pe un disc (icircnvăţare offline) Dacă conţinutul
disciplinei se schimbă atunci se pregăteşte un disc nou pe care instruitul trebuie să-l cumpere Modificarea conţinutului cere timp
bull A apărut ideea de a plasa conţinutul pe un server icircn reţea iar instruitul să acceseze acest conţinut cu ajutorul unui instrument de comunicare (calculator planşet telefon mobil) (icircnvăţare online) Modificarea conţinuturilor se face operativ
A cincea revoluţie tehnologică ndash Internetulbull Icircnvăţarea la care conţinutul de icircnvăţat se află icircn reţea iar instruitul are acces la acest conţinut
prin intermediul unui dispozitiv (calculator telefon mobil) se numeşte icircnvăţare electronică (e-learning)
bull Internetul şi umplutura lui - Web-ul joacă un rol din ce icircn ce mai important icircn procesul de icircnvăţămacircnt Instrumentele online care pot icircnlocui pachetul MS Office pot fi utilizate oricacircnd şi din orice loc unde este conexiune la Internet iar produsul elaborat poate fi păstrat de asemenea icircn reţea
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
41 Definiție
Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt elevi care icircn virtutea unei varietăți de motive cauze (economice sociale intelectuale fizice sociale psihologice etc) au dificultăți icircn procesul de icircnvățare Aceste cauze sunt mult mai importante și mai expresive decacirct cele cu care se confruntă majoritatea elevilor de aceeași vacircrstă Acești elevi au nevoie de ajutor educațional special și de asistență
2 Categorii de elevi cu CESbull Fete și băieți discriminați după genbull Copii din grupuri minoritare etnice și confesiilor religioasebull Copii a căror părinți sunt persoane refugiatebull Copii care icircnvață icircn altă limbă decacirct cea nativăbull Copii cu deficiențe emoționale senzoriale locomotorii etcbull Elevi supradotați și talentațibull Copii cu probleme sociale (copii străzii copii deținuți icircn penitenciare)bull Copii din zonele defavorizate icircndepărtatebull Copii care au nevoie de sprijin social (aflați sub tutelă orfani)bull Copii cu nevoi specifice de sănătate
3 Abordări privind determinarea CES (de la modelul medical ndash la modelul social al handicapului)bull La nivel global aproape 180 mln de tineri cu vacircrsta icircntre 10 și 24 de ani au un handicap de
sănătate Aproximativ 150 mln din ei locuiesc icircn țările icircn curs de dezvoltarebull Pe parcursul dezvoltării societății umane rolul social al persoanelor cu handicap precum și
atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale a fost un barometru al nivelului de cultură și de democratizare a societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Particularitățile speciale ale dezvoltării fizice psihice și intelectuale ale unor oameni de regulă creează o atitudine negativă la restul membrilor societății Un handicap este adesea perceput icircntr-un mod foarte negativ datorită unor factori culturali lipsei de cunoștințe superstițiilor și fricii Icircn unele locuri handicapul este tratat ca un blestem sau pedeapsă a lui Dumnezeu Persoanele cu handicap sunt percepute ca fiind sub-umane și inapte de a participa la viața societății
bull Modul tradițional a problemelor legate de handicap a fost abordat de medicină adesea prin ipoteza că handicapul este o problemă individuală personală
bull Sub presiunea asociațiilor obștești ale persoanelor cu handicap a viziunilor și abordărilor noi referitoare la persoanele cu nevoi speciale abordarea handicapului ca problemă personală a fost dur criticată
bull Modelul medical al handicapului a fost icircnlocuit cu modelul social al handicapuluiModelul social al handicapuluibull Handicapul (orice neajuns icircncălcare disfuncție a normalității) nu se mai tratează ca o problemă
personală ci ca o problemă a icircntregii societăți
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Icircn modelul social al handicapului accentul este pus pe icircnlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale
bull Se urmărește schimbarea atitudinilor persoanelor fizice și ale societății icircn ansamblu față de această categorie de persoane
4 Bariere icircn educația persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Bariere sociale externe refuzul incapacitatea societății de a satisface nevoile persoanelor cu handicap
ndash Bariere sociale interne percepțiile handicapului de către persoanele influențate de viziuni culturale și ideologice de patologia acestora față de persoanele cu handicap
bull Bariere economicendash Bariere economice externe incapacitatea societățiistatului de a se adapta nevoilor
persoanelor cu handicapndash Bariere economice interne imposibilitatea persoanelor cu handicap de a obține acces la
educație din motive financiare limitatebull Bariere fizice
ndash Bariere fizice externe mediul fizic icircn care locuiesc persoanele cu handicap (lipsa accesului la locurile dorite transportul etc)
ndash Bariere fizice interne sunt cauzate de deficiențele fizice psihice senzoriale și a5 Bariere icircn icircnvățarea persoanelor cu CES (sociale economice fizice)bull Bariere sociale
