România și Uniunea Europeană · 2017-10-04 · "Viitorul Europei - Opinii din afara UE". Cei mai...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

România și Uniunea Europeană – optimism la orizont

La un an de la referendumul din Regatul Unit, tot mai mulți europeni sunt optimiști în legătură cu viitorul UE, potrivit unui Eurobarometru publicat recent.

Dintre aceștia, majoritatea sunt acum optimiști și în privinţa economiei naţionale.

Încrederea în UE este în creștere, atingând cele mai înalte cote înregistrate din 2010 până în prezent, iar moneda euro se bucură de cel mai mare nivel de sprijin manifestat din 2004 până astăzi, arată rezultatele sondajului Eurobarometru Flash "Viitorul Europei - Opinii din afara UE".

Cei mai mulți europeni (56 %) sunt optimiști în legătură cu viitorul UE – o creștere de 6 % față de toamna anului 2016.

Creșterile cele mai semnificative au fost observate în Franța (55 %, +14 puncte față de toamna trecută), Danemarca (70 %, +13) și Portugalia (64%, +10).

Încrederea în UE a ajuns la 42 % (față de 36 % în toamna lui 2016 și 32 % în toamna lui 2015), cel mai mult crescând în Franța (41 %, +15 puncte), Danemarca (56 %, +11) și Estonia (55 %, +11).

Nivelul de încredere a crescut cu 10 puncte și în Germania, ajungând la 47 %.

Ca și în cazul celor două sondaje anterioare, din primăvara și toamna anului 2016, nivelul de încredere în parlamentele și guvernele naționale a crescut cu 36 % și respectiv cu 37 %, însă a rămas sub nivelul încrederii în UE.

40 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE (+5 puncte față de toamna lui 2016).

Numărul respondenților care au o imagine pozitivă a crescut în 24 state membre, în special în Franța (40 %, +11 puncte), Danemarca (42 %, +10) și Luxemburg (57 %, +10).

68 % dintre europeni (66% dintre români) se simt cetățeni ai UE, cel mai înalt nivel înregistrat până acum pentru acest indicator.

Optimism privind situaţia economică Aproape jumătate dintre europeni

consideră că în țara lor situația economică este, în prezent, "bună" (46 %, +5 puncte procentuale față de toamna anului 2016).

Procentul a crescut semnificativ în ultimii ani (+ 20 puncte față de primăvara anului 2013, +26 puncte față de primăvara anului 2009).

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 8 (68)

AUGUST 2017


Deși continuă să existe diferențe mari între statele membre, evaluarea pozitivă a situației economiei naționale câștigă teren în 22 state membre, în special în Finlanda (59 %, +19 puncte), Portugalia (33 %, +18), Belgia (60 %, +11) și Ungaria (41 %, +11).

Românii, în schimb, sunt mai pesimişti. 69% consideră că situaţia economiei naţionale este "proastă", 29% cred că e "bună", 3% răspunzând că nu ştiu.

În zona euro, aproape trei sferturi dintre respondenți susțin moneda euro (73 %, +3 puncte), cel mai mare punctaj înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent.

Cel puțin 80 % dintre respondenți sprijină moneda euro în șase țări: Slovacia, Germania, Estonia, Irlanda, Slovenia și Luxemburg.

Terorismul - provocarea majoră Terorismul a trecut acum pe primul loc în

rândul provocărilor cu care cetățenii consideră că se confruntă UE (44 %, +12 puncte procentuale față de toamna anului 2016).

Imigrația, care a fost o preocupare majoră începând din primăvara lui 2015, este acum a doua provocare cel mai frecvent menționată (38 %, -7 puncte).

Terorismul se situează cu mult înaintea situației economice (18 %, -2), a stării finanțelor publice ale statelor membre (17 %, neschimbat) și a șomajului (15 %, -1).

Terorismul constituie cea mai mare sursă de îngrijorare pentru UE în 21 de state membre, în condițiile în care, în toamna anului 2016, nu constituia o preocupare majoră decât pentru o singură țară.

Totodată, terorismul și imigrația sunt menționate ca fiind principalele provocări în toate țările, cu excepția Portugaliei și a Suediei.

La nivel național, principalele preocupări sunt legate de șomaj (29 %,-2) și imigrație (22 %,-4), deși ambele procente sunt în scădere.

Pe locul al treilea se situează acum sănătatea și securitatea socială (20 %, +2), urmate de terorism, care urcă semnificativ în clasament (19%, +5).

Dacă în toamna lui 2011 era principala preocupare la nivel național, situația economică este acum pe locul al cincilea (16 %, -3).

La români, principala preocupare este sănătatea şi securitatea socială - 32%.

Pe locul al doilea în topul preocupărilor se situează inflaţia/creşterea preţurilor - 23%, iar pe

Sondajul „Eurobarometru standard din primăvara anului 2017” (EB 87) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 20–30 mai 2017.

În total, au fost intervievate 33 180 de persoane din toate statele membre ale UE și din țările candidate.

Sondajul Eurobarometru Flash nr. 450 "Viitorul Europei – Opinii din afara UE" a fost realizat prin intermediul unor interviuri telefonice desfășurate în perioada 20 – 25 februarie 2017.

În total, au fost intervievate 11 035 de persoane din 11 țări din afara UE.

Cum văd străinii UE Sondajul Eurobarometru a evaluat,

pentru prima dată, imaginea Uniunii Europene în 11 țări terțe.

Acestea reprezintă 49 % din populația mondială și 61 % din PIB-ul global.

În cele mai populate trei țări (China, India, SUA), cel puțin trei sferturi dintre respondenți au o părere pozitivă despre UE.

Respondenții din majoritatea țărilor care au făcut obiectul sondajului au o părere bună despre UE: 94 % în Brazilia, 84 % în China, 83 % în India, 76 % în Japonia, 79 % în Canada, 75 % în SUA, 67 % în Australia și 54 % în Turcia.

În același timp, în țările mai apropiate de UE (Rusia, Norvegia și Elveția) părerile sunt împărțite (între 43 % și 46 % dintre respondenți au o părere pozitivă despre UE).

Sondajul indică, de asemenea, că UE este percepută per total ca fiind "un loc de stabilitate într-o lume tulbure".

Diferențele de la o țară la alta sunt semnificative: 82 % dintre cetățenii indieni și 49 % dintre respondenții din Turcia au fost de această părere, însă în Rusia, numărul acestora s-a ridicat la doar 33 %, în timp ce restul de 61% dintre respondenți au exprimat o părere opusă.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: [email protected]


Prioritățile Comisiei în materie de securitate pe 2017

CE a luat măsuri după discursul din

2016 al lui Juncker privind starea Uniunii: consolidarea securității la frontierele externe, îmbunătățirea schimbului de informaţii, închiderea spațiului în care activează teroriștii şi prevenirea radicalizării.

Executivul de la Bruxelles precizează că a sprijinit statele membre în eforturile pe care acestea le-au depus anul trecut, în cadrul a doi piloni principali: combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și a mijloacelor de care dispun aceste şi consolidarea mijloacelor noastre de apărare și a rezilienței împotriva acestor amenințări.

Raportul stabilește detaliile privind modul în care vor continua lucrările în aceste domenii în anul următor și, totodată, oferă o evaluare preliminară a căii de urmat după avizul Curții de Justiție cu privire la Acordul UE-Canada privind registrul cu numele pasagerilor (PNR).

Consolidarea securității la frontierele externe

În prezent se pun în aplicare verificările sistematice efectuate în bazele de date de securitate ale tuturor călătorilor, inclusiv ale cetățenilor ce traversează frontierele externe.

A fost încheiat un acord politic privind Sistemul UE de intrare/ieșire, care va înregistra datele referitoare la intrarea și ieșirea resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale UE.

Sunt în desfășurare lucrările privind instituirea unui Sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru efectuarea controalelor de securitate asupra persoanelor care călătoresc în Europa fără viză, înainte ca acestea să ajungă la frontierele noastre.

Îmbunătățirea schimbului de informații

Comisia a propus o legislație menită să consolideze Sistemul de informații Schengen (SIS), acesta fiind cel mai reușit instrument de aplicare a legii al UE.

Pentru a elimina lacunele existente în ceea ce privește gestionarea datelor UE, Comisia a prezentat propuneri vizând realizarea de schimburi de caziere judiciare ale resortisanților țărilor terțe prin intermediul

Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS).

CE a prezentat o nouă abordare pentru a realiza interoperabilitatea sistemelor informatice ale UE în materie de frontiere și securitate.

Noul Regulament privind Europol a intrat în vigoare în luna mai, furnizând agenției instrumentele necesare pentru ca aceasta să devină mai eficace, mai eficientă și mai responsabilă.

De asemenea, agenția a fost consolidată alocându-se resurse suplimentare.

Închiderea spațiului în care acționează teroriștii

Directiva privind combaterea terorismului incriminează actele precum finanțarea lui și instruirea sau deplasarea în scopuri teroriste și, de asemenea, consolidează drepturile victimelor.

A fost adoptată versiunea revizuită a Directivei privind armele de foc, având drept obiectiv un control mai eficient al achiziționării și deținerii de arme și împiedicarea infractorilor și teroriștilor să aibă acces la cele mai periculoase arme.

Comisia și-a intensificat lupta împotriva traficului ilicit de arme de foc, în special în Balcanii de Vest.

Comisia a lansat o revizuire a Regulamentului UE privind precursorii de explozivi, cu scopul de a înăspri restricțiile și controalele privind substanțele care pot fi utilizate la fabricarea de explozivi artizanali.

Grupul UE, nou-înființat, pentru politica privind țintele vulnerabile oferă o platformă pentru partajarea orientărilor și pentru schimbul de bune practici cu privire la modalitățile de protejare a spațiilor publice.

Pentru a combate finanțarea terorismului, Comisia a prezentat 3 propuneri care vizează completarea cadrului juridic privind spălarea banilor, fluxurile ilicite de numerar, înghețarea și confiscarea activelor.

Prevenirea radicalizării Comisia a continuat să colaboreze

cu platformele de internet prin intermediul Forumului pentru internet al UE pentru a reduce accesul la conținut cu caracter terorist și a lansat Programul de responsabilizare a societății civile pentru promovarea online a contradiscursurilor alternative.


Unitatea Europol de semnalare a conținutului online a semnalat 35 000 de elemente de conținut cu caracter terorist în spațiul online în ultimii 2 ani, din care 80-90 % au fost eliminate.

Comisia a continuat să sprijine prevenirea și combaterea radicalizării la nivel național și local, în special prin Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) și înființarea unui grup de experți la nivel înalt privind radicalizarea.

Facem precizarea că securitatea a reprezentat o prioritate politică încă de la începutul mandatului Comisiei Juncker - începând cu Orientările politice din iulie 2014 ale președintelui Juncker, până la cel mai recent discurs privind starea Uniunii, pe care l-a prezentat la 14 septembrie 2016.

Agenda europeană privind securitatea orientează activitatea Comisiei în acest domeniu, stabilind principalele acțiuni necesare pentru a asigura un răspuns eficient al UE la terorism și la amenințările la adresa securității, inclusiv combaterea radicalizării, consolidarea securității cibernetice, suprimarea accesului la finanțare, precum și îmbunătățirea schimbului de informații.

De la adoptarea agendei s-au făcut progrese semnificative privind punerea sa în aplicare, ceea ce deschide calea către o uniune a securității efectivă și autentică.

Aceste progrese sunt reflectate periodic în rapoartele publicate de Comisie. Următorul raport referitor la progresele înregistrate privind Uniunea securității va fi prezentat

în octombrie 2017. (Sursa: www.euractiv.ro)

UE, mai puternică decât la începutul

crizei financiare La împlinirea a 10 ani de la izbucnirea

crizei financiare, UE este mai puternică decât înainte, iar zona euro este mai bine pregătită să răspundă provocărilor viitoare.

Pachetul de măsuri luate de Comisia Europeană, împreună cu celelalte instituții și statele membre UE, a contribuit la reașezarea Europei pe un traseu pozitiv.

Drept urmare, în prezent, economia UE crește pentru al cincilea an la rând, șomajul fiind la cea mai scăzută rată din 2008, băncile mai puternice, investițiile în creștere, iar finanțele publice într-o situație mult mai bună.

Practic, la 10 ani de la începutul crizei

mondiale, redresarea economiei europene a câștigat forță și teren, ceea ce constituie un impuls pozitiv pentru a finaliza reforma uniunii noastre economice și monetare.

Este nevoie, însă, de corectarea moștenirilor trecutului, precum adâncirea inegalităților sociale și economice atât în statele

membre, cât și între acestea și, pe de altă parte, de o convergența reală și durabilă a economiilor naționale.

Deși criza nu a pornit din Europa efectele ei au fost resimțite și aici, astfel că instituțiile europene împreună cu statele membre au fost nevoite să vină cu un răspuns rapid pentru a contracara efectele negative, printre măsurile luate numărându-se reglementarea sectorului financiar și îmbunătățirea guvernanței economice, dezvoltarea unor noi cadre instituționale și de reglementare comune, crearea unei plase de protecție pentru zona euro, ajutorarea țărilor aflate într-o situație financiară dificilă, îmbunătățirea finanțelor publice ale statelor membre, realizarea de reforme structurale și încurajarea investițiilor, combaterea șomajului în rândul tinerilor, îmbunătățirea supravegherii în sectorul bancar, dezvoltarea abilităților instituțiilor financiare de a răspunde provocărilor și stabilirea unor metode pentru mai buna gestionare și prevenire a posibilelor crize.

Drept urmare, zona euro și-a revenit, iar numărul statelor care au aderat la aceasta a urcat de la 12 la 19, ceea ce a făcut ca euro să devină a doua puternică monedă din lume.

Un singur stat (Grecia) din opt se mai află într-un program de asistență financiară și doar trei țări din 24 mai fac obiectul procedurii de deficit excesiv.

