J

i

DE ACELA$I AUTOR

Protagonist profesorul Robert Langdon:Inferno

Simbolul pierdutCodul lui da VinciIngeri;i Demoni

ConspiraliaFortdreala digitald

DAN BROWN

ORIGINI

Traducere din limba engleza

ADRIANA SAPESCU

-n

Prolog .........9Capitolul I ........... 19

Capitolul 2 ........... 29

Capitolul3 ........... 38

Capitolul 4 ........... 47

Capitolul5 ..... ...... 48

Capitolul 6 ........... 56

Capitolul 7 ........... 65

Capitolul8 ........... 68

Capitolul 9 ........... 81

Capitolul 10 .... ......92Capitolul 1l .... ......99Capitolul 12 ......... 101

Capitolul 13 ......... 107

Capitolul 14 ......... 109

Capitolul15 ........ . 116

Capitolul 16 .... ..... l2L

Capitolul 17 ......... 125

Capitolul l8 ......... 140

Capitolul L9 ......... L4I

Capitolul 20 ......... 146

Capitolul 21 ......... 157

Capitolul 22 ..... . .. . 164

Capitolul 23 ......... 169

Capitolul 24 ......... I77

Capitolul 25 ......... 184

Capitolul26 ...... ... 189

Capitolul 27 ......... 195

Capitolul 28 .........202Capitolul 29 ......... 210

Capitolul 30 .... .....2I2Capitolul3l . ... .....219

Capitolul 32 ..... ....223

Capitolul 33 .. ..... ..229

Capitolul 34 .........239Capitolul 35 .... . ....240

Capitolul 36 .. .......251Capitolul 3T .........259Capitolul 38 .. .. .. . ..267

Capitolul 39 .........271Capitolul40 .. .. .....278

Capitolul 4l ... .. ....283

Capitolul 42 ..... . . ..288

Capitolul 43 ...... ...296

Capitolul 44 ......... 304

Capitolul 45 ..... . ...316

Capitolul 46 .........323Capitolul 47 .........324Capitolul43 ......... 331

Capitolul 49 .........340Capitolul 50 .... .....349

Capitolul5l ......... 358

Capitolul 52 ......... 367

Capitolul 53 ......... 378

Capitolul 54 ......... 386

Capitolul 55 ........ . 390

Capitolul 56 ......... 398

Capitolul 57 ......... 402

Capitolul 58 .... ..... 4lICapitolul 59 ......... 412

CapitolulOO .... ..... 420

Capitolul 61 . ... ..... 427

Capitolul 62 .. ...... . 437

Capitolul 63 ......... 439

Capitolul 64 ......... 448

Capitolul 65 . . . . ..... 455

Capitolui 66 ......... 463

Capitolul 67 ..... ....468

Capitolul 68 . ... ..... 472

Capitolul 69 ......... 475

Capitolul 70 ......... 483

Capitolul 7I ......... 493

Capitolul 72 ......... 495

Capitolul 73 ..... .... 504

Capitolul 74 ......... 511

Capitolul 75 ......... 517

CupnrNs

RAOCARTE DE BUZUNAR

ADULTI

_ FICTIUNE _

OPERE XX / CLASICI CONTEMPORANICapitolul 76 ......... 527

Capitolul 77 ......... 530

Capitolul 78 ......... 537

Capitolul 79 ......... 538

Capitolul 80 .... ..... 541

Capitolul 81 .... ..... 552

Capitolul 82 ......... 555

Capitolul 83 .... ..... 557

Capitolul 84 .... ..... 553

Capitolul 85 .... ..... 571

Capitolul 86 ... . ..... 573

Capitolul 87 ......... 577

Capitolul 88 .... ..... 587

Capitolui 89 .... ..... 594

Capitolul 90 .... ..... 595

Capitolul gl .... ..... 6A2

Capitolul 92 ....... ". 514

Capitolul 93 ......... 62I

Capitolul 94 ......... 629

Capitolul95 ......... 631

Capitolul 96 ......... 641

Capitolul 97 ..... .... 651

Capitolul 98 ......... 658

Capitolul 99 ......... 67L

Capitolul 100 . :. ..... 678

Capitolul l0l ....... .681

Capitolul 102 .... . . . . 6S3

Capitolul 103 ... ..... 691

Capitolul 104 ... ..... 696

Capitolul 105 ... .....706Epilog .......713Mulpmiri. ...720Creditele ilustraliilor. . 725

