1.1 Denumire si etimologie

Denumire tiinific : Cynara scolymus L.Denumire populara : Anghinare.Alte denumiri populare (regionale) : Anghina, Angina, Scolim, Carciofoi.Denumire populara in alte limbi : engleza - Artichoke ; italiana - Carciofo ; germana - Artischocke ; franceza - Artichaut.

Denumirile curente folosite pentru anghinare din italiana "carciofo", spaniola "alcachofa" si portugheza "alcachofra" provin de la cuvantul arab "al harshuff. Originea numelui sugereaza ca arabii au jucat un rol crucial in raspandirea anghinarei in zona Mediterana, in timp ce Italia a reprezentat un punct de legatura important in raspandirea acesteia in Centrul si Nordul Europei.

Numele genului Cynara este posibil sa provina din cuvantul grec "kinara", care inseamna planta spinoasa in timp ce "scolymus" este un cuvant grec ce indica o forma ascutita ( cu varful ascutit ) (Bianco et al, 1990). Denumirea de anghinare provine din neogreaca, de la cuvantul ankinres.

1.2 Scurt istoric

Istoria domesticirii anghinarei nu este pe deplin inteleasa, iar momentul si locul in care s-a intamplat raman necunoscute. Desi nu se cunoate precis locul de origine, innd cont de faptul c specii salbatice de anghinare se ntlnesc i azi pe coastele Mrii Mediterane, se presupune c Sudul Europei si Nord Vestul Africii sunt zonele de origine. Originea anghinarei este des asociata cu arabii, care dominau zona de sud a Marii Mediterane in timpul Evului Mediu. Arabii au avut probabil un rol important in raspandirea acestei culturi, din moment ce aveau un interes deosebit in recoltele horticole (Idrisi, 2005).Idrisi Z. The Muslim agricultural revolution and its influence on Europe. Manchester, UK: Foundation for Science, Technology and Civilization FSTC); 2005 Anghinarea era cunoscuta de greci si romani, asa cum este mentionat de Columella in cartea sa despre agricultura "De Re Rustica" si de Plinius in "Naturalis Historia". In 371- 287 i.e.n., Theophrastus mentiona despre culturile de anghinare ca acestea se gaseau deja in Sicilia dar nu si in Grecia ( Montelucci, 1962), in timp ce , in 1890, De Candolle presupunea ca in antichitate culturile de anghinare nu erau cunoscute. Dimpotriva, in 1967, Marzi a afirmat despre cultura anghinarei ca era raspandita de la inceputul Erei Crestine si , in 1989, pe baza operelor literare ale lui Pliniu si Columella, Foury a dedus ca ea a inceput in jurul secolului I e.n. ; totusi, este posibil ca domesticirea anghinarei sa fi fost in curs de desfasurare, insa nu era inca desavarsita.De Candolle A. Origin of cultivated plants. New York, NY: Appleton and Company; 1890. pp. 233236.Montelucci G. Un'escursione a Montetosto, presso Cerveteri. Annali di Botanica Roma. 1962;27:323330.Foury C. Ressources gntiques et diversification de l'artichaut (Cynara scolymus L.) Acta Horticolturae. 1989;242:155166.

Medicul grec Pedanius Dioscoride mentioneaza anghinarea in celebra sa opera "De Materia Medica", carte de referinta despre plantele medicinale pentru urmatorii 1500 de ani.Medicul grec Galenos a dat numeroase instruciuni cu privire la valorificarea ei ca mijloc de nutriie.

Primele informaii din surs sigur privind raspandirea anghinarei fac referire la comertul cu anghinare al lui Filippo Strozzi din Sicilia la regiunile Campania si Toscana, la inceputul secolului XV (Bianco, 1990). Aceste inregistrari sustin ipoteza conform careia anghinarea a fost initial domesticita in Sicilia si apoi raspandita de arabi in alte regiuni (Pignone and Sonnante,2004). La inceputul secolului XVI, cultivarea anghinarei era raspandita in toate tarile din bazinul Mediteranei catre Europa Centrala si Statele Unite (Oliaro, 1967).