Planul Juncker, lansat în noiembrie 2014 prevede atragerea a nu mai puțin de 225 miliarde euro în toate statele membre.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Noi acorduri comerciale în discursul privind Starea Uniunii

Președintele CE va solicita mandate de

negociere a unor noi acorduri de liber schimb și va propune un cadru de monitorizare a investițiilor străine, ca parte a unui pachet comercial care va fi anunțat în timpul discursului său privind Starea Uniunii.

Comerțul va juca un rol major în discursul lui Jean-Claude Juncker în sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, de pe 13 septembrie și, dacă ultimul an a fost mai mult despre promovare decât despre propuneri, anul 2017 va fi invers.

Juncker dorește acordul statelor membre pentru a lansa negocierea unor acorduri de liber schimb cu mai multe țări.

Nu s-au confirmat numele țărilor, dar aceștia vor fi parteneri importanți, cu ai căror lideri președintele Comisiei s-a întâlnit la recenta reuniune a G20 de la Hamburg, în speță Noua Zeelandă, Australia, Vietnam și Argentina.

UE a semnat deja un acord de liber schimb cu Vietnamul în 2015 și negociază un acord cu Mercosur, blocul sud-american care include Argentina.

De altfel, comerțul a devenit o prioritate pentru Comisia condusă de Juncker, el fiind considerat un motor important al creșterii.

Dar fluxul liber de bunuri și servicii este privit cu o îngrijorare din ce în ce mai mare de către cetățeni, deoarece sunt tranzacții comerciale prudente în spatele ușilor închise care, în cele din urmă, ar putea reduce standardele de sănătate și de mediu.

În plus, țările orientate spre comerț, inclusiv Germania, s-au alăturat taberei statelor protecționiste, precum Franța, după ce unele dintre companiile sale de vârf au fost achiziționate de investitori străini, în special din China.

Pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor și guvernelor naționale, Juncker este așteptat să anunțe un regulament care să conțină linii directoare pentru a ajuta statele membre să creeze proiecte de legi care să vizeze investițiile străine.

În paralel, se va propune un cadru european pentru a aborda achizițiile străine printr-o abordare unificată.

Oficialii nu au dorit să detalieze câtă putere va cere Executivul UE pentru a

controla investițiile externe, dar eforturile președintelui francez de a impune un mecanism de monitorizare a investițiilor străine la nivelul Uniunii au fost primite cu scepticism de către majoritatea liderilor.

Un înalt oficial UE a reamintit că documentul Comisiei privind globalizarea a inclus deja o idee similară.

Scopul este de a prezenta un pachet echilibrat care să includă instrumentele de screening pentru a satisface tabăra protecționistă și noile mandate de negociere a ALS pentru cei care au acceptat piețele deschise.

Industrie și economie Juncker este preocupat și de modificări

privind politica industrială, urmărind să sublinieze punctele forte ale Europei în acest domeniu și ceea ce s-a făcut pentru a face față tendințelor, inclusiv procesul de automatizare, Internetul Obiectelor și inteligența artificială.

În luna mai, statele membre au transmis Comisiei că vor oferi o "strategie globală pentru politica industrială a UE pentru viitor", care să includă obiective strategice pe termen mediu și lung.

Capitalele au solicitat măsuri concrete și o evaluare a impactului măsurilor adoptate în acest domeniu de la începutul anului 2015.

Strategia ar trebui inclusă în programul de lucru al Comisiei pentru 2018 și ar trebui să fie pregătită la timp pentru Consiliul European din primăvara anului viitor.

Juncker este preocupat și de o serie de propuneri deja depuse în ultimele luni, printre care numirea unui nou "superministru" de finanțe pentru zona euro și consolidarea rolului Mecanismului european de stabilitate.

Cu toate acestea, crearea unui buget pentru zona euro nu este considerată ca fiind una dintre propunerile emblematice ale președintelui francez.

Funcționarii au explicat că gândirea președintelui este că, în urma ieșirii Marii Britanii din UE, 85% din PIB-ul Europei aparține deja zonei euro.

Prin urmare, prioritatea ar trebui să fie încurajarea celor care nu fac parte din moneda comună să adere la euro, în loc să creeze distincții "artificiale".

Asistenții lui Juncker consideră că discursul președintelui CE este o oportunitate de a face propuneri de lungă durată și de a depăși obstacolele restante.



Îngrijorare pentru creșterea

traficului de tutun din țările est-europene

Vânzarea ilegală de tutun este în creștere

în estul și sud-estul Europei, privând bugetele de stat de milioane de euro din cauza impozitelor neplătite.

Printre principalele țări afectate se numără și România, Bulgaria și Ungaria.

Oficiul UE anti-fraudă OLAF spune că, în prezent, motivele creșterii nu sunt clare, în timp ce Comisia Europeană dă semne că intenționează să extindă sistemul de accize la tutunul brut pentru a face față situației.

Tutunul la vrac este un tip de tutun care se vinde, de obicei, în ambalaje sau pungi fără marcă pe piața neagră.

Poate fi utilizat în producția de țigări contrafăcute, dar și legal, în țigările "Roll Your Own" (RYO - ţigările pe care ţi le faci singur).

Potrivit unui studiu publicat în decembrie anul trecut de către Crime & Tech, o companie spin-off a Università Cattolica del Sacro Cuore and Transcrime, tendința de comerț ilicit cu tutun în vrac este în creștere.

În întreaga Europă, în anul 2015, mai mult de 48% din volumul total al tutunului tăiat a fost consumat ilegal.

Numai în UE, cantitatea de tutun la vrac comercializat ilegal în opt state membre (Polonia, Grecia, Croația, Bulgaria, Ungaria, România, Slovacia și Slovenia) a reprezentat 32,2% din consumul total de tutun tăiat.

În cel puțin nouă țări europene, dintre care șapte din Balcani, unde producția de tutun este o tradiție, tutunul în vrac ilegal reprezintă mai mult de jumătate din cantitatea totală de tutun tăiat consumat.

Este vorba de Muntenegru, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Polonia, Croația, Slovacia, Albania, Kosovo și Bulgaria.

Pierderi masive fiscale În plus, studiul estimează că comerțul

ilegal de tutun în masă generează un deficit de venituri fiscale de aproape 1 miliard de euro pentru statele membre.

Polonia a fost deja grav afectată de comerțul ilicit cu țigări și cu tutunul în vrac înrăutățit tot mai mult.

În Croația, cel mai nou membru al UE, pierderea potențială a veniturilor este estimată la 88,9 milioane de euro, iar tutunul în vrac reprezintă 84,9% din consumul total de tutun.

OLAF: Situația este neclară OLAF a subliniat că este conștient de

rezultatele studiului și de creșterea numărului de capturi de tutun din Europa.

Cu toate acestea, motivul majorării nu este clar, la fel nici dacă aceasta este o problemă internă legată de cultivatorii de tutun din unele state membre ale UE sau dacă există implicații mai largi care implică importuri ilegale din țări terțe.

Potrivit informațiilor¸ țările afectate din UE sunt Polonia, Grecia, Croația, Bulgaria, Ungaria, România, Slovacia și Slovenia.

Extinderea sistemului de accize? Oficialii europeni au recunoscut că

contrabanda cu tutun în vrac este un "fenomen în creștere și îngrijorător".

În efortul de a aborda situația, Comisia Europeană face o revizuire a directivei privind accizele aplicate tutunului prelucrat.

Una dintre problemele pe care Comisia le examinează în acest context este dacă va extinde sistemul de accize la tutunul brut, care este în prezent exonerat de accize.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că statele membre ale UE au însărcinat Executivul să revizuiască normele actuale care reglementează accizele la tutun.

De altfel, o consultare publică pentru a aduna opinii cu privire la posibilele opțiuni de revizuire a normelor s-a încheiat recent.

Înainte de a lua orice decizie, trebuie, de asemenea, să se efectueze o evaluare a impactului și o activitate mult mai tehnică.

Comisia va asculta cu atenție guvernele UE și va lua în considerare pe deplin cererile și punctele lor de vedere, iar orice propunere care va avea sprijinul unanim al tuturor celor 28 de guverne ale UE va fi aprobată.

Surse apropiate problemei au afirmat că adăugarea unui anumit produs în sistemul de accize nu înseamnă neapărat impunerea unei taxe suplimentare asupra acestora, ci doar simplificarea urmăririi acestora.

Extinderea sistemului de accize" se referă la Sistemul de mișcare și control al accizelor (EMCS), care monitorizează circulația produselor accizabile în interiorul UE până la plata drepturilor sau pentru exportul mărfurilor.

Ideea de a extinde sistemul de accize la tutunul brut ar oferi mai multe informații cu privire la circulația lui și va contribui la combaterea comerțului ilicit.

În practică, asta ar însemna că tutunul brut ar deveni o acciză bună cu o rată zero.

Aceleași surse au explicat că această opțiune este doar una dintre idei, dar ar trebui să fie cântărite cu atenție avantajele controlului sporit, pe de o parte, și sarcina administrativă și costul de conformitate, pe de altă parte.



Mai multe eforturi pentru incluziunea romilor

O evaluare publicată de Comisia

Europeană relevă faptul că sunt necesare mai multe eforturi pentru a îmbunătăți accesul romilor la educație și la locuri de muncă.

Analiza a luat în considerare modul în care statele membre își pun în aplicare propriile strategii naționale privind integrarea romilor și este evidențiată evoluția situației romilor începând cu anul 2011.

Desigur, UE se întemeiază pe valorile toleranței și ale egalității, dar nu toți cetățenii UE împărtășesc aceste valori.

Dacă se dorește eliminarea prejudecăților, a segregării și a discriminării, statele membre trebuie să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți integrarea persoanelor de etnie romă.”

Au fost observate următoarele evoluții: Educație:

A crescut numărul copiilor romi care participă în sistemele de educație și îngrijire a copiilor preșcolari (53 % în 2016, față de 47 % în 2011), îmbunătățirile cele mai semnificative fiind înregistrate în Spania, Slovacia, Bulgaria, Ungaria și România, în timp ce numărul celor care abandonează timpuriu școala s-a redus (68 % în 2016, în scădere față de 87 % în 2011).

Aceste cifre continuă să fie prea ridicate, iar segregarea în învățământ rămâne problematică în anumite țări, peste 60 % dintre copiii romi fiind separați de ceilalți copii în Slovacia, Ungaria și Bulgaria.

Ocuparea forței de muncă: Proporția în creștere a tinerilor romi

care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (63 % în 2016, față de 56 % în 2011) reprezintă un semnal îngrijorător că tranziția de la educație la ocuparea forței de muncă și la alte domenii nu este eficace.

Procentul a crescut în Spania, Slovacia, România, Cehia și Ungaria.

Sănătate: Lipsa unei asigurări medicale de

bază rămâne o problemă foarte acută în mai multe state membre.

De exemplu, jumătate din populația romă nu are acces la asigurările medicale de bază în Bulgaria și România.

Accesul la locuințe: Accesul gospodăriilor rome la

servicii de bază (apă potabilă și energie electrică) se îmbunătățește, în special în Bulgaria, România, Slovacia și Republica Cehă, însă romii din Portugalia, Republica Cehă și Spania sunt din ce în ce mai frecvent victime ale discriminării în privința accesului la locuințe, inclusiv la locuințele sociale.

Drept urmare, Comisia a solicitat depunerea de eforturi suplimentare, mai coordonate, pentru incluziunea comunității roma la nivel european, național și local.

Pe baza acestei evaluări, Comisia va defini strategia națională de integrare a romilor pentru perioada de după 2020, potrivit solicitării primite de la statele membre UE.

De asemenea, a fost lansată o evaluare

a eficacității, pertinenței și valorii adăugate a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor.

Toți cetățenii, organizațiile, instituțiile și celelalte părți interesate pot să își exprime punctele de vedere în consultare publică până la 25 octombrie 2017.

Reamintim faptul că, în 2011, Comisia a adoptat un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, care are drept scop eliminarea decalajului dintre romi și restul populației în patru domenii - educație, ocuparea forței de muncă, asistență medicală și accesul la locuințe.

Mai multe instrumente juridice, de politică și de finanțare au fost mobilizate la nivel european pentru a promova incluziunea romilor, iar Semestrul european promovează reforme ale politicilor generale de sprijinire a acestei incluziuni.



Sistemul de alertă rapidă pentru

alimente și furaje (RASFF)

Lansat în 1979, Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje (Rapid Alert System for Food and Feed – RASFF) este un instrument informatic având ca scop schimbul rapid de informații între autoritățile naționale cu privire la riscurile pentru sănătate determinate de alimente și de hrana pentru animale.

El le permite tuturor statelor membre să ia măsuri coordonate, coerente și simultane, în scopul protecției consumatorilor.

Membrii RASFF sunt: toate statele membre UE; țările Spațiului Economic European -

SEE (Norvegia, Liechtenstein și Islanda) și secretariatul Acordului European de Liber Schimb - AELS, care coordonează informațiile primite de la țările SEE;

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA); și

Comisia Europeană, în calitate de administrator al sistemului.

În urma unui acord care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009, Elveția este un membru parțial al sistemului, în ceea ce privește respingerile la frontieră ale produselor de origine animală.

Sistemul funcționează astfel: 1. Un membru al rețelei RASFF

transmite o notificare prin care se semnalează existența unui risc grav, direct sau indirect, pentru sănătatea publică, determinat de alimente sau de hrana pentru animale.

2. Comisia Europeană primește notificarea, face verificările necesare și apoi informează ceilalți membri ai rețelei.

3. Țările din rețea fac verificări pentru a vedea dacă sunt afectate.

Sunt raportate în sistem rezultatele investigațiilor și măsurile luate.

Pentru produsele din UE, statul membru de origine raportează rezultatul propriilor investigații, permițând astfel altor țări membre să ia rapid măsuri, dacă și atunci când este necesar.

4. În urma notificării, țările membre pot solicita clarificări cu privire la momentul, sfera de curpindere sau natura acesteia.

