Viitorul buget al UE · BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1 Viitorul buget al UE Intenția...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Viitorul buget al UE

Intenția Comisiei Europene de a lega alocarea banilor din viitorul buget al Uniunii de respectarea valorilor UE ar putea muta o parte din fonduri dinspre Europa de Est spre țările din sud, afectate de criza financiară.

Propunerea sa pentru viitorul cadru financiar multianual (2021-2027) poate genera o redesenare drastică a Politicii de Coeziune - o felie de aproximativ 350 miliarde de euro din bugetul UE, care are drept scop ajutarea regiunilor mai puțin dezvoltate ale blocului comunitar.

Oficialii de la Bruxelles vor să mute zeci de miliarde de euro din Europa Centrală și de Est, redirecționând sume alocate Ungariei, Poloniei sau Cehiei către state puternic afectate de criza financiară din deceniul trecut, precum Spania sau Grecia.

Practic, Comisia vrea ca fondurile de coeziune să nu mai fie distribuite doar în funcție de produsul intern brut pe locuitor, ca în prezent, ci în funcție de o serie mai largă de indicatori, precum șomajul tinerilor, migrație, inovație sau condițiile climatice.

Dar, pe lângă alocarea fondurilor, Executivul UE vrea să introducă și noi condiții de eligibilitate, precum respectarea statului de drept, și introducerea unor restricții în privința modului în care pot fi utilizați banii.

Există și un draft al unui document de poziție al Comisiei care pune politica sub un nou slogan - „coeziune și valori”, o indicație clară a așteptărilor Bruxelles-ului în privința distribuirii fondurilor.

De altfel, nici comisarul Crețu nu a exclus condiționarea fondurilor UE de integrarea refugiaților și respectarea statului de drept.

Redefinirea politicii de coeziune poate fi îngrijorătoare pentru Polonia și Ungaria, state care au beneficiat semnificativ de pe urma fondurilor de coeziune, dar care au intrat, în ultimii ani, în conflict deschis cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept și a standardelor democratice.

Oficialii discută încă detaliile politicii de coeziune, ca de altfel întregul buget al UE, dar mulți așteaptă o redirecționare a fondurilor dinspre est spre sud.

Oricum, fondurile alocate coeziunii ar putea fi mai mici în exercițiul financiar următor decât cele din perioada 2014-2020, din cauza Brexit, dat fiind că Marea Britanie era un contributor net la bugetul UE (unele estimări indică o reducere de 5-10% a fondurilor de coeziune.

Chiar dacă marile economii ale UE - Germania și Franța - au susținut ideea creșterii alocărilor naționale pentru creșterea bugetului general al UE, alte state militează pentru reducerea bugetului comunitar.

Negocierile pentru stabilirea viitorului buget al blocului european se anunță extrem de dure și ar putea diviza Uniunea în mai multe direcții - beneficiari versus contributori, est versus vest, nord versus sud.

Însă statele bogate, contributoare net la buget - Olanda, Suedia, Danemarca sau Austria - sunt în inferioritate, mai ales după ce Marea Britanie s-a retras, în contextul în care guvernele francez și german și-au arătat disponibilitatea de a plăti mai mult.

Reaminitm că actualul cadru financiar multianual se bazează pe contribuțiile statelor membre - 1% din produsul național brut, cumulând 1.000 de miliarde de euro.

Ori, una dintre propuneri este majorarea acelui procent la 1,1%, pentru a acoperi golul produs de Brexit - estimat la 12-13 miliarde de euro anual.

Dar, dacă Franța este de acord să adauge noile ei ambiții, fiind pregătită să își majoreze contribuția, Olanda susține bugetul UE fără creșteri ale contribuțiilor, dar cu rezultate mai bune.

Dacă bugetul de coeziune va fi mai mic, este posibil, însă, ca toate statele și regiunile să se trezească cu tăieri de fonduri, însă unele zone vor fi mai lovite decât altele.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 4 (76)

APRILIE 2018


La negocierile pentru bugetul actual, finalizate în 2013, UE a decis o alocare sporită pentru statele care au aderat începând cu 2004, pentru a le ajuta să prindă din urmă regiunile mai dezvoltate din vest, în timp ce state precum Grecia sau Spania au primit cu până la 30% mai puțini bani.

Dar estul Europei, și mai ales Polonia, principalul beneficiar al politicii de coeziune în actualul cadru multianual, vor ieși, cel mai probabil, pe minus de această dată.

România este în favoarea creșterii contribuțiilor naționale, dat fiind că este și unul dintre principalii beneficiari la nivelul alocărilor deși, la capitolul absorbție stăm ceva mai slab.

Însă, deși Comisia Europeană și-ar dori ca viitorul buget al UE să fie adoptat până la finele Comisiei Juncker, adică în aproximativ un an, este greu de crezut că negocierile vor fi finalizate atât de rapid.

Chiar dacă Parlamentul European își dă votul în această perioadă, bugetul UE va avea nevoie de unanimitate în Consiliul European, care reunește liderii tuturor statelor membre UE.

Reamintim că negocierile pentru actualul buget au durat cam doi ani, iar atunci liderii UE nu aveau de furcă și cu un proces de ieșire a unui stat membru, care să lase un gol financiar în urmă.

În plus, deși liderii europeni agreează că este nevoie de un buget „consistent”, inclusiv pentru noi provocări (precum apărarea europeană, migrația sau securitatea digitală etc.), este greu de crezut că o reformă agresivă a bugetului va fi susținută cu rapiditate, cu atât mai mult cu cât discutăm de potențiale reduceri sau de creșteri ale contribuțiilor naționale, dar și de condiționalități legate de integrarea migranților sau statul de drept.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Bugetul politicii de coeziune trebuie să

rămână cel puțin la același nivel

România a susținut, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, menținerea principalilor piloni ai actualei Politici de Coeziune și pentru perioada post-2020.

La reuniunea Consiliului Afaceri Generale - format Coeziune (CAG), desfășurată în Luxemburg, miniștrii care gestionează politica de coeziune în statele membre au susținut că politica de coeziune trebuie să rămână ”o prioritate absolută” a bugetului UE și un pilon al integrării.

Abordarea generală a fost aceea că viitoarea politică de coeziune trebuie să aibă la bază obiectivele de dezvoltare ale statelor membre, dar să răspundă mult mai prompt și mai concret, în viitor, particularităților și dificultăților fiecărei regiuni.

În același timp, s-a accentuat faptul că, în atingerea obiectivelor viitoare ale UE, politica de coeziune trebuie să răspundă cât mai bine unor provocări, precum: solidaritatea europeană, buna funcționare a pieței unice, promovarea competitivității, schimbările climatice, tranziția energetică, digitalizarea, combaterea șomajului și crearea de locuri de muncă, în special în rândul tinerilor.

Pentru ca politica de coeziune să-și atingă obiectivele viitoare, miniștrii au subliniat că trebuie menținut un nivel de

alocare ”cât mai satisfăcător”, îmbunătățindu-se, în același timp, cadrul său general.

România a pledat pentru menținerea principalilor piloni ai actualei Politici de Coeziune și pentru perioada post-2020, adăugând că este nevoie de stabilitatea acestei politici de finanțare, care funcționează ”ca un motor de creștere și convergență al Uniunii Europene”.

Finanțarea infrastructurii de bază în toate sectoarele trebuie să rămână o prioritate pentru regiunile mai puțin dezvoltate, motiv pentru care România susține menținerea unui buget semnificativ pentru politica de coeziune post-2020.

Mai mult, își asumă măsuri pentru a atinge obiectivele politicii de coeziune, așa cum sunt ele definite în Tratat.

Prioritară trebuie să rămână și alocarea financiară, ceea ce înseamnă că bugetarea trebuie să rămână cel puțin la același nivel și în următorul Cadru Financiar Multianual.

La reuniune a participat și comisarul european pentru Politici Regionale, care a subliniat că "niciun stat membru nu va fi imun la provocările viitoare, dar că este important să fie alocat un buget suficient pentru a acoperi nevoile actuale ale tuturor regiunilor".



Semnarea și încheierea acordurilor cu Japonia și Singapore

UE poate profita de abordarea

protecționistă a administrației Trump care a scos SUA din acordul Trans-Pacific (TPP).

Comisia Europeană a prezentat Consiliului, recent, rezultatele negocierilor pentru Acordul de parteneriat economic cu Japonia și pentru acordurile comercial și de investiții cu Singapore, primul pas spre semnarea și încheierea lor.

Acordul cu Japonia este cel mai important acord de parteneriat comercial bilateral negociat vreodată de UE, reunind două dintre principalele 4 puteri economice ale lumii, sau 1 / 3 din PIB mondial.

Acordul comercial și acordul de investiții cu Singapore sunt primele acorduri bilaterale ale UE cu un membru al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

În cadrul ASEAN, Singapore este de departe principalul partener al UE, valoarea totală a comerțului bilateral cu mărfuri ridicându-se la 53,3 miliarde de euro (în 2017), iar a comerțului cu servicii la 44,4 miliarde de euro (în 2016).

După aprobarea din Consiliu, acordurile vor fi trimise Parlamentului European, iar oficialii de la Bruxelles speră ca acordurile cu Japonia și cu Singapore să intre în vigoare înainte de finalul actualului mandat al Comisiei Europene, în 2019.

Europa speră să profite astfel de un context favorabil, după ce administrația americană și-a arătat dezinteresul pentru participarea la acorduri ample, regionale.

Căci președintele american a spus că preferă înțelegerile bilaterale acordurilor de parteneriat și a retras SUA din TPP încă din primele zile după instalarea la Casa Albă.

Totuși, Trump a vorbit și despre reintrarea în acordul Trans-Pacific, chiar dacă s-ar vrea o renegociere a lui, la fel cum se vrea și renegocierea NAFTA (acordul de liber schimb încheiat între SUA, Canada și Mexic).

UE poate profita de protecționismul lui Trump dacă ar grăbi lansarea în negociere a mai multor acorduri de liber schimb, cu atât mai mult cu cât Comisia și-a exprimat, în repetate rânduri, interesul pentru un comerț cât mai deschis, în special după ce SUA a impus tarife la importurile de oțel și aluminiu, aproape declanșând un război comercial.

În toamna anului trecut, UE a și anunțat pornirea negocierilor cu Australia și Noua

Zeelandă, state care - la fel ca și Japonia și Singapore - se numără printre cele 12 semnatare ale TPP.

La fel, UE negociază modernizarea acordului de liber schimb cu Mexic.

Nu este vorba de economii gigatice, ci de economii semnificative la nivel planetar, căci Australia și Noua Zeelandă sunt națiuni care fac comerț liber foarte intens, care au un număr foarte mare de tratate cu alte state și sunt printre puținele țări cu care UE nu are relații comerciale preferențiale.

În context, mediul de afaceri românesc a și primit un semnal din partea UE în pentru valorificarea noilor ferestre de oportunitate negociate cu Japonia şi Singapore.

Principalele oportunităţi în cazul acordului cu Japonia sunt legate de eliminarea taxelor vamale, astfel că tarifele aplicate în cazul a peste 90% din exporturile UE către Japonia vor fi eliminate la intrarea în vigoare a parteneriatului economic.

În ceea ce priveşte Singapore, aceasta va elimina toate taxele vamale existente pentru anumite produse din UE (cum ar fi cele pentru băuturi alcoolice, inclusiv bere şi bere 'stout') şi se va angaja să menţină neschimbat accesul actual scutit de taxe vamale pentru toate celelalte produse din UE.

La data intrării în vigoare a acordului comercial, peste 80% din toate importurile din Singapore vor intra în UE fără taxe vamale.

În prezent, UE exportă în Japonia în fiecare an aproximativ 80 de miliarde de euro de bunuri şi servicii, din care România abia exportă circa 200 de milioane de euro (0,25% din totalul exporturilor europene în Japonia și 0,38% din totalul exporturilor româneşti), în timp ce importăm în valoare de circa 305 milioane de euro.

Cele mai recente date oficiale ale UE arată că volumul comerţului de bunuri şi servicii cu Singapore se ridică la 97 de miliarde de euro, în timp ce volumul comerţului României cu Singapore este estimat la sub 40 de milioane de euro anual.

Singapore este principalul beneficiar al investiţiilor europene în Asia, un adevărat hub european de investiţii în regiune, iar stocurile de investiţii bilaterale UE - Singapore au atins 256 miliarde de euro în anul 2016.

Peste 10.000 de societăţi din UE sunt stabilite în Singapore şi utilizează această ţară ca platformă pentru comerţ şi investiţii în întreaga zonă a Pacificului.



China și SUA, angajate într-un război comercial de zeci de miliarde China a anunțat tarife vamale suplimentare pentru importuri de produse americane în

valoare de 50 de miliarde de dolari, la doar câteva ore după ce SUA a anunțat o măsură similară. Escaladarea rapidă a unui conflict comercial care părea minor a îngrijorat piețele

internaționale, deși președintele american a spus că seria de riposte anunțate de ambele părți ar constitui un război comercial între cele două superputeri economice.

Administrația americană și cea de la Beijing negociau un acord comercial care să reducă imensul deficit comercial al SUA în relația cu China, de circa 375 miliarde de dolari.

Dar SUA a decis să impună tarife vamale de 25% pentru importurile de oțel și 10% pentru importurile de aluminiu, iar pe lista statelor exceptate, pentru moment, nu se află și China.

Ulterior, guvernul Chinei a anunțat că va taxa importurile unor produse agricole americane ca protest la decizia de a tarifa metalele.

Disputa comercială a escaladat când Washingtonul a semnalat că intenționează să impună taxe de 25% asupra a circa 1.300 de produse industriale, medicale sau de transport, în încercarea de a convinge autoritățile chineze să abordeze tema furtului de proprietatea intelectuală și transferurilor forțate de tehnologie dinspre SUA spre China, problemă pe care Beijingul o neagă.

La doar 11 ore după ce administrația de la Washington a anunțat lista, care include produse mai degrabă necunoscute publicului, China a anunțat tarife suplimentare pentru produse care variază de la automobilele Tesla la avioane Gulfstream și de la whiskey Jack Daniel's la bumbac și soia și alte produse agricole americane.

Astfel, comentează Reuters, dacă americanii au țintit produse care beneficiază de suportul politicii industriale chineze de a înlocui produse tehnologice de import cu produse fabricate local în industrii strategice, Beijingul vrea să provoace mai degrabă daune politice, având în vedere că principalele state care vor fi lovite de scumpirea exporturilor sunt statele cu o ridicată producție agricolă ce votează în general cu republicanii.