ndash Insuficiența informației lipsa conștientizării posibilităților și nevoilor persoanelor cu handicap
ndash Atitudinea negativă a societății față de persoanele cu dizabilitățindash Imperfecțiunea legislației și a politicii socialendash Forme necorespunzătoare de comunicare și interacțiunendash Insuficiența serviciilor prestatendash Inflexibilitatea curriculumului școlar
bull Bariere economicendash Mecanisme și pacircrghii politico-economice și legislative inadecvatendash Acoperirea financiară insuficientă a domeniului educațieindash Lacunele icircn coordonarea mecanismelor de finanțare a domeniilor social și educațional
bull Bariere fizicendash Designul inadecvat al interiorului oficiilor și al unităților de transport (inaccesibilitate
totală sau parțială)ndash Echipamente inadecvate și mijloace TIC necorespunzătoarendash Formatul neadecvat de prezentare și transmitere a materialelor didactice
51 Interacțiunea om-calculator
bull Interacțiunea om-calculator (IOC) este o disciplină care are ca obiect proiectarea evaluarea și implementarea sistemelor computerizate interactive pentru a fi folosite de către oameni și studierea fenomenelor majore care țin de acestea
bull Scopul principal al IOC este de a produce sisteme care sunt nu numai funcționale ci și ușor de utilizat și sigure Specialiștii icircn domeniul IOC se ocupă nu numai cu proiectarea unor noi sisteme computerizate dar lucrează asupra ameliorării sistemelor deja existente
2 Căile de introducere și de redare a informației
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Vederea auzul simtul tactil miscarea cognitia memorarea perceptia 3 Vederea
VedereaCea mai răspacircndită modalitate de prezentare a informaţiei la calculator este cea vizuală deoarece vederea este una din căile principale prin care omul primeşte informaţiaAxarea pe prezentarea vizuală este icircn detrimentul persoanelor oarbe sau cu deficienţe vizualeSoluţia utilizarea tehnologiilor asistive bazate pe sunet şi pe afişare tactilă
Vederea umană are două stadii principale recepţionarea fizică a imaginii prin intermediul ochiului şi procesarea cognitivă a informaţiei trimise de ochi către creier
Vorbind la general ochiul primeşte lumină şi produce semnale electrice Ochiul are un număr de componente importante corneea şi cristalinul care captează lumina şi o focusează icircntr-o imagine pe profunzimea ochiului şi retina care conţine fotoreceptori sensibili la lumină numiţi conuri şi bastonaşe care generează semnalele electrice transmise către creier
4 Funcția de bază a ochiuluiDe a vedea5 Legi și procese ale vederii (paralaxa de mișcare perspectiva liniară fenomenul ocluziunii)
Cacircnd mergeți icircntr-un automobil obiectele din apropiere se mișcă cu mult mai repede decacirct cele icircndepărtate care par nemișcate (procesul respectiv se numește paralaxa de mișcare)
Liniile paralele icircndreptate icircnspre observator converg pe măsura ce se icircndepărtează spre orizont de ex șinele de tren (perspectiva lineară)
Un obiect care pare să blocheze vederea unui alt obiect este perceput ca fiind mai aproape (fenomenul ocluziunii)
6 Deficiențe vizuale Două categorii de persoane cu deficiențe vizuale
Cu vedere parțială Nevăzători
Nevăzătorii la racircndul său se icircmpart icircn nevăzători din născare și persoane care și-au pierdut vedere pe parcursul vieții
Nevăzători din născare mai ușor icircnvață a citi după alfabetul Braille Aceste persoane icircnsă pot avea dificultăți icircn icircnțelegerea unui context grafic deoarecenu au văzut niciodată o imagine
7 Auzul Sunetul icircn calculator este folosit mai frecvent pentru a transmite utilizatorului informații
secundare Icircn cazul cititoarelor de ecran pentru nevăzători sunetul apare ca metoda principală de
transmitere a informației Ca și văzul auzul este realizat prin intermediul a două procese
Detectarea fizică a vibrațiilor din aer Generarea de impulsuri electrice și procesoare cognitivă a informației parvenite
Sistemul auditiv percepe sunetele simțind vibrațiile din aer generacircnd impulsuri care sunt trimise de-a lungul nervului auditiv către creier pentru procesare Urechea are trei secțiuni urechea externă urechea medie care constă din timpan și și oscioare și urechea internă care constă din cohlee și celule senzoriale numite cili
Undele sonore trec prin urechea externă icircn urechea medie făcacircnd să vibreze timpanul și oscioarele Aceste trimit vibrațiile către cohlee icircn urechea internă Aici cilii reacționează la vibrații creicircnd impulsuri electrice care sunt transmise la creier8 Funcția de bază a urechii
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
De a auzi9 Deficiențele de auz
bull Deficiența de auz este dificultatea de a detecta sau percepe cel puțin unele intensități de sunet sau frecvențe Această deficiență are implicații asupra dezvoltării vorbirii