H.E. BatesRafael ChirbesGerhard MeierHenry de MontherlantJosep Pla.Michel Tournier

Mrginia Woolf

Federico AndahaziChristina DalcherNicolas DicknelE.L. DoctorowAdolfo Puerta MartinRosa MonteroYann Que{IelecAntonio SkarmetaPhilippe SollersAndrzej StasiukSandro Veronesi

Rizvan Ioan BoanchisCiprian Enea

Ion HobanaMihai Retegan

Oana Sirbu / CristianTiberiu Popescu

Alex Mihai Stoenescu

Mirel Talos

U;or bdtea udntul spre FranlaImpuy dtuile u dndtoruluiT'drdrnul ad.nnilorBestiarelz

Noapte de primduardFecioara yi capcdunul . Gaspa6Melltior & Baltapr . Picdtura de aur. Regele AinilorEseuri alese II . Orlnndo

4rJ T OF r,jEOM-.Aryr C ONTEMP ORAN r

s4_o- qol!TE_\4BqB_4I

Cetatea ereticilorVox

IttikolskiLabiintul apelorAlucena noapteaIns trucliuni pen,tru sahnrea lurtiiFarmecul negruDansul aictoieiSecretulDiermaniaArde Troia

Portocaliu

./urnalul unui cdldtor bont - ed.

buzunarUn englq nekn$tit1968 - Din pimdaard pAnd intoamndIniliue in spbndoare

Istoia loaituilor de stat - uol. I .Isnia louituilor fu stat - uoL 2 .Istoia louituilor de stat - uol. 3 .Istoia Loaituilor de stat uol. L/ I .Istoia lll,ituilor de stat - aol. 4 ./ IICokctionarul de nudui . Undeaa tnTiansihnnin

I

l

18 DAN BROWN

tasta parola de acces din patruzeci qi qapte de caractere

va accesa o prezentare on-line live.

- Ceea ce veli vedea, le spuse el, este rezumatulanun! pe care sper si-l impirtigesc lumii intregi,cam peste o luni. Dar inainte, am vrut si mi consult c

unii dintre cei mai influenfi lideri religiogi, pentru a infe-

lege mai bine cum va fi primiti aceasti informa{ie de ce

pe care-i va afecta in modul cel mai profund.Episcopul ofti, pirind mai degrabi plictisit dec

ingrijorat.

- Un preambul incitant, domnule Kirsch. Vorbifiparci ceea ce ave{i de gAnd si ne arita}i va zdruncina dintemelii marile religii ale lumii.

Kirsch privi injur, la tezaurul strivechi de texte sacre qi

igi spuse: ,,Nu le va zdruncina din temelii. Le va spulbera".

Apoi ii cAntlri din ochi pe cei trei b6rba$ aflafifala lui. Ceea ce nu qtiau ei era faptul ci, peste numai trei

zile, Kirsch intenliona si faci publici prezentarea

respectivi, in cadrul unui eveniment exploziv, meticucoregrafiat. Dupi aceea, oamenii din lumea intreagd

inlelege ci invifiturile tuturor religiilor de pe plmintintr-adevir, un lucru in comun. Toate sunt gregite.

Ceprrorul 1

rofesorul Robert Langdon ridici privirea spre

cdinele inalt de doisprezece metri aflat in pia-

fet6. Blana animalului era un covorviu de iarbiql flori parfumate.

,,Mi striduiesc si te plac, se gindi el. Chiar miItrtlduiesc."