Ambele liste vizează produse care au generat exporturi de circa 50 de miliarde de dolari, dar nu este clar dacă și când vor fi aplicate.

După publicarea listei, la Washington urmează o perioadă de circa două luni de consultări publice, în timp ce autoritățile chineze au indicat că aplicarea tarifelor suplimentare de import va depinde de aplicarea efectivă a taxelor impuse de americani.


Deschiderea negocierilor de aderare cu

Albania și Macedonia

Comisia condusă de Jean Claude Juncker și-a făcut un obiectiv din accelerarea extinderii UE în Balcanii de Vest.

Comisia Europeană a propus statelor membre ale UE deschiderea negocierilor de

aderare a Albaniei şi Macedoniei la blocul comunitar.

Comisia Europeană a adoptat recent pachetul său anual cu privire la extinderea Uniunii, care evaluează individual șase state din Balcanii de Vest și Turcia.

Potrivit executivului european, evaluarea progreselor și identificarea întârzierilor vor încuraja cele șapte state să continue procesul de reformă, astfel încât perspectiva accederii în UE să devină realitate.

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene, Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: [email protected]


Simplificarea utilizării fondurilor

europene UE pregăteşte simplificarea normelor de

utilizare a diferitelor tipuri de fonduri, indiferent dacă sunt gestionate direct de către Comisia Europeană, în mod indirect de către diverse organizații și organisme sau împreună cu autoritățile naționale.

Comitetul Reprezentanților Permanenți din cadrul Consiliului (Coreper) a aprobat un acord la care s-a ajuns cu Parlamentul European referitor la așa-numitul Regulament Omnibus privind normele financiare ale UE, document ce va modifica atât regulamentul financiar actual (care stabilește un cadru general pentru gestionarea bugetului), cât și o serie de acte care reglementează programele multianuale ale UE în domenii specifice, inclusiv politica de coeziune.

Ce modificări aduce Regulamentul Omnibus:

facilitarea rambursării costurilor Noile norme vor extinde posibilitatea ca

plățile din bani europeni să se bazeze pe obținerea de rezultate sau pe o metodă predefinită, mai curând decât să se urmărească fiecare euro cheltuit.

În cazul în care nu sunt disponibile date statistice sau istorice, pot fi utilizate expertizele pentru evaluarea costurilor.

Prin asta se urmăreşte reducerea formalităților administrative atât pentru beneficiari, cât și pentru autorități.

Autorităţile europene speră că va scădea riscul de eroare și va deveni mai ușor pentru micii beneficiari cu resurse limitate să acceseze fonduri europene.

Totodată, organizațiile mici vor beneficia de faptul că munca de voluntariat va fi recunoscută ca parte a contribuției lor la cerința de cofinanțare.

verificări și evaluări unice Pentru a evita controalele multiple ale

acelorași activități și entități, Comisia Europeană va putea să se bazeze mai mult pe audituri și evaluări realizate de partenerii săi internaționali și de statele membre.

Noile norme nu permit Comisiei să solicite aceleași informații de două ori.

norme mai simple pentru combinarea surselor de finanțare

Multe modificări sunt menite să faciliteze utilizarea diferitelor programe și instrumente pentru finanțarea de proiecte, aplicând, unde e posibil, un set unic de norme.

De exemplu, va fi mai ușor de combinat finanțarea din fonduri structurale ale UE cu instrumentele financiare și cu Fondul european pentru investiții strategice, prin intermediul așa-numitei "finanțări mixte".

Va fi posibilă şi combinarea unor granturi și instrumente financiare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, în vederea finanțării de proiecte în domeniul transporturilor, al energiei și al tehnologiei informației și comunicațiilor.

UE speră că astfel va încuraja utilizarea unui mix amplu de contribuții de la bugetele naționale și de la investitori privați în scopul valorificării la maximum a resurselor UE.

un cadru unic de reglementare Normele financiare ale UE sunt, de

asemenea, reorganizate pentru a fi mai concise și mai ușor de înțeles. Regulamentul financiar și cele mai importante dispoziții din "normele de aplicare" au fost reunite într-un așa-numit "cadru unic de reglementare".

În viitor se va pune accentul pe elementele comune ale diferitelor metode de gestionare și tipuri de execuție bugetară prin consolidarea normelor respective, care au fost repartizate în întreg textul regulamentului financiar actual, în capitole dedicate.

Precizăm că propunerea privind Regulamentul Omnibus a fost prezentată de Comisie în septembrie 2016, iar în noiembrie 2017, patru acte legislative din domeniul agriculturii au fost separate de regulamentul principal pentru a li se permite intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Un acord provizoriu cu privire la principalele elemente ale Regulamentului Omnibus a fost obținut în decembrie 2017, iar la 27 martie 2018 au fost convenite cu Parlamentul detaliile finale și datele de aplicare ale normelor.

În mod normal, Parlamentul trebuie să aprobe Regulamentul în primă lectură, iar ulterior, textul va fi înaintat Consiliului spre adoptare finală, preconizându-se să intre în vigoare în iulie 2018, urmând să fie aplicat imediat în cea mai mare parte.

Instituțiile europene vor beneficia de o perioadă de adaptare – până la 1 ianuarie 2019 - la noile norme în ceea ce privește cheltuielile lor administrative.

Principalul motor al acestei reforme a fost dorința de a ușura munca beneficiarilor de fonduri UE, dar se așteaptă și o implementare mai rapidă, cu costuri mai puține, un impact mai mare al politicilor pe teren și un acces mai ușor pentru micii beneficiari.



Incertitudini în privința ieşirii din piaţa

unică şi uniunea vamală

Negociatorul-şef al UE pentru Brexit a declarat că Marea Britanie poate reveni, până la sfârşitul perioadei de tranziţie, asupra poziţiei de a ieşi din piaţa unică şi uniunea vamală.

Căci, atâta timp cât aceasta nu a ieşit din UE, orice este încă posibil și, dacă britanicii doresc să-şi modifice liniile roşii, se va modifica și poziția de la Bruxelles.

Cu atât mai mult cu cât ceea ce creează problema în Irlanda este decizia Marii Britanii de a face ce nu este obligatoriu, respectiv de a ieși și din piaţa unică şi din uniunea vamală.

Reamintim faptul că, la împlinirea unui an de la declanșarea formală a Brexitului, a fost prezentat un calendar al etapelor următoare:

17 aprilie 2018: Reuniune a miniştrilor afacerilor europene din UE pentru trecerea în revistă a ultimelor evoluţii din cadrul negocierilor pentru Brexit.

28-29 iunie 2018: Rezolvarea problemei frontierei irlandeze. Cei 27 de membri ai UE - fără Marea Britanie - urmează să evalueze în cadrul unui summit dacă a fost rezolvată problema frontierei dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda.

Britanicii au acceptat să integreze în proiectul de acord aflat în prezent pe masa

discuţiilor - cel puţin până când va fi propusă o altă soluţie satisfăcătoare - opţiunea unui "spaţiu comun de reglementare", în care între UE şi Irlanda de Nord să nu existe "frontiere interne", astfel încât între Irlanda şi Irlanda de Nord să nu reapară o "frontieră dură".

Problema reapariţiei unei frontiere "dure" între Irlanda şi Irlanda de Nord este una ultrasensibilă, capabilă să reînvie demonii războiului civil care a devastat insula, soldat cu aproape 3500 de morţi între 1968 şi 1998.

18-19 octombrie 2018: Se prevede să fie gata textul final al acordului de Brexit.

Summitul din octombrie este data limită stabilită de negociatorul şef al UE pentru finalizarea negocierilor şi ajungerea la un acord care să cuprindă atât organizarea "divorţului" cât şi perioada de tranziţie.

Acestora ar urma să li se adauge o declaraţie politică - fără valoare juridică - prin care să fie definit cadrul viitoarei relaţii dintre UE şi Marea Britanie.

Acordul trebuie apoi validat formal de statele membre şi supus aprobării Parlamentului European, în timp ce, la rândul ei, Marea Britanie va supune documentul votului parlamentului până la ultimul trimestru al anului în curs.


Lipsa unui acord cu UE - un „dezastru” pentru industria alimentară britanică

Un așa-numit „hard Brexit” ar fi „dezastruos” pentru producătorii de alimente și băuturi din Marea

Britanie și ieșirea Regatului Unit din UE fără un acord „trebuie evitată cu orice preț”. Căci, un raport al Comisiei de specialitate a Parlamentului britanic susține că succesul industriei

alimentare a fost extrem de dependent de participarea la piața unică și uniunea vamală. De aceea, este necesară o aliniere permanentă a condițiilor de reglementare, standardelor și

regulilor comerciale cu UE, motiv ca, la votarea propunerii ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Vamală să se aibă în vedere acest aspect (mai ales după ce - în legea privind ieșirea din UE - s-a acceptat un privind apartenența la aceasta).

De altfel, Guvernul britanic a dat în ultima vreme unele semnale că ar putea renunța la intenția de a părăsi Uniunea Vamală, cu atât mai mult cu cât că cei mai mulți reprezentanți ai industriei alimentare din Marea Britanie susțin menținerea, și după Brexit, a statului de membru al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care reglementează acest sector.

Producția de alimente și băuturi contribuie aproape 29 de miliarde de lire sterline (33 miliarde de euro) la economia britanică și angajează sute de mii de oameni.

De fapt, aproape un sfert din angajații industriei provin din alte state membre ale Zonei Economice Europene (ce cuprinde statele UE, Islanda, Norvegia și Liechtenstein).

Cea mai mare parte a companiilor ce produc alimente și băuturi vor să respecte regulile UE iar deputații britanici consideră că regulile europene privind indicațiile geografice, standardele înalte de calitate și etichetarea armonizată ar trebui păstrate.

De altfel, chiar companii importante din domeniu, precum Diageo sau Ferrero, au avertizat că și unele bariere netarifare - întârzierile de la frontieră sau birocrația crescută - ar avea un impact asupra competitivității industriei britanice.



Acces facil al cetățenilor la propriile date medicale

Ca urmare a propunerilor prezentate de

Comisie, cetățenii și-ar putea consulta și gestiona mai ușor datele medicale, iar autoritățile publice ar putea să le utilizeze mult mai simplu pentru cercetare, profilaxie și reforme ale sistemului de sănătate – lucru posibil în baza inițiativelor de facilitare a fluxului liber al datelor fără caracter personal în cadrul pieței unice digitale.

Propunerile utilizează pe deplin potențialul tehnologiilor digitale de a aduce îmbunătățiri în domeniul sănătății și cercetării medicale, fapt ce va facilita accesul la datele medicale, va consolida profilaxia bolilor și îngrijirea orientată către pacient, va asigura o reacție rapidă la amenințările pandemice și va permite îmbunătățirea tratamentelor.

Propunerile se bazează pe Regulamentul general privind protecția datelor, în vigoare din mai 2018, va asigura:

facilitarea accesului la datele din sectorul public și creșterea gradului de reutilizare a acestora, prin intermediul unor norme revizuite privind informațiile;

schimbul de date științifice în 2018, printr-un nou set de recomandări, ce abordează schimbările tehnologice și politice înregistrate

de la ultima propunere privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora;

schimbul de date în sectorul privat și în contexte de tip business-to-business și business-to-government, printr-un set de orientări cu privire la principiile juridice și tehnice ce ar trebui să gestioneze colaborarea în materie de schimb de date în sectorul privat;

păstrarea în siguranță a datelor medicale ale cetățenilor și promovarea, în același timp, a unei cooperări la nivel european, prin intermediul unui plan de acțiune axat pe cetățeni atunci când este vorba de datele privind sănătatea acestora.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul urmează să adopte propunerile care cuprind norme revizuite privind informațiile din sectorul public.

La finalul lui 2018 și începutul lui 2019, Comisia va organiza o masă rotundă la nivel înalt despre schimbul de date în sectorul privat în contexte de tip business-to-government.

Facem mențiunea că valoarea economiei europene a datelor a fost, în 2016, de 300 de miliarde de euro, iar aplicarea măsurilor legislative și de politică adecvate ar permite creșterea acestei valori până la 739 de miliarde de europână în 2020 (cifră ce reprezintă 4% din PIB-ul UE)

Acces rapid pentru autorități la probe electronice

Autoritățile polițienești și judiciare ar putea obține mai ușor și mai prompt probele electronice de care au nevoie, cum ar fi e-mailuri sau documente stocate în cloud, pentru cercetarea, urmărirea penală și condamnarea infractorilor și teroriștilor.

Prin noile norme, propuse de Comisia Europeană, vor putea fi identificate mai bine pistele din mediul online și de la nivel transfrontalier, fiind garantată, totodată, respectarea drepturilor și libertăților tuturor părților implicate.

Căci, în timp ce autoritățile de asigurare a respectării legii lucrează în continuare cu metode greoaie, infractorii utilizează tehnologii de vârf rapide pentru a acționa, motiv ca să se pună la dispoziția acestor instituții metode demne de secolul XXI, pentru a le permite să combată criminalitatea.

Propunerile vizează, printre altele, crearea unui ordin european de divulgare a informațiilor, prin care un prestator de servicii va fi obligat să răspundă în termen de 10 zile sau 6 ore în cazuri de urgență la solicitările unei autorități judiciare dintr-un stat membru privind probele electronice.

Se are în vedere și prevenirea ștergerii datelor printr-o ordonanță asigurătorie europeană, astfel încât o autoritate judiciară dintr-un stat membru să îi poată impune unui prestator de servicii să păstreze anumite date specifice pentru a putea fi solicitate ulterior.

Totodată, se impune și includerea unor garanții și măsuri reparatorii solide, care să asigure o protejare solidă a drepturilor fundamentale, prestatorul de servicii având posibilitatea să ceară o revizuire dacă, de exemplu, ordinul încalcă în mod vădit Carta drepturilor fundamentale a UE.

Apare și obligația prestatorilor de servicii să desemneze un reprezentant legal în Uniune, care să primească și să asigure respectărea hotărârilor și ordinelor emise de autoritățile competente din statele membre în scopul strângerii de probe în cadrul procedurilor penale.

Se are în vedere asigurarea securității juridice pentru întreprinderi și prestatori de servicii (care desfășoară activități în Uniune și care sunt stabiliți sau reprezentați în alt stat membru).