bull Pierderile de auz pot fi clasificate icircn funcție de parte din sistemul auditiv care este afectată urechea externe urechea internă sistemul nervos central
bull La proiectarea sistemelor pentru persoanele cu deficiențe de auz se va ține cont de următoarelebull Folosirea subtitrărilor și a descrierilor textuale pentru conținutul multimediabull Furnizarea de alternative pentru interfețele bazate pe vorbire și interfețele audio comunicarea
prin SMS sau MMS la telefon comunicarea prin chat la calculatorbull Furnizarea avatarelor pentru a interpreta textul icircn limbajul semnelorbull Evitarea pe cacirct e posibil a textului complex Folosirea unui limbaj clar și simplubull Utilizarea vibrației și a semnalelor vizuale la telefonbull Posibilitatea de reglare a sunetului pentru persoanele cu pierderea parțială a auzuluibull Existența unui registru (jurnal) al sunetelor persoanele cu deficiențe de auz dispun icircn acest caz
de informații despre apelurile pierdute (nu au sesizat vibrația sau nu au observat semnalul vizual)
bull Taste cu indicatori vizuali sau senzoriali tasta apăsată vibrează sau pe ea apare un semnal vizual
bull Integrarea telefonului cu aparatul auditivbull Serviciul de videoconferință la smartofon permite persoanelor cu deficiențe de auz să folosească
limbajul gesturilorbull Utilizarea titrării Aparatele mai sofisticate gen iPhon dispun de funcția de titrare a secvențelor
video și a filmelor 10 Cauzele principale ale apariției deficiențelor de auzCauzele
Bolile infecțioase (meningita pojarul (корь) oreionul sau parotita epidemică) Infecțiile cronice de ureche Expunere la muzică la un volum mare Lovituri la cap sau la ureche icircmbătracircnirea folosirea medicamentelor ototoxice Pe cale genetică de la unul sau ambii părinți
Soluții compensarea de ex soneria de la ușă sau semnalul de incediu este dublat cu semnale de lumină11 Simțul tactilAtingerea este o metodă importantă de obținere a unui răspuns (feedback) la interacțiunea cu calculatorul Atunci cacircnd apăsăm butoanele tastaturii simțim butonul ca fiind apăsat și forța de apăsare a tastei Acest feedback tactil este important deoarece el ne furnizează informații despre sistem cum ar fi icircn cazul dat faptul că butonul a fost apăsat cu succes
Pentru majoritatea persoanelor atingerea este o sursă secundară de informație și este folosită pentru a consolida sau a completa informația obținută de celelalte simțuri
Pentru unii utilizatori cum ar fi utilizatorii alfabetului Braille atingerea este folosită ca sursă primară de informații și este extrem de importantă pentru o interacțiune cu sistemul
12 Tipuri de receptori senzoriali (termoreceptori nocireceptori mecanoreceptori chemoreceptori)Există patru tipuri de receptori senzoriali care răspund la stimulii externi
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Termoreceptori răspund la schimbările de temperatură Nociceptori sau receptori de durere răspund la stimuli intenși care produc durere cum ar fi
presiune icircnaltă sau temperatură foarte joasă Mecanoreceptori răspund la stimuli mecanici cum ar fi presiunea sau distorsiunea Chemoreceptori răspund la stimuli chimici (de ex papilele gustative de pe limbă)
13 Deficiențe tactile Pierderea simțului tactil poate duce la dificultăți sau chiar la imposibilitatea de a merge de a
ține obiecte de a vorbi fluent sau mesteca hrana Persoana trebuie să se icircnvețe să facă aceste lucruri doar folosind feedback-ul vizual deoarece
persoana nu știe cacirctă forță este necesară pentru a stracircnge sau a macircnui un obiect Unei asemenea persoane icirci va fi greu să se folosească de șoricel și icircn general să interacționeze
cu calculatorul14 Deficiența de mobilitate
Persoanele cu dizabilități de mobilitate au deficiențe fizice care le limitează substanțial mișcarea icircn general și mișcările de motricitate fină (de exemplu culegerea unui text la tastatură)
Cauze răni traumatice (de ex a coloanei vertebrale) pierderea sau rănirea membrelor boli (paralizia cerebrală distrofia musculară scleroza artroza boala Parkinson)
15 Structura memoriei umaneExista trei tipuri de memorie
Memorie senzorială Memorie de scurtă durată Memorie de lungă durată
16 Funcțiile fiecărui tip de memorieMemoria senzoriala
Memoria senzorială are cacircte o zonă de memorie pentru fiecare canal Memorie iconică pentru informația vizuală Memorie ecoică pentru informația auditivă Memoria tactilă pentru stimuli de atingere
Informația icircn memoria senzorială se păstrează de la cacircteva sutimi de secundă pacircnă la 1-2 secMemoria de durata lunga
Memoria de durată lungă este folosită pentru depozitarea tuturor tipurilor de informație cu care persoana se icircntacirclnește icircn viață
Caracteristici Are capacitate nelimitată Accesarea informației necesită mai mult timp Uitarea s produce icircntr-un ritm lent
Memoria episodică ndash se depozitează evenimentele și experiențele din viața de zi cu zi Memoria semantică ndash sunt depozitate conceptele abstracte (fapte idei noțiuni)
17 Deficiențele legate de cognițiePrincipalele probleme cu care se confruntă persoanele cu deficiențe cognitive sunt legate de