Dupi ce mai privi o vreme creatura, igi continud dru-tnul pe pasarela suspendati, traversdnd apoi o vasti supra-

l'e[[ terasati, ale cirei trepte inegale erau menite s6-i scoati

pe vizitatori din ritmul obignuit al paqilor. ,,MiSiune inde-

plinitd", comenti Langdon in sinea lui, dupi ce aproape circ lmpiedici de doui ori pe treptele neregulate.

ln capitul de jos al scirii se opri brusc, cu privireaa{lntiti asupra construcfiei rnasive care se ridica in fala lui.

,,Acum chiar ciL le-am vizut pe toate!"

Era un plianjen uriaq - o viduvi-neagrd -, ale clruiplcioare subliri susfineau trupul burduhinos la cel pu{in

noui metri in aer. De pAntecul piianjenului atirna un sac

rlln impletituri de sArml plin cu sfere din sticli.

20 DAN BROWN

- Se numegte Maman, se auzi un glas.

PlecAndu-gi privirea, Langdon zlri sub plianjen

bdrbat zvelt" Purta un caftan din brocart negru gi avea

mustati arcuiti i la Salvador Dali, aProape comicl.

- Sunt Fernando Ei mi aflu aici pentru a vi ura b

venit la muzeu, continui el, dupi care se opri gi exami

un gir de ecusoane aflate pe masa din fala lui. imispune numele dumneavoastri, vi rog?

- Sigur. Robert Langdon.

Omul ridici ochii spre el.

- Ah, imi pare foarte riu! Nu v-am recunoscu

domnule.

,,Abia md mai recunosc eu insumi, reflecti Langd,

pigind leapin in fracul negru, cu vesti albd gi papion

aceeagi culoare. Arit ca un mufunache scor1os." Frac

clasic era vechi de aproape treizeci de ani, rlmas de

vremea in care activa ca rnembru al Ivy Clubi la Pri

dar, grafie lungimilor debazin pe care le frcea zilnic

asiduitate, inci ii venea bine. in graba lui de a-gi face

iele,luase din dulap fracul in locul smochingului

- in invitalie scria ,,finuti protocolari", spuse el. Sper

fracul corespunde.

- Fracul este clasic! Iar dumneavoastri aritafiBirbatul se apropie in grabi gi-i prinse un ecuson

rever.

,- E o onoare si vi intdlnesc, domnule, adlugi m

ciosul. Firl indoiali, ne-afi mai vizitat gi inainte.

I Cel mai vechi qi mai prestigios club din cadrul Universit

Princeton, fondat in 1879. (n.tr.)

Origini 2l

l,angdon privi printre picioareie piianjenului, spre

rkltlirea strilucitoare de dincolo de ele.- Mirturisesc cu stdnjeneali ci nu.Nu se poate! exclami birbatul in caftan, prefi-

rAndtr-se ci se clatind pe picioare. Nu suntefi un adrniratornl rrrlei rnoderne?

l,angdon agrease intotdeau na prov o c area p e car e o con-:llluia pentru el arta moderni - gi rnai cu seami incercarearle ir inlelege de ce anumite opere de arti erau considerate

r npoclopere: lucririle in tehnica picur[rii ale lui ]acksonlfollock, cutiile de supi Campbell\ ale lui AndyWarhol sau

rlreptunghiurile de culoare ale lui Mark R.othko. $i totugi, se

rlrtrlea mult mai confortabil discutdnd despre simbolismulrcligios al lui Hieronl.nnus Bosch ori despre trisiturile deperrclale lui Francisco de Goya.

Sunt mai degrabi un clasicist, replici Langdon. Mirlesr:urc rnai bine cu Leonardo da Vinci decit cu Willemtlc Kooning.

- insd da Vinci gi de Kooning sunt atit de asemdndtorill,angdon surAse ribddtor.' Daci-i aga, inseamni ci mai am cdte ceva de invifat

rlrsprc'de Kooning.

