ROMANTISMULRomantism istoric – sec. al XIX-lea, în Europa ca o reac ie împotriva clasicismuluiț

Romantism tipologie – exprimă o coordonată eternă a sensibilită ii umaneț

Trăsături:- Cultivarea sensibilită ii, a particularului, individualului;ț- Subiectivism, valorificarea surselor subcon tientului;ș- Stil spontan – confesiunea directă;- Imagina ia – cale de acces la adevăr i esen e;ț ș ț- Gust pentru extatic, fantastic, supranatural, reverie;- Mărci ale eului liric des întâlnite;- Personaje atipice, insolite, excep ionale, în împrejurări excep ionale;ț ț- Limbaj familiar, popular, puternic individualizat, expresiv;- Lexic bogat, care cuprinde elemente din toate nivelurile limbii;- Perceperea unei diversificări tematice: iubirea, natura, condi ia geniului;ț- Noi categorii estetice: sublimul, grotescul, macabrul;- Valorificarea folclorului, a mitologiei na ionale;ț- Descoperirea istoriei subiectivizată, mitizată – evaziune în trecut, tradi ie;ț- Descrierea ca mod principal de expunere – primatul sentimentelor asupra ra iunii;ț- Atmosferă romantică, plină de pasiune – cadru natural feeric;- Figuri de stil i imagini artistice diversificate; contemplarea naturii;ș- Elemntul principal de compozi ie – antiteza;ț- Procedeu caracteristic: evadarea din realitate prin vis, somn = mit oniric;- Trăiri interioare intense, armonizate cu peisajul naturii protectoare;- Motive literare: motivul lunii, motivul nop ii, motivul cuplului;ț- Infinit spa ial i temporal;ț ș- Structură: rimă specifică, ritm liric, măsură bine-delimitată;- Specii cultivate: medita ia, elegia, pastelul, oda, balada, proza istorică;ț- Amestecarea genurilor.

Reprezentan i:ț Victor Hugo, La Martine, Alfred Musset, Biron, Shelle, Heinrich Hein, E.A. Poe, Mihai Eminescu, Petoefi, Sinkievici, Leopardi, Novalis, Puskin, Lermontov.

Dacia Literară: manifest al curentului, „Introduc ie la Dacia Literară” - M. Kogălniceanuț Ideologie promovată:- Unificarea culturală sub semnul literaturii;- Necesitatea spiritului critic;- Combaterea mediocrită ii;ț- Promovarea direc iei na ionale: istoria, natura i folclorul.ț ț ș

Lirica eminesciană:- Gama lirică: intui ia viitorului, ecouri mitice, istoria i peisajul românesc, folclorul, ț ș

tiin a i filosofia veacului, în elepciunea vechilor;ș ț ș ț- Teme i motive romantice: titanism – marile geneze, prăbu irile cosmice (universul,ș ș

timpul), condi ia geniului i a artei, natura i dragostea; călătoria cosmică, îngerul iț ș ș ș demonul, zburătorul, luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, haosul, nebunia, speran a, visul, iubita, marea, durerea, cugetarea, noaptea;ț

- Arta narativă: exaltare, extaz, vis, duio ie, luciditate, satiră, revoltă, sarcasm;ș- Condi ia geniului: eviden iază latura socială a problemei – Filosofia lui ț ț

Schopenhauer;

Geniul: Nefericit, neîn eles, aflat în ve nică opozi ie cu omul banal, efemer; ț ș ț Inadaptat la regulile de convie uire obi nuite – izolat, însingurat;ț ș Neîmplinit pe plan emo ional i erotic; ț ș Înăl at la nemurire pentru suferin a lui;ț ț Înzestrat cu inteligen ă, obiectivitate, capacitatea de a- i depă i sfera;ț ș ș Aspiră către cunoa tere, spre absolut;ș Are posibilitatea de a se sacrifica în vederea atingerii unui ideal; Contemplativ, meditativ, înglobează cultura, geneza universală, crea ia;ț Prin zbor, î i con tientizează condi ia superioară.ș ș ț

Omul comun: Sociabil, adaptat, subiectiv; Fericit, împlinit; Efemer, banal; Caracterizat prin instinctualitate; Nu î i poate depă i condi ia umană.ș ș ț

- Procedeu relvant – antiteza (om obi nuit – geniu, plan real – plan oniric/cosmic);ș- Opere literare reprezentative: Luceafărul, Floare albastră, Scrisoarea III.