Romantismul

8
Romantismul Romantismul (numit și Perioada Romantică) a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea , atingând apogeul pe la începutul anilor 1800 . În mare parte o reacție împotriva Revoluției Industriale , cât și împotriva normelor politice și sociale ale Iluminismului . Își face cel mai simțită prezența în artele vizuale, literatură și muzică, dar de asemenea a avut un impact și asupra istoriografiei, educației și istoriei naturale (științele naturii). Anumiți autori neoclasici alimentaseră deja un sentiment așa- zis romantic înainte de răspândirea sa efectivă, fiind numiți de aceea pre-romantici. Printre aceștia se află Francisco Goya și Manuel Maria Barbosa du Bocage . Romantismul apare inițial în zona care va fi mai târziu Germania (mișcarea a avut și ea o importanță fundamentală în unificarea germană prin mișcarea Sturm und Drang) și în Anglia. Romantismul s-a manifestat în forme diferite în diferitele arte și a marcat în special literatura și muzica (deși romantismul s-a manifestat în aceste arte mai târziu decât în altele). Când curentul a ajuns în școli, au apărut critici împotriva idealizării de către acesta a realității. Datorită acestor critici a apărut mișcarea care va da naștere realismului . Arte plastice Conform lui Giulio Carlo Argan în opera sa Artă modernă, romantismul și neoclasicismul sunt pur și simplu două fețe ale aceleași monede. Pe când neoclasicimul caută idealul sublim, sub o formă obiectivă, romantismul face același lucru, prin subiectivizarea lumii exterioare. Cele două mișcări sunt legate, deci, prin idealizarea realității. Primele manifestări romantice în pictură vor apărea când Francisco Goya începe să picteze la pierderea auzului. O pictură cu tematică neoclasică precum Saturn devorându-și fiii, de

description

Prezentare generaladefinitiereprezentantieminsecu

Transcript of Romantismul

Romantismul

Romantismul(numit iPerioada Romantic) a fost o micare artistic, literar i intelectual aprut n Europa pe la sfritulsecolului al XVIII-lea, atingnd apogeul pe la nceputul anilor1800. n mare parte o reacie mpotrivaRevoluiei Industriale, ct i mpotriva normelor politice i sociale aleIluminismului. i face cel mai simit prezena n artele vizuale, literatur i muzic, dar de asemenea a avut un impact i asupra istoriografiei, educaiei i istoriei naturale (tiinele naturii).Anumii autori neoclasici alimentaser deja un sentiment aa-zis romantic nainte de rspndirea sa efectiv, fiind numii de aceea pre-romantici. Printre acetia se aflFrancisco GoyaiManuel Maria Barbosa du Bocage. Romantismul apare iniial n zona care va fi mai trziuGermania(micarea a avut i ea o importan fundamental n unificarea german prin micareaSturm und Drang) i n Anglia. Romantismul s-a manifestat n forme diferite n diferiteleartei a marcat n special literatura i muzica (dei romantismul s-a manifestat n aceste arte mai trziu dect n altele). Cnd curentul a ajuns n coli, au aprut critici mpotriva idealizrii de ctre acesta a realitii. Datorit acestor critici a aprut micarea care va da natererealismului.Arte plastice