Ei bine, afi venit in locul potrivit, exclami Fernando,rr lrilind r:n gest amplu cu braful spre ciidirea impuni-lnurc. Aici, in muzeu, vefi g[si una dintre cele mai buner ulccfii de arti moderni din lumea intreagd. Sper si vil,rr fi plicere.

Aga intenfionez. Ag vrea doar si qtiu de ce rnd af'urt lt t,

Dumneavoastrd gi tofi ceilalti! rdse vesel musticio-rrrl, clatindnd din cap. Gazda dumneavoastrd a fost foarte

22 DAN BROWN

discreti cu privire la obiectivul evenimentului din aceasti

seari. Nicimicarpersonalul muzeuluinu gtie ce anume seva

intAmpla. Misteruleteribil de incitant, iar zvonurile ci

din belgug. inluntru se afli cdteva sute de invitafi -celebri - gi nimeni n-are nici cea mai vagi idee despre

urmeazdsi se petreacd in seara aceasta!

Langdon zimbi larg. Pufine persoane din lume ar

avut tupeul s[ expedieze invitalii de ultim moment

un text rnenlionind scurt: ,,SAmblti-searl. Si fii aco

Ai incredere in mine". $i chiar mai pu{ine ar fi reugit si

convingi sute de VIP-uri si lase orice altceva 9i si ia pri

mul avion spre nordul Spaniei,pentru a participa la eve

nimentul respectiv.

Ieqind de sub piianjen, Langdon traversi mai depa

pasarela, privind spre uriagul banner roqu care flutur

in aer.

O SEARA CU EDMOND KIRSCH

,,Edmond n-a dus niciodatd lipsl de incredere in sine'f

refl ectl Langdon amtJzat.

Cuvreo douizeci de ani in urm6, tAnirul Eddie

fusese unul dintre primii lui studenli la Harvard - un pa

sionat al computerelor, cu pirul vilvoi, care, interesat

coduri, se inscrisese la seminarul de anul intdi

de Langdon: ,,Coduri, cifruri 9i limbajul simbolurilo

Profesorul fusese impresionat de inteligenfa sofisticati

Iui Kirsch Ei, cu toate ci Edmond renunfase, in cele

urmi,,la domeniul prifuit al semioticii, intre el gi

se infiripase o relalie invifltor-lnvltdcel datoriti cirei

Origini 23

yrtstraseri legitura gi in cele doui decenii de dupd ce

Itrsch igi incheiase studiile.

,,lar acum, elevul gi-a depigit maestrul, igi spuse

l.rrrgclon. I-a luat-o inainte cu ani-luminl."In prezent, Edmond Kirsch era un nonconformist de

rrururlre internafional - specialist IT miliardar, futurolog,Irrvcrrtator gi om de afaceri, autorul unei game incredibilerlc tchnologii de ultimi generafie in domenii variate, ca

I uI rot ica, neurologia, inteligenta artificiali qi nanotehno-

Lrplit. Iar predic{iile lui infailibile cu privire la viitoarelee,volufii gtiinlifice ii conferiseri o auri aproape mistici.

l,angdon bdnuia cd neobignuita abilitate vizionari a luiKirsch izvora din uriagul lui bagaj de cunogtinfe despre

hrrrrca din jur. De cAnd il gtia, Edmond fusese un bibliofillrrrPiilipil, citind tot ce-i cidea in mini. Pasiunea lui pen-

Ir lr ciirfi gi uluitoarea capacitate de a le asimila confinutulrlcprigeau tot ce intAlnise vreodatd.

ln ultimii ani, Kirsch triise in cea mai mare parte a

t trnpului in Spania, motivdndu-qi alegerea prin dragostea

l|('( irre o resimfea pentru garmul ei desuet, pentru arhitec-

Irrr.l avangardisti, barurile excentrice gi vremea perfecti.O datl pe an, cdnd revenea la Cambridge pentru o

'rhrt'u{iune la MIT Media Labl, Langdon i se aliturapentru

n nrasd in doi la unul dintre noile localuri la modi dinl[rslon, de care el, unul, n-auzise. Niciodati nu discutau

,|,'spre tehnologie; tot ce-l interesa pe Kirsch la acele in-l,llrriri era arta.