Bianco VV. Carciofo (Cynara scolymus L.) In: Bianco VV, Pimpini F, editors. Orticoltura. Bologna: Patron; 1990. pp. 209251.Pignone D, Sonnante G. Wild artichokes of south Italy: did the story begin here? Genetic Resources and Crop Evolution. 2004;51:577580.Oliaro, T. 1967. Lineamenti di una storia del carciofo.

Anghinarea este de asemenea prezenta in picturile renascentiste ale lui Vincenzo Campi ( 1536-1591); L'ortolana, c. 1580:http://www.wga.hu/art/c/campi/vincenzo/1fruit.jpg) or Giuseppe Arcimboldo (15271593) : L'estate, 1563 : http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Arcimboldo,_Summer_(1573).jpg Vertumnus, 1590 : http://arthistory.about.com/od/from_exhibitions/ig/arcimboldo_paris/gaml1007_12.htm

1.3. Incadrare sistematica

In 1753, Linn a denumit anghinarea ca Cynara scolymus L. dar, data fiind pozitia taxonomica destul de discutabila din cauza lipsei de cunostinte legate de forma sa primitiva, in 1982, Pignatti a considerat aceasta specie ca fiind o subspecie a Cynara cardunculus L. si a clasificat anghinarea ca C. cardunculus L. subsp. scolymus (L.)Clasificarile anterioare au considerat anghinarea cultivata ca o specie separata : Cynara scolymus L. Totusi, sudii recente bazate pe analiza cladistica a datelor morfologice (Basnizki and Zohary, 1994; Rottenberg and Zohary, 1996; Rottenberg et al., 1996) sustin clasificarea facuta de Fiori (Fiori, 1904), care includea subspeciile de anghinare intr-o singura specie, Cynara cardunculus L. si a clasificat-o astfel C. cardunculus L. subsp. scolymus (L.)

RegnulPlantaeSpecia Cynara scolymusGenul CynaraSubfamilia RadiatifloraeFamilia AsteraceaeOrdin AsteralesSubseria EpigynaeSeria TetracyclicaeSubclasa GamopetalaeClasa DicotyledonataeIncrengatura AngiospermaeSubincrengatura Spermatophyta

Madalena Palade-Botanica farmaceutica.Sistematica vegetala,vol II,Ed. Tehnica,Bucuresti,2000

1.4 Descrierea botanica a plantei + poze

Anghinarea este o specie mediteraneeana, erbacee, perena ( n cultur se comport ca plant anual, bianual, trianual ), legumicol, alogam, entomofil, melifer, fiind mentinuta in cultura intre 1 si 3 ani.Sistemul radicular este viguros si ptrunde adnc n pmnt. n partea superioar a rdcinii formeaz nite lstari la baza crora cresc rdcini subiri.Tulpina este groasa, atinge 1,5-2 metri, erecta, puternic ramificata, tomentoasa ( cu perisori desi si moi ), cu peiol puternic i nervura median ngroat. Din anul al doilea, apar frunze tulpinale alternative. Acestea sunt terminate printr-un vrf ascuit, uneori spinos.Frunzele bazale de anghinare sunt foarte mari (ating si 1 metru) au petiolul puternic, nervura principala ingrosata si sunt dispuse in rozeta.Frunzele tulpinale sunt sesile, pieloase, rigide, penat-fidate, cu totii lobii terminati in spini rigizi. Limbul frunzei este de culoare cenusiu-argintie, tomentos ( cu perisori ), puternic sectat ( cu incizii mari ), uneori prezinta spini.Florile de anghinare sunt grupate in inflorescente de tip capitul mare si globulos ( cu diametrul de 4-8 cm ), cu un involucru (frunzele de la baza inflorescentei) format din 4-5 randuri de bractee ( frunze modificate din zona inflorescentei, la unele varietati sunt ghimpate ) carnoase la baza si comestibile. Florile roii-violacee sunt tubuloase si nvelite n solzi crnoi comestibili. Infloreste in iunie-iulie si are o polenizare entomofila ( cu ajutorul insectelor ).Fructul este o achen cu dimensiuni mici, cu tegumentul lucios, de culoare cenuie, uniform sau cu dungi negre.