Ca regulă generală, membrii RASFF au obligația de a informa într-un termen cât mai scurt Comisia atunci când dețin informații

privind existența unor riscuri la adresa sănătății publice.

Pe lângă controalele la graniță sau verificările oficiale de pe piața internă, astfel de notificări pot apărea și în urma unor reclamații venite de la un consumator, o societate sau în urma unui incident reprezentând o intoxicație alimentară.

Măsurile la nivel național care pot fi luate includ, dar nu se limitează la informarea publicului, retragerea sau rechemarea produselor și posibila distrugere a acestora și reexpedierea produselor la origine.

La nivel european, Comisia și statele membre pot lua măsuri de salvgardare prin intermediul unei proceduri rapide.

Alte instrumente în domeniu În cazul în care o problemă de

siguranță alimentară, raportată prin intermediul RASFF, este rezultatul unei fraude poate fi mobilizată un alt instrument special, creat în 2013: Rețeaua UE împotriva fraudelor din sectorul alimentar (Food Fraud Network – FFN).

Cele 32 de state membre ale rețelei au la dispoziție și aplicația online iRASFF, care funcționează ca o platformă interactivă și are un flux de lucru specific, pentru a permite membrilor rețelei să colaboreze într-un mod transparent cu privire la notificări.

De asemenea, există și portalul RASFF pentru consumatori, lansat în 2014, care oferă în timp util informații practice extrase din platforma online cu privire la rechemările de produse de la consumatori și la avertizările publice emise de autoritățile din domeniul siguranței alimentare și de operatorii economici.

El completează informațiile publicate privind notificările RASFF.



Lapte, fructe și legume pentru școlarii europeni

Noul program de promovare a obiceiurilor

alimentare sănătoase în rândul copiilor, de 250 milioane euro, a intrat în vigoare.

Pentru o mai bună sinergie la nivel european, cele două programe deja existente au fost grupate într-un singur cadru juridic.

Astfel, începând cu prima zi a anului școlar 2017-2018, milioane de copii din România și majoritatea statelor membre UE vor beneficia, în școli, de fructe, legume, produse lactate și programe educaționale specifice.

El va oferi un sprijin important pentru milioane de elevi și mii de agricultori din toate statele membre, sprijin care pentru agricultori s-a dovedit a fi deosebit de important și a cărui valoare va spori prin finanțarea acordată.

Noul program răspunde, de asemenea, priorității de simplificare prin integrarea programelor precedente de promovare a consumului de legume și produse lactate în școli, implicit a unui stil de viață sănătos.

României i-au fost alocate 6,86 milioane euro pentru fructe și legume și 10,86 milioane euro pentru lapte.

La nivel național poate fi decis modul de implementare al acestui program și, de asemenea, poate fi luată decizia de a completa finanțarea lui cu un ajutor național.

Alegerea produselor alimentare va avea la bază considerente de sănătate și mediu, caracterul sezonier, varietatea și disponibilitatea produselor, acordând prioritate produselor originare din UE.

Statele membre pot încuraja achizițiile locale sau regionale, produsele ecologice, lanțurile de aprovizionare scurte, beneficiile pentru mediu și sistemele agricole de calitate.

Se pot distribui și produse prelucrate, precum supe, compoturi de fructe, sucuri, iaurturi și brânzeturi, dacă această opțiune este aprobată de autoritățile naționale sanitare.

Nu sunt permise adaosurile de zahăr, sare și grăsimi, decât în cazul autorizării unor cantități limitate de către autoritățile naționale..

Din cele 250 milioane de euro ale finanțării din partea UE aprobate pentru anul școlar 2017-2018, aproximativ 150 de milioane de euro vor fi alocate pentru fructe și legume, iar 100 de milioane de euro pentru lapte.

Noul program pentru școli face parte din agenda de simplificare, iar, în prezent, 24 de state membre participă la programul de încurajare a consumului de fructe și legume în școli deja existent, iar 28 la cel de distribuire a laptelui în școli.

Anul trecut, aproximativ 20 de milioane de copii au beneficiat de cel de-al doilea și aproximativ 11,7 de milioane de copii de primul. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Lanț de aprovizionare cu alimente mai echitabil

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind modul în care lanțul de aprovizionare cu

alimente poate deveni mai echitabil, agricultorii, cetățenii și toți cei interesați fiind invitați să își exprime online, până în data de 17 noiembrie, opiniile cu privire la funcționarea acestuia.

Agricultorii constituie prima verigă a lanțului și, fără ei, nu ar exista alimentele care se prelucrează, se vând sau se consumă, dar, cu toate acestea, ei rămân adesea veriga cea mai slabă.

Pentru a remedia deficiențele din lanțul de aprovizionare cu alimente, s-a luat inițiativa de a se acționa în concordanță cu sprijinul pe care Comisia îl acordă de mult timp agricultorilor europeni.

În acest sens, Comisia este interesată să colecteze opinii în scopul evaluării necesității și utilității unor posibile măsuri care ar putea fi luate la nivelul UE, să evalueze nivelul de transparență a pieței de-a lungul întregului lanț, precum și aspectele care pot fi îmbunătățite în acest sens, și, în egală măsură, nivelul de interes pentru cooperarea dintre producători și utilizarea așa-numitelor acorduri de repartizare a valorii, utilizate deja în alte sectoare, precum cel al zahărului.

Consultarea vine în contextul în care există indicii că valoarea adăugată nu este distribuită în mod adecvat la toate nivelurile lanțului de aprovizionare cu alimente, iar principala cauză o reprezintă diferențele privind puterea de negociere și vulnerabilitățile operatorilor mai mici în relație cu partenerii lor comerciali care sunt mai puternici din punct de vedere economic.

Consultarea se inspiră din activitatea desfășurată de Grupul operativ pentru piețele agricole (AMTF), creat, în 2016, pentru a consolida poziția agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, iar o evaluare inițială a impactului, care prezintă în mod detaliat o serie de opțiuni de politică posibile, a fost publicată pentru consultare și feedback.

Orice propuneri viitoare din partea Comisiei vor fi, de asemenea, coerente cu abordarea mai largă de simplificare și modernizare a politicii agricole comune.



Diminuarea fondurilor de la UE

Odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), fondurile structurale și de investiții către Europa Centrală și de Est (CEE), în cadrul noului ciclu bugetar UE care începe în 2021, vor fi cu siguranță mai mici și vor fi însoțite de unele condiții, ceea ce ar putea afecta ratingul țărilor din CEE,.

În ultimul deceniu, țările din CEE, mai ales cele din grupul de la Vișegrad (Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia), au beneficiat de pe urma fondurilor structurale și de investiții venite de la UE.

Aceste fonduri au ajutat regiunea să facă față destul de bune crizei financiare globale și de asemenea au sprijinit creșterea economică în CEE, contribuind la construcția infrastructurii și la ridicarea standardului de viață.

Dacă transferurile se vor reduce, acesta ar putea pune presiuni pe termen lung asupra bugetelor, ca urmare a nevoii de investiții semnificative în infrastructură, ceea ce ar provoca o dezechilibrare a balanței fiscale și în cele din urmă creșterea împrumuturilor guvernamentale și a datoriei publice.

Ca urmare, creșterea economică potențială ar putea să se diminueze pe termen mediu, întârziind și mai mult convergența veniturilor și pe cale de consecință creșterea ratingurilor, în special dacă guvernele din regiune vor prefera să nu respecte condițiile asociate cu granturile de la UE.

Chiar dacă se așteaptă ca ritmul de creștere în CEE să fie superior celui înregistrat pe ansamblu de UE în următorii patru ani, 2,9% în medie pe an pentru CEE față de 2,3% pentru UE-28, ritmul mediu de creștere în regiunea CEE va încetini la 2,7% în 2020, de la aproximativ 3% în 2017.

Pentru a stimula procesul de convergență a veniturilor va fi nevoie de o creștere semnificativ mai puternică decât în restul Europei, dar, cu toate acestea, mai mulți factori vor frâna creșterea potențială în regiunea CEE.

În timp ce ritmul de creștere a productivității în regiune a încetinit, factorii demografici vor începe și ei să afecteze creșterea economică în următorii ani.

(Sursa: www.agerpres.ro)

Toate autoritățile de management au fost acreditate

Ministerul Dezvoltării Regionale,

Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) a anunțat că s-a finalizat procesul de acreditare și pentru autoritățile care gestionează: Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Programul Operațional Competitivitate (POC), Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR) și Programul Operațional Capital Uman (POCU).

Alocările financiare aferente acestor programe operaționale însumează aproximativ 21,67 miliarde euro fonduri UE.

Pachetele de documente necesare desemnării au fost transmise Autorității de Audit (AA) de către MDRAPFE, în martie - aprilie a.c., ulterior fiind demarate misiunile de audit.

Desemnarea sistemelor de management și control pentru PO (condiție esențială pentru efectuarea rambursărilor de la CE), presupune evaluarea - în vederea emiterii opiniei fără rezerve de către AA - cu privire la conformarea la cerințele de acreditare.

În luna ianuarie, România avea desemnate autoritățile implicate în gestionarea și controlul a trei programe finanțate în perioada de programare 2014-2020, respectiv Programul IPA de cooperare transfrontalieră România – Republica Serbia 2014 – 2020, Programul de

cooperare transfrontalieră INTERREG V-A România – Bulgaria și Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.

Luna trecută au fost acreditate autoritățile pentru alte trei programe, respectiv pentru Programul Operațional Inițiativa pentru IMM-uri, Programul Operațional Capacitate Administrativă și Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020.

Este rodul unei munci intense, în urma căreia beneficiarii pot să depună facturile pentru a le asigura decontarea cererilor de plată în maximum 10 zile de la primire.

De altfel, imediat după acreditare, au fost trimise deja, către Comisia Europeană, solicitări de rambursare în valoare de 172 milioane euro.

(Sursa: www.mdrap.ro)


Planul de acțiuni pentru implementarea Programului Național de Reformă și a Recomandărilor Specifice de Țară 2017

Guvernul a aprobat, prin memorandum, Planul de acțiuni pentru implementarea Programului

Național de Reformă 2017 și a Recomandărilor Specifice de Țară 2017. Programul Național de Reformă 2017 (PNR), aprobat de guvern și transmis Comisiei Europene în

luna mai a.c., continuă reformele asumate prin programele anterioare, stabilind totodată și măsuri noi, în concordanță cu Programul de Guvernare 2017-2020.

Totodată, PNR răspunde principalelor provocări economice semnalate în Raportul de țară al României din 2017, în temeiul cărora Comisia Europeană a propus, în luna mai 2017, recomandări specifice de țară (RST) care au fost adoptate de Consiliul UE în luna iulie 2017.

Cele trei recomandări adresate României în acest an vizează aspecte de reformă în domenii precum politica fiscal-bugetară, ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea, administrația publică, prioritizarea investițiilor publice și achizițiile publice.

Implementarea PNR și RST se bazează pe un Plan de acțiuni, elaborat anual de MAE, în calitate de coordonator național în problematica Strategiei Europa 2020, în colaborare cu instituțiile din administrația publică centrală cu responsabilități în domenii.

Acest plan reprezintă un instrument de lucru național, necesar pentru urmărirea coordonată a îndeplinirii angajamentelor.

Planul pentru implementarea PNR și a RST 2017 cuprinde 219 acțiuni (detaliate pe etape, termene, indicatori de realizare, bugete și instituții responsabile), fiind structurat pe două paliere, conform conținutului PNR 2017: politici de răspuns la provocările economice majore și obiective naționale Europa 2020.

Punerea în practică a acțiunilor constituie responsabilitatea instituțiilor indicate în plan, gradul de implementare fiind evaluat periodic, prin rapoarte de progres, întocmite de MAE.

Monitorizarea implementării Planului este utilă în contextul dialogului constant cu Comisia din cadrul Semestrului European, dar are și rolul de a facilita semnalarea timpurie a eventualelor întârzieri sau derapaje în aplicarea măsurilor programate, permițând guvernului să intervină în formele și la momentele potrivite pentru a fi atinse obiectivele Europa 2020 și puse în practică RST.

(Sursa: www.gov.ro)

Modificarea POR - extinderea categoriilor de beneficiari eligibili și

noi forme de parteneriat

Comisia a adoptat propunerea de modificare a Programului Operațional Regional (POR)2014-2020 pentru România, ca urmare a cererii trimisă de autoritățile din România în iunie 2017, având ca scop ajustarea lui și extinderea unor aspecte legate de eligibilitate.

Modificările programului operațional vizează o serie de ajustări menite a clarifica aspecte de eligibilitate în cadrul unor axe prioritare, pentru a răspunde mai bine nevoilor beneficiarilor, a simplifica procedurile și a accelera procesul de implementare pe teren.

În baza modificărilor agreate, vor fi posibile, de exemplu, parteneriate între autoritățile publice locale și alte instituții publice (pentru a se implica împreună în proiecte cu finanțare UE), co-finanțarea din fonduri europene a unei game mai largi de proiecte care vizează mobilitatea urbană (inclusiv în ceea ce privește introducerea sau reintroducerea mijloacelor de transport public electrice), extinderea categoriilor de beneficiari

eligibili pentru a accesa fonduri europene, astfel încât, în afara municipalităților (eligibile deja), și alte autorități locale, precum consiliile județene, să poată gestiona proiecte cu finanțare europeană în domeniul transportului public urban, cât și extinderea categoriilor de unități de sănătate eligibile pentru finanțare, (asigurând astfel un sistem de asistență medicală de urgență mai bine coordonat).

POR va sprijini și parteneriatele și cooperarea între IMM-uri și organizațiile de transfer tehnologic, permițându-se astfel o mai bună exploatare a rezultatelor cercetărilor științifice prin transformarea lor în produse și servicii care vor putea intra pe piață.

Cu o alocare din FEDR de 6.6 miliarde de euro, POR este cel mai vast program din România, acoperind o varietate de obiective tematice în domenii-cheie pentru dezvoltarea regională: accesibilitate (infrastructură), competitivitate și inovare, IMM-uri, dezvoltare urbană, eficiență energetică, mobilitate urbană, servicii sociale și de sănătate, educație, cadastru și administrare teritorială.



