..

NEAMUL ROMANESC

IN

BASARABIA

DE

N. 10 RG A

BUCUREŞTi

Editura Librăriei SOCECU liI Co., Calea Victoriei, 21

1905

www.dacoromanica.ro

CELUI D'INTAIU MAIN BASARABEAN - DIN BASARABIA -

CARE VA LUA IN MINI ACEASTA CARTE.

www.dacoromanica.ro

CAP. I-hl

TINUTUL HOTINULUL

1031 1

www.dacoromanica.ro

1. Spre Hotin.

Spre hotarul rusesc. Mi-am luat toate ma-surile de siguranta. Pe papportul mieU 0-aluat locul, linga. atitea vize din Predeal 5iItcanT 0 aceia a consululuT rus din CernantI.

Secretarul consulatuldi, d. Dimitrovid, eRomin bucovinean 0, ca unul ce s'a intors abiadin Rusia, el ma asigura cA, nu e adevarat cese spune despre tulburarile de acolo in zia-rele 0 zvonurile bucovinene. in Cernautil e-vreie§ti, daca nu 0 in acel austriad, nu sint,ce e dreptul, prea multe simpatiI pentru cir-muirea 0 razboiul Taruldi, a carul infringerebucura. La libräriI se Old ziare revolutionareruse§ti 0 polone, cu ilustratif : Nicolae alII-lea iniati§at cu degetul in gurA, un lupta-tor polon care sapa. in piatra anul 1905,linga alte date de revolutie.

Cum va fi, voiU merge, cad prea sint a-proape de Basarabia, prea mi s'ati spus multedespre g Moldovenif , de acolo, cad n'au a se

www.dacoromanica.ro

4 SPRE HOTIN

lupta cu Rutenil, cari vorbesc moldoveneqtefrumos, nu primesc in sate pe Evref fiind caa§a e voia guvernulul (cum fac in Bucovina) §istapinesc mo§il vechi la loc larg, ca oamenTbogatl. 5i prea mult ma chiama intr'acoloun dor vechiii, o neaparata nevoie de a cu-noa§te qi de a spune §i altora despre satele§i. oamenil ce se afla dincolo de gardul despini, dincolo de poarta de arama, in tainitabalaurulul cu ghiarele de otel.

0 linie ferata duce pe la Boian pang laNoua-Sulita, prin partl frumoase, bine locuitebine lucrate, maT mult romane§d. Tot innaintese urmeaza, ca pada la Toporauff, dealurilemol, care deosebesc Tinutul de peste Prut.

in cale, norocul imi &á un tovaraq. DoIpasaged de clasa intiiii vorbesc romaneqteintre el 0 cu copilul lor. La ni§te Bucovinenidin stratul de sus al societatiT, aceasta arede ce sa ma mire, bucurindu-ma. Aflu ca amintilnit pe d. Nicu de Flondor, proprietarulde pana ierl al NouelSulite, satul austriacde hotar, 0 pe sopa sa, nascuta Gligorcea.hi merg la mo§ia unde vor locui insa padain toamna §i unde ma odihnesc o clipa intr'ofrumoasa vita', in biblioteca careia e §i (SA-manatorul,. D. Flondor nu se teme de pri-mejdiile until drum in Basarabia, pe care do-

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 5

rqte s'o cunoasca 0 el, ca unul ce a statdol ani de zile in preajma e. Astfel vommerge deci amindoi, pentru a incerca norocul,aflind 'cite ceva despre acea parte din nea-mul romAnesc care se poate vedea cti maiputina. inlesnire 0 care a rams mat uitat5,pana azi.

Ia gara de la Noua-Sulità functionarul aus-triac, imbracat civil, imi vizeaza papportul.D. Flondor are unul, dar el nu a fost pe-cetluit cu stampila consulatului din Cernauti§i poate sa fie privit cu neincredere. Spremai multà siguranta, politia de grani ta. aus-triaca dA. i un bilet de identitate. Ramineinsa sa se vada dacä la aratarea lui jandarmulrusesc acesta un om mare ! se va aratape deplin multarnit. Toat6. aceasta grija dela plecare e insa buna pentru inceputul unelaventuri cum este qi trebuie sa fie o calatoriein Basarabia, f51-à un scop pe care sa-1 poatA,intelege toata lumea, i Inca in timpurl defazboiti.

tn privinta trasuril se infatiraza cineva caree gata s'o gaseasca §i sa faca orice inte-legere. E un Evre5 neastimparat, in hainede habotnic, care se tot tine pe lingA tova-ra§ul mie5. Pare un misit, un om de casa,Jidanul moie1i, pe care-I ail 0 atitia proprie-

www.dacoromanica.ro

6 SPRE HOTIN

tarI din Moldova noastra, duh de mi§care0 de pierzare in acela§T timp. Mal pe urma.aflu &à el e membru in consiliul comunal altirgurrulul, alcatuit din gepte evrei 0 cindcreqtith (proprietarul, functionarh, teranl), 0ca astazl, cind d. Flondor se &este sa pa-raseasca pentru totdeauna Noua-Sulitä, elare qansa sa fie ales primar sail vornic. A§avornic halal ! Dar Bucovina s'a deprins demult cu asemenea vornicie in satele ei undejidovimea se urca pana la 300/0, oameni cuoarecare avere, fata de 7o0/o terani, in ceamaT mare parte Para putinta de a trai prinel in0I, legatl de proprietari 0 de arenda§10 de camatarl, 0 ne mal §tiind unde sa deacu capul. In Noua-Sulita, Evreil incep a lilua 0 rostul de plugari, cad, de cind cu raziboiul, s'ail op1o0t aid destul desertori dinRusia, nenorocitl gata la mice munca 0 cuorice pret, 0 arendarl evreii, om cu miläfata de al sal, i-a pus, intr'un an de foametepentru teranl, sa lucreze la sfecle cu suma de30 de craitarl pd 4 pe cari nu vor sa-1 pri-measca muritoril de foa& din neamul nostru.

Va sa zica acel viitor vornic, care se gu-dura deocamdata aqa de neobosit pe lingavornicul-proprietar de astazi, va face rostde trasura. 0, zice el, e asa de urr s'ocapatam : trel ruble cel mult, 0 birjarul va

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 7

merge panA la Hotin, cad trebuie sa spunch. nu este tren paria la Hotin, pentru calinia ferata ruseasca ce plea& de aid dinNoua-Sulita, se coboath intiiti pe linga Prut,lásind ded la o parte Tinutul hotinean,vechea raià dintre apa PrutuluT 0 apa Nis-trulul. Dar un drum in Basarabia nu poateincepe deck prin cercetarea Hotinulul.

La 2 se inchide granita pentru citva timp;pata atunci insa, birjarul a 0 sosit 0 ne ieade la masa. E un om mare, spatos 0 car-nos, cu barba ro§ie, incilcith. 0 mintuita 'ncurturl, cu ochil obositl 0 nacajitl supt genebalane ; qapca neagra a Evreilor din Rusia0 un caftan a§a de soios incit pare sa maIfi fost in viata lul 0 altceva, cizme captuOtecu noroiii uscat ii desavir§esc imbracamintea.A inhamat la o trasura bunicica, pe care onumeqte g faiton ,, patru cal murgi, gra§l, viol,dar ascuhatorl. Si pare gata sd mearga pangin capatul lumil.

Deocamdata insa, numal pang la jandarm,care va botari drumul nostru. Si aid douabariere vapsite : una are colorile austriace,cealaltä roq-alb-negrul Rusiel. Dincolo dedinsa bariera nu s'a deschis peste oath'e o casuta foarte darapanaa 0 murdara, linga,care nilte Eyre, intocmal ca cel de pe ca-

www.dacoromanica.ro

8 SPRE HOT1N

coase sad de tate, un gheseft facutpeste granità. Casulia are odai mat multgoale, abia mobilate, dar pline de slin. in-tr'un colt se vede o iconita I Ara candela, in-fAtisind un sfint care n'ar sti s spuie nici elce este. 0 masa asteapta bagajele de cercetat.

Jandarmul, nu e. El trebuie cautat intirg, undeva. Pentru a cauta insa pe oricineintr'un loc asa de bine cunoscut de toff ca

undeva,, trebuie mirosul fin al Evreulul, celmg mare vinator de oamenT cu cari sepoate cistiga mult sail putin. eVornicul, ceva sä fie e din fericire aproapc: Evreil indeplinul inteles al cuvintulul, pe cind birjarule numal o contrafacere ruseasca, cu totulneindestulatoare.

gIch bringe ihn gleich (it aduc indata). ,Pana. atunci ingrijitorul vamil, un biet om

in uniforma, ne pofte§te pe scaun i, stindin pitioare la usa, putem vedea cum trececel cinovnic rus, ce ni iese Innainte:un barbat cu mondir, slab, bolna.vicios, care-VItireste un picior. El duce de mina un co-pil foarte frumusel, i un fel de guvernanta,a unuia. din dol sail a amindurora, calca im-parateste n urma. dintre ace§tldemnitarl al ImperiuluT nu se uitä la notpacatoOT, cari ducem grija until pasaportPara. viza consululul din Cernauti.

prä,

d'intiill

Nici-unul

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 9

Lea si jandarmul. A fost poate la mincare,maf sigur decit atita, la bäutura. E un liacatigras, ruman, voios in uniforma de postavgros, albastru, cu fireturY rosif si sapca alba.De la el atirna trecerea hotarulut

S'a intirnplat cä e si dinsul (Moldovean,,Moldovean de la Balti... Vorbeste romanestefoarte bine 0 usor.- Pare chiar bucuros ca. aintilnit un iMoldovean) din Bucovina si unuldin (Romania,. El stie a tot asa se vor-beste si pina in Dunare. Din pasaportulromino-frantuzesc al regeltif Carol si din celnemtesc al impäratulul de peste Rachitna, elnu intelege fireste nimic. Dar se uita foartecu luare aminte si. indelung, suceste, invirtehirtiile, la urma ni cere numele, pe care leinseamna, si trinteste cite o pecete cu pa-jerea liliachie. Bacsisul i-1 dam cu dragäinima, si pentru cä e de-af nostri. 5i cuaceasta e gata. eVornicul, de mine poatesa ramiie in Noua-Sulita. austriaca, 0 cu nofmerge numaf birjarul cu turturif rosit

t Faitonul i se zguduie si trece foarte vi-tejeste printre castle until tirgusor evreiescasa de murdar cum nicf nu se poate in-chipui. Tainici de lemn si de zid sint sa-mánate fara nici-un fel de imprejmuirf pelutul unor malurf pratbase, de.alungul unef

www.dacoromanica.ro

NI.

LO

H H

ildS

Multi de poA, basarabeaná (dupä Raffet, In Ca Muria luT Demidoff).

cD

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 1.1

strade de colb, fara piatra, fara prund §iPara. trotuar. Tarabele negre, care se pot prindecu un aft de stre§inele putrede, sint in felulcelor care se intrebuintail de EvreT ca aceoiain Moldova anuluT [ 81 2 . Aceste tarabT, acestespelunci, oamenil in zdrente, cari zac printoate pailile, vacile slobode, porciT cariscurma prin latinl, toate acestea ma coboaracu o suta de anT in urma, in vremile deciuma, de holera, de navaliel qi de stoarcere.

Acum \Tad 0 pe teraniT noori. OamenTfrumo0, voinici, cu caciula infipta mindru,eT nu se deosebesc intru nimic de aceia aTjudetelor noastre dintre Prut qi Siretiii. Fe-meile poarta catrinta, suman §i oergare albe ;umbra cu picioarele goale, ca de oboe inBucovina, §i ca la noT, iara§T.

Ail venit in tirgurr pentru curnparaturTasupra SabapluT, care incepe indata in aceaslasara de Vinert arutele lor aoeapta la cir-ciumele cu inscriptil ruseqtY, care Pagaduiescinsetatilor (vino, §i gpivo, , yin §i bere(rachiul e monopol al Statultif 0 nu se vindedecit in anumite conditiT, dintre care unae de a-I lua acasa). Sint carute de lemn,brioe destul de hodorogite, dar ceia ce ui-meoe sint caiT : slabiciunea qi pipernicirealor e neinchipuita §i dovedeoe ca in scheleteacoperite cu 0 Maria napirlità, jupuita qi

www.dacoromanica.ro

1.2 SPRE HOTIN

stropita de singele muraturilor de taunTmulcaturilor de bice, poate sa maT dainuiascaun chinuit suflet de dobitoc.

La capatul tirguluT birjarul s'a oprit. IT

lipse§te ceva pentru drum. Se ridica in pi-cioare pe capra 0 cerceteaza' foarte ingrijatin toate partile. Sare jos 0 ne larnureqte instir0t : se invoise cu un om ca sa vie acolo0 sa-1 inlocuiasca, pentru ca. e Sabal, aqa incitel, cel cu turturif ro01, nu poate calátori.

acurn omul nu e. Deci se duce sä-1 caute.Avem decT ragazul de a observa ping ce

se intoarce (0 aceasta tine mult, aqa incitne intrebam daca n'am avea dreptul sa neducem singurT la Hotin cu trasura parasità).Trec intr'una carutele cu teraniT vinjo§1 limindri. Lineä locul unde s'a oprit trasura,se zide§te o casa, 0 treT jidanaq1 scurma ne-contenit, cu o deosebita multarnire, in nisipul0 tiraful pe care-I arunca asupra noasträ.

tri stir0t, birjarul se intoarce fugind, sarepe capra pripit, 0, intorcindu-se spre nol, nida placuta veste ca. nu s'a putut gasi nici-tin om §i ca deci vom calatori cu dinsul. Optruble, pretul cu care ne-am invoit pina laHotin, nu sint bani de lepadat nici pentruun habotnic, care ltie insemnatatea unul Sal*bine pazit.

0.

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 13

La un singur cuvint de indemn, cel patrucaT mid, graVY, foco§l, se intind la goana.In calea lor, el gasesc o larga intindere depamint scormonit i gropos, lipsit de pietre

scrijelat cu dungi adinci de glod uscat,care se chiama (drum de çara i suplineqterolul ce se da de obiceill qoselelor. De aceastanu li pas a. cálutilor basarabenT, in cari traie§teInca umila vitejie neobositã a cailor deoaste din vechea Moldova; el chioapata, sepoticnesc, se zbuciuma i trec peste toategreutatile numal odata unul se risipi lapamint, cu ochiT holbatI de strinsoarea qtrean-gurilor care-I dar el se ridicA indata.

urmA maY departe, ping in sara, ca cumnu i s'ar fi intimplat nimic.

La stinga, e linia de innaltimY a Buco-vineY; aceia§1 tara de dealurl line se des-faqura 0 aid. Lanurl de curind arate, vinete-albastre linga paji0ile verzT, linga catifeauagrinelor de toamna, linga desiqurile ursuzeale secaril, linga tepil nol aT griulul abiasamanat. E o tara hranitoare aceastA. bunlBasarabie pierduta.

Pina aid n'am vazut altl oamen/ deckdrumetil din carutele cu call in socote, sati_frumo0 grgnicerl mindri, mergind calarT spre

;

0tineat,

www.dacoromanica.ro

14 SPRE HOTIN

hotarul cel fa, cu puFa in curmeziq pespinare 0 gapca pe-o ureche. Acum insa,iata un sat, Dinautil. Casute in neregula,date cu var albastriii, prispa de jur im-prejuri cite una cu stilpi, toate acoperite cuinnalte capite de stuh, arzat i mai bine0 mg rail. ingraditurY de pamint, de hol-burl, de crengi intretesute. Biserica de lemn.

Aid birjarul striga un cols de spaima0 calul cade cu ochil zgiitl in sus. Ping cetoate se pun in orinduiala, vad dol teranlce se apropie de not Unul e un baietanpirlit 0 perpelit, cu catnap murdara, pa-larie de paie, picioarele goale 0 mal multecrucilite de metal albe 0 galbene la git.Cella lt e un moreag nalt, slab, cu guraumflata 0 strimba. Amindol par miratl desosirea acestor doT strainl in trasura cu patrucal, 0 cari nu-s nici jidanl, nici proprietarY,nici nu poarta qapca tuturor functionarilor,cinovnicilor.

El infatiraza douà tipurl din Basarabia.Batrinul e Moldoveanul cum 1-a lasat Dum-nezeii 0 anul 1812 : el §tie ca prin acestelocurl sint Moldoveni, ca §coala e insa ru-seasca, de oare ce in Basarabia nu e cartemoldoveneasca ca in Romania: cl\Toi graimmoldovene§te, dar cel ce merg la §coalà

www.dacoromanica.ro

On

niof

.} h

atrI

n.

e-1TMLUTUL IIOTINULUI 13

_

Un ?rico} hatrIn.

°

:

4

www.dacoromanica.ro

16 SPRE 1-10TIN

ruse§te,. in vorba lui chiar, se amesteca dincind in cind vorbe ruse§t1.

Baiatul se chiama Gavril Ivanovici Pavlov.Poate fi 0 Romin 0 Rus-mic §i Muscal0 Tigan. A fost la §coalà. De sigur cal ince'T treT anT cit a stat acolo fiindc a. a vrutcad aid nu e indatorit nimeni sa invete;din potriva!n'a deprins a ceti §i scrie.Dar nici nu-T trebuie. In adevar, el a invatatla coala acel adevar mare ca, ori Romin,oil Rus, tot una e... eTotT hristiani., Apol:eDumneavoastra tot hristianT? Adeca, nuEvreT, cad aceia pot fi uci§T din timp intimp pentru pacatele lor, 0 pentru pacate0 maT grele care nu sint ale bor. Crud-litele le-a capatat de la fete.

Cind, la hora?Nu intelege.

Ce jucatI voT?Toate danturile (pe rusqte).Care anume?Bulgareasca.

Mai §tiT? Poate sa fie §i Bulgar.Dar cind se ginde§te ca fetele i-ail dat

crucilitele, ride de bucurie; 0 e hid altfel,0 murdar, §i negru de mama foculuT!

Alte sate yin apol la rind : Cirstinet,ZarojenT, Maline§a, SerautT, Nedabauti §i

altele. Prin multe locurl, nu sint Romint

www.dacoromanica.ro

TINUTUL IIOTINULUI 17

Vezi insa nurnaT rare ori alt port decital teranilor no§tri ; camaa rosa, pantalonillargi, sapca Muscalilor lipsesc. Cele maTmulte chipurT sint tocmaT ca ale noastre:ochi negri, parul taiat roata, ca in Moldova,pe cind cei maT multi din Bucovina ail plete,coame negre 0 albe. Aid s'a savir0t, ca inBucovina, procesul de desnationalisare, faptaucideriT limbel noastre. Aceasta n'aii facut-oinsa teranii muscali, ci RuteniT, biruitoriTdin nordul Bucovina

E bung apa, intrebam la o I intinadin cale.

Doi flacal se uita lung la notNiznai.

Nu stie !

Satele apar 0 dispar pe cost* de dealuri.Nu maT trecem prin nici-unul. inteo vale,la ZarojenT, se vad coprile uneT fabrici dezahar.

PretutindenT, la fintinile cu colac de lemn,proaste 0 rail tinute, se ridica innaltele crudcu chipul rastignit, intre raze de sulitT ; jossint puse scara, piroanele sail ciocanul ; suscinta cocosa, dind lila Petru semnul tradariT ;dese ori Maica Domnului 0 un inger staglinga trup, in dreapta si in stinga hit Cru-cile sint cioplite, vapsite si impodobite, si

1031 2

www.dacoromanica.ro

Ter

anT

bas

arab

eni

18 SPRE HOTIN

Teranl basarabenT

Ii

00k-I

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 1.9

obiceiul de a le ridica, a§a de strain de Bi-serica ortodoxä, nu poate fi luat decit dela Polonil vecini, dacà n'a fost adus cindvade RutenI, cari aU venit intilii ca uniti,trecind numaI pe urma la e legea romaneasca, .

Multe turme 0 cirduri de vite. insa aidnu vezi ca in Bucovina trupurile grase, pu-ternice, ale raselor apusene. E vechiul soillmoldovenesc, insA tica1o0t cu totul de traiulcel rail, de ingrijirea putina. Seceta din anultrecut se simte in mersul moliti al vitelorslabanoa ge.

Unele sate ati pometurT bine tinute. Dela un timp incoace, imprejmuirea nu e fA-cutã cu holbuff, crengi 0 §antur'1, ci cu zi-duel de piatra, de bolovanI marl, albi, cuinfati§area varoasà. Grameit de astfel depietre se vad rinduite pe cimp la ie0rea dinsatul cel d'intiiU care arata aceste zidurI in-cunjuratoare. Am intrat in Tinutul pietros,unde nu se mal afla nici pamintul galbiii-curat de pina aid. Oamenit au invätat, desigue, de la Turd, sapint pina la 1812 inaceasta raja a HotinuluT, datina de a-§Y aparaastfel curtile 0 locuintele.

E in ajunul Sfintulul Gheorghe. Pe un mai-dan, s'a mintuit jertfa until porc, §i teraniT caril-aii taiat, scormonesc prin trupul deschis i

www.dacoromanica.ro

20

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 21

taie cu bagare de sama patura alba, groasäa sraniniT. Oricum, e o priveliqte scirboasaacest macel in praful plamadit cu singe.

Cu bucurie vedem un inceput de §osea.Ba inca e un adevarat caldarim turcesc, culespezile mart Dar el nu tine mult, §i urmarniara§l pe drumul de noroiti uscat, in carechioapata caiI §i se zguduie la fiecare pas

trasura tiritä repede.

Sintern opritl in loc de un jandarm, innainteaunor casute albe. El vine greoiii, cu pu§ca 'nspinare, purtata ca o sarcina, cere pasurile,se uita lung la ele, intreaba. D. Flondor,care §tie rutene§te i ceva muscale§te chiar,il lamurqte. Dar atita n'ajunge. Jandarmulse duce spre easuta 0 aduce pe altul, cu ga-loane. Acum acesta iea de la capat cerce-tarea, pe cind cellalt pazgte. Iara§l silabi-sirea pawoartelor scrise cu slove putin cu-noscute aid. Se deschide 0 valisa tovaravluImiter', §i unul cite unul se ieail elementele untilnécessaire de toaleta, borcanarle cu Amin,periutele, sticla de odol, care se pare ciudataomulul nostru. Cercetarea n'aduce nicI-o is-prava, nici macar un bac0§. Un semn dez-nadajduit cu mina, 0 putem pleca.

Inca un deal rasare, de-acurmezi§ul, in ca-

www.dacoromanica.ro

22 HOTINUL

lea noastra. Pe el mijesc de departe punctealbe, dese. Birjarul intinde intr'acolo paroa-sa21 mina ro§cata;

g Hachin (Hotin) !

2 . Hotinul.

In marginea ora§ulia aleargd bide urare,ducind terani, tirgovetl cu §apcd, balanI,spini, lucratorY tinerl, femel legate la cap cubasmale, i fireqte cite un cinovnic gros, urn-flat, inNurat in mantaua surie ca intr'o pla-poma, avind in mina cite un betirr. Nulipsesc nici Jidanil, cu toate ca Vinerea deSaba§ il tine pe acasä.

Hotinul anulul 19o5, care n'a implinit Incao suta. de anY de stapinire ruseasca, incepeprintr'un drum maY bunirr. Se vad citevacase marY pentru administratie, cu inscriptiIIn slove cirilice. Gherete de paza, stilpi yap-sitY in colorI care sint nouà pentru mine. E omare iubire pentru coperemintele verzlpentru tot felul de tarcaturl.

Partea buniqoarg se mintuie rapede cuaceste citeva case ale Statulul. Se maI valdla stinga doua-treI strade in care al putealocui. in mijlocul unel gradinl bine tinute, obiserica, una dintr'acele bisericl ruse§t1, careaü coperemint verde sail rop, de tabla,

0

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 23

tot felul de cupole, umflaturT 0 stilpi §i caresarnanA cu o bAtrina girbovO ce poartA ma-lacov 0 s'a sulemenit. in stinga, ajungemla otelul, la gostinica ccentralOp, numità a§apentru CA pe aid e centrul tirguluI, dacá sepoate vorbi de t centru, intr'o biata arzareneorinduitä 0 pOcAtoasO ca acest Hotin deastAz1.

Odatà trebuie sA fi fost aid o casa boie-reascA inteo curte mare. Acum o grupg. deEvre't face Sabk§ul in cladirea ma1 mArivarà:sint stApinil. In dreapta, linga o ghereta,unde pAzesc soldati cind vine in gazdA vre-ungeneral, sint odOile de oaspecl, mal curatedecit cum se poate a§tepta ; ele aii un- mi-ros ciudat de sapun vechiii, care nu se pierdenici cind se deschici obloanele. Pat, mask,citeva scaune, lavaboil 0 01-01 got

(Domnul Simen,, unicul chelner al tote-luldi, , persoanO mica, ro§cata, vorbaretà 0plink de indrazneala, vine sA ne ajute, i-1.

luam drept cicerone. Acest tip de Jidan ru-sesc e in stare sA te scoatk dirr orke in-curcatura, sO-ci afle 0 sa-tf facA orIce, sa pa-trunda oriOunde. N'al decit sa-Y spu'i §i sa-11a0 sO-§.1 faca un mic ci§tig. Pott sk21 vorbe§tYoricum : cu binele sail cu raul, lOudindu-1saU luindu-1 in batjocurà ; fill i-I tot una. SAse supere, tie cá n'are drept. SA se bucure,

www.dacoromanica.ro

24 HOTINUL

nu vrea pe de geaba, dar el e gata oricindsa se bucure de bucuria d-tale. Nemtestenu stie, romaneste ceva. a La BaltY), spuneel, e acolo vorbeste toata lumea moldoveneste,wolochesch, ; e un noroc ea tovarasul mie5intelege jidoveste, adica jido-nemteste si poatevorbi chiar in aceasta ciudata stricaciune delimba, in care cgross, e a groisD, , was, eevvus), cessen, e eassen, si asa ma1 de-parte. Aid insá se mal adaug o multime decuvinte rusestl, care s'a5 incetatenit in jar-gon si-1 fac si mal neinteles. In sfirsit, notiu-nile Idf Simen sint acelea ale vietiT evre-iesti celel mal enigmatice, mai intunecatesi mai salbatece. Crestinul e goi', fail bat-jocura, iar boierul, pure* Deci el e gatasa indrepte prin cetatea Hotinuldi pe acestidol grois lurii# dupa imbracaminte, cari ail'venit la cgostinitaD stapinului sa5.

intii5 trebuie cautata. mincare. Simen neduce la o cceainárie). 0 odaie teraneasca,unde trebuie A. fie ascuns un samovar pecare nu-1 putem descoperi. Dodd Ruste stallla o masa si casca ochil marI cind intram.La intrebarea chelneruldi, ele raspund caacum nu se poate face ceaiii. Ele dall dinumerl, iar noT iesim.

Acuma stie Simen unde sa-sT duca cpu-ratil,. Un Evre5, care tine Inca deschis la

,

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 25

ceasul intraril in Sabas, are o pravalie dedelicatese, o bäcalie, gbacaleiniIAid e curat, i marfa destula. Cautindu-neeicri), care nu-s bune, svaiter i sardele,el face tandael o sticluta de mustar frantu-zesc, iar, cit despre atita paguba, nu scoatecel mal mic .1( cif), ci urmeaza cu slujba noas-tra, pe cind un tinar Israelit incepator ma-tura mustarul afara. Bere, bere impara-teasca, etarscoe pivop oua proaspetesi samovar, ni va da Simen la intors.

Mergem inainte cu isvocicul saIi birjarul,care e Muscal, dar stie románeste. Birjacal buni, omul imbracat ca un nevoias cres-tin, adeca maY curat decit un bogatas

In strada mare, dincolo de biserica, vre-ociteva case maI cum se cade : farmacie (ne.asamanat maI proasta de cit ale noastre),tipografie, fotografie. ApoI trecem printrecase si tarabl de lemn ale Evreilor. Ca laNoua-Sulita: acelasY colb, acelasY lip, aceiasYruina muceda. Cotim printr'o strada mai in-gusta, unde ca si dincolo aprins lumi-nile din policandrele SimbeteT i totT locu-itoriI cu sapcI, zulufi si caftane ati iesit lafacoarea sarbatorit

Tercse gaz,, zice Simen, ca sa intelegemTiirkische Gass?,

magazind..

si

evret.

sat

www.dacoromanica.ro

'2 6 HOT1NUL

Aceasta a fost in adevar, pe vremuri,strada de negot a Turcilor can aveall delucru cu cetatea, turcita 0 ea. Pe atunci imIinchipuiii o ulicioara intre casute ingrijite, caacelea de la Adacale, intre gradinI de pomIi intre vil cu rodul tare 0 dulce. Iar 0 mal

departe zaresc tirgul hotinean al Moldove-nilor, care-0 avea, peste multe case, cadaid era loc de vama, cel mal vestit vad,cea mal bogata trecatoare a Nistrulul, intretara Craiulul polon §i aceia a DomnuluTmoldovenesc, un volt §i doYsprezece pir-garI.

in cuprinsul din alte vremurY al cetatilse intra prin darimaturile unor portY ale Tur-cilor. Id i colo stall in picioare bucatY madde zidurl facute din bolovanl patratI. Colola dreapta s'a cladit, dupa anexare, o biserica.pravoslavnica, tarcata 0 vargata dupa obi-ceiii. in stinga se innalta, linga paretiY ruptYal moscheil, minaretul, caruia, de vechimein 1913 el va implini in acest hal doua sutede anY , i-a cazut numai virful. Turnul seavinta Inca puternic 0 indraznet ; ne suimcu greii pe scarl intunecate, care se incola-cesc ingust, i, cu picioarele farimate de obo-seala, ajungem la o fereastra deschisa in gol,aproape de virf. De acolo privirea pnndeNistrul ce curge in vale, malul polon de alta

www.dacoromanica.ro

Holinului

TIN

UT

UL

HO

TIN

UL

UI

27

www.dacoromanica.ro

28 HOTINUL

data, cu grupele lul de arbori, casutele luIbune, drumul ce merge la stinga spre du--manca statornica a liotinului, vestita Ca-menita a Podolief, biserica ruseasca de as-tazi i locuinta, de minune a§ezata, a untilproprietar, adeca in coloare locala auntil .purdt. Aur de lumina, verde al prima-verif, albastru al apel puternice si al cerululce se gate§te de seara. 0 mare lini*e cu-rata, prin care plutesc, pentru mine, innaltin-du-se de pe aceste ziduri, fantasme in tur-bane albe, cu lungi haine tesute in aur, cuhangere cuprinse in tea e pietre scumpe,luptatorY indaratnicT pentru o lege care s'astins aicT, pentru o limba care s'a dus, pen-tru o stapinire care a perit, mucenici ai Is-lamului ale caror morminte spulberatde cucerirea nedredincio§ilor si a caror O-rilla se calca in picioare de e domnul Simen,0 de cpuratii, lui, pe cind minaretul, gol derugaciune, inalta o gura de mort, neagramuta, spre cerul seriT albastre.

Catre apa, zidul turcesc e Inca deplin,numg o mare poarta s'a rupt pentru tre-cere ; in cadrul negru, innalt ea cuprinde oicoana de veselie verde pe fond albastru, oicoana care nu pare un adevar viii al na-turil, ci o zugravire maiastra pe portelan.

s'art

0

0

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULIA 29

Acuma, dupa bolovanil patratY §i. Cara,mida Turcilor vine o altd. cetate, pe care ceade-a doua a cuprins-o in ea, de §i. nu eravrednica de aceasta. In adevdr, cind la 1713Abdi-Pa§a, serascherul, care avea chemareade a face rege in Po Ionia pe StanislavLeszczynski, prietenul lul Carol al XlI-lea,se opri aid la Hotin, aminind pentru tot-deauna expeditia sa peste Nistru, el ggsi ocetate intreagd, puternica, si frumoasa. Dinaceasta voia sa faca el, cu ajutorul salaho-rilor moldoveni si munteni a1 lui NicolaeMavrocordat §i lul Constantin Brincoveanu,DomniY nostri de atunct platoqa Nistruldiimpotriva neastimparuluY rusesc, raspins cudo'i ani in urma, la Stani1e§11. In citevaluni de zile se fficurd reparatiile de nevoiesi insemnate adausurt se dAdu lu'l Allah,casa de rugaciune §i. ParY cehif nal casede locuinta, se destupard §anturile, se cu-raped odaile ostalilor §i se arzard tunurilecele nouã.

Dar cetatea cea veche se desface astAzIfoarte bine din cirpelile §i innadirile grdbite§i. grosolane de la 1713, prin chibzuialaformeI sale, frumuseta podoabelor, bun&tatea ma terialulut

Lumea o crede genovesä, pe temeiul unorpove0 ale Tatarilor, cari numiati t cetate ge-

www.dacoromanica.ro

30 HOTINUL

novesa, mice cladire uria§a a trecutulutDe fapt, istetil 0 bogatil negustorT italienln'aveati ce sa caute aid, atit de departe deMarea Neagra, in locuri sarace, pustil 0barbare.

Innainte de Moldovenil Mu§atilor, luT Ale-xandru-cel-Bun 0 ILA .tefan-cel-Mare ati maTfost, ce e drept, stapinl in Hotin, dar aceianu se poate sa fi fost altil decit Polonil dinPodolia §i Ru§it din Haliciii, pe cad i-a supusabia dupa. 1350 in aceste partY Craiul lersc.Acea cetate de la inceput era insA, de sigur,alta, una foarte mica 0 salbateca, un fel deTetina, cad Tetina de linga. Cernautl, Ho-tmul 0 un Hmilov, despre care nu malputem §ti unde se afla, ati avut necontenitaceia§i soarta.