Cognițiepercepție Memorie Rezolvarea problemelor Atenție
Atentia
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Atenția este actul de concentrare asupra unui anumit stimul ales dintr-o gamă largă de stimuli din mediul icircnconjurător
Atenția poate fi focusată intenționat sau automat Concentrarea automată (inconștientă) are loc atunci cacircnd creierul nostru remarcă ceva
important icircn cacircmpul nostru senzorial și concentrează atenția asupra acestuiaRationarea si rezolvarea de problem
Raționarea este procesul prin care persoana folosește cunoștințele pe care le are pentru a formula concluzii sau pentru a deduce ceva nou despre domeniul de interes
Raționare deductivă (de la general la particular) Raționare inductivă (de la particular la general) Rezolvare de probleme (găsirea unei soluții la o activitate necunoscută folosind cunoștințele
curente) O cale de a rezolva o problemă este de ex analogiaPerceptia
Percepția se referă la capacitatea unui individ de a identifica (adică a percepe) informația senzorială și de a o integra icircn date semnificative (altfel spus capacitatea de icircnțelege sensul acesteia)
Acest fapt se realizează pe baza cunoștințelor deja existente prin intermediul recunoașterii sau analogiei
Percepția poate fi ambiguă atunci cacircnd o anumită informație senzorială poate fi interpretată diferit de oameni diferiți sau icircn contexte diferite
61 Noțiunea de interfață
O interfață este la modul general un nivel de abstractizare o frontieră convențională prin care o componentă un sistem sau o unitate se pune la dispoziția altor componente sisteme sau unități făcacircnd astfel posibil schimbul de informații după anumite reguli Icircn interacțiunea dintre om și calculator interfața este pur și simplu locul unde are loc interacțiunea dintre om și calculator
inter + face2 Funcțiile de bază ale interfeței calculatorului3 Analogia om-calculator la introducerea și extragerea informației
Interfața cu utilizatorul este de fapt calea de introducere și de extragere a datelor Introducerea este modul icircn care informația este primită de calculator iar extragerea este modul icircn care informația este redată de calculator
Fără introducerea și extragerea datelor interacțiunile ar fi imposibile deoarece nu ar exista o cale pentru utilizator prin care acesta ar transmite calculatorului ce sarcini trebuie să icircndeplinească și nu ar exista o cale pentru calculator de a afișa rezultatele unei operații
4 Posibilitățile de bază de introducere a informației icircn calculator Icircn cazul calculatoarelor informația este introdusă prin intermediul tastaturii șoricelului sau
microfoanelor Introducerea datelor este modul icircn care calculatorul primește informația de la om sau din mediul
extern Există metode principale de introducere a datelor și metode alternative Unul din dispozitivele principale de introducere a datelor este tastatura Există mai multe tipuri de tastaturi care se deosebesc după aranjarea tastelor și numărul lor
după forma lor sau după faptul sunt ele fizice sau virtuale
5 Posibilitățile de bază și alternative de extragere a informației din calculator
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Oamenii extrag informația folosind vorbirea scrisul gesturile iar calculatoarele folosesc monitorul pentru a reda informațiile vizuale și boxele pentru a reda informația audio
Principala cale de ieșirede extragere a informației din calculator este monitorul Altfel spus ieșirea la calculator este preponderent vizuală
Este evident că pentru persoanele cu deficiențe vizuale severe o asemenea cale nu este potrivită Vom analiza icircn continuare mai amănunțit calea vizuală de ieșire apoi vom analiza căile
alternative de ieșire Icircn gama dispozitivelor de afișare vizuală intră atacirct monitoarele calculatoarelor personale cacirct și
monitoarele tabletelor smartfoanelor telefoanelor mobile Toate dispozitivele enumerate afișează texte imagini grafice video și presupun prezența la
utilizator a canalului vizual7
1 Clasele de dialoguri interactive linia de comandă meniul manipularea directă indică și fă clic completarea formularelor limbajul natural - avantaje și limiteLinia de comandabull Reprezintă o interfață pe bază de text icircn care introducerea și extragerea de informații are loc icircn
principal prin intermediul textuluibull Utilizatorul navighează prin interfață pe bază de text prin intermediul unei tastaturi și al
legăturilor de text și comenzilor de text bull Deși interfețele icircn cauză ar putea fi capabile să redea și conținut grafic ele nu sunt denumite
interfețe grafice cu utilizatorul deoarece interacțiunea și navigarea prin sistem au la bază textulbull Aproximativ pacircnă la mijlocul anilor rsquo80 a secolului trecut linia de comandă era principalul
mijloc de introducere și extragere a datelorbull Situația a icircnceput să se schimbe odată cu apariția Interfeței Grafice cu Utilizatorul (GUI)bull Linia de comandă este icircncă folosită icircn lucrul cu unele programe speciale cum ar fi interpretorul