' l,irborator de cercetdri interdisciplinare de la Massachusetts

ln';l rtnte of Technology. (n.tr.)

24 DAN BROWN

- Robert, egti conexiunea rnea cu domeniul culturii'

glumea el deseori" Singurul meu maestru in arte!

Alaziaglurnea{l ia starea civili a lui Langdon era iro-

nici, deoarece venea din partea unui burlac la fel de inriitca el, care declarase ci monogamia era,,utt afront la adresa

evoluliei" qi care fusese fotografiat in decursul timpului

alituri de nenumirate superrnodele feminine'

linAnd seama de reputafia lui de inovator in domeniul

informaticii, tofi cei care nu-l cunoqteau qi l-ar fi inchipuit

ca pe un irnpitimit al tehnicii plin de el 9i megaloman'

Kirsch igi luase insi aerul unei vedete pop la modi care

frecventa lumea celebritifilor, se imbrlca dupi ultim

tendinfe, asculta rnuzicd underground obscuri qi colec

fiona o gami largi de opere de arti moderni' qi impresi'

onisti. Deseori ii trirnitea lui Langdon cite un e-mail

care-i cerea sfatul cu privire la piesele cu care ar fi v

si-gi imbogifeasci' astfel colecfia.

,$i pe urmi proc edeazit exact pe dos!", cornent

Langdon in sinea lui.

Cu aproximativ un an in urmi, il luase prin surpr

intrebdndu-l nu despre arti, ci despre Dumnezeu - un su-

biect de disculie ciudat pentru un ateu declarat' in fala

platou cu cotiet de vifel la Tiger Mama in Boston, Kirsch

descususe cu privire la credintrele fundamentale ale dive

selor reiigii ale lumii, 9i mai cu seami referitor la v

mituri ale crealiei.

Langdon ii conturase o imagine detaliatd a diferi

convingeri, de la povestea Genezei, aceeagi in iuda

cregtinism gi islar4ism, pinl ia mitul hindus al lui Brah

cel babilonian al lui Marduk qi multe altele'

Origini 25

Sunt curios, remarcase Langdon cAnd iegeau dinrlrlirurant, de ce un futurolog ca tine este interesat de

Irct ut. insearnni asta, oare, cd renumitul nostru ateu l-ag,lrrt, irr slhrqit, pe Dumnezeu?

lrrlrrrond izbucnise intr-un rAs vesel.

Ai vrea tul imi evaluez concuren{a, Robert!

l,ungdon zAmbise. ,,Tipic pentru el!"lri bine, ;tiinla gi religia nu sunt rivale; sunt doar

rhrrrii lirnbaje diferite care incearci sl spuni aceeaqi po-rslt'. ll loc suficient in lumea asta pentru arnAndoui.

l)upd intAlnirea aceea, Edmond rupsese legitura cu

t'l ,r1'ronps un an. Dar cu trei zile in urmi, din senin,

I 'urli(lon primise un plic FedEx cu un bilet de avion, re-

,crvirrea unei camere la hotel gi un bilelel scris de rnAnd

lr ln care Edmond il invita sd participe la evenimentul dinrrr ('ir scare: ,,Robert, ar insemna foarte mult pentru minerl,r. ri tu, mai presus decAt oricine altcineva, ai putea veni.| 'rrrrogtinlele pe care mi le-ai impdrtiqit la ultima noastriItrl.llrrire au ficut posibili seara asta".

l,lngdon rlmi:sese nedumerit; nimic din ceea ce vor-lrl',r'r'ri atunci nu pirea nici pe departe relevant pentru unr,vr'r r i rrrent organizat de un futurolog.