Me§terT din Podolia sail' Italienl all lucratHotinul cel nal, pe la 1400. El ari facutdin piatra bine potrivita §i amestecata. culiniT de caramida, pentru podoaba, un ma-siv rotund de zidarie stra§nica, ce se ridicadrept pe malul Nistrulul puternic. Turnurl seumfla pe la colturT, tot a§a de uria§ pla-nuite 0 aduse la indeplinire. in centru sefacurä incaperl de rugaciune 0 locuinta, §iprintre naruiturile de acum, printre multeleschimbarl care ati pierdut astazl maI oficeintatilare, ramil uimit cind vezl semnele deo-

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 31

sebitoare ale architecturil din veacul al XV-leaa Moldovel. Case le acestea care ail fost spoitecu ..ro§u pentru haremul vre-unul. Pasà, aüfere§t1 de piatra alba, in arcurl sfarirnate,o u§a de biserica in care se taie trei rinduride linil impodobite, ca la uqa bisericil dinScinteie, cladith. de Stefan-cel-Mare. Colosus, pe zidul acela maret, fere§ti mal miclail ciubuce de piatra sapath, care se taie inunghiuff drepte, 0 se vede chiar prin spar-turl o poarth. cu epte-opt arce in cadrele elindraznece, care e de sigur cea mal frumoasadin toate vechile cladiri romane0I. Ea esfarimata in parte, drumul la dinsa s'a rupt,

ar trebui sa te cathri prin bolovanil ri-sipitI ca s'o vezY mai bine.

Trecem acum pe malul Nistrulul. Malulnu e tocmai innalt aid; apa, larga de tot,se strecura sticlind de ultimele raze; pe olotca, dol lucratorI §i o fata cu tulpan stallpe gindurY tacutT. Nu se aude decit glasullul Simen, care §tie toate i le spune la

puratID . Iar cetatea cea veche, cupatate de earamiz1 tari ca piatra, nv-

nete sà atinga uria§a cerul insu0 cu zirntilel de mind.

Eu nu chem trecutul qi nu-1 mai atept

zidurt Obitti.

www.dacoromanica.ro

32 HOTINUL

in viitor. Stiti ca ail murk pircalabiI luYStefan, ca e supt lespedea de la ProbataPetru Voda. Rare§, care a infruntat cu Ho-tinul sail puterea Polonilor i ar fi voit s.ascunda. aid nenorocirea sa din 1538; n'amuitat c. s'ari risipit de mult rama0tele luTBogdan-Voda. Lapureanu, caruia i-a placutmult de Hotin 0 a plecat dese ori de aiddupa fetele frumoase din Polonia, innainte dea muri ca tinar pribeag cu mintile pierdute.Nu maI caut cu gindul nid locul unde, insingeroasa infringere a Turcilor de catreSobieski la 1673, ail statut corturile Dom-nilor no§tri cari tradara trecind la cre§tinI:Stefan Petriceicu Moldoveanul. i Grigorarudin neamul de Arna.utI . al Ghicule§tilor. 0indoita. pingarire a trecut pe aid, a Tur-cilor i a Evreilor. Locul pe care sta cetateae robit la strainI, i tocmaI un elegant ofiterprimbth. pe zidurY niqte doamne foarte bu-curoase de curtea Ce li se face. Dar maplec jos, 0 ridic o tárima de piatra neagra,pe care o ascund de intrebarile luI Simen,

ducind-o acasa. la RominiIpastra-o ca pe o moa§te din oasele sfin-tilor.

Si, cind ne intoarcem spre trasura, careasteapta linga biserica impopotonata, pentruca sá strabatem jidanimea gatitá de Saba§,

liberi, voiti

www.dacoromanica.ro

T1NUTUL HOTINULUI 33

cineva-mi spune para.' la ureche un cintecvechiii care pornqte :

Hotine, Hotine,PAzeste-te bine,Cala Muscalul vineCu oaste spre tine ...

Moldovenil acum o sued, douade anl Turcilor din cetate. Dar el nu s'atipAzit bine. In 1739 Musca1i all venit §idus. 0 clipa, pircalabil moldoveni intraraiarä§l in Hotinul pierdut; insa darnicia tur-ceased nu frill mult. Iar4§1, in 1769 malulpietros fu cru0t de mult singe, 0 Hotinulfu rusesc a doua oara. i iar`Ml cuceritorilse dusera in zare la incheiarea pacit

Tot ma in 1788.Numal in 1812, el famaserg,.

Ne intoarcem la egostinita, centrata., in-tovara00 de Simen ciceronele: Ceaiul luY nue rail, i eberea imparateasca, ni-o aducefoarte rece.

Cu aceasta se face sara. Pentru mai muhásiguranta, pmapoartele trebuie at-Mate la po-litie : aceasta e i parerea Jul Simen, carepleacà cu hirtiile la ispravnic, cel mal mareom din partea loculuT. Se intoarce intr'untirzlii, cam nelini§tit. Ispravnicul nu e nici

3

a§a

Aqa cintati

s'ail

*

www.dacoromanica.ro

34 HOTINUL

la slujba, nici acasa. IarasY s'a zvonit Ca sevor bate EvreiT, de hramul Sf. Gheorgherazboinicill, 0 innaltul dregator a plecat sacerceteze prin toate ungherele. Do'l terani,cari stricasera geamuti, ail i fost inchi0.Dar Simen nu se teme: cu un gest energic,el arata ca data aceasta EvreiT nu se vormaI rasa batutY.

Fire§te ca astfel de fapte sint salbatacilnedemne: un popor se poate apara de co-tropirea altuia prin alte mijloace decit cio-megele. Daca Evreil din Hotin vor fi batuti,e`f vor fi vrednid de toata compatimirea 0de tot ajutorul. Dar in felul cum Simen davestea 0 cum se uita dupa aceia, rizind inmijlocul spaimel risul de maimuta al raseisale, e ceva care inlatura cugetarile de tra-gedie.

Cind cu turburarile din Chisinail mi-aspus cineva in tren , citiva Evrel ati aler-gat plingind la un crqtin, cerindu-I sa-1 as-cunda. Omul n'a primit bucuros, dar nici nuputea sa arunce pe fugarl in mijlocul ba-tau0lor. Ace§tia, venind, ail cercetat dacanu sint cumva Evre'l in casa, 0 gazduitorulnenorocitilor a aratat cu mina spre icoanele,innaintea carora, ca in casa orsicaruI pra-voslavnic, ardea candela. Abia plecasera pri-gonitorif, 0 un Ewell, apol altul, un al

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI 35

treilea 0 la urma top ceIlalp nu se puturarabda sa nu scoata capetele ingalbenite pefereastra :

«S'a5 dus ? S'ail dus ?)Li se parea interesant sa vada cum se

duc cel cu ciomegele. i, privind pe bine-facatorul lor, ei vor fi avut aceasta ciudatacautatura glumeata a lul imen in astä seara.

Simen s'a intors, dar fail pappoarte. Pa-mednicul ispravniculuI e bucuros sa le vizeze.Dar pentru aceasta mal trebuie ceva, cevanobil: un dar catre Crucea Ro0e. La isprav-nicie, spune solul Crucii, este o cutie dealama prinsa in parete 0 incuiataadevaratincuiata, pentru ranip. Pentru din0I sa dam0 noi. 0 rubla, care aduce mai patina u§urareluptatorilor din Manciuria, decit placere jan-darmuldi care caligrafiath ceva pe paqapoar-tele noastre. e Ap e obiceiul functionarilorno§tri; trebuie sa tie cineva cum sa-i ieie,,spune suspinind un tovai* de calatorie intren.

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

TINUTUL BALTILOR

www.dacoromanica.ro

1. Spre BA lti.

Rdmine invoiala pentru trasura cu carevom merge la cea maY apropiata. statie dindrumul spre BAlti. De aid, zice imen, neva lua poisul. Pois e trenul, dupd rusescul.podghiaz,, dar din cite cuvinte caragbioasese spun pe lume, nu pun nici pe unul ma'tpresus decit pais. E un farmec deosebit samd gindesc cd aid in Basarabia, nu voi5cAlätori cu un tren obi§nuit, cu uncum zic teranii din Bucovina (zug), ci cuun pois.

Cel cu trasura e, fire§te, Evreil. Unul mare,gras, soios, cu caftanul in floarea prafulul.Vorbe§te 0 el ruse§te, jidove§tenemte§tenu-0 ceva moldoveneqte. Trasura luI, cupatru caT, va veni sd ne iea la cloud ceasuride noapte, i-'1 vom da pentru aceasta epteruble. Poisul il vom a§tepta la statia de satemoldovenesc, care se chiamd Mdmäliga ise scrie ruse§te marawra.

.tugm,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR 41

E o racoroasa noapte cu nesfir§ite stelelimpee. Se vede bine 'Ana, departe, intr'unval de taina. aspra. Nu trec doua ceasurI 0se face ziva. Peste intinderile dealurilor blindelumina se revarsa in pinze albe. Cerul se facede un verde dulce ; mice noura§ lipse§te, §irásaritul soareluI n'are nici in aceasta stepacu aerul uscat perdelele sale de purpura.Soarele se ive§te de-odata ca un ochiii de-asupra caruia s'a ridicat pleoapa. Are insarazele slabe, 0 dimineata e friguroasa.

La Mamaliga in statie a§teapta numaI te-ranT trenul ce vine de la Noua-Sulitä. Atiportul nostru cu totif, dar cite unul poarta§apca muscaleasca. 0 batrinica sta de-o parte ;are tulpan negru peste un fes ro§u, altäurma a stapiniril turce§tI din raia, polcuta 0fusta neagra. Ne aude vorbind 0 zice :

Dumneavoastra itI fi Moldovenl din Mol-dova, ca tare frumos vorbitY moldovene§te...

Da, unul din Bucovina, altul din Moldova.Si ai§tia-s Moldoveni, zice femeia, all-

tind cu mina catre teran't, cad, cu toate ochi-rile jandarmulul, s'aii strins in jurul nostru.Da' eI tii:i §i ruse§te. E1 pot vorbi 0 ruse§te.

Sta 0 se ginde§te, apoi, uitindu-se la nolcu ochii mici, stralucitori §i buni :

Eii nu §tiil ruse§te. EU sint Moldovanca,§i nu-mI plac Ru§il... Apol se grabe§te sa-§1

www.dacoromanica.ro

42 SPRE BALTI

stringa legatura, in care-mT arata §tergarulalb, pe care-I poarta in sat, §i care e depinzO, nu de eburungiuc, (borangic). Dupaaceia se suie in tren, pe cind ceIlaltI pri-vesc lung in urma, la dinsa 0 la nol.

Si sa maY vie unul 0 altul sa-mi spuie ca.simtul de neam e invatat in §coala §i nu seafla 0 in sufletul curat al celuT maT putincarturar dintre oamenT !

Trenul e de marfa, acceleratul fiind celde noapte. Abia se urne§te, 0 are in toatestatiile oprirT foarte lungi. Se vad bine astfelo multime de lucrurl, pe linga care am lu-neca altfel Fara folos.

Intiiii mergem pe linga Prut, a caruT dungase ive§te scinteietoare id §i colo. in valese Arad cirezi §i turme, §i rasar pe rind gra-magioare de case acoperite cu stuf. Dincolode apà, pe un deal innalt se perindeazasate mart Sint Oroftiana, Radautil. Acolosus e stapinirea noastra, 0 acele frumoasedealuri verziT, intinse ca o catapiteazma,sint dealurile MoldoveT romane§ti, Moldoveinoastre, Moldovei mele, in care m'am nas-cut. Tine-o Doamne, supt paza aripilor tale,tine-o fiindca nu cutez a zice: fä-o iara§Iintreaga, a§a cum a fost cind ti s'ail inchinatbisericile 0 sufletele vitejilor mortT in batalil

www.dacoromanica.ro

TINuruc LIALTILOR 43

www.dacoromanica.ro

44 SPRE BALTI

pentru ca sa se pastreze tara, cu Domnil qidatinile el.

Cea d'intiiti statie e Lipcanl, numitT a§adupa Tataril LipcanT, cad apdrail pentruTurd Hotinul. Linga un sat obi§nuit, gararoqie, de earamizY aparente, impestritate cudungi. Trenul se dezlipe§te pe incetul devalea Prutulul ; dealurile moldovenqtl ramintot mal departe, verzl, albastre, fumuriT.

Linia trece prin vai i ripl, pe linga upareinnaltimt basarabene, care scad necontenit,cu cit se innainteaza spre Sud-Ost.

E ziva de Sf. Gheorghe, §i. garile sint tota§a de goale ca §i drumurile. Din partealor, EvreiT ail Simbata §i stail pe acasà. Darla trenurl nu a§teapta numal jandarmiT marl,voinici, trufa§l, ci qi altil : ostaql in hainevechi, patate, flendurite, in rnkitalT in floareapamintului. Fata multora e tot ap, §i la oparte ochil de durere aT femeilor, batrinilor,copiilor cad pot abia intelege ca se duce lamoarte tatal lor, sint atintitl asupra barbati-lor in uniforma, cad se invirt din loc in loc§i fumeath neintrerupt. Toate numerele deregimente §i. colorile se amestecá ; e un trende reservi§t1 care merge la rázboiii. La Ianautl,la Vascàutl, la Romancautl, aceia§1 oamenlcu fata impietritä, acelea§l rindurl de para.

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR 45

sitl cad piing. 0 Lipoveanca, cu dol copi-141 de mina, s'a pus ca in genunchi in-naintea sotulul ; se pleaca 0 plinge, plingede se zguduie toata : el tine ochil marl, fic§l,ca unul ce nu vrea sa plinga, 0 intr'o clipáse apleaca in spre femeie 0 cu mina lulaspra ii mingiie lung, incet obrazul fierbinte.Aiurea o familie de a Moldovenl, . El, sol-datul acelul imparat care nu-1 prive§te, unom imbatrinit, obosit de munca, sta in uni-forma ruptä, stingaciii 0 impovarat. Dol copilmanuntel linga dinsuL De-o parte nevasta,mama, mo§neagul lul. Staii totl ca inlemnitl0 tac. Apol trenul suierä odata 0 conductorulcu caciula de lina neagra 0 fireturl argintilpe redingota, face un semn. Atunci omul ieaun copil in brace, se uita lung la el §i-1 sa-ruta. Apol pe cellalt. 41 scoate §apca dincap 0 merge pe rind la mama, la tata 0li sArutA. mina ; pe femeie o saruta pe obrazincet, cuminte. Apol, cAlcind rar, cu capul inpiept, merge spre vagon. Si femeile prinda boci ca la mort, urlind prelung, sAlbatec.Totl ail lacrimile in ochi, 0 chiar §eful degara, care face semn nervos sà plece odatatrenul, sA se mintuie odata cu chinul.

in vagonul jertfelor se aud unele cintece,fete inrclite iese pe fereastra, pe cind desupt §opronul garil se vad Inca un timp mi-

www.dacoromanica.ro

46 SPRE BALTI

nile intinse nemingiiat. Mara, cArute a§teapta,§i cei ce se intorc singurI nu vor vedea pecale nici primavara, nid bucuria bramuldfceluI mare, ci pe al lor atins de sabie §istrapuns de gloante, pe fatâ §i pe minileiubite, pe trupul purtat din greil de mama,hránit indelung de dinsa §i acoperit de mitde orl de sarutárile iubiriT.

innainte, tot innainte spre locul tinguirilor§i omorurilor. La fiecare statie cite unul secoboara §i bea la fintina, lung, cu lacomie.

La Ocnita e un nod de linii : una, cea deNord, merge spre Mohilati, Moghilevul deastazi. Odata era aid un vestit iarmaroc sailbilciii de granitA, intre Moldoveni §i Poloni.Astazi aceasta trecatoare a Nistrulul ar fi unora§ care se poate lauda, cel putin de Ba-sarabeni, cari judeca dupa coclaurile colboase§i putrede ale Hotinulut Cealalta ramurase coboara in jos spre BaltI, cautind apoINistrul mult mai in jos, la Rezina.

Drumul de la Ocnita la Balti e 'nal putininteresant. Unele lucruri le §titi acum ; altelenoua nu se vsad.

Sint statii cu nume de Tirnova, Sofia,care-mi par ca amintesc colonisri cu Bul-gad, facute dup6. 181 2.

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR 47

Pana la Ocnita, fusesem intr'un vagon declasa a II-a gol, in care se ratacia numai pen-tru citva timp vre-un nacealnic cu biletul ne-platit. Acuma se suie o Doamna in ro-chie de matasa neagra, trecutica si foartevapsità, care nu-si afla astimpar. Dupa dinsa,un functionar batrin, gras, lenes, cu barbison,pe care-1 tirasc fetele lui imbracate cu o co-chetärie provocatoare, foarte frumoase si carevestesc aceasta insusire cu o deosebita ne-ru0nare : la fiecare statie ele se coboara,trec lumea in revista, afla vre-un cunoscutpe care-1 pironesc de pareti cu ochii, il stringcalduros de mini, ii araza cravata une orisi apoi, hohotind de ris. se rapad innapoi invagon. Ele vorbesc numai ruseste 0 ail un tipcare, in acest nemai pomenit amestec de po-poare europene si asiatice, nu se poate deslusi.

In incaperea noastra famine un domn ba-lan, cu barba ascutita si nasul coroiet, cuochil albastri stersl, cad arata Ca nu e E-vreul ce s'ar putea crede dupa acea linie in-cirjoiata a nasulul. Ajuta pe doamna vapsita,care a tupait pe canapea ca un porumbelbatriior si nu-s1 poate cara jos valisa pentrua o duce in cdamschi cup6 , , in odaia da-melor, si-1 spune citeva cuvinte politicoase,intr'o frantuzeasca bunisoara. Pe incetul seda la vorba si cu nol, tot in frantuzeste.

www.dacoromanica.ro

48 SPRE BALTI

Stirile ce da, prinse pe neavteptate, ailpret vi ajuta mult la cunovtintele ce civtigdespre Basarabia.

El e Polon. A invatat dreptul la Peters-burg, unde a fost prigonit e pentru doua mo-tive, ca student vi ca Polon,. Si in geaman-tan acum are cartT ruseva de drept. A fostvi pe la Paris. Politia I-a expulsat din Po-dolia, unde stAtuse intiiii. A cumparat moviein Basarabia, pe sama mameI lut Aid vi-apastrat toate ideile liberale ; cetevte foaia dinOdesa, de nuanta innaintata, in care se spunlucruef foarte neplacute despre razboiii, intrecare acela ca, in timpul retrageril de la Mucden,ofiteril trebuiati sa impiedece pe soldatY de azvirli in foc patroanele. Spune orice in guramare, vi nu-1 pasa de nimera. TotuvI in vagonse tot poarta un judecator de pace, tip frumosparisian, cu barba ascutita vi ochelarl prinv1pe nas, care se face a rasfoi printr'o cartemare nemteasca.

Din Basarabia tovarävul nostru a luat uneledatine ale vietil, vi din eleganta luI valisa elscoate, pe linga plgcinta po1on5, vi cozonacde Pavte, foarte bine tacut. cMoldovenevte,nu vtie ; ar vrea sa invete insa, vi cere sa-Yspun o gramatica, scrisa in frantuzevte, nuin nemtevte, caci, ca Polon, uravte, pentruPrusieni, pe tot1 Nemtit Ma intreaba insa

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR 49

daca o gramatica rontiineasth il poate ajuta,cad moldovene§te §i romane§te sint totu§1c doua limbi deosebite 3 .

Are mult interes pentru chestiY sociale.Spune ca intre teranY fierbe ura impotrivaEvreilor din orar i proprietarilor : Moldo-vedi (d. Flondor are aicl rude : Flondor, Cal-mutchi), Greci, Armeni, Ru§1, Poloni. Se a§-teapta la tulburarY. intreaba ce s'a scris lanol despre chestia sociala din . . . Basarabia.La asemenea intrebarl trebuie sa raspunzY tot-deauna a§a, incit nimen1 sa nu te poata piri.

NoY nu ne ocupam decit de ale noas-tre. in administratie, in invatamint, in cul-tura avem macar cincIzed de ani de lucru.

Si cum, nu va interesatY de Basarabia ?Doar sint aid Moldovera !

Stim, dar nu ne prive§te.Dar alte partY, Ardealul ? Acolo sint

Rornini ca i Moldovenil ?intocmatSi nu te intereseaza pe d-ta, ca Romin?

Cu cea mai nevinovata fata raspund ho-tarit :

Pe mine mal putin de cit pe oricarealtul. EU sint profesor de istorie, specialist.

Curios . . . Si cu ce te ocupi ?Aid in Basarabia cu monumente vechi,

maY ales cu bisericile.1031 4

www.dacoromanica.ro

50 BILTILE

Si incep a-I vorbi de fereOle §i u§ile ce-t acit tHotinulu

Pentru a-mi ajuta lucrul, d. G. .. imi däo buna harta a Basarabiel, pe care o pas-trez Inca spre folosul mieti zilnic §i. in amin-tirea kit

2 . Bältile

Ne coborim la Baltl, unde ne intovara-te, la gara, qi proprietarul polon, Statia

.e impodobita cu steaguri roOT §i. albe pe totIstilpiI.

De ce aceasta serbare ? Vre-o biruinta,intreb eii.

Nu, nu, spune rizind in gura mare0 citIva ofited, foarte gatitl, se primblape linga nol, nu e . . . nicl-o biruinta sinici-o retragere noua. Trebuie sa fie o ser-bare nationalà, o zi de nume a ccuiva 1..

De fapt, e aniversarea tinerel, frumoaseT,bune'l §i nenorocitel imparatese Alexandra.

Ofiterii cari se primbla cu lentele de aurde-acurmezipl pieptulul, tinind sabia, nu mergla razboiti, ci gusta placerile emiciI garni-sone,. Cel ce se duc sint traqI la sortI, §iace§tia sint bucuro§I ca sortul i-a crutat.

Afara, multi izvo cid', in dosul garil mad,

www.dacoromanica.ro

TINIJTUL BALTILOR 51.

ro§i'l, cu inscriptia in litere slavone, impo-dobite. Sint Evrei §i cite un cre§tin, carepoarta §apca muscaleasca, oft de e cMoldo-vean , , oft de sint eMuscal, . Veit birjecu un cal : codnoconi, §i birje cu dot Pre-tul pentru dusul in oral, care se Oa destulde departe, e cincYzecsi de copeict

Pe un drum pustiii, prafos, nepietruit. in-nainte se vede o apa, curgind de vale, spir-cuita, revArsata in mla§tin't, sala§ de broa§te,ca Jijia, ca Birladul §i alte ape din Moldovade peste Siretiii. In fata, pe o costi§á se rasfiracasele until tirg, avind in mijlocul lor douabiserici marY, albe, de un stil de imprumut,foarte prost §i not]. Acesta e tirgul Balti,care e un gorod, un oraq.

Pe vremea moldoveneasca era mat multun sat de rAza§Y curatl. Numele-1 venia, fi-

re§te, de la a§a de multele baltl pe carele lasa Rautul el insuql un §ir de bAl--toage primavara §i care se fac iarna unnoroiii ucigator. Aici a fost acea ciocnireintre Polonil refugiatl at confederatie't de laBar §i. Ru§iT navalitI impotriva lor, care adeschis rázboiul ruso-turc din 1768. Dupa1812, Cirmuirea cea noua, ruseasca, a inga-duit prefacerea satului intr'o mare ingrarnA-dire de Eyre. Pe ace§tia if chema aici in-semnátatea negotulul cu grine, in acest punct

www.dacoromanica.ro

52 BaTILE

Tigarif basarabeni.

ry11111111-11.111

_

e

"r5.7

... -.' -1

-.'1,&14r"-',.'"

rer

VL-._. I

t 0.1_

c

cf,

+71'

L...A ip

7,

C1at,

-ceseaE-..

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR 53

central, arzat la mijlocul pArtilor celor matroditoare ale Basarabiet.

Peste R5ut e un pod bun, innalt §i lung :neaparat c5.-1 ail in arena. Evreil, dar, fiindSal*, il pAze§te un om voinic, cu barba t5.-iatà rotund ruse§te, cu haine de mujic, cizmelungi i §apc5 . It vorbim rom5ne§te, §i fataro§covanà a omulul se lumineaza de bucu-rie. Iar5§1 intrebarea :

Vorbitl frumos moldovene§te, dum-neavoastrà. De unde sintett ? De buna sama.din Moldova.

Ascultà raspunsul bucuros, §i saluta.

Cine a spus ca BAltile sint mat bune de-cit Hotinul ? Nu se poate aiurea o astfel destrada §i. astfel de tainite, case ce stall sacadà, tät-51A de lemn negru ca pe la 1812.Sarbkoarea evreiasc5 a inchis toate dughe-nile §i face pustiil uriciosul tirg de magher-nite spurcate.

Tot9I in Baltt sint peste moo() de lo-cuitorl, iar printre el negustorl de grinefoarte bogatl, Evrei, Armenl. Proprietaril dinBasarabia-de-sus yin adese orl la tirgurl. Cumult5 munca descoperl icl §i colo cite o c6-suta in care al putea locui. incolo, prive-li§tea until tirg salbatec din Turchestan.

www.dacoromanica.ro

54 BALTILE

Ni s'a dat adresa otelulul Londra. Isvo-cicul se opre§te innaintea uneI case vechtboiere§ti, destul de bine tinuta de un han-giU evreU. i aid este un Simen, mai mare,.mult maT curat §i maT demn dac . potzice a§a. de cit cellalt. El ne duce inteaodaita cu pat, canapea, lavaboU, masa §i unscaun, impodobita cu 0 frumoasa cromolito-grafie infatiOnd pe imparateasa.

Abia am intrat §i am pus pe masa car-netele de note §i harta pe care o capata-sem in tren, §i iata ca ua se deschide demina until politist. Mare, bine imbrAcat, co-rect, cu ochil aspri. indata a pus mina pehartä, cerind pasurile. Romane§te nu §tie,sail se face; frantuze§te, nemte§te, nicT vorb`a.Ne ajuta talmacirea lul Simen cel noU §i cu-nostintile de muscaleasca ale d-luT Flondor.

Un lucru nu intelege cercetátorul nostru :ce cautam in Basarabia. Raspunsul ar fi

simplu : e cautam pe draculs , dar atita ni-artrebui sa zicem ala. Lamurim ca e o did-torie de vacanta a until profesor, care cerce-teaza bisericile cele vechT de pe vremea Mol-dovenilor ; d. Flondor se preface inteun varal mieu §i, foarte serios, expunem genealogia..

A, va sa zica d-ta aT venit sanurT, Si cine ti-a dat voie ?

Nu pot sta lini§tit §i ma miniiU, fie ce-o

jet Oa-

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR 55

fi. Omul famine foarte rece, iea pasurile i

harta 0 se duce la raport. Nu §tiii cui ilva fi facut, dar acela trebuie sa fi fost u nom mai de§tept, mai carturar, din Europa0 din veacul nostru. Politistul aduce indatapasurile innapol §i ni le &à fara sa spuie uncuvint.

Seam in cerdacul thotelului* Londra dela Balti. Linga noi, lucratori romini §i ru§ilucreaza la un trotoar : acesta se alcatuie§t edin bucati de caramida 0 de piatra rupta,arzate foarte ciudat unele linga altele. A§aun trotoar trebuie sä coste foarte mult, §ide aceia el se face numai innaintea cas elunde ne aflam.

Supravegheaza un Evreil batrin, care seprimbla in lung 0 in larg 0 impaca pe citeun lucrator hartagit de bautura. Vorbe§teromane§te foarte bine, cu oarecare placere.imen indruga abia, 0 tot a§a alti Evrel,

habotnici §i nehabotnicl, cari rasar unul citeunul din toate ungherele. EY ni vorbesc deun Valdman din Moldova, care a venit des'a arzat la Balti i ar vrea sa ne vada.

Daca sinteti din Moldova, titi peValdman ?

Nu-1 tim.

0 u§à se deschide, §i un om posomorit,

www.dacoromanica.ro

56 BALTILE

cu mustatile in jos §i palaria de paie, se suieintr'o trasurk de cask, vorbind romane§te vi-zitiulut E un arenda§ grec din imprejurimi.Ca innainte de 1812, Grecit rdma§1 Grecisint mulct aice, §i la Chi§inati et i'§1 ail bi-serica lor deosebita, unul din cele mat fru-moase monumente ale ormulut. Fratit Sina-dinO, dintre cad unul a murit dáunazi, 16.-

sind mat multi fii, sint cel mat bogati oa-meni din Basarabia. Grecul e vestit aid pentruincapatinarea lul nationalà, pentru daniile ceobipuiqte a face arzamintelor din Grecia0 pentru desavirOta lut lipsa de milk fatade teran.

innaintea otelulut §i. e trotoarulut, , e o piatafoarte mare, plink' de paie qi innasprita deglod uscat : nu inteleg cum se va fi ieqinddinteinsa cind ploua.

Un isvocic muscal ne duce intiiii la .po)s-1ii,la po§ta particulark §i la po§ta ccazonlp, aStatulut, unde vrem sa tocmim o trasuraspre Soroca. La cea d'intiiii e un Ewell carevorbe§te bine romane§te §i zice tcocoane, :cere vre-o 19 ruble ! La cealalta rasare oEvreica groask §i. un Ovreia§, bärbatul ei,cad ne intreaba daca avem noi faitoane, lacare sa dea et cail dupsa tariful Statulul. Ne-avind faiton, trebuie sa luam hotarirea cea

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR 57

mai cuminte §i economicoasa : a merge laFlorqti cu trenul 0 a lua numaT de aid otrasura spre Soroca.

Acum, la o a treia po§ta, a scrisorilor.De aid dab' o telegrama 0 scriem dill po--tale. Pota e curatica, §i baietandrul care neserve§te e a§a de uimit ca expedieaza o te-legrama in frantuzqte, incit d6. restul de lao rublä in sumá de maT mult decit o rubla,iar, la observatie, se face ro§u, crezind a . . .

maT cer inc6. ceva, pe care ar fi in staresa,-1 dea.

Inca' o raita prin tirg. 0 panorama, citevacase maT bune, ra.zlete, pustiT. Ca trea-torT, cite o cocoaná gatita, cite un functio-nar cu apca innotind in praf. In fund, sevede drumul mare pornind printre movileverzl.

La plata, isvocicul protesta cind i se dailpatruzeci de copeici. Da. Aceasta este, inadevar, taxa, dar el ne-a dus la primblare,el ni-a aratat tirgul : am fost cu el la cca-tare ,. Abia se impaca cu 6o de copeice,pe cind Simen II st6. de fata 0 filosofeazain gind asupra gboierilor moldovenT) §i is-vocicilor din Balti.

Vom cina la restaurantul gärii. Ne ducem

www.dacoromanica.ro

58 BALT1LE

inteacolo pe jos. Strada pe care o cunoa--tern. Apa Rdutuldi, pe malul cdreia zburdacaluti de rasä moldoveneascd, pdziti de EvretLa pod, Evreit §i-ail luat locul. Cdc't s'a min-tuit odihna Simbete : in stinga soarele apune,fdrd nid-un joc de lumina', palid, in ceruluscat.

La gard nu e nirneni. Un tren vine abiape la rio 0 jumdtate. Cu greil descoperimpe restaurator, care ni dd. §unca. §i. ni fierbeoud ; bere rece, bund. Omul vorbe§te ru-se§te 115, nu intelege o boabd romdne§te 0se indeasd cu frantuzeasca, in care nu poatespune sunetul j. Se descopere cd e Grec,Grec din Constantinopole 0, la intimplare,cdpatArn de la el lämurirl complementare incuvinte homerice, cu glic(cc pentru . . . birjade la MAI ! 0 nemuritorI aezl, pentru ceatI cintat frumuseta Elene'l 0 faptele lusi

Achille !0 apia e adusd pentru nol din ora§, unde

ne intoarcem pentru noapte. A sosit, dar§eful gdriT ni cere sd-1 luarn 0 pe el, 0 laurrnd afldm ea' a luat-o numai pentru el. No-roc cd alt Eyre"' a venit la gard in apropie-rea trenuluT de 10. Cind ajungem in ora§ cudhisul, ne intilnim insd cu cel d'intiiii, carecere sa-I plátim §i noT dupd ce-I platise §e-ful. Se rdtoie§te stralnic, in moldovene§te.

www.dacoromanica.ro

T1NUTUL BALTILOR 59

Merge dupa no1 la otel. Aid capara. unbrinciti §i un bac0§ ; trebuia i una §i altaca s scäpam de dinsul. Dintr'o odaie ye-cinA apare acum un calator rus, care a pri-vit scena ; ochil i se incrunta, pare ca vreasa se rapada asupra Jidanulul ; intr'o roma-neasca stricata, el mormäie : Ce, sa. pradestrainul, ce ?,. E un comentariii viii la pri-gonirile impotriva Evreilor.

Noapte temutä, dar care i aid se min-tuie fara plo§nite. Paturile sunt insa tari calemnul, cu toate saltelele ce adaus.A trebuit o cerere deosebita pentru a seschimba perinile, pAtate de bale singerate.

2. Spre Soroca

Plecare spre garA la 6 ceasursi, cu mult in-nainte de timp, dupa lamurirI mincinoase,pentru ca birjarul sa maT poata lua §i pe

Gara e plina de lume : functionarI, §co-lari in uniforme incárcate, luate dupa aleo§tirii, feti§cane obraznice, care se ghiontesc,cad §i rid, frunta0 din partea loculul. 0grupa din ei cuprinde femeI slabe, foartenegricioase, cu sprincenele marl, imbAtriniteinnainte de vreme, un batrin cu barba im-biel§ugata i pärul nalt, aspru, un tinär sup-

s'ati

altiI.

www.dacoromanica.ro

60 SPRE SOROCA

tiratec, cu infatisarea hotarit orientala, unburtos care samana a Evrei i copil foartefrumo§i, serio§i, mareti la umblet. E o fa-milie de Armeni rasariteni. Altil sint Ar-menii uniti, caH yin din Galitia i poartd,unil din el, titluri austriace. VAd indata §ipe un foarte bogat representant al acestultip : mic, gras, amabil ; pare un samsar, §ie unul din cel mai marl stapinitorl al Ba-sarabiei.