Birocrație simplificată pentru unele fonduri din PNDR

Formularele prin care se solicită plățile pentru 4 submăsuri din PNDR dedicate beneficiarilor publici au fost simplificate, ușurând accesul la fondurile europene.

Modificările vizează submăsurile 4.3 (infrastructură agricolă și silvică), 7.2 (infrastructura rurală de bază), 7.6 (protejarea patrimoniului cultural) și 19.2 (implementarea strategiilor pentru GAL) și au ca rezultat simplificarea efectivă și imediată a modului de implementare a proiectelor.

Toate modificările aduse sunt rezultatul eforturilor de a simplifica și ușura accesul la fondurile europene, dar și implementarea proiectelor finanțate.

Una dintre modificările aduse este aceea că beneficiarii pot face dovada inițierii demersurilor necesare obținerii unor avize, autorizații sau certificate, inclusiv a Angajamentului beneficiarului, la depunerea ultimei cereri de plată.

Avantajul imediat este faptul că beneficiarii pot solicita rambursarea cheltuielilor efectuate pentru ultima cerere de plată într-un timp mult mai scurt, fără a fi nevoiți să aștepte emiterea autorizațiilor sau avizelor de către alte instituții, cum ar fi ANPM, ANSVSA sau Ministerul Sănătății.

În plus, AFIR a eliminat limita de două rectificări a Declarației de eșalonare a depunerii Dosarelor cerere de plată, ea putând fi modificată ori de câte ori este necesar.

O altă condiționalitate eliminată este cea cu privire la prezentarea spre autorizare la prima tranșă de plată a cheltuielilor eligibile în procent de minimum 20% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Modul de acceptare a plăților efectuate în baza unor contracte de cesiune de creanță s-a simplificat prin eliminarea acordului prealabil al AFIR, precum și a condițiilor restrictive impuse în raport cu cadrul legislativ aplicabil. (Sursa. www.euractiv.ro)

APIA dă până la 7 milioane de euro celor care vor să planteze păduri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru

Agricultură (APIA) a lansat a doua sesiune a programului de sprijin pentru crearea de suprafețe împădurite, cu o alocare totală de 50 de milioane de euro.

Cererile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite” se depun până pe 6 octombrie, iar valoarea maximă pentru un proiect e de 7 milioane de euro.

Alocarea financiară totală pentru sesiunea a doua din acest an a programului se ridică la 50 de milioane de euro.

Potenţialii beneficiari pot depune, în perioada 21 august-6 octombrie 2017, cererile de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, Submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014-2020, sesiunea 2/2017.

Schema de ajutor de stat contribuie la domeniul de intervenţie 5E - Promovarea conservării şi a sechestrării carbonului în agricultură şi silvicultură, iar sprijinul public pentru un proiect - acordat în baza schemei de ajutor de stat - înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respectiv Primei 1 şi Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanţare.

Potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al UE, suprafața acoperită cu păduri din România este pe un trend ascendent.

Astfel, de la 6,74 milioane de hectare în 2005, suprafața pădurilor a urcat la 6,92 milioane ha în 2010, pentru a ajunge la 6,95 milioane de hectare în 2015.



Germania atrage est-europenii

Din 2010, numărul europenilor care s-au mutat în Germania s-a triplat, anul trecut peste 600.000 de cetăţeni din statele membre UE alegând Germania.

La fel ca şi în 2015, cei mai mulţi provin din estul continentului - 77% din total. Numeroase ramuri se bazează pe forţa de muncă din state membre UE, fie că e vorba de

agricultură, construcţii, şantiere navale, abatoare. Alţi circa 400.000 de est-europeni ajung în Germania pentru a avea grijă de persoanele în vârstă. Faţă de 2010, numărul cetăţenilor europeni care au ales Germania pentru a munci aproape s-a

triplat, astfel încât, anul trecut, 634.000 de europeni au profitat de libera circulaţie pentru a-şi căuta un loc de muncă în Germania, cel mai mare număr înregistrându-se însă în 2015 - peste 680.000.

În ultimii ani, România a fost principala ţară de origine a muncitorilor din UE - 171.000 în 2016, urmată de Polonia - 123.000 şi Bulgaria - 67.000.

Cei mai numeroşi sunt polonezii - 783.061, urmaţi de italieni - 611.379 şi români - 533.539, grecii - 348.339, croaţi - 331.936, bulgari - 262.847, unguri - 192.370 şi austrieci - 183.651.

Criza economică şi financiară din sudul Europei nu a dus la o creştere prea mare a muncitorilor veniţi din statele cele mai afectate: Grecia, Italia, Portugalia și Spania, iar după normalizarea situaţiei numărul a scăzut din nou.

Nici cetăţenii din vestul şi nordul Europei nu prea se mută în Germania. În general, cetăţenii europeni sunt tineri, bine educați și mult mai bine pregătiți pentru piața

muncii în comparaţie cu imigranții din afara Europei, existând diferențe între cei care apelează la beneficii sociale - ungurii beneficiază doar în proporție de 4,9% de indemnizaţii de şomaj, față de bulgari, cu 31%, iar numărul europenilor care solicită beneficii sociale a crescut puternic în ultimii ani.

(Sursă: www.euractiv.ro)

Încrederea consumatorilor români în creștere

Încrederea consumatorului român s-a

îmbunătăţit în primele două trimestre din acest an şi a ajuns la un indice de 101, în creştere cu 15 puncte faţă de trimestrul IV din 2016, conform rezultatelor studiului Nielsen Consumer Confidence Index.

Nivelul din România este cu 3 puncte sub nivelul global al indicelui de încredere al consumatorului calulat de Nielsen la valoarea de 104, cu trei puncte procentuale mai mare decât cel din ultimul trimestru din anul anterior.

România este însă mult peste media europeană, iar creșterea de 15 puncte din ultimele două trimestre este una dintre cele mai mari din regiune.

Potrivit studiului, cele mai mari niveluri ale indicilor de încredere s-au înregistrat pe pieţele asiatice, cu şase din primii zece indici provenind din zona Asia-Pacific.

De asemenea, nivelul de încredere este înalt în pieţele din Europa şi America Latină, deoarece multe dintre acestea au înregistrat o creştere a optimismului consumatorilor.

SUA continuă să se menţină în topul încrederii consumatorilor, în pofida unui declin de patru puncte procentuale faţă de trimestrul patru al anului 2016, cu un indice de 117.

Şi în Asia-Pacific nivelul de încredere s-a îmbunătăţit, crescând trei puncte până la 114, iar în America Latină încrederea a rămas

stabilă la un indice de 85, arătând o creştere de un singur punct procentual faţă de al patrulea trimestru din 2016.

Pentru zona Africa/Orientul Mijlociu, rezultatele studiului arată o evoluţie vizibilă a nivelului de încredere, cu un indice în creştere cu cinci procente, până la un scor de 88.

În Europa, încrederea continuă pe o traiectorie ascendentă pentru al 9-lea trimestru consecutiv, 22 din 33 de ţări arătând indicatori în creştere, până la un scor regional de 85.

Astfel, în trei dintre cele mai importante cinci economii, încrederea consumatorilor este în creştere: cu două puncte procentuale în Germania (103), opt în Franţa (75) şi cinci puncte procentuale în Spania (91).

În schimb, Marea Britanie arată un declin de trei puncte (99), iar încrederea în Italia a rămas constantă de la sfârşitul anului 2016, până la valoarea de 58.

În Europa de Est, sentimentul consumatorilor s-a îmbunătăţit, inclusiv în România (101, în creştere cu 15 puncte), Slovenia (74, +11 puncte), Estonia (83, +11 puncte), Bulgaria (85, +10 puncte), Letonia (plus 10 puncte, până la 78), Ungaria (70, creştere cu şase puncte) şi Ucraina (57 de puncte).

Pentru 19% dintre europenii intervievaţi sănătatea este principalul subiect de îngrijorare, urmat de securitatea locului de muncă (pentru 18% dintre respondenţi).


De asemenea, mai puţin de unul din cinci respondenţi europeni (18%) şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la economie, în scădere cu trei puncte procentuale faţă de trimestrul al patrulea din 2016.

În ceea ce priveşte creşterea încrederii în România, realizatorii studiului notează că aceasta se datorează unui salt de 16% a numărului de respondenţi care consideră că sunt bune sau excelente perspectivele lor de muncă (de la 35% în T4 anul trecut, până la 51% în T2 2017).

Totodată, încrederea în situaţia finanţelor personale a crescut cu 12% (până la 70%), în timp ce 12% mai mulţi respondenţi (până la 45%) consideră că următoarele 12 luni sunt un moment bun pentru a cumpăra lucrurile pe care şi le doresc.

Studiul Nielsen, valabil pentru T2 din acest an, s-a derulat în 63 de ţări, în perioada 9 - 27 mai 2017, pe baza unei metodologii online.

Înfiinţat în anul 2005, Indicele Nielsen de Încredere a Consumatorului este lansat trimestrial în 63 de ţări pentru a măsură percepţiile privind perspectivele locurilor de muncă locale, finanţele personale, intenţiile de cheltuieli imediate şi problemele economice ale respondenţilor din întreagă lume.

Nivelul de încredere a consumatorilor situat peste sau sub valoarea de referinţă de 100 indică gradul de optimism, respectiv pesimism.


Linie telefonică TELVERDE-SOLVIT

Recent a fost anunțată lansarea serviciului telefonic gratuit TELVERDE-SOLVIT, pentru soluţionarea rapidă a problemelor generate de aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei europene privind piaţa internă.

Prin lansarea acestei linii telefonice gratuite, cetățenii români vor fi protejați și vor putea să reacționeze atunci când există un semnal că ei sunt trataţi incorect.

TELVERDE-SOLVIT vine în întâmpinarea persoanelor fizice şi juridice ale căror drepturi dobândite prin calitatea de cetăţean al UE au fost încălcate într-un alt Stat Membru.

Numărul 0800 672 507 va putea fi apelat, gratuit, din orice rețea de telefonie fixă sau mobilă, de luni până vineri, în intervalul orar 09:00 – 16:00.

SOLVIT îndeplineşte rolul de intermediar

şi se ocupă de problemele transfrontaliere între o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate publică, pe de alta, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia comunitară să fi fost aplicată în mod necorespunzător.

Termenul de soluționare a cererilor este de zece săptămâni, iar serviciul este gratuit.

"SOLVIT le reamintește autorităților în cauză care sunt drepturile încălcate și colaborează pentru a rezolva problema.

În sfera de competențe SOLVIT intră recunoaşterea calificărilor profesionale și a diplomelor în alte State Membre, calcularea pensiilor și a indemnizațiilor de șomaj, înmatricularea autovehiculelor și permisele de conducere, obținerea permiselor de ședere, accesul la educație sau circulația capitalurilor și rambursările de TVA.

În fapt, SOLVIT reprezintă un mecanism creat și coordonat de Comisia Europeană în domeniul pieței interne, care funcţionează pe baza cooperării dintre cele 31 de centre constituite în cadrul administraţiilor publice ale Statelor Membre ale Uniunii Europene şi ale celorlalte 3 state aparţinând Spaţiului Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein).

Aceste centre formează reţeaua SOLVIT şi sunt conectate prin intermediul unei baze de date online, aflată sub coordonarea şi supravegherea Comisiei Europene.

Fiecare plângere este gestionată de două centre SOLVIT: cel de origine (centrul SOLVIT fie din Statul Membru de cetățenie sau de stabilire, fie din Statul Membru care deține o legătură administrativă cât mai strânsă cu petentul) și cel responsabil (centrul SOLVIT din Statul Membru în care se află autoritatea publică care a încălcat legislația UE).

Pe de altă parte, SOLVIT nu poate rezolva litigii între două firme sau problemele întâmpinate în calitate de consumator, dar nici nu gestionează plângeri la adresa instituţiilor Uniunii Europene.

În 2016, SOLVIT s-a ocupat, la nivelul Uniunii Europene, de 2.414 cazuri.

Centrele sale au lucrat în medie 59 de zile pentru gestionarea unui caz și au soluționat 89% din petiţii.



Brexit - o șansă pentru reforma agricolă

Brexitul aduce, fără îndoială, multe riscuri, dar, dacă politicienii britanici și oamenii de afaceri au dreptate, acesta creează și o oportunitate importantă: posibilitatea construirii unui sector agricol mai sigur, ecologic, eficient și inovativ.

Dacă Marea Britanie reușește să profite de această oportunitate, UE, Statele Unite și alte economii cu sectoare agricole protejate ar putea urma și ele această cale.

În prezent, multe sectoare ale agriculturii din Regatul Unit sunt blocate din cauza Politicii Agricole Comune, care impune practici dăunătoare mediului, inclusiv prin faptul că nu sprijină diversitatea fermelor și direcționează plățile către cei mai bogați proprietari de pământ din Marea Britanie.

O anchetă din 2005 a constatat că subvențiile de trei miliarde de lire sterline (3,9 miliarde de dolari) pe care Regatul Unit le primește în cadrul PAC s-au dus în mare parte la marile companii din domeniul agroindustrial și al industriei alimentare, cum ar fi Nestlé, Cadbury și Kraft.

Susţinătorii Brexit sunt de părere că, odată eliberată de PAC, Marea Britanie va putea construi un sector agricol mai competitiv, care le va servi fermierilor și lucrătorilor din agricultură, inclusiv prin reducerea dependenței de subminarea subvențiilor.

Căci, în Noua Zeelandă, spre exemplu, renunţarea la subvenții în 1984 a contribuit la catalizarea inovației și a diversificării în sectorul agricol, care astăzi conduce creșterea economică a țării.