de comenzi Bash (Linux) interpretorul Command Prompt icircn Windows și aLinia de comanda avantajebull Este cu mult mai rapidă icircn comparație cu folosirea interfeței grafice deoarece implică doar
scrierea textului spre deosebire de navigarea prin meniuri și executarea mai multor clicuribull Memoria calculatorului este utilizată de regulă mai eficient la folosirea liniei de comandăbull Este flexibilă deoarece majoritatea comenzilor acceptă mai mulți parametri și este permisă
procesarea icircn loturi adică executarea automată a mai multor operații icircn același timpbull Asigură o funcționalitate și un control mai bun decacirct sistemele grafice datorită folosirii
comenzilor explicite icircn locul interfețelor grafice cu utilizatorul unde un nivel icircnalt de abstracție grafică trebuie interpretat icircn comenzi de calculator
bull Este o opțiune foarte atractivă pentru utilizatorii avansați (programatori profesioniști)Linia de comanda dezavantajebull Este neintuitivă și greu de manevrat pentru utilizatori cu pregătire medie Știind despre
posibilitatea utilizării interfeței grafice utilizatorii nu vor să depună eforturi suplimentare pentru a icircnvăța să opereze cu linia de comandă
bull Solicită mai multe capacități cognitive de la utilizator deoarece acesta trebuie să-și amintească comenzile unele dintre care sunt lipsite de sens
bull Comenzile se uită și este necesară consultarea documentației și a rdquohelp-uluirdquoMeniulbull Interacțiunea icircn bază de meniuri permit utilizatorului să emită comenzi prin selectarea opțiunilor
dintr-o listă de opțiuni alternative afișate pe ecran
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Selecția poate fi făcută de utilizator prin clic-ul cu șoricelul sau prin combinații de taste de pe tastieră
bull Sistemele pe bază de meniu sunt populare deoarece se bazează mai degrabă pe recunoaștere decacirct pe amintire Acesta permite de a reduce timpul de icircnvățare
bull La proiectarea meniurilor cu un număr mare de opțiuni pot apare probleme (meniuri ierarhice)Manipularea directabull Interfețele cu manipulare directă sunt acelea icircn care utilizatorul acționează direct asupra unor
obiecte de pe monitor (iconițe obiecte 3D) care corespund aproximativ obiectelor lumii realebull Majoritatea interfețelor cu manipulare directă folosesc sisteme de ferestre sau medii icircn care
ecranul este divizat icircn zone dreptunghiulare ce se pot eventual suprapune fiecare dintre acestea avacircnd funcții specifice
bull Icircn cadrul interfețelor cu manipulare directă conceptele legate de acțiuni sunt reprezentate vizualbull Exemple de manipulare directă
bull Schimbarea poziției unei ferestre icircn SO Windowsbull rdquoAruncareardquo unui document icircn rdquocoșul de gunoirdquo
bull Un exemplu mai sofisticat icircl constituie sistemul Xbox 360 Kinect care permite utilizatorului să manipuleze prin gesturi naturale obiectele virtuale de pe ecran cu ajutorul unui avatar de pe ecran care imită gesturile utilizatorului
bull Asemenea interfețe sunt ușor de icircnvățat și de folosit icircncurajează explorarea și experimentarea cu sistemul și trezesc sentimentul de satisfacție la utilizatori
Indica-si-fa-clicbull Indică-și-fă-clic se referă la acțiune de indicare a unui obiect de pe ecran cu ajutorul cursorului
și apoi acționarea pe obiectul la care indică cursorulbull Indicarea poate fi făcută nu neapărat cu ajutorul șoricelului (pot fi folosite bila rulantă panoul
tactil joystick-ul sau chiar tastaturabull Ecranul poate fi al unui PS dar și al unui dispozitiv mobilbull Exemple bull Link-uri pe pagini Webbull Apăsarea butonului rdquoPlayrdquo pe un player mediabull Acționarea dublă pe o iconiță de pe masa de lucru pentru a lansa o aplicațiebull Clic dreapta pe o iconiță pentru a indica cu care aplicație trebuie deschis fișierul și apoi clic pe
opțiunea selectată etc Completarea formularelorbull Interfețele de completare a formularelor cer utilizatorului să introducă date prin completarea
cacircmpurilor afișate pe ecran cum ar fi cacircmpurile text butoanele radio căsuțele ce trebuie bifate sau meniurile cu listă derulantă
bull Unele cacircmpuri ale formularelor au restricții cu privire la datele pe care utilizatorul poate să le introducă cum ar fi lungimea textului dintr-un cacircmp sau opțiunile disponibile dintr-o listă derulantă
bull Formularele pot fi statice (ca cele de pe hacircrtie) sau dinamice care se schimb icircn dependență de datele introduse
bull Exemple de asemenea interacțiuni pot fi programele de rezervare online a biletelor la avion sau tren programul de căutare a documentelor icircntr-o bibliotecă sau chiar fereastra de culegere a unui mesaj e-mail
bull Formularele bine proiectate sunt intuitive și necesită puține instruire deoarece majoritatea cacircmpurilor au asociate etichete fie sub formă de text imagini sau ambele
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