* http://www.horticultorul.ro/legume/anghinarea-cynara-scolymus/* http://www.agrimedia.ro/articole/o-planta-care-ar-putea-sa-intereseze-anghinarea

1.5. Raspandire geografica

Suprafata recoltata de anghinare din intreaga lume este de aproximativ 125.000 hectare , dintre care in jur de 75 % sunt situate in zona Mediterana si anume : in Italia (50.321 ha), Spania (13.200 ha), Egipt (8.909 ha), Franta (8.690 ha) si Maroc (3.710 ha). In ultimii ani, cultivarea anghinarei a fost extinsa de asemenea in China ( 9.500 ha), in Statele Unite ale Americii (2.910 ha), precum si in unele tari din America de Sud cum ar fi Peru (6.848 ha), Chile (4.651 ha), Argentina (3.700 ha) (FAOSTAT, 2010) (Table .1).Table .1 Globe artichoke harvested area (Ha) and production (tonnes) in the World

In ceea ce priveste productia de anghinare, tari mediteraneene ca Italia (480.112 t), Egipt (215.534 t) si Spania (166.700 t) sunt lideri reprezentand aproape 60 % din productia mondiala. (Table .1). In ultimii ani, Peru (127.503 t), Argentina (84.800 t), China (59.900 t), precum si Maroc (45.460 t), Algeria (39.200 t), Statele Unite ale Americii (40.820 t), Chile (35.000 t) si Turcia (29.070 t) au obtinut productii mari (FAOSTAT, 2010).

Mai exact, productia a ramas neschimbata sau a scazut in unele tari in care cultivarea anghinarei este traditionala, in timp ce in unele tari in curs de dezvoltare tendinta este de crestere. China si unele tari din America de Sud ( de exemplu, Peru, Argentina si Chile) confirma aceasta afirmatie.

Italia reprezinta liderul mondial in productia de anghinare si suprafata cultivata este depasita doar de cea a rosiei si a cartofului. Cea mai mare parte din suprafetele cultivate de anghinare sunt amplasate in zonele din centrul si sudul Italiei ; indeosebi, Apuila (16.525 ha), Sicilia (14.765 ha) si Sardinia (13.267 ha) reprezinta zonele cu cea mai mare productie. In general, in sudul Italiei, anghinarea este cultivata pentru recolta de toamna-iarna si primavara devreme, n timp ce in centrul Italiei este cultivata doar pentru recolta de primavara.

In Romania se gaseste numai sub form de cultur, pe suprafete foarte mici. Cultura este zonat n sudul rii, n judeele Ilfov, Ialomia, Teleorman, Olt, Dolj, putndu-se introduce i n Constana, sudul Prahovei. Se preteaz s fie cultivat i ca medicinal-ornamental, n parcuri i grdini.