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Deschiderea și gestionarea unei afaceri se mută în mediul on-line

Companiile vor avea posibilitatea de a fuziona sau de a se diviza, precum și de a se deplasa, mai ușor în cadrul pieței unice datorită noilor norme propuse de Comisie, care vor asigura și o mai bună protecție a drepturilor angajaților, vor preveni abuzurile fiscale și vor stimula potențialul de creștere al companiilor europene prin digitalizarea procesului de deschidere și gestionare a unei afaceri.

Căci, de prea multe ori, companiile europene se află în imposibilitatea de a căuta oportunități de afaceri în străinătate, ceea ce a impus modernizarea normelor privind dreptul societăților comerciale prin mai multe soluții online, care să le permită să își diminueze costurile și să câștige timp, oferind antreprenorilor cinstiți – și în acest mod - posibilitatea de a-și alege locul în care să își desfășoare activitatea și modul în care își dezvoltă și își reorganizează afacerea.

Propunerile se concentrează pe norme armonizate pentru - deplasarea, fuzionarea și divizarea societăților comerciale, însoțite de garanții solide împotriva abuzurilor (prin stabilirea unor proceduri comune aplicabile la nivelul UE), cât și crearea societăților comerciale online, care vor permite companiilor să se înregistreze, să înființeze noi filiale sau să depună documente la Registrul Comerțului online (digitalizarea procesului de înființare a unei firme va contribui la creșterea eficacității și a eficienței acestuia).

Reamintim faptul că, în 2015, Comisia a prezentat Strategia privind piața unică digitală, menită să răspundă provocărilor cu care se confruntă economia digitală, angajându-se să adopte norme mai simple și mai puțin împovărătoare pentru companii, lucru care includea și punerea la dispoziție a unor soluții digitale pe care acestea le pot utiliza pe tot parcursul ciclului lor de viață, în special în scopul înregistrării și depunerii documentelor și informațiilor proprii acestora.

De asemenea, Comisia a anunțat și că va evalua necesitatea actualizării normelor privind fuziunile transfrontaliere și a introducerii unor norme privind divizările transfrontaliere.

Transparență și echitate pe platformele online

Firmele precum cele hoteliere,

comercianții care vând în mediul on-line, dezvoltatorii de aplicații și alte companii similare, ce se bazează pe motoarele de căutare pentru atragerea traficului de internet pe propriile site-uri, se numără printre cele care vor beneficia de noile norme propuse de Comisie, al căror obiectiv este de a crea un mediu de afaceri echitabil, transparent și previzibil pentru firmele și comercianții mai mici care recurg la platforme on-line.

Platformele și motoarele de căutare sunt canale importante prin care companiile europene pot ajunge la consumatori, dar trebuie controlat faptul că ele nu abuzează de puterea lor și că nu cauzează astfel prejudicii utilizatorilor comerciali.

Trebuie asigurat faptul că platformele și motoarele de căutare tratează echitabil companiile, promovându-se astfel încrederea în mediul platformelor on-line din UE.

Noile norme vor urmări, printre altele, sporirea transparenței, prin asigurarea unor termeni și condiții de utilizare ușor de înțeles și consultat, precum și prin elaborarea unor politici generale privind utilizarea datelor sau modul de tratarea a serviciilor și bunurilor și a unor criterii generale de clasare în rezultatele de căutare.

De asemenea, trebuie asigurată soluționarea mai eficientă a litigiilor, prin instituirea unor sisteme interne de tratare a reclamațiilor, indicarea unor mediatorii independenți și calificați sau desemnarea voluntară a unora sau posibilitatea ca asociațiile patronale să aibă dreptul de a introduce acțiuni în justiție în numele firmelor reprezentate.

Este importantă, totodată, stabilirea unui observator UE care să monitorizeze impactul noilor norme, cu scopul de a permite Comisiei să ia, dacă este cazul, măsuri în continuarea propunerii legislative.

În funcție de progresele înregistrate și pe baza informațiilor obținute prin intermediul observatorului UE, Comisia va evalua în 3 ani necesitatea unor măsuri ulterioare.

Regulamentul propus dă curs angajamentului asumat de Comisia Europeană de a pregăti măsuri care să abordeze problemele legate de clauzele contractuale și practicile comerciale inechitabile identificate în cadrul relațiilor dintre platformele on-line și mediul de afaceri, prin analizarea opțiunilor în materie de soluționare a litigiilor, a criteriilor privind practicile echitabile și a transparenței.

Propunerea este rezultatul unui exercițiu de colectare de date care se desfășoară deja de doi ani și care a presupus ample consultări, cercetare economică și elaborarea de politici, precum și numeroase ateliere de lucru.



Cod de bune practici pentru combaterea dezinformării online

Un cod de bune practici, sprijin pentru o

rețea independentă de persoane care verifică veridicitatea informațiilor, acțiuni de stimulare a jurnalismului de calitate și de promovare a educației în domeniul mass-media fac parte dintre măsurile Comisiei pentru combaterea dezinformării on-line și pentru protejarea valorilor europene și a securității cetățenilor.

Dezinformarea, ca instrument de influență politică, nu este nouă dar noile tehnologii, mai ales cele digitale, i-au extins aria de acoperire în mediul online, putând submina astfel democrația și societatea.

Încrederea în mediul online este ușor de pierdut, dar dificil de recâștigat și, de aceea, sectorul de profil trebuie să colaboreze cu autoritățile de la toate nivelele.

Platformele online au un rol important în combaterea campaniilor de dezinformare organizate de persoane și state care urmăresc să amenințe democrația și, în acest context, măsurile menționate au în vedere:

aplicarea unui cod de bune practici la nivelul UE de către platformele online;

dezvoltarea unei rețele europene independente care să verifice informațiile, selectată din rândul membrilor europeni ai Rețelei internaționale de verificatori ai veridicității informațiilor);

realizarea unei platforme online securizate europene privind dezinformarea, care să sprijine rețeaua de verificatori și cercetătorii universitari relevanți, precum și să obțină acces la date din întreaga UE;

îmbunătățirea educației în domeniul mass-mediei, pentru a le permite cetățenilor europeni să identifice dezinformarea online și să abordeze conținutul online dintr-o perspectivă critică;

sprijinirea statelor membre pentru a asigura alegeri care să nu fie influențate, în

contextul amenințărilor cibernetice din ce în ce mai complexe și a dezinformării online;

promovarea sistemelor voluntare de identificare online pentru a îmbunătăți trasabilitatea și identificarea furnizorilor de informații, precum și pentru a promova o încredere sporită în interacțiunile online;

promovarea unor informații diversificate și de calitate, prin intensificarea sprijinului acordat de statele membre jurnalismului de calitate în scopul asigurării unui sector mediatic pluralist, diversificat și sustenabil;

elaborarea și implementarea unei politici strategice și coordonate de comunicare, care să combine inițiative actuale și viitoare ale UE privind dezinformarea online cu cele ale statelor membre și să definească acțiuni de informare și sensibilizare a publicului.

Printre acțiunile, la nivelul UE, în această direcție amintim un raport independent publicat de Grupul la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, datele referitoare la fenomenul știrilor false din sondajul Eurobarometru și un studiu privind știrile false și dezinformarea publicat de Centrul Comun de Cercetare.

În scurt timp, Comisia va organiza și un forum care să ofere un cadru pentru o cooperare eficientă între părțile interesate relevante, inclusiv platformele online, sectorul publicitar și principalii difuzori de publicitate, și să asigure asumarea unui angajament în favoarea coordonării și a intensificării eforturilor de combatere a dezinformării.

Prima realizare a forumului ar trebui să fie, însă, un Cod de bune practici la nivelul UE privind dezinformarea, care ar urma să fie publicat până în iulie 2018, în vederea obținerii unui impact măsurabil până în octombrie 2018 (ce va prezentat într-un raport cu privire la progresele înregistrate). (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Noi angajamente cu ocazia Zilei Digitale 2018

Miniștri și alți reprezentanți ai statelor

membre UE, precum și ai sectorului industrial, mediului academic și societății civile s-au reunit pentru a încuraja cooperarea în ceea ce privește inteligența artificială, tehnologia blockchain, serviciile de e-sănătate și inovarea.

Discuțiile s-au concentrat pe modul în care evoluțiile tehnologice vor modela viitorul Europei, în acest sens fiind esențială crearea unei piețe unice digitale solide, cu investiții sporite și competențe digitale îmbunătățite.

Căci europenii încep să resimtă concret beneficiile pieței unice digitale, fiindcă pot să se bucure de serviciile lor preferate de muzică și film on-line atunci când călătoresc în străinătate, fără tarife de roaming.

În curând, geoblocarea atunci când facem cumpărături pe internet nu va mai fi decât o amintire îndepărtată.

Cât privește datele personale, acestea vor fi și ele, din luna mai, mai bine protejate.

În acest sens, sărbătorirea Zilei Digitale este un moment potrivit pentru a se recunoaște realizările, dar și pentru a încuraja statele membre să avanseze rapid în privința propunerilor legislative, pentru a pregăti, împreună, viitorul digital.

Prin unirea forțelor și resurselor, trebuie

făcut mai mult pentru a profita de tehnologii precum inteligența artificială și blockchain.

În acest context, cu ocazia Zilei Digitale 2018 s-a pledat pentru unirea forțelor în domeniul inteligenței artificiale, prin promovarea unei colaborări strânse între țările europene, inclusiv în privința utilizării celor mai înalte standarde de protecție a datelor; Comisia urmând să adopte o comunicare privind inteligența artificială.

De asemenea, se are în vedere crearea unui parteneriat european privind tehnologiile blockchain, în contextul în care Comisia Europeană a lansat Observatorul și forumul UE privind tehnologia blockchain și a

anunțat investiții de aproape 300 de milioane euro în proiecte ce utilizează tehnologia.

Este urmărită și amplificarea schimbului de date pentru personalizarea serviciilor medicale, printr-o cooperare consolidată între statele membre care va contribui la soluționarea problemelor legate de lipsa interoperabilității și de fragmentarea inițiativelor în cadrul UE, garantând totodată cele mai înalte standarde europene de protecție a datelor.

O ideea nouă este și încurajarea inovării cu ajutorul unui nou instrument online - radarul de inovare - având ca scop facilitarea punerii în legătură a inovatorilor cu cei care pot să introducă inovațiile pe piață.

Nu în ultimul rând, se va urmări crearea unor coridoare de testare 5G transfrontaliere, pentru a sprijini mobilitatea conectată și automatizată, un prim set de coridoare fiind anunțat în septembrie 2017.

De altfel, progresele în domeniu includ

o declarație de intenție între Spania și Portugalia privind existența a două coridoare, cooperarea între Bulgaria, Grecia și Serbia pe coridorul comun și intenția Italiei de a coopera cu toate părțile interesate pentru dezvoltarea unui coridor 5G în zona trecătorii Brenner, ce leagă Austria și Italia.

În context, reamintim faptul că în Ziua Digitală 2017 s-a pus accentul pe 5 inițiative - semnarea unei declarații privind situarea Europei ca actor mondial în domeniul tehnicii de calcul de înaltă performanță, lansarea unei platforme europene privind digitalizarea sectorului industrial pentru conectarea inițiativelor naționale, semnarea unei scrisori de intenție pentru stabilirea unui cadru juridic privind testele transfrontaliere în materie de automobile conectate, inițierea unui program de stagii privind oportunitățile mediului digital și prezentarea unui Cadru european de interoperabilitate actualizat (consacrat în Declarația privind guvernarea electronică).



Inteligența artificială în slujba cetățenilor europeni Inteligența artificială face deja parte din viețile noastre de zi cu zi, de la utilizarea unui asistent

personal virtual pentru a ne planifica ziua până la melodiile pe care ni le sugerează telefoanele noastre și, pe lângă faptul că ne ușurează viața, sistemele inteligente ne ajută să rezolvăm unele dintre cele mai mari provocări mondiale - tratarea bolilor cronice, combaterea schimbărilor climatice și anticiparea amenințărilor la adresa securității cibernetice.

De aceea, se consideră că fiecare cetățean european va avea beneficii din utilizarea inteligenței artificiale, iar competitivitatea Europei în domeniu va crește, astfel încât abordarea europeană, tridirecțională, vizează să sporească investițiile publice și private în acest sector, să realizeze pregătirea necesară pentru schimbările socio-economice aferente și să asigure cadrul etic și juridic.

În acest sens, se are în vedere investirea a cel puțin 20 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2020, Comisia urmând să-și îndeplinească rolul care îi revine – de a oferi cercetătorilor imboldul de care au nevoie pentru a putea dezvolta următoarea generație de tehnologii și aplicații de inteligență artificială, iar companiilor, mijloacele necesare pentru a le putea adopta și integra în activitatea lor."

Măsurile propuse au ca scop sprijinului financiar și încurajarea recurgerii la inteligența artificială în sectoarele public și privat, prin mobilizarea de fonduri prin programul pentru cercetare și inovare Orizont 2020, parteneriate public-privat existente sau Fondul european pentru investiții strategice, precum și prin norme ce vizează punerea la dispoziție a mai multor date pentru reutilizare și măsuri ce facilitează schimbul de date.

De asemenea, se urmărește pregătirea pentru schimbările socio-economice generate de inteligența artificială, prin modernizarea sistemelor de educație și formare profesională naționale și sprijinirea tranzițiilor de pe piața muncii pe baza Pilonului european al drepturilor sociale, sprijinirea parteneriatelor dintre mediul de afaceri și sistemul educațional sau instituirea de programe de formare specializate, cu sprijin financiar din partea FSE al programelor din următorul cadru (2021-2027).

Importantă este și asigurarea unui cadru etic și juridic adecvat, prin elaborarea, pe baza Cartei drepturilor fundamentale a UE, unor orientări de etică privind dezvoltarea inteligenței artificiale.

Ca urmare a Declarației de cooperare semnate de 24 de state membre, Comisia va începe să colaboreze cu statele membre pentru a redacta, până la sfârșitul anului, un plan coordonat cu privire la inteligența artificială și va continua să investească în inițiative esențiale din domeniu cum ar fi componentele și sistemele electronice de mare eficiență, tehnica de calcul de înaltă performanță (HPC) sau proiectele legate de tehnologiile cuantice și de cartografierea creierului uman.

Sistemul de informare al pieței interne

De la lansarea sa, în 2008, Sistemul de informare al pieței interne (IMI) a facilitat, în cei 10 ani de funcționare, punerea în practică a dreptului cetățenilor UE de a locui, lucra sau face afaceri în alte state membre portalul multilingv on-line facilitând 110.000 schimburi de informații între autoritățile naționale pe teme ca furnizarea de servicii, candidaturile pentru un Card profesional european (CPE) și recunoașterea calificărilor profesionale.