Limbajul naturalbull Interfețele de limbaj natural sunt acelea icircn care limbajul de comenzi al unui utilizator este un
subansamblu semnificativ și bine proiectat al unui limbaj natural cum ar fi de exemplu limba engleză
bull Introducerea datelor se poate realiza cu ajutorul limbajului scris sau al celui vorbitbull Exemplu sisteme care traduc lecții sau discursuri icircn alte limbi icircn timp realbull Icircn cazul datelor vorbite este necesară instruirea sau obișnuirea sistemului cu vocea utilizatorului
și cu particularitățile vorbirii salebull Sistemele respective lucrează prost icircn mediile gălăgioase (de exemplu icircn stradă)bull Interfețele de limbaj natural sunt de obicei ușor de icircnvățat dar implică utilizarea unui vocabular
limitat și precis cu o gramatică bine definită2 Noțiunea de paradigmăbull Cuvacircntul rdquoparadigmărdquo semnifică o teorie pe care o anumită comunitate o acceptă drept model icircn
icircnțelegerea sau realizarea a ceva Exemplu paradigma clasei dreptunghiularebull Cea mai populară paradigmă a interacțiunii este astăzi calculatorul obișnuit de tip desktop
folosind o interfață GUI (Grafical User Interface) sai WIMP (window icon meniu pointer ndash fereastră iconiță meniu indicator)
bull O tendință recentă icircn domeniul calculatoarelor a fost dezvoltarea unui tip nou de paradigme care se icircndepărtează de la paradigma WIMP pentru a depăși noțiunea de desktop
3 Paradigmele interacțiunii cu calculatorul GUI și SILKbull După cum s-a menționat WIMP este un acronim din limba engleză pentru rdquowindow icon meniu
pointer ndash fereastră iconiță meniu indicatorrdquo și indică componentele principale ale acestei pardigme de interacțiune
bull WIMP este predecesorul GUIbull O interfață grafică cu utilizatorul este o interfață om-calculator icircn care sunt folosite iconițe
grafice și indicatori vizuali pentru a prezenta utilizatorului informații și acțiunibull Icircn cadrul unui GUI acțiunile deseori sunt executate prin intermediul manipulării directe a
elementelor grafice din care este formată interfața Avantajele sistemelor pe baza de GUIbull O strategie de interacțiune intuitivăbull Feedback rapid din partea interfețeibull Abilitatea de a restabili acțiunilebull Acțiunile sunt efectuate cu ajutorul unui indicator icircn locul liniei de comandă și limbajului
calculatoruluibull Interfețele GUI bine proiectate fac operațiile mai intuitive profitacircnd de cunoștințele generale ale
utilizatorilor De exemplu este mai ușor pentru un utilizator neexperimentat să tragă o iconiță a unui fișier care urmează să fie șters peste o altă iconiță de forma unui coș de gunoi și să vadă imediat cum dispare fișierul decacirct să testeze o comandă complexă icircntr-o interfață pe bază de text și să nu primească nici o informație (sau aproape nici o informație) referitoare la succesul operației
bull Apariția interfețelor GUI a produs o adevărată revoluție icircn utilizarea calculatoarelor Utilizatorii cu o pregătirea minimă au icircnceput să folosească cu succes calculatorul icircn activitatea profesională și icircn viața personală Rivalitatea Microsoft ndash Apple
bull Icircn pofida faptului că interfața GUI este foarte convenabilă administratorii de sistem și alți profesioniști preferă să folosească interfața cu linie de comandă
GUI dezavantahe
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Cea mai mare dificultate icircn cadrul interfețelor GUI o reprezintă design-ul acesteia De exemplu folosirea conceptului de urmă de gunoi ca iconiță unde fișierele trebuie plasate pentru a fi șterse este un exemplu de design foarte intuitiv și de succes
bull Ce s-ar fi icircntacircmplat dacă icircn locul iconiței cu urna de gunoi ar fi fost folosită o iconiță cu imaginea unui pantof
Paradigma SILKbull Specialiștii prognozează că icircn viitorul apropiat paradigma interacțiunii va fi paradigma SILK (de
la cuvintele engleze speech images language and knowledge ndash vorbire imagini limbaj și cunoștințe)
bull Scopul principal icircn cadrul paradigmei SILK este de a crea o interacțiune om-calculator care să fie complet naturală productivă și lipsită de erori
Tehnologii incorporate in SILKbull Vorbire
ndash Sisteme de recunoaștere a vociindash Sisteme de sintetizareproducere a vocii
bull Imaginindash Modele 3Dndash Animațiendash Integrare videondash Interfețe de realitate virtuală
bull Limbajndash Procesarea limbajului natural
bull Cunoștințendash Sisteme care se autoicircntreținndash Sisteme inteligentendash Inteligență artificială
4 Noțiune de design universalbull Design-ul universal icircnseamnă proiectarea unui sistem inclusiv a IOC astfel icircncacirct acesta să poată
fi utilizat de către oricine sau de către un grup-țintă cacirct mai largbull Evident a face acest lucru nu este ușor Este necesară respectarea unui set de principii
referitoare la design Le vom enumera mai josbull Sistemul ar trebui să fie la fel de util și ușor de folosit de către utilizatorii cu abilități diverse și
