rora L!ICEANU - Aurora Liiceanu.pdf · Madlena l-a primit gi l-a inrimat. A fost ultimul cadou pe...
12
ir":q {i I # au rora L!ICEANU Mad lena
Transcript of rora L!ICEANU - Aurora Liiceanu.pdf · Madlena l-a primit gi l-a inrimat. A fost ultimul cadou pe...
ir":q {i I#
au rora
L!ICEANUMad lena
aurora
LIICEANUMadlena
Prefald de Nayla Elamin
POLIROM2017
Cuprins
Mnemosyne (NaylaElamin) ........7
Madlena ..... 11
Prima mea mlrgici se numea Chrysis . . . . 26
AdouameamdrgicbafostPascin ........ 41
Mirgelegimadlene ........58Lapiaza rea, Stoiana .......76inaltalumesuntaltereguli .......84Cameradinfali .....91
Nepisarea, o lume apllcerilor nevinovate. ..... 104
$ase intr-o cameri . . 127
NeamglalungatdeVasile .......148
Vorbe la mare. . ... . 156
Vorbe r6zle\e din amintirile mele qi ale altora. .. I70
Cefi-egicusculptura?... .......200Din nou despre madlene gi timp ..2I3
Madlena
Mi-e greu sl scriu despre ciudileniile care i se
pot inttmpla cuiva, dar parci 9i mai greu imi este
cAnd vine vorba despre mine gi cind uneori nu
glsesc rostul unor intAmpllri. $i totugi, existl un
rost, pentru ci ele, ciudl1eniile, pot scoate la iveal[,
pot da importanli unor aminunte, lucruri care zac
ferecate in vastele palate ale memoriei. Un nume' o
imagine, un sunet, un miros, o intAmplare, o carte
cititi, toate pot si te ia de mAn[ 9i si te duci in alte
lumi, in alt spaliu gi alt timp. Acolo poli glsi rostul,
un secret, un sens. Despre el voi scrie mai incolo.
Ce mi s-a intAmplat? Era o varl caniculari, cu
un soare atit de albicios, incAt cind iegeai pe stradd
aveai impresia ci !i se face o radiografie sau ci egti
filmat cu o lumin[ orbitoare, agresivi. Era un soare
de neon, aq zice. Ce pofi face pe o asemenea vreme'
cdnd s[ te migti este extrem de obositor? S[ citeqti'
nu? E confortabil. Primisem o carte care mi imbia.
M-am uitat la titlu gi mi-am zis, pulin plictisiti, c[
I2
este tot despre dragoste. Citisem destule cirli de
genul ista gi n-ag fi dorit si intru iarlgi in povegti
de iubire. Autorul mi-era cu totul necunoscut: JimFergus. Ca de obicei, am citit pe coperti ce scria
despre el. Dincolo de girul de cirli publicate, doar
cea primitl era tradusd la noi. M-am uitat la vArsta
lui, ca s[-l plasez in timp, gi am re{inut cd mama luierafranluzoaici, iar tatil, american. El, autorul, este
american gi triiegte in America, dar se tot duce inFranta. Romanul lui, cu titluJ Amintirea dragostei,
a aplrut mai intAi in Franfa, cu titlul Chrysis, in2013, a fost lansat tot in Franla, cu mult succes gi
multe premii, gi abia apoi in America.
Am deschis cartea, am citit prefafa scrisd de autor
gi, sincer, am fost uimitl. Cartea este gi nu este fic-
fiune, iar personajele ei principale au trlit intr-ade-
vdr, au fost oameni in carne gi oase, care nu au muritde prea mult5. vreme.
in prefall Jim Fergus spune ceva despre via{a lui.Mi-am adus aminte de misteriosul aminunt biogra-
fic, dar cartea nu este chiar o autobiografie.
Acest amlnunt despre care scrie el este o intAm-
plare nu demult petrecuti. Jim Fergus avea o parte-
neri, avea in viala lui o femeie pe care o iubea mult.
$i ea il iubea mult gi impreuni implrtigeau o mare
Madlena
dragoste fa{[ de art[. Colindau, pe unde mergeau,
magazine gi galerii de art[, locuri in care giseau
amestecate obiecte vechi, tablouri pri.fuite, toate
mirosind a vechi, a nescos la lumina soarelui, a zilei.
Un fel de obiecte menite sd stea in intuneric.