Conform luiGiulio Carlo Argann opera saArt modern, romantismul ineoclasicismulsunt pur i simplu dou fee ale aceleai monede. Pe cnd neoclasicimul caut idealul sublim, sub o form obiectiv, romantismul face acelai lucru, prin subiectivizarea lumii exterioare. Cele dou micri sunt legate, deci, prin idealizarea realitii. Primele manifestri romantice npicturvor aprea cndFrancisco Goyancepe s picteze la pierderea auzului. O pictur cu tematic neoclasic precumSaturn devorndu-i fiii, de exemplu, prezint o serie de emoii pentru spectatorul pe care l face s se simt nesigur i speriat. Goya creeaz un joc de lumini i umbre care accentueaz situaia dramatic reprezentat. Dei Goya a fost un pictor academic, romantismul va ajunge mult mai trziu la Academie. FrancezulEugne Delacroixeste considerat a fipictor romanticprin excelen. Tabloul suLibertatea conducnd poporulreunete vigoarea i idealul romantic ntr-o oper care este compus dintr-un vrtej de forme. Tema este dat de revoluionarii de la1830ghidai de spiritul Libertii (reprezentai aici de o femeie purtnd drapelulfrancez). Artistul se plaseaz metaforic ca un revoluionar din vrtej, dei vedea evenimentele cu o anumit rezervare (reflectnd influena burghez asupra romantismului). Aceasta este probabil opera romantic cea mai cunoscut. Cutarea de exotic, de neprimitor i de slbaticva reprezenta o alt caracteristic fundamental a romantismului. Exprimarea senzaiilor extreme, paradisurile artificiale i naturaleea n aspectul su rudimentar, lansarea n aventuri i mbarcarea n nave cu destinaia polilor, de exemplu, i-au inspirat pe anumii artiti ai romantismului. Pictorul englezWilliam Turnera reflectat acest spirit n opere precumFurtun pe mareunde apariia unui fenomen natural este folosit pentru atingerea sentimentelor menionate mai sus. Alii, folosind figuri mai mici au ales pictura istoric, cum ar fiSalvator Rosa, care picta n maniera luiClaude Lorrain, artist baroc trziu cu elemente romantice n picturiLiteratur Romantismul a aprut prima dat n literatura german concomitent cu apariia clasicismului i interacionnd cu acesta. La sfritul secolului al XVIII-lea a aprut i n literatura englez,iar n anii 1820 n literatura francez i rus. Una din caracteristicile romantismului este faptul c se mpotrivete clasicismului. Tema central a romantismului este idealul i dorina de libertate, individul i autoexprimarea sunt promovate n prim-plan. La romantici, personajele aparin tuturor categoriilor sociale, nu exist tipuri umane, ci individualiti. Se pune accent pe individualitatea creatoare, afirmarea originalitii i a sensibilitii. Temele predilecte romanticilor sunt: iubirea, natura, istoria, folclorul autohton, condiia omului de geniu, moartea, singurtatea, revolta mpotriva condiiei umane. Romanticii resping convenii n opera literar impuse de clasiciti, cum ar fi regula celor trei uniti: de loc, de timp, de aciune, resping tipologia uman, alegerea personajelor din nalta ptur a societii. Romanticii sunt pasionai de mister, de exotic, au gust pentru macabru, creeaz personaje i situaii excepionale. Motive romantice, precum: lacul, codrul, izvoarele, stnca, teiul, salcia, luna, stelele, floarea, noaptea, visul, reveria. Eul romantic evadeaz din realitate n vis, n fantezie sau n reverie, este evident interesul pentru mituri, simboluri. Fundalul istoric este dat de dezamgirea izvort dinRevoluia francez, apoirzboaiele napoleniene.Caracteristicile generale ale literaturii romantice: prezena eului liric n textele literare, subiectivitatea tririlor exprimarea cu prioritate a sentimentului i sensibilitii libertatea creaiei, absena oricror reguli sau constrngeri estetice (prezente la clasicism) ntoarcerea spre trecut i adoraia trecutului, n special al evului mediu i goticii mbogirea limbajului poetic cu regionalisme, neologisme i stilistic exprimarea specificului naional n literatur tendina de a prezenta istoria ntr-o lumin ideologizat, glorificarea eroilor i libertii apar multe opere care au loc n peisaje, culturi, personaje si ri exotice care reflect dorina de evadare din viaa real descoperirea folclorului naional aspiraia spre absolut (iubirea perfect, libertatea deplin i cunoaterea total) apar culegerile de basme i folclor naional i includerea limbajului popular n literatur teme romantice: viaa, moartea, iubirea, libertatea, exotismulLiteratura romn romantic nliteratura romn,romantismulse face simit prin intermediul scriitorilorpaoptiti(Ion Heliade Rdulescu,Costache Negruzzi,Vasile Alecsandri,Alecu Russo.a.). Influenele curentului persist mult timp dup declinul su n culturilevest-europene, atingnd punctul culminant n opera luiMihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european.