Trenul e plin §i in clasa I-a : la 8 ceasuricalatorii ce yin din sus, dorm inca greoiti,intä§urati in qaluri. Multi colari ce se intorcdupa sfir§itul vacantiei de Pa§te. Familia ar-meneasca §i ea se culca indata inde-pline§te locurile goale.

Nina la Flore§ti mai este numai o static.Räutul se vede necontenit risipit in balti cescinteie la soarele de dimineata.. Locuri ri-poase, arzari rare, case acoperite cu stuf:vazute de sus, asemenea sate par mu§iroaieuriar de gunoiti vechiti.

www.dacoromanica.ro

CAP. III.

TINUTUL SOROCET

www.dacoromanica.ro

1. De la Flore§ti la Soroca.

De la Flore§ti la Soroca se merge vre-otrei ceasurT, §i §tim de 'nnainte ca. se platesctrei ruble. Ne coborim intre multele trasurilece asteaptaintre birjari §i unul cu cilindrulcenu§iii largit la virf i caftanul lung, de ace-ia§i coloare, al isvocicilor din Chi§ina.ii, 0-desa §i Moscova cu aceasta oferta. Unbarbos vrea sa-mI dea arvuna, §i, cind aflaca plecam in clipa, ne da in primirea vizi-tiului säü, un Muscal bun §i indatoritor. Treicai focosT ne vor scoate cu bine din toateratacaurile unui drum de dealuri.

Pan a. acuma n'am vazut in Basarabia atitafrumuseta. Pe costir §i in Val sint lanuride grill, de sacart cum nu se poate mai fru-moase. Locuri intinse sint acoperite de pa-quni fragete, care imbalsameaza. Cocostircicalca alene, cu pliscu 'n piept, masurind in-tinderea cimpulul; in potriva credintii popo-rului ca raul facut cocostireului se razbuna,unul zace 'n iarba cu aripile ra§chirate. Des-

www.dacoromanica.ro

64 DE LA FLORESTI LA SOROCA

tul de aproape de drumul trasurilor, mergdropii, una cite una, marl, incete, samaninddin loc in loc pete ro§cate care se miFa.Crud cu rastignirea se \Tad numai foarte pu-tine. in locul fintinilor cu colac de lemn sailde piatrA, puturi cu cumpana-§I intind dedeparte pirghiile aplecate, sus in albastru.

E un Tinut curat romanesc, pastrat neatinsdin vechea Moldova. La Raduleni, la Dubna,la Vadeni, Parcani 0 Volova sint tot caseledui:4 datina noastra, a§ternute pe cite ocosti§t de lut. Copereminte mai mult de stuf,ochi marunti de fereastrá, do'i de-o parte,doI de alta a u0i, cerdac pe stilpi, stre-Oni, garduri de nuiele, mai rare ort de pie-tre clädite ca un zid. Carutele cu un calun cal bun in partite acestea, cu jugulinnalt de-asupra capuldi, ca prin Boto§an'i,alearga in toate partile, in aceasea zi de Du-minecá. Cei din caruta sint oamerq a cárorfata singura ii destainue§te ca Moldoveni,acea fatä bunk cu ochil 1umino§1. B a.triniT ilachipuri de boier1, de Voevozi din vremurilecare s'ail ingropat aid in fundul pamintuldtde unde nu mai pot sa iasa. Cutare e in-su§1 Gheorghe Stefan-Voda, care pe la 1650a fost 0 Domnul acestor Tinuturi.

Ace§t1 oamenI sint mai mult decit teranil

www.dacoromanica.ro

mou

os g

ninm

il

La cruce.ER

www.dacoromanica.ro

66 DE LA FLOREST1 LA SOROCA

obi§nuitl. Din cele mal depArtate vremurl elaü avut acest mal de Nistru. Coboritorl deadevarati boierI, mazili cu singe bun in vi-nele lor, el se simt acasä, cu neputintd declintit, plugari i domni aT tarinelor, stápinIal cirezilor i turmelor. in trecut el erail gra-niceril viteji ai margenil de apd, siguri pa-zitorl a vadurilor, pe unde putea pdtrundeduvmanul, Tatarul saU Cazacul. intelev1 cupircAlabil din Hotin, din Soroca vi Orheiti,din Bender, el pindiati neprecurmat vi eratigata orIcind sd fringä cu pieptul lor voinicvalul de cotropire. Pe aceste costive ati ve-nit ava de dese on pilcurile paginilor gal-beta cu capul ras §i ochil mid, gonindullcail mdruntl, sati mustacio§i'l rdzboinid de laNistru, cu sabia lungd §i flinta pe umerl. Deatitea orl s'a strigat de pe aceste culmY ves-tea de Domnie noud pentru vre-un tindr fitide Vodà care vina Scaunul pdrintesc al Mol-dovel. i, tot de athea on, Sorocenil, Orhe-ienil, maT jos Ldpulnenii de cdtre Prut, aUapdrat vale de vale, trecatoare dupd trecd-toare, dind ragaz o§tilor domne§ti sd se a-dune in dosul Prutulul.

Credinta lor fatd de card era insd malmare decit aceia fatal de Voevodul el. Caostavl, eT tiall sà pretuiasca ostavul. Cinevenia cu vitejie §i dreptate, putea sa capete

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEt 67

sprijinul lor, i navalitorul venia atund cugraniceriT dupa dinsul. De bicisnid li erascirba, iar pe apasatorl nu-I suferiaii. Aids'a ridicat steagul de rascoala al lul Durac

Hincul asupra lul Duca-Voda in 1671 0biruinta a fost o bucata de vreme a raz-vratitilor. eVoda vrea, el Hincul bat, spunea-tara stringatorilor de birurT, i vorba aceasta,veche de peste doua sute de ani, rasunapina astazi intre Moldovent De aid instir0t, s'a ridicat, trecind prin Cimpulungulbucovinean, acel neam de oamenT bunT §ide cinste, CalmásiT, Calimahil, can aü datpatru Domni MoldoveT: loan, Grigore, Ale-xandru , Scarlat dreptI OrheienI dupastramo*T.

Portul nu mal este aid cel de pe la Hotin,portul teranesc, nici cel imprumutat de laRu§1, ci portul tirgovetilor i neamurilor,de odinioara, portul mazilesc de batina.Caciula innalta, dreapta, fará ca-ciula de boier ! , surtuc strimt i pantalonTlargY, din acel postav suptire, cenujü, ca-feniti, in care li place a se imbraca 0 ma-zililor din Moldova. Cizme marl pina pestegenunchiii. N'att plete, IT lasa mustatilegroase, dirze, sfädalnic asupra guriT, caretie raspunde §i cirti, j adesea off poarta

barba scurta, rotunda. Femeile ail port de

tuguiti,

www.dacoromanica.ro

68 DE LA. FLORESTI LA SOROCA

tirg, cu barez, polcuta. 0 fustd, de lina saiide cit ; colorile ce aleg sint cele intunecate,pe cind Ru§tele cauta de obiceiti ceia ceeste mg arcat si mal inflorit de podoabe.

Volova in deosebi lasa intiparirea uneIAral de fericire, de patriarhala bogAtie inroadele pamintulut Aid vremea a stat inloc. Schimbarea de stapinire se simte doarin stilul bisericil, in vre-o firma ruseasca,cloud, in acel biet tinar cu piciorul de lemnsi apca, in care vad un ranit ce s'a intorsacasa cu cit i-a mai ramas din trupul ciuntit.N4te femel stall la umbra. Le intreb citmaT este pind la Soroca. itnY raspund frumosmoldoveneste :

EY, a mal ci pdn'acolo.N'a plouat pe-aid de mult? zic altora.De mult, de mult, inca din postul

mare.i pare ca se mira §i ele, vorbind, de ace§t1

g domni, cari n'aii §apcá de cinovnicl si in-treabá in graiii romanesc. Dar, vor fi zicindele in gindul lor, vremile astea de azI sintasa de ciudate...

Un baietas, cu §apcd acesta, §i. in straie deacelea fara coloare lamurita, straie de praf§i de muncd, mina o turma. de di. Ce-o fimuscälasul acela?

A'ctif stilt oile, bdietele?

www.dacoromanica.ro

ppou

os 1

funN

I1

IvIämlistire basarabeana. (HIrjauca, din tinutul OrheiuluT).

co

+-3

www.dacoromanica.ro

70 DE LA FLORESTI LA SOROCA

A' cusi sà cie? A' mele ! ?...Mai incape vorbd? Dar ale cuI sd fie

oile pe care le mind feciorul de mazil, ur-mapl boierilor celor marI al Moldovel fa-sdritene ? Fire§te ea' ale lul! Sà i le tie Dum-nezeil !

este acum la capatul satuluI o paduricedestul de mare, care va fi a locuitorilorpe cind celelalte mal vechi, din urmd, aiztrecut de la manastirl la Stat, care a secu-larisat §i aice, i sint ccazonl,. Trecemprintre innaltiT copaci suptirl, §i la capatullor se maI ridicd un deal, tras drept in-,naintea drumulul, ca un zid. Departe se rid-zdresc case in lumina de amiazd, §i se intelegebine cá pe acolo e o mare surpdtura a pd.-mintuldi pietros.

Birjarul rus intinde spre Rásarit varga decare e legat biciul, i zice iSorocaD, apoTo pleacä in jos 0 spune eNistrul

Soroca, cuibul vultanilor neamuldiNistru, apd sfintitd cu atita singe care eintocmaY ca acel ce ma insuflete§te acuma,Soroca. §i Nistru, am trait sd

Parnintul e aid in dousa, cu piatra : pareca ar fi el insu0 un zid, o cetate. in fat&se scot lespezi albe, i stinca taiatd stralu-

§i

mieti,

Va. vad...

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI 71.

ce§te la razele soareldi, in fete mail lumi-noase, prin care se sapa gropI, cite o in-fundatura ca de u0 i feretl. De-asupra,insa, la dreapta, la stinga, pe alte costir

culmi, e verdeata triumfatoare aPilcurl-pilcurY merg pádurile spre virfurtIar, de unde sintem nol pina la Soroca,

zarzarl, sint numal un om5tde floare. i cu atita albastru de-asupra, cuatita paji§te din toate partile, pare ca e§t1in gradina, in gradina frumoas i plinä deprimejdie, unde cresc merele de aur pentrunt-Frumosul care va ti sa le fure.

Se va na§te cindva in neamul nostru acelFät-Frumos? Se vor inlatura vre-odata acelet§epte hotare, care ni spircuie carnea singe-ratA ? Vom fi vre-odata la olalta, totl noIacqtia, noI proti i bunii i blInzil i su-pu§il, de la Hustul Maramure§uldi pinA laaceasta Soroca a Nistrulul? Doamne,Doamne!

2. Soroca.

Soroca se infatiraza Intäiü cu mult maIbine decit tot ce am vazut pana acum dinBasarabia. Cind aT ajuns supt dealul care osprijina, cind ti-aY saturat ochil de prive-li§tea valulta de argint care se mi§ca i tre-mura de bucuria soareldi, cind aT razbatut

luI

vi0d1, cirel,

Mail.

www.dacoromanica.ro

72 SOROCA

cu vederea [Ana la dealurile, tot a§a de verzl,ale Podoliel din fata, qtl pe o cale binepietruita, intre case destul de marT 0 foarteplacute. Ajua de sigur dealul din fata,unde se gasesc atitea case de tail, facindun sat intins pada depart; 0 apa mareata,care luneca. jos. Dar 0 fail aceasta e alb0 curat.

Dar iata cä sintem acuma inteo piataunde e o mare incurcatura de cArute, deoamenl in portul razarsc, de Evref saraci0 galagio§l, de vite ce se framinta printrefrinturile de pAnu§T. E zi de tirg, 0 oameniTdin imprejurimT aU venit in Soroca Musca-lilor de la 1905 intocmal ca in Soroca Mol-dovenilor de la 1405. Toata lumea vorbe§teemoldovene§te*, hotarit moldovenete, cue cies in loc de t fie * , dar 1AI-A mole0tura rás-pingatoare care se observa in graiul celorde la orar din Moldova de astazt

Ne-am coborit la alt otel Londra (aicimaT este unul Paris, ceia ce eU talmacesc :t purit,...). 11 tine Wierzbowski, EvreU polon,cu §apca 0 barbd, care vorbe§te foarte binemoldovene§te, are mai degraba infati§area§i omenia , bunatatea indatoritoare a mazi-lilor no§tri. E nu numaI hangiii, ci 0 ne-gustor de grine, §i unul din frunta01 tirgulul,caruia vin creOniT 021 intind mina; are o

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI 73

avere destul de mare pentru a se gindi lacumparaturI in pret de tocL000 de le, dartrale§te, dupa datina stringatoare a Evreuhil,in subsolul easel care gazduie§te pe oaspetl.De otel se ingrijesc un imen al treilea,brun, iar nu rwat ca ceIlalti doT, decitcaH e mult maI prost, 0 un baietandru, carese declara cu mindrie iJidan, (agaii zic totI),dar vorbeqte mal bucuros ruseqte, iar ro-mAne§te abia daca poate sä indruge citeceva. imen al treilea se chiama Strul, §ibotezam Strul cel mic pe ajutorul WI, bale-tanul cel gras cu mutra de Rus.

Iara§1 odaie bunirara, impodobia cu uncromo rusesc, care da chipul uneI copile cucapul cit jumatate din trup. 0 akà podoabaapare intaiii pe haina mea gi apoI pe perinauncle doarme d. Flondor: e specia lunga-reata a plolnitelor, o specie rara.

Un isvocic cu perciuni §i calul räpanospleacä cu nol spre cetate. Intaiii strabatem§i. aid Jidovimea, nu se poate maI tica.-loasa. Un vuiet, un Onset, un strigat, oputoare iesind din därimaturI ca nite peqterIde fiare. Cum se pot hrani top acqd ne-norocitI din negotul de lemne ce trece peNistru, din ci§tigul sarac de la mazilil cevin la tirg Dumineca §i in sarbAtorl? Vad o

www.dacoromanica.ro

74 SOROCA

cladire mare, in care supt pajure se spuneceva ruse§te despre EvreT, dar §coala pentrueT sail pentru altiT n'am vazut, de §i trebuiesa fie undeva vre-o §ura de acelea, umeda§i infundata in pamint, in care se dá aid,in Basarabia, lumina sufletului. Si oameniTsint ded a§a de innapoiatT, a§a de incilciffla minte, incit te sperie une oil.

Pe ulicioarele in care innotT in prafnoroc ca este Nistrul care-I mal inghite, darde sigur n'a fost lasat sa curga pentruaceasta 1 zac linga copil in zdrente, capre,dobitocul preferir al Evreilor, lAptos §i ieften,vaci slabe, cite un porc ce grohaie§te plic-tisit de lipsa laturilor trebuitoare. MaidanemarT se intind fara capat. MarT biserid binetinute, cloud la numar, se incunjura de unzid jos. Vechi sail noua, ele nu mal cu-prind astazT nimic deosebitor §i nimic caresail trezeasca amintirl: cirpeala, adaugeala,spoiala §i vopseala muscaleasca au trecutasupra lor. Evlavia gospodareasca a sta-pinilor celor noT n'a crutat astfel nimic dinaceste monumente de arta ale Moldovenilor.Si in aceasta privinta totul a trebuit sa in-ceapA. de la 1812.

Poate ar fi dat jos §i cetatile romane§acind ele nu mai puteati sluji in räzboaiele

www.dacoromanica.ro

TINUTIJL SOROCEI 75

cele nota, dar ele apdsail prea greii asuprapamintulul ca A, fie spulberate ca urmelecelelalte din trecutul nostru. Cetatea So-rocel se vede de-odatd in rätacirile acesteacolboase ale birjaruluT evreii. Uimitor delimpede, rAsar ca din pátnint, drept pe malulapel, zidurile negre, rotunde, strdjuite lacolwel de patru turnurl.

Soroca e mult mai nota decit Hotinul §inicl pe departe nu se poate asamui cu acesta,nici in cuprins, nicl in mqte§ugul zidiril.Ea a fost numal o strajd in calea Tatarilor,fautã pe vremea luT Stefan-cel-Mare, pu-ternic, dar in pripa, din bolovanl greol,cule§l prin aceste ripi innalte. Lucratorils'ail luat dupa. Hotin, dar el nu eraii chematlsa fad, altceva decit un adapost de pindarl,pentru citiva arca0 i pentru pircdlabil carimai tarziii, dupa 1500, supt Rare§, aii statin fruntea lor. Se \Tad Inca sus, unde n'acazut creasta turnurilor, fere§tile inguste,dese, din care se privia pana departe, pecoasta din sus i pe cea din jos, pina adincin vane podolene, pe unde obi§nuiati sä viecalaretii stepelor pustil. Inca de pe la 1550insa, rostul Sorocel s'a incheiat. Turcil n'ailluat-o, fiindca n'avea insemnatate militard, darTataril qi-ati cerut-o odata pentru locuinta,dupa. 1713, cind s'a cotropit Hotinul.

www.dacoromanica.ro

76 SOROCA

Ruqii ail luat-o totdeauna fara lupta. Deaceia, crutate de bataile tunurilor, ail ramasintregi toate fetele cetatil §i ar fi rämas §i.podoabele eT, dacA ar fi fost podoabe. AstAzT,dincolo de o nespusA murdarie de latrinapublica pentru JidanY, o poarta. de lemn la-catuitá sta in locul vechilor porti de stejarferecate. Printre scindurY se vád incaperY deaparare, darapanate, §i tap§ane de iarba sal-batecá de-asupra maldärulta innalt al pietrelorcazute. Cheia nu se tie la cine este, de 0birjarul mieil e gata s'o caute, cu acea grabade a intreba, de a cerceta, pe care o arataEvreul, cind e vorba chiar de lucrul celmal cu neputinta.

Plecam de linga zidurT urmariti de spur-cata duhoare 0 de nouril de praf murdarcari alearga pe toate carärile. La un podet,care e fäcut de. asufira drumuluT, ca sa mergiprin ripa dedesupt, un mazil trece §i-1 in-trebärn innadins ca sa-1 auzim graiul. Simtimpareca nevoia de a ni auzi limba in veci-natatea acestiff loc de lupte ale innaintmilorncNtri.

Sint vechi bisericile, mo§ule ?Omul nu se mira, ci, cu acea cuviinta si-

gura care deosebeqte orsiunde pe aT no§tri,cu acea intelepciune apasatä, care e la dinOTdatina, el spune ap:

www.dacoromanica.ro

Cetatea Sorocer.

TIN

UT

UL

SOR

OC

Ei

77

www.dacoromanica.ro

78 SOROCA

E veche cea de colo. A fácut-o unghinarar rus.

Va sä zia nu e de tot veche, decind . . . de cind eraii Voevozii Moldovenilorpe aid?

Nu, nu, tot ruseasca, de cind s'a a§e-zat Basarabia.

A§a zice invatatura StatuluI: Basarabia,ca 0 Moldova cealaltä, eraii tulburate, ne-orinduite, supuse la tot felul de jafuri 0 na-pastuirl, pina ce a venit sapinirea tcrq-tina., §i toate s'aii carzat,, ca A. nu se maTclinteasca. 0 tulbure in ved !

0 veste bunA pentru noT : Nistrul pe caregindiam sa ne coborim in lotcd Inca de laHotin, e navigabil. Ru§if ail indeplinit unvechiti plan al Domnilor no§tri 0 i-aii in-dreptat cursul larg pina in jos, la limanulMáriI, la Maiac 0 la alte ziduri negre, maitart decit chiar ale Hotinulul, ziduei italiene,genovese de pe la 1300, zidurI moldovene§tIde la Alexandru-cel-Bun 0 Stefan-cel-Mare,zidurT turce§t1 de dup'a. anul de cucerire1484, zidurile CetatiI-Albe, care asigura 0imbogatia Moldova cea mai veche. Vapoaremerg pina la Bender ; unul trece la 1 1 denoapte, altul a doua zi la 8. Plo§nitele, gin-

www.dacoromanica.ro

I aD

OU

OS

ginf

INI

i

Cet

i I A

lbe

Zidurile CetatiT Albe.

erT17111enerta, n

,16

ET).-

. s-

......--;,--?.... ..... ....- ...... - ".0'

'.' t.7-.1' '''..t. rl''''';II _

er..-,'." , ,

,..- k :. ..LF4 7,

,.....,.... -c. a I...s,

1r.2'1&_1_

co

TINUTUL SOROCEI 79

www.dacoromanica.ro

80 SOROCA

dul de a vedea cit mai mult ne hotaresc säalegem pe cel d1intàiü pentru frumoasa ca-latorie.

Pina atunci mergem la clibräria, Sorocel.E o dughenita tinuta de un cre§tin pletos

slabanog, Rus care vorbe§te i ceva ro-mäne§te. Are in rafturile lul cal-0 ruse§a de§coala., nouâ i vechT, i cart1 ilustrate, decele maT porcoase. intre trupurile dezgolitepe care le cumpära tineriT cinovnia cindall de scris cite ceva la iubitele lor dolo-fane, culegem citeva vederT de pe NistruchipurT de scriitorT ru§Y: Dostoievschi, Ce-hov, pe care le trimetem pe acasä impodo-bite cu frumoasa marcuta ro0e, de 4 copeict

Prinz bun cu bor§ neacru, in care buru-iene de tot felul an fiert in smintina, cucostite de pore §i bere buna, ruseasca. Plo§-nitele, sfioase in cursul zileT, ni ingaduieciteva ceasurT de odihna, pe care le dor-mim in vederea priveli§tilor ce ni pastreazanoaptea.

E noapte,frumoasa, destul de calda. (Pa-rohodul, a§a i se zice vaporulul n'asosit la ceasul obi§nuit. A§teptaim in strada,cad Agentie i statie nu se pomene§te ni-aid in calatoria pe Nistru. Lumineaza nu-mal stelele, cacT abia icT i colo se vedecite un felinar chior, in care zace o urma de

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI 81

gaz. 0 cofethrie, o barbierie sint deschise.Trec din cind in and primblindu-se pe tbu-levard, lucratori cii sapci, ducindu-si iubitelesail nevestele, cocoane fosnind din matasuri,in aceasta provincie ruseasca cu mult manebuneste i prosteste luxoasa i petreca-toare decit provincia noastra. Vorba e totin ruseste. Evreii ail de lucru totdeauna ;ei nu se primbla decit Simbata; harhatuljargonului lor nemtesc, amestecat cu cuvinterusesti, tace. Moldoveneste, vorbeste nu-mai Wierzbowski i un marinar betiv care-mipovesteste cum a fost la Galati, care e orasmare, nu ca aid cahcie,, cum Ii asteaptarindul s plece cu e dobrovolni flota, (flotavoluntara) si cum . . . n'are parale, pe cindell se chiama ct am, si de aceia Rusul flUma mai slabeste cu o dragoste miloaga, decare ma furisez si fug.

Pe la ro se aude mugetul iparohodului,care a sosit. Printr'o ulicioará ajungem lamal. in apa neagth sint implintate doua co-rabii, un vaporas ecazoni,, care scinteie dintoate ferestruiele lul, i eparohodul nostru,mai mare, care fumega.

Coborirea i intrarea se face printr'o scin-duth zvIrlitá pe mal in intunerec ; singurapiedeca ce se pune caderii e o funie intinsa

1031 6

www.dacoromanica.ro

82 SOROCA

alaturl. in ace1a§1 timp, unul vine in sus §ialtul in jos, amindol cu bagaje. Femeilecalca' fricoase, ba cite una tine §i. copilul inbrace. E o mirare cum nu cade nimeni inapa.

Vaporul vine de la Mohilail §i e plin pen-tru oricine decit pentru stapinil sal, cari vorindesa necontenit IA tpasagerTs de ttreticlas, (clasa a treia), cari se chiama ca n'ailvoie sa se suie nici pe coperta, cill duh-lesc mull altuia pe bancile de lemn soiospe care se intind cu hainele lor pline deslit.), cu cizmele Ion incleiate de glod, nouazeciml de Jidanl, citTva muncitorl §i soldatlin ferfenite. in clasa a doua, abia daca estecineva, iar in cea d'intaiii d. Flondor, 01 §iun Muscal pa§nic, care doarme ca acasa ladinsnl.

Sint patru-cinci oamenl de echipaj, suptcomanda unul capitan saracacios, cu barbi-§on lung, blond §i apca veche foarte au-rita. Este insa cineva qi mal mare decit din-sul, cineva care are dreptul sa-1 strige simplupe nume : e t domnul Urr,, un tinar palid,cu fata prelunga, ochil marl, pAlaria moale,caftan lung §i cizme. Adeca tdomnul Uri-)personagiu curr, e frate cu antrepreno-rul tparohoduluT), aqa incit acesta nu e pro-prietatea nici-unel companil, ci a unul iji-

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI 83

clan,. Wierzbowski ar fi dat bucuros 30 000de carboave ca sà cumpere aceasta marevechitura rapanoasa, care e minata innaintede o masina veche de treized si cinci deani si in care pina i roatele sint cirpite culemn de frasin. Wierzbowski, care e si marenegustor de grine, are intr'adevar §i slepuelpe Nistru. Dar fratele 1u User i-a luat in-nainte. Deci el ne recomanda acestuia siprin invoiala cu dinsul platim cite 5-6 rublepentru drumul pina la capat, la

ce veche isprava domneascá se po-meneste in acest nume, din care Ru§iT aüfacut in harta. eVadu-Livadi* ? si pentrutraiectul cu birja la Chisinati.

fi vrut sá vad i Orheiul, c äruiai se spune de Rus1 si de Evrel eOrgheiev,macar pentru biserica de la Vasile Lupu,cine stie ce tarcata §i ea astazT. Dar nu e-de chip cu citT bani am, cu cit timp imimine i cu putinele inlesnirT ce sint. Ar tre-bui sa ma cobor pe la Vadul-luT-Jora, in lo-cul caruia edomnul User, ingina nu §tiii cenume rusesc i atunci in mijlocul noptil sácaut prin sat strain i ca strain insuml oträsura spre oras. De acolo, ce e dreptul,m'as putea cobori, pe o sosea bunä, in vre-opatru-cinci ceasurT la Chisinail; dar incepu-

eVadul-luI-Voda,

As

fa-

www.dacoromanica.ro

84 SOROCA

tul e de sigur prea greil si nesigur. AsupraOrheiuldi deci n'am, pe lingá cunostintelemele despre pircalabil din vremea ha Ste-fan-tel-Mare §i despre praclAciunile tatarestlde pe la i 600, decit marturisirea luY Wierz-bowski cà e un tirg prost, mal urit decitSoroca si unde nu mal e nid-o urmA de ce-tate moldoveneasca. Masinistul care se caz-neste jos pe linga, roata cirpita, e, de al-minterea, un Orheian, urrnas al celora carislujiati altuia decit until User si cu alte u-nelte. El spune cu mindrie ca la Orhei sintnumal si numal Moldoveni.

Vaporul s'a incarcat in sfirsit. Totusl pemal ramine o mare harmalaie de Evrei, nu-maI de Evrei. Sint foarte bucurosi ca dintirgul thr, de linga cetatea undell fac mur-dariile thr plea& cparohodub thr, ducindmai ales de-al br. Se fac glume, se cinta,femeile, curtenite prea de aproape, tipa. insflqit, dupa un räcnet noii al batrinel ma-sine, plecam prin invirtiturY stingace ale ma-relta vapor clarapanat si incarcat peste ma-sura. Tremura tot, ca pe valurile marii.

www.dacoromanica.ro

laD

OtI

OS

111,

LI1

MII

Hiserica Sf. Dumitru din OrheT.coco

111 ''74`P r

.

".ttiliM6064' .4114;: '40

www.dacoromanica.ro

86 DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA

3. De la Soroca la Vadul-lui-Vodä.

Mergem acum. Apa e tot in cotiturT, §i

intunerecul unel incovoierl taie necontenitluciul alb ca al unlit lac. Soroca piere o-data'n urma cu luminile el multe §i rare pre-sarate pe sus. in dreapta §i in stinga sinttot innáltimT, doT pareti de intunerec cati-felat. E, sus, un stralucit zbor de stele careclipocesc, tremura, se clintesc ca scinteT cetrec sati fulgera ca un §iroiti de lumina, ca-zind. Apa clatina icoana lor, intr'un linciuritde aur. Sate nu sint ; numal foarte rar citeun punct ro§u, foarte departe, care da cine§tie ce veste de veghe §i durere nopt/ pirie-tene. Din pomil in floare vintul trimete a-dierT care te innebunesc, de dulci. i dinpaduricea din dreapta, din paduricea dinstinga, din livezile maluluT, din toata aceadeasá umbra, izvor de miresme, vine cinte-cul de slava al pasarilor ce nu dorm, de iu-hire. Sint quiere de mierle, prelungite, in-cheiate, incepute din noil, cu un avint demoarte, §uiere care par ca incunjura §i in-valuiesc toate de la o zare pina la cealaltà,ca §i cum o singura pasare, aceia§1 in toatelocurile, tot innainte, de-alungul intregeT ape,ar cinta. i, incercarT, intrebärl sfioase, tri-lurT de dor §i bucurie ale privighetoarelor,

www.dacoromanica.ro

T1NUTUL SOROCEI 87

se desfac, se zbat in vazduhul dulce, lumi-nos, rece.

Daca a§ fi singur cu cirmaciul, m'as in-tinde aid pe prora 01 a§1 adormi; daca a§fi singur pe lume, a§ vrea sa mor acumaid, §i apele sa ma duca tot innainte printrearboril in floare, in acest prohod de cintece,in jos spre liman, spre Marea cu apele multe,in care se poate pierde urma mortilor.

&Inca Sorocei.

La 4 ceasurY sint iara§1 pe bord. Luminavine din stinga, de la soarele ascuns incadupa dealurile Podolie; ea love§te sus cul-

www.dacoromanica.ro

88 DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA

mile basarabene care se inrosesc ca de ja-ratec. 0 mare liniste pluteste inca in aier ;vaporul in care dorm totl afara de cel dela cirma, inainteaza tacut. Iar in copacil cariacopar InnJimile, cintarile noptiT incetat,ci urmeaza proslavind rasaritul.

Pe alocurea dealurile sint despoiate de po-doaba lor i apar galbul, golar, triste. Incurind vom ajunge la sate si tirgurl marl,la vestite vadurl.

Iata Rascovul, raspindit pe malul Podoliel.Si aid ca i in tot drumul, acest mal cevamg jos si ma sarac decit acela pe caresa-ml fie ingaduit sa-1 numesc: al nostru, elocuit dupa obiceiurile noastre i arat sa fiavut din capul loculuT satenl romint Aceleaslcase buhoase, cu ochl mid de ferestl, aceiaslserpuire a cararilor galbene, aceiasl alegerea costirlor drepte, aceiasT iubire pentrupometurl, pentru imprejmuirile de crengi. Nupotl numi nicairl aceasta parte o parte straina.Strain e i aid numal portul, cu sapcahaine de oras, dar vezi une orl i caciula,catnap alba, briul rosu al teranulul din par-tite hotinene. Straine sint bisericile claditetotdeauna ca un semn de stapinire, ca untrofeii, marl, greoaie, fara nicl-o forma la-murita.

Rascovul e legat de nol insa i prin amin-

n'ati

si

www.dacoromanica.ro

DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA 89

Drumete

r..0

,

-\- .

......

. k :...v:- - k - . '-

° ' OFeark...4-4.i.' ....-. ja- 4 .. ''''.... ' .., _-:......4..4.I.. --- .=.4..''...."--' .

www.dacoromanica.ro

90 DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA

tiri. Prin veacul al XVII-lea, el a ajuns untirg de Cazacy, §i de aid a pornit uritul igrosolanul fiii de Hatman Timu§, cu fata stri-cata de varsat, pentru a se cununa in Ias1 cufata ca o fioare a luT Vasile-Voda Moldo-veanul. Dupa ce Timit i-a fost adus in raclade la Suceava, pe care o aparase vitejestepentru socrul sail, Doamna Ruxanda, vaduvalul, a stat aid, intre MoldovenT, avind in-naintea el, din cutare casa veche boiereasca,darimat a. acum de mult, privelivea Moldovelsale. il placea a§a de bine in acest loc in-nalt, intre padurl, de-asupra apel minunate,curgind necontenit zi 0 noapte, cu cintecele,miresmele si pove0i1e eT, incit ea n'a vrutsä maT vie in tara, nici cind a poftit-o custaruinta fratele el vitreg §tefanita., ajunsacum si el la Domnie. Atund 0 pentru a-ceasta, Moldovenil ail prädat Ragcovul. DarDoamna fugise. Numal la batrinete, dupace asupra Cazacilor nu mal domnia neamulbarbatuluT el, s'a dus Ruxanda iara0 prinlocurile undelI petrecuse anil tinerecil. Ca-zacil leqe0, navalind in tara cu regele So-bieski, o gasira la manastioara din CetateaNeamtulul, unde se adapostise, 04 taiaracapul pe pragul u0I.

In mintea mea se de§teapta aceasta po-veste de frumusetà, de nunta fara iubire,

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI 91.

de vdduvie paricd, de strapic sfir§it. E ciu-dat cum toate lucrurile acestea duspentru totdeauna, ca §i cum nu ar fi fostnict-odatä, dus a§a cu totul, cum cutotul pdnd la praful oaselor noastre, pdnd laultimul fir de cenu§d, de unde a fost gindulnostru, ne vom duce i not ; e ciudat cumde nu pot vedea nicdiri pe Cazacit hit Ti-mu§ addpind in Nistru caii obositi de raiteprAdalnice, cum nu pot sd §titi unde intreaceste case invälmd§ite supt copereminte gal-bene §i negre, unde ade acum Doamna Ru-xanda, a lui Vasile-Vodd, Domnul i oblddui-torul nostru, privind din cerdacul ei pe stilptcum rdsare soarele de-asupra ape, camat priveascd odata frumuseta.