Trebuie remarcat totuși că sectorul agricol din Noua Zeelandă a avut zeci de ani de experiență în care a supraviețuit fără subvenții, ele fiind create în anii 1970 (ca o soluție pe termen scurt la noile provocări pentru acest sector), renunțându-se la ele în 1984.

În Marea Britanie, dimpotrivă, subvențiile sunt profund înrădăcinate și merg spre susținătorii puternici și bogați ai actualului guvern, ceea ce poate explica de ce strategia guvernului privind Brexit propune susținerea subvențiilor, care trebuie plătite direct din portofelul contribuabilului britanic.

Desigur, eliminarea subvențiilor a fost doar un element al transformării agricole din Noua Zeelandă, la fel de important fiind și efortul liderilor țării de a asigura accesul la piețele în creștere din Orientul Mijlociu, Japonia și ulterior China, care este acum cea mai mare piață de export pentru Noua Zeelandă (reprezentând 21% din exporturi).

Pentru Marea Britanie, din nou, situația este diferită, căci Noua Zeelandă este un mare exportator agricol net, producând, de exemplu, 98% mai multă carne de miel și de oaie decât consumă populația, iar găsirea de noi piețe de export a fost o chestiune de viață și de moarte.

Marea Britanie, dimpotrivă, este un importator net de produse agricole, cumpărând 46% din alimentele sale din alte țări, inclusiv 27% din UE. (Sursa: www.euractiv.ro)

Plecarea lucrătorilor europeni amenință industria

Aproape 50% din afacerile care activează

în sectorul agro-alimentar spun că angajații europeni vor să plece din Marea Britanie din cauza incertitudinilor legate de Brexit.

Potrivit unui sondaj al mai multor asociații profesionale, 47% din companiile din industria alimentară - ferme, procesatori, supermarketuri și restaurante - au răspuns că angajații lor, cetățeni ai altor țări din UE, își analizează viitorul ca urmare a referendumului, iar aproape 1/3 din respondenți au spus că unii lucrători din UE au și plecat deja.

Sectorul de procesare a alimentelor este o ramură importantă a industriei britanice care se bazează mult pe imigrație (de pildă, în producția de alimente și băuturi lucrează aproximativ 1/5 din cele 2 milioane de cetățeni UE care muncesc în Marea Britanie.

36% dintre companiile chestionate în sondaj spun că afacerile lor nu ar funcționa fără accesul la forța de muncă din UE, fapt care

explică încetinirea puternică a economiei britanice.

Totuși, datele oficiale arată că numărul cetățenilor europeni care lucrează în Marea Britanie nu mai este în creștere semnificativă ca înainte de referendum.

Migrația netă în Marea Britanie în perioada martie 2016-martie 2017 s-a redus cu 81.000, până la 246.000 de persoane, mai mult de jumătate din această scădere fiind cauzată de o creștere a numărului de cetățeni din UE care părăsesc teritoriul britanic și de o reducere a numărului celor care sosesc (din care cea a cetățenilor UE cu 51.000).

Chiar dacă premierul Theresa May a anunțat că guvernul va garanta drepturile cetățenilor UE, companiile se tem că nu-și vor acoperi nevoia de forță de muncă doar cu lucrători britanici, fiind nevoite să plătească salarii mărite pentru a compensa creșterea prețurilor provocată de deprecierea lirei sterline.



DOSAR

Plantând semințele PAC post-2020 În iunie 2013, a fost aprobată prima mare

reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) în zece ani, după luni de târguieli asupra cotelor, subvențiilor și măsuri de îmbunătățire a responsabilităților în domeniul mediului.

Dar când noile reguli au intrat în vigoare, în 2015, mai târziu decât era programat, unii dintre aceiași lideri au cerut schimbarea politicilor considerate dificil de administrat.

În 2016, Comisia Europeană a lansat inițiative de simplificare a PAC și de ajutorare a fermierilor în implementarea lui, susținând că procesul va continua până în 2020.

Primele măsuri de simplificare au fost aplicate din 2017, dar mai este încă mult de lucru, spun fermierii din UE.

Referindu-se la viittorul PAC (după 2020), președintele asociației fermierilor europeni (COPA) a spus că este nevoie de simplificare, iar PAC trebuie să fie simplă și de înțeles.

Pe lângă simplificare, factorii de decizie din UE explorează posibilități de „a produce mai mult cu mai puțin”, respectiv o îmbunătățire a productivității, pentru a hrăni populația în creștere concomitent cu protejarea mediului prin utilizarea unor resurse mai mici.

Următoarea PAC, după 2020, va încerca să găsească echilibrul între aceste funcții.

Comisia a organizat o dezbatere publică în care a fost discutată introducerea noilor tehnologii în sectorul agricol; dar, totuși, nu este clar încă rolul pe care așa-numita agricultură de precizie sau inteligentă îl va primi în noua PAC.

Lansată în 1962, Politica Agricolă Comună (PAC) este un sistem de subvenții și programe agricole ale UE cu cel mai mare buget unic de cheltuieli din Uniune – aproape 40% din bugetul curent (70% în anii 1970).

PAC a fost întodeauna o lucrare în curs de execuție și îmbunătățire.

Reformele începute în 1990 au căutat să elimine treptat cotele de producție risipitoare.

În 2003, o serie de eforturi au fost făcute pentru a „decupla” subvențiile de anumite recolte sau produse, deși înțelegerea finală, implementată în 2015, a schimbat acest lucru.

Decuplarea sistematică pare să nu mai fie obiectivul ultim și, cu excepția Germaniei, toate țările aleg opțiunea recuplării.

Noua PAC a întârziat și mai mult eforturile de liberalizare a pieței prin extinderea cotelor pentru zahăr și a drepturilor pentru plantarea viței de vie.

De asemenea, programul a introdus o serie de noi elemente - flexibilitate în ceea ce privește transferul de bani între fonduri pentru plăți directe către fermieri (Pilonul 1) și dezvoltare rurală (Pilonul 2), stimulente pentru încurajarea oamenilor tineri pentru a deveni fermieri și a susține agricultura în familie, armonizarea graduală între plățile Pilonului 1 pentru fermierii din vechile State Membre și cei din țările care s-au alăturat din 2004, măsuri de "ecologizare” cu scopul promovării conservării solulului și protejării biodiversității.

PAC este prezentată în 4 patru reglementări care acoperă dezvoltarea rurală, finanțarea, plăți directe către fermieri și măsuri de piață.

Politica vizează să asigure siguranța alimentară, să promoveze agricultura sustenabilă și practicile de mediu și să susțină echilibrarea dezvoltării, evitând transformarea zonelor rurale în sfere de sărăcie.

PAC nu acționează doar pentru susținerea fermierilor, căci aproape un sfert (95,6 miliarde de euro) din bugetul total al programului pentru 2014-2020, de 408,3 miliarde de euro, este direcționat către finanțarea unor proiecte de turism și dezvoltare rurală, ale căror costuri sunt susținute de state și finanțări UE.

Dar cea mai mare parte a fondurilor alocate PAC, 312,7 miliarde de euro, sunt plătite direct fermierilor.

La fiecare 10 euro cheltuiți de UE, 4 sunt alocați pentru PAC, care este astfel cel mai amplu și costisitor program al Uniunii Europene.

În administrarea programului sunt implicați aproximativ 1,100 angajați ai Comisiei din 11 directorate agricole.

Autorități naționale, regionale și locale au, la rândul lor, un rol în administrarea acestui program care are, potrivit Comisiei, circa 8 milioane de beneficiari, dintr-o populație totală a UE de peste 500 de milioane de oameni.

În pofida importanței masive atât pe plan politic cât și financiar, agricultura este o mică parte a economiei UE, reprezentând doar 1,7% din PIB și angajând 4,6% din forța de muncă, arată cifrele OCDE.

UE și SUA sunt în competiție pentru titlul de cel mai mare exportator de produse agricole, iar valoarea exporturilor UE a atins 130,7 miliarde de euro în 2016.

Procesul legislativ a fost unul istoric - pentru prima oară Parlamentul European a avut un rol egal în influențarea finanțării și legislației pentru agricultură, putere obținută prin Tratatul de la Lisabona din 2009.


Procesul lent de aprobare a dus la implementarea înțelegerii de-abia în 2015.

Îngrijorați de noile reguli și de cerințele complexe de raportare, miniștrii agriculturii din unele state membre au cerut simplificarea acestora în câteva domenii cheie: ecologizare, procesul de aprobare a proiectelor de dezvoltare rurală și reducerea cerințelor de raportare pentru asociații de producători, schimbări implementate în 2016.

PROBLEME În prezent se discută deja despre viitorul

PAC, post-2020, astfel încât, între februarie și mai 2017, Comisia a organizat o consultare publică, cu repondenți din întreaga Uniune, atât fermieri și angajați în sectorul agroalimentar, cât și reprezentanți ai societății civile.

Potrivit răspunsurilor, principalele obstacole pentru sectorul agricol din UE sunt lipsa terenului (29%), marjele mici de profit (23%) și cerințele administrative (13%).

În ceea ce privește veniturile, o majoritate covârșitoare a susținut că fermierii primesc doar o foarte mică parte din prețul plătit de consumatori pentru produse.

Respondenții au subliniat și că veniturile lor sunt mult mai mici comparativ cu alte profesii, în timp ce fermierii europeni trebuie să se supună unor reguli mai stricte decât cei din afara UE.

De asemenea, ei au evidențiat ca principale provocări sunt legate de protecția mediului: protecția biodiversității, reducerea degradării solului, o mai bună utilizare a îngrășămintelor și pesticidelor.

În schimb, majoritatea a apreciat că actuala PAC nu răspunde acestor provocări.

Nu în ultimul rând, toate părțile interesate au fost de acord că PAC ar trebui să facă mai multe în trei direcții: impulsionarea investițiilor, a creșterii sectorului și a forței de muncă, reducerea efectelor asupra mediului și adaptarea la schimbările climatice și întărirea pieței unice europene.

Măsuri de simplificare În opinia oficialilor europeni, noua PAC

este „mai complicată decât este necesar” și a anunțat noi măsuri de simplificare, inclusiv o flexibilitate sporită în definirea cerințelor pentru zone de importanță ecologică (EFA), o extindere a termenelor limită pentru cererile de ajutor și mai multă flexibilitate a condițiilor de eligibilitate pentru sprijinul cuplat facultativ.

În aceste condiții, devine stringent, pentru următorii ani, reducerea obstacolelor administrative concomitent cu apărarea tuturor intereselor.

De asemenea, gestionarii politicilor agricole din UE trebuie să-și mute interesul de

la respectarea regulilor la rezultate, pentru a reduce și îmbunătăți controlul și sarcinile administrative pentru toată lumea, dar în special pentru fermieri.

Principalele schimbări implementate deja au fost legislația secundară în domeniul plăților directe, Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) pentru gestionarea și verificarea plăților către fermieri făcute de statele membre din bugetul PAC, și implementarea politicii de dezvoltare rurală și a regulilor ce guvernează segmente de piață specifice.

După caz, o subsidiaritate mai mare pentru statele membre ar permite o flexibilitate suficientă pentru gestionarea politicii în maniera potrivită, în timp ce UE continuă să stabilească obiectivele și țintele ce trebuie atinse.

S-a propus și un nou sistem de penalizare a erorilor, precum și un sistem de «acordare a cartonașului galben» pentru greșelile făcute prima dată, ceea ce ar putea conduce la dispariția stresului și anxietății simțite de familiile fermierilor muncitori atunci când completează formularele detaliate.

Totodată, existența unor controale preliminare ale autorităților asupra cererilor de ajutor - înainte de înregistrarea acestora – ar putea duce la un număr mai mic de erori, dat fiind că fermierii sunt ajutați, proactiv, pentru a se asigura că cererile sunt corecte.

Pe lângă aceste modificări, Comisia a introdus și măsuri pentru îmbunătățirea cerințelor privind ecologizarea și administrarea acestui proces, a redus obligațiile de afișare a informațiilor privind finanțarea pentru beneficiarii fondurilor de dezvoltare rurală, a crescut flexibilitatea condițiilor de modificare a programelor de dezvoltare rurală pentru răspunsul la dezastre naturale, și a simplificat regulile ce guvernează sectorul apicol.

În plus, următoarea rundă a simplificării PAC va reduce 200 de reglementări existente ale UE la 40 sau 50, va diminua birocrația pentru fermieri, operatori și administrații naționale în egală măsură.

În aceste condiții, se poate afirma că PAC însăși nu este statică și că ea a evoluat considerabil în ultimii 20 de ani, chiar dacă, e drept că multe dintre elementele reformei din 2013 sunt fazate pe parcursul mai multor ani – cum ar fi împărțirea mai echitabilă a plăților directe între și în cadrul statelor membre sau cerințele privind ecologizarea care urmăresc oprirea monoculturilor și impermeabilizarea solului, măsuri care abia încep să-și producă efectele.


Pe măsură ce PAC își continuă evoluția, alte probleme urmează să fie supuse efortului de simplificare al executivului UE, cum ar fi etichetarea vinurilor, mențiuni tradiționale și denumirile de origine/indicațiile geografice protejate (PDO/PGI), precum și noile reguli de comunicare a datelor privind producția de zahăr după terminarea sistemului de cote

Mai mult decât atât, consultarea publică recentă pe tema modernizării și simplificării PAC a generat mult mai multe propuneri, care vor fi analizate în contextul comunicării Comisiei, ce va fi adoptată în 2017.

Către o PAC „mai ecologică” Politicile „verzi” joacă un rol important

în noua Politică Agricolă Comună (PAC), iar după ce în exercițiul financiar 2007-2013 au fost cheltuite 44,2 miliarde de euro în cadrul Axei de Mediu, circa 112,5 miliarde de euro au fost alocate în 2014-2020.

Fondurile pentru proiecte de mediu au reprezentat cel puțin 25% din Pilonul Dezvoltare Rurală în 2007-2013, și însumează peste 30% din toate plățile directe din PAC 2014-2020.