site faostat.http://www.cynares.com

1.6 Obtinerea produsului

Provenind din regiunea medireraneana, anghinarea este pretentioasa fata de temperatura si lumina, deoarece ea nu rezista sub 0C cnd solul este descoperit. Ierneaz mai bine n locuri adpostite; n primul an, pentru ca planta s ierneze mai uor, se recomand s nu se fac ultima recoltare de frunze de toamn, iar la culturile mai vechi se recomand scurtarea tulpinii florale la 15-20 cm i bilonarea. Culturile se preteaz n zonele din sudul si sud-vestul rii, n zone nsorite i cu posibiliti de irigare. Se cultiva pe solurile adnci, bogate n substane nutritive, cu reacie neutr, soluri aluvionare, permeabile i cu umiditate suficient; sunt contraindicate solurile grele, reci, cu apa freatic la suprafa, ceea ce duce la putrezirea prilor subterane.Cele mai potrivite premergatoare pentru anghinare sunt prasitoarele. Cerealele de toamna si leguminoasele reprezinta, de asemenea, culturi dupa care aceasta specie poate sa urmeze in cadrul asolamentului. Anghinarea nu trebuie sa revina pe acelasi teren mai devreme de 4-5 ani.Cu o zi sau dou nainte de nsmnare, seminele se umecteaz la o temperatur de 25 -30. Dup zvntare, seminele se seamn imediat. nsmnarea se face la sfritul lunii aprilie, cnd nu mai este pericol ca plantele rsrite s fie atacate de brumele trzii. Seminele se recolteaz de la plantele cele mai viguroase n al doilea an de cultur, cnd ajung la maturitate.Odat cu artura adnc de toamn se ncorporeaz n sol ingrasaminte astfel : 60-70 kg/ha s.a. fosfor i 50-60 kg/ha s.a. potasiu, iar n primvar 70-80 kg/ha s.a. azot administrat n proporii egale n dou etape, una nainte de nsmnare i alta la 2-3 sptmni de la rsrire.Ca lucrri de baz se recomand arturi adnci de toamn la 28-30 cm, care se las n brazd crud peste iarn. Primvara devreme, terenul se lucreaz cu cultivatorul n agregat cu grapa cu discuri, meninndu-se pn la nsmnare curat de buruieni i cu un grad ridicat de umiditate. nainte de nsmnare, terenul se tvlugete.Anghinarea se seamana primavara catre sfarsitul lunii aprilie,cu semanatoarea, dar epoca se poate prelungi in anii cu desprimavarare tarzie pana la sfarsitul primei decade a lunii mai. Prin insamintarea prea devreme creste numarul plantelor care infloresc in primul an, iar prin intarzierea semanatului, cultura se neuniformizeaza prin diminuarea procentului de rasarire. Temperatura optim de germinare este n jurul valorii de 8C. Semnatul se face la intervalul de 60-70 cm ntre rnduri. La hectar se folosesc 4-5 kg smn, cu puritatea de 95%, germinaia de 80% i umiditatea maxim de 12%. Adncimea de semnat este de 1,5 2 cm.Plantele rsar dup 14-18 zile de la nsmnare i se presc de 3-4 ori. n caz de secet, se recomand a fi udate sau irigate. Pentru iernare la culturile din primul an nu se ia ultima recolt de frunze, pentru c astfel planta rezist mai bine la nghe. La culturile din al doilea an i mai vechi se scurteaz tija floral la 15-20 cm de la pmnt. n ambele cazuri, plantele se biloneaz naintea primului nghe. n luna martie se desfac biloanele i se afneaz solul ntre rnduri.Anghinarea poate fi atacat de boli ale frunzelor sau rdcinilor, dar i de purecii verzi sau oarecii de cmp.Pentru combaterea bolilor, se recomand stropirea cu zeam bordelez, mijloace de igien de cultur. n cazul duntorilor, se combat cu insecticide, n primul stadiu de vegetaie al plantelor, iar oarecii cu momeli otrvite.Recoltarea frunzelor este o lucrare foarte important att pentru asigurarea coninutului n principii active a frunzelor, ct i pentru a-i asigura plantei continuarea nestnjenit a vegetaiei. Ea se face de 3-4 ori in perioada de vegetatie. Momentul recoltarii coincide cu ajungerea frunzelor la maturitaea tehnica, faza care se apreciaza dupa marimea si culoarea lor, care trebuie sa fie verde inchis. Trebuie s se fac n momentul cnd frunzele ajung la 30-35 cm lungime, cnd peiolul i nervura principal sunt nc fragede. Operaia se face prin tierea frunzelor cu secera sau cuitul, de la exteriorul rozetei, la 2-3 cm de la locul lor de intersecie. Frunzele mici din interiorul rozetei inima propriu-zis nu se taie, ele asigurnd dezvoltarea altei rozete. Ultima recolt se ia la sfritul lunii septembrie, dup care se formeaz rozeta de frunze pentru iernare. Se recomand folosirea mnuilor de cauciuc pentru evitarea nepturilor.Frunzele se pun in cosuri si se transporta cat mai repede in vederea prelucrarii in stare proaspata. La fiecare recolta se mentin frunzele tinere din mijlocul tufei. Productia de frunze proaspete este cuprinsa intre 200 250kg/ha.