Mirosul aceIa, atdt de cunoscut, al tuturor anti-
cariatelor qi depozitelor din consignalii, unde se
odihnesc obiecte comune, unele kitsch, altele nigte
minunilii discrete, timide, resemnate de vecinlta-
tea banalului, cirora doar un ochi atent le ghicegte
splendoarea, este greu de descris. Geograful ]. Douglas
Porteous a clutat un cuvAnt pentru acest miros 9i
poate ci doar termenul inventat de el i se potrivegte.
L-a numit peisaj al mirosului(smellscape).
Pe iubita lui |im Fergus o chema Mari Tirdisco;
aga cum afi putea binui, s-au cunoscut intr-un anti-
carial, in America. Trecuseri Ease ani de cAnd erau
impreuni 9i aflim ci Mari, bolnav[ irecuperabil de
un cancer anunlat tardiv, se afla cu Jim intr-o ultimicilltorie in Europa. El cluta si nu-qi arate tristelea
nemlrginitl, invocind nevoia, in situalii ca aceea
in care se gisea, de a-gi misura dezamilgirile gi a
for{a uga citre lumea infinitl a speranlelor. A mira-
colelor imposibile.
13
l4 Madlena
in Franfa,la Nisa, intr-un magazifide antichitdli
ca acelea despre care am scris, Mari a descoperit un
tablou prlfuit; neinrimat, stind undeva pe jos, ca
gi cind ar fi fost pedepsit pentru ceva. Ca s[-l vadi
mai bine, l-a scos din colpl in care eraparch ascuns,
l-aagezalpe un scaun gi i-a spus lui Jim, cu o privire
intrebltoare, cl-i place foarte mult. ]im avea incre-
dere in pdrerile ei, pentru ci gi ea era pictori!6, era
gcolitl in privitul picturilor. Mari i-a spus c[ tabloul
respirl o bucurie de via
Madlena
l-a primit gi l-a inrimat. A fost ultimul cadou pe
care i l-a dat lui Mari.
S[ spun cite ceva despre tablou. Se numegte,
cum am spts, Orgie. Reprezinti nigte femei gi bir-bali dezbrlcali, dezinhibafi, veseli, petrecind impre-
uni, inspirind libertatea gi dorin{a de a-gi arlta
corpurile, bucurAndu-se de via
t6 Madlena
multe ori, cred ce ceea ce une$te totul in el este
natura - fructele, corpurile nude nu inseamnl naturi?
Mari tocmai asta jinduia, absenfa ruginii de a figol, de a-fi arita corpul, de a-l iubi gi prefui, pentru
c[ gol egti chiar tu. Nuditatea trebuie disociati de
rugine gi jenl. Mari avea o fiici de 16 ani gi-gi dorea
ca fiica ei s[ fie ca femeile din tablou, liberi, fbricomplexe, frri rugini induse de al1il. Ea l-a rugat pe
Jim ca dupi moartea ei tabloul si-i fie dat fiicei sale,
Isabella. Dorinla i-a fost indepliniti gi, cAnd Isabella
se apropia de virsta pictorifei Chrysis, a primit tabioul.
Isabella, alti generatie, pare ci a inleles totugi
mesajul mamei. Mama ei nu-i dldea un tablou, ci
un sfat. Sigua sfatul ascundea un regret. Mi-am
adus aminte gi de un sfat al lui Coco Chanel, care
nu infelegea de ce femeile nemullumite de felul cum
arati picioarele lor se jeneazl s[ gi le arate. Ea le
spunea ci nu picioarele poarti femeia, ci femeile igi
poartl picioarele. Astizi am spune c[ atitudinea
conteazd..
Isabella a scris despre tablou un eseu pe care l-a
prezentat colegilor si profesorilor, iar la sfArs,it gi-a
desfbcut nasturii de la bluzl qi gi-a dat jos bluza. Nu
avea sutien. Audienfa a apreciat gestul ei, i-a spus
ea lui |im, liudindu-se cu ceea ce fbcuse.
Madlena
Citind aceste lucruri scrise de |im, lucruri care
s-au intimplat nu demult, in 2009, m-am gdndit
cum se schimb[ vremurile. Mi-am adus aminte de
o legendi care circula despre Martin Heidegger.