Un sat mare de partea basarabeand. Seincarcd lemne supt comanda lul Urr. E olungd oprire, i mulct catatort se dati jos deprivesc la incdrcare. Aceasta se mat facein alte datt, §i muncitorit ce se intrebuinteazdsint §i Moldovent, cari glumesc, aruncd vorbela cite o nevastä odath aud : (Ilea* iu-bita mea, §i fac §i et haz de nácaz i sd-rdcie. Alte orY femet strigd de pe malurt, sefac a chema pe drumeti din malul unde-§1spala rufele cu picioarele albe muiate in apainghetatd. Copit, cite trel-patru i maT

sd-T

multI,

sail

sad

si

www.dacoromanica.ro

92 DE LA SOROCA LA VADULLUIVODI

pescuiesc cu unclip din crengute tinere, §ifratil mai mkuntel, surorile stall de se uitala isprava bor. Cite odata e o gramada desatenl venitY sa. priveasca e parohodul, rusescal Jidanilor. Unele fete, imbeacate in stofe detirg, vorbesc pe rind romAne§te 0 ruse§te.

Pe Nistru.

Mal pretutindeni insa, e o ingramadire deEyre. El stail pe term, strigind 0 fAcind semne,se suie 0 se coboara, duc márfurl, aleargaincoace §i incolo, cu carutele 0 luntrile.El sint viata ce se vede 0 se aude maY multin ace ste parti ; prin el se face orlOce. in

I'm

"g. ';

13

4444

www.dacoromanica.ro

T1NUTUL SOROCEI 93

aceasta tail de ura. pentru lege, de prigo-nire §i uciderl, el sint totu§l stapinil, de 0ascund aceasta supt cainall 0 umilinta.

Cel din vapor yin unul cite unul pecoperta unde s'a facut cald. Nu-1 intereseazade loc drumul cu minunile lul schimbatoare,cu petele de soare ce tremura in ape. El vreatisal se inteleaga, sail dezbata afacerile, sadoartria la soare somnul lor de Orien tall, le-ne§l in fond, cu tot neastimparullor zgomotos.Sint multe tipurl: negricio§l cu barbl lungi,cari par ca yin de-a dreptul din Asia in-focata, ro§catl cu pistruie, unil fini ca nisteArabi, altil gramaditl la fata, mid, strimbi,galbeni, cu parul negru foarte tare §i rar,cari par Mongoll 0 arata o inriurire caza-rica in alcatuirea lor. Si haina-1 deosebqte :de la caftanul lung, negru, ochil 4'1 mergla surtucul de mice stofá, patat de unsoare,rupt id §i colo §i cu gulerul totdeauna ri-dicat peste gitul gol. Femeile sint legate lacap cu barizurl, aU rochil batatoare la ochl,cam trecute 0 ghete scilceiate. Dar intr'uncolt s'aii arzat 0 fac flirt o Jidancutafoarte vioaie, eleganta, cu parul in filet i

ochil provocatorl, 0 dol baietl de §coalà,unul rop, altul negru 0 foarte fudull amin-dol de uniformele lor negre cu lampasurlalbastre 0 podoabe argintil. Pe fetiá o chiama

www.dacoromanica.ro

94 DE LA SOROCA LA VADUL-LIA-VODI

apsa, e ruda cu d. User §i e vorba s'o ludincu nol, dar la Vadul-lul-Voda ea nu vrea sase desparta de tovara0 el, dintre cari celro§cat, foarte obraznic la palsprezece-cins-prezece ani, maI ca n'ar vrea sá se coboaredin trasura noastra. Astfel th.sar5m pe Sapsain tovarA0a administratorilor el_

Sint 0 soldatI evrel sail, cum se zice aid,(Muscali) evrel, uniT in uniforma intreagA,dar fail arme, altil numal cu §apcI, rnAntálI§i cizme ecazone,, pe care le §i schimba incursul drumulut Unul rnaT ales, foarte mic

i urit, pierdut in haine largi §i lungi, cucentironul strimb §i §apca pe-o ureche, efoarte caraghios. Povestqte mult 0 l'audaroscirmaciulul, firqte despre razboiii.

Dar d-ta aI fost acolo ? 11 intreaba d.Flondor.

Cum nu! Am fost odatt i acuma maduc iara§1. Dar nu e hrana destulá. . .

Unde, la rAzboiti ?Ba nu. . . La Chiqinaii.

incep a zugravi pe acest eroti care atipe§tede somn. Trezindu-se in risete, el se cam su-Ora, nu vrea sa se recunoasca. §i fuge de pecoperta. Cind ieali din nob' creionul in mina,2.§a. fac 0 ceIlaltI.

Rezina are un doc in care acum se repara

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI 95

doua vaporar : e Tovari, 0 e Dniestret, . Unpod de fier leaga amindoua malurile; de-a-supra trece trenul ce vine de la Baltl, de de-supt, e loc pentru trasurl 0 calatorl pe jos.Malurile sint ma de innalte aid, incit c Ben-deriul, nostru adeca al kg U§er, pe caretovara§ul mieri il nume§te camiralul, trecelard sa-§T plece catargurile.

Une orl veil pe innaltimI foarte frumoasecase de boierl al acestor locurl, odata chiarun adevarat palat, cu foarte multe fere§ti incele doua rindurl ale sale. Proprietarul deacolo e un Evreil, 0 cirmaciul cuprinde toatAzarea aratind cu mina ca ale lul sint 0 Re-zina 0 Rmcovul 0 tot ce este aid, pe ma-lul drept al Nistrulul.

0 aparitie mal nemteptata e o manastirein stinca, pe termul basarabean. intre copaclde padure se descopere o fatada alba. Darnu e o cadire, ci numal inchipuirea prinstilpl, sail ferestl §i u§1 a unor cladirl. Celedoug rindurl sint sapate in stinca, §i tot mao casuta alaturY. in cuprinsul de piatra startdecl calugarY ru§1 sail romini ale carorhaine se vad filfiind in cerdace la bataia vintuluI0 cari luneca bcoace 0 incolo ca ni§te umbre.

De la o vreme, malurile nu mal sint ma

www.dacoromanica.ro

yCIO

A-I

flq-

lfla

vA V

I 11

0011

0s v

a aa

Marastirea_GrAdistea sau Pestera.

c.0CY)

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOFIOCEI 97

de prapastuite : vederea poate patrunde panAla alte OrurT de innaltimI in fund. Se intindca ni§te scoarte lanurile de grill 0 de sa-cara, araturile proaspete.

In nilte scorburT se varsa Rautul, la Du-basart In fata, mal sus, e tirgul, arzat deciin Podolia. Numele-T e insa romanesc 0 vinede la g dubasarip, ce1 ce tineail la acest vadpodul pe tdubase 2 sail pe luntri. 5i, incepu-tul tirgu§orulta e in leg4tuth cu deszaprarea0 intinderea vechil Moldove. Pana la 1812ail fost Romini acolo, 0 Inca F4i astazi ga-sestT un numAr destul de insemnat de aT

no§tri. Altfel tirgul e foarte pacatos 0 ma-lul il ascunde maT tot. Dar cá e mare, sevede dupA multimea Evreilor ce se gramadesc A. se suie pe corabie.

De aid Nistrul se infundä in pAmintulbasarabean, facind o mulpme de coturY martcare taie necontenit vederea. Cea d'intiiiloprire, care e 0 cea din urmA a ealatorieTeBenderiulu12, e la Vadul-lui-Voda. Citevacarute in margenea riuluT 0 birje pacatoase,asupra carora se aruncä toti aceT cari nua§teapa vaporul spre Bender, ci merg laChiOnal. NoT dol, dupsa. tocmeala ce amavut cu d. Urr, lu6m singurT o trasura,iar cellaltI se ingramAdesc jidove§te citerse-rpte, in biete bri§t1, carucioare i ha-

1031 7

www.dacoromanica.ro

Afanastirea Saharneni.

98D

E L

A SO

RO

CA

LA

VA

DU

L L

UI-V

QD

X

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOFIOCEI 99

rabale pe care trebuie sa le urce la dealexemplarele cele mai nenorocite din spetacailor.

Adio User, adio amiralule ! Poate in vecinu voiii mai cgatori in a parohodul, tau detreized §i. cind de ani I Adio Ivanusca cucgmasa rosie, care mi-ai adus asa de bunbors si asa de bune pirjoale ! Adio, tu ostasimpäratesc, credincios §i viteaz, care te-aIluptat cu dapantii, la Chisinaii! SA nulldea Dumnezeul parintilor tal sa-'1 vezi aiu-rea ! Crestinul cel mai fail, goiul cel maihapsin, puratul cel mai aplecat spre cari-caturi tot e mai bun decit micul drac galben...

www.dacoromanica.ro

CAP. 1V.

TINUTUL CHpNAULUT

www.dacoromanica.ro

x. Spre Chi§ináa.

Drumul spre Chi§inail tine vre-o douaceasurl. E un urcu§ necontenit, o ratacireindelunga printr'o tara de lut scormonit.Lucrul cimpuldi e mult mai rail aid decitin partile fericite ale SoroceT. LocuitoriTsunt maT rani; padurile lipsesc. Am trecutprintr'un singur sat, Bude§tii. Ii impodobe§teo stralucita rerdinta a boierului,, care aispravito ruinindu-se i o tine pustie §i pinaastazI, o casa, de piatra, larga i impodo-bita ca la ChiináiI. Acest om luxos se chiamaCostita. Poate sà fie un Romin. S'ar §i in-telege mal mor un gust ca acesta.

Numele satulul mi-1 spune un baieo§,Moldovean dupa graitI, fata §i imbracaminte(poarta caciula). Dincolo de casa liii Costita,pe un tap§an de iarba verde sta o nevasta.'cu fata ei §i dol baiati toti frumo§i,oache§i, cu privirile limpezi i bune.

E departe Chi§inaul?Nu ma de departe, dupa dealul ceala.

www.dacoromanica.ro

104 SPRE CHISINAt

Romin din satele BasarabieT.

4;1!

1.-

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULUI 105

VIVI fi ducind pe jos acolo?Cum nu! Da d-voastra de pe unde,

Moldoveni?Da, Moldoveni din Bucovina §i din

Moldova.A§a., inteleg. Da pe la d-voastra a

plouat ? Ca, vezY, aid n'a maI cazut ploaiedin postul mare.

*i aid sint Moldoveni, ap cum ati fostdin vechile timpurt Pat multamiti. Aupárnint. N l supara nimeni. Cirmuirea cereputin ca sa nu faca nimic. Doar cite unrazboiii care secera fecioril.

Ostrovul.

Si ma gindesc la cellalt pamint moldo-venesc smuls, la Bucovina, la satele el ro-mane§d, in griul carora s'ail amestecat Nemt-iI,s'a samanat neghina pierthtoare a ,Rute-

www.dacoromanica.ro

106 SPRE CH15INA1J

nilor. Aud plingerea pentru birurile teriT, pen trubirurile comunelor, pentru vinzarT, pentru tre-cerea drumurilor, pentru orisice. Vad norulde lacuste evreiesd aruncate asupra oame-nilor cu mintea nepregatita pentru ráfuelYsi socotelT prea multe. imT amintesc devornicul evreil, de consiliul comunal evreil,de medicul, de moasa, de avocatul, de func-tionarul, evreT ; pe cind aid un pristav ro-min st6. in satul fail nici-un amestec evreiesc.imi daU sarna ca. aid camata nu strivesteca dincolo si ca., oricit de greil ar apiasaproprietarul grec, armean, rus, polon, emol-dovean,, el nu intrece pe marele mosierevreil de dincolo.

De unde ar iesi ca. o administratie scan-dalos de rea, o administratie nula poate fi

in unele imprejur Ar1 maT prielnirá decit oadministratie prea bunA. Aceasta ajuta. g ci-

vilisatia,, impune formele si aparentele, darnu e oare ceva mal innalt decit dinsele des-voltarea fireascd a unuT popor, care nu sepoate pripi f Ara a-I ucide, cum nu se poatedeschide mugurul fard sa piara frunza sinu se poate räsfira bobocul farä a ofilifloarea ?

Birjarul luT User nu poate fi decit Evrell,si un Ovreias mic, slab, nervos, infAsurat

www.dacoromanica.ro

C5,

343,

din

deal

.

TINUTUL CIII5INAULUi 107

www.dacoromanica.ro

108 SPRE CHISINAt

in haine ce par luate din gunoiti ; perciunl raniII tremura supt §a pca soioasä. Abia poate sämine bietele doua drigle slabe, care, dacAar avea glas de plingere ca alte dobitoace,ar geme supt loviturile de harapnic, care lemi§ca din loc in loc.

Din gura lul iese insä, pe jidovqte, spusecare te fac sa-1 tot intrebt

Se intoarce de-odath. spre noI §i. zice:La Ungheni all omorit un purat, pu-

ratul care avea mo0a. Teranil aU voit s'oimparta. El a ieqit cu slugile. 5i 1-ati ucis.

Fli§chT, fli§ch1 cu biciusca. Evreul i0 pleacaapoT capul §i intoarce iara§1 spre nol fata1u1 stoarsa, hamesitA, cu parul rar, atirnindu-1in neregula.

Asta este sfir§itul lumit Atund se voromori oarnenil unul pe altul. Zice la noT,la cartea Sefer, ca vor fi zile rele pentruEvreI, II vor omori §i. va curge singe mult.Atunci va fi sfirqitul lumil. Si tot ce zicein cartea luI Sefer e adevarat. 01, oi!

Perciunil slabanogT tremurA in vintul receal serif. Iaras1 citeva bice cumplite cad pespinarile ascutite ale cailor. Träsura trecehuruind pe un podet, supt care broatelecinta laudele Biculul, care e Dimbovita Chi-§inaulu1. In fata, urcindu-se la deal se z6.-

www.dacoromanica.ro

väzut din mahalale.

TIN

UT

UL

C1115IN

AU

LU

I109

-;*cac7.F:J.

www.dacoromanica.ro

110 CH1$1NAUL

re§te un amestec sur, cu turnurI albe, caree capitala Basarabiet Am ajuns.

2. Chi§inául.

Deocamdata-mI samt ca. o stradalungä de nu-I vezi capatul, se des-

fo§ura drept innainte, printre cásute urite.Strada nu e pavata cum trebuie §i bricaEvreuluI tremuth pe caldarirnul neregulat.Felinarele de- gaz nu sint aprinse fiind&sus CraiU-Noil straluce§te,intre multe altele

pentru a lumina Chi§inaul.Cotim in dreapta a§a de bine, incit ne-

merim asupra unel carute care vine din sus.Strada cea noua e cea intre stra-dele ChiinàuluI, marea Alexandrovscaia in-saV, strada impAratuluI Alexandru. E des-partita in dou6. printr'o aleie i are o lar-gime neobilnuitä.

Aceasta face rnultä vreme singura eT fru-museta. Casele ce se \Id, de §i au in partedoua rindurl §i sint destul de marl unele dinele, naii nimic deosebit sati macar plácutin ele. Dar de la casele risipite §i joaseale until sat s'a ajuns la un tirg bunirr.Aid felinarele lumineazn.. E cel d'intaiii passpre maI bine.

Deodatt lumina electricá scoate la iveala.

daUlargd,

§i

d'intaiti

www.dacoromanica.ro

play

mSm

o lf

lIfl

Nli

Pasagiul din Chisindn.

TINUTUL CI-ILSINAULU1 111

....1K4/=-.4- ,.-4,,,.. 1-01W1

r tbuturom t'afte

Iil ..-7-df".7.;''''r..

o

I'l

i

411101.1

'1 !fpUlfillIP.1....in a

. ',. i: &441abi awardsit-A,' k -z-44:4 !-' ,

4w '..)

., ..e.....1.,,_.4 ril"11 sil.M.1 ,

r 1.2

..- .

www.dacoromanica.ro

1.12 CH1SINAUL

cu limpeziciune un cartier de palate albe,de mart cla"JirI ale negustorilor. Vitrinescinteie de o parte si de alta. innainte e omare gradina, o biserica spatioath in fundulel si un turn cu ceasornicul luminat. Aid ecentrul, un centru frumos.

IarasT felinare cu gaz, si cotim la dreapta,intr'un bulevard intunecos. Bietul birjar evreil,zapacit de stralucitele echipage ce ail ti ecutstrigind pe ling a. dinsul, se opreste la otelulce ni fusese recomandat : Otelul de Svitera,sau e sviterscaia gostinita D .

innainte de a merge prin oras intram inrestaurant. E ma de bine tinut in acest mareotel, incit ne rus'inam de biata noastra im-bracaminte de pe drum. La o math ieatiprinzul un domn blond si douá domnirare,care par Armence. Si numele proprietarulul,Muracov, suna. armeneste. Armenil moldovenisi altil, veniti pe urma, ail jucat si joaca unmare rol in viata economica basarabeana.Mosii marl sint ale lor, si ei ail milioane inmina.

Cer (ham and eggs', pronuntind cumse scrie, ca S. fiii inteles masi bine. Aceastapune pe gindurl pe chelneff.

Haman, hamin, aceasta e evreieste.E ca vechia vorba esibolet), care se cerea

de catre EvreI Cananeilor, ca sa se vada

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CH151NiULUI 1.13

dacá sint strainl §i trebuie uciO. Banuiala caam fi Eyre a trecut o clipa pe lingl nol.Mai ti'l? poate ca ar fi de ajuns ca sa nise arate up. Asemenea lucrurT se pot critica.,dar se pot 0 intelege. Liberalil Americani, oa-menT /Ara prejudecatI nu-1 a§a ? nu pri-mesc pe negri in unele restaurante maT suptiri.

Ca sa ne dovedim cre§tinT bunl, cerem 0cotlete de porc.

Dam o raita chiar atunci seara prin cen-tru, unde pravaliile cele marT nu s'ati inchisinca. Argintariile sint foarte bogate : un E-yre"' din Otac, pe Nistru, care poarta numele,rusesc, de Atatchi, vinde frumoase colane deplaci de argint, lucrate mai mult saU maTputin in Caucas, dar care poarta hangere 0litere care amintesc aceasta tara. Caucasianemal vreati sa fie minere de umbrela, con-deie 0 cite altele. Daca arata cineva indo-jell asupra adevarulul 0 a pretulul, Atatchise jura in tot felul §i se arata gata sa pla-teasca sute 0 miT de ruble daca a mintit.Vinde §i in Romania, la Ia§l, altor Evrel,schimba bani austriaci foarte bucuros 0 sepricepe a-§'1 scoate la sfir0t tot pretul luT.V orbe§te biniwr romane§te, qi e un tip inte-resant.

Intram apoT intr'o papetarie ca sa cum-param frumoasele vederT din Basarabia pe

1031 8

www.dacoromanica.ro

114 CHI.51Nikut.

Suborn].

Si

Gimnasiul de bdieti din ChiOndu.

www.dacoromanica.ro

T1NUTUL CHI$1NAULUI 115

care le-a editat firma Wolkenberg, un altpapetier evrell, asezat chiar linga otelul nos-tru. Vinzatorul e un Ovreias strins in umerl.Si el rupe moldoveneste si, aflind de undesintem, pune o suma de intrebarI ca acestea :

La vol sint Jidanl?Nu la vol, ci la dumneavoastra.La vol, la dumneavoastra sZnt Jidanl?Dar unde nu sint? Crezl cã in rait-"'

nu sint !Si ce fac el acolo ? Ce drepturl ail?

Multe.Macar dreptul de a trai, pe care nu-1

avetl aid, intregeste d. Flondor.Asa? Ell vreati sa merg undeva, ori-

unde, in America. Aid nu-1 cistig.Apol, mal gindindu-se...

Si vol din Moldova ce ziceti de ce estepe aid?

Nu vol, dumneavoastra.Dumneavoastra, etc.Nol nu zicem nimica.Se poate? Ell am auzit ca vine Mol-

dova aid cu oaste moldoveneasca.D-ta-1 fi auzit; nol nu.

E neasteptat sail auzl cele mal nebunesi nesocotite visurl spuse, de frica maceluri-lor ca acel de daunazi, prin gura acestulbiet baietan cu mintea slabä si neluminata!

www.dacoromanica.ro

116 CHISINAUL

Pe strada se mi§ca multa lume, cuprinzindtot trotuarul din dreapta, innaintea dugheni-nilor scinteietoare. Multi sint Evrei §i Evreice,.foarte &q.t. Citiva functional-I cu familiile.Studenti in uniforme. Tined intelectuali cuplete lungi, gulere ridicate, cautaturi intu-necate. Ofiteri stall razimati de parete, foartecocheti in uniformele lor perfect tinute.

Se aud adesea, cu toata frica de prigonirtura de care sint incuraja0 Evreii, accen-

tele cintatoare, jalnice ale jargonulul evreo-german : evuass, g ni§tu, (was, nicht) 41 sunadin cind in cind la ureche. Cei mai multi insktoff cre§tinii i unii Evrei carturari, eman-

trecuti prin Universitatile Rusiei, vor-besc ruselte. Nici-un cuvint romanesc, pre-cum mai nici-odata n'auzi, chiar din parteaRominilor, un cuvint romanesc pe stradeleCern autului.

Lipsa de cultura a pastrat a§a de roma-ne§ti satele. Cei ce fac §coala rusqte incepinsa a vorbi ca baiatul de la Dinauti, un felde graiil ruso-romanesc, precum graiul Evrei-lor de aid e germano-rusesc. Cine trece laegimnasiul intiiil sail la egimnasiul al doilea,din ChiOnail, la seminariul din acela0 ora§,la institute 0 orfelinate, acela pierde pe in-cetul tot simtul pentru limba. La Universi-

cipati,

si

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CI1l1NAULUI 117

tate, care nici nu se afla in Basarabia, ci laOdesa, chiar la Moscova, la Petersburg, in-strainarea merge mal departe. antelighen-tul, e Rus ca limba, cu toate ca de un timpincepe a se recunoa§te nationalice§te ca Ro-min. Cind alti studenti neru§I, Finlandesil depilda, II cer s'a spuie ceva despre limba,datinile, trecutul poporulul sàIi, bietul Wiatse simte foarte incurcat, cacl, de fapt, nu§tie nimic din ce-a §tiut i nici ceva flOU cuprivire la aT saT, cel ce i-ati dat trupul incare se salasluie§te acum sufletul strain.

MaT §til? poate Ca tinarul oache§ care ce-tia in librarie cartI ruse§ti, cu caciula de as-trahan pe cap (in April) 0 cu palton blanitcu astrahan in spate, era un Romin de a-ce§tia. Dar poate si un Armean, un Grec,un Rus, un Polon, un Bulgar, un Evreii, toateneamurl foarte bine represintate in aceastaBasarabie cu orarle §i tirgurile de mosaic.

Aveam o cuno§tinta aid, pe avocatul G...,care a fost §i prin Bucure§t1 pentru gasispita neamulul. De la el a§teptam indrep-tarl si sfaturl. Se intimpla insä c. e ple-cat fAra soroc. MA gindisem iara§1 la archi-varul Halipa, care a tipArit douft volumegroase de acte, uncle romAne§tI, cu pri-vire la trecutul Basarabiel, dar nimeni nu-I

all

www.dacoromanica.ro

1.18 CHISINA UL

poate da de capat. Orice gind de a pa-trunde in Archiva Senatorilor, unde se pas-treaza toate hirtiile administratiel rusestl lanol, in anil 1806-12, trebuie parasir. Dealminterea nicl nu maI am vreme, si tovarasulmiei.i, din parte-i, se gateste de plecare pen-tru mine, Lunl. Ne vom multami deci sa cu-treier5m ora0i1 cu un isvocic.

in otel sint si Rominl ; una din scrisorilece ateapta. in cutie e din Romania si areadresa until Dragornir, din familia actorululde la Iasl, poate. A doua zi am auzit vor-bindu-se romaneste, asa si asa, de dol domniin vrista, pe terasa otelulul. Incolo insa, para fi nurnal straini. TotI umbla foarte maret,chiar i un mo§neag plesuv, care are un cu-cuiil mare, ca un nasture, drept in virful go-liciunil capulul sail. Femeile, toate pudrate,fosnesc din rochil de matasa. Ma gindesc laechipajele de o innalta §i scumpa eleganta,trase de cal foco§1, care aii fulgerat pe Iingabirja nenorocituluI ce ne-a adus aid. Amvazut si rochil de dantele tirite prin prafulstradelor. Aicl ne-ail intrecut.

E interesant si personalul otelulul svite-rian, stdpinit de un Armean. Portarul cu fa-vorite lungl negre e un Polon din Came-nita Podoliel, si e foarte bucuros Ca' d. Flon-

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULUI 119

dor II poate vorbi in limba lul. Femeia dela ocla1 e Moldoveancd, nu din Chisinaii, ci

de afara I , de la un sat. Cutare chelner oiebine moldoveneste, altul maT putin ;de loc. DumnezeU i ae ce-or fi fiind aces-tia : par RuO, dar de aiurea decit din Ba-sarabia.

Despre otel trebuie sa spun a doresccu spurcatele-1 tainite jidovqt1, unul

asa de bun, de bine orinduit i servit, deieften i de elegant ca acesta. i nu e sin-gurul otel de tintliul rang, in Chisinaii. Cumal putin de cinci leT pe zi are cineva oodaie care nu lasa nimic de dorit.

De mult n'am avut o noapte aa de li-nioitä ca aceasta...

Ma trezesc in cintecele salbatece, de raz-boiii, durere i moarte, ale soldatilor, Mus-calilor, ce trec pe bulevard. Corul lor ra-suna, prevest tor de tulburaei i varsar1 desinge, pare ca, in acest ora§ unde 80.000de Jidani stau in calea a 40.000 de crqtinicari nu se vor putea impka nicTodatd cu fiinta

acestor enecredincios1,.

hvocicul din ChisinaU are palarie naltacenusie, mantà de aceias1 coloare cu cloudrindurI de nasturl arginth la spate 0 o cin-

tmulct,

la-0114

0 ci§tigul

www.dacoromanica.ro

120 CHI$1NAUL

gAtoare de piele cu alamurT. Trasura luT ejoasa, foarte usoara, dar destul de larga casa poata cuprinde comod doT oamenT. Decele maT multe orl e un singur cal. La EvreY,el e destul de pa:caws, pe cind caiT cresti-nilor, RusT sa MolclovenT, marl, grasT, plinTde foc si de avint, sint neintrecup ca fru-rnuseç i iuteala. tIsvocicul,, de alminterea,nu-1 lasd nici-odath sa mearga in voia lornici nu-T croieste jidoveste cu biciul. Abiadaca-T atinge cu stircul ; incolo, el IT indeamnaprintr'o hdtuire dibace la fiece clipd. NicT-unul nu vrea sa se lase intrecut de altul,un drum la gara e o adevárata intrecere, incare si caiT par a simti ca e o datorie decinste sa nu ramiie in urma, cit se mai poate.

Drumul acesta la gara e foarte putin pla-tit cu o jumatate de rubla (vre un leü i 25de banT). Oara in oras e numaT 6o de co-peici. Tarifele se \rad pe toate trdsurile, i pespatele birjaruluT atirnd un patrat de metalcu numarul luT. Ceia ce nu impiedeca peisvocie de a-sT cerca norocul in sama mus-teriuluT. Mai ales daca acesta i-a dat Incade la inceput prea mult.

intr'o astfel de birjd vedem dimineata car-tierele functionaresti i militare, care alcd-tuiesc ded un al patrulea oras, cel

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULUI 121

maY frumos din toate. Unele case sint mici,acoperite cu olane ro§il, umflate, dupa modaanilor 1830-40, cind ail fost zidite, pe vre-mea cind poetul Pu§chin, care §i-a aflat sfir-situl intr'un duel aice, facea farmecul caselor,primitoare din Chi§indil 0 Costachi Negruzzial nostru se intilnia poate cu dinsul. Felulde cladire nu samana cu acela obi§nuit lanot Fatada caseY prive§te totdeauna strada§i de-asupra url de intrare se bolte§te adeseaun pridvor pe stilpI. Coloarea nu e nicl-odata alta decit cea alba. Aproape nu maYintilne§tY locuinte care sall aminteasca vechiultip de casa boiereasca, ce a trebuit sa existetotu§l, pina pe la jumatatea veaculul trecut0 aid ca in toata aceasta tara.

Stradele sint desavirsit drepte, taiate geo-metric. Basarabeanul s'a deprins a§a de multcu aceste orar facute, iar nu nascute, incitorIce insu0re a Bucure§tilor dispare pentruei innaintea cusurulul hotaritor al uliteloringuste 0 strimbe. La capat, se vad copaclaliniati §i un petec de albastru pe care-Ipa teaza insa colbul navalnic cu care necon-tenit se joaca vIntul, ridicindu-1 de pe acelestrade unde e gros de un deget. inteo mica'parte din ora§ sint trotoare pe margine 0lespezi la mijloc. De cele maI multe oil, al§osea, care e stralnica, sail macadam buni§or.

www.dacoromanica.ro

Stra

da. C

eMra

la.

122 CHISINAUL

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CIIISINAULUI 123

Pentru un ora§ a§a de mare, capitala unelgubernil de 2 .000.000 de locuitorl, mal cito treime din Romania, se poate crede ca eprea putin.

Unele maidane neingradite ati plantatiIrail tinute. Multe gradinl inssa pot sluji dreptmodel, 0 in toate partile dal numai de grá-dint Ba am väzut un petec din strada in-gradit pentru ca sá se samene in el iarba

sá se sadeasca pomi. Pretutindene se in-cearca. bulevarde.

Chi§inäul e un ora§ bisericos. Prin toatepartile, pe jos 0 in trAsurl, vezl preotil che-matt pentru deosebite pricini la Mitropolitul-exarh al taril, care e astäzi un Rus. El seinfAti§eaza neobi§nuit pentru nol : palarieneagra, tare sail moale, fara margenl marl,un lung anteriii de coloare cenu§ie, panta-lonl cari se vad dedesupt. Poara párul im-pletit in coada sati rásfirat in vice neunse,care fine sälbatec. Pe piept ii atirna o cruceargintie prinsa cu un lant de grumaz. Merg

rapede §i nu fac nicl-o impresie dedemnitate cucernica, in alergaturile acesteaale lor.

Bisericile sint multe, din toate stilurile.Una pare a-§l aduce aminte de cladirile mol-dovene01, dar, cind te uitl bine, vezi ca. are,

0

fail,

www.dacoromanica.ro

124 CHISINAUL

in litere de aur, o inscriptie polona. Alteleau tot felul de umflaturl, turnulete, copere-minte verzI. Am vazut chiar un paraclis, lacoala de fete, care era sapat in piatra, cu

Biserica Soborului din Chiiria.ii (dupe: Romstorfer).

o deosebita ingrijire. Cul ii place stilul mus-calesc poate sa 16 admire : oricum, sint mall,curate si. bine incunjurate.

Multe cladief publice mArete. Tribunal, pa-lat .al guvernulul, doua gimnasil de baietI,gimnasiu de fete, §coala eparchiala de fete,urcata sus, cu o cupola de biserica, in dru-mul spre gara, orfelinat al nobililor, club alnobilimii, fundatia batrinuldi Bal§, mortacum vre-o cincisprezece ani, museii, care seclade§te in stil maur cu briul de smalt. Sevede ca. imparatia aceasta nemargenita a vrutsail vadeasca, prin aceste enorme mase de

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHIINAULUi 125

piatra puterea si trainicia ei, pe care nimicnu le poate zgudui, i prin gospodaria cucare sint tinute, disciplina ei ostaseasca, in-trodusä in toate. are cá rasufli greil cind

.41:1110,16.1111641.11lailiI =1

----Biserica Zufliscaia din Chisinaal.

vezi aceste uriase façade de piatra alba' careapasa i pamintul i sufletele Gicesti o tern-nita dupa acele imprejmuiri totdeauna inchise,dupa acele ul lacatuite, dupa acele ferestimoarte. Pare ca acea pajure de sus sta satinfiga ghiarele 1 in inima ta. Ceia ce s'arpotrivi aiurea, in orw marl, de o potrivá demonumentale i de curate, uimeste i inspai-rninta aici, mai mult decit cistiga.

A

oSf.J-

l'

;

- L..

?1.IFSEsaW.AG,...vaiita.--

www.dacoromanica.ro

126 CHIsiNiur,

Nici vorba de o potrivire cu obiceiurile sarigusturile noastre. Totul e ca la Petersburg0 Moscova. Cine nu 0-a deprins ochil tre-buie sa simta o mirare desplacuta vazindunele turnurl de path, unele biserici a§a deurit impleticite i inzorzonate.

0 strälucire, o bogatie salbateca se des-face din ele.

Nu prea \Tad case mail ale particularilor,de 0 boierimea sea destula vrerne in Chi-Oriati, iarna, pentru petrecerl mal ales. Nu-maY intr'o mare cash. cu doua rindurT, de-asupra careia fluturh. steagul alb-ro§-albas-tru, mi se spune ch. ar locui un marebogata§. UniT proprietarY stall pe la mo§i'l,cantindu-le singutl, sari ph.strindull macarcasa, gradina, via. Altil bkiuiesc prin Pe-tersburg. Sint §i putinl, cad Armenil 0Evreil imbogatitY, ba chiar cutare Rus saiiPolon, om modern de afacerY, nu pot intrain socoteala.