http://www.agrofm.ro/agro/anghinarea-cynara-scolymus/

http://agro.afacereamea.ro/agricultura/plante-medicinale/tehnologie-ecologica-pentru-protectia-culturilor-de-plante-medicinale-anghinare-cynara-scolymus-l/

1.7 Reguli de recoltare si post recoltare

7.1. Reguli de mediu

se recolteaz numai din zone curate, nepoluate, cu un istoriccunoscut de minim 5 ani; nu se recolteaz din zone protejate; nu se recolteaz din bazine srcite; se recolteaz numai organele cu valoare fitoterapeutic; pentru speciile la care se recolteaz organele care asigur inmulirea(semine, fructe, rizomi) sau supravieuirea pentru speciile perene(muguri, rdcini) se au in vedere limitele naturale de regenerare aspeciilor; definirea bazinelor din punct de vedere pedoclimatic, in vedereaconstituirii loturilor omogene; studiu de impact al bazinelor conform datelor furnizate deorganizaiile abilitate.

7.2. Reguli tehnice de recoltare

recoltarea trebuie s fie fcut atunci cand planta ofer calitateamaxim pentru diverse utilizri; recoltarea se face in condiii climatice i momente ale zilei careasigur conservarea valorii fitoterapeutice a organului de plantrecoltat (solul umed, roua, ploaia sau umiditatea aerului deosebit deridicat sunt in general condiii nefavorabile). Dac recoltarea seface in condiii de umezeal, se iau msuri suplimentare deeliminarea influenei nefavorabile a umiditii ; recoltarea se face numai dup identificarea corect a specieieliminandu-se riscul de confuzie (Ex.: Equisetum arvense plantmedicinal; Equisetum palustre plant toxic; recoltarea se face la optimul tehnic conform specificaiilor tehnice(Ex.: frunze tinere frunze mature sau fructe in parg fructemature, flori aflate la inceputul infloririi sau inflorire deplin, .a.); echipamentele utilizate la recoltare trebuie s fie in stare perfect defuncionare atat din punct de vedere igienic cat i din punct devedere tehnic. Acele pri ale echipamentului de recoltare (inclusivcarcasele) care au contact direct cu plantele recoltate trebuiecurate sistematic i ferite de contactul cu ulei sau alte contaminri; trebuie evitate distrugerile mecanice ale plantelor deoarece acesteareduc calitatea produsului (de exemplu: pierderea uleiuriloreseniale). dispozitivele de tiat ale recoltatoarelor trebuie reglate astfel incats se reduc la minimum colectarea de particule de sol. personalul implicat in operaia de recoltare manual trebuie s fiesntos.

7.3. Reguli post recoltare

intervalul de timp dintre recoltarea i uscarea plantelor trebuie s fiefoarte scurt in vederea eliminrii deteriorrii produsului in ceea ceprivete coninutul su calitativ i microbiologic; ambalarea in vederea transportului de la punctul de achiziie lapunctul de uscare; in cazul transportului materialului vegetal de la punctul de achiziieeste foarte important s se asigure condiii climatice de transport, sse transporte cantiti mici, pe distane mici, pentru a eliminadeteriorarea acestuia in ceea ce privete coninutul su calitativ imicrobiologic.