De asemenea, el ar putea servi drept platformă de sprijin pentru noi instrumente inovatoare având scopul de a facilita mobilitatea furnizorilor de servicii, cum ar fi cardurile electronice, în întreaga UE.

O piață unică eficientă este esențială pentru creștere și prosperitate în UE, motiv de a profita din plin de tehnologiile digitale de ultimă generație pentru a accelera procedurile administrative și a reduce birocrația.

IMI este esențial, iar în ultimii 2 ani a avut o contribuție majoră la succesul CPE, așa cum

rezultă din evaluarea - făcută de Comisie – a experienței de utilizare a acestora și a procedurilor privind mecanismul de alertă.

Lansat în ianuarie 2016, Cardul este disponibil pentru cinci profesii predispuse la mobilitate (asistenți medicali generaliști, farmaciști, fizioterapeuți, ghizi montani și agenți imobiliari), iar mecanismul de alertă presupune ca țările UE să se avertizeze reciproc cu privire la profesioniștii care lucrează în domeniul sănătății sau al educației minorilor care au restricții sau interdicția de a practica într-un alt stat membru.

Evaluarea arată că atât CPE, cât și mecanismul de alertă au contribuit la creșterea siguranței mobilității profesionale și au furnizat valoare adăugată față de procedurile tradiționale de recunoaștere a calificărilor.

Feedback-ul primit de la părțile interesate a confirmat, de asemenea, că mecanismul de alertă consolidează cooperarea și încrederea autorităților naționale în ceea ce privește mobilitatea în siguranță a profesioniștilor.

(Sursa. http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


CE și FEI au lansat programul

paneuropean VentureEU

Comisia Europeană și Fondul European de Investiții au lansat un program paneuropean de fonduri-din-fonduri pentru capital de risc -Pan-European Venture Capital Funds-of-Funds - VentureEU, cu scopul de a stimula investițiile în întreprinderile inovatoare nou-înființate (start-ups) și în cele în curs de extindere (scale-ups) din întreaga Europă.

Programul paneuropean de fonduri de fonduri cu capital de risc (VentureEU) în cadrul Uniunii piețelor de capital (UPC) și al Inițiativei privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora a fost propus ca parte a strategiei privind Știința deschisă, inovarea deschisă și deschiderea către lume (Open Science, Open Innovation and Open to the World) din 2015.

Accesul la capitalul de risc pentru inovare joacă un rol esențial, motiv pentru care Comisia și FEI au anunțat care sunt cele șase fonduri participante care vor primi sprijin din partea UE în vederea realizării misiunii lor de a investi în piața europeană a capitalului de risc.

În noiembrie 2016, Comisia și FEI au lansat o cerere de exprimare a interesului primind 17 de cereri (până la termenul limită de 31 ianuarie 2017), fiind selectate șase fonduri, iar primele două acorduri - între IsomerCapital și FEI și între Axon Partners Group și FEI - au fost semnate deja la Bruxelles.

Celelalte patru acorduri, cu Aberdeen Standard Investments, LGT, Lombard Odier Asset Management și Schroder Adveq sunt programate să fie finalizate în cursul acestui an.

UE va oferi investiții în valoare de până la 410 milioane de euro - inclusiv 67 de milioane de euro din resursele proprii ale FEI: 200 de milioane de euro în cadrul programului Orizont 2020 InnovFin pentru capitaluri proprii, 105 milioane de euro în cadrul programului COSME (Programul european pentru întreprinderi mici și mijlocii) și 105 milioane de euro în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) - așa-numitul „Plan Juncker”.

Restul finanțării va fi colectat de către administratorii fondurilor selectate, în principal de la investitorii independenți.

Fondurile vizează să mobilizeze 2,1 miliarde euro ca investiții publice și private.

Se așteaptă să se atragă 6,5 miliarde euro sub formă de noi investiții în întreprinderile nou-înființate și în cele în curs de extindere inovatoare din Europa, dublându-se valoarea capitalului de risc disponibil actualmente.

Cu ajutorul VentureEU, numeroși întreprinzători europeni inovatori vor beneficia în curând de investițiile de care au nevoie pentru a inova și pentru a avea succes la scară mondială, ceea ce înseamnă mai multe locuri de muncă și o creștere economică sporită.

VentureEU este un element-cheie al strategiei de inovare deschisă, lansată în urmă cu trei ani, care ajută Europa să își păstreze rolul de lider industrial și să fie un adevărat motor economic.”

El va duce la creșterea valorii și dimensiunii medii a fondurilor cu capital de risc și va ajuta întreprinderile nou-înființate cu potențial mare de dezvoltare să rămână și să se dezvolte în Europa, în vederea valorificării pe deplin a pieței unice.

De asemenea, VentureEU vine ca o completare importantă pe scena europeană a capitalurilor proprii, căci deși Comisia a oferit până acum sprijin pentru mai mult de 500 de fonduri, este prima dată când se creeaă un astfel de program unic.

Capitalul de risc este esențial pentru o bună funcționare a uniunii piețelor de capital, însă el este în continuare insuficient dezvoltat (în 2016, investitorii în capital de risc au investit 6,5 miliarde euro în UE, în comparație cu 39,4 miliarde euro în SUA).

În plus, fondurile cu capital de risc din Europa sunt prea reduse - 56 de milioane euro în medie, în comparație cu 156 de milioane euro în SUA.

Prin urmare, aceste întreprinderi se mută către ecosisteme în care au șanse mai mari să se dezvolte rapid.

Numărul întreprinderilor care, la sfârșitul anului 2017, au atins valoarea de piață de peste 1 miliard de dolari (adică statutul de „unicorn”) a fost de 26 în UE, în comparație cu 109 în SUA și 59 în China.

Se așteaptă ca aproximativ 1.500 de întreprinderi nou-înființate și în curs de extindere din întreaga UE să aibă acces la acest program.

Cele 6 fonduri vor lua participații într-o serie de fonduri cu capital de risc mai mici și vor acoperi proiecte în cel puțin 4 țări europene fiecare și vor contribui la finanțarea IMM și a întreprinderilor cu capitalizare medie din diverse sectoare - tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), sectorul digital, științele vieții, tehnologiile medicale, precum și eficiența utilizării resurselor și eficiența energetică.

Investițiile UE în VentureEU vor fi gestionate de FEI sub supravegherea Comisiei (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Competitivitate sporită în comerțul cu amănuntul

Pentru un sector de comerț cu amănuntul mai deschis, integrat și competitiv, statele membre UE beneficiază de un set de bune practici, ce abordează o multitudine de restricții din domeniu, precum și de orientări pentru reforme și pentru stabilirea de priorități privind respectarea legislației relevante.

Astfel, Comisia a identificat o serie de practici foarte concrete și eficiente, care au rolul de a ghida eforturile statelor membre în ceea ce privește intensificarea inovării, a productivității și a competitivității sectorului nostru de comerț cu amănuntul și care vor permite comercianților cu amănuntul europeni să își consolideze prezența la nivel global, vor sprijini numeroase IMM-uri din sector (care sunt adesea firme de familie) în eforturile lor de a îmbrățișa schimbările tehnologice, contribuind, totodată, la crearea de locuri de muncă și la stimularea creșterii economice.

Potrivit comunicării prezentate, principalele domenii în care pot fi înregistrate progrese suplimentare sunt facilitarea stabilirii de unități de comerț cu amănuntul, prin îmbunătățirea gradului de conformitate cu directiva privind serviciile, reducerea restricțiilor privind funcționarea cotidiană a magazinelor, prin asigurarea de condiții de concurență echitabile în ceea ce privește comerțul cu amănuntul, precum și lanțuri de aprovizionare echitabile și eficiente și adoptarea de noi abordări în ceea ce privește promovarea vitalității centrelor urbane (în acest sens fiind publicat un ghid referitor la favorizarea revitalizării și modernizării sectorului micului comerț cu amănuntul).

Comunicarea include și un indicator privind restricționarea comerțului cu amănuntul (RRI), ce oferă o imagine utilă a situației actuale a comerțului cu amănuntul în statele membre și contribuie la identificarea celor mai bune practici și a domeniilor care ar putea face obiectul unor eventuale reforme.

Comisia va continua să monitorizeze evoluția cadrelor de reglementare relevante și a tendințelor economice întrucât, în UE, comerțul cu amănuntul reprezintă al doilea sector de servicii ca mărime după sectorul serviciilor financiare, generând 4,5% din valoarea adăugată în economia UE și asigurând 8,6 % din totalul locurilor de muncă în UE. gospodăriile din UE cheltuiesc până la o treime din bugetele lor pe cumpărături efectuate în magazine de desfacere cu amănuntul.

Comerțul cu amănuntul este o forță motrice pentru inovare și productivitate și, mai puține restricții în ceea ce privește comerțul cu amănuntul înseamnă creșterea productivității în industria prelucrătoare, iar un sector al comerțului cu amănuntul mai eficient poate oferi consumatorilor prețuri mai mici, ceea ce creează o cerere mai mare și îndreptarea producătorilor către produse mai inovatoare.


Producția va continua la Sidex

Autoritățile române nu reacționează la potențiala vânzare a celui mai mare combinat siderurgic din țară, doar șeful autorității antitrust din România opinând că dacă se va vinde Sidex Galaţi, Comisia se va asigura că noul cumpărător nu va închide combinatul.

Este un caz gestionat de Comisie, întrucât afectează multe state membre - Mittal vrea să cumpere un combinat mare din Italia (producătorul italian Ilva, cea mai mare oţelărie europeană), dar Comisia spune că, în acest fel, Mittal ar deveni prea mare în Europa şi ar trebui să renunţe la mai multe active din ţări europene, printre care şi combinatul Sidex.

Ori, în acest caz, dacă ArcelorMittal ar renunţa la unitatea din Galaţi (fostul Sidex), guvernanții ar trebui să fie interesați fiindcă numai pe platforma industrială sunt aproape 800 de IMM-uri care gravitează în jurul combinatului siderurgic, la care se adaugă câteva mii din ţară, ce fac afaceri cu Sidexul.

Înainte de a autoriza tranzacţia, Comisia se va consulta cu autorităţile de profil din ţările implicate urmărind să nu fie distorsionată

concurenţa în UE, iar activele să fie vândute unor operatori care au capacitatea.

Pentru a obține autorizarea Comisiei, ArcelorMittal s-a oferit să vândă unităţile ArcelorMittal Piombino (singura linie de zincare din Italia), ArcelorMittal Galaţi -- România, ArcelorMittal Skopje - Macedonia, ArcelorMittal Ostrava - Cehia, ArcelorMittal Dudelange - Luxemburg, liniile de zincare numărul 4 şi 5 de la Flemalle; decaparea, liniile de laminare la rece şi ambalaje metalice acoperite din Tilleur (de la combinatul de la Liege - Belgia).

Cu o ofertă de 1,8 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari), ArcelorMittal vrea să preia Ilva, care producea anual nouă milioane tone de oţel, adică 40% din producţia de oţel a Italiei, şi furniza oţelul pentru producătorii auto, de echipamente electrice şi constructorii de nave.

Grupul ArcelorMittal este cea mai mare companie siderurgică şi minieră din lume, prezentă în peste 60 de ţări, în 19 având unităţi proprii de producţie, printre care și la Combinatul gălățean (preluat în 2001), la Iași, Roman și Hunedoara.



Whistleblower - noi norme pentru protecția denunțătorilor de nereguli

Prin noile propuneri, Comsia vrea să

garanteze un nivel ridicat de protecție persoanelor care denunță încălcări ale dreptului Uniunii, prin stabilirea unor noi standarde aplicabile în întregul spațiu comunitar.

Noul act legislativ va crea canale sigure de raportare atât în cadrul unei organizații, cât și către autoritățile publice.

De asemenea, acesta va proteja denunțătorii de nereguli împotriva concedierii, a retrogradării și a altor forme de represalii și le va impune autorităților naționale să informeze cetățenii și să formeze autoritățile publice cu privire la abordarea care trebuie aplicată în privința denunțătorilor de nereguli.

Whistleblower-ii vor beneficia de o protecție la nivelul întregii UE în cazul în care trag un semnal de alarmă cu privire la încălcări ale legislației UE în mai multe domenii - achizițiile publice, serviciile financiare, spălarea banilor și finanțarea terorismului, siguranța produselor, securitatea transporturilor, protecția mediului, securitatea nucleară, siguranța alimentară și siguranța hranei pentru animale, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea publică, protecția consumatorului, viața privată, protecția datelor, securitatea rețelelor și a sistemelor informatice.

De asemenea, protecția se aplică denunțurilor privind încălcări ale normelor Uniunii în materie de concurență, încălcărilor normelor privind impozitul pe profit și abuzurilor din domeniu, precum și denunțurilor care semnalează prejudicii aduse intereselor financiare ale UE.

Comisia încurajează statele membre să depășească acest standard minim și să creeze, pe baza acelorași principii, cadre cuprinzătoare pentru protecția denunțătorilor de nereguli.

În acest sens, toate societățile cu peste 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane de euro vor trebui să aibă proceduri interne de tratare a rapoartelor înaintate de denunțătorii de nereguli.

Noul act legislativ se va aplica și instituțiilor administrației de stat și regionale, precum și tuturor administrațiilor municipalităților cu peste 10.000 de locuitori.

Mecanismele de protecție trebuie să includă, printre altele, obligația autorităților și a societăților de a furniza feedback, răspunzând la rapoartele denunțătorilor și luând măsuri în urma acestora în 3 luni, precum și prevenirea riscului de represalii și o protecție eficace.

În cazul în care denunțătorul de nereguli este victima unor măsuri de represalii, acesta ar trebui să aibă acces la consiliere gratuită și la căi de atac adecvate.

În astfel de cazuri, sarcina probei va fi inversată, persoana sau organizația care face obiectul semnalării trebuind să dovedească faptul că acțiunile sale nu constituie măsuri de represalii împotriva denunțătorului neregulilor.

Denunțătorii de nereguli vor beneficia de protecție inclusiv în cadrul procedurilor judiciare, în special prin exonerarea de răspundere pentru dezvăluirea informațiilor.

În prezent, protecția acordată denunțătorilor de nereguli la nivelul UE este fragmentară și inegală.