Irr plicul FedEx se aflau o imaginereprezerrtdnd doui chi-

lruri ir$ezate fa16 in fald gi o scurti poezie pe care Kirsch i-oI nnll)usese fostului siu profesor.

llohert,

t )ind fald in fa{d ne vom privi,.\lttgul gol fi-l voi dezvdlui.

Edmond

j

26

turi poalele fracului in vreme ce strdLbitea aleea de pe

rAului Nervion, odinioari' coloana vertebrali' a unui

orag industrial. in aer plutea un iz vag de arama'

CAnd trecu de un cot al aleii, is'i permise' in sfArqit'

ridice ochii spre clldirea masivl a muzeului' Era impos

ca intreaga construclie si-i poati fi cuprinsi in

vizual, aga ci-gi li,si privirea siL alerge inainte qi-

de-a lungul ciudatelor forme alungite'

,Clidirea asta nu numai ci incalci toate regulile' chi

zlii el,ci le ignori cu desdvArgire' E locul perfect pe

tldmond.Muzeul Guggenheim din Bilbao, in Spania' pirea

desprins dintr-o halucinalie extraterestri - un alambt

cotal de siluete metalice curbe, sprijinite' parci' una

alta aproape la intimplare. intinzAndu-se departe in

lui, masa haotici de forme era acoperiti cu peste tre

de mii de pllci din titan care luceau ca solzii unui peqte

Origini 27

, rrnlt'reau structurii un aspect organic 9i, totodatd' nepdL-

nr,rnlcsc, ca qi cum cine gtie ce leviatan futurist ieEise din

,rlt,r l)cntru a se inciizi la soare pe malul rAului.

t lind clldirea fusese inaugurati, in 1997, un articol

Irtr 'llrc New Yorker nota cd arhitectul, Frank O. Gehry,

,,,n( cpuse ,,o fantasticl navi oniricd de forrnl vlluritl,Iltr o mantie din titan", in vreme ce alli critici din lumea

inlr('ilga se extaziaser[: ,,O senzafional[ construclie a

r,l,ot ii rLoastre!", ,,splendoare diafani!", ,O extraordinarl

r cr r1i I ii arhitecturali!"I )c irtunci fuseser[ construite alte zeci de cl[diri,,decon-

,,t r rrt I iviste" - Disney Concert Hall din Los Angeles, BMW

!\i'lt (lirl Mirnchen gi chiar noua bibliotec[ de ia Princeton.

I ,, r I r' :lv€?u o conceplie gi o realizare categoric neconvenfi-

, ,n,r lt', insl Langdon se indoia ci weuna dintre ele ar putea

,,,lr ur-il cu Muzeul Guggenheim &n Bilbao.

l\' rnisurl ce se apropia de ea, falada mozaicatd p[rea

r,i ,'r' rf rctam orfozeze la fiecare pas, vidind un aspect cu

I.I r r I rror-r. in scurt timp deveni vizibili cea mai impresio-

r,rrlir iluzie vizuali a clidirii. Din perspectiva din care o

l,r r\,('ir in acel moment, uriaqa structuri pdrea sd pluteascl'

llr', liv. pe apd,, unduind pe o vasti laguni ,,frri margini",

irL. r ;u t:i valuri clipoceau pe zidurile muzeuiui.

l,iurgdon se opri o clipi pentru a admira efectul gi apoi

l,J'rr lr('podul minimalist care se arcuia deasupra ogiinzii

,rl'r'r, lrilversand laguna. Ajunsese abia la jumdtate, cAnd

rrrr ',rricrat il ftcu si tresard. Venea de sub picioarele lui.

',r' ,P1.i locului in timp ce un fuior de pdcli incepu si se

r r,lr, t' in valuri de sub pasareli. Norul de ceafd deasi se

irr, ,l,rc i in jurul lui, pe urmd se revirsi deasupra lagunei,

r,rl,rtrrt indu-se spre muzeu gi inghilindu-i temelia.