7.4 Reguli de conditionare - uscare i procesare primar

ajuns la facilitile de procesare primar, recolta trebuie descrcati dezambalat imediat. Materialul de prelucrat nu trebuie expusdirect la soare inainte de procesare (decat dac acest lucru estenecesar, de exemplu: pentru distilare) i trebuie ferit de ploaie; incperile unde se prelucreaz plantele recoltate trebuie s fie curatei bine aerate i nu se utilizeaz niciodat pentru alte scopuri(adpostirea animalelor etc.); echipamentele de procesare primar trebuie pstrate curate iintreinute sistematic; in cazul uscrii plantelor pe cale natural, acestea trebuie intinse instrat subire. Pentru a se asigura o circulaie bun a aerului, cadrelede susinere trebuie s fie ridicate la o inlime suficient fa desol. Se acord atenie deosebit uscrii uniforme a plantelorrecoltate i se evit formarea mucegaiurilor; exceptand cazul uscrii pe cale natural, condiiile de uscare(temperatur, durat etc.) trebuie selectate in funcie de tipulmaterialului (rdcini, frunze, flori) i de coninutul de substaneactive (exemplu: uleiuri eseniale i altele) ale materiei prime brutece trebuie produs; uscarea pe sol la lumina direct a soarelui trebuie evitat cuexcepia materialului vegetal particular care necesit acest lucru; tot materialul vegetal trebuie recondiionat pentru eliminareaimpuritilor, a prilor de plant sub standard i a corpurilor strineorganice sau minerale; trebuie fcut identificarea urmelor de atac de duntori care arcompomite intreaga mas vegetal.

7.5. Reguli de ambalare

- dup repetarea unui control riguros i eventual eliminarea prilorde plante de calitate sczut i a corpurilor strine, materialul trebuie s fieambalat in ambalaje curate i uscate, de preferin in saci, saltele, baloisau lzi noi, pentru protecie i pentru a reduce riscul atacului duntorilor- toate loturile trebuie etichetate clar, fr ambiguiti (exemplu:aplicarea unei etichete cu numrul lotului). Eticheta trebuie s fie vizibil,cu fixare permanent i confecionat din material netoxic. Trebuieetichetat fiecare ambalaj. Informaiile trebuie s corespund normelor deetichetare naionale i europene. In mod special, etichetele cuprindurmtoarele informaii: denumirea comun i latin a plantei ( cu caractere evideniate); prile utilizate ( cu caractere evideniate); numele i adresa productorului (cu caractere evideniate); numrul lotului cu dat i an ( cu caractere evideniate); tehnicile de conservare; indicaii despre pericol; modaliti de ambalare i transport.- materialele de ambalare trebuie pstrate in locuri curate i uscate,ferite de duntori i inaccesibile animalelor domestice i vitelor. Trebuies fie garantat faptul c nu are loc nici un fel de contaminare a produsuluiprin folosirea ambalajelor, in special in cazul folosirii sacilor de fibre.- materialele de ambalare refolosibile trebuie curate bine i perfectuscate inainte de utilizare. Trebuie s se garanteze c nu are loc nici un felde contaminare prin refolosirea sacilor.

7.6. Reguli de depozitare

- materialul vegetal uscat i ambalat se pstreaz in depozite uscate,bine aerate, in care fluctuaiile zilnice de temperatur sunt limitate i seasigur o aerarebun;- este recomandat ca materiile prime vegetale uscate i ambalate s fiepstrate: in depozite cu pardoseal din beton sau din materiale similare uorde curat; pe palei ; la o distan suficient de perei ; complet separate de alte sortimente sau alte loturi de planteasemntoare pentru a se evita impurificarea incruciat i confuzia; produsele organice trebuie pstrate separat.- fumigarea impotriva atacului de duntori trebuie fcut numai incazuri de necesitate i in exclusivitate numai de ctre personal autorizat.Trebuie folosite numai substane certificate. Orice fumigare impotrivaatacului duntorilor trebuie inregistrat in documentele produsului. Dactratamentul este indispensabil, dup operaie, se verific existena oricruireziduu chimic in materialul tratat. Pentru fumigarea depozitelor trebuiefolosite numai substane permise conform normelor naionale i europenei tratamentul trebuie menionat in documente;- la folosirea congelrii sau a aburului saturat, pentru controlulduntorilor, dup tratare se verific umiditatea produsului.