nici un utilizator nu ar trebui să se simtă stigmatizat (dezonorat să fie arătat cu degetul) sau izolat Atunci cacircnd este posibil trebuie furnizate posibilități de acces similare tuturor utilizatorilor Dacă nu este posibil atunci trebuie furnizat un echivalent
bull Design-ul ar trebui să acomodeze o gamă largă de abilități și preferințe furnizacircnd printre altele utilizatorilor posibilitatea de a alege metode de folosire și adaptabilitatea la propriul ritm
bull Sistemul ar trebui să fie ușor de folosit pentru toți utilizatorii fără a ține cont de experiență cunoștințe competențe lingvistice sau niveluri de concentrare Design-ul ar trebui să fie pe cacirct de simplu posibil să respecte așteptările utilizatorului și să țină cont de nivelurile de formare și abilitățile lingvistice ale acestuia Icircn plus informația trebuie structurată (organizată) astfel icircncacirct informația mai esențială să fie cel mai ușor și rapide de accesat
bull Sistemul ar trebui să poată comunica eficient informații utilizatorului independent de mediu sau de capacitățile senzoriale ale acestuia Acest lucru poate fi realizat dacă informația esențială este lizibilă evidențiată printr-un contrast icircnalt și accesibilă prin intermediul interfețelor redundante și interfețelor multimodale
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Design-ul ar trebui realizat astfel icircncacirct să reducă erorile umane la minimum și să permită revenirea la starea precedentă atunci cacircnd greșelile au loc făcacircnd acțiunile nedorite greu de realizat
bull Sistemul ar trebui să fie utilizabil eficient cu minimum de efort și oboseală Acesta ar trebui să le permită utilizatorilor să mențină o ținută normală a corpului să nu fie necesară folosirea unor forțe prea mari iar acțiunile repetitive să fie aduse la minimum
5 Proiectarea interfețelor pentru copiibull La proiectarea sistemelor pentru copii designer-ii trebuie să recurgă mai frecvent la evaluarea
produselor de către copii Dar aici apare o altă problemă copii nu dispun de capacități analitice și opinia lor doar icircn puține cazuri poate ajuta la icircmbunătățirea interfețelor
bull La proiectare se va ține cont de vacircrsta copilului Unui copil din clasa I mai potrivit ar fi un dispozitiv icircn bază de stilou electronic sau cu ecran tactil
bull Copiilor cu vacircrsta 11-13 ani li s-ar potrivi tehnica rdquoindică și fă clicrdquo deoarece ei pot de acum utiliza șoricelul
bull Recunoașterea scrisului de macircnă și recunoașterea vocii ar fi de preferat icircn cazul copiilor mai icircn vacircrstă
bull Ideea design-ului participativ ndash icircn echipele de designer-i sunt icluși copii (important ndash nu unul)bull La proiectarea dispozitivelor pentru copii produsul final poate servi fie pentru joacă fie pentru
educație Icircn multe cazuri hotarul care delimitează produsele pentru joacă de cele pentru educație este aproape inexistent există programe de joc interesante cu care copilul icircnvață multe lucruri fără să-și dea seama că el icircnvață
6 Adaptarea siturilor pentru persoane cu deficiențebull Consorțiul W3C (World Wide Web Consortium) care se ocupă cu elaborarea standardelor
tehnice pentru Web a elaborat Ghidul pentru asigurarea accesibilității conținutului Web (Web Content Accesibility Guideline)
bull Ghidul orientează elaboratorii de situri spre respectarea unor standarde care ar face situl accesibil persoanelor cu diferite deficiențe Dacă recomandările respective sunt respectate atunci au de cacircștigat atacirct utilizatorii cu deficiențe cacirct și cei fără deficiențe
bull Recomandarea nr 1 Orice conținut netextual trebuie prezentat și icircn varianta textuală pentru transformarea lui ulterioară icircn forme alternative comode pentru diferiți utilizatori
bull Textul după cum se știe poate fi transformat icircn format audio sau extras pe un afișaj Braille reicircmprospătabil
bull Este cunoscut faptul că prezentarea informației sub formă de text este cel mai simplu și cel mai universal mod de percepție
bull Percepția textului poate fi ușor icircmbunătățită pentru persoanele cu vedere slabă cu ajutorul lupei de ecran sau prin mărirea fontului prin mijloacele sistemului de operare
bull Pentru persoanele nevăzătoare icircn cazul informației textuale pot fi folosite cititoarele de ecranbull Recomandarea nr 2 Prezentați o versiune alternativă a conținutului mediabull Sunt cazuri cacircnd utilizatorul ar dori să afle ce conține un fișier video destul de lung pentru a
decide dacă are rostul să-l privească Icircn alte cazuri utilizatorul ascultacircnd un fișier audio icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegere deoarece persoana care a icircnscris fișierul vorbește prea repede sau neclar Icircn ambele cazuri situația s-ar rezolva dacă utilizatorul ar dispune de o variantă textuală a fișierului video sau auduo sau cel puțin de o descriere succintă a acestora Să nu uităm de posibilitate de subtitrare a fragmentelor video
bull Recomandarea nr 3 Simplificați modul de redare a conținutului separacircnd informația importantă de cea secundară