Fermierii primesc fonduri UE pentru activități care sunt benefice pentru mediu, inclusiv diversificarea recoltelor, menținerea pășunilor permanente și îngrijirea zonelor de importanță ecologice (EFA) precum gardurile vii, terenurile necultivate și marginile câmpurilor.

Totuși, se consideră că noua PAC ar putea să nu mai fie atât de „verde” pe cât susține Comisia Europeană.

Un studiu elaborat de Biroul European de Mediu (European Environmental Bureau - EEB) și BirdLife Europe a constatat o scădere cu un miliard de euro a finanțărilor efective pentru măsuri „verzi” menite să aducă beneficii pentru mediu în cazul terenurilor agricole.

Cerințele specifice pentru zonele de importanță ecologice și alte măsuri de ecologizare sunt stabilite de guvernele statelor membre, dar în revizuirea din 2016 a politicii de ecologizare, Comisia a constatat variații mari pe teritoriul UE.

Studiul EEC a constatat că peste 80% din pășunile extensive protejate din siturile Natura 2000 erau în „condiții nefavorabile” dar a subliniat că ideea originală care a stat la baza reformei PAC post-2013 era de a asigura că banii publici vor fi utilizați pentru bunuri publice

Aceasta s-a tradus în practici agronomice corecte legate de plățile directe către fermieri și măsuri mai ambițioase pentru protecția mediului în segmentul de Dezvoltare Rurală.

Însă, „această intenție a dispărut rapid și au rămas reguli de bază foarte slabe.

Comisia Europeană și-a apărat politica „verde”, susținând că, pentru prima dată, plățile directe către fermieri sunt legate de o listă indicată de practici de protecție a mediului.

Astfel, pe baza notificărilor primite până acum, jumătate din fermierii europeni sunt acum obligați să desfășoare proiecte de mediu pe 80% din terenul lor agricol.

De asemenea, există în prezent obligația legală de a cheltui cel puțin 30% din bugetul de dezvoltare rurală al UE pentru măsuri legate de mediu și climă.

Analizând cele 118 programe de Dezvoltare Rurală, se cheltuie, de fapt, aproape jumătate (49%) din buget pentru astfel de măsuri, depăsindu-se cerința legislativă, cu mențiunea că această sumă include 16% alocate pentru plățile din Zonele cu constrângeri naturale, care ajută la prevenirea abandonării terenurilor, menținând biodiversitatea în peisajul rural.

Emisiile rezultate din agricultură au scăzut cu 24% comparativ cu 1990, în timp ce producția agricolă totală s-a menținut, datorită gestionării terenurilor cu tehnologii moderne, mai bunei cunoașteri și practicilor specifice pentru combaterea schimbărilor climatice.

Agricultura este responsabilă și de 10% din totalul emisiilor de gaze de seră ale UE, fără a include emisiile produse de echipamentele agricole și de transport.

Un alt raport din 2015 al Curții Europene de Conturi (ECA) a decoperit „costuri irațional de ridicate” aferente schemelor de fonduri UE pentru susținerea agriculturii prietenoase cu mediul în Marea Britanie, Italia, Danemarca și Portugalia, doar 5 din cele 28 de proiecte auditate dovedindu-se a fi rentabile (e vorba de gestionarea proiectelor la nivel național).

Pe de altă parte, s-a menționat și faptul că proiectele de agricultură ecologică „au reprezentat circa 0,6% din bugetul PAC pentru dezvoltare rurală” din perioada 2007-2013, sau 614 milioane de euro.

În ceea ce privește următoarea perioadă, Executivul UE a luat măsuri pentru a oferi o mai bună orientare statelor membre pentru implementarea programelor de dezvoltare rurală (PNDR) în 2014-2020 dar, cu toate acestea, „trebuie găsit un echilibru” și trebuie avut în vedere „riscul unor sarcini administrative exagerate” și „constrâgerile financiare” pentru statele membre, care obiectează deseori la birocrația excesivă cerută de la Bruxelles.

Susținerea tinerilor fermieri Un alt obiectiv principal al politicii de

dezvoltare rurală a UE este înlocuiea forței de muncă îmbătrânite din fermele europene.


Numărul total de fermieri din UE a scăzut rapid în ultimul deceniu, de la 14,5 millioane în 2005 la 10,7 millioane în 2013.

În aceeași perioadă, numărul tinerilor fermieri a scăzut de la 3,3 la 2,3 milioane.

Fermierii în vârstă de sub 35 de ani reprezentau doar 6% din totalul managerilor de exploatație în 2013, în timp ce 31,1% din exploatațiile agricole erau administrate de persoane în vârstă de peste 65 de ani, iar alte 24,7% aveau manageri cu vârstă cuprinsă între 55 și 64 de ani.

Aceste cifre ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea pe termen lung a sectorului, motiv pentru care Comisia susține că noua PAC va oferi un grant de instalare pentru aproximativ 180.000 de tineri fermieri.

De asemenea, recenta reformă a PAC a susținut inițiativa Comisiei de a acorda un supliment de 25% pentru plățile directe pentru fermierii mai tineri de 40 de ani în primii 5 ani de activitate.

Și-n acest caz, un raport al Curții Europene de Conturi (din iunie 2017) a evidențiat că sprijinul UE pentru tineri fermieri este stabilit necorespunzător, fără specificații privind urmările sau impactul, auditorii cerând ca sprijinul să fie direcționat precis pentru a încuraja o reînnoire efectivă a generațiilor și pentru sustenabilitatea sectorului agricol.

Mai mult, pe pilonul plăților directe, Curtea a remarcat că ajutorul nu era fundamentat pe nevoi solide și nu reflecta obiectivul de încurajare a reînnoirii generațiilor, iar în ceea ce privește pilonul dezvoltării rurale, auditorii au subliniat că este „bazat la modul general, pe o evaluare vagă a nevoilor”.

Cu toate acestea, demersul trebuie susținut mai ales că tinerii fermieri pot beneficia și de alte tipuri de ajutoare semnificative acordate de UE, pe lângă cele două măsuri care au fost auditate.

Cu ochii pe noi piețe Accesul la piețe noi este o altă zonă în

care UE speră să schimbe ceva pentru fermierii care fac eforturi pentru a supraviețui.

Totuși,această promisiune nu s-a materializat până acum, iar embargoul impus de Rusia asupra produselor alimentare din Occident, combinat cu ridicarea cotelor la lapte din UE în martie 2015, scăderea cererii din China și schimbarea obiceiurilor alimentare au dus la scăderea prețurilor la carnea de vită, carnea de porc și lapte, fiind afectat și sectorul legumelor și fructelor.

Comisia a fost nevoită să ia măsuri de urgență, deblocând un ajutor pentru fermieri în valoare de 500 milioane de euro.

Așa-numitele măsuri de tip plasă de siguranță pentru sectorul legume-fructe au fost introduse pentru prima dată în 2014 ca răspuns la interzicerea de către Rusia a importurilor din UE și au fost extinse pentru a treia oară, până la sfârșitul lui iunie 2018, pe 1 iulie 2017.

Schema extinsă prevede ajutoare în valoare de până la 70 milioane de euro pentru producătorii de produse din UE care altfel nu ar putea să găsească o piață pentru produsele lor, fiind o compensație pentru fermierii care își donează produsele organizațiilor de caritate sau le utilizează pentru alte scopuri, precum hrana animalelor sau compost.

Din această cauză, având în vedere că situația economică globală și creșterea economică la nivel mondial nu sunt bune pentru Uniune, unii consideră că e necesară o recondierare a sancțiunilor UE față de Moscova, chiar dacă Japonia a preluat, din 2016 poziția Rusiei ca a patra cea mai mare piață de export a UE pentru produse agricole.

Creșterile exporturilor UE către Japonia (și chiar către Rusia) sunt încurajatoare, motiv ca – cel puțin în cazul Japoniei – noul acord comercial să acorde o serie de facilități, eliminând sau diminuând taxe vamale pentru diverse produse.

Comisia consideră comerțul internațional ca „al treilea pilon” al PAC și apreciază că agricultura europeană trebuie să fie orientată către piață și competitivă la nivel global.

Acest obiectiv se regăsește în pilonul Dezvoltare Rurală al PAC, care își propune susținerea a 360.000 de proiecte de modernizare a fermelor și îmbunătățirea accesului la noi piețe pentru fructele și legumele din UE.

O astfel de orientare spre diverse piețe a fost însă criticată, existând voci care spun că Europa ar trebui să apere interesele producătorilor care se confruntă cu prețurile mici ale competitorilor din alte țări.

Este important să se dezvolte un instrument european de credit pentru a încuraja exporturile, precum și utilizarea unor instrumente financiare pentru acordarea de credite preferențiale.

Cu toate acestea, Comisia e decisă să meargă înainte, susținând că face întotdeauna un atent studiu de impact înainte de încheierea unui nou acord de liber schimb, că aceste acorduri comerciale bilaterale oferă oportunități considerabile pentru întreg sectorul agro-alimentar al UE și că prezența mai puternică a UE în comerțul mondial cu produse agricole a ajutat sectorul agro-alimentar din UE să se extindă, contribuind astfel la creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.


La nivel global, exporturile de produse agricole ale UE au performat mai bine decât majoritatea celorlaltor sectoare în ultimii ani, iar UE a devenit exportator net, în special în cazul produselor cu valoare adăugată mare, inclusiv pentru Asia și Africa, acordurile de liber schimb vizând și aceste piețe în creștere, care, deocamdată, nu s-au cuantificat și în creșterea veniturilor pentru fermieri, ale căror venituri au scăzut în unele cazuri.

Comitetul European al Regiunilor a adoptat recent un set de recomandări referitoare la viitoarea PAC și orientate asupra veniturilor agricole, obiectivul general fiind menținerea unei agriculturi de înaltă calitate, sustenabilă și cu prețuri corecte, care să ofere locuri de muncă plătite corespunzător în toate regiunile UE, în spiritul coeziunii teritoriale.

De asemenea, UE ar trebui să-și folosească anvergura internațională pentru a schimba regulile actuale din comerțul mondial cu produse agro-alimentare și pentru a asigura condiții de conurență echitabilă în acordurile de liber schimb cu alte țări.

Noi tehnici de reproducere a plantelor Noile tehnici de reproducere a plantelor

sunt văzute drept un domeniu promițător pentru sectorul agro-alimentar și sunt „chiar necesare pentru a face față provocărilor aduse de evoluții la nivel mondial precum creșterea populației sau schimbările climatice”, arată un raport al Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Centre – JRC) al Comisiei Europene.

Aceste noi tehnici se concentrează, practic, asupra dezvoltării de noi caracteristici ale semințelor pentru anumite specii, cu ajutorul ingineriei genetice.

Susținătorii tehnologiei spun că noile tehnici de reproducere nu trebuie considerate OMG deoarece nu există ADN străin în plantele rezultate, care s-ar fi putut dezvolta natural, în timp ce oponenții consideră că e vorba doar de o variantă de vânzare, pe ocolite, a organismelor modificate genetic către europeni.

Este și explicația amânării de către Comisie a unei analizei, din punct de vedere legislativ, asupra noilor tehnici de reproducere, care să stabilească dacă trebuie sau nu considerate OMG.

Cu atât mai mult cu cât unul din principalele argumente este faptul că noile tehnici sunt foarte diferite între ele, astfel încât gruparea lor laolaltă „nu ar fi optimă din punct de vedere științific și tehnic”.

Precizia și controlul asupra schimbărilor efectuate este mai mare decât în cazul reproducerii convenționale sau a tehnicilor clasice de modificare genetică, astfel încât efectele acestor noi tehnici sunt mai reduse.

În ceea ce privește evaluarea efectelor asupra sănătății și a mediului ale organismelor rezultate în urma aplicării noilor tehnici, se consideră că trebuie adoptată o abordare de la caz la caz, luând în considerare mai mulți factori precum mediul în care va fi utilizat produsul finit sau metoda agricolă folosită.

Agricultura de precizie Legiuitorii UE au început deja să

proiecteze viitorul agriculturii din blocul european după 2020 și -supuși unor presiuni tot mai mari să crească randamentele, în același timp cu nevoia de a proteja mediu - fermierii au explorat practici „inovative” pentru a produce mai mult cu mai puține resurse.

Agricultura inteligentă sau de precizie are un rol principal în această discuție, dar factorii interesați sunt dezbinați în privința regimului sub care vaea fi inclusă în PAC post-2020.

Principalul concept al agriculturii de precizie este optimizarea, ceea ce înseamnă o utilizare precisă a resurselor, fie ele îngrășăminte, pesticide sau apă de irigație, ceea ce are efecte pozitive asupra mediului, asupra calității îmbunătățite a produselor și aspra reducerii consumului de energie.

Nu este clar încă dacă o producție mai mare necesitând mai puține resurse va avea un impact pozitiv și asupra prețurilor la alimente, deși surse din Comisie susțin că agricultura de precizie ar putea avea „potențialul” de a determina o scădere a prețurilor alimentelor.

Aceleași surse cred că tehnologia poate consolida „agricultura transparentă”, ceea ce ar avea ca rezultat o mai bună informare a consumatorilor europeni cu privire la hrana lor.

Pe de altă parte, sectorul agricol european trebuie încă să fac față altor provocări înainte de a intra în era digitală: costul tehnologiilor și a noilor echipamente, lipsa infrastructurii de internet în zonele rurale, „e-tranziția” între generații și colectarea și managementul volumelor mari de date.

Din cei 300 de milioane de cetățeni europeni care trăiesc în zone rurale, doar 25% se află sub acoperirea unor conexiuni în bandă largă rapide sau ultrarapide, comparativ cu 70% în cazul locuitorilor din zonele urbane și, de aceea, obiectivul UE este de a se asigura că fiecare locuință și companie are acces la o conexiune în bandă largă cu o viteză de cel puțin 30 MB/s până în 2020.

Va fi nevoie și de investiții agresive în dezvoltarea unor tehnologii agricole inteligente și adoptarea pe scară largă, într-un mod integrat, care să cuprindă politicile de climă, energie, agricultură și competențe digitale.