Romantismul s-a manifestat n literatura romn n trei etape:1. preromantismul (cunoscut i ca romantism al sciitorilor paoptiti sau de tipBiedermeier)2. romantismul propriu-zis (eminescian sau romantism nalt)3. romantismul posteminescian

Reprezentani: Mihai Eminescu Mihail Koglniceanu Constantin Negruzzi Vasile Alecsandri Dimitrie Bolintineanu George Cobuc Octavian Goga Alexandru Macedonski Barbu tefnescu Delavrancea

Prezint caractere proprii, specifice condiiilor socialei politice din ara noastr. Mai nti trebuie remarcat faptul c la noi, romantismul, cu toate capredomin, coexist alturi de clasicism i realism. La scriitori ca Alexandrescu, Negruzzi, Alecsandri, gsim, alturi de atmosfera romantic dominant i elemente clasice sau realiste.n aldoilearnd,romantismul,n aranoastr, estestimulatorullupteipentrueliberare ialdeteptrii contiinei naionale. Literatura romantic din perioada paoptistnu se pierdenzugrvirea zbuciumului i a cutrilor intime, ea este o literatur angajat, pus n slujbaidealului naional. Romantismul romnesc apare ca o micare unitar, cu un program binedefinit, care ridic literatura noastr de la ncercrile minore ale Vcretilor,la geniuluniversal al lui Eminescu.n evoluia micrii romantice din ara noastr, se pot distinge mai multe etape. ntr-oprima etap, preromantic, scriitori cum sunt Vasile Crlova, Heliade Rdulescusau Gh.Asachi prezint o literatur a ruinelorcu un uor regret fade un trecut eroic care poateservica exemplu al luptei prezentaten care visul, fantasticul i meditaia primeaz.O a doua etap, momentul paoptist propriu-zis, aduce o poezie liric, militant, patriotici vizionar, de evocare istoric, cu rdcini adnci n bogatul filon folcloric, aa cum apare lascriitori ca Blcescu, Bolintineanu, Alexandrescu, Russo,Koglniceanu, Alecsandri saulaardeleanul Andrei Mureianu.O a treiaetap postpaoptist cnd burghezia realizeaz monstruoasacoaliie trdndmasele populare, duce la maturizarea estetic a romantismului, dar i la o reacie critic ipamfletar fa de societate sau platitudini elegiace, pesimiste chiar, de refugiu n natur imitologie, aa cum se manifest lagenialul nostru poet Mihai Eminescu.Filonul romantic, camanier de creaie i atitudine fa de via, se prelungete apoiimai trziu prinopera lui Obodescu, Hasdeu, Macedonski, Goga, Sadoveanu.Principalele caracteristici ale romantismului romnesc paoptist rmn patriotismul ilupta pentrurealizareaidealului naional,ocontiinmilitarceteneasc, oinimoasdruire islujirea poporului.Specificitatea romantismului romnesc se exprim n specii literare ca doina i balada deinspiraie popular, meditaia i elegia, drama, legenda istoric i poemul n versuri sau nproz i se concretizeaz n opere de aparte inut estetic i nalt mesaj patriotic. Operelereprezentative pentru romantismul romnescsunt:Poezii populare ale romnilor, CoanaChiria la Iai(Vasile Alecsandri), Cntarea Romniei (AlecuRusso).