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Separarea icircn multe cazuri se face prin evidențiere iar icircn acest scop icircn unele cazuri poate fi folosită culoarea Pot fi evidențiate prin culoare nu numai fragmentele de text dar și elementele de dirijare cum ar fi butoanele De ex butonul pentru icircnscrierea păstrarea informației poate fi colorat icircn verde iar butonul pentru ștergereaicircnlăturarea informației poate fi colorat icircn roșu Icircn același timp nu ne putem limita numai la culoare De ex pe butonul colorat icircn roșu trebuie plasată o inscripție clară - bdquoȘtergererdquo
bull Recomandarea nr 4 Oferiți utilizatorilor posibilitatea de a dirija cu funcționalitatea sitului cu ajutorul tastierei
bull Deosebit de utilă este această posibilitate la completarea formularelor Acționarea tastei Tab trebuie să conducă la deplasarea cursorului icircn cacircmpul următor Acționarea tastei Enter trebuie să conducă la trimiterea formularului completat Icircn caz contrar utilizatorul este nevoit să treacă de la tastatură la șoricel și viceversa iar aceasta necesită timp
bull Recomandarea nr 5 Oferiți utilizatorilor ajutor și sprijin icircn navigare icircn căutarea conținuturilor și icircn determinarea locului curent pe sit
a) Fiecare pagină trebuie să aibă un titlu care descrie conținutul paginiib) Link-ul trebui icircnsoțit cu un text care să descrie clar unde ajungem dacă acționăm link-ulc) Utilizatorul trebuie să dispună de mai multe posibilități pentru căutarea (pentru a ajunge)
paginei necesare (navigarea standardă harta sitului linia de căutare)d) La deplasarea prin formular cu ajutorul tastei Tab cacircmpul activ trebuie să fie bine evidențiate) Pe orice pagină utilizatorului trebuie să-i fir clar ce fel de pagină și ce fel de sit este acesta Recomandarea nr 6 Ajutați utilizatorul să evite greșelile la introducere informațiilor S-a observat că programatorii și designerii pe măsura icircnaintării lor pe cariera profesională se
bdquoruprdquo icircntr-un fel de utilizatorii bdquode racircndrdquo consideracircnd că un utilizator trebuie să se orienteze icircn interfață așa cum se orientează profesioniștii Astfel ei consideră că orice utilizator cunoaște că formatul datei icircn țara noastră este zzllaaaa și că icircn formular cacircmpurile notate cu sunt obligatorii etc Pentru un utilizator neinițiat lucrurile respective trebuie explicate
7 Politici internaționale și naționale icircn domeniul accesibilitățiibull Icircn elaborarea politicilor internaționale și naționale icircn domeniul accesibilității digitale se folosesc
două documente de bazăndash Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitățindash Ghidul referitor la asigurarea accesibilității resurselor Web elaborat de Consorțiul W3C
bull Convenția ONU a fost semnată mai mult de 150 de țări inclusiv de Republica Moldova și este icircn multe cazuri baza pentru elaborarea legislației naționale
bull Icircn Convenție pentru prima dată accesibilitatea TIC este definită ca o parte inerentă al dreptului la accesibilitatea mediului icircnconjurător și al transportului
bull Diverse țări au atitudini diferite față de elaborarea bazei legale de asigurare a accesibilității resurselor Web
bull Cele mai consecvente icircn acest sens sunt Germania Italia SUA și Coreea de Sud icircn care sunt adoptate și implementate legi ce asigură accesibilitatea resurselor Web
bull Icircn Germania este adoptată Legea despre posibilitățile egale ale persoanelor cu dizabilități (cu posibilități limitate) care obligă organele de stat să asigure un mediu fără bariere icircn sensul larg al cuvacircntului (amintesc că noi am vorbit mai sus despre bariere fizice economice psihologice etc)
bull Icircntr-adevăr icircn Germania este dificil de găsit o clădire publică icircn care nu ar fi gacircndite căile de acces a persoanelor cu deficiențe locomotorii nemaivorbind de numărul mare de cărucioare pe străzi pentru această categorii de persoane icircn comparație cu alte țări
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C
bull Icircn Italia toate companiile comerciale sunt obligate prin lege să asigure auditul siturilor sale pentru a fi evaluate la accesibilitate de către experți
bull Alte țări au mers pe altă căi De exemplu icircn Filipine nu există legi care reglementează accesibilitatea resurselor Web Icircn pofida acestui fapt icircn țară există un sistem funcțional de asigurare a accesibilității resurselor Web Cu acest lucru se ocupă un Grup special care lucrează pe lacircngă Guvernul Filipinelor
bull Icircn Japonia este adoptată o strategie de reformare a tehnologiilor Web unul din elementele căruia constă icircn implementarea sistematică a principiilor design-ului universal Legile elaborate sunt obligatorii pentru organele de stat dar la icircndeplinirea lor se alătură și companiile private datorită dialogului dintre Guvern societate și companii
bull Japonia cu scrisul cu ajutorul ieroglifelor nu se poate icircncadra icircn realizarea standardelor internaționale elaborate de Consorțiul W3C