(Sursă: www.euractiv.ro)


Peste 35.000 de contracte pe PNDR de 1,9 miliarde de euro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a semnat până în prezent 35.247 de contracte de finanțare aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, inclusiv cele preluate prin procedura de tranziție dintre Programe, cu o valoare de aproximativ 1,9 miliarde de euro.

Pentru proiectele de investiții și pentru plățile compensatorii, beneficiarii PNDR au încasat fonduri nerambursabile în valoarea de peste 1,56 miliarde de euro, efectuate de la demararea Programului.

Informația a fost furnizată în cadrul unei întâlniri lunare pentru analizarea stadiului implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 — 2020 și pentru identificarea problemelor semnalate și a soluțiilor de rezolvare imediată a acestora în privința accesării fondurilor europene, în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR și atingerea țintelor de absorbție.

Discuțiile au fost axate și pe analiza stadiului implementării și nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile, dar și pe găsirea unor soluții concrete pentru a accelera atât plățile, cât și procesul de derulare a proiectelor din momentul depunerii și până la ultima tranșă de rambursare.

De asemenea, un subiect de dezbatere l-a reprezentat situația beneficiarilor cu achiziții publice și a termenelor legale de avizare acestora, dar și accelerarea recuperării debitelor pentru ca sumele de bani să fie realocate unor proiecte viabile.

S-a apreciat că fondurile de garantare reprezintă elemente fundamentale ale arhitecturii mecanismului de absorbție a fondurilor europene și că trebuie să existe o colaborare instituțională cu ele, mai ales pentru că avansurile acordate beneficiarilor trebuie să se producă rapid.

În cazul în care sunt identificate disfuncții, acestea vor fi centralizate pentru a fi discutate cu președinții fondurilor de garantare, oferind, în acest sens, un semnal foarte clar, de la nivel central, pentru soluționarea oricăror probleme care apar în acordarea garanțiilor.

Nu în ultimul rând, s-au semnalat – de către directorii de Centre Regionale și de Oficii Județene ale AFIR - problemele de natură logistică sau administrativă cu care se confruntă și care pot influența în mod negativ buna desfășurare a activității structurilor teritoriale ale AFIR.

Strategia aplicată pentru dezvoltarea agriculturii a condus la un număr foarte mare de proiecte și a crescut cererea de utilaje, depășind stocul disponibil la furnizori, ceea ce impus discuții cu APIMAR pentru a le solicita acest lucru și a le prezenta situația clară a necesarului real de utilaje specializate.


100 de noi produse tradiționale

Specialiști din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene au identificat 300 de produse la nivelul României, care se pot încadra pe sistemele de calitate naționale și europene, iar, dintre acestea, 100 au fost încadrate la potențiale produse cu denumiri care pot accesa sistemele de calitate europene.

Conform MADR, până în anul 2019, un număr de 20 de produse identificate în lunile martie — august a.c. sunt în atenția ministerului pentru finalizarea documentației conform Regulamentului european nr. 1151/2012 și a legislației naționale, dintre care: Telemea de Vaideeni (județ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești etc.

Ministerul subliniază că obiectivul "Programului de încurajare a produselor tradiționale" din Capitolul Politici Agricole și Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020 îl constituie înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene, până în anul 2020.

Timp de 5 luni, 3 echipe de specialiști din cadrul Ministerului au purtat un dialog interactiv cu toți factorii implicați, explicând legislația națională și europeană pentru încadrarea pe sisteme de calitate europene și naționale.

S-au prezentat cazuri concrete de înregistrare a produselor alimentare pe sistemele de calitate naționale ca produs tradițional sau ca rețetă consacrată românească și etapele de înregistrare pe sisteme europene.

Un alt subiect abordat s-a referit la accelerarea implementării legislației naționale în vederea acordării dreptului de utilizare a mențiunii de calitate facultativă "produs montan", România având o treime din suprafață în zona montană, respectiv 658 de Unități Administrativ Teritoriale din 27 de județe.


În urma întâlnirilor de lucru, la care au participat peste 2.000 de fermieri, producători agricoli, operatori economici, procesatori economici din domeniul agro-alimentar, reprezentanți ai Grupului de Acțiune Locală-GAL și reprezentanți ai fundațiilor și asociațiilor din domeniu, au fost identificate 300 de produse cu potențial de încadrare în sistemele de calitate naționale și europene.

România are înregistrate ca indicații geografice 4 produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP), iar alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP).

Tot pentru obținerea de indicații geografice protejate se află într-un proces de verificare și un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș și Țuica Zetea de Medieșu Aurit.

Identificarea celor 300 de produse care pot fi încadrate ca fiind produse tradiționale, respectiv în categoria celor cu Denumire de Origine Protejate (DOP), Indicații Geografice Protejate (IGP) și Specialități Tradiționale Garantate (STG) a avut loc în urma primelor întâlniri de lucru organizate de către direcțiile agricole în perioada martie — august 2017, in 40 județe.

Ministerul precizează că s-a urmărit și creșterea numărului de produse atestate ca produs tradițional și înregistrarea în Registrul National al Produselor Tradiționale care va fi recunoscut pe piață, prin utilizarea logo-ului de ''produs tradițional'', proprietatea MADR.

Totodată, pentru sectorul industrie, operatorii economici vor fi consiliați pentru înregistrarea pe rețete consacrate românești și pentru extinderea documentației tehnice aferente rețetei românești.


Suprafața contractată pentru irigații

a ajuns la 666.629 hectare

Suprafața contractată pentru irigații în acest an a ajuns la 666.629 hectare, de aproape șase ori mai mare decât anul trecut, iar udările s-au realizat pe 268.000 de hectare

În 2017, suprafața contractată pentru irigații a ajuns la 666.629 hectare, de aproape șase ori mai mare decât anul trecut și au fost realizate udări pe 268.000 de hectare, în general la culturile care sunt încă în vegetație, dar și la culturile duble.

La ora actuală sunt în funcțiune 94 de stații de pompare și de repompare, 261 de stații de punere sub presiune, dar și motopompe independente pe canale în jur de 258.

La nivel național au fost alimentate cu apă în acest an aproape 1.700 de kilometri de canale de irigații, "o Dunăre și jumătate", apa fiind pusă gratuit la dispoziția fermierilor.

Din Dunăre sunt umplute canale pe 1.047 de kilometri, din Siret pe 120 de kilometri, din Prut 122 de kilometri, din lacuri de acumulare 138 de kilometri, iar din alte râuri 238.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are ca obiectiv realizarea, până în 2020, a unor sisteme de irigații care să acopere o suprafață agricolă de două milioane de hectare.

Numai canalele de irigații care trebuie refăcute, recalibrate și racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin și înapoi.

Fondurile bugetate pentru anul 2017 se ridică la peste 1,41 miliarde de lei pentru refacerea unui număr de 40 de amenajări de

irigații, care vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare.

România prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est și est a țării, conform rapoartelor internaționale și analizelor efectuate de Administrația Națională de Meteorologie.

Seceta, inundațiile și alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilității producției și a securității alimentare naționale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităților de dezvoltare economică în pofida existenței potențialului din agricultură.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 — 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, apreciază un document privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații.

Sistemele de irigații din România au fost construite până în anul 1990, suprafața amenajată pentru irigații ocupând circa 22% din suprafața agricolă a țării, iar circa 34% din suprafața efectiv este de 823.000 hectare.

Potrivit documentului, amenajările de irigații din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, iar pe 75% din suprafața acestora irigațiile nu sunt funcționale (cele funcționale fiind ineficiente din punct de vedere al consumului de apă și energie și costisitoare pentru fermieri).



Gestionarea fondurilor UE pe „Cooperare teritorială europeană” Cadrul normativ privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a

cofinanțării publice naționale pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, a fost modificat și completat astfel încât bugetul de stat să nu rămână împovărat cu eventualele sume încasate necuvenit de beneficiarii parteneri români în cadrul programelor cu finanțare europeană.

Potrivit ordonanței adoptate Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene este abilitat să solicite beneficiarilor restituirea sumelor menționate, în cazul în care România, în calitate de stat membru pe al cărui teritoriu este situat beneficiarul partener, restituie de la bugetul de stat, la bugetul general al UE, sume pentru acoperirea fondurilor europene considerate plătite necuvenit ca urmare a constatării, în cadrul proiectelor, a unor nereguli, altele decât cele constatate prin notele de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau prin procesele-verbale de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzilor datorate.

Debitorul va fi notificat în acest sens de către Ministerul Dezvoltării Regionale. Dacă beneficiarii parteneri din România nu restituie sumele respective în termen de 5 zile

lucrătoare de la data comunicării notificării, MDRAPFE emite decizii de recuperare a debitului, care constituie titlu de creanță.

Actul normativ stabilește termenele în care debitorii au obligația efectuării plății acestor sume și în care pot depune contestație.

Actul normativ aduce o serie de modificări și completări și în ceea ce privește contribuția publică naționala totală.

Astfel, pentru continuarea asigurării sumelor necesare finanțării Programelor Interreg V-A România-Bulgaria și Interreg V-A România-Ungaria, în situația indisponibilității fondurilor externe - ca urmare a rambursării parțiale a plăților intermediare de către Comisie, conform reglementărilor UE, Autoritatea de management și Autoritatea Națională au obligația de a asigura aceste sume din bugetul propriu, proporțional, cu bugetul aferent activităților desfășurate de partenerii români, bulgari sau unguri, așa cum sunt acestea prevăzute în contractele de finanțare.

În cazul Programului INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia, Autoritatea de management va asigura sumele respective din bugetul propriu pentru beneficiarii lideri/beneficiarii parteneri români.

Alte modificări esenţiale aduse prin actul normativ vizează realizarea supracontractării la nivel de program, precum şi acordarea de avansuri din cofinanțarea publică de la bugetul de stat beneficiarilor români ai Programului transnațional Dunărea, amendament care are scopul de a veni în sprijinul partenerilor români și de a crește gradul de absorbție de fonduri al României la nivelul programului.

(Sursa: www.gov.ro)

O nouă versiune a Manualului de achiziții pentru beneficiarii privați

AFIR a publicat o nouă versiune a

Manualului operațional de achiziții pentru beneficiarii privați care au obținut finanțare prin intermediul submăsurilor din cadrul PNDR.

Manualul s-a modificat ca urmare a nevoii de armonizare cu legislația națională privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente investițiilor finanțate din fonduri publice (HG 907/2016).

De asemenea, modificările au avut în vedere și prevederile legale referitoare la reglementarea cadrului național de implementare, precum și unele măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor europene alocate prin PNDR 2020 (HG 138/2017).

AFIR asigură, prin intermediul portalului www.afir.info, derularea on-line a procedurii de achiziții pentru beneficiarii submăsurilor de finanțare a investițiilor private din PNDR 2020.

Procedura on-line se aplică pentru achiziţiile efectuate de beneficiarii privați și este valabilă pentru achiziția de servicii, bunuri (cu sau fără montaj) și pentru execuție de lucrări.

Modulul de achiziții on-line pentru beneficiarii privați ai PNDR este disponibil încă din martie 2015 iar utilizarea lui a simplificat în mod semnificativ implementarea proiectelor finanțate de AFIR cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltarea mediului rural.

Prin intermediul modulului de achiziții on-line, au fost derulate aproximativ 7.500 de proceduri de achiziții, operațiuni specifice atât selecției de oferte, cât și ofertei unice.


O modificare importantă a Manualului de achiziții, față de versiunea anterioară, vizează acordarea avansului pentru beneficiarii privaţi, aceasta făcându-se după avizarea unei achiziții, indiferent de valoarea acesteia.

În acestă versiune a Manualului de achiziții a fost introdus Procesul verbal de deschidere, în completarea dosarului de achiziții, în cazul procedurii de selecție de oferte.

O altă modificare se referă la conflictul de interese, în sensul că s-a redus verificarea privind relațiile de rudenie sau afin dintre beneficiarul privat, comisia de evaluare și ofertanți până la gradul II, față de gradul IV prevăzut de versiunea anterioară a manualului.

Totodată, în această versiune a Manualului au fost introduse clarificări privind achiziţiile de acelaşi tip în cazul procedurii cu o singură ofertă și au fost menţionate unele aspecte legate de conţinutul caietului de sarcini ce ar determina neavizarea invitaţiei de participare.

Noua versiune a Manualului de achiziții prezintă mai multe exemple de situații care pot duce la neavizarea procedurii de achiziții.

Printre acestea motive sau situații se numără netransmiterea în termen a răspunsului la solicitările de clarificări și la contestațiile care fac obiectul procedurii de achiziții, nerespectarea de către comisia de evaluare a principiilor achiziților, a manualului și a instrucțiunilor de achiziții, evaluarea incorectă a documentelor de calificare a operatorilor și a ofertelor, fără a lua în calcul toate elementele.

De asemenea, semnarea contractului înaintea termenului de așteptare în vederea depunerii eventualelor contestații (6 zile) poate determina neavizarea procedurii de achiziții pentru beneficiarii privați ai PNDR 2020. (Sursa: www.afir.info)

Mecanismul cererii de plată pentru

salarii și subvenții

Guvernul a modificat Ordonanța de Urgență nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020 pentru a accelera absorbția de fonduri europene prin facilitarea implementării proiectelor pe toate Programele Operaționale (Infrastructura Mare, Capital Uman, Competitivitate, Regional, Capacitate Administrativă).

Noile prevederi ale Ordonanței vizează, printre altele, următoarele:

Lărgirea categoriilor de cheltuieli pentru care se poate aplica cererea de plată, astfel încât beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii să poată opta pentru plata salariilor, subvențiilor, burselor, premiilor și onorariilor și la cererea de plată nu doar la cererea de prefinanțare sau rambursare.

Concret, prin această reglementare se flexibilizează implementarea și se reduce presiunea pe bugetul propriu al beneficiarului de fonduri europene.