Numai 10 state ale UE asigură, în prezent, o protecție deplină pentru denunțătorii de nereguli, în timp ce, în celelalte țări, protecția acordată este parțială și se aplică numai anumitor sectoare sau categorii de angajați.

Propunerea Comisiei se bazează pe Recomandarea din 2014 a Consiliului Europei privind protecția denunțătorilor, care recomandă ca „statele membre să dispună de un cadru normativ, instituțional și judiciar destinat să protejeze persoanele care raportează o amenințare la adresa interesului public sau un prejudiciu adus interesului public, sau divulgă informații legate de acestea, în contextul relației lor de muncă” și stabilește o serie de principii menite să servească drept ghid statelor membre atunci când introduc sau reexaminează aceste cadre.

Multe dintre scandaluri nu ar fi fost niciodată aduse la lumina zilei dacă în interiorul organizațiilor respective nu ar fi existat voci suficient de curajoase, care și-au asumat riscuri considerabile pentru a se exprima.

Prin urmare, se dorește să se protejeze cât mai bine denunțătorii de nereguli, pentru a se detecta și preveni prejudiciile aduse interesului public, cum ar fi frauda, corupția, evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi sau sănătății publice și mediului.

Noile norme privind protecția denunțătorilor de nereguli vor reprezenta astfel o cotitură crucială.

Căci, într-o lume globalizată - în care există cu adevărat tentația de a spori la maximum profitul, câteodată cu prețul nerespectării legii - trebuie să fie sprijiniți cetățenii dispuși să își asume riscul de a aduce la lumină încălcări grave ale dreptului Uniunii, pentru a proteja astfel și cetățenii europeni care sunt cinstiți.



Agricultura de precizie, un câștig și pentru mediu și pentru veniturile fermierilor

Introducerea noilor tehnologii în sectorul agricol va aduce atât câștiguri financiare, cât și o îmbunătățire a protecției mediului, iar, potrivit prognozelor UE, emisiile poluante ale sectorului agricol vor coborî până în 2030, cu 10% față de 2008, datorită tehnologiilor moderne care reduc consumul și cresc eficiența inputurilor agricole (precum îngrășămintele).

Poluarea aerului provocată de agricultură se datorează, în mare parte, amoniacului emis de animale și de fertilizarea cu produse ușor volatile.

În total, peste 90% din emisiile de amoniac ale UE sunt cauzate de agricultură (cea mai mare parte provenind din sectorul zootehnic) și de aceea, pentru a combate poluarea aerului, este nevoie de o abordare integrată.

Chiar și fermierii sunt de acord că sectorul agricol trebuie să ia măsuri pentru reducerea emisiilor, iar agricultura de precizie este un pas semnificativ în această direcție, noile tehnologii - precum cartografierea solului, inclusiv materia organică din sol – ajutând la managementul acestei resurse.

Ideea este că tehnologia trebuie să lucreze atât în sprijinul fermierului, cât și să ajute mediul, ori noile tehnologii reprezintă, în general, o situație de „win-win” pentru fermieri, atât în ceea ce privește veniturile acestora, cât și condițiile de mediu.

De altfel, există multe exemple bune privind relația dintre tehnologii și mediu, legate de emisiile de amoniac și fosfor, calitatea apei, fertilitatea solului și, de aceea; trebuie stabilite obiective pentru viitor și trebuie măsurată performanța, tehnologiile noi jucând un rol foarte important.

Discuțiile privind Politica Agricolă Comună post-2020 nu s-au finalizat și mai mulți stakeholderi, inclusiv Comisia, susțin că agricultura de precizie trebuie să dețină un rol de impact, chiar dacă poziția agriculturii digitale în viitoarea PAC nu este încă suficient de clară.

Există deja echipamente care permit fermierilor să dozeze foarte precis nivelul de îngrășământ, care ar minimiza nevoia de a aplica o cantitate prea mare (ce afectează și costurile fermelor, dar și mediul), corelând-o cu îngrășămintele organice, ce pot beneficia, la rându-le, de tehologii, dat fiind că nivelul de nutrienți variază în cazul bălegarului colectat de la diferite ferme.

(Sursa:www.euractiv.ro)

UE interzice total insecticidele dăunătoare pentru albine

UE va interzice cele mai utilizate

insecticide din lume, în baza unei evaluări științifică ce arată că afectează viața albinelor, statele membre sprijinind propunerea de extindere a interdicţiei parţiale de folosire a pesticidelor de tipul neonicotinoidelor.

Sănătatea albinelor este esențială pentru activitatea agricolă din UE, dat fiind că 84% dintre speciile de plante şi 76% din producţia alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată de albine.

Sănătatea albinelor rămâne un factor de importanţă majoră deoarece provoacă îngrijorări legate de biodiversitate, producţia de alimente şi mediu.

UE va interzice, de la finalul anului, folosirea în exterior a trei substanţe active: imidacloprid, dezvoltat de Bayer CropScience, clothianidin, dezvoltat de Takeda Chemical Industries, şi thiamethoxam, dezvoltat de companiile Bayer şi Syngenta.

Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele.

Luna trecută, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Aceste analize arată că folosirea neonicotinoidelor reprezintă un risc pentru populaţiile de albine sălbatice şi domestice.

Există o variabilitate a concluziilor, din cauza unor factori ca speciile de albine, utilizarea pesticidelor şi ruta expunerii.

Potrivit specialiștilor, unele riscuri scăzute au fost identificate, dar riscurile generale estimate pentru cele trei tipuri de albine sunt confirmate.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

În UE activează peste 620 000 de apicultori, iar sectorul apicol contribuie cu 14,2 miliarde euro pe an la economia europeană, pe lângă contribuţia semnificativă la menţinerea biodiversităţii.



Suprafețele agricole sunt fărâmițate Deși legislația le favorizează - prin

scutirea de impozite pe o perioadă de cinci ani - cooperativele agricole sunt destul de rare.

Chiar dacă denumirea duce cu gândul la cooperativele agricole de producție din perioada comunistă, nu există nicio legătură între CAP-uri și actualele forme de asociere.

Cooperativa agricolă este o asociație autonomă, cu un număr nelimitat de membri, cu capital variabil, care efectuează activități economice, tehnice și sociale, precum furnizarea de bunuri, asigurarea serviciilor și a locurilor de muncă, exclusiv sau în special pentru membrii sai.

E posibil însă ca amintirile neplăcute lăsate de CAP-uri să fi contribuit la inapetența producătorilor români de a se grupa în asociații.

În ultimii ani, confruntați cu dificultățile întâmpinate în valorificarea produselor, micii fermieri au început să fie ceva mai receptivi la ideea cooperativelor.

Pentru a nu mai avea atât de multe ferme subzistență, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a pregătit un program finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, pentru susținerea cooperativelor.

Pe lângă ajutorul financiar, specialiștii vor încerca să-I convingă pe fermeri că trebuie să se asocieze în cooperative.

Cei care înființează cooperative vor primi consiliere timp de un an și jumătate pentru a asigura buna funcționare a acestora.

Căci s-a constatat că, de multe ori, există inițiative frumoase, cooperativele se creează, dar, imediat ce încetează sprijinul, foarte multe dintre aceste inițiative dispar și mor.

De aceea, pe 21 martie, MADR a anunțat că se află în desfășurare licitația deschisă pentru atribuirea contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol”.

În acest context, este gândită consilierea pentru asociere a 10.000 de producători.

Contractul, finanțat din fondurile FEADR prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 lei (aproximativ 3,5 milioane euro).

De asemenea, Ministerul Agriculturii, Ministerul de Finanțe și Consiliul Concurenței sunt implicate ”în lămuritea unor aspecte legate de legislația fiscală și, în mod special, de prevederile referitoare la scutirile de taxe pentru cooperative timp de cinci ani, în așa fel încât ele să devină tentante din punct de vedere al business-ului”.

Cea de-a treia măsură avută în vedere depinde de aprobarea Bruxellesului căci anul trecut, la un Consiliu AGRI, România a solicitat mărirea confinațării pentru cooperative - de la 50% la 70%.

(Sursa statisticilor: Cooperativele agricole, condiție fundamentală pentru dezvoltarea

mediului rural, publicație MADR, nr. 17, an II)

În fapt, cooperativa agricolă reprezintă o asociație autonomă de persoane fizice și / sau persoane juridice, constituită pe baza liberului arbitru, cu scopul de a promova interesele membrilor cooperatiști.

De pildă, Cooperativa Agricolă „Legume de Vidra” a fost înființată în ianuarie 2013 cu 12 membri, cultivatori din comuna Vidra, județul Ilfov, cu sprijinul proiectului „Asocierea, o șansă pentru agricultori”, prin programul „Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și asociere”.

Proiectul a fost inițiat și finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) care a susținut cooperativa cu 100.000 de dolari pe o perioadă de trei ani.

Din acești bani, s-a plătit un director executiv care s-a ocupat de vânzările on-line, folosindu-și propria mașină.

Apoi, s-au încheiat contracte ferme cu o rețea de supermarketuri din București, care le-au adus vânzări constante de tomate, salată, țelină, conopidă, gulii, varză albă, varză roșie, pătlăgele, vinete și verdețuri.

Ulterior, au apărut noi contracte, primele investiții, creșterea numărului de membri, intenția de a depune noi proiecte și de a avea un depozit propriu.



Noi măsuri pentru creșterea siguranței alimentare în UE

Comisia Europeană propune norme noi

pentru îmbunătățirea evaluării riscurilor privind siguranța alimentară, punând mai mult accent pe transparență.

De asemenea, ea propune o revizuire țintită a regulamentului privind legislația alimentară generală, combinată cu o revizuire a opt acte legislative sectoriale, pentru a le aduce în conformitate cu normele generale și pentru a consolida transparența privind organismele modificate genetic, aditivii pentru hrana animalelor, aromele de fum, materialele care intră în contact cu alimentele, aditivii alimentari, enzimele și aromele alimentare, produsele de protecție a plantelor și alimentele noi.

În fapt, Comisia vrea să îmbunătățească transparența studiilor științifice în domeniul siguranței alimentare, ca urmare a inițiativei cetățenești europene vizând interzicerea glifosatului, care a fost susținută de peste un milion de cetățeni ai UE.

Una dintre solicitările din cadrul inițiativei a fost îmbunătățirea transparenței studiilor științifice transmise Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și înlesnirea comandării de studii de către autoritățile publice.

Astfel, executivul european vrea să asigure o transparență sporită, ce ar permite cetățenilor un acces automat și imediat la toate informațiile legate de siguranță prezentate de industrie în cadrul procesului de evaluare a riscurilor, dar și înființarea unui registru european comun al studiilor comandate.

Propunerea se bazează, de asemenea, pe verificarea de către Comisie a adecvării legislației alimentare generale care, deoarece datează din 2002, necesită o actualizare.

Legislația, care are nevoie și de votul Parlamentului European și al Consiliului, va oferi cetățenilor un acces mai bun la informațiile referitoare la aprobările privind lanțul agroalimentar transmise Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), va da Comisiei posibilitatea solicitării unor studii suplimentare și îi va implica mai mult pe oamenii de știință din statele membre în procedurile de aprobare.

În prezent, sunt abordate preocupările cetățenilor de a îmbunătăți transparența luării deciziilor, de a oferi un acces mai bun la informațiile relevante și de a asigura faptul că la baza deciziilor în acest domeniu sensibil rămâne o evaluare de încredere a riscurilor, bazată pe știință.

Potrivit oficialilor europeni, evaluarea riscurilor privind siguranța alimentară în UE este una dintre cele mai stricte din lume, ea urmând să devină și mai solidă, prin adoptarea unor norme mai clare privind transparența și printr-o comunicare mai eficientă a riscurilor pe parcursul întregului proces.

Datorită acestei reforme, cetățenii vor avea un acces imediat la studiile științifice care vin în sprijinul cererilor de autorizare.

Comisia vrea ca modificările privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în ceea ce privește lanțul alimentar să fie adoptate până la finalul actualei perioade legislative, adică până la jumătatea anului viitor.

Principalele elemente ale propunerii sunt: Asigurarea unei transparențe sporite,

permițând cetățenilor un acces automat și imediat la toate informațiile legate de siguranță prezentate de industrie în cadrul procesului de evaluare a riscurilor;

Crearea unui registru european comun al studiilor comandate, pentru a garanta faptul că întreprinderile care solicită o autorizație prezintă toate informațiile relevante și nu ascund studiile nefavorabile;

Posibilitatea solicitării unor studii suplimentare de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (AESA), la cererea Comisiei și finanțate de la bugetul UE;

Obligația consultării părților interesate și a publicului legat de studiile prezentate de industrie pentru cererile de autorizare;

Creșterea implicării statelor membre în structura, guvernanța și grupurile științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară;

Consolidarea comunicării riscurilor către cetățeni, prin acțiuni comune de creștere a încrederii consumatorilor, prin promovarea sensibilizării și înțelegerii publicului și printr-o mai bună explicare a avizelor științifice emise de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, precum și a elementelor care stau la baza deciziilor privind gestionarea riscurilor.



Producția de cereale în creștere cu peste 12%

Producția vegetală a României a fost mai

mare în 2017, pe fondul creșterii randamentelor și a condițiilor meteo favorabile.

Ea a înregistrat creșteri în 2017 - comparativ cu 2016 - la principalele culturi (cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, sfeclă de zahăr, cartofi şi legume).

Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 6,9%, la 5,1 milioane de hectare, dar producția a crescut cu 12,4% față de 2016, datorită creșterii randamentelor (producția medie la hectar).

Anul trecut, fermierii au recoltat 24,5 milioane de tone de cereale.

Cea mai mare cantitate este la porumb, 14,3 milioane de tone, plus 33,3% față de 2016, în condițiile în care suprafața cultivată cu porumb a reprezentat 47% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe.

Producția de grâu a crescut cu 17,2% în 2017, la 9,9 milioane de tone, iar producțiile de orz și orzoaică au urcat cu 2,2%.

Producția de leguminoase pentru boabe a crescut de aproape 3 ori, ca urmare atât a creșterii suprafeței cultivate, cât și a randamentului la hectar, față de anul precedent.

În cazul plantelor uleioase, producția a crescut cu 29,5%, pe fondul creșterii atât a randamentelor, cât și a suprafeței cultivate (cu aproape 7%).

Producția de floarea soarelui a urcat cu 43,4%, recolta de soia a fost mai mare cu 38,8%, iar cea de rapiță a crescut cu 29,3%.