5i e grozav acest lucru ca aid nu poatefi vorba in nici-un alt strat decit terani4 deo viata romaneasca, orlcit de slaba. Negus-tot-if, citl sint, a intelighentia 1 , destul de multh.la numar, boierirnea aproape toata, sint rusi-ficatl. . Aid sh. te fere§tI de a cerceta pecineva acasä, nu numaT pentru ca prin aceastapotI sa-1 puT rail cu politia ruseasca, dar 0

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULIJI 127

pentru ca ce vorbi cu el. Graiul lul va fiirnpestritat salbatec CU vorbe ruse§tY, frantu-zetl, nerntqtT. El nu te va intelege i tu nu-1vel intelege. Idealele tale nu sint ale lul ; pre-cum nu e nicl-o carte romaneasca la Bibliotecapublica, nici in libraril, ap nu o ve'l afta nici lapurtatorii celor mal bune nume romanqt1. Else simt bine; in §coala ati invatat cà sintSlavi, Ca limba cmoldoveneascä s e o limbaslava, ea' Moldova a fost o umila provincieturceasca, foarte barbara, ca Romania de astazYe o nimica toata i ca in ea nici nu se vor-be§te moldovene§tes , ci o limba ameste-cata cu frantuzisrne, pe care Basarabeanuln'o poate intelege. Maretia rolulul che-maril Rusiel le strive§te sufletele. ApoI fie-care se craseste bine. Preotul e foarte bineprivit §i are veniturI frumoase ; de ce n'arcinta i ceti numal slovene§te in biserica ?Functionarul poate ajunge i ministru ple-nipotentiar, ca Onu de la Atena ; unde-1 potda Rominii a§a ceva ? Boierul are privilegiide clasa, §i in Romania ele ati fost de multinlaturate. cTinarul generos din Universi-tatI se ginde§te mai mult la chestia socialain toata lumea, la nedreptatea ce sufar ceI&Arad, ce mid fara deosebire de neam.Altil, ca bietul Sittil, ea Buzeseul, autorul nuecarp frumoase despre anticitatea greaca, in-

n'al

e

§_i_

www.dacoromanica.ro

128 CHISINAUL

teleg bine ca o situatie la Petersburg e lu-cru frumos, 0 ei scriu ruse§te, numal ruse§te,ba poate nici n'ar putea scrie romane§te.Nu vorbi nimic acestor oamenl ; el ail ajunsprea strainl de tine.

Totu§I sint legaturI de familie 0 leg-Mut-Ide interese cu Moldova, chiar cu Bucurqtil.Se fac cath.toril, dar nu se vede de la noIdecit raul. Fire§te Ca Bucure0i1 nu se potcompara cu stralucita Odesa, dar cit de muttte doare cind ti-o spune un Romin, carenu mal are nici fata, nici de multe orl graiulRominuluI ! Si in ace1ea0 cercurl cu el seinvirte i Germanul din colonil, al cal-0 tatachiar a stat in Rusia de prin 1812, dar caree nascut din mama germana, si-a luat o Ger-mana de sotie, vorbqte perfect nemte§te,fiindca, zice el, ca functionar rus, e climbasa, 0 are de sigur acast la locul de cinsteclasiciI GermanieT, din cari se soarbe fru-museta §i intelepciune.

De fapt, Basarabeni nationali§tI sint numalaceia cari ail trecut la noT din deosebitepricini. Astfel, d. B. P. Hasdeil, nascut inpartite HotinuluI, dintr'o veche 0 vestita fa-milie romaneasca, in care s'a amestecat insäprin casatoril un covir0tor singe strain, eun mare du§man al Rusiel i lumea vedein d-sa de mult timp un represintant al

www.dacoromanica.ro

T1NUTUL C111.51NAULUI 129

irominismulul,. Daca ace§tl RominI din Ba-sarabia ar face, cu toata prudenta carepoate sa impiedece o nenorocire, acasa lael a suta parte din ce zic la nol, lucrurilear avea pentru neam o alfa fata dincolo dePrut.

Aceasta Mx% &á am de gind a suparaanumite persoane, ci numal ca o marturi-sire de adevar.

Dar Evreil va zice cineva ? Aceia pe carii ati ucis acum citeva lunT, aceia peameninta un noui mAcel?

Putinl vor crede ca in ChiOnati Evreil sesimt maY putin decit aiurea. Va fi fiindundeva §i aid o mahala evreiasca, cu cri0neeftene (vino i pivo,, insä nu rachiU !),cu pravalil de nimica toata, cu sarAcie, mur-darie §i salbâtacie. Dar aceste partY nu sevad. 5i nu se prea vad nicl locuitoril lorpe stradele maT mult umblate. Doar dacA vorfi fiind multi in plata murdara, cu lAratclde lemn urite.

El nu se ascund, dar se pare a aid pri-vigherea adruinistratiel i asprul regim mili-täresc al Capitalel mal cioplit. Pe A1exan3drovscaia, in care e strins tot negotul sepoate zice cu adevArat : tot, daca veT ur-mari firmele de c magazine de stofe §i haine,

1031 9

cari-I

i-au

www.dacoromanica.ro

1.30 CH1$INAUL

(sucnoiu), de papetarie, librarie, argintäde,de bacanie, de pitárie, q. a., vei gasi al det Grolsman a (Grossman, pronuntat evreie§te),tVeIsman, (Weissmann, mijderea), Grob-drucii, (Grobdruck) 0 cite multe de acestfel. insa ace0ia sint Evrel cari, de 0 intre elvorbesc dialectul, aU luat haina vremilornoastre, tii-1 ruse§te bine, ba chiar fran-tuze0e ca la Wolkendorf, unde §i mu-§tedil aristocratici intrebuinteaza aceasta limbte aleasa. 0 nu chiama asupra lor despre-tul 0 ura prin infati§area lor chiar.

Dar, bogatl §i saracT, la un loc, el fac, mi sespune, vre-o 80.000 din 1 20.000 de locuitorTal Chi0nAu1uI. Cam proportia de la IV, undeJidovimea se vede insa cu mult mai multi unde pe departe nu este viata vioaie de

aid, strinsa in citeva strade largi, pe cinddincolo ea se risipqte prin multele straditesinguratece ale partilor cre§tine. 80.000 deEvreI, dintre cari doar 3.000 sà faca vre-unmqtequg saU vre-un negot cu rostul lul, pecind cellala umbra. cu qoalcia pentru a stoarce

1copeica prin care, fall munca, sa-§1 poatatid zilele orkit de pacatos. Aqa zice Cru-rvan.

Cine e Crurvan, §tie sail spuie miceom din Basarabia. tE cunoscut §i ... in An-glia*, mi-a spus proprietarul din trenul spre

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULUI 131

Ba Iti; «cum de nu-1 §til d-ta?, «Domnul Cru-§evan , cum i se spune, merita sa fie cunoscut,cad el e redactorul vestitesi fol sBesarabet,,care a .intetit pentru varsarile de singe dinChiOnati. Tot poporul cetia sBesarabetul,,

Muscall la camp.

adeca poporul de lucratod din tirguri, care§tie ruse§te fiindca a trecut prin co11; I-amvazut i in mina until marinar din vaporulrusesc pe Dui-are, care n'a vrut cu nici-unpre sa-M1 vinda foaia. Crurvan e sMol-dovean,, 0 el a 0 scris un articol «Doina,in care plinge asupra mortiI poporulul nostru.Dar, altfel, el e Rus, gazetar rus. Menirea_lul e sa predice lupte impotriva Evreimii,

www.dacoromanica.ro

1.32 CIITINAUL

aceasta insa in a§a fel, incit sa fie impacata§i censura. iDaca-1 intrebi#, mi se spune,tel thspunde ca n'are nimic cu Evreil, 01el iubqte pe Evrei#. Si acela0 adauga :tEl e cam nebun ; §titi.

Cum am ajuns la Chi§inati, m'am gind.tsa ieaUt Besarabetul # . Tocmal se vind pe Ale-xandrovscaia gazetele, de ni§te hamali greoicu §apdi, Ru§1 cari §tiU §i ceva moldove-neste. AU ziare din Chiev, din Odesa, dinaceasta tIujno-Rossiia#, din aceasta Rusiede-jos, in care intra §i gubernia Basara-biel. «Besarabetul# pare ca-1 fad la unul,dar, dnd il cer, mi se ofera alta foaie,cDrugii# . N'o primesc, intre altele §i pentruca mi s'a spus ca a cere alt ceva deciteBesarabetul# , §i mal ales a refusa a Besara-betulv face pe cineva banuit ca ar fi Evreil.cal, cum vezi, am tip evreiesc#, imi spuneaun domn, de neam polon, §i odata, trecind prinChiOnati, un vinzator imi intinde a Besara-betul# , pe care n'am vrut sa-1 cumpar. Elbine, o doamna la spatele mele a strigatvinzatoruldi: Cum 41 vine sa vinzl a Besa-rabetul# la Jidani; e doar o foaie pentru cre--tinI). DecT, pentru aceste motive, eil nuvreaU altä gazeta decit e Besarabetuh. Darvinthtorul se tine dupa mine §i imi spunestaruitor ca (Besarabetul# nu maI este acum

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CIIISINAULUI 133

al luI Crurvan, ci a ramas in minile altuia,ca. «Drugii, e acum efoaia cea buna,. Maincredintez deci, i o cumpar.

E o gazetä mare, tiparita pe o hirtie lu-cioasa §i. moale. Incepe cu anunciurI §i arefoaia din urma plinä de anunciurl. Foartemulte telegrame, poate de inprumut. Stirldespre chotare,, despre razboiii. Pe paginaa doua, un lung articol tiparit cu slove marl:acela va fi cuprinzind propaganda antisemita.Pe pagina a treia, .tirl marunte, serbareaaniversarisi Imparátesel la ChiOna5 §i altele.Noutati basarabene, dupa scrisorT : la Ho-tin, de pilda, un teatru de amatorl a datdoua piese ruseVi, pentru functionarl i ofi-terI, cu succesul cel mal mare.

Cruievan a lost silit, se pare, ail schimbatitlul gazetel dupa tulburarile pe care eale-a stirnit. I s'a ingaduit sa scoata altafoaie cu ace1a0 scop. Ura impotriva Evreilore a§a de raspindità, in adevar, incit uci-ga0I sail schingiuitoril chiar a5 scapat lajudecata cu maT nimic. Multi era5 Moldo-venI, de acel cari abia §ti5 ruse§te. Unuldin aparatoril lor ex officio, imi spunea ca'prerdintele li-a cerut sa vorbeasca rusete.

Dar nu stim.OrTcum stiti !

, ,

Si el ail vorbit in a§a chip ruse§te, incit

www.dacoromanica.ro

134 CHISINAUL

presedintele si-a astupat urechile si i-a ru-gat calduros sa urmeze innainte tot moldo-veneste.

in propaganda aceasta antisemita esteinsa si ceva positiv. Id si colo vel vedea,in Chisinaii si in tirgurile basarabene, pa-valioare pe care se ceteste numele (Besa-rabetuldb. Sint magazine de consum alesaracilor, cari el insiT aduc si vind ce litrebuie. Ce se va izbuti pe aceasta cale,nu se poate sti. Mi s'a spus ea' Evreilsint gata sá distruga asemenea dughene,läsind marfurile lor pe preturi neauzite deieftine.

Chisinaul e un mare centru militar. Tra-sura se intoarce iute innapol dintr'o stradaunde intrase : in fund se \Tad soldatil ve-nind. Merg in front desfasurat larg, cintind;pustile marI fac cu adevarat un egard innaltde sulitl). Toata zarea e prinsa de multi-

2 ,miscatoare,mea strabatutá de fiorul baione-

telor. Si aceasta oaste, acestsi gMuscall,,cum li se zice, si de Rus1, prin innaintarealor puternica. si greoaie apasa sufletul inacelasl fel ca si marile clAdirl de piatrâ pe-cetluite cu vulturul raschirat si, ca si la din-sele, se amesteca o intiparire de salbatacieciudata, venita din locurl foarte depArtate.

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULUI 135

Barbarl navälitorl, multl, foarte multl, avindInca mal multi, mil de mil, miriade in urma,par ca trec printre zidurl ciclopice §i mo-numente de Faraonl, facute cu munca ro-bilor 0 legate cu singele lor.

CasarmT in toate partile, musici care in-cearca imnurl razboinice, ofited in grupestralucitoare, saU singuratecl, pe jos, in tra-sud, pe velocipede. Aceasta Basarabie railci§tigata e o tara bine pazita.

De la BaltI am telegrafiat la Bucure§tYcerind sa mi se improspäteze banil, pe cari-Iplatitl d-voastra, cel cari cetitl aceasta carte.Sint trel zile de atunci 0 ma duc sa intrebla poste-restante. Po§ta e o cladire neinca-patoare 0 proasta. in zadar al cauta o im-partire potrivita §i toate acele forme carese obiruiesc in alte pártl. Functionarif inuniforme §i jumatatl de uniforme stall, cala el acasa, linga ma§inile de socotit, carese intrebuinteaza 0 nu fara motivfoarte mult aid. In fata lor e numal omasa lunga , goala. Trebuie st aiba omare dibacie ca sa indeplineasca bine, cuasemenea datinl patriarhale, sarcina cores-pondentil intinse a unul ora§ mare. Ba-trinul de la fioste-restanle nu prea poateceti cu litere latine, §i-1 ajutam sa transcri't

www.dacoromanica.ro

136 C111.51NAUL

cu cirilice adresa uneT cartT postale venitedin IasT. Altfel, totl sint oamenT de omeniesi nu se supara daca li vorbestT cmoldo-veneste ,.,

Tovarasul mieui pleaca. spre casa, luind li-nia care duce spre Apus, in doua ceasurTsi jumatate, la bariera tricolora de de-asupraPrutuluT, la Unghent El duce cu sine o con-vorbire variata si plina de interes, o marebucurie de a indatori si cunostintile de ru-seste si de jidoveste care ni-ati slujit asade mult. in Nicu Flondor am cunoscut unadevarat boier romin de rasa, care a luatde la cultura austriaca numal elementelecare pot folosi neamuldi nostru.

E rindul mieti sa plec. Platesc odaia,care e foarte ieftenä, si un comisionar rus,care nu maT poate de mit-are ca nu pot vorbiruseste. in tren aflu cu desperare ca ... amluat cheia odaiT mele cu mine. Conductorul,care are aid §i atributil politienestl, e gatainsa sa o duca innapoT, si pecetluiesc cujumatate de carboava lagaduiala la

Am sosit la gara intr'o alergare nebuna.Trasura mea a fost intrecuta de un cal alb,mare, dar toate silintile altuT isvocic de aintrece ail ramas zadarnice. Zburam ca yin-tul. Am ajuns innainte cu un cap de cal.

www.dacoromanica.ro

grin

ymIg

nio

111I

fINII.

Podul de peste Prut la Unghenr.

CO4

trownpreer.. --marrryerprannemr."--1F.7pectr-xz-,7---0

,;°0 °, .

-="7,) "1-'4)

, .0.' _

atilhad-- 62;11041SY 111.

Las

www.dacoromanica.ro

138 CHI5INAUL

E o mare invalma0re in statie, unde poatesa intre oricine, fail sail pl6teasca biletulde peron. EvreY furnica in toate parOle, atinin-du-se dupa gherfturT. Elevl in uniforma. Infiecare colt a'l cite ceva de vazut. 0 familiearmeneasca se desparte de o ruda care ve-nise din Armenia insa§1, judecind dupa ca-ciula innaltä de astrahan 0 caftanul cel lung,negru ce poarta ; saruta lung ni0e copil,cari par sa fie aT lui, lasatT la ChiOnati, casa umble la §coala. Un einovnic cu dreptde clasa intiia la tren iea cu dinsul un co-pila§ blond, pe care nu-1 poate scoate destulde rapede pe fereastra cind suna de plecare ;0 mama care nu tie ce sa faca de frica ...Ace0ia sint Ru0 adevaratt Rusoaica e 0fata aceia batrina cu fata galbena 0 parulgros, samanat cu fire tarl, albe, taiat scurt,0 pe care o intoNlra§esc, ca domn*pare decompanie, doua tipurI albe, grase, blonde.SoldatT incarca bagaje, plecind la lupta.Sint bine gatitY ; unit aii §apcT ro§1, altiIalbe, pantalonT negri in cizme, sabia li atirnade cingatoarea prinsa de git, peste tunicade kaki verziii, lucios. Nu par sa aiba nici-o teama 0 nicT-o durere ; merg mindru,zvirlind din cale pe orkine 0 sfiindu-sefoarte putin de ofiteril lor chiar. Unit dintreace0ia aii legaturI negre la mineca ; de

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULU1 139

bratul unuia se tine o doamna batrina, inrochie cernita. Mine va pleca poate §i fiulcel mic spre locul unde se ucide.

Trenul pleacä in urale. i de aicT la fie-care statie 'Ana' la Bender, vagoanele dea treia clasa, intesate de soldatl, rasunade cintece, cintate altfel de fiecare, cinteceracnite maT mult, imnurl salbatece catremoarte. Le auzim cu totil 0 facem, pe gindurl.

Din vagonul de clasa intiiii se coboarä undomn 0 o doamna cari vorbesc romanqte.N'am vreme sa fac cunoTtinta lor, care mi-ar fi folositoare. El poara caciula de catifeainnalta 0 un lung pardesiii negru, care parsa infati§eze aid eleganta ; e slab, vioill,mindru. In vagon gäsesc o garafa goala.

Vagonul nu cuprinde acum decit un func-tionar 0 un ofiter. Acesta pare sa mearga.acolo unde se due soldatil cari se inchinamortil. Un om urit, falcos, negru, cu oche-laril pe nasul gros, strivit. innaintea luT mergeprin coridoare, fredonind cintece parisiene,o domni§oara cu apucaturl desträbalate. Edintre acelea care pregatesc, pentru mulctdintre ofiteril bogatl 0 nobill, cari sint the-map la rázboiti, drumul jertfel celel marl.

www.dacoromanica.ro

CAP. V.

TINUTUL BENDERULUT SACJ TIGHINET.

www.dacoromanica.ro

1. Spre Bender.Drum printre casute gospodare§t1. Apo'l

foarte frumoase dealurI verzl. Bicul se ive§tein fa§i'l late de argint, in mla§tin'i zdrentuite§i prinse pe alocurea de buruienile noua.MaT tirziii numal, ele se aduna intr'un singurcurs, frumos, lini§tit, care innainteaza catreNistru. Aici i se zice Gura Biculul.

Cu carele.

Statil sint numal doua, Mirenil, sat deraza.§1 instarip, §i Bulboaca. in amindoua,stall MoldovenT curati.

- - .C5P

.1

s

. - '. .. '.:1

.b.,1 /4(.1I

'-.rt eE :" ., .1

... .. . . ''..

'.. R - I, .,... rl.''._. -- :. ,.. , ... L'. q_1,14....43. .d ' 0.

www.dacoromanica.ro

144 SPRE BENDER

Proprietarul din Bulboaca se suie in tren.5i el merge la Bender. D. M. . . e ruda cuun magistrat i un avocat din Rominia. Afacut studil de drept, cultiva via §i vindevinursi pe o scara larga, incercind s concu-reze pe cele, foarte thspindite in Basarabia,ale principelul Trubetcot E preledinte alzems/ver, al tcomiteiului permanent), am zice,din Bender, §i se duce acolo pentru a clouaoara in aceasta zi. Fata blonda, cu barbalunga : samara foarte bine a Rus, de §ifamilia e neaparat greceascá.

Gura Biculdi pare ca se pierde intr'oadincitura.. Acolo curge, dar nu se vedeprintre malurile verzl, Nistrul. Ce se innaltAin fata, e Podolia. Dar id 0 acolo se ames-teca iara§1 Basarabia, cad cursul mareldirIü e i aid foarte bogat in erpuirile acelealargl care-I deosebesc in maI toata lungimeasa. Departe, unde se vAd doua turnurI debiserica, e manastirea Chitcanilor, desprecare se zice ca ar fi veche.

Un Or de case face un sat colburiii, fa,r6.copaci, pe marginea apeT chiar.

Asta e Varnita.Varnita ? Mu0roiul acesta de stuh i lut

sta ded pe locul unde s'a petrecut acumdoua sute de aril una din cele mal marl

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAt TIGHINEI 145

nenorocirl pe care le pomeneste istoria, unadin coboririle cele maT prapastioase. Venindde pe un cimp de bataie unde cununa luTde laud zacea tavalita in singele osta0lormortl, Carol al XII-lea, tinárul rege al Sue-diet, sosise fugar la vadul NistruluT. Pa§adin Bender se inchinâ innaintea unuT astfelde invins. Cu invoirea imparatulul sail, care§tia sä pretuiasca 0 vitejia farà noroc, elil adaposti in umbra vechilor zidurT negrepecetluite cu semiluna. I se fácu loc pe acestpamint al Varnitel.

Din casuta de mod6. moldoveneasca ce ise cladi aid, indaratnicul craiii neinfrint vafi privit dese orT in amurgurile ro0T, cinddin minaretele BenderuluT se destacea in pi-curl dare rugAciunea muezzinuluT, la intin-derile podoliene, dincolo de care, departe, seascundea Pultava, innaltata sus printre altelocurT prin surparea puteril lul.

De aicT unelti el un razboill intre Ru§T 0Turd, care se mintui prin incunjurarea celord'intiiii de ceT din urma in tabara de seceta§i foamete de la Stanilqa. Vizirul se in-voi insa la o pace prielnicä pentru impa.-ratul primejduit in fiinta sa insa§1. Carolsimti 0 durerea de a vedea pe du§manulsari iqind din rnreaja indelung tesuta in jurullut Atunci rupse el cu pintenul rochia de

1031 10

www.dacoromanica.ro

146 SPRE BENDER

matasa a Vizirului celdi Mare i pleca dincortul lul fará sa-§I iea ramas bun. Se in-toarse iara.0 la Varnita, aVeptind alt razboiii,alt mijloc de razbunare. Acesta nu se intimplA,§i intr'o zi el fu poftit sa plece, sa se duca.de aid, cu suita sa, cu ostail sal, cu chel-tuielile sale, spre Suedia. Nu primi, §i se ajunsea§a de departe, intre indäratnicia unuia i in-daratnicia, tot ma de mare, a celorlantl, in-cit Ienicerimea din Bender navali cu foc§i sabie asupra casel oaspetelul, mosafirulzdstapinulul lor. tSvedul, , de care el se apro-piara numal cu sfiala, ca de un mal mareintre totl vitejil, trecu cu sabia in minadintr'o casa aprinsa in alta. impleticindu-sein lupta, el cAzu, §i mini se intinsera din toatepartile, nu pentru a-1 lovi, ci pentru a-1 prinde,a-1 cuprinde, ca pe un copil iubit care se zbu-ciuma in neastimpar. A§a-1 dusera in lagAr, i adoua zi pleca, in mijlocul until mare §i. zgo-motos alaiii, caräta in care statea, infa§uratin cirpe ca un mort, acela care strabätusetinuturile Tarulul ca un biruitor. in stepaarsa de soare se infundara calaretil, iar inurma lor Varnita ramase cu darimaturile elpirlite de foc, cu acoperemintele darimateale locuintil craiqtl. Unul si altul a luatdin ele ceia ce-I trebuia pentru bordeimulIA .i peste citiva anT nu s'a mal §tiut nici

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 147

locul unde a cugetat indraznet acel mareom foarte strain, unde s'aii cetit scrisorI aleimparatilor si regilor lumiT, unde s'a zba-tut in ultimele eI spazme o mnrire cazuta,o viata stricata.

Astaz1 Varnita e un biet locusor de tarn',unde fumega in cerul de sara ogeagurilecnsutelor, pe cind Nistrul is1 mina in jos va-lurile multe.

Acum vine Benderul, gstatia I, , maI micasi veche. Apo'l gstatia III, cea noun., foartemare si frumoasa, pe care si Wolkendorfo pomeneste in cartile luY ilustrate basa-rabene.

De aid trenul merge peste Nistru, spreOdesa, stralucitul port al Rusie1 Sudice sipoate cel maY impunator oras din toate acesteparti rasaritene.

Din partea lul, Nistrul 41 urmeaza, depar-tindu-se tot maI mult spre Rasnrit, mersulsnii sirguitor entre Mare. De la un timp, else pierde in limanul pe care acesta i-I tri-mete innainte, si pe malul sting sta Cetatea-Alba.

Pinn acolo nu se coboarn gparohodurile,evreiesti. Nici-un tren nu patrunde asa dedeparte. Lipseste pina si o sosea mai buna..

www.dacoromanica.ro

148 SPRE BENDER

Calkoril ce vin de la Bender trebuie samearga pina la Odesa, A. se intoarca deacolo spre Nistru cu trenul, sa iea la Ovi-diopol vapormul peste liman 0 sa intre insfir0t in vechea cetate pe care o incun-joara astäzi un tirgurr ca Benderul, plinde tot felul de oameni 0, firqte, mai multde Eyre, pe cind GermanY star' in satelede prin prejur.

Deocamdata nu ma pot duce sa vAdaceastalalta veriga din lantul apararii ra-saritene a vechii Moldove. Poate alta datavoiii fi mai norocit. Acum voiii spune citeceva cetitorului din cele ce §titi din cartiasupra cetatif celei maY vechi din toata taraRominilor.

Du0 de dorinta cutezatoare a ci§tigului,Genovesii ati nemerit aid, unde ruinele ce-tacit grece§ti, romane, Tyras se spulbera-sera' de mult 0 unde nu vor mai fi fostmulte urme nici din intaritura bizantinacare fusese ziditä pe urma. La mijlocul dedrum spre Crimeia, negustorii italieni ridi-calrä aid frumoase ziduri, in care staturáostasi platiti de din0Y, mai mult dintre Ro-mina de prin aceste pal-V.

Dup ii dárimáturile ce se mai pastraserAid §i colo, Bizantinii ati fost numit locul

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 149

Cetatea-Neagra, Maurokastron, si de aici Ge-novesii a171 facut Mauocastro, Maocastro si,in stirsit, Moncastro, ceia ce se potrivia maibine cu limba italianä. In Moncastro deci,ail stat ei pina dupa 1400.

Atunci Domnii Moldovei is1 ziceall t sta-pini pada la Marea cea Mare', dar eY n'aveatisi cheia acesteia. De aceia Alexandru-cel-Bun a stramutat de aid vechea episcopiesi oasele Sfintului Joan cel Noil, pentru pazacarora ea fusese intemeiata. Joan fuseseucis in chinuri de Tatari, cari domniserao chpa in cuprinsul cetatii, si se maI aratasi astazi locul unde el a patimit.

Nu trecu insá multa vreme, si Cetatea-Alba - cad asa-i ziceail Moldovenil trecuin stapinirea Domnilor din Suceava asa dedepartata. Pentru dinsii pazira acum straje-rif romini cu ochii asupra limanulul. Ale-xandru-cel-Bun, fiii lusf, tefan-cel-Mare, ailadaus ziduri nouä, moldovenesti la cele dinalte vremuri. Turcil o cercara de citevaori in zadar.

Apol in anul 1484, Sultanul Baiazid celde al doilea cazu naprasnic asupra orasului,si pircalabil, lasati Para ajutor, nu se puturatinea mult. Aid stapinirà deci maI intaiiipaginii, cu cincizeci de ani innainte de aface din Tighinea noastra Bend erul lor.

www.dacoromanica.ro

CetatiT-Albe.

150SPR

E B

EN

DE

R

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 151

De acum IeniceriI I1 avura paza in Ce-tatea-Alba. Ru0I II gonith de citevapárth. ce in 18o6 el h scoasera pentru totdea-una. Noff sthpinl nu mal avura insa nevoie decetate, care se darima in parte §i se tot (la-rima. 0 gravuth de prin 185o o intatirazaInca mindth i intreagâ. Asthil aü ramasdintr'insa, cum vad din fotografiI, numaImuchi, colturi, turnurl sparte i revars'arI ne-gre de pietre rostogolite asupra malulutEle vestesc insa de departe ce a fost aid.

2. Benderul.

Dorinta de a indatori a tovara§ulth mieUde drum mt face sa asist la o §edinta acomitetului permanent din Tinutul Benderu-

E o casa joasà, intinsa, cum sint maltoate casele zidite in Basarabia indath dupaarzare. ineaperI mary, spoite cu var. Mese

scaune, dar i canapele ; infatiareanu e de loc a une'l tautoritati). FunctionarInu se vad : odaia de dezbaterI are insa oferestuica de lemn, prin care se cer §i secapath thmuriel. Odata numaI intra unul, cubotforI, nasturI argintil i epolete de fir.Vin pe rind Evrel ce stau in picioare aümaT mult un tip armenesc i altY oamenTcu afacerl, cari sint poftit1 pe scaun.

orl,

lut

lungi,

www.dacoromanica.ro

152 BENDERUL

Turn al Cetatil-mbe.

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 153

Pe mese sint probe de porumb. Consi-liul are in adevar intre chemarile sale.e Ce chemarT n'avem nol b, se faspundela o intrebare a mea §i aceia de-a ajutacu porumb poporatia, care iese abia dintr'oseceta ingrozitoare, ce i-a ucis o mare partedin bogatia de capetenie a vitelor. Porum-bul se aduce din Caucas saU iese din ma-gaziile unor proprietarsi cari-1 tineaU de citedoT ani. Pe o fereasta, o colectie de fluturl§i gindacT. 0 biblioteca §i un repertoriii al-fabetic. Citeva portrete. Tarul in cromoli-tografie,. Alexandru al II-lea, odata deose-bit, altà data impreuna cu ajutatoril saT inmarea opera de dezrobire a teranilor.

Aceasta e o institutie liberalä. Isprav-nicul n'are a face cu not De el se tine ad-ministratia. NoT nu vrem sa-1 §tim.

Consiliul permanent, de treT membri, unulfiind prerdinte (dreptul de numire e al gu-vernulul), e ales din consiliul judetean qiacesta, la rindul luT, vine din voturile untilcorp de alegAtorl impartici in trel colegil,dupa venitul socotit in galbeni. E chiar qiun al patrulea colegiu, din ceT maT säracT,dar arzatT §i neatin0 de vre-o pedeapsa,cari voteaza prin delegatt

Atributiile Consiliulul cuprind grija dru-murilor cele maT rele din lume , a aju-

www.dacoromanica.ro

154 BENDERUL

toarelor ce se dali saracimil 0 cite altele.Acum s'a adaus aceia de a se tinea fami-liile osta§i1or ce pleaca in razboiii ; fiecarecap de femeie sau de copil ramine sa fieplait de tail, pentru razboiul imparatuldi,cu 5 ruble pe luna.

Ceasuri de §edinta sint §i. noaptea; do-potel, deschidere de qedinta, discursurl nu-s.CeT treT membri fumeaza 0 beail ceaiurT, pecare le gateqte un aprod in uniforma, gros,rop, betiv §i lingaii, care maT ca. s'ar tiripe burta. Hotaririle se scriii pe cite o fituica0 se trec pe fereastra de lemn. Dezbate-rile care nu sint de loc dezbaterT tinpana la noua. ceasurT, cind sint lasat in&Ana aproduldi ca sa-mT caute un otel.

Dacä nu mi-am priceput rostul in Sena-tul benderliii, am cules cel putin aid incaun tabloil din viata basarabeana.

Afara de d. M..., ail lucrat acolo unproprietar romin, C..., om brun, gros, deo cultura maT mica, avind firea buna §i camgreoaie a boieruldi moldovean. Poate secoboara din rutare alcatuitor de condicâ delegi, care prin 1770 purta acest nume. ApoTun German, nascut dintr'un Svab, soldatnapoleonian, rAmas in Rusia la 1812, idintr'o Bavaresa, cdsätorit el insu§1 cu o Ger-

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI 1.55

mana 0 bucuros sa vorbeasca nemteste. Aces-tialaltI dol consilierl stati in Odesa §i yin laBender pentru afacerl, precum vine prer-dintele de la mo0a lul arendata, de la vialul, pe care o cauta. singur.

Un isvocic romin ma suie prin strade largl,intunecoase, cu case mid, moarte. Se oprestela egostinita Sanct-Petersburg, (mal esteuna : Paris, de care ma. fereste DumnezeU).Ma prime§te un proprietar, Evreti, imbra-cat ruseste, un chelner mare, care vorbestesi nemteste fiindca a fost peste Nistru, laTiraspole, si altul mic, care miriie numalin jargon. Odaia e mare, buna, inchisa cuobloane, sapetata. din noU cu hirtie. Dormlinistit intr'o mare tacere. Linga odaia measforaie o familie de a ctorl. Cad Benderul,oras de garnisonA mare, isl ingaduie luxulmusicilor militare ce cinta vara in piata 0al teatrelor de 6 gostinita D.

Am facut invoiala sa merg a doua zi laCau§anl cu cal de posta. Vasile, aprodul, aadus iMariel Sale, calatorulul care se cu-noaste cu prerdintele , pe antreprenorulpostel, si ne invoim rapede cu 3 ruble panala resedinta de odinioara a Hanilor Crimululin tara Bugeaculul.

www.dacoromanica.ro

156 BENDERUL

Cad dincolo de Bk e vechiul Bugeac.Dupa luarea de catre Turd, in 1484, aChiliel si Cetatil-Albe, s'a facut raià o mareparte din pamintul de linga dinsele. Tatarlnu erail Inca decit peste Nistru, unde se re-varsaii in cimpil, in vestitele cimpil goale,nelucrate ale Cetatii-Albe, venind din Crim.Dar Mihal Viteazul si vecinil sal din Mol-dova, Aron, Razvan, se ridicarâ impotriva im-pAratiel turcestl. Atund, pe la 1600, No-gail sint adusl aid pentru a pazi granita sia privighia in fiecare clipa pe Domnil Mol-dovel §i Teril-RomanestI. El yin tot malmultT, fac sate in care stapinirea o are boie-rul tatar, mirzacul, munca, robil crestint,iar grija razboiulul, a prazil Nogaiul insustDin ciamur, lut amestecat cu paie, se ridicamulte case risipite pe malurile lutoase. Dinmoscheie pacatoase, Allah isT primeste ru-gaciunile. Tatárimea se urca pe incetul, cuplugurile el de lemn, cu oile sale pana laBic, calcind in picioare toate hotarele. Dom-nulul, el ar trebui sa-1 dea doua dajdil,alimul §i. u,rurul, dar cine-1 poate sili? A4astatura lucrurile Ora ce rázboaiele cu Rusiiil turburara, iar acela din 1768-74 il scoasechiar din asezarile bor. Abia ici si colo malramase cite un satucean sarac. incolo, oa-menil se intoarsera in Crim saii trecura in

www.dacoromanica.ro

TIN

UT

UL

BE

ND

ER

UL

UI SA

U T

IGH

INE

I157

www.dacoromanica.ro

158 BENDERUL

Dobrogea, unde se vad i pana astazl fetelegalbene, cu ochi cIrpit, mustatile plecatein jos §i barbi§onul de capra. Iar in loculcaselor tätarqtY creqtinif I facura dartot din ciamur, tot cu ingrAdituei din acestlut sail din pietre, ca la Turd, satele celenoua, moldoveneqtl.