DAN BROWN

Langdon zdmbise vhzdndimaginea - o aluzie ingeni

oasl la o poveste in care ftlsese irnplicat cu cAfiva anl

urrni: conturul unei cupe, sau potirul Graalului' vizibil

spafiul gol dintre doui figuri omeneqti'^ 9i iaie-l in fafa muzeului, neribdltor s[ afle ce an

inten(iona si faci fostul lui student' O adiere ugoari ii

28 DAN BROWN

,,Sculptura de cea{d", reflectd Langdon.Citise despre acea operi de arti a artistei nipone Fuji

Nakaya. ,,Revolu{ionar" in privin{a sculpturii era rnaterialul din care era realizatd: aer vizibil - un perete de ce

care se materializa gi se disipa in timp. $i cum vAntulcondiliile atmosferice nu erau niciodati identice de lazila alta, sculptura era mereu alta de fiecare dati cAndfbcea aparifia.

$uieratul podului incetd. Langdon vdzu cum zidulceafa se agternu in tdcere peste laguni, involburdndu-seinaintAnd, aparent, cu de la sine putere. Efectul era digi deconcertant. Muzeul pirea si pluteascS deasupraalunecind imponderabil pe un nor - o corabie-fanpierduti pe mare.

in clipa in care se pregitea si-gi reia drumul, ziri su

prafalaneclintitd a apei, increfiti de o serie de mici eru

{ii. Dintr-odatd, cinci coloane de foc fAgnir1 spre cer dilaguni, I'uind asemenea unor motoare cu reacfie ce strdpungeau aerul pdclos, aruncA,nd sclipiri brugte de lumipe plicile din titan ale muzeului.

Degi preferinfele lui arhitecturale se indreptau mai de-grabi spre stilul clasic al unor muzee ca Luvru sau PrLangdon isi spuse, privind ceafa qi focul care pilpAiadeasupra lagunei, ci nu putea exista un loc mai potrividecXt acel muzeu ultramodern pentru a gizdui evenimentul organizat de un om ce iubea arta gi inovafiile qi pricu atita realism in viitor.

Stribitind vaiul de picli, se apropie de intrarea in clddire - o sumbri gauri neagri deschisi in structura reptiliann. $i cind pigi peste prag, aru deconcertanta senzaficd pdtrunde in gura cdscati a unui dragon.

u. t, ,, j ":"_.: -j ." :., .l

. - - -..'. " '

,,r"; " .::..,'..";-t. ". ".' '"r"

,: .i'...-'" , *. :'- 1-' "."

" ..- '. ' ..r..'- .ryr ',- '" ; 'd ';'! -x 'i :"

Caprrolul 2

I, miralul Luis Avila gedea pe un taburet inalt,

,:r intr-un bar pustiu dintr-un oraq necunoscut.'li,.Era istovit dupi zbor, abia sosit in localitate la

hrr lrcierea unei misiuni in care stribituse mii de kilometri

hr tlou[sprezece ore. Lui o inghiliturd din al doilea pahar

' u irl)A tonicl gi studie girul de sticle variate din spatele

lr,rr rrlui.

,,()ricine poate fi cumpitat in degert, i;i spuse el, dar

nrrru:.ri cei loiali pot sta in oazi fhri sd-gi deschidi buzele."

Vrcme de aproape un an, Avila nu-gi deschisese buzele

Irr lolosul diavolului. Privindu-qi imaginea reflectatd inlp,lirrcla barului, igi permise un rar moment de mulpmireI'r v('(lerea ei.

Arniralul era unul dintre acei norocogi mediteraneeni

lrntru care vArsta inaintati pirea mai mult un avantaj

r['r i( un neajuns. Cu timpul, tuleiele negre gi fepene se

I r,r r rslbrmaserl intr-un elegant barbigon cirunt, privirea

Inhrr'atI i se domolise, oglindind o relaxati incredere ln,,tut', iar tenul misliniu, ridat gi ars de soare, ii conferea