7.7. Reguli de transport desfacere

In cazul transportului unor cantiti mari este foarte important s seasigure condiii uscate i in plus, pentru a reduce riscul formriimucegaiului sau fermentaiei, este recomandat utilizarea containerelorprevzute cu aerisire. Ca inlocuitor, se recomand utilizarea vehiculelor detransport aerate i a altor faciliti de aerare. Trebuie respectate i aplicatenormele naionale i europene de transport; trebuiesc impuse i respectateaceleai condiii de depozitare i in cazul depozitelor de marf finit dincadrul lanurilor de desfacere.

* http://www.plante-medicinale.ro/pm/procesare.php

1.8 Obtinerea produsului vegetal

Materia prima: frunze de anghinare (folium) - frunze mari 1 - 2 penat partite, aproape glabre (fara perisori) pe fata superioara, tomentos (catifelat) paroase pe fata inferioara, cu lobi neregulat rotunjiti sau ascutiti, cu sau fara spini. De culoare verde sau verde-albicioasa pe fata superioara si alb-cenusie pe fata inferioara. Sunt fara miros specific, cu gust foarte amar.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Se recolteaza frunzele pana in momentul infloririi in anul II si eventual in anul III de pe parcelele lasate pentru a produce seminte. Uscarea frunzelor se face la umbra, in poduri sau incaperi bine aerisite, pe rame sau pe rogojini, hartie, in strat subtire de un rand de frunze. Pentru grabirea uscarii, petiolul se despica in lung. Uscarea la umbra se face cu rezultate foarte bune si pe sfoara, ca la frunzele de tutun. Frunzele sunt uscate atunci cand petiolul se rupe cu zgomot. Durata uscarii este de aproximativ 3 saptamani, in functie de anotimp. Uscarea se poate face si la soare, cand se scurteaza durata la 7 - 10 zile, dar continutul in principii active este mai scazut, ca si in cazul uscarii pe cale artificiala, in uscatorii, la o temperatura de 40 - 45C. Randament la uscare: din 6 8 kg frunze de anghinare proaspete rezulta 1 kg produs uscat.

Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR): maximum 5% impuritati (frunze brunificate sau patate); corpuri straine organice - maximum 0,5% ; minerale - maximum 1%; pierdere prin uscare - maximum 13%.

Valorificare: frunze

Flux tehnologic

1. Cercasov C, E. Oprea, Popa C-V, I. C. Farcasanu, Compusi naturali cu actiune terapeutica, Ed. Universitatii din Bucuresti 2009 ; 2. Istudor V. , Farmacognozie. Fitochmie. Fitoterapie, vol II, Aetherolaea, rezine, iridoide, principii amare, vitamine, Ed. Medicala, Bucuresti, 2001; 3. Istudor V. , Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie, vol I, Oze, ozide si lipide, Ed. Medicala, Bucuresti 1998; 4. Parvu C., Universul plantelor, Mica enciclopedia, Editia a II a, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1997; 5. Farmacopeea romana, Editia a X a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993.

1.9 Caractere macroscopice si microscopice

Produs vegetal: Cynarae folium.

Caractere macroscopice : Frunze mari, lungi pana 40-50 cm, penat septatesau fidate,cu lobi inegali, ascutiti sau rotunjiti, terminati uneori cu spini, nervura principala striata ( caracter al familiei ) ; pubescente pe ambele fete, in special pe fata inferioara (alb-tomentoasa); culoare verde pe fata superioara, verde-albicioasa pe cea inferioara.

Grd C.E., Duu L.E., Popescu M.L., Pavel M., Iordache A.T., Tudor I. Bazele teoretice i practice ale analizeifarmacognostice, vol. I, Ed. Curtea Veche,Bucureti, 2008,pag107-109,208-210,243-244

Caractere microscopice : Sectiunea transversala prezinta o epiderma superioara, 2-3 randuri de tesut palisadic, un tesut lacunar putin dezvoltat si o epiderma inferioara. Cele doua epiderme, formate din celule poligonale, cu peretii sinuosi, sunt prevazute cu stomate de tip anomocritic si peri tectori uni sau pluricelulari, formati din 2-5 celule, mai numerosi pe epiderma inferioara si pe nervuri. Pe epiderme se pot observa si peri grandulari cu picior scurt si o glanda pluricelulara cu celule dispuse bistriat. In dreptul nervurii principale sectiunea prezinta un colenchim sub epiderma superioara si inferioara si mai multe fascicule libero-lemnoase colaterale inconjurate de tesut colenchimatos angular.