Principalele caracteristici ale romantismului universal:-romantismul nltur i neag normele si metodele prescrise de clasicism; nu existdect legi generale, specifice artei literare n sine, izvorte din natura compoziiei sau a subiectului tratat-fatde supremaialegiiiaunuiraionalismrece,romantismulafirm primatulsubiectivitii, al sentimentului i fanteziei creatoare, al spontaneitii si sinceritiiemoionale.-izvoarele de inspiraie, cai temele operei literare sunt mult lrgite, dndu-se oateniedeosebita tradiiei populare, istoriei si folclorului, considerate ca manifestri specificeale genului popular; natura, cu totul ignorat n literatura clasic devine obiect deadmiraie i mijloc deexprimare a sentimentelor.-personajele sunt luate din toate categoriile sociale, cu precdere oameni din popor saucare reprezint interesele i lupta poporului. Romanticii i manifest preferina pentrupersonaje excepionale care impun, fie prin grandoare si noblee sufleteasc, fie prinsluenia lor fizic (Cocoatul de la Notre Dame de Paris) sau decaden moral. ntoate cazurile personajele sunt atent individualizate, zugrvite n complexitatea vieiisociale si psihice, n continu i,adeseori, neateptat transformare.-n timp ce clasicismul condamn limbajul popular, socotind unele cuvinte inestetice ivulgare, romancierul introduce n literatur un limbaj metaforic, un vocabular comuni suculent, ca i noi categorii estetice, ca urtul, grotescul n opoziie cu frumosul,feericul sau fantasticul, pentru c antiteza i contrastul sunt procedee specifice arteiromantice. Antiteza nu o gsim numai n conflictul operei sau ntre personaje diferite:adeseori acelai personaj este creionat n trsturi contraste un fizic frumos ascundeun suflet murdar i pervers, n timp ce ofigur respingtoare are un suflet nobil.-genurile i speciile literare respectate riguros de clasicism sunt supuse unor fuzionriitransformriinedite:lirismulesteintrodusnepicidramatic,comiculesteamestecat cu tragicul; n aceiai poezie liric pot fi gsite elemente de od, imn,meditaie, satir sau pastel; nproz apar elemente de poem, depeisaj pitoresc zugrvitcu lirism,ntr-o aciune captivant, adeseori aventuroas; ndram asistm la unconflict violent n care se nfrunt eroi antagonici care cultiv tirada retoric, iaraciunea se ncheie adesea printr-o lovitur deteatru.

Particulariti ale romantismuluiGlobalprivindromantismulafostomicarecontientadeeansiimaicuseamde ceea ce opunea sistemului de ideiestetice pn atunci n vigoare.Sub semnul romantismului ca o particularitate apareSub semnul romantismului ca o particularitate apare drama romantic. Se afirm cVictor Hugo este teoreticianul ei tumultos. Drama romantic apare n urma unei evoluii lentecu origini n tragedia clasic. Pe parcursul acestei evoluii ntlnim drama burghez, comedialacrimogena imelodrama.Visul, viziunile, ntmplrile supranaturale, atraciapentru elementul oculti gsete locul n producia dramatic, sfidnd uneori legile teatrului carepretinde personaje cu existen proprie, antrenate n aciuni obiectiv justificabile. n domeniul drameiromanticese remarcnGermaniaZachariasWerner , Heinrich von Kleist , nFranase remarc V. Hugo careare ca model pe Shakespere.Un alt model care are la baz romantismul este romanul epocii romantice n care istoriapoate fi obiectul unei negri sau dimpotriv aacum se ntmpl n romanul luiXalter Scott orealitate fundamental, generatoare de conflictesociale si psihologice.Dintre speciile literare care se afirm, se dezvolt icunosc apogeul avnd o grandioas rspndire n romantism,romanul istoric este n cel mai nalt grad ilustrativ pentru specificulistorismului romantic. Creatorul lui a fost Walter Scott.Pe lnga romantismul de tipistoric exist iun romantismulantichizat . Atitudinearomanticilor fa deantichitate depetesfera istorismului romantic, pentru ca maimultdect valorificareadintr-un punct de vedere modern a unei epoci trecute el ofer numeroaseimplicaii de ordin etic i estetic. Cteva dintre cele mai decisive tendine ale curentului careau conlucrat la prodigioasainflorescen a fantasticului n literatur romantic sunt : atraciapentrufolclor , viziuneamitic,sondajelenstraturileprofundealecontiinei,fascinaiatenebrelor interioare, predilecia pentru expresia simbolic.Scriitorii romantici au aspirat cu toii la o fericire ideal. Romantismul apare ca un avnt al genului individualn cutareaAbsolutului.