Flexibilizarea implementării proiectelor pentru operatorii regionali de apă și apă uzată.

Astfel, sumele acordate operatorilor ca prefinanțare se deduc prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare

transmise de aceștia până la cererea de rambursare finală.

În acest fel, se vine în sprijinul operatorilor regionali pentru a implementa investițiile din proiecte fară a fi necesar ca aceștia să facă demersuri suplimentare pentru derularea proiectelor.

O altă modificare prevede ca pentru

proiectele cu parteneri transnaționali, persoane juridice nerezidente care nu au sediu permanent pe teritoriul României, să se poată deschide cont în trezorerie prin împuternicit, pentru a putea utiliza cererea de plată (în plus față de cel al prefinanțării și/sau al rambursării).

Modificarea OUG 40/2015 este parte a demersului inițiat de Guvernul României de simplificare a accesului la fondurile europene, având ca obiectiv o mai bună susținere a beneficiarilor de fonduri europene.

(Sursa: www.gov.ro)


Proiectul Alba Iulia Smart City 2018

Municipalitatea din Alba Iulia va beneficia de cinci noi soluții de guvernare inteligentă, ca urmare a semnării unui protocol de colaborare pe care autoritatea locală l-a parafat cu unul dintre cei mai importanți furnizori și integratori de soluții software și hardware pentru administrația publică.

Astfel, conceptul dezvoltat de Industrial Software pentru proiectul Alba Iulia Smart City 2018 include o aplicație mobilă pentru raportarea incidentelor, o soluție pentru analiza și raportarea veniturilor bugetare, o soluție de barometru public, ce permite consultarea locuitorilor municipiului pe diverse teme, o aplicație pentru programare online a căsătoriilor și integrarea sistemului de Dispecerat cu alte soluții mobile de raportare a incidentelor.

Industrial Software va acoperi în întregime costurile de dezvoltare și implementare ale soluțiilor oferite, în baza unui Protocolul de Cooperare cu Primăria Alba Iulia, în cadrul proiectului Alba Iulia Smart City 2018, colaborare care face parte din programul de pregătire pentru aniversarea centenarului Marii Uniri, prin care Primăria dorește să devină primul oraș ‘smart’ din România.

Parteneriatul pune tehnologia la lucru în folosul cetățeanului, iar soluțiile propuse pentru Alba Iulia Smart City 2018 nasc o ‘democrație electronică’ în care locuitorii sunt egali prin simplul faptul că pot sesiza o problemă, solicita o programare a căsătoriei, exprima o opinie, folosind Internetul.

Cei implicați consideră că proiectul-pilot de Smart City de la Alba Iulia este unul pentru care s-a investit în resursa umană iar de la momentul lansării Ghidului specific au fost contractate 48 de proiecte de oraș inteligent pentru conceptul Smart City din 2018.

Printre companiile în colaborare cu Primăria Municipiului Alba Iulia se află Orange România, Microsoft, Siemens, Philips, Telekom România, Cloud Soft, Solar Eco, Fast Order, ZTE, APERO (Asociația Procesatorilor de Plăți Electronice) sau Hypermedia.

“Smart City Alba Iulia 2018” reprezintă un proiect-pilot inițiat de Ministerul Comunicațiilor prin care se urmărește identificarea modelelor de investiții conforme cu bunele practici europene, în condiții de participare voluntară a mediului de afaceri, a asociațiilor de profil, mediului academic și oricărei altă parte interesată să contribuie cu expertiză și soluții Smart la construirea orașului viitorului.


Agenția Națională de Servicii Electronice și Cloud (ANSEC)

Agenția Națională de Servicii Electronice

și Cloud (ANSEC) va avea un rol de coordonare și interoperabilitate a numeroaselor programe de informatizare create în instituțiile publice, funcție de politicile și de posibilitățile de accesare a finanțărilor proprilor proiecte și mai puțin într-o manieră integrată, ceea ce a creat premisele dezvoltării unor sisteme izolate.

Practic, această agenție ar trebui să realizeze o conectare a tuturor bazelor de date existente în acest moment în instituțiile statului, pentru un transfer facil de informații.

Miza centralizării și interconectării acestor sisteme informatizate este de 213 milioane de euro, pentru perioada 2016-2020, bani pentru proiecte de e-guvernare alocaţi de la Bruxelles.

Înființarea ANSEC va asigura implementarea, împreună cu instituțiile publice beneficiare, a soluțiilor informatice care vor oferi servicii publice electronice de tip e-Guvernare, cu accent pe <<evenimentele de viață>> (life

events), folosind un model de tip PCU – punct de contact unic.

Decizia mai este justificată și de o lipsă acută de specialiști în domeniul IT, fapt care face extrem de improbabilă lansarea la timp și conform cerințelor a proiectelor de e-guvernare care ar trebui finanțate din fonduri UE.

Proiectul prevede că ANSEC va primi anual 30% din bugetul ANCOM, iar veniturile proprii vor proveni din operarea sistemelor informatice, a sistemelor informatice nou create, din contribuţia vărsata de ANCOM, din taxa de participare la cursurile de instruire, instrainarea de mijloace fixe şi obiecte de inventar din patrimoniul propriu; furnizarea de servicii și valorificarea proprietăţii intelectuale generate de activităţile proprii.

Contribuţia de 30% pe care o va primi ANSEC de la ANCOM provine din tariful de utilizare a spectrului, din tariful de utilizare a resurselor de numerotaţie, cel de monitorizare datorat pentru activitatea de supraveghere şi control în domeniul comunicaţiilor electronice.'

(Sursa: fonduri-structurale.ro)


Peste 170 de localități vor avea Internet broadband

Mai mult de 170 de localități din mediul

rural vor avea acces la Internet de bandă largă (broadband), până la sfârșitul acestui an, prin intermediul proiectului Ro-Net.

În mediul rural, din păcate, încă sunt multe “zone albe” și tocmai de aceea s-a încercat și reușit să deblocheze Ro-Net, deja făcându-se recepții în zonele rurale foarte sărace, neinteresante comercial pentru dezvoltatorii de comunicații specifice.

Se apreciază că, până la sfârșitul anului, împreună cu concesionarul Telekom, vor fi recepționate două loturi.

În final vor fi peste 170 de localități recepționate din 780 și vor fi conectate la Internet de bandă largă, sub acest program finanțat cu fonduri europene.

Pe de altă parte, s-a menționat, totodată, că, la momentul actual, există dezbateri la nivelul ministerului de resort cu privire la implementarea Directivei NIS, care consacră la nivel european un cadru legal de apărare cibernetică și la nivelul României.

Este o directivă care va întări, va

consolida într-o manieră foarte exactă ceea ce va trebui să facă CERT-RO.

Este un proiect care trebuie să aibă o conotație exclusiv civilă, fără să genereze vulnerabilități sau susceptibilități că ar pătrunde într-o manieră intruzivă în intimitatea utilizatorilor de Internet.

Pe de altă parte, să-i pregătească să creeze standarde și instrumente pentru ca acest război - care, practic, se duce în fiecare zi - să poată fi controlat și să se poată genera răspunsuri pe măsura pericolelor expunerii.

Iar în acest sens, Guvernul este apărătorul intereselor utilizatorilor privați de servicii de IT&C, nicidecum agresorii lor.

Ro-Net este un proiect major finanțat prin fonduri structurale europene, la care, la finalul lunii mai, Comisia Europeană a decis împărțirea sa în două etape.

Valoarea totală aprobată pentru prima etapă a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane reprezintă co-finanțarea prin Fondul european de dezvoltare regională, în timp ce bugetul pentru cea de-a doua etapă este de 53 milioane de euro.

Potrivit MCSI, ‘Ro-Net va acoperi 783 din cele 2.268 de localități identificate ca ‘zone albe’ iar acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și zonele rurale aducând Internetul în bandă largă mai aproape de 130.000 de gospodării, cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi și 2.800 de instituții publice’.

Grație proiectului, aproximativ 400.000 de persoane, precum și 8.500 de firme și 2.800 de instituții publice vor avea acces la Internet în bandă largă.

Cei doi operatori desemnați să implementeze proiectul, în urma licitației organizate de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, sunt Telekom Communications și Telekom Mobile.

Din această perpectivă, CERT-RO a organizat, alături de AGERPRES, un curs de securitate cibernetică destinat jurnaliștilor, care au avut ocazia să se familiarizeze cu cazuri specifice și noțiuni legislative existente în România și la nivel internațional în domeniul securității cibernetice.

Cursul a conținut elemente de securitate cibernetică din perspectiva atacatorului și a utilizatorilor, dar și măsuri de protecție și anonimizare, obiectivul principal fiind creșterea gradului de conștientizare în rândul jurnaliștilor asupra atacurilor aferente spațiului cibernetic, precum și posibile direcții de protecție, facilitând informarea corectă a publicului.

Precizăm că Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică — CERT-RO este o instituție publică, care are ca atribuții prevenirea, analiza, identificarea și reacția la incidente ce afectează infrastructurile cibernetice care asigură funcționalități de utilitate publică sau servicii ale societății informaționale.

(Sursa:www.agerpres.ro)


Deficit bugetar de 5,1 miliarde lei, adică 0,63% din PIB

Execuția bugetului general consolidat pe

primele șapte luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 5,1 miliarde lei, respectiv 0,63% din PIB, față de un deficit de 1,74 miliarde lei, respectiv 0,23% din PIB, din perioadalui 2016.

În intervalul ianuarie-iulie 2017, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 141,2 miliarde lei, reprezentând 17,3% din PIB, au fost cu 9% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

Conform MFP, s-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (+16,4%), din impozitul pe salarii și venit (+10,8%) și din venituri din capital (+15,2%).

Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 6,5% față de perioada similară din 2016, reducere determinată de eliminarea a impozitului pe construcții speciale.

Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 62% față de aceeași perioadă a lui 2016, creșterea fiind determinată de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 4,6% față de primele 7 luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură reflectată în încasări din luna februarie 2016.

Totodată, din februarie 2017 se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Încasările din accize au fost cu 5,8% mai mici comparativ cu 2016, fiind influențate de reducerea nivelului pentru unele produse energetice, iar sumele de la UE - în contul plăților efectuate - au fost de 6,5 miliarde lei.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 146,4 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11,4 %.

Cheltuielile de personal s-au majorat cu 20,3%, fiind determinate de creșterile salariale acordate în 2016, respectiv aplicarea, începând cu august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit

din fonduri publice, cât și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv majorarea cu 15 % a salariilor din sănătate și din educație, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale APL, care beneficiază de majorarea cu 20%, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat de la 1.250 lei la 1.450 lei și majorarea cu 50% a salariului brut și a sporurilor pentru personalul din instituțiile de spectacole sau concerte.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate de 6,6%.

Dobânzile au fost mai mici cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent.

În primele 7 luni, subvențiile au crescut cu 22,3% față de aceeași perioadă a lui 2016, creșterea provenind de la subvențiile agricole.

Cheltuielile cu asistența socială s-au majorat față de 2016 cu 10,7%, fiind influențate, în principal, de creșterea cu 5,25% a punctului de pensie, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, precum și alte măsuri aprobate în 2016, care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale, precum creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav (prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap, majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentului de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 8,4 miliarde lei, respectiv 1% din PIB.



SUMAR

România și Uniunea Europeană – optimism

la orizont – pg.1 Prioritățile Comisiei în materie de securitate

pe 2017 – pg.3 UE, mai puternică decât la începutul crizei

financiare – pg.4 Noi acorduri comerciale în discursul privind

Starea Uniunii – pg.5 Îngrijorare pentru creșterea traficului de

tutun din țările est-europene – pg.6 Mai multe eforturi pentru incluziunea

romilor – pg.7 Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și

furaje (RASFF) – pg.8 Lapte, fructe și legume pentru școlarii

europeni – pg.9 Lanţ de aprovizionare cu alimente mai

echitabil – pg.9 Diminuarea fondurilor de la UE – pg.10 Toate autoritățile de management au fost

acreditate – pg.10 Planul de acțiuni pentru implementarea

Programului Național de Reformă și a Recomandărilor Specifice de Țară 2017 – pg.11

Modificarea POR - extinderea categoriilor de beneficiari eligibili și noi forme de parteneriat – pg.11

Birocrație simplificată pentru unele fonduri din PNDR – pg.12

APIA dă până la 7 milioane de euro celor

care vor să planteze păduri – pg.12 Germania atrage est-europenii – pg.13 Încrederea consumatorilor români în

creștere – pg.13 Linie telefonică TELVERDE-SOLVIT –

pg.14 Brexit - o șansă pentru reforma agricolă –

pg.15 Plecarea lucrătorilor europeni amenință

industria – pg.15 Plantând semințele PAC post-2020 –

pg.16 Peste 35.000 de contracte pe PNDR de

1,9 miliarde de euro – pg.21 100 de noi produse tradiționale – pg.21 Suprafața contractată pentru irigații a

ajuns la 666.629 hectare – pg.22 Gestionarea fondurilor UE pe „Cooperare

teritorială europeană” – pg.23 O nouă versiune a Manualului de achiziții

pentru beneficiarii privați – pg.23 Mecanismul cererii de plată pentru salarii

și subvenții – pg.24 Proiectul Alba Iulia Smart City 2018 –

pg.25 Agenția Națională de Servicii Electronice

și Cloud (ANSEC) – pg.25 Peste 170 de localități vor avea Internet

broadband – pg.26 Deficit bugetar de 5,1 miliarde lei, adică

0,63% din PIB – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro www.mdrap.ro

www.agerpres.ro www.gov.ro.ro

www.fonduri-structurale.ro www.afir.info

google.com/imagini

România și Uniunea Europeană · 2017-10-04 · "Viitorul Europei - Opinii din afara UE". Cei mai...

Documents

Transcript of România și Uniunea Europeană · 2017-10-04 · "Viitorul Europei - Opinii din afara UE". Cei mai...