Poate ci nu are nici un grdunte de adevir, poate cida. Se zice cd. Heidegger trebuia si lind o prele-
gere-curs in fafa studenfilor, probabil la Freiburg,
intr-un amfiteatru. StAnd la catedri, inainte sl-gi
inceapi cursul, gi-a ridicat ochii din hirtii si avlzut
ci in primul rdnd citeva studente indrlznete erau
topless. Stupoarea lui a fost atit de mare, se spunea,
lncAt gi-a luat hirtiile gi a pirisit amfiteatrul. Se
suslinea ci aga gi-a incheiat cariera universitari.
Am incercat s[-mi amintesc anii. Heidegger amurit
in 1976. Dac[ legenda este adevlrati, in ce an se
putea intimpla asta? Ar putea fi adevirat. in anii
1960-1970 topless-ul era la mare modi. Ce inseamni
timpul!
Ar trebui si adaug ci scena din pictura lui Chrysis
se petrece intr-un bordel. Dar cel ce privegte tabloul
nu are de unde s[ gtie asta. Asta o aflim citind ce a
scris |im. Pictorila in devenire, Chrysis, picta si
desena mult in acel bordel gi nu era nici pe departe
singura dintre pictorii Parisului anilor'20 carefbcea
t7
18 Madlena
aga ceva. Singurul lucru interesant este ce ea nu era
bdrbat.
Mama Isabellei, Mari, nu avea cAtugi de pulinintenlia de a-i sugera fiicei sale sd faci ce fbceau cei
din tablou, ci doar si-gi gindeascd altfel corpul gi
sl se raporteze la el cu tandri apropiere. Si nu-imosteneasci complexele.
Acum mi apropii de ceva complicat, de ceva ce
nu este aminunt biografic, ci, dimpotrivi, un proiectde rlspuns la o curiozitate care are anvergura munciiunui detectiv qi a unei arheologii minu{ioase.
Chrysis Jungbluth a triit, nu este o persoanl ima-ginari. Dar cine era? |im Fergus nu gtia decAt douilucruri despre ea: ci pictase Orgie si cl se niscuse in1907,intr-o localitate din Fran{a. Amlnuntul bio-grafic, adici gisirea tabloului ei pe podeaua unuianticariat, undeva in partea veche a portului Nisa,
se consumase. incepea pentru el o intreprinderenoui, dificili, cu cdutiri de tot felul, mai intAi pe
internet, o cale imediati gi comodd de a afla cdte
ceva despre cineva. Date nu prea erau. Au urmatclutirile in biblioteci din Franla, in arhive gi, insfirgit, mersul in locul in care se ni.scuse ea. Totulera o explorare aproape obsesivi. $i-ar fi inchipuitChrysis, care qi-a sfirgit viala in 1989, la vArsta de
Madlena
82 deani, in insula Martinica, ci cineva, tocmai din
America, va merge pe urmele ei ca s[-i cunoasce gi
sl-i compuni viala?
$i ne intoarcem la Mari, cici ea descoperise tabloul.
Ea o descoperise pe Chrysis Jungbluth.
La sfdrEitul cirlii lui, mullumirile lui Jim Fergus
adresate celor care l-au ajutat sunt nenumirate. Oameni
din diferite institulii, biblioteci gi arhive i-au oferit
tot sprijinul. Rudele solului lui Chrysis, destul de
multe, unele locuind chiar pe proprietatea familiei
ei, i-au pus la dispozilie scrisori, lucriri de tinerele,
fotografii, documente, amintiri de familie care i-au
completat imaginea lui Chrysis, prin contactul cu
concretul vie{ii.
L-am inleles atit de bine pe ]im Fergus. $i eu fac
la fel sau, cel pufin, am inceput la fel ca el. Am citit
pe internet necrologul lui Mari Tudisco. Se numea
Mari Leann Tudisco gi era din Tucson, Arizona.
Acolo s-au gi cunoscut ea gi Jim, cum am spus,
intr-un anticariat. Am controlat datele scrise de el
gi sunt adevirate. Nimic nu este ficliune. Mari a
murit in 2008, dupl o suferinll de doi ani gi jumi-
tate provocati de un cancer pancreatic. Exact ca
nemlsurat de buna mea prieteni, grecoaica Eleni.
t9
![Cronica Romanului interior iulie Mioaraturi de Dumnezeu, `n r\zboiul de aneantizare a r\ului. Care deci sunt a-ceste atribute sau calit\]i pe care le are omul, cu a-jutorul c\rora](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e493ee7a18a58479d492906/cronica-romanului-interior-iulie-mioara-turi-de-dumnezeu-n-rzboiul-de-aneantizare.jpg)