La 7 ceasurl trasura ma alteapta. Birta-§ul iml face o socoteala de 2 ruble qi baie-tandrul care mi-o aduce are Inca neruOnareade a cere un baqi. Pe capra sta, in ca-ma5a. infoiata, de cit cu florT, in pantalonilargi de floarea colbulul, cu qapca §i cizmeun Moldovean spin §i oachel, care slujeqte lapo§ta pentru zece ruble pe luna, fara min-care. E deci foarte sarac, i ca dinsul sintmulct prin aceste partI unde rdzasil sint rani§i putinl chiar teranil fara spita de neamcari pang la 10 deseatine. Anul trecut,a fost a§a o lipsa, incit femeile au vindutpana i cusaturile lor de zestre, altitelecusute pe umar, scoartele frumoase, claJidani, pe nimicas (in adevar, §i la otel erairiscoarte foarte bune, pe linga covoarele noua.).Desertoril din Romania, cari navalesc aiclcu sutele, necinstind uniforma pe care oarunca intre strainl, i§l mu§ca minile de na-caz pentru ce aü facut. El se pling la ince-put ca oastea e grea acurna i ea-I bates ,

ad

www.dacoromanica.ro

T1NUTUL BENDERULUI EAU TIGHINEI 159

dar pe urma \Tad ce all gásit, in schimbpentru scutirea de oaste a lor §i a copiilor lor.

AT sa vezT la Cau§anT pe badeaspunea birjarul ; el a venit de acolo

cind era mic, de 13 aril, i sint peste 20de aril de atuncea. Dar tot ii pare rail.

Fara pamint, fara banT, farä sprijin, fara§tiinta limbiT straine, in care vorbe§te i popa

cel din urma functionar, desertoril se toc-mesc slugi pe la hanurT. (Li da cite 3ruble pe luna i mincare ; val de capul lor!,De capul lor cel nebun ! i ar trebui sa fievai de totT aceia cari prin purtarT proaste,de ciocoT salbatecT, gonesc pe pa.minturileTaruluT flAcaiT impodobiti cu uniforma teriT0 atm RegeluT ! Nu e nict o pedeapsa preaaspra. pentru asemenea nemernicT, cari inta-tiraza ofiterul romin ca pe un

A§ vrea s merg la cetatea BenderulutAm va.zut-o din tren, dar ea serve§tedaca nu aparariT basarabene, cel putin pazeTvaduluT de capetenie al NistruluT atunci cinds'ar indeplini gindul Jiddna§uluT de la Chi§inAil

MoldoveniT ar fi in arme dincoace dePrut. Nu se vád de acolo decit movileleacoperite cu iarba care deosebesc inthriturilede astazT, i o biserica., din cele treT ale tir-gulul. 5i aid ca §i la Hotin i Soroca, nu

Ne-culaT,

0

Wail.

astail,

§1

www.dacoromanica.ro

160 BENDERUL

se descopere de pe uscat, de pe malul in-nalt cetatea, care izbucne§te drept de pemargenea apel §i infrunta astfel pe du§manulce venia de peste Nistru. Astazi acest du§-man a cucerit Benderul, s'a arzat in el cumulte o§ti, cu tunurl, cu ofiterl marl, cubiserica §i pravaliile lul, §i. marea cetate ro-tunda', cu turnurl la capete, facutâ din piatraneagrä, impodobitä pe alocurea, nu maisluje§te la nimic, pe cind impotriva altulnavalitor, de spre Apus, unde a§teapta ve-chiul stapin al terii, se indreapta lucrarilede tainuità inginerie ale militariel moderne.Spre Bender alearga din dou'd partl, §i dinsus de la Chi§inaid si din jos de la Renl,trenurile ; oricind, pot &à vie in patru-cinciceasuri trupele din Odesa.

Din vechi timpuri, era aid Tighinea noas-trA, pe care insg si noI o primiserAm de laaltil. Prin vama el se mergea peste Nistru,pe drumul tataresc, spre Crimeia, cu stralu-cita el cetate Caffa. Negustoril armeni sinemti din Galicia aU luat dese orl aceastacale, panà ce in 1538, Soliman cel Mare,rapuind pe Petru Rare§, ajunse la Tighinea,in care vazu rapede insemnatatea unel treca.-tori ca aceasta i facu deci din ea o cetatenoua, turcdasca. il puse numele Bender, adeca

www.dacoromanica.ro

TINUTUL 13ENDERULUI SAU TIGHINEI 161

poartas . Al nostri all uitat r5pede numelecel vechill i all zis §i el tot pe turcesteint5riturilor impgratulul turcesc. insa. dinBenderul curat el a5 fácut Binderia, cadacesta, si nu altul e numele ce se dà astAzl

Cetatea n'am putut-o vedea sara. D. M. . .

a fost a§a de indatoritor pentru mine, cea-iurile curgeati asa de rapede unul dupa.altul, §edinta comitetuldi permanent din Ben-der, lungile dezbaterl rusesti in care as fi

inteles tot asa de putin daca ar fi fost vorbasa mi sa taie capul, toate impiedecatde a vedea §i aceasta veche straja a nea-mulul mid, in care stall astazl de cel cusapca rotunda i sabia spinzuratA. de git.

Pared' e un fapt. NicI acum dimineata, indrumul spre Causanl, nu pot sa dart ochilcu dinsa. Birjarul zice de la dinsul saulde la altii cà e prea departe, cu totul peaiurea. Mal tirziil insa, el adauga 651 e o ce-tate prea frumoasà, bine tinuta, in care s'adres tot ce se stricase, i ca necontenit trecpe acolo carele oamerylor ce merg la Var-nita. Pacat ! Acuma e prea tIrziil camai intorc ind5rAt.

Am vazut insa Benderul. E mult maT bundecit tot ce am intilnit in Basarabia, afarä

1031 11

t

oraplia.

m'ail

sa. ma

www.dacoromanica.ro

162 BENDERUL

de capitala, firelte. Pravaliile sint mult maibune, §i este oarecare grip. de a tinea cu-rat. Nu sint nid aid vremile noua, dar, intrecut, e ceva mai innaintat, mal curat.

Rusia, vezi d-ta, mi-a zis in tren un ti-nar foarte simpatic, bun §i inteligent, do-cent de Universitate ruseascA, ce mergeapentru studiI in strainatate, Rusia are unpopor din secolul al VIll-lea i un guverndin secolul al XIV-lea.

www.dacoromanica.ro

CAP. VI.

BUGEACUL.

www.dacoromanica.ro

1. Spre Cau§ani.

Cind ie§1 din Bender, trebuie sa sul dealulpe o §osea, care incepe ca sa se mintuie in-data §i este numal pentru acest urcu§, rani-tate intre marile albiY de praf. incetul cuincetul se desfarara in urrna ora§ul, §i toc-mai in margine, acolo de unde pleaca Nis-trul, care pateaza ici §i colo zarea in placsiarginti1, acolo e rotunjirea uria§5. a cetatii,pe care un smoc de raze o fulgeth, pole-ind-o ca plato§a until viteaz. De pe culmese vede Inca mai bine, impreund cu viile verzYin care lucreath sätenii, rama§ita a datinilturcqt1 de cultura a viel, pentru struguri,§i nu pentru yin , impreuna cu lanurile de cati-fea, cu araturile vioril in lumina diminetii §i mul-tele drumulete galbene, ce fug in toate partileca uvitele unel ape revarsate. Departe detot, se simte o scufundare a pamintulul, §ibirjarul zice :

Nestrul 1Nistrul, nu Nestrul.

www.dacoromanica.ro

166 SPRE CAUSANI

RuOT zic Nistru, Dnistru, noT §tim deNestru.

Ca ostroave de florl albe in verde, cadsate in fund de vat Omul mieil le inseamna §ipe dinsele unul cite unul, cu varga biciuluT.

Chi§careniT, turnurile de la mänastireaChitcanilor, Hagiuma, Sfirladanii, LipcaniT.

MoldovenT ?

Rusoalee la lucru.

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL 1.67

Da, Moldoveni si Ru§l. Dar mal multMoldovent

Si se amesteca in ca'satorie cu Rusi'l ?Cum s5. nu!Si copiil ce sint ?Dac A. tata e Rus, Rusi. Daca tata e

Moldovean, e'l still si ruseste si romaneste.Dar ce se tin ca sint, atuncea ?Moldoveni !Si aveti voi datinele voastre ?Toate.Cum jucatl ? Stiti bora ?

--- Noi jucam bora. 0 joaca si RusiI, carimaI ail insa si jocurile lor.

Si ce cintact ?antecele sint rusestT. Dar avem si

de-ale noastre. Rusesti sint maI mult ale Mus-calilor.

tMuscaliI, sint ostasl ru§l. Si aud acurna lor, Moldovenilor, cind sint t MuscalI, , nu lise ingaduie a vorbi ala limbä decit ruse§te ;si, la inceput, cind bietil oament nu stiil,li vine asa de greil sa se uite la rudelelor, la prietenil si veciniI lor din oaste, cucari nu pot schimba o vorbA. Pe urrna, sedeprind.

Dar cind mintuie oastea ?Atunci parca nici n'ati maT fost pe acolo ;

tot Moldoveni ramin.

www.dacoromanica.ro

1.68 SPRE CX.USAN1

Baiatul n'a fost la oaste, §i e cu desk-virgire analfabet.

Acum e vorba de razboiti. Omul nu seplinge §i. nici nu se arata ca s'ar plingealtit I se pare firesc ca noaptea, ca frigul,ca moartea.

Merg multi la razboiti?Merg.Si nu se tern?

Baiatul sea de se uita lung la mine, cala un om ciudat, care nu tie ce spune,apoT, scurt:

Nici ca cum !-- Si ce spun ceT ce se intorc acasä?

Ce sa spuie ? Dom- nu e mai mult de citca stall unul catre akul. 5i vuieqte tare. Sinumal uite ca a picat jos.

RAT IapantiT (laponesil). . . Strapic1oamenT !

Nu-s ral; tocmaT ca not Dar izefi !

in fata, se vede acum un deal pe caresint tintuite casute. Ele nu par albe, cumnici in alte parti basarabene. CoperiprilenumaT, de stuf vechiii, paretil de ciamurpArnintiti, imprejurimile coperite tot cu lutle fac sA se piarda cu totul in coloarea gal-buie a incunjurimit E, daca. vreail sa vorbescpentru oarneniT invatati, o adaptare la mediu,

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL 169

aceia0 care face §opirla verde ca iarba,care imbraca pe teran in haine brune-surii,ca lanurile.

Iaca 0 CaurnitE mare ?Nu. Ce-are a face ? E a§a un sat numat

insa, ca farte multe sate basarabene, eltrece, nu ca selo sau miasto (loc), ci ca gorod,tirg.

Cica a fost de de mult Tatarit*i.-1 spun flacaulul cum statea Hanul sus pe

culme, in case de caramida cu stilpi 0 ca-marl multe 0 sorbia caldura buna a soa-reliff in acesre locurY frumoase din preajmacetatiT puternice, 0 cite altele din aceastaviata pagina de odinioara.

El n'a auzit nief-odata despre aceste lu-crud, vechi numal de 150 de ani, qi zimbe§tegindindu-se ca ail putut fi 0 astfel de oamerApe aid.

Trecem pe linga linia ferata, unde bir-jarul vorbe§te ruse§te cu un acar, apoI pe lingao mare movila rotunda, care trebuie sa cu-prinda ceva in maruntaiele el, 0 intram in tirg.

0 strada larga de sat. 0 piata calica.Oamenl cu caciull nalte 0 hainele in floa-rea prafuldf. El vorbesc moldovene§te. 0biserica infoiata 0 infumuratä.

www.dacoromanica.ro

C&

ea m

owlu

L

170 SPRE CIUSANI

CaNE mowla

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL 171_

Bade cutare, unde e biserica cea ve-che ? zice birjarul.

Uite colo chiar.D. M... mi-a vorbit despre aceastd veche

cladire, cdreia poporul, in darnicia luT, i-arfi dind cloud mil de anT ; daundzI a fostacolo §i. guvernatorul. intrebuintez acestecunoqtinti pentru ca sa ci§tig increderea oa-menilor §i sä pot vedea. Ca sa-mT deschidabiserica, ail venit un teran batrin, care edesealnicul din Cauqan1 (un fel de vdtdjel),un altul, §i maY bdtrin, §i. doT baietT. intaiil,eT incep vorba intr'o romaneasca stricata prinamestecul cu ruse§te, apoT, vazind cum li vor-besc eil, se dab' la brazda §i. zic ca i mine.

Deocamdata, biserica mi s'a parut sa fieo veche moscheie prefäcuta, cAcT e incun-juratd cu un zid jos de bolovani, e cufun-data in pamint, are in pareti tot numaT bo-lovani de aceia din imprejurimi, e foartejoasà, cu acoperemintul lat §i acoperita, cred,cu olane. Citeva zgirieturT pe poarta nu maajuta mult. Ele nu sint in slavone§te, ci inruseqte, §i, cu toatd vechimea lor aparenta,gasesc intr'un colt data de 1884.

De-asupra uqi1 de intrare sint trei ins-criptit Din cea mare de la mijloc nu semaY poate intelege nimic, cddi piatra alba,

www.dacoromanica.ro

172 SPRE C.A.I.T$ANT

foarte proasta, s'a cojit ; se vede insa caa fost scris ceva slavone§te, in rinduri lungi.Cea din dreapta, greceasca, e 0 ea pier-duta. Dar in stinga se cete§te Inca tersc. biserica a fost ra.'cuta. de episcopul Da-niil, al Brailei 0 al tuturor locurilor supuseputerii turce0, aa incit el era pastorul celmare 0 la Cau§ani.

Pe laturi sint cite doua ferestuici ingusteproaste. Biserica e despartita in douà

prin stilpi de piatra cu arcade. Catapi-teazma e 0 ea de piatra, cu citeva sapa-turi ciudate.

Zugraveala, naiva, acopere 'Inca paretii,de 0 sabia turceasca a orbit fata sfintilor.Numele lor chiar sint scrise pe romängte,foarte simplu: eCind aü botezat Ielisei prefiiul SamaritenceT, , (loan cel Noi, careles'ati sfintit in Cetatea-Alba,. Chipul lui Da-niil se vede i el, cu o inscriptie greceascain care i se &á titlul de Mitropolit. Maimulti boieri cu ghigilicuri §i anterie tin bi-erica pe mini ; cei doi mai aproape de

dinsa aü barbi lungi albe. Cind ma" intorcspre ie0re, unul din terani arata sus, de-asu-pra

Domnule, §i aid e scris ceva.tn adevar, zugravul a insemnat acolo, in

alta forma, tot ceia ce sapase mqterul de

u0T:

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL 173

piatra pe din afara. Ochii mi se opresc lung,induiosati, asupra scriselor romanesti, celed'intaiti pe care le Arad in aceasta Basa-rabie unde totul a fost ras, dres, curatitpe urma noastra, ca pe urma ciumii. Si, cindprind a ceti, cu glas tare, ca sa ma audaoamenii, mi se pare asa de ciudat ca ra-suna in aceasta biserica slavonità, Inca odatagraiul nostru. Visez sail vad, aud aievea ?Pare cá sfintii cu nume romanesti ma pri-vesc cu ochii lor cari nu mai sint scosi deascutisul sabiilor, pare ca ma privesc si mainteleg, caci doar sint sfinti de ai nue, sfintibuni si omeno0, de-ai neamului mieti, si,daca e vre-unul din cei cari tin biserica pemini care sd fie ingropat aid, si el va fi stindacum in mormintul saii, ascultind. Caci dece n'ar fi inviat el, mortul, daca invie inaceasta biserica a odihnei limba mortilor ?

Cetitolule, pe multe ti se opresc ochii.Iarta deci pe un om care ti-a mai fi furattimpul cu lucruri nefolositoare, sa-ti spuiesi tie ce se ceteste pe o lespede cojitä intr'obiserica din ticalosul sat Causani in stapi-nirile moldovenesti ale Mariel, ale Imensi-tätil Sale Tarului.

t Aceasta sfinta si dumnezeiasca. bisericace se praznuieste hramul Sfintil AdormiriPrecistii, fiind mai innainte de lemn, veche,

www.dacoromanica.ro

174 SPBE CIU$AN1

qi sfarimindu-se de tot, Inca fiind MitropolitSfintia Sa chir Daniil, n'ail läsat acest lu-cru dumnezeiesc ca sa ramiie jos, ci dinrivna dumnezeiasca 0 cu agiutorul MaicilSale §i facind milostivire la totY cre§tini1 in[de obste, s'ail] milostivit §i Mariia Sa de aildat agiutor [de s'aii facut toate] celea pedin lä[untru, intru anul al] . . .le [al] Dom[nieISale, iar de la liristos 177 H. ,

Acti vor fi douà sute de ani de cinds'a facut 0 acest laca§ de liturghie 0 slujbaromaneasca, zic, intorcindu-ma catre ceI citIvaterant

Si o sa mal tie, adauge unul, cad e tare.E! tare . . . Ca. bine a zis Mitropolitul

Antonie, spune cel maY batrin, uite-a§a : Nuvom trai noI cit va trai biserica aceasta.

A zis aceasta, nu e asta , , t aiasta , , dec.( ovorba veche, literara, un cuvint din Scriptura.De sigur ca apz a zis Mitropolitul.

Antonie, fac eil, era Moldovean oriRus ?

De, §thi eii, zice unul, ea" §tia 0 mol-dovene§te 0 ruse§te.

E! nu, mintuie batrinul, era Moldo-vean, ca prea frumos vorbia moldovenqte.

Plec cu aceasta, impartind bani austriaci,singurele maruntele ce aveam la mine ce

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL 175

emotie trebuie sa fi stirnit pe urma ace§agologani necunoscut1 cari steclesc ca argintul§i luneca in mina! Fac un mare haz in gindcind vad un jandarm murdar care cased dedeparte gura la trasura ce trece ca fulgerulprin colbul de marid tatareVi al Cau§ani-lor.

La han.

Birjarul ma lasä la gara, foarte bucurosca a fost cu cineva din Romania deserto-rilor. Pqa palarie, a§a barba, a.a pardesiiialbastru, atita neruOnare in a vorbi moldo-vene§te, atita necuno§tinta a luY cparuschi,nu s'ail maT pomenit prin partea loculut To-tu§1 la bilete unul, nepricepind frantuze§te,incearca. romanqte, ceia ce un Ungur,

www.dacoromanica.ro

176 SPRE RENI

poate chiar un Austriac din Bucovina, n'arfi facut nia-odata.

2. Spre Reni.

De acum spre Reni aid se zice Reniintreg, 0 parcA auzi Reni, pe linia ce taiede la Bender spre Sud-Vest jumatatea odi-nioara tatareasca a Basarabiei.

Nemeresc intr'un vagon de clasa a II-a,plin. De-o parte e un popa rus, bArbos, cuparul fluturind in cirliontI, cu un dolman lungde pinza alba', cu cizme marl, de mult ne-vacsuite, 0 cu palaria rotunda tare, un ade-vArat chapeau melon adeca. Cu el e preo-teasa : grasa, puhaba, foarte trecuta pe lingatinereta parinteluT; cu haine oarecare 0 cuparul lins, uns. Doi copiI uritY, balanT, dorm.Un altul OA un ceas, dou5., tret La alpatrulea, dupa un program necunoscut, preo-teasa-I da sa sug6.. Din partea luI, popa s'aintins pe canapea, cu dolmanul in laturY, cupicioarele ra§chirate 0 se uita. in tavan, pecind cirliontiI II spinzura pima pe mu§amauade jos.

Dincolo, un frumos ofiter, cu infati§areabarbkeasca in uniforma de drum. SamAnaa fi Romin, ca 0 sopa sa. Mal departe, odoamna rusca. In fata, un batrin cu barba

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL 177

infoiata si un calator tink cu barbuta 0ochelarY in care recunostl indata pe invatat.

Ne facem in citeva momente o buna to-vára0e de drum pentru cele citeva ceasurlce sint pina la Vadul-lul-Troian si in cursulcarora nu vezi decit stepa verde cu valurlmoi, stepa pustie cad arzgrile maY bune,Comrat, Tarutino, cu gospodkiile si fabrici-le lor, sint lasate la o parte. eFiindca n'ail§tiut sa dea ceva inginerulul care a facutlinia 2, zice cineva care cunoaste rostul lucru-rilor de aid.

Ofiterul, care poartä trel stele pe bandalata a epoleteY, e locotenent-colonel doctor.El merge acasa pentru a se gati de Man-ciuria, unde se va duce in Maiii. Asteptindu-sela asa ceva inca din toamna, el si al sals'aii impacat cu acest gind.

E Basarabean. Aceasta nu inseamnä nu-mal ea' e nascut in Basarabia si ca sta acolo,ci maY mult. El e Basarabean, cum atitiasint Bucovinent De si nu e tipul perfect alBasarabeanulul, cad 0 tatal ski si mamasa sint Bulgarl din Bolgrad, negustorl deacolo, el, nascut din Bulgari, a fost intaiiicetatean romin pina la anul pierderil celelde-a doua, in 1878, a urmat la gimnasiuldin Bolgrad cind era romanesc, I-a mintuitdupa programul nostru, limba de propunere

1031 12

www.dacoromanica.ro

178 SPRE RENI

singuth fiind schimbath dup6. creanexare). S'acasAtorit cu o Bulgarca., ai cArei parinti aülocuit in Romania. E, prin zestre, proprie-tarul unui otel din Braila. Stie acum bineromânelte, calátore§te pe la noi, are aple-care catre Moldoveni, dar nu-1 place in taxa,

imp6thtia-i impune foarte mult: a servit-oca prerdinte de zemstvo i acum e gata a-§ida viata pentru dinsa.

Domnul batrin a avut in Rominia rudein demnitati innalte, de 0 familia sa e deorigina greceasca. Sta la Odesa, dar privqtetara noastra i ca tara lul. insa nu-i place

vorbesti thu de Rusia. in lucrurile poli-tice se fere§te mult ; dar fiul a fost cre-scut mai numai in Paris, dore§te sa searze intre nol i poate sa aiba mini situatiitot ap de innalte ca i altii din familia lui.

in sfir0t, tinarul invatat e cel mai inda-toritor i prietenos, cel mai modest §i maisolid dintre cercetAtori. Face studii de an-tropologie, 0 merge in Apus pentru ele. Pro-feseath idei liberale 0 le marturise§te cucea mai mare placere. A strabatut, nu numalApusul, ci Rasaritul asiatic pana la Pamir,Benares i Lahora. infatiraza pe Rus in ceare mai simpatic. Va trece prin Romania, 0e bucuros de ajutorul mieü. Vom thmineaprieteni din aceasta intilnire.

sI

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL 179

Era vorba s ma opresc la Vadul-lul-Troian.De acolo, unde se zice c. a§teapta. de obi-ceiti i träsurl de la Ismail, marea cetateturceasca de odinioark Smilul nostru duna-rean a§ fi mers prin acest tirg la Chilia,arzata pe malul dunärean, sora mal mica,de lupte si nenorocirl, a Cetatil-Albe. Dartrasurl pentru drumurile marl se intimplanu gasesc. De .1a Reni poate sa aflu insavaporul rusesc spre acelall Ismail qi spreChilia.

Acum sint singur cu docentul rus, cole-gul mieti, 0 in 1ini5tea vagonulul pustiii pu-nem lumea la cale, lumea cu toate minunile,tainele i durerile el. Privim in acelall timpla stepa care se ingalbene§te din ce in ce,intinzind pajistl rapanoase peste care cal&in mers cumpanit, tremurind din cap 0 clan-tanind din plisc, cocostircil albi.

incep acum lacurile. Dupa ce am trecutriul Ialpuh, iata lacul cu ace141 nume,care-1 primqte. Un unghiii de argint lin seinfige in malurile verzl, §i pe incetul intin-deri largl sint cuprinse in depth-tare de ape.Apol, i mal mare, lacul Cahululul, care vinede la tirgul cu acest nume, ce a fost panala 1878 al nostru, capitala de judet roma-nesc. 0 pinza nemargenita de apa, careia

st

www.dacoromanica.ro

180 HOTARUL NEDREPT

nori gro§I, dintre aceY cari nu dail ploaie,II fac un luciil de plumb. Malurile sint rup-turT lutoase, canioane, ca acelea din America-de-Sud. Sate nu-s, nicI oament, nici luntri,nurnal spre eaderea seril douà puncte delumina' se aprind, privind drept ca ni§te ocht

4. Hotarul nedrept.

Acuma §i. sintem la Rent Dupa cum seveste§te de la Dunare, il socotiam un tirgfrumos §i destul de mare, vrednic de aceagara, de acea cupola de biserica, de acelezidirl acoperite cu tabla rosie. Ma mai gin-diam la cele citeva amintiff istorice caresint legate de Reni, caruia i se zicea §iTomarova i care a vazut trecind pe la1560 corabia lui Despot-Voda, cel mal ciu-dat dintre Domnii sträinf aY Moldovet

Si ce sAtoiil urit, Doamne ! Bun, de sigur,pentru un sat, dar mai mult, nu. intre caseterane§tI, ici §i colo, pravalit Cite un crim-peiu de drum pietruit, ramas din vremeanoastra.

Poposim intr'o tgostinita, curata, a untilRus sail Bulgar, cu dosi chelneri, unul Bul-gar, altul Rus, cari tii.1 fiecare §i cite pu-tin t moldovene§teD. Totu§1 Renil ail foarteputinY BulgarI, iar cam tot pe atitia Rominf

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL 181.

i Ru§Y. CeY d'intiiii sint oamenT puternici,dar greoT, falco§1 §i negri. Cutare fata cuflor1 in par venind rapede spre gara mi separea o Bulgarca. tA§, Bulgarca,, raspunserizind vizitiul, easta e Ilenuta. Etsf Moldo-veanca, Ilenuto, nu ?, c Da.,

Sara se face o mica adunare de functio-narT la otel. Un fonograf enorm prinde azbiera din cornet bucatT de opera, dringa-niturY de piane, glasurY de barbati ragusite,glasurY de femeI innasprite, i un cor pu-ternic §i trist cum puternice §i. triste sintinnaltimile din Oceanul de oamenT care eaceasta imensd Imparatie a Nedrepta0 ,cintecul lui Maxim Gorki.

*

(Parohodul, nu pleaca astaz1 la Chilia. SA-1a§tept la Reni, nu se maY poate. Voiti venialta data. Si astfel cu doua-treY zile innaintema gasesc indreptat catre hotarul Romaniei.

Un isvocic duce acolo in zilele cind nu sepoate intrebuinta vaporul. Adus pentru tir-guiala, isvocicul din Reni se dovede§te, niciEvreti,cad pe aid nu mai stilt cuiburilede Evrei ca pina la Chilinail,nici Bulgar,nici Rus, nici macar Romin din Basarabia,ci Romin dela nol, §i. inca.... Bucure§tean.

Un Bucure§tean-tip, care ne-a tinut de

www.dacoromanica.ro

1.82 HOTARUL NEDREPT

vorbà tot drumul de a doua zi. Bun, vorba-ret, laudaros, harnic, om de isprava §i deindrazneala. Pe cine n'a dus el la Bucure§a?Si. de fiecare intreaba ce e cu dinsul, a muritsat mai traiqte. Stie dupa gazete toata isto-ria contemporana a Romàniei de vre-o doua-zed de anl incoace, §i la Galatl nu uita sa mear-ga la cafenea ca sa vada ce zice tpresa,.

Dar cind ma intorc aid §i ma intreabace e cu razboiul, eii tac, nu li raspund ni-mic. Ca, vezl, aid lucrurile merg bine, darsa nu fad politica.

De cite oil a dus pe cineva cu trasura,n'a uitat sa-1 intrebe de una §i de alta ; dela Alexandru Beldiman zice ca a aflat cum1-ail idetronat din tron, pe Cuza. E liberal,bataios 0 chiar anti-dinastic.

La Reni a venit singur, despartit de ne-vasta §i a introdus trasura 0 caii t ca la Bu-curetI). Localnicif ail ramas uimitl, §i i-ati zist Bucure§teanul , .

Numai sa intrebi d'innainte, tBucure§-teanub; toata lumea ma oie....

A cumparat tre'l case, a luat loc din par-tile acestea ieftene cu falcea [o lei, iar nu5o, §i face §i plugarie. Cine nu-1 cunoa§te

vorba hit , cine n'are o indatorire sa-1ceara pe drum, cine poate sa nu-I faca o indatorire ? E doar tBucure§teanul, !

www.dacoromanica.ro

BUGEACUI. 183

Cu el am plecat ded pe la 9, pe un drumpietruit de Romini, de Romania, 0 railnut de Rill. Catarge printre pomi aratacursul Dunarit Riul apare de odata, puter-nic, adinc, dar poate nu maT lat decit Nis-trul in unele partI. Mla§tini mari, trecatoare,margenesc drumul, pe care atita umezeala ilacopere de verdeata frageda. De-a lungulmalului, Ru§il aii ie§it la iveala cu cladirlbune, dintre care cea maT mare a fost pevremea noastra o inchisoare de min orl.

Casuta din stepa.

inteun loc, un post de graniceri. Calula§teapta la u0 cu §eaua pe dinsul. il schimbadin ese in lese ceasurl 0, la semnal, treT

ti-

www.dacoromanica.ro

184 HOTARUL NEDREPT

focuri de pqca, granicerul se rapede calarepe urma contrabandistului sail a uneltitoru-lui politic. Aici se varsa. Prutul in Dunare.

lata acum §i statia de vama I Gura PrutuluTD, d'innaintea careia se joaca cu un marecotoiti §iret o fetita vioaie, care vorbe§te ro-mane§te, fiindca e din Romania. Revisiuneapa§apoartelor se face faral nici-o greutate.

intre malul rusesc, nalt, gol, galben, §iintre copacii no§tri primavaratea trece Pru-tul incet spre Dunäre, sárutind un mal ca§i. cellalt, cum gindul rnieil le saruta pe a-mindoua, ca douà mini de mama, cea slo-boda care mingiie §i cea prinsa cu lan-curl, amortita. La stinga, Brate§ul incepe,mestecat cu buruiene, lat peste masura acum,cuprinzind in el oda' de ol parasite §i lanurlintregi de rapita inflorità, de un galben dulce.

Prutul trece trist, tacut, ca un sol de ne-norocire, pe cind lacul nemargenit e nurnaiun freamat de oracaituri, de tipete, de cintece,de chernarl. In rid zace podul pe dubase,pe luntri vech'i, pod negru ca ni§te nasalii,care se mi§ca incet §i. scripind, ca de minieopritä, cind ne duce dincolo. Iar lacul tra-ie§te o mare viata de bucurie, cu milioanede tintari cari stropesc tot aierul cald, cuzborul stingaciti, greoiii al bitlanilor marl,

www.dacoromanica.ro

Cor

abie

pe

Dun

are.

BUGEACUL 185

cu inghititurile din fuga ale fiescarilor albi,cu cetele de rate salbatece ce se zbat in

cringurI §i marile g4te de azurii, ce cAläto-resc in lini§te sus.

www.dacoromanica.ro

MIM

ME

1131

.102

186 HOTARUL NEDREPT

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL 187

S'a mintuit trecerea. Functionar1 priete-no§T ne incunjura. SoldatI voinici §i ye-selT, cari-mY par frutno§1 §i. viteji ca zeil,star' razimatl in pu§te linga nite casute cu-rate. Drept innainte, intre mlaoinile duna-rene §i. Brate§, fuge vechiul drum al trenu-rilor de tMuscalI, din razboiul de la 1877,§i, linga dinsul, §oseaua cam mincata de ape.Cine are ochT bunT, poate vedea scinteindcasele Galati lor.

De un stilp innalt flutura tricolorul, ca unzimbet.

t E curat aid §i e intim*, zice, privind,calatorul rus de linga mine.

Si mie nicIodata Romania nu mi s'a pa-rut maT frumoasa decit in ziva aceia dinApril.

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.

TREY CARTI DESPRE BASARABIA.

www.dacoromanica.ro

1. D-rul Zucker.

Intre cartile de la Pacani, in jud. Ilfov,ale bibliotecii lul Alexandru Dimitrie Ghica,Domn §i. apoi, la 1856, Caimacam al Teril-Romane§ti, se pastreaza §i o brovrica decare pada la visita mea acolo n'aveam nici-ocuno§tinta, precum nu pare s'o fi cunoscutnimeni dintre istoricii no§tri sail dintre ceice s'ail ocupat de Basarabia. Ea se chiamaeBessarabien, Bemerkungen und Gedanken,bei Gelegenheit eines mehrjährigen Aufent-haltes in diesem Lande, (cBasarabia. Ob-servatii si cugetari, cu prilejul unei ederide mai multi ani in aceasta tara,). Auto-rul e dr. I. H. Zucker. Lucrarea,. de 86 depagini in 8,, s'a tiparit la Frankfurt-pe-Main,in 1834, §i prefata autorului e din 1-iiiMaiil 1834. La aceasta data el se afla inBucure§ti, dar, dupa marturisirea lul chiar,carticica a fost scrisa in Basarabia, in 1831.Pe o foaie de legatura, autorul a scris odedicatie francesa care Ghica, atunci Domnmuntean.

www.dacoromanica.ro

1.92 D-rui ZUCKER

E o ciudata amestecatura de capitole,dintre care unul expune pe scurt drumulprin Bucovina, pe care I-a facut Zucker,cu douäzed de anT in urmd, altul sechiarna (postal., adecsa posta in Basarabia,cu care de la inceput a trebuit sa facd cu-nostinta. drumetul, al treilea poarta titlule Chi ir-isAil , (Kyschneff) si e destul de bogat;dupà notice intitulate eimpartirea politica aBasarabieT, si (deosebitele natil ce locuiescin Basarabia, abia citeva rindurY pentrufiecare chestie, yin noua pagine despree Mo1doven1 , , despre bastinasiT teriT deci.Deosebit, se vorbeste de elegaturile pro-prietaruluT cu teranul, ; erazasiT, sint des-cris1 pe urma. Vin la rind apol e agricultura, qi elimba moldoveneasca si valaha,.Ciuma de la 1829 si holera de la 1830ocupa apoI pe scriitor, si subiectele acesteail stapinesc asa de mult ca medic, incit elli da mal .mult de jumatate din carte, in-cepind cu fapte, amintirI, constatarI, si min-tuind cu o lunga discutie fantastica asu-pra pricinilor acestor strasnice bolT, in carese expune teoria luI Brown asupra astmelsi iritabilitatil, cu tabele de cifre si conside-ratil asupra miscari1 planetelor.