Producția de sfeclă de zahăr a crescut cu 10,2%, ca urmare a creșterii suprafeței cultivate, iar cantitatea de cartofi recoltată a fost cu 16,3% mai mare decât în 2016.

În cazul legumelor, producția a crescut cu 8,1%, datorită creșterii randamentului la hectar, deși suprafața cultivată a scăzut (-1,8%) faţă de anul precedent.

Producție record de porumb

România a devenit cel mai mare producător de porumb din UE, dar randamentul este la jumătate

față de Franța, iar mare parte din recoltă pleacă, însă, cu vaporul din țară, în loc să contribuie la crearea de produse cu valoare adăugată ridicată.

Cu circa 4.000 de hectare cultivate, francezul Arnaud Perrein este unul dintre cei mai mari fermieri, care locuiește de 25 de ani în România, este căsătorit cu o româncă, și-a construit o afacere agricolă și a devenit președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Fin observator al sectorului agricol, el nu ezită să remarce progresul făcut de agricultura românească, dar amintește că mai e mult loc de îmbunătățire, considerând că mai sunt multe de făcut pentru ca România să ajungă la nivelul altor țări în ceea ce privește productivitatea.

Căci, randamentul culturilor de porumb locale este la jumătate față de Franța și la o treime din cel obținut în Statele Unite astfel încât ce obține Franța pe un milion de hectare cultivate cu porumb, România adună de pe două milioane și jumătate.

Deci producția globală a depășit Franța, dar mai avem foarte mult de făcut, mai ales că o parte din producție va merge la export, în condițiile în care sectorul zootehnic este insuficient dezvoltat.

În fapt, România este ruptă în două, iar între producția vegetală și producția zootehnică nu există corelare, motiv ca printre proiectele de viitor să fie și zootehnizarea țării

Căci nu-i posibil să ai 14-15 milioane de tone de porumb (producție anuală), să fii pe primul loc în UE și să ai un efectiv de 4,5 milioane de suine, adică să fii nevoit să exporți pur și simplu.

De aceea, în Parlament s-a și introdus proiectul privind creșterea efectivelor de suine în țară prin sprijin cu bani de la bugetul național pentru reproducție.

Dar cea mai importantă rămâne filiera care vine cu valoare adăugată - carne, lapte și produse derivate din acestea, greu de construit în agricultura românească.

Desigur, România are producții record la principalele culturi vegetale în 2017, dar productivitatea medie este printre cele mai mici din Europa din cauza numărului mare de ferme de mici dimensiuni.

În România se află o treime din numărul total de ferme din UE (3,422 milioane), dar cea mai mare parte a acestora sunt ferme de subzistență și semi-subzistență (99,24% din total), cu o mărime medie de 2,04 ha și care lucrează 55,4% din suprafața agricolă.

De aceea, varianta pentru creșterea productivității, ba chiar pentru supraviețuire, în unele condiții, rămâne asocierea în cooperative agricole, iar condiția ca un fermier să poată poate trăi decent este să aibă minimum 500 de hectare de teren, ca să se crezee ferme viabile economic.



Proiecte de modernizare a

infrastructurii rurale

Drumuri comunale, rețele de apă, creșe și grădinițe au fost finanțate cu peste un miliard de euro din fonduri europene.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că a primit 1.921 de solicitări de finanțare pentru proiecte de modernizare și realizare în mediul rural a infrastructurii rutiere, educaționale și sociale, precum și de apă și apă uzată de 1,9 miliarde.

Dintre acestea, AFIR a încheiat cu autoritățile publice locale 1.352 de contracte de finanțare pentru investiții în valoare de 1,13 miliarde de euro (inclusiv cele 311 proiecte în valoare de 143,7 milioane euro preluate - prin procedura de tranziție - din PNDR 2013).

Agenția a efectuat plăți de 430 milioane de euro pentru decontarea cheltuielilor efectuate până în prezent prin aceste proiecte.

Prin intermediul proiectelor de investiții finanțate de AFIR, vor fi realizați 5.484 de kilometri de rețea pentru alimentare cu apă și rețea de canalizare în zonele rurale.

De asemenea, vor fi modernizați 4.000 de kilometri de drumuri comunale în toată țara.

Cât privește componenta educațională, AFIR sprijină înființarea și modernizarea a 225 de grădinițe, a 36 de creșe și de unități de tip after school, dar și extinderea sau modernizarea a 22 de instituții de învățământ secundar superior, filiera tehnologică a școlilor profesionale din mediul rural.

Se poate spune că de aceste proiecte beneficiază, până în prezent, aproximativ 3,7 milioane de locuitori din zonele rurale.

Finanțarea investițiilor se realizează prin submăsura 7.2 a PNDR 2014-2020, respectiv realizarea și modernizarea drumurilor comunale, a rețelelor de alimentare cu apă, de canalizare, a creșelor, a grădinițelor, a unităților de tip after school. Fondurile europene alocate prin PNDR 2020 pentru acest tip de investiții sunt de 1,05 miliarde de euro.

Sprijinul public acordat în cadrul sM 7.2 este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele depuse de autoritățile publice locale și de până la 100% în cazul proiectelor de apă sau apă uzată.

Practici comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare cu alimente

Comisia Europeană propune măsuri pentru interzicerea practicilor comerciale neloiale în cadrul

lanțului de aprovizionare cu alimente, pentru a-i ajuta pe agricultori să își consolideze poziția pe piață și să se protejeze împotriva șocurilor viitoare și a asigura un tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici și mijlocii din domeniul agroalimentar, de punerea cărora în aplicare și de emiterea eventualelor sancțiuni nu se va ocupa însă un organism european, ci autoritățile naționale.

Operatorii mai mici din lanțul de aprovizionare cu alimente, inclusiv fermierii, sunt vulnerabili față de practicile comerciale neloiale utilizate de partenerii din cadrul lanțului, pentru că nu au putere de negociere și alternative pentru vânzarea produselor lor către consumatori.

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plățile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor și obligarea furnizorului la plata produselor irosite.

Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părți: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute, că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menținerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare, că un furnizor plătește pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

Există dezechilibre în ceea ce privește puterea de negociere în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, iar prin această propunere Comisia combate ferm practicile comerciale neloiale în afaceri care subminează viabilitatea economică a operatorilor din cadrul lanțului.

Stabilind standarde minime și consolidând aplicarea reglementărilor, propunerea ar trebui să garanteze că acești operatori pot concura în mod echitabil, contribuind astfel la eficiența lanțului în ansamblu și la o conduită mai echitabilă în afaceri

Propunerea Comisiei impune statelor membre să desemneze o autoritate publică responsabilă cu aplicarea noilor norme, iar acest organism va avea competența de a impune sancțiuni, proporționate și disuasive, în cazul unei încălcări dovedite a normelor și va putea iniția investigații din proprie inițiativă sau pe baza unei plângeri, Comisia urmând să instituie un mecanism de coordonare între autoritățile de punere în aplicare, pentru a permite schimbul de bune practici.

Măsurile propuse completează măsurile existente în statele membre și codul de conduită al inițiativei voluntare privind lanțul de aprovizionare și vor lua forma unei legi europene (directive).

(Sursa:www.euractiv.ro)


Diferența dintre sat și oraș a început să

se diminueze

Comisia va detalia viziunea sa asupra viitorului buget al UE, care va acoperi o mare parte din deceniul următor.

Deși sunt încă multe cunoscute - principala fiind chiar dimensiunea bugetului - autoritățile europene susțin însă că vor continua să sprijine dezvoltarea sectorului rural.

România, dar și alte state membre, susține menținerea bugetului acordat de Uniunea Europeană sectorului agricol, precum și separarea celor două tipuri de plăți - pentru fermieri și pentru investiții în zona rurală.

Dar schimbări vor fi în Politica Agricolă Comună (PAC) de după 2020.

Mai întâi, ieșirea Marii Britanii din UE de anul viitor lasă o gaură de peste 10 miliarde de euro în bugetul anual al blocului comunitar.

Chiar dacă multe state au susținut creșterea contribuțiilor naționale la bugetul total al Uniunii - pentru a acoperi atât golul lăsat de Brexit, cât și finanțarea unor noi priorități, precum apărarea UE, securitatea sau migrația - sunt și țări care se opun, iar negocierile se anunță dificile și de durată.

Pe lângă posibilele schimbări în privința alocării bugetare, vor mai fi și alte noutăți pentru perioada 2021-2027, în contextul în care Comisia și fermierii își doresc simplificarea PAC și reducerea birocrației.

Vestea bună este că, pentru următorul cadru financiar, cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune, respectiv Pilonul I - plăți directe și Pilonul II - dezvoltare rurală, vor continua în cadrul unui plan strategic al Politicii Agricole Comune, elaborat de fiecare stat membru.

Una dintre propunerile avansate de Comisia Europeană pentru simplificarea PAC este oferirea unui grad mai mare de flexibilitate în acordarea fondurilor de către state.

Astfel, Comisia va stabili obiective comune ale politicii la nivelul Uniunii, dar va permite statelor membre să își aleagă singure modalitățile prin care să atingă obiectivele.

Cu alte cuvinte, fiecare stat va avea propriul plan PAC, aprobat de Comisie.

Dar, în contextul acestor planuri naționale, vor rămâne însă suficiente obiective pentru dezvoltarea sectorului rural.

Se au în vedere obiective care sunt deja bine conturate, și anume dezvoltarea creșterii economice a acestor zone și crearea de locuri de muncă, dar și valorificarea unor oportunități noi, cum ar fi, spre exemplu, bioeconomia, care reprezintă o oportunitate și un motor de

creștere și de creare de locuri de muncă în mediul rural.

Printre priorități râmân și sprijinirea antreprenoriatului și înnoirea generațiilor.

Oficialii DG AGRI vorbsc și despre instalarea de noi tineri, atât fermieri cât și antreprenori, care să dezvolte afacerile neagricole în spațiul rural, dar și de crearea condițiilor pentru ca aceștia să își dorească să se mute de la oraș.

Un alt aspect foarte important pentru viitorul spațiului rural rămâne digitizarea și dezvoltarea economiei digitale.

Pentru aceasta e nevoie de dezvoltarea infrastructurii de comunicare și a internetului în bandă largă, pentru că fără existența acestei facilități în mediul rural, practic acest spațiu nu va avea posibilitatea să folosească toate facilitățile ce există în restul economiei.

S-a subliniat și faptul că atât fondurile europene pentru dezvoltare rurală, cât și alocări din alte politici, precum cea de dezvoltare regională, pot fi utilizate pentru extinderea capacităților de acces la internet în bandă largă.

De altfel, Comisia are ambiții mari pentru politica agricolă de după 2020, de aceea și-ar dori un buget solid.

Pentru viitorul PAC se dorește îmbunătățirea arhitecturii de agro-mediu și trebuie întărită legătura dintre PAC și alte politici, în special cele de mediu și climă.

Executivul UE încearcă să determine statele să-și crească contribuția, deși unele state nu doresc acest lucru.

La Bruxelles se încearcă de mai mult timp, la nivelul Comisiei Europene, să se inoculeze ideea că nu există plătitori neți și beneficiari neți, și că toată lumea beneficiază din proiectul european nu neapărat prin prisma fondurilor care revin din bugetul comunitar, ci și prin alte avantaje economice, sociale.

Nu există prea multe detalii despre negocierile privind bugetul post-2020, dar, totuși, că statele membre, în cea mai mare parte, s-au exprimat că doresc să păstreze un buget robust, necesar pentru o PAC importantă.

Revenind la utilizarea acestui buget pentru dezvoltarea rurală, se apreciază că satul românesc va continua să se modernizeze rapid în următoarea perioadă.

Căci, dacă se traversează România, se vede clar că foarte multe sate nu mai arată cum erau în urmă cu 15-20 de ani – sunt multe case noi, infrastructură care s-a dezvoltat și, mai ales, că diferența marcantă între sat și oraș a început să se diminueze, existând - în multe sate condiții acceptabile de trai și de muncă.



140 de milioane de euro în 2018 pentru crescătorii de porci și păsări

Reprezentanții Ministerului Agriculturii au discutat cu asociația producătorilor de carne de porc și

cu patronatul crescătorilor de păsări detaliile schemelor de ajutor de stat destinate creșterii animalelor. Guvernul a lansat un program de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de

reproducție în valoare totală de 359,1 milioane euro. Ajutorul de stat este plătit din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale, iar suma aferentă anului 2018 este de 90 milioane euro, urmând ca până la finalul programului, suma să crească anual cu 30%.

Obiectivul schemei de ajutor de stat este sprijinirea crescătorilor de porci pentru activitatea de reproducţie, „în vederea îmbunătăţirii nivelului de performanţă şi sustenabilitate al fermelor de reproducţie sau de creştere sau îngrăşare a suinelor”.

Programul de susținere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol are un buget de 199,5 milioane euro, asigurat tot de bugetul de stat.

În bugetul Ministerului Agriculturii a fost inclusă suma de 50 milioane euro, aferentă anului 2018, urmând ca până la finalul programului, suma să crească anual cu 30% având ca bază anul anterior.

Obiectivul acestei scheme de ajutor de stat este îmbunătăţirea nivelului de performanţă şi sustenabilitate al fermelor de creștere, de reproducție și a stațiilor, de incubație prin îmbunătățirea producțiilor de carne de pasăre, precum și eficientizarea activității acestui sector.

Carnea de porc este principalul produs agro-alimentar pe care îl importă România și, potrivit datelor Eurostat, România a importat carne de porc în valoare de 475 milioane de euro şi a exportat de de numai 56 milioane de euro.

De altfel, chiar oficialii români susțin că aproximativ 45% din carnea de porc consumată în România provine din import, justificând astfel nevoia unui program de sprijin al crescătorilor de suine. 40 de milioane de euro pentru sprijinul

cultivatorilor de tomate

Ministerul Agriculturii invită din nou fermierii în programul care oferă 3.000 de euro producătorilor ce cultivă minim 1.000 de metri pătrați cu tomate.

Schema de minimis pentru anul viitor este similară anului 2017 și va fi implementată de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ).

Valoarea ajutorului de minimis este de 3.000 euro / beneficiar / an, iar autoritatea a programat plăți de 183,97 milioane de lei (40 milioane euro), pentru 13.300 de beneficiari.