*** Farmacopeea Romana,Editia X,Ed.Medicala,Bucuresti,2009

Capitolul 2

2.1 Compoziia chimic

Substantele active din aceasta specie sunt acizii fenolici si alcoolii fenolici.In frunzele acestei specii au fost identificate urmatoarele substante: 1-2% compusi fenolici (acid dicafeoil-quinic =cinarina, acidul cafeic, acidul 3-cafeoilquinic, acidul clorogenic, acidul criptoclorogenic si acidul neoclorogenic), alaturi de care s-au identificat taninuri, steroli (taraxasterol, sitosterol, stigmasterol), triterpene (lactucerol, taraxerol), sesquiterpene (grosheimin), guaianolide (grosulfeimin) si o sapogenina steroidala.Gustul amar al frunzelor este determinat de prezenta lactonelor sesquiterpenice (0 4 %): cinaropicrina, cinarolida, dehidrocinaropicrina,grosheimina, cinarotriolul si isoamberboina.In bracteele si frunzele acestei specii s-au identificat 1 % pigmenti flavonoizi: cianidin 3-soforozid, cianidin 3-glucozid, cianidin 3-cafeilglucozid,cianidin 3-cafeil-soforozid, cianidin 3-dicafeil-soforozid, cyanidol-glucozid, cyanidol-saforozid, luteolin-7-glucozid (cinarozida), luteolin 7-betarutinozid(scolimozida), luteolin-7-beta-D-glucozid si luteolin-4-beta-D-glucozid.Uleiul volatil contine: decanal, eugenol, beta-selinen si cariofilen.Florile acestei specii contin: glucide, acid ascorbic, acid lauric, acid linoleic, acid 3-cafeoil quinic, acid 4-cafeoil quinic, acid 5-cafeoil quinic, acid1,3-dicafeoil quinic, acid 1,4-dicafeoil quinic, acid 1,5-dicafeoil quinic, acid cafeoil-4-quinic,Culoarea caracteristica florilor este data de prezenta urmatorilor pigmenti: cianidin 3-(cafeilsoforozid)-5- glucozid, cianidin 3,5-diglucozizi,apigenin-4',7-diglucozid, apigenin-7-rutinozid, apigenin-7-glucozid (cosmosiin), cosmosiin, cianidol-3,5-diglucozid, hesperidin, luteolin-3'-0-beta-D-glucozid, luteolin-7-gentiobiozid, luteolin-7-rutinozid (scolymosid), luteolin-7-glucozid (cinarozida), luteolin-4'-0-glucozid si luteolin-4'-0-betaglucozid, precum si beta-caroten.Principalii componenti chimici determinati in organele comestibile sunt: 85,0 % apa, 7,6 % glucide, 2,1 % proteine, 0,1 % lipide, 8,0 mg/ 100 gbeta-caroten si 2,0 % fibre.In 100 g tesut au fost determinate urmatoarele vitamine: 8,0 mg acid ascorbic, 0,90 mg nicotinamida, 0,21 mg acid pantotenic, 0,20 mg tocoferoli,0,14 mg tiamina, 0,07 mg piridoxina, 0,03 mg acid folic si 0,03 mg riboflavina.Continutul de substante minerale din 100 g tesut comestibil este urmatorul: 385 mg potasiu, 95 mg fosfor, 47 mg calciu, 43 mg sodiu, 43 mg clor,31 mg magneziu, 21 mg sulf, 1,3 mg fier, 0,50 mg zinc, 0,36 mg mangan, 0,35 mg bor si 0,20 mg cupru.Farmacopeea Romana prevede pentru frunzele de anghinare (Cynarae folium) un continut de cel putin 1% polifenoli totali exprimati in cinarina si cel putin 0,35% flavonoide, exprimate in rutozida.