Aceasta arata ca Zucker era doctor inmedicina, om maT in vristä, cu multa aple-

www.dacoromanica.ro

'MEI CARTI DESPRE 13ASARABIA 193

care spre metafisica §i teoriile naprasnice,un batrin original. Cind il mai vezi ca zicesistematic Iasilor : iChassy, §i transcrievorbele romanestT ca m a§a: i aeo , (aer), . win t . ,

twin), tdomne,, efemaya,, eniegro,,i verdié , , e bowe , (b oil), . kynyc , (cine),iti inchipuT ca ve1 gasi asupra BasarabieTdintre 1812 §i 1834 lucrurT u§uratece §i

fara socoteala, care nu pot avea interes,nici aduce folos.

Dar nu e asa. Zucker era un bun obser-vator, cu spiritul cumpanit §i. drept, un strainnepartenitor §i fara trufie fata de noT, unmedic milos, o inteligenta in stare sal ga-seasca totdeauna legaturile §i sa traga con-clusiile. Fusese i in masura sa cunoascabine pe Rominii din Basarabia, §i chiar peceT din alte parti, 'Ana §i pe Ardeleni (elpare sa fi fost Austriac). Statuse un timpintr'un tirgu§or . departe 5 mile de Chi§i-nail 2) , §i se afla acolo pe vremea holereTdin 1830 ; cu un an innainte, lucrase la ca-rantina de la SculenT, impotriva ciumil. Fu-sese prin Bucure§tI §i maT innainte, si intr'unloc vorbe§te de doctorul Bogos Sebastiani,un Armean din Capitala munteana, care i-aspus cum al treilea doctor, Rafaelli din Con-stantinopol, a vazut cu microscopul sume.

denie de lighioane care foiail pe tulpanul1031 13

www.dacoromanica.ro

194 b'rui 2UCKgR

unel tigance moarte de ciuma .'i in carelighioane ar fi recunoscut ceia ce am numinoi astazi baccilil acestel boll.

Iata, cu oarecare rinduiala, ce e mai fo-lositor in spusele lui Zucker.

In Bucovina, el crede cà innainte de ane-xare (1775), fusese numal e o pustietate,care era in cea mai mare parte stapinitade mai multe mana.stirl,. Austria insa a fa-cut minuni. e Acum vezi cimpil inflorite cusate prietenoase, avind case de lemn maimult noua, cladite din grinzi, §i, care bucuraochiul drumetulul. In partile muntoase, elpomene§te cEle d'intaiii exploatatil miniere:(amine de fier §i de arama, (!)). Cernautil,pe cari Neale, calator engles §i el doc-tor in medicina 1 il gasise in 1805 cuvre-o 600 de case numai, trel bisericl §iabia 3.000, adeca trei mil, de locuitorl, darcu strade largl, curate 0 bine pietruiteca intr'o tard de administratie ingrijità ,cu case de piatra, mai rail la noT peatuncea , §i cu un han chiar, pe care En-glesul il afla. buni§or, Cernautil, cari nu spe-riara, prin acestl ani 1830 tocmai, pe stu-

I (Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et enTurquiea, trad. Def., 11, Paris, 1818, p. 3.

www.dacoromanica.ro

'MEI cAap DESPRE BASARABIA 195

dentil romini ce mergeati in Apus, MihailKogalniceanu §i Nicolae Cretulescu, e des-cris de Zucker ca eun ora§ plkut, claditdin nal, regulat §i care inflore§te mai multprin negotul sail cu Moldova §i Basarabia , .

Nu se mai vorbe§te. de nimic pada la gra-nita ruseasca : de spre partea Austriel, nuera atunci decit casa de vama, §i Noua.-Su-lità a Ru§ilor nu statea deci linga o altaNoua-Sulita, cu Evrei mai suptiri, a Austria-cilor. Noaptea, calatorul aude rasunind cin-tecele Cazacilor de strajä, dincolo de §an-tul granitei, §i se infioara gindind pana lace departari rasunA linga §anturi ca acestaalte cintece de Cazaci supt arme.

La Noua-Sulitä ruseasca el are sentimen-tul ce se treze§te in sutietul oricui cindtrece : anume, cà se coboara cu multi aniin urma, ea inträ intr'o lume noua, salba-teca. t Saracacioase case de Moldoveni, illovesc §i pe dinsul.

Fiindca merge cu po§ta prin Otac §i tir-gul astazi numai de Evrei al Orheiu-lui spre Chi§inali, el vorbe§te de bine po§taruseasca, ceia ce dovede§te ca. pe atuncinici Bucovina n'avea §osele, cum nu le arenici pánä astazi Basarabia. Si atunci parti-cularii cari capdtail un bilet de voie de la

www.dacoromanica.ro

196 D'" ZUCKER

guvern, o podorojnd, puteaU s intrebuin-teze cail de posta, dar el trebuiati, ca §i as-tae aproape, sà1l aiba trasura lor saü sa-§I&eased una in alta parte. Cu 7-9 co-peici de versta se putea face o po§ta dezo de verste in ceva maY mult decit unceas, ; al treilea sail al patrulea cal se da-dea fara plata, daca prin unele locurI saüin unele timpuri grele era nevoie de din§it

Venim acum la intatiprea §i conditiilede viata ale terii. Zucker nu descrie maipe larg decit pe Moldovent incolo, el spunemaY intaiU ca tin Tinutul HotinuluI se Oa§i RusnecI, (Ruteni). El se Arad i acuma,intr'un numar de sate din aceste 0111, §iceia ce se spune in carticica nemteasca asu-pra vechimil lor, se potrive§te §i cu ceia cese §tie de aiurea. In adevar, Neculce scrieastfel despre urmarile pacil incheiate intrePoloni §i Turd la 1678 , dupà luareadin partea celor din urmá a puternicel ce-tatI Camenita, de peste Nistru : i aU ie-§it multime de Rql din launtru, din TaraLerasca, §i arzat in olatul Camenitel,de s'au tacut sate §i raia ; §i, au pus Tur-cil prin sate submi . . . Atund fi in Mol-dova s' au afezat slujitori pre la meziluri(de poftei) fi pre la margini, fi a7 ineeput

sail

www.dacoromanica.ro

TREI CIR11 DESPRC BASARABIA 197

a se face fi slobozit fire la Cernaug fi prela Hain, (p. 2 I 4).

Alti locuitorl strainl ii arata scriitorul numaTprin orme. Astfel, in Chi0nail, unde linga ca-sutele vechi din strade t strimbe, nepietruite,inguste,, incep a se ridica solidele cladiriruse01 de pe deal, acoperite cu tigle, eldeosebe§te pe tmurdarul Evreil polon ,, t ele-.gantul rusesc,, tnegustorul armean, Grecul0. Cazacul ,, t o ceata de teran't bulgad,cari, mal sus, intemeiara satele Tarigrad,Tirnova, Sofia, tsalar ratacitoare de Ti-gan1,, t functionad polonT,, venitY de pesteNistrul how-lean, din partile Camenitel ,0 tru§l-micl, din Podolia), tme§tesugarulneamt,, harnic, curat, ieften 0 betiv ,tba.rbosul birjar rus,. Societatea innalta ru-seascä se inmulte§te din an in an, 0, aju-tata de noul regim politic, incepe a inyingein (port §i limba), in paguba vechil boierimlmoldoveneka. CO' mg insemnatY din pro-prietarif de mosi1 din alte timpud, silitY satreaca in Basarabia cu totul, sail sa-§1 vindain optsprezece lunY pamintud despre a carorintindere 0 valoare nicl nu-§1 puteaii dasama, caa nu le vazusera poate nic1-odata,de frica Tatarilor 0 de sila pustiului, le-ailaruncat, pe preturi de nimic, la tot felul detboierina0, negustod, arenda0 sail vechilI aT

www.dacoromanica.ro

198 D-r u1 ZUCKER

lor de pina atunds. Noua clasa de mo0erIcumpatrâ un caftan moldovenesc oarecare

0 se imbogati foarte rapede in marea mi--care economica ce cuprinse Basarabia. tntreeT fire§te ci. Grecii i Armenii luara locurilecele d'intaiti. Linga proprietarii de ier1, searzara in Chi§inail negustorii de ierY: celmaT mulT, o saracime, avind un capital devre-o 50 de taled de fiecare, i bucuroasasa c4tige ceva (marnaliga cu ceapap pentruvre-o 2-3 copeice. (Cu mult cea maY mareparte a multimii acesteia de negustori, sintEvrei poloni, cari fac de sigur a treia partedin poporatia intregultif oraq., Este 0 unme§tevgar evreti: (timplar, croitor, cizmar,stidar, argintar, tinichigiii), care, e pentru oplata maY mica, da de obiceiii lucru de pos-paiala (Pfuscheraróeit). Astfel, poate luptàcu izbinda impotriva Neamtului, care lucreazain acelea0 ramuri, a Rusulul, (timplarzidar,, a Moldoveanului', ecojocar, §elartábacar. (bresle ce se pastreaza mai multde catre aT nqtri). De concurenta luI scapanumaI zarzavagiul bulgar i Tiganul, (fierar0 Maar,.

Zucker recunoa§te, neaparat, ca. in ceamaT mare parte satenif Basarabie sint Ro-mini. cCu el sint impoporate toate satelecare cuprind mijlocul i partea cea, cu mult

sisi

www.dacoromanica.ro

'FREI CXR P DNPRE BASARABIA 199

mai mare a teril.) Afara de Rutenil Hoti-nulul, mai sint nurnai in Sud, pe unde fusesestepa tatareasca, colonist( plugari: Nemtl,Bulgarl mii de famitil si Rusi din par-tite mai adinci ale Imparatiel, mai ales serbifugarl. Iata cum descrie el pe Moldoveni:

(Multi calatori, cel putin cel mai vechl,se gindeste la obraznicul Ungur frantuzit,de Tott, care a vorbit despre Basarabia inMemoride sale despre Tura fi Tafarr (OWmoires sur les Turcs et les Tartares )c atribuie Moldoveanulul §i Valahului prostie,rautate, lene, nepricepere, aplecare spre minciuna, hotie, indaratnicie si altele ca acestea.DacA-mi aduc bine aminte, el pretind cA uncalAtor trebuie sä fie intovaräsit de vre-unfunctionar si ca, la sosirea intr'un sat, acestatrebuie sa puie in miscare pe vornic cu ci-teva bice, pentru ca sA dea locuintk hrana§i cal de postA. C. aceasta metoda a fostintrebuintatk din nenorocire dese ori, dedregatoril din timpurl ai Moldovel .i Mun-teniel, e, de sigur, adevarat, si cA ea poatefolosi tot asa de bine in Germania ca si inMoldova, aU dovedit razboaiele din urma ),cind Francesii s'aii purtat asa cu sAtenil ger-mani. cDar e cu totul neadevkat, ca in altfel nu s'ar putea capata nimic de la Mol

www.dacoromanica.ro

200 D rut ZUCKER

doveni. Dimpotriva, bucuria de oaspetI e odeosebita insusire a Moldoveanulul de micestare, dar e firesc ca acel ce vine la el cubiciul in mina sa nu-1 afle tocmal bucuros

primeasca pe spinare si de aceia sacreada cä a gasit la el atitea pacate cu care-Iacopere pe urea. De oare ce aceasta o spunnu numal calator1 de acestia, cari strabattara fàrá cunostinta clatinelor si a limbil, cichiar multI strainf asezatf in Basarabia, s'arparea indraznet a combate o parere ces'a spus asa de des si a recunoaste carac-terul Moldovenilor cel adevarat. ApoT e vaditca. in Basarabia ca si in Moldova si Tara-Romaneasca, strainul, numal pentru ca estrain, farà a-s1 putea sprijini pe ceva pre-tentiile ca individ, se crede maT sus prininteligenta, socoate pe Moldovean, mai alespe skean, ca pe un om ce sta.' pe o treaptamaT de jos, se poarta cu el dupa aceastasocotinta si crede ca descopere in el grer-lile pe care i le-a dat prejudecata luT insuste Tu, Moldovene,, a ajuns in gura Rusulul derind aproape un fel de batjocura. Neaparatca i Moldoveanul rasplateste strainuluI dupacuviinta. Säteanul nu vrea sà aiba nimic aface cu dinsul i boierul, de si se poartapoliticos cu strainul si-1 primeste bucuros incassa, daca acel strain are numal ceva stiinta

sa-1

www.dacoromanica.ro

TREI CART! DESPRE BASARABIA 201

de carte, arata totu§1, pe urma experientiisale intinse, macar la inceput, neincrederefata de el §i crede ca multi dintre ace§tistraini, nefiind in stare sa se faca folositorlin tara lor chiar, cauta un traiii de aven-turier pe spinarea Moldoveanulut,

ePrecum, de alminterea, se poate vorbinumai cu greti despre caracterul popoarelor,a§a e 0 cu Moldoveanul. Boierul e grecit,frantuzit §i, in Basarabia, 0 rusificat, deciel 0-a faurit o fire deosebità de a teranului(adevarat, raposate d-le doctor Zucker,0 pina in ziva de astäzi!). Are i teranulpacatele stapinului sail? e Oare nu vi se pareciudat Ca invinuirea de lene nu se potrive§teRominilor de ori0unde 0 Ca acela care lo-cuie§te in Ardeal supt cirmuirea austriaca,se apropie de vecinul sail, harnicul Sas ar-delean? Teranul din Basarabia, mai putmmuncitor decit cel din Ardeal, e totu§i malmuncitor decit cel din Principate. Temeiulacestei lipse de aplecare, netagaduita, pentrumunca §i ci§tig mi se pare ca sta, in parte,in afara de caracterul national. Ea ar fi ourmare a sistemulul de stoarcere ce domniain Moldova 0 Tara-Romaneasca de multavreme i care dadea oamenilor incredintarea&A, oricit ar lucra, tot pentru altii o fac.E foarte buna observatia Ca, intr'o gospo-

www.dacoromanica.ro

202 U-rul ZUCKER

darie fara bani, ca a terilor noastre, teranulbogat n'are cum sa-§I ascunda agonisita, carei se iea toatä, dupa multe prigoniri: cad,la nol, ca 0 in Turcia, adaugim, e bine deeel saran E ciudat insa ca lig Zucker i separe sal nu mal fi ramas nimic din sistemulvechiii dupa cucerirea ruseasca (el nu vorbqtenicairI de administratia proastä a Imperiului).

La frica de despoiare se adauge, pentrua taia gustul de lucru, putinatatea nevoilor,uvrinta cu care sateanul romin §i le impaca.Casa facuta de el, din creng1, lut §i papura.Femeia varuiqte §i lucreaza scoartele, caresint mobila §i zestrea. Casa, plina de cladarialucrului de mina, pare, macar pe dinnauntru,adeviirat pridenoasa fi e tinuld loldeaunafoarte curats (a§a zice §i Del Chiaro desprecasa munteana de pe la 1700, pe care Ita-lianul nu tie cum s'o admire) Oa le, sipetul,icoana, mintuie podoaba casei. Pinza o tesefemeile, oile 'Jail lina §i pielea imbracamintitCarul qi-1 face teranul singur, numat dinlemn. Pentru hrana ajunge mamaliga cubrinza. Pentru banil de bir §i de circiumae ci0igul de la vite, de la un petec sa-manat cu grit'', de la vie 0 de la prisaca. Cuaceasta, e bucuros. Nu e zgircit §i mil' pasade ziva de mine.

Tot a§a Zucker nu crede ea teranul nostru

www.dacoromanica.ro

TREE CAR ri DESPRE BASARABIA 203

e indaratnic. La lucrul cimpulul, il insealaproprietarul. 5i mal mult arendasul. Ci-novnicii cel midi fac si el ce pot ca sa-1dezbrace. tFiind astfel deprins a fi inselat decei mal multi cari sint maT sus decit dinsul,e lucru firesc sa priveasca cu neincredereorice vine de acolo si nu poate el intelegede odata ; fireste ca. are oarecare neincre-dere fatn. de orice porunca sati sfat ce-i vinedintr'acolo si ca., deocamdata, cauta sa scapede ele. Dar eil insumi am vazut ca, dacanumal teranul e tratat citva timp cu cirep-tate, de mosier si e aparat impotriva supa-rarilor ce-i vin din afara, el capata rapedeincredere in acel mosier si se bucura, cumzice el, a tare un boier*, 0 atunci el ur-meaza maT bucuros sfatul si poruncile decitpoate chiar teranul german.2.

Si mal putin dreapta e invinuirea de ho-tie. Se fura multi cal, e drept, dar in stepnepazita s'ar putea fura de o mie de orl mai'multi. Dar casele, nu se incuie nici, t,ri nieezinnu e mai' sig-ur drumetul de furl decit in 6oi -deiul feranulul. Furt cu spargere nu savirsestedecit rare orl Moldoveanul : maY mull obip-nuiesc Evreii, Ru,sii )si, neaparal, Greed.),In cetele de hoti sint maY ales t Arnauti,Sirbi, Rusi, Greci si Bulgari,. invoielile i lescrie Moldoveanulul altul; el (Tune degetulv

www.dacoromanica.ro

204 D "1 ZUCKER

numai. c Si n'am auzit nicl-odata ca un teran moldovean sa fi tagaduit acest fel deiscMiturá. ,

Rominil n'ar fi viteji. De mult, ce e dreptul,zice Zucker, lipsesc dovezile de vitejie. ,iaid sistemul e de vita. eMoldoveanul a fostdeprins numai sa asculte orbe§te §i sa in-dure. , Dar ofiterii austriacl i-ati spus ca,daca Rominul se deprinde greii la oaste,el epoate sta alaturi mai tirziii cu cel maiburn' soldati, ., De altfel, purtarea acestorregimente rornanqti e cunoscuta din istoriarazboaielor de pe urma. Neinfrico§are, chiarun fel de nepasare fata de moarte, se ga-seste des intre Romini , si felul cum vorbesc-,,ei despre dinsa bolnavilor lor, ni s'ar pareanouá asprime. Ei li spun ceasul mortii fáraincunjur, vorbesc cu din§ii in privinta ingro-paciunil §i. praznicului, §i de obiceiti bolnavulraspunde cu resignare §i. linite la aceasta.Cum treceam printr'un loc, un teran batrinm'a rugat sa vad pe fratele sail, cu caretraia bine i pe care tocmal 11 lovise dam-blaua. eDomnule , , mi-a spus el scurt, &ate-mieil o sa moara : asta-i moartea lui,,parc'ar fit vorbit de un guturaiii. (Eh), eras-punse bolnavul zimbind, e ce §tie frate-mieti ?Nu mor eil inca !, Odatá intrai in odaiaunel neveste tinere in clipa cind 'ii simtia

www.dacoromanica.ro

TREI CARTY DESPRE BASARABIA 205

ceasul mortii. Ca §i cum s'ar fi gindit sa seinfatiseze cuviincios innaintea lui Dumnezeil,ea se uita la minile ei §i ceru sa i se taieunghiile, apoi mai ceru sa i se dea un tul-pan not". 0 batrina, dintre rude, care tineala dinsa §i-1 avea grija, spuse : g Acuma nu,maica, intaiii o sa mori ; pe urma te-omspala §i ti-om pune pe cap i tulpanul celfrumos,. Bolnava asculta linitit §i raspunse:e Nu, mai bine acuma,. Dupa citeva clipe,ea dori sa sarute minile celor de fata, liceru iertare §i zise : gal ma duc acuma, .

indata dupa aceasta, muri.,Gospodaria Moldovenilor li-o impiedeca

nenorociri dese, ca lacustele, boale de vite,seceta, ciuma, cu piedecile ce aduce dupadinsa, multele serba'tori i credinti de§arte,lipsa de credit, vinzarea de'nnainte a pro-duselor §i circiuma, cu adalma§urile ei §ibetia de Durnineca. «Evreul polon, care tinecirciuma, &à bucuros §i pe datorie, dar peurrna vine durerea cind se ajunge la ceasulde plata §i la vinzarea lucrurilor din casa. ,

Teranul moldovean e cu totul lipsit deinvatatura, dar nu prost. eCei mai multidintre dinsii vorbesc cu o limpeziciune §ihotarire, care se intimpina numai rare ori lateranul german. Pe cind judecatorul german,dupa multe intrebari catre pärtile ce se ju-

www.dacoromanica.ro

206 n-tui ZUCKM

deca, abia poate sá capete o oarecare pri-cepere a afaceril, cu teranul moldovean tre-buie sa bagi bine de sama, adesea, ca sa nufisi in§elat de dinsul printr'o in§irare limpede,dar acoperità a lucruluI, a§a incit sa iasa elcu dreptatea. Povestirea e bine legata, demulte ori in adevar elocventa, §i cu atit maTplacuta, cu cit aid nu e nici-un jargon §iteranul vorbe§te tot a§a de curat ca. §i boie-rul, In lucruri care privesc o ob§te intreaga,se sfatuiesc teranii intre el, ce sà se spuie,§i aleg ca sa vorbeasca pe acela dintre cicare e §tiut ca bun cuvintator.,

Femeia e maT harnica decit barbatul, caredoarme iarna, pe cit timp ea lucreaza dinfurca; e iubeata, §i barbatul iarta. Se obi-nuie§te a se fura fetele, care a§teapta pecuptor iertarea parintilor. Ea tine a§a decurat casuta ei saraca, incit cele maT multeterance germane s'ar ru§ina vazind-o.o

Mulct boierl basarabeni, raspin0 de lafunctiile date strainilor, star.' la cite o mo§ie.Celelalte se daU in arena, dar nu maT multdecit pe trel anT, cad valoarea pamintultifcre§te rapede. Dupa vechea datina moldo-veneasca, teranul datore§te douasprezecezile de lucru pe an, care insa se prefac, cusocotell viclene, in vre-o optsprezece pana la

www.dacoromanica.ro

'MEI CARTI DESPEE RASARABIA 207

douazecl, fara cAraturl si, neaparat, fara dijmaproduselor. Une orl teranul face si zile cuplata., cu hran6. si cu läutarT : pentru 12 zilevine r 1/8 sail 2 galbenl. Se pastreaza mosierululsi monopolul vinzaril de vin si rachiii Teranulnu poate pleca de pe mosie si nu poate fi

gonit ill-a voie de la Cirmuire I se da atitapArnint cite vite are, facindu-se trel clase :cu 16, 12, 8 falcl sail si mal putin, in lo-curl cu sate marl si dese. <, De obiceiti insa,nu se face nicT-o masuratoare, ci proprie-tarul pastreaza o parte din mosie pentru el,iar pe cealalta o lasa teranilor, cari o im-part', ca si legiuitoril muntenl de la 1850,e dupà pretaluire si datina,. Zucker credeca in unele locurl, linga orar si unde sintpásunl bogate, t proprietarul da in adevar te-ranifor mai mult decit primeste el de ladinsil, . De obiceiti, partea de ogor, de 'A-rne si de finete a fiecaruia nu se schimbadin an in an, de si nu e imprejmuita. eCindteranul a facut mal multI anl fin pe acelaslloc, el se deprinde a-1 privi ca pe un fel demosie cistigata a lul ... Oricit s'ar puteaschimba astázl rinduiala ogoarelor nehotar-niche, teranul se deprinde totusl cu gindulcá el are un drept asupra bucatil de pa-mint arata odata de dinsul, si, foarte cu drep-tate, i se pare crud ca ea sa fie data de-pro-

www.dacoromanica.ro

208 u mil zucKta

prietar in sama altuia. Cind se vor inmultilocuitoril, stiämutarea va fi cu neputintateranul va c5pata un drept de prescriptieasupra bucatii de pamint boieresc ce lu-creazd. Cu vremea, o va putea lasa mo§te-fire Si chiar vinde.

Alta e starea razefilor, urma0lor celeimai vechi, mai bune si mai viteze boierimi.Astazi, el sint numal terani mai bogati pelocul unde din casa stramo§ului s'a facut unsat intreg. Partea fiecaruia, care nu e ho-icirita, se vede din spita neamului, din ar-borele genealogic ; ea atirna dupa numärulde copil ce a fost intr'o ramura. Cine se§tie mal bogat, iea mai mult ogor, maimult loc de pa§une i de finat ; bunaintelegere a satului e stricata une orl decerte §i de bafal pentru pamint. Cine vreaSA-0 aleag-ci partea, c-hiam'a inginerul §i ci-novnicd, §i-I plateste el ; i se da totdeaunao §uvita in lAtimea de stinjeni ce i se cu-vine, iar in lungime, care e singura socotitain actele cele din vechl 1, cit toata mo-

; ea se desface totdeauna la margine.De aceia sint putini cari sa rivneasca o ast-

1 Se taNsoari mosia la cele douK cipete si la mijloc, si se

iea media.

sia

www.dacoromanica.ro

TREE CARTI DESPRE BASARABIA 209

fel de stapinire ciudata i netrebnica. Vin-zarea trebuie sa se faca totdeauna la un altrdzd, la un efrate de rnosie cind e unulfoarte bogat, el cautd sd cumpere parteatuturor celorlalp. Cite un sat rdzärsc malsdrac arendeazd mo§ia, invoindu-se a sta pedinsa ca terani cu boierescul, clacasT, dind

munca cáratur1 cit tine arenda. Uneori ea se prelungeste, se vesniceste chiar, sidreptul deplin r5zAsesc ramine ca o amintire.

Acestea sintlämurite, numite cu numelenoastre,stirile, nu se poate mal sigure, pecare le (la Zucker asupra razesilor basara-benT, can i azT locuiesc partile orheienesorocene de spre Nistru.

Plugul are sese sail opt boT, grapa e delemn. Griti, mal ales e griü arnaut , se facein Tinuturile de sus ; incolo, se samana nu-maT porumb, care se exportä liana in Con-stantinopol si in Mediterana. Se capata foarteputin orz i ovas, iar, dintre legume : fasole,varza, ceap i usturoiti. Celelalte sint me-seria BulgaruluT. Prin ogoare se vad pepeniverzT i galbenT. Putine livezT, cu pomi cenu se altoiesc. Griul se treiera cu cai i setine in gropl, care se usucà cu foc tare, &à-pate in locurT maT innalte. Porumbul e pusin cosare de vergi, in care bataia vintului iitine uscat. Finul famine in dal.

1031 10

dijmt, i

www.dacoromanica.ro

210 r"1 ZUCKER

Multe vite. cPutini terani sint carl sanu-0 aibá boil, 0 cite unul bogat are 20 -3o de capete cornute 0 de cal ; unil dintreel ati i sute., Grajdurl nu sint, ci numalgardurl apara vitele si cail de crivatul iernil.Se pa§te i prin zapada. Carnea e declproastä. Oile sint pirnaie i rigaie; adusde curind i ol merinos, spaniole, §i o't cucoada grasa, dar fire§te de bogatmil strainl,intre cari mal ales contele Edling. Cail statiin herghelil, din care se prind cu arcanul. Elsint in stare sa indure toate greutatile. Ne-gustorl strainl cumpara. vitele la ie0rea diniarna, le ingra§a toata vara i le vind apolla salhana sail le exporta in Austria, pangla Olmutz, cind nu le vind la bilciul celmare din BaltI, exportatorilor de meserie.

incheind aceasta expunere bogata a im-prejurarilor economice din Basarabia, Zuckerpropune a se infiinta, impotriva foametelordese, cofarele de rezerva, care ail functionat0 la nol supt Regulamentul Organic 0 deinfiintarea din nal a carora a fost vorba dau-nazi. Fiecare familie ar fi datoare a lucradoua zile pe an ca sa stringa doua chile ; co-§arul ar fi inchis cu lacatul proprietarulul,al preotulul, al primarulul 0 al batrinilorsatulul. El s'ar deschide din porunca guver-natorulul, dupa cererea proprietarulul 0 a

D

s'ad

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARARIA 211.

satenilor, sail chiar numal a celor din urrna.Si dupa implinirea celor doua chile s'ar lucrao zi pe an, pentru reserva, vinzindu-se dinporumbul cel vechiti. S'ar putea face vil §imulte altele, tot prin aceasth munca silith.

Pe scurt, Zucker da orinduirea BasarabieTdui:4 anexare, ap cum urmeaza :

La inceput, eratiafara de coloniT §esedistricte (care raspundeati numaT in partevechilor Tinuturi mo1dovene§t1) : Ismail, Ak-kerman, Bender, Orhel, Ia§T, Hotin ; din alBenderulut se desfacu apoT districtul nal alLeovel, la Apus, catre Prut. in fiecare dis-trict era un ispravnic, cu comisarl i ocolaAun tribunal cu un judecator, 2-4 asesorT §iun procuror. La Chisinail statea guvernatorul,procurorul provinciel, Camera guvernuluT 0Camera de conturl.

In Capitala, se clddise un palat haotic pen-tru Mitropolit i exarh al SinoduluT. cCla-dirT care sa fie ale GuvernuluT saii sa fi fostacute de Guvern, nu se afld. Judecatoriile, Ca-merele de administratie sint pada acurn Incain case cu chirie, ca §i locuintile guverna-torulul 0 celorlaltI functionart NicT casarmenu sint Inca ; soldatil sint in cvartir pe latirgovetT., Abia se incepuse lucru1 uritel bi-.sericl catedrale. eNu era nicI-o primblare pu-

www.dacoromanica.ro

212 I. G. KOHL

blica, cind veni vestea, acurn cincisprezeceani, câ va sosi Imparatul Alexandru [I-iill.Pentru ca el intreba de obiceiU despre ast-fel de gradinl, se hotari facerea in clipa agradinii publice. Toate silintele hied intre-buintate pentru a lucra iute. Se adusera milde copaci de padure, i, anotimpul fiind priel-nic, cei mai multi se prinsera. ,

Atita fdcusera 'Yana' atunci Ru§il in Basa-rabia ; de atunci aU mai lucrat ceva la Chi-§inail, §i pentru din§ii.

2. I. G. Kohl

Al doilea &gator in Basarabia e un omde tiinta, cunoscut autor de calatoril, careera §i un scriitor vioiU §i. spiritual. Germana§ezat in Rusia, I. G. Kohl porni in 1838sa theft' o cercetare a Tinuturilor Rusiei de Sud.Vazu Crimeia, Odesa §i partea de curind ane-xata, obiastul dintre Nistru §-i Prut, MoldovaTa-rului. Descrierea sa de calatorie, Reisen in Sfid-russland, gasi o buna primire, i in 1847, au-torul trebuia sa dea o a doua editie, la Ar-nold, din Dresda §i Lipsca.

Ajuns la Ovidipol, calatorul fu ispitit, fire§te,sa treaca dincoace de liman, spre a vedeaCetatea-Alba Bratul de mare, navalit de ier-

www.dacoromanica.ro

TREY CARTI DESPRE BASARARIA 213

burl i inchis la gura printr'o banca locuitade pescarf, pe linga care se strecoara douagirle, are numaY o latime de zece verste.Trecu pe o luntre de Malorus, din cele maipacatoase. De jur imprejur, Tinut salbatec.

Vechea cetate genovesa --Kohl zicear fi vazut pe ziduri armelevechiul port de negot §i aparare al Moldovei,avea ccel putin 13.000 de locuitorl, (fatade 2 8.000 de astazi). Oficial insa', se numà-raIi 2.600. Aceasta, pentru c Akker-manulRusii luasera nurnele turcesc, o tal-macire a celui de Cetate-Alba, era un ada-post al tuturor celor can i. nu puteail infatisapasaport, adeca, dupa imprejurarile rusesti, atuturor oamenilor fara capataig. Numai omica parte din locuitori era inscrisa anume.Ceilalti nu existail pentru Stat pada lamoartea until locuitor oficial. Atunci vre unuldintre oplositif mai nol II lua, cu voia cinovni-cilor cumparatY, numele, vrista i rostul. tnciudatul amestec de oameni, cari se purtailprin straditele sternbe, tole nu vezi zo depai innainte sail se ascundeail in casutelede lemn i vergi acoperite cu papura lima-nuluf i inzestrate cu ferqti de ba'sica., Kohlcrede ca poate deosebi: Evrei (neaparat),Armeni (poate), printre can i hangiul sail,Grusini, Greci din toate unghiurile Grecimii,

caRepublicei,

numai

www.dacoromanica.ro

214 1. G. KOHL

Germani, din multele sate de coloni§tl, ceincunjura. cetatea, Ruslmai ales, adaogimnoi, Malorqf .si Lipoveni pescari,Bulgari,din colonii venite dupa 1812, Francesl (!) §iMoldoveni de-ai no§tri. Dupa ocupatie, spu-nem din partea noastra ca. se puteail im-parti in pescari, putini negustori si multiserbi fugari de pe rno§iile nobililor, gataace§tia din urea pentru orice munca, oricitde grea i de rail rasplatita.

in mijloc, citeva raze de strade drepte,largi, goale. Putine cladiri noua. Casarml sio inchisoare in stil grecesc vechiii, etemp1e3nepotrivite, ca arhitectura, pentru aceastabiata arzare de oamenl saraci, cu multe ne-norocirl §.1 pacate in trecutul lor.

Kohl pleaca sa. vada Boazul, golful deMare. prin care se incheie Nistrul. In caleel gasqte un sat de Alsacieni, cu preot po-lon,marl dqmani al luteranilor necurati, decari se intimpina cu aceiasi limba germana,in alte colonii de acestea ale pustiului ta-taresc.