Sumele se plătesc într-o singură tranșă, iar pentru o evaluare eficientă a producției de tomate, a fost inclusă în cerere obligativitatea producătorilor de tomate ca la finalul recoltării să comunice DAJ cantitatea totală de tomate obținută pe suprafața de 1.000 mp.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

- Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată „Program susținere tomate, 2018” și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării;

- Să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției;

- Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;

- Să valorifice producția în perioadele

ianuarie-mai inclusiv, și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Anul trecut, potrivit ministerului, s-au înscris în program 9.350 de legumicultori, dar au beneficiat de ajutorul de 3.000 de euro doar aproape 4.400 de fermieri.

Fondurile alocate în 2017 pentru acest program au fost de 59 milioane de lei.



Cum au schimbat banii UE piața vinului

În industria viticolă fondurile europene au fost absorbite 100%, fiind singurul sector cu un rezultat atât de spectaculos.

În perioada 2009-2013, banii alocați s-au ridicat la 42,1 milioane de euro/an, iar în perioada 2014-2018, la 47,7 milioane de euro

Banii europeni au dus la investiții în piața vinului, iar efectul a fost concurența sporită.

„Foarte mulți mici antreprenori au primit 14.000 euro pe hectar din fonduri europene și au câștigat între 2.000 și 3.000 euro la hectar.

Au ajuns la un profit între 200.000 și 300.000 euro, la o suprafață de 100 de hectare.

Acum unii dintre aceștia încep să renunțe la afacere după ce au văzut care sunt dificultățile din domeniu astfel că pe piață rămân doar cei care vor să facă viticultură.

Piața a evoluat enorm din punct de vedere al producătorului: toate fondurile europene accesate, toate condițiile care au fost puse pentru accesarea acestor fonduri europene au contribuit la o afacere onestă, la construirea unei industrii oneste.

Astfel că, deși nu e cea mai competitivă, e pusă, măcar, e pe bazele corecte.

Într-o lume care e tot mai supusă suspiciunii, fondurile europene, în vinul din România, au ajutat enorm la construirea unei lumi corecte.

Avem o diversitate de crame, avem o competiție, toate acestea sunt posibile pentru că au existat bani din afară.

În volum hectolitri, vârful producției de vin a fost înregistrat în 2013, peste 5 milioane de hectolitri, iar după acest an nivelul s-a situat la 4 milioane de hectolitri, unul din motive fiind acela că nu toți cei care au investit au reușit să se mențină în piață.

Pe de altă parte, statisticile KeysFin

indică o creștere ușoară în bani a producției de vin și menționează România ca fiind printre puține țări din Uniunea Europeană care a înregistrat creșteri la nivelul anului 2017.

Printre factorii care au favorizat creșterea, consideră analiștii de la KeysFin, se numără investițiile și creșterea consumului.

Pe o piață unică, după aderarea

României la UE, la 1 ianuarie 2007, producătorii români s-au trezit direct concurați, în condițiile pieței unice, iar consumatorii au avut în față o mai grea alegere.

Ca efect, consumul a crescut, iar clientul a început să se documenteze mai mult, pentru a alege mai bine.

Dacă până în 2007 vinul era un domeniu predilect al cunoscătorilor dintr-un cerc închis, care aveau un limbaj specific, ermetic, ulterior, piața s-a deschis.

Ulterior cercul s-a deschis, iar vinul a fost perceput nu doar ca băutură, ci și ca stare de spirit („e cultură, e bună-cuviință”).

Oamenii trebuie ajutați să descopere singuri ce le place.

Cu timpul, s-a ajuns ca vinul, în mediile urbane, în rândul persoanelor de peste 28 de ani, să fie un produs de aspirație, un produs de eleganță, un produs către care mulți tind și îl consumă și dacă nu îl înțeleg neapărat pe deplin, dar simt că există aici un univers.

Vinul este prietenie, este soare, este bună-cuviință, este educație, este cultură iar această evoluție este ca o spirală - ne întoarcem pe aceleași coordonate, fiecare generație redescoperă câte ceva, iar călătoria e lucrul important.

Sofisticarea pieței românești s-a făcut sub presiunea concurențială a pieței unice, producătorii au învățat că pot să crească dacă respectă regulile, lărgindu-și oportunitățile.

În prezent industria înseamnă o producție de vin de 383 milioane euro, iar județele care domină sunt Vrancea, Alba, Prahova, Iași (care, cumulat, asigură 50-60% din total).



Liceele agricole - Cenușăresele sistemului de educație

Cererea pentru specialiști în agricultură e mare, însă liceele agricole nu se bucură de popularitate în rândul părinților și copiilor.

Directoarea unui liceu agricol din Ilfov și-a propus să schimbe percepția: "Toată lumea fuge de sapă".

În 1997, în România existau 238 de licee agricole, mai multe decât în 1989, dar, nenumăratele reforme prin care a trecut învăţământul de specialitate au dus la reducerea numărului acestor instituții.

În 2000 mai era 120 de unităţi şcolare cu profil agricol, iar în 2011 - doar în jur de 56 de licee tehnologice agrare, fără a pune la socoteală și liceele silvice.

Potrivit publicației România Liberă, în 2015 numărul scăzuse la circa 30.

Declinul învățământului agricol nu avea cum să nu se resimtă pe ”teren” - numărul specialiștilor a scăzut drastic, atât din cauză că aceștia nu mai aveau unde să se formeze, cât și ca urmare a plecării multora în afara țării.

Autoritățile locale au atras de mult timp atenția asupra problemei și au încercat să găsească soluții împreună cu autoritățile centrale, mult mai puțin sensibile.

În 2012, ministrul de atunci al Educaţiei, Ecaterina Andronescu susținea că trebuie creată în toată ţara o reţea de licee agricole care să pregătească specialişti, iar agricultura să nu se mai practice ca în secolul al XIX-lea.

Au trecut șase ani și o primă încercare eșuată până când parlamentarii au reușit să adopte o serie de modificări la Legea educației 1/2011 pentru a facilita relansarea învățământului agricol preuniversitar.

Practic, începând cu 1 ianuarie 2018, liceele agricole au intrat și în subordinea Ministerului Agriculturii, pe lângă Ministerul Educației, acest lucru ducând inclusiv la creșterea sprijinului financiar.

În mod curios, Guvernul și Consiliul Legislativ au dat aviz negativ proiectului de modificare, dar până la urmă legea a fost adoptată în pofida motivelor invocate.

În expunerea de motive a proiectului de lege se menționa că, la acel moment, existau 125 de licee care aveau și o componentă agricolă, pe lângă alte specializări, și 22 de licee cu profil agricol.

Nu doar reducerea drastică a numărului de licee în ultimii 20 de ani reprezintă o problemă, ci și rezultatele celor care aleg să studieze în instituții preuniversitare agricole.

Datele adunate de publicația Lumeasatului.ro în 2015 arată că în acel an rata de promovare a examenului de bacalaureat la liceele agricole a fost de 67,90%.

În condiţiile unor subiecte foarte lejere, din cele 40 de unităţi cu profil agricol analizate de publicație, unul a reuşit performanţa de a avea rata de promovare mai mare decât media pe ţară - Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu" Podul Iloaiei, Iaşi – (72,16%).

La alte șase şcoli, rata de promovare a fost mai mare de 50%, în timp ce în 11 colegii/licee procentul de promovare a fost cuprins între 20 şi 30%.

În paralel cu acțiunile firave ale autorităților, Romanian American Foundation și-a propus să revigoreze liceele agricole.

După Revoluție, s-a constatat un declin accentuat atât al numărului de elevi cât și al performanțelor acestor licee care au o bază material foarte învechită, sunt un fel de Cenușărese ale sistemului de educație, profesorii sunt foarte demotivați și, astfel, cercul vicios al subdezvoltării al acestui sector.

Fundația Româno-Americană a avut acest pariu - printr-un mix de inițiative, un mix complex și variat la nivelul liceelor, această situație se poate schimba.

Împreună cu alte patru organizații, cei de la CRPE au sprijinit opt licee agricole în vederea oferirii de programe educaționale relevante pentru economia locală, ”care să pună accentul pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzători mici și mijlocii din agricultură, prin oferirea de oportunități de învățare din practică și în strânsă cooperare cu comunitatea locală”.

Proiectul și-a propus să vină în completarea inițiativelor legislative care au vizat învățământul profesional și tehnic în general, dar și liceele agricole - legea privind învățământul dual și dubla subordonare a liceelor agricole.

Elementul cel mai pregnant pe care niciuna dintre aceste initiative nu a reușit să-l rezolve îl reprezintă practica, căci a licee trebuie să conecteze la viața reală, la ferme și la firme din agri-business.

În Programul ”Liceele Agricole – hub-uri pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii au fost implicați peste 1.000 de elevi, peste 60 de profesori și peste 20 de agenți economici în cadrul unor activități diverse, a fost prezentat un model de practică într-o fermă reală, la Huși, în domeniul apiculturii, s-au efectuat vizite de studiu ale elevilor la ferme și firme din agri-business, s-au organizat cursuri cu profesorii pentru atragere de finanțări, iar elevii au învățat ce înseamnă o afacere și au simulat-o.



Cooperare intensă în domeniul bolilor prevenite prin vaccinuri

Un nou set de recomandări, propus de

Comisie, se concentrează pe modul în care UE poate întări cooperarea în lupta împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinuri.

Acesta are în vedere trei piloni principali de acțiune: (i) abordarea reticenței față de vaccinare și creșterea ratelor de vaccinare; (ii) politici durabile de vaccinare în UE; și (iii) coordonarea la nivel european și contribuția UE la sănătatea mondială.

Vaccinarea este considerată una dintre cele mai puternice și mai rentabile măsuri de sănătate publică puse în practică în secolul XX.

De multe ori are loc moartea unor copii din cauza ratelor mici de vaccinare, a reticenței față de vaccinare sau a deficitului de vaccinuri.

Bolile infecțioase nu se limitează la frontierele naționale, iar deficiența de imunizare dintr-un stat membru pune sub semnul întrebării sănătatea și securitatea cetățenilor din întreaga UE și, de aceea, cooperarea în acest domeniu este în interesul tuturor.

Propunerea prezentată include 20 de acțiuni de întreprins de către Comisie și statele membre, printre care:

dezvoltarea și implementarea până în 2020 a unor planuri de vaccinare naționale și/sau regionale, inclusiv realizarea obiectivului de a se atinge o rată de vaccinare împotriva rujeolei de cel puțin 95%;

introducerea unor verificări de rutină a situației vaccinărilor și a existenței unor oportunități regulate de a beneficia de vaccinare în diferite etape ale vieții, de exemplu în școli și la locurile de muncă;

prezentarea unor opțiuni de a beneficia de un card de vaccinare comun care să poată fi utilizat electronic, transfrontalier;

crearea până în 2019 a unui portal on-line cu informații despre vaccinare pentru a oferi dovezi obiective, transparente, actualizate cu privire la beneficiile și siguranța ei;

reducerea riscului de apariție a unor deficite de vaccinuri prin crearea unui registru virtual sub forma unei baze de date la nivelul UE;

instruirea corespunzătoare a întregului personal medical pentru a efectua cu încredere vaccinările și pentru a aborda comportamentele reticente;

crearea unei Coaliții pentru vaccinare care să reunească asociațiile europene ale personalului medical, precum și asociațiile studențești relevante;

instituirea unui Sistem european de schimb de informații, până în anul 2020, pentru a colecta cunoștințe și a elabora ghiduri vizând un program de vaccinare esențial la nivelul UE;

consolidarea parteneriatelor și colaborării în materie de vaccinare cu partenerii internaționali.

Propunerea Comisiei va fi discutată în cadrul Consiliului UE, în vederea adoptării ei înainte de sfârșitul anului 2018, cu intrare în vigoare imediată.

Ulterior, la fiecare 3 ani, Comisia va prezenta un raport cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a recomandării.

În plus, Comisia va întocmi și un raport privind „Situația încrederii în vaccinuri în UE”, pentru a monitoriza atitudinile față de vaccinare, în contextul procesului de evaluare a Stării de sănătate în UE.

Descoperire importantă în domeniul cancerului

O echipă de cercetători de la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB) a definit, pentru prima dată, fazele de creștere ale unei tumori canceroase și a identificat tipurile de celule tumorale care produc metastaze în cazurile de cancer de piele și mamar.

Aceasta a beneficiat de finanțare nerambursabilă din partea Consiliului European de Cercetare (CEC) pentru descoperirile sale, ce reprezintă un mare pas înainte în domeniu, în condițiile în care cazurile de cancer de piele au cea mai ridicată rată de incidență la nivel mondial, iar cele de cancer mamar sunt cel mai frecvent întâlnite în rândul femeilor.

Lupta împotriva cancerului este o misiune esențială a comunității științifice, iar descoperirea subliniază importanța cercetării și contribuția ei la dezvoltarea societății contemporane.

În ultimii 10 ani, profesorul Cédric Blanpain, liderul echipei, a beneficiat de grant-uri în valoare de 4 milioane de euro în sprijinul cercetărilor sale privind cancerul și al recentelor descoperiri.

Acestea din urmă au fost prezentate în revista Nature și, potrivit lor, echipa de cercetători a identificat cel puțin șapte tipuri diferite de celule tumorale și a demonstrat că nu toate funcționează la fel și nici nu produc toate metastaze.

Descoperirile au implicații majore pentru diagnosticarea, evoluția și tratamentul celor cu cancer. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Eforturi suplimentare în UE pentru pensii adecvate

Statele membre acordă, în reformele lor,

tot mai multă atenție asigurării unor pensii adecvate și sustenabile, în prezent și viitor.

Însă sistemele de pensii naționale trebuie să ia măsuri legate de prelungirea vieții profesionale, ținând cont de creșterea continuă a speranței de viață.

De asemenea, statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a reduce diferențele dintre pensiile bărbaților și cele ale femeilor, iar politicile în materie de pensii ar trebui să protejeze în mod adecvat întreruperile de carieră din motive de îngrijire.

Acestea sunt concluziile celui mai recent raport privind adecvarea pensiilor în UE.

Orice persoană la pensie are dreptul la o viață demnă – este un principiu-cheie al Pilonului european al drepturilor sociale.

Pensiile adecvate sunt esențiale în prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale în rândul persoanelor în vârstă din Europa, în special în rândul femeilor.

Totodată, trebuie ca persoanele cu contracte atipice de muncă sau care desfășoară o activitate independentă să nu fie lăsate deoparte.

Prioritatea trebuie să fie continuarea reformelor care încurajează asigurarea unor pensii adecvate pentru toți cetățenii.”

În prezent, potrivit raportului, aproximativ 17,3 milioane (18,2%) dintre persoanele cu vârste de și peste 65 de ani din UE sunt, în continuare, expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

De asemenea, rămân diferențe semnificative între țări și grupuri de populație.

Printre măsurile recomandate în raport sunt cele deja menționate, precum și:

încurajarea învățării pe tot parcursul vieții, asigurarea unui mediu de lucru sigur și sănătos, adaptarea vârstei de pensionare;

recompensarea pensionării la o vârstă mai înaintată și descurajarea pensionării anticipate;

opțiuni flexibile de lucru, inclusiv posibilitatea de a combina pensia cu venituri din muncă;

stimulentele fiscale în favoarea pensionării tardive;

promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și a unei distribuții egale a responsabilităților de îngrijire;

extinderea, în continuare, a dreptului la pensie pentru persoanele cu contracte atipice sau care desfășoară o activitate independentă; promovarea economisirii pentru pensie.

Reamintim că Pilonul european al drepturilor sociale a fost prezentat de Comisie în aprilie 2017 și a fost proclamat la Summitul social de la Göteborg, din noiembrie 2017.

Principiul 15 din Pilonul drepturilor sociale recunoaște dreptul lucrătorilor și al persoanelor care desfășoară o activitate independentă la o pensie care să le asigure un venit adecvat.

Raportul privind adecvarea pensiilor este elaborat la trei ani de Comisia Europeană și de Comitetul pentru protecție socială.

Ediția din 2018 analizează modul în care actualele și viitoarele pensii contribuie la prevenirea sărăciei în rândul persoanelor în vârstă și la menținerea veniturilor bărbaților și femeilor pe toată durata pensionării.

Unul din doi copii în România în risc de sărăcie

Paradoxul inegalităţilor sociale şi al sărăciei se menţine în România, deși creşterea economică

este peste media UE. Se menţine, însă, și şi paradoxul inegalităţilor sociale şi sărăciei, mai ales în grupurile

defavorizate, de zona rurală, de copii, căci unul din doi copii în România este în risc de sărăcie Această creştere se bazează pe consum şi mai puţin pe investiţii, iar deficitul bugetar se apropie

de pragul de avarie de 3% (în timp ce deficitul structural îşi continuă tendinţa de deviere semnificativă de la obiectivul de 1%), riscând să sară de 4%, de unde şi procedura de deviere de la obiectivul mediu.

În paralel, însă, și şomajul e la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, fiind mai mic decât media din UE și au apărut probleme de disponibilitate a forţei de muncă, din cauza îmbătrânirii populaţiei.

Unele reforme structurale au fost inversate în 2017, iar altele au fost amânate. Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea

obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor, la achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate, la educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice, dar nu și în ceea ce priveşte salariul minim, vârsta de pensionare şi cadrul fiscal.



Susținerea obiectivelor din Programul Transport 2007 – 2013

Guvernul a aprobat memorandumul cu

tema „Asigurarea durabilității proiectelor finanțate din Programul Operațional Sectorial Transport (POS T) 2007 – 2013”.

Memorandumul pregătește atât buna funcționare viitoare a investițiilor obținute din fonduri, cât și finalizarea lucrărilor pentru atingerea obiectivelor asumate prin proiecte.

Documentul a fost inițiat de Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor pentru ca investițiile finanțate din fonduri europene să rămână la dispoziția cetățenilor într-o bună stare de utilizare și siguranță și pentru finaliza integral proiectele astfel încât să fie păstrate condițiile pentru finanțarea europeană.

Conform reglementărilor europene, trebuie ca până la sfârșitul lunii martie 2019 obiectivele de investiții finanțate din fonduri europene 2007-2013 să fie finalizate, funcționale și utilizate.

De asemenea, este necesar ca acestea să fie păstrate astfel pentru o perioadă de minim 5 ani după finalizarea proiectului.

Actul legislativ vine în sprijinul beneficiarilor POS Transport, administratori ai infrastructurii de transport de pe teritoriul României (regii autonome, societăți comerciale și companii naționale aflate în subordinea / autoritatea Ministerului Transporturilor, regii autonome în subordinea consiliilor județene).

Aceștia au obligația să finalizeze lucrările necesare în cadrul proiectelor pentru a atinge obiectivele asumate și să asigure durabilitatea pentru minim 5 ani a acestor investiții (prin realizarea de investiții, întreținere, reparații curente, mentenanță etc.).

Printre obiectivele obținute prin fonduri europene care se vor finaliza și întreține astfel se numără: varianta de ocolire a Municipiului Constanța, Autostrada Orăștie - Sibiu, reabilitarea DN1C Baia Mare-Livada, Livada-Halmeu, DN19 Satu-Mare-Livada, DN1C Dej-Baia Mare, DN1H Zalău-Aleșd, reabilitarea liniei de cale ferată Frontiera - Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan - European, tronsonul 1: Frontiera Curtici - Arad-km 614, proiecte de modernizare a unor stații de CF, extinderea și modernizarea suprafețelor aeroportuare ale Aeroportului Baia Mare.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

21 de firme private din Regiunea Vest au semnat contracte de finanțare

În cadrul unui eveniment s-au semnat 21 contracte de finanțare cu firme din Regiunea Vest. Proiectele contractate cumulează o valoare totală de 12,63 milioane euro, finanțarea

nerambursabilă fiind de 6,28 milioane euro (la cursul Inforeuro de 4,6513 lei/euro). Finanțarea nerambursabilă obținută de aceste firme este acordată în cadrul Regio-Programul

Operațional Regional (POR) 2014-2020, axa prioritară 2 „Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii”, Prioritatea de investiții 2.1A. – Microîntreprinderi și Prioritatea de investiții 2.2 IMM.

Firmele care vor primi finanțare activează în sectoarele construcții, industria prelucrătoare (fabricare beton, producție tuburi, țevi, profile tubulare si accesorii din otel, operațiuni mecanică generală, fabricare instrumente și dispozitive pentru masură, verificare și control, piese si accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule, subansambluri electronice, producție mobilă), recuperarea materialelor reciclabile sortate, activități de televiziune, dar și în domeniul hotelier, prelucrare date, arhitectură, precum și sănătate umană și centre de fitness.

Prin implementarea acestor proiecte vor fi construite și modernizate spații de producție / servicii și se vor achiziționa echipamente, inclusiv programe informatice, ce contribui la creșterea competitivității economice, la dezvoltarea de noi produse sau servicii și vor genera 60 de noi locuri de muncă.

12 din cele 21 contracte au fost depuse în cadrul apelului de proiecte 2.1A Microîntreprinderi, iar celelalte 9 proiecte contractate au fost depuse în cadrul apelului de proiecte 2.2. IMM.

La nivelul regiunii Vest, în cadrul POR 2014-2020, au fost contractate 260 proiecte, în valoarea totală de 235,96 milioane euro, valoarea nerambursabilă fiind de 189,48 milioane euro:

În cadrul Priorității de investiții 2.1. Microîntreprinderi sunt contractate 194 proiecte cu o valoare nerambursabilă de 29,66 milioane euro, reprezentând 107,62% din alocarea regională;

În cadrul Priorității de investiții 2.2. IMM sunt contractate 30 proiecte cu o valoare nerambursabilă de 16,82 milioane euro, reprezentând 82,61% din alocarea regională.

(Sursa: www.adrvest.ro)


Simplificarea legilor privind achizițiile publice Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice – ANAP a pus în

dezbatere publică pachetul de simplificare a legilor privind achizițiile publice, precum și două proiecte de acte normative de înființare a Unității de Achiziții Centralizate.

Cele două pachete legislative cuprind patru proiecte de acte normative ce vizează modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice, înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate ca unitate de achiziții centralizate, modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice și normele de aplicare a Ordonanței privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate.

Principalele modificări de simplificare a legislației din domeniu vizează remedierea următoarelor probleme sistemice (identificate ca urmare a monitorizării sistemului național de achiziții publice) - întârzieri provocate de observatorii ex-ante în evaluarea ofertelor și în desemnarea câștigătorilor, numărul foarte mare de contestații, lipsa consistenței și a trasabilității deciziilor Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), suprareglementarea sub pragurile valorice obligatorii din directivele europene, opiniile diferite emise de diversele entități ale sistemului, blocajele administrative generate de legislația conexă și alocarea neunitară de resurse.

Proiectele de acte normative de înființare a Unității de Achiziții Centralizate la nivelul administrației centrale au fost elaborate în colaborare cu experții Băncii Europene de Investiții în baza acordului de asistență tehnică semnat cu autoritățile române în 2016.

Modificările legislative propuse au fost agreate cu reprezentanții Comisiei, care și-au exprimat sprijinul pentru implementarea și simplificarea directivelor europene.

Obiectivul principal pentru acest an al autorităților române este centralizarea achizițiilor publice din administrația publică centrală și simplificarea legislației în domeniu.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

S-a lansat noul Sistem Electronic de Achiziții Publice

Începând cu data aprilie 20118, este

disponibil noul Sistem Electronic de Achiziții Publice, dezvoltat în cadrul proiectului „Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare al achizițiilor publice - SICAP".

Implementarea acestui proiect major a reprezentat un lung drum în care:

S-a aliniat funcționalitățile sistemului la cele mai noi prevederi legislative transpuse din legislația europeană în legislația românească;

S-a oferit - încă din luna mai 2017 - un mediu de lucru Demo public (http://sicap.elicitatie.ro/pub) pentru acomodarea utilizatorilor cu interfețele și fluxurile de lucru.

Feed-back-ul trimis de utilizatori a fost analizat de AADR, și în cazul în care s-a impus, s-a aplicat corecțiile sau cerințele în aplicație;

Tot din luna mai 2017, aplicația informatică SICAP a fost testată în mod repetat, cu un număr de peste 1000 de scenarii de teste, care au adresat modulele sistemului din toate perspectivele de utilizare/utilizatori (Autorități contractante, Operatori Economici, Instituții cu rol de monitorizare, reglementare și control în achiziții, Operatori SEAP).

Conform comunicatului, AADR, prin personalul său specializat, va oferi răspunsuri la întrebările legate de noul sistem, precum și îndrumare pe parcursul perioadei de acomodare cu utilizarea în producție a acestuia.

Pe perioada de tranziție, vechiul sistem de achiziții publice și noul sistem de achiziții publice vor funcționa în paralel, adresând funcționalitățile descrise.

La finalizarea acestei etape de tranziție și operaționalizare, vechiul SEAP se va închide, rămânând doar un instrument de raportare.

AADR menționează că noul sistem de achiziții publice își propune să vină și mai mult decât vechiul sistem în ajutorul utilizatorilor, având la baza implementate cele mai noi tehnologii, o interfață prietenoasă și facilă, date structurate, criterii avansate de căutare.

De asemenea, AADR mai menționează că sistemul nou de achiziții publice este aliniat complet cerințelor legate de noile formulare legislative prin care se transmit anunțurile la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), cerințelor legate de verificările ex-ante ale ANAP și este integrat cu instituții-cheie în domeniul achizițiilor publice precum ANAP, CNSC, ANI, Consiliul Concurenței, DNA, Curtea de Conturi.

(Sursa: www.aadr.ro)


SUMAR

Viitorul buget al UE – pg.1 Bugetul politicii de coeziune trebuie să rămână cel

puțin la același nivel – pg.2 Semnarea și încheierea acordurilor cu Japonia și

Singapore - pg.3 China și SUA, angajate într-un război comercial de

zeci de miliarde – pg.4 Deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și

Macedonia – pg.4 Simplificarea utilizării fondurilor europene – pg.5 Incertitudini în privința ieşirii din piaţa unică şi

uniunea vamală – pg.6 Lipsa unui acord cu UE - un „dezastru” pentru

industria alimentară britanică – pg.6 Acces facil al cetățenilor la propriile date

medicale – pg.7 Acces rapid pentru autorități la probe

electronice – pg.7 Deschiderea și gestionarea unei afaceri se

mută în mediul on-line – pg.8 Transparență și echitate pe platformele online

– pg.8 Cod de bune practici pentru combaterea

dezinformării online – pg.9 Noi angajamente cu ocazia Zilei Digitale 2018

– pg.10 Inteligența artificială în slujba cetățenilor

europeni – pg.11 Sistemul de informare al pieței interne – pg.11 CE și FEI au lansat programul paneuropean

VentureEU – pg.12 Competitivitate sporită în comerțul cu

amănuntul – pg.13 Producția va continua la Sidex – pg.13 Whistleblower - noi norme pentru protecția

denunțătorilor de nereguli – pg.14 Agricultura de precizie, un câștig și pentru mediu și

pentru veniturile fermierilor – pg.15

UE interzice total insecticidele dăunătoare

pentru albine – pg.15 Suprafețele agricole sunt fărâmițate – pg.16 Noi măsuri pentru creșterea siguranței

alimentare în UE – pg.17 Producția de cereale în creștere cu peste 12% -

pg.18 Producţie record de porumb – pg.18 Proiecte de modernizare a infrastructurii rurale –

pg.19 Practici comerciale neloiale în lanţul cu

alimente – pg.19 Diferența dintre sat și oraș a început să se

diminueze – pg.20 140 de milioane de euro în 2018 pentru

crescătorii de porci și păsări – pg.21 40 de milioane de euro pentru sprijinul

cultivatorilor de tomate – pg.21 Cum au schimbat banii UE piața vinului – pg.22 Liceele agricole - Cenușăresele sistemului de

educație – pg.23 Cooperare intensă în domeniul bolilor

prevenite prin vaccinuri – pg.24 Descoperire importantă în domeniul

cancerului – pg.24 Eforturi suplimentare în UE pentru pensii

adecvate -* pg.25 Unul din doi copii în România în risc de

sărăcie – pg.25 Susținerea obiectivelor din Programul

Transport 2007 – 2013 – pg.26 21 de firme private din Regiunea Vest au

semnat contracte de finanțare – pg.26 Simplificarea legilor privind achizițiile

publice – pg.27 S-a lansat noul Sistem Electronic de

Achiziții Publice – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr

au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro

www.fonduri-ue.ro www.fonduri-structurale.ro

www.adrvest.ro www.aadr.ro

Viitorul buget al UE · BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1 Viitorul buget al UE Intenția...

Documents

Transcript of Viitorul buget al UE · BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1 Viitorul buget al UE Intenția...