Pe un caic, cu tot felul de lume, intrecare §i un cersitor moldovenesc... Malul sting,podolic, e de piatra alba, tare, din care s'afacut cetatea ; acestalalt, al Basarabiel, seinfatirazâ jos, hleios. Cocori albi rasar dinmlastine.

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA 215

Noaptea se petrece intr'o coliba' de Grec,vatav de pescarl ru5l, foarte grosolani, \re-sell sj bunt Innauntru, lumina blinda a icoa-nel pazitoare ; afara, pe boaz §i liman, peMarea apropiata,furtuna grozaVal.

Dupa o calatorie prin porturile §i muntitCrimeil, vechiul nostru Crim, calatorul ger-man e iaràY la Nistru, in fata Benderulul,venind din noul ora§ Tiraspol (ecetatea Nis-truluT.).

De la tnceput el vede cetatea Benderul, cuestraric de innalte zidurl §i turnurl groase,rotunde. (lucru curat moldovenesc).esirurY nesar§ite de case joase., ca la Ce-tatea-Alba: satul moldovenesc de supt ce-tatea stapinilor. Citeva bisericl marl, noua'.In cetate sta un regiment de infanterie, cuo baterie. In drg, se vad Moldovenl, Eyre,Armenl, Bulgarl, Maloru§l: impartirea aceastape neamurl e facufa bine. Turd nu malsint de loc, fire§te ; timpurile lor sint amin-tite doar de un minaret singuratec ce seridic dintr'un maidan, linga zidurile Dom-nilor no§tri.

Despre satul vecin, Varnita, calatorul §tiespuie povetl cu privire la Carol al XII-lea.

Oamenil fi adus aminte Inca de dinsul,si s'ar fi vorbind printre el de comorile pe

largo',

sa§i-ar

1

www.dacoromanica.ro

216 1. G. KOHL

care, in beciurT adinci, le pazeste fata deCraiil pribeag, ce-§1 asteapta inca mintuito-rul. Kohl nu se putea intelege insa cu Mol-doveniT, cari erati aid singurul neam de pevremea lui Carol al XII-lea, asa incit putemsa-1 credem si sa nu-1 credem.

La cea d'intaill statie de posta, pe careo numeste Cepradi, cal.-atom] gaseste un til-maciil de moldoveneste intr'o batrinica deloc dintre Sasil Ardealulut Ea va fi vorbitrail, iar invatatul nostru intelege si mai rail.Se bucura insa de orice cuvint ce are oaroma antica ; el lamureste cuvintele acesteaprin impunerea de la sine a 1imbi1 latinelocuitorilor barbarT, ce i se par a fi fostScitl. Masi departe, observatiT, fara pret pen-tru noT, asupra feluluT de imbracaminte silocuinta a eranului romin.

Chisinaul e tinta cea d'intaiil a calatorieT.Han armenesc (iara§T), cu obiceiurT ruse§11:familia gazdeT se indeletniceste cu facereade fiovidld (magiun). Ora§ enorm ca intin-dere, pentru numal 40.000 de ilZus1 marl,Rusl mid, TatarT (vorba sa fie!), Moldoveni,Turd (cu aceste doua neamuil trebuia sase inceapa catastihul), ArmenT (too de fa-mail, hangif si b6rbierf), BulgarT (pucinl, de

www.dacoromanica.ro

'FREI CARTI DESPRE HASARABIA 217

prin satele din jos ; Kohl nurnara 800 defamilii, negustori de vite, cu mii de capetede cireada ki, neaparat, gradinari), Nemti (200de luterani, cu biserica), Francesi (la kcolilenobilimil, trel de toate), Grecl, Poloni, Sirbi,(nici-unul), ki Inca citeva neamuri mai putinnumeroase (ce-ar putea sa fie oare?) D Kohlgasekte cu cale sa spuie ca nu mai sint Turd,dar noi ktim ca in a est vechiti sat ki dr-gukor moldovenesc Turd n'ati fost nici-odata.Pe Evrel II socotekte la 15.000 de oameni(de atunci nurnarul lor s'a inrincit), mai multidecit in Odesa. El fac toate afacerile cu pro-duse. Au o sinagoga ki kepte fcolz. Mesteriide cladirl slut Muscall, cirpacil, Rusneci, ne-gustoril de ce este ki nu este, Evrei ; Tigani1IV exercia mestekugurile indatinate. Cinovnicirusi si boierl moldoveni sail egreco-franco-moldoveni,, dupa limbile in care vorbesc :un Balk, cel mai bogat proprietar basarabean,un Sturdza, o Catinca Ghica, pe care Kohlo socoate a fi sora Domnului muntean deatunci, Alexandru-Voda. El primesc gazetedin Iaki, pe care le cetesc slobod, ca unele cen'aveati nicl o regula de politica in ele, ki des-pretuiesc Chisinaul pentru Iakil stramokilor kipentru noua minune moderna a Odeset Multimahalagii de neamul nostru, in casute cucerdace de lemn ki ferekti impiestrite. in mij-

www.dacoromanica.ro

218 I. G. KOHL

loc, o strada mare, ruseasca, facuta. jure §icu de-a sila ; casele vechi s'aU darimat dinporunca politieneasca, cu termen statornicitin scris pe zidurY, dar putind fi zabovit prinbac§i§urY potrivite.

in imprejurimi, negot de lemne ; exportde 8-900.000 vedre de yin. Proces intresoborul i exarhul basarabean §i Patriarchiade Ierusalim, pentru mo§if ce aduc un venitactual de 15.000 de galbenY, bine saUraU inteles, procesul acesta. Alta, nimic.

Urmeaza o schita istorica asupra Romi-nilor. impartirea pamintultif lor i se pare unlucru foarte hazliii. El scrie spiritual: eCee rnal raU, este ca durerile bieteY terY cuprilegiul uneY vivisectiY ca aceasta vor maltinea Inca mult timp, cacY operatia nu esfir§ita cu totul). El vede timpul cind Ba-sarabia, care e deocamdata oblasi, Tinut demargene, va ajunge o gubernie ca toate cele-lalte, Moldova §i Tara-Romaneasca avindacum rostul de oblast. Titlul Domnilor no§triii suna caraghios ; afla cu bucurie ca. Sturdza --pe atuncf domnia in Moldova Mihaf Sturdza

vine de la sturdz, nume de pasere.

MaT interesante §i maY adevarate sint lucrurile pe care le spune Kohl cu privire 1 a

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARARIA 219

sentimentele Moldovenilor fata de stapinireacea noua ruseasca. El constata tde mirarede multa simpatie pentru cirmuirea turceasca .

I s'ar fi spus cà atimd platia numaT celbogat, pe cind tsäraciT nu dadeati chiar ni-mic. Acuma insa trebuie ca toff sa plateascamal mult, iar cu deosebire ceT saracT,. Cindstim care era regimul darilor de odinioara,cu atitea scutirl pentru boierT i cleridcu apasarea obsteasca a biruluT, vom ziceinsa cà scriitorul n'a nemerit-o bine. Maimulta dreptate are tbAtrinul din Cetatea-Alba, care i-ar fi spus: tE, domnule, boeri-mea s'a facut maT mare,. Venisera, de fapt,o rnultime de proprietarT nol de peste Nis-tru, i acestia nu cunosteati altfel de legaturicu teranif decit acelea dintre stapini1 de su-flete si erbiT Rusiet

Un alt motiv de nemultamire era pretuireain munca realii a celor douasprezece zilede lucru pe an, pe care Domnil Moldoveidin veacul al XVIII-lea le hothisera pentruteranul ce traia pe pamint boeresc. Ca sila noi, dar in masurA i maT mare decitpretuirea in lucru gata a zilef de munca erafoarte impovaratoare pentru locuitorul sätean.tintr'o zi de pilda, un teran, muncind cittrebuie, poate s6. secere 50-60 de snopi.Dar in multe parti i se socotesc pe zi 120

pi

aid,

www.dacoromanica.ro

220 1. G. KOHL

pänä la 200. Plata pa§unilor era prea mare :1 2 copeice pentru o capr i o oaie §i 6o

de copeice pentru un cal sail un boil, pean ). Apol caratul se cerea une on teranilorpana. la Odesa, unde se imbarcail produ-sele cimpilor basarabeni pentru terile Apu-sulul.

In sfir0t, teranul moldovean nu putea savada cu placere striniT, on c erail oarnenlharnicl, stringatorl i cinstitl, orl c faceailparte din tagma vagabonzilor, carora li sedeschisese intrarea in Basarabia, ispitindu-1cu tot felul de privilegil. El se simtiail in-cunjuratl, concuratl amenintatl.

Disertatie asupra porumbulul i mamaligel,apol o schitá a Orheiulul. in felul cum sintcladite din lemn praväliile, in felul cum seface lucrul, in vinzarea de ciubuce, de tabacrasaritean, in ciuddtenia cirnatilor, el vedeo inriurire corientala, turco-tatareasca,.- Eapoate sà nu fie insa nici ma de puternica,nici asa de caracteristica, precum crede dru-metul nostru.

La Orheiti, zugravirea unel certe intredol Ru§l, la Copacenl aratarea imprejurari-lor in care s'a dat bac0§ unul cinovnic. Incasa de potà din ultimul loc, el pretuie§te

c

§i

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA 221

covoarele moldovenqa, cfacute chiar cu malmulta sirguinta decit cele malo-ruse,.

Dui:A ce se minuneaza, farä cuvint, deintinsa intrebuintare a impletiturilor de nu-iele la poporul nostru, Kohl se duce la sta-tia Soratena , unde a petrecut foarte bine.Capitanul de po§ta era un Rus chior ; ne-vasta lu vedea cu amindol ochit 0 era Mol-doveanca. alatorul arata, in descrierea eI,ca era un etnograf foarte curtenitor. El 41ruga gazda cinte i ceva cintece mol-doveneltl, cu efrunza verde ltliac, §i efrunzaverde de matasa,, pe care le da, dupd tal-macirea ruseascA a bunului sot cu jumatatede vedere.

Baltile, unde calatorul e oprit ma1 multtimp de o stricAciune de trasura, au hangiullor armean, cu patru-cinci casute purtindprispe §i lavite i, pe lingâ ele, o odaie debiliard, cu samovar 0 cafea neagra ; por-trete 0 tablours1 patriotice ruse0, privitoarela razboiul, mintuit in 1829, cu Turca. Vi-sitä la coalO: daseal rus, in uniforma degala, cu frumos guler cusut cu fir, cu me-dalil de serviciu i decoratii, cu sabia lacoapsa ca un cavaler, i palárie cu trese,.Multe plecAciura §i ráspunsuri cu mina lapalarie. Batjocura pentru mici Moldoven1,

sa-T

www.dacoromanica.ro

222 T. G. Kom.

cu cari se incepe de la inceput ruse§te §icari nu pot spune limpede unele sunete.Vre-o cincizeci de copil in odal curate, culiartT §i. biblioteci §colare ; intrebari despreSemiramida §i. cei dintr'un timp cu dinsa,despre aritmetica §i geografie. Maf e Incao §coala ca aceasta, apoi una lancasteriana.§i o coala. superioara.

Tirgul numara 9.000 de locuitorf, §i areun vestit bilciti de vite. Se string 8-12.000,ba chiar 20.000 de capete de vinzare. Multevite se cumpara de Austriacl, exportul ba-sarabean in Austria fiind de 50.000 de ca-pete. Un timp, iarmarocul fusese tulburat devestitul hot Tobultoc, un Moldovean, carefusese prins, dupa multe ispravi, de un bo-ier care intrebuinta viclenia. Dintre ceT 4.500de locuitori din anul 1838, 4.000 erail Mol-doveni i EvreI, cam tot atitia din fiecare!learn. NegustoriT eraii de treapta a doua§i a treia. in Balti traiag 26 de boierina§fsi 13 boierT, nobili deplini. Tirgul era infi-2intat pe mo§ia boierului Catargiu, caruia pro-prietarii de case-i platiaii bezmen.

Alta visita la spiterul neamt, a§ezat deopstprezece ani acolo. Pe atunci Basarabiaavea numaT doua spiterif, acum are doua-sprezece.

Consideratif slabe asupra boierilor, raza-

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA 223

silor si mazililor. Lauda a bogatiei c neau-zite , a pamintului basarabean.

De la Baltl in sus, se simte apropiereaBucovinel. Unele monede rusqti scad la pret.Apar Rutenii venit1 din Austria. Cara cusare merg la eNemti,. E mai rnultà ingri-jire si viata in toate.

La LipcanT, pe Prut, e asezata una dincarantine, celelalte fiind la Sculeni, Leova,Reni si Ismail. Ostasi moldoveni in uniformerusesti pe malul drept, ce se tine de Mol-dova. Circiume evreiesti caracteristice.

Un Ewell batrin, nascut in Hotin, undenu merge calatorul, zugraveste viata tur-ceasca de odinioara, in cetate si linga dinsa.Eraii 30.000 de locuitori, pe cind acum,prin anil 1830, traieste in Hotin numaT asasea parte, cel mult. (El spunea cd Tur-cii eraii oamen1 buni, cari stateati linistitTin cetate, lasail pe fiecare in voia lui si nucatail sa. schimbe lucrurile cu de-a sila. Pasasi ceT mari beau multa apa, pe care-o adu-ceati tot de la Prut (!), ca una ce era maTbuna decit cea din Nistru. Si lui ii placeala Hotin cind era copil, pentru ca negusto-ril aduceaii necontenit multime de fructefrumoase si de dulceturi din Constantinopol,i pe atunci puteaT cumpara de douà parale

www.dacoromanica.ro

224 1. G. KOIIL

mai multe zarzare i pere zaharite decitacuma cu o rublaD.

Comparatia intre Prut i Nistru e foartedreapta i frumoasa, cl-Ir nu ne priveste aici,precum nici descrierea vizitiilor de posta,call chic pe malul Prutului, spre Bucovina,pe drumet. Un Grec din Constantinopol,batrin, limbut, umil, fost ciocoiii al Cantacu-zinilor, se roaga a fi primit in coada tea-surii, de unde spune povestl. De cite ori a pareinnainte un boier, Grecoteiul saruta dreaptaevghenistului, dupa ce si-a pus mina la fruntesi la piept, facind complimentul oriental,oferta mintil i a inimil.

Cirezi, herghelil, treieratul grinelor in arilteranestl, o bisericuta moldoveneasca vechela Nigrineç1. Apol Noua-Sulita, cu gra-nita a trei tmparatil. Pina si din Lemberg-ar fi venind lume ca s vada acest locusorinsemnat pu in intilnirea unel luml asa dedeosebite, intre care mijloceste cu cea malmare usurinta, acasa si la dreapta i la stinga,si in sus si in jos, Evreul neamt, care vor-beste ruseste, leseste moldoveneste.

,

si

www.dacoromanica.ro

TREI CART! DESPRE BASARABIA 225

3. Un autor romin contemporan.

in ziarul bucure§tean e Cronica , din acestan, a aparut asupra Basarabiel de astAzI oserie de articole care n'aii fost mal de loctinute in sama, cu toate ca fara indoialaele nu sint lipsite de valoare. Autorul stu-diulul, intitulat : 4 Basarabia §i trecmul el(t 7 1 2 I 905) s , d. Dumitru C. Moruzi, dacanu ma in§el, fost subprefect in Dobrogea,e un Basarabean emigrat in Romania, carecunomte imprejurArile din tara sa de obir0eInca de prin 1850-60. D. Moruzi scrie bine,foarte colorat 0 energic, in icoane splendideune orl, de 0 Mfg ingrijire ; dsa are cu-no0intl de politica foarte intinse 0 dove-dqte o iubire de neam pe care n'o intu-neca nici anumite rindurl nealteptat de bat-jocuritoare pe care le arunca amintiril acelulcortegiu al luT tefan-cel-Mare, din Iulie 1904,care a fost pus la cale cu gindurile cele malbune 0 a mi§cat adinc, lasindu-li urme trainice,pe multl oamenl, dintre aceia tocmal,pentrucari cortegiul istoric era mal ales pregatit.

Fire§te ca' nu pot avea de gind sa repro-duc partl intregi din frumoasa carte, plinade invataminte, a d-luY Moruzi. Vreail sanotez numal unele informatil noua, care se

4031 15

www.dacoromanica.ro

226 UN AUTOR ROMIN CONTEMPORAN

vor infati§a ca maT pretioase, fiind pusealaturI cu acelea din cartile germane ce amanalisat i cu notele basarabene ce formeazatemeiul acestel lucrart

D. Moruzi t1 arata parerea de rail caRominil din alte partI cunosc prea putinBasarabia, ca poetil acestuI popor n'ati cin-tece i pentru dinsa, 0, in treacat, IT in-dreapta pe totT spre cRautul poetic 0 aco-perit cu galbenele florT ale nufarulul, cu al-bele corole ale crinulul de apa, curgind intaina printre stincile innalte i paduroaseale OrheiuluI,, spre bisericuta tainica delinga Tribujeni, sapata intr'o stinca innaltade peste o suta, de metri de la nivelul apelorvisatoare ale RäutuluID, spre adinciT codriTde vitejie aT Biculut Am reprodus descrie-rile puternice ale autoruluI, fiindca nu mi-afost dat si mie sà \rad aceste locurt

Teranul se pare celuT maT no povestitordespre Basarabia, neschimbat in moldovenialust mindra. Nimic nu-1 poate clinti, ap cumsint inca imprejurarile in Rusia. Prin lo-curile unde sint tirgurT nouà (Fole§tT, Un-ghenT, Leova, SculenT), Evreil i vagabonzilce se hranesc din misitie i contrabanda,administratia de cinovnicT, ce miroasa prada,ramln de o parte, ca in alta arä. Boierul,

0

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA 227

daca e rus sail rusificat, nu poate face altadecit trinteasca lul curtI albe, cu tini-chea albastra i verde in cap, i s prefaca.muscale§te, cu turnurI ca cepele, vechea bi-seri& moldoveneasca. incolo, un hotar ne-vazut trece intre el §i satent Preotul, dacanu tie omanete, e un strain : II calca inbiserica numaI femeile i copiiI, cari §i eIn'ati a face decit cu icoanele, §i nu cu slujba.Si maI strain e dascálul de la §coala, carese incredinteaza räpede cá Moldovenil sintpro§tl, I§I iea leafa i lasá o munca zädar-nica; firile maI nobile prind interes pentruace§tI cpro§tI, §i se trezesc intr'o dimineatac. aduc gramatia romäne§tI de la Ia§1, casa vada ce zace in limba §i sufletul cpro§-tilori. Functiile nu-T atrag. Rare orT sä-teanul se lasà a fi ales pentru zemstvo, con-siliul judetean permanent, care hotare§tedespre drumurl, §colI, biserici §i ajutorareain tot felul a locuitorilor.

De viata politica n'aii nicI-o ideie. Setiü oament din satul, din Tinutul lor, de

linga apa ce trece supt ochil lor: Hotineni,Orheienl, Soroceni, Codreni, Bugecenl, La-pu§nenI, Pruteni, ca acum citeva sute deant Cred in Dumnezeti si in eirnparatul,,care e mare i puternic i sta. undeva. Facoaste de la 1877, pina §i in stralucitele re-

sA-§I

i

www.dacoromanica.ro

228 UN AUTOR ROAN CONTEMPORAN

gimente ale gardel, dar se intorc acasa ace-ia0 buni Moldoveni caH plecasera. Cu sol-datil de pe la granita a§a de strasnic pa-zita, cu obiepticit, nu-0 märità fetele : maibine tle-ar da Prutulul,. Pe cel ce yin inmijlocul lor, lucratorl, coloni§ti, nu-I tin insama deocamdata, ci-i a§teapta sa vie lalimba, la datina moldoveneasca, fara de carenu se poate fratie §i. incuscrire.

Despre Romania, spune d. Moruzi ca. elar avea pareri stricate §i rele, ce li s'ar fi

pus innadins in cap. Rominil ar fi pentruel un neam de Moldoveni amestecati cuUnguri §i Bulgari, regele, Craiul lor, unstrain, un Neamt, de altà lege, fost (The-neral imparatesc, la Plevna ; de aceia nus'ar fi uitind peste apa tinchisa D acum aPrutului. Altfel, ar fi cei mai buni gazdui-tori ai oricarui drumet ce vine cu graiii ro-manesc pe buze.

Scurta mea experienta nu mi-a aratataceste rataciri la terani. Mi s'a parut caei cred numal intr'un mare neam moldove-nesc, ce se intinde in sus, in jos, in dreapta,in stinga, peste Nistru i peste Prut, pináunde incep liftele. Unil au stapinire mus-caleasca, altii alt fel de stapinire, pe caren'ai de unde sa.-1 stii bine. Mine, daca s'ardeschide Prutul, aceasta stralucita rninune

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA 229

ar fi pentru din0I un fapt obiruit, ca 0cum lucrurile, dupg o mica zabava, §i-ar filuat iara§T infati§area fireasca, lasata de laDumnezeii.

Poate ca d. Moruzi da un prea mare roltirgovetilor de odinioark_din mijlocul caroras'ar fi desfacut aceT mid cinovnicl, maT Mus-call decit adevaratiT Muscali, plinf de despretpentru e Maldavanii, din cari se coboara,fara alt gind decit leafa 0 cistigul de pelinga leafa, pe cari-I descrie cu atita haz.Asemenea indivizi de specula, cu natia noua,nouta, vrednicl de colegil lor ru§l pe cari-Icunoa0em din rninunatele schite ale lift Ce-hov,dobitoace vesele cind sint grase, tristecind sint slabe,vor fi venind 0 din rindu-rile mahalagiilor de odinioara, dar poate maTmult din ale nobililor decazutT si ale puti-nilor terani ambitio§I. Cad nu prea se vededin ce clasä orarneasca ar fi putut sa vie,intr'o tara unde nu eraii decit cetatT turce§tl0 tirgurT fara nicl-o insemnatate §i Inca depe la 1812 cople0te de Eyre.

Boierimea e bine cunoscuta d-lul Moruzi,care, din cea mal innaltá boierime el insusl,a cunoscut Inca de prin anil 1850 maT toatefamiliile nobililor rominf ai BasarabieT, pe unIorgu Ba4, care 0-a lasat pentru un orfelinat

www.dacoromanica.ro

230 UN AUTOR BONIN CONTEMPORAN

curtile din Chi§inaU, unde autorul a vazutde mult gvastul salon cu sticle colorate,,pe un Iordachi Catargiu, care a primit lael, in 1877, pe imparatul care mergea larazboiti, pe atitia altil cari, dinteo generatieacum disparuta, cse faliaU de a fi boiertmoldoveni, vorbind intre el romane§te, traindromane§te in casele lor, §i aparind numelebun al neamulul chiar atunci cind se fkeaila tägadui, pentru a se innalta, legatura lorcu dinsul, ca Petrachi Che§cu, meal reginelNatalia. Ace§t1 boierl, cari apucasera vremeai turceasca, in Basarabia, samana bine cugeneratia contemporana cu el, foarte putinaustriacita, a boierilor romini din Bucovina.

Ni se arata apol cum fiil acestor boierIail trebuit sä urmeze Universitati ruse§tI, saimbrace uniforma de cadetl in regimenteleTarulul, numai ca sa ramiie nobili §i. sà sebucure de multele drepturI care au ramas[Ana astazi in minile acestei clase. Acum sefacura §i unele casátoril cu familil de contisail de coloneli, de generall. Dar iubirea depamint n'a disparut odata cu iubirea deneam : ofiteril ail lasat steagul §i au venitsa plugareasca acel e negru §i manos pa-mint basarabeani , in care li se coborisera pa.-rintii ; tinerii functionael, invätati prin pen-sioanele pentru nobilime saU trecutI prin

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA 231

Universitati, ail cerut sa fie alipiti pe lingaguvernul basarabean, indatä ce au avut tit-lul ieften de casesori de colegiu 3. Astfel s'aformat o a doua generatie de boieri rominibasarabeni, care traia pe linga strainii dintoata lumea; despre intolirea cArora cu mosiiluate ieftin si cu caftane cumpArate usor vor-beste d. Moruzi intocmal ca §i dr. Zucker, acumoptzeci de ani. Nu se uità nicI acer e gene-ro§i, nemulcamiti, a cAror viata risipita. far-AnicI-o indreptare, se inneaca in filantropia dul-ceaga sail in nihilismul salbatec. Cel dinurma gustarA cplacutele casemate ale for-tarete'l Petropavlovsc sail manoasele cimpiIale Siberief, gasindu-se cu totii in seara vie-Oh ca autorul epe pamintul Rom5nie1libere, cu ceva ilusiuni perdute, dar cu acelas1foc in inimi §i acela§1 dor de propA§ire pentruneam D .

Reformele lui Alexandru al II-lea, care, dez-robind pe teran, intemeie judecAtoriile depace (mirovol sudi, iar, pentru teranul nostruluator in ris : emirautä sfredeiac 3) si daduadministratia Tinuturilor in mina adunariloralese numite zemstvo 3, sill, daca nu ademenila politica pe o mare parte din boierime.Insufletite de un spirit liberal, de un demo-cratism sincer si de dorinta de a náckji au-tocratia, aceste adunarT, cu dezbaterile si

www.dacoromanica.ro

232 UN AUTOR ROMIN CONTEMPORAN

protocoalele lor in rusete, ajutarà la des-nationalisarea clasei de sus.

Astazl ea cete§te cind cete§te --numalin limba ruseasca. Ruseasc54 e §i politica.La mica R orn5nie §ubreda, care a fost suptTurd §i. despre care parintii credeail c5 arputea ajunge supt Nemtii letini, nu segindesc. Unit ar fi §tiind ea' aceasta teri-parà s'ar deosebi prin u§urgtatea femeilor§i u§urinta despArteniilor (unde e0, d-leAurel Onciul, insult5torul damelor rornine,pentru ca a ti se bucure inima de om ci-vilisat ?). Cum s'ar zice, curatul Muscal pra-voslavnic s,i curatul Austriac purtkor de . cul-tufa, se unesc foarte bine in planul de aumplea mintea bietilor Rornint din cartilelor cu astfel de pr5p5stil §i de necuviintI.in Basarabia, nobilil de modà nou5 s'ar ru-§ina chiar de obirOa lor moldoveneased, ce-Ipune alaturea cu teranul ecap de boti,, s,i

ar schimba numele lor daca nu i-ar opriecartea de air), arhontologia provinciel incare ele sint insemnate ; dar el ail mare bu-curie daca pot adAugi cite un mare numerusesc, ce li vine dupá mame sail bunice.Totu0 d. Moruzi aminte§te pAstrarea datineiin mincare, in serbätorirea zilelor marl, p5s-trarea iubiril pentru duioasa noastra doiná,

www.dacoromanica.ro

TREY CARTI DESPRE BASARABIA 233

pe care t patriotil ru§1 cu ideY panslavisteo ascultail cu ochiI plini de lacrimY,.

Aceasta e starea sufleteasca a acestel clase,de care trebuie sa ne pese mult maY putindecit de clasa cea mare, puternica si mun-citoare a terAnimii, care a ramas insa nea-tinsa. (La portile Chisinau1u1, in jurul ora-§elor de provincie, ca §i in satuletele celemaY departate, pretutindeni unde a fost sailunde s'a infiintat din nal vre-un sat roma-nesc, romanesc ramine pentru vecie, ca port,1imb6. si obiceiuri. ,

Si strainiI ?Despre dinsi1 se vorbeste numaI in trea-

cat, de la negustorul catap (casap, de fapt;negustor de vite §i de 01), care veniindata. dupa1812 de peste granità, pina la functionaril,muscalI, desi, nemtl, armeni si haholl, (ru-ten1). Tot asa de putin se spune despre ac-tiunea guvernuluI, slaba si netrainica. Wela 1812 la 1877 nu s'ai1 facut in toata Ba-sarabia de cit 715 sanjenl de sosea, pe omlastina de ling-A ChisinAti, si aceasta pen-tru cä se innomolise in acea mlastinA tra-sura imparatului Alexandru Liu., Ne adu-cern aminte cum acelas1 Alexandru I-iii aadus improvisarea gradinil publice de laChisinati. Strainil ail dat Basarabiel numat

www.dacoromanica.ro

'234 UN AUTOR ROMIN CONTEVPORAN

o spoiala de posomorire, ala de du§mana fi-rii noastre, in strade, case §i obiceiuri.

E caracteristic 0 acest lucru, ca se poatescrie, vorbind numg despre Romini, o car-ticica, altfel a§a de complecta, despre aceastaBasarabie, pe care trebuie s'o cunomtembine, in a§teptarea viitorulul.

www.dacoromanica.ro

Pentru Basarabia se maI pot intrebuinta celedoua lucrarT ale d-luI Zamfir Arbore : 4Basa-rabia in secolul XIX, (1899 ; cu harta) 0 eDic-tionarul geografic al Basarabiel$ (1904). Des-pre ele se poate zice 0 poate numaIaceasta ar fi drept a d. Arbore a facutce l-ail ingaduit mijloacele. Pentru trecut,cuprinde aproape tot ce e mal insemnat scrie-rea mea 4Studi1 istorice asupra Chiliel i Ce-tatil-Albe $ (1900).

Ilustratiile sint luate dupa frumoasele cartfpo§tale ilustrate ale firmeI Wolkenberg dinChiOnail, precum 0 din lucrarea ruseascaasupra BasarabieY, partenitoare 0 foarte proas-ta, a lu'l Batiu§cov. Una singura. e din cu-noscuta calatorie in Rusia-de-sud a lu'l AnatolDemidoff, care a scris in frantuze§te.

www.dacoromanica.ro

TABLA LOCURILOR

AAkkerman. V. Cetatea-Albit.

Willi, 9, 40 i urm., 135,210-1, 221 0 U.

Bender, 78, 97, 139 i u.,211, 215 i U.

Bic (ro, to8, 143, 156.Bo !grad, 177-8.Brates (lac), 184-5.Bugeacul, 156 0 U., 199, 227.BillbOaca, 143-4.

Cahul (lac), 17 9-80.Camenita, 28, 196-7.Causani, t6i i u.cCepradis, 216.Cernauti. 194-7.Cetatea-Alba, 78-9, 148 si

u , 172,179, 211 0'1,219.Chilia, 179.

34, 63, 83, 94,97, 99, 103 u , 16o,192-3, 195, 197-8, 211-2,216 0 U., 223-4.

Chitcani (manlstire), 44,166.Cirstinet, 16.Codrul Chigheciului, 227.

Comrat, 177.Copiiceni, 220.

Ditnutenl, 43.Dinkuti, 24 u.Duhasari, 97.Dubna, 64.Dunkre (r.), 18 u.

FlorestI, 57, 63.Folesti, 226.

Grkcliste (mkniistire), 95-6.Gum Bicului, 143-4.Gura Prutului, 284.

Hagiuma, 166.Hlrjauca 69.Hmilov, 30.Hotin, 7 0 urm., 53, 67, 75,

159,196-7,199, 211, 223-4,227.

Ialpub (r. lac), 179-80.lankuci, 44.

18i,

$

(miiniistire),

$ i

Chi5i019,91

31

www.dacoromanica.ro

238

Ias1 (Tinut basasabean), 211.Ismail, 157, 179, 223.

Llipusna, 227.Leova, 223, 226.Lipcanil Benderului, 166.Lipcanii Hotinuld, 44, 123.

MAlinesti, 16.MAnzill;ga, 39.Mirenl, 143.Mohigii, 46.

Necilibuliti, 16.Nistru (r.), 70,

165-6, 213-5.Noua-Sttliti, 4

195-6, 224.

8o si n.

si rt., 41,

Ocnita, 46.Orhel, 83-5, 195, 211, 220-1,

226-7.Oroftiana (T. Dorohoi11), 42.Otacul Nistruld, 123.Ovidiopol, 148, 212.

PIrcani, 64.Pesten& (Man listire), 95-6.Prut (r.), 223-4, 227-9,

ftRgchitna (r.), 9.Ridiuti (T. Dorohoiii), 42.

Rliduleni, 64.Rascov, 88, 90-I, 95.Raid (r.) 53, 58, 97, 226.Rani, z6o, I76,17g,i U. 223.Rezina, 46, 94-5.Romanciuti, 44.

SaharnenY (ranlistire), 98.Sculenf, 193, 223, 226.SerKutT, 16.SfIrlildanf, 166.Sofia, 46, 197.eSoratenaa, 220.Soroca, 57, 59 i u., 159, 227.

Tarigrad, 97.Tarutino, 177.Tiraspole, 155, 2 I 5.Tlrnova, 46, 197.Tribujem, 226.

1LI

Ungheni, io8, 136, 226.

VIdeni, 64.Vadul-lul-Jora, 83.Vadul-lui-Voda, 83, 86, 94.Vadul-lui-Troian, 177.Varnita, 144-5, z6r, 215-6.Viiscluti, 44.Volova, 64.

Zarojenl, 16-7.

L

M

N

o

P

S

T

V

Z

www.dacoromanica.ro

TABLA COP R INSULUT

Pag.Cap. Litt. Tinutul Hotinulut I

1. Spre Hotin . . 32. Hotinul 22

Cap. II. Tinutul RN lilor. 371. Spre BII 10 392. Bil ltile 502. Spre Soroca 59

Cap. III. Trnutul Sorocer . 611. De la FloreoI la Soroca 632. Soroca 713. De la Soroca la Vadul-lul-Vodit 86

Cap. IV. Tinutul Chifindulur 1011. Spre ClnOnah ........ . 1032. ChiOngul 1 10

Cap. V. Ttnutul Benderulul eau' Tighiner 3411. Spre Bender 1432. Benderul 151

Cap. VI. Bugeacul 163i. Spre awanT 1652. Spre Kee 1764. Hotarul nedrept i8o

Cap. VI I. Tret cdrir dariore Basarabia 189T. D-rul Zucker 1912. I. G. Kohl 2123. Un autor romln contemporan